Seminar 4 DUE

Acţiunea în anulare – art 263 TFUE

Obiectul actiunii: doresc să obţin desfiintarea: actelor legislative – regulament, directiva, decizie, actelor Consiliului, Comisiei, BCE, altele decât recomandarile si avizile, actele PE si ale Consiliului European menite sa produca efecte juridice fata de terti; actelor organelor, oficiilor si agentiilor UE destinate să producă efecte juridice fata de terti

echivalent cu: desfiintarea actelor UE considerate nelegale.

Enumerarea este limitativă.

Cine poate să introducă acţiunea: Statele membre Instituţiile UE: PE, Consiliul, Comisia – titulari privilegiaţi pt că nu trebuie să justifice nici un

interes-, Curtea de Conturi, BCE, Comitetul Regiunilor – titulari semiprivilegiaţi pt ca pot introduce acțiunea in anulare doar pt salvgardarea prerogativelor lor.

Persoanele fizice sau juridice care trebuie să probeze un interes – actul trebuie să îl privească direct şi individual.

Cine are calitate procesuală pasivă:- PE+ Consiliu – apar chemate în judecată împreună în cazul actelor legislative- Consiliul, Comisia, BCE, PE+Consiliu, Curtea de conturi, Comitetul regiunilor

Motivele pentru care se poate introduce o acțiune – cauzele de nelegalitate: Necompetenţă – dacă un act trebuia adoptat în procedura legislativa ordinară şi a fost adoptat în

cea legislativă specială. Încălcarea unei norme fundamentale de procedură Încălcarea tratatelor şi a normelor de drept privind aplicarea acestora Abuz de putere

Acțiunea poate fi introdusă într-un termen de 2 luni. Curge după caz de la publicarea actului, de la notificarea actului reclamantului sau de la data la care reclamantul a luat cunoştinţă de respectivul act. Trebuie corelat cu art. 297 TFUE.

Efectele hotărârii Curţii – actul este desfiinţat, este considerat inexistent. Se poate ca judecătorii sa declare anumite efecte ca fiind irevocabile.

Schemă

Prima lectură:Propunerea Comisiei ---> transmisă la PE

PE are 2 optiuni:1. E de acord => se trimite la Consiliu.2. Nu e de acord => actul legislativ nu se adoptă

Consiliul:1. E de acord => se adoptă actul legislativ2. Nu e de acord => atat Consiliu cât şi Comisia comunică motivele => a doua lectură

La a doua lectură i se dă iarăşi şansa PE să se exprime:

1. Nu e de acord cu majoritate absolută=> actul nu se adoptă 2. E de acord => proiectul se adoptă3. Propune modificări => transmite proiectul modificat Consiliului, dar şi Comisiei.

Consiliul:1. E de acord => se adoptă cu modificările de rigoare2. Nu e de acord => nevoia de a se constitui Comitetul de Conciliere în 6 săptămâni.

Comitetul de Conciliere = 28 membri + 28 reprezentanţi din PE.

Există iar 2 posibilităţi:1. Nu se pun de acord => actul nu se adoptă2. Sunt de acord cu un proiect comun=> PE + Consiliul au la dispozitie 6 saptamani pentru a adopta sau

nu acest proiect comun. Daca îl adopta=> act legislativ (= a treia lectură).