seminar consistenţa internă

3
Consistenţa internă (Cronbach alfa) In cazul unui chestionar psihologic sau a unui test de performanţă, este posibil ca unii dintre itemii care le compun să nu funcţioneze asa cum ne-am dorit: pot crea confuzii, pot fi interpretaţi gresit, pot fi prea usori sau prea dificili, etc.  Motivele care pot genera astfel de situaţii sunt variate: • formulare confuză (de eemplu, prin utilizarea negaţiei!" • alte informaţii care acompaniază itemul (grafice, imagini, diagrame, etc.! pot fi neclare sau gresite" • nu eistă un răspuns corect evident, situaţie in care una dintre variantele gresite(distractor! este considerată corectă" • eistă itemi care se referă la un alt conţinut (atribut! decat cel vizat de restul itemilor" • eistă un efect discret de incompatibilitate al unor itemi in raport cu caracteristicile subiecţilor investigaţi (legat de se, grup etnic, varstă, etc.! #ană la un punct, aceste nea$unsuri pot fi, fie prevenite, fie eliminate, mai ales cand sunt evidente, prin analiza calitativă, intuitivă. #recizia operaţiei poate fi insă mult imbunătăţită dacă se apelează la un set de prelucrări statistice special destinate analizei de itemi. %ceste proceduri contribuie la ameliorarea calităţilor psihometrice ale unui instrument de evaluare psihologică,  prin identificar ea itemilor improprii (gresiţi sau redundanţi ! care ar trebui eliminaţi sau modificaţi. &oate aceste proceduri sunt denumite generic 'a naliza deitemi. In funcţie de obiectivele urmărite, procedurile clasice ale analizei de itemi, care sunt cele mai frecvent utilizate, sunt următoarele: ). evaluarea indicelui de dificultate a itemilor" *. evaluarea capacităţii de discriminare a itemilor. +. evaluarea consistenţei interne a instrument ului" oeficientul ronbach alfa (! este de departe cel mai cunoscut dintre toate, fiind utilizat ca un indicator al preciziei de măsurare a unui test, al consistenţei interne si fidelităţii unui instrument psihologic. l nu este un test statistic, ci un indice sau coeficient care măsoară caracteristica de consistenţă internă a unui instrument psihologic compus din mai mulţi itemi, care sunt insumaţi intr-un scor unic. Indicele ronbach alfa este, de asemenea, un indicator al preciziei scalei si poate fi văzut  prin prisma valorii teoretice maime pe care o poate lua o corelaţi e cu această scală. /aloarea ronbach alfa tinde sa fie cu atat mai mare cu cat numărul itemilor scalei este mai mare. a urmare, putem fi tentaţi să utilizăm chestionare cu un număr mai mare de intrebări.  %cest lucr u poat e ge nera cel pu ţ i n două pr ob leme pe care tr ebui e să le lu ăm in considerare:   din motiv e practi ce, tes tel e mai scu rte sun t de dorit , date fiind red uce rea costu ril or de realizare si a duratei de a plicare" in cazul testelor mai lungi, pot eista intrebări care, chiar dacă au o corelaţie pozitivă cu scala, contribuie la reducerea indicelui ronbach alfa sau au o contribuţie minoră la consistenţa generală a scalei. In practică, autorul unui chestionar este interesat să reducă numărul itemilor fără a afecta consistenţa internă a scalei. In acest scop, 1valoarea lui alfa in cazul eliminării itemului1 (%lpha if item deleted! este un indicator foarte util. liminand succesiv itemii a căror prezenţă contribui e la

Upload: nutualina5134

Post on 18-Feb-2018

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Seminar Consistenţa Internă

7/23/2019 Seminar Consistenţa Internă.

http://slidepdf.com/reader/full/seminar-consistenta-interna 1/3

Consistenţa internă (Cronbach alfa)

In cazul unui chestionar psihologic sau a unui test de performanţă, este posibil ca uniidintre itemii care le compun să nu funcţioneze asa cum ne-am dorit: pot crea confuzii, pot fi

interpretaţi gresit, pot fi prea usori sau prea dificili, etc. Motivele care pot genera astfel de situaţii sunt variate:• formulare confuză (de eemplu, prin utilizarea negaţiei!"• alte informaţii care acompaniază itemul (grafice, imagini, diagrame, etc.! pot fi neclare saugresite"• nu eistă un răspuns corect evident, situaţie in care una dintre variantele gresite(distractor! esteconsiderată corectă"• eistă itemi care se referă la un alt conţinut (atribut! decat cel vizat de restul itemilor"• eistă un efect discret de incompatibilitate al unor itemi in raport cu caracteristicile subiecţilor investigaţi (legat de se, grup etnic, varstă, etc.!

#ană la un punct, aceste nea$unsuri pot fi, fie prevenite, fie eliminate, mai ales cand sunt

evidente, prin analiza calitativă, intuitivă. #recizia operaţiei poate fi insă mult imbunătăţită dacăse apelează la un set de prelucrări statistice special destinate analizei de itemi. %ceste proceduricontribuie la ameliorarea calităţilor psihometrice ale unui instrument de evaluare psihologică, prin identificarea itemilor improprii (gresiţi sau redundanţi! care ar trebui eliminaţi saumodificaţi.

&oate aceste proceduri sunt denumite generic 'analiza deitemi.In funcţie de obiectivele urmărite, procedurile clasice ale analizei de itemi, care suntcele mai frecvent utilizate, sunt următoarele:). evaluarea indicelui de dificultate a itemilor"*. evaluarea capacităţii de discriminare a itemilor.+. evaluarea consistenţei interne a instrumentului"

oeficientul ronbach alfa (! este de departe cel mai cunoscut dintre toate, fiind utilizatca un indicator al preciziei de măsurare a unui test, al consistenţei interne si fidelităţii unuiinstrument psihologic. l nu este un test statistic, ci un indice sau coeficient care măsoarăcaracteristica de consistenţă internă a unui instrument psihologic compus din mai mulţi itemi,care sunt insumaţi intr-un scor unic.

Indicele ronbach alfa este, de asemenea, un indicator al preciziei scalei si poate fi văzut prin prisma valorii teoretice maime pe care o poate lua o corelaţie cu această scală.

/aloarea ronbach alfa tinde sa fie cu atat mai mare cu cat numărul itemilor scalei estemai mare. a urmare, putem fi tentaţi să utilizăm chestionare cu un număr mai mare de intrebări.

  %cest lucru poate genera cel puţin două probleme pe care trebuie să le luăm in

considerare:•   0din motive practice, testele mai scurte sunt de dorit, date fiind reducerea costurilor de

realizare si a duratei de aplicare"

• in cazul testelor mai lungi, pot eista intrebări care, chiar dacă au o corelaţie pozitivă cu scala,

contribuie la reducerea indicelui ronbach alfa sau au o contribuţie minoră la consistenţagenerală a scalei.In practică, autorul unui chestionar este interesat să reducă numărul itemilor fără a afecta

consistenţa internă a scalei. In acest scop, 1valoarea lui alfa in cazul eliminării itemului1 (%lpha if item deleted! este un indicator foarte util. liminand succesiv itemii a căror prezenţă contribuie la

Page 2: Seminar Consistenţa Internă

7/23/2019 Seminar Consistenţa Internă.

http://slidepdf.com/reader/full/seminar-consistenta-interna 2/3

reducerea valorii ronbach alfa, sau au o contribuţie redusă la acesta, se poate a$unge la unnumăr suficient de mic de itemi in condiţiile obţinerii unei valori mai mari pentru ronbach alfa.

/aloarea indicelui ronbach alfa, are o pla$ă de variaţie intre 2 si ). 3 scală, pentru a ficonsiderată consistentă, trebuie să atingă o valoare a indicelui ronbach alfa cat mai aproape de

), nivelul de 2.42 fiind acceptat, prin convenţie, ca prag minim. 3ricum pentru un instrumentconsistent valoarea lui ronbach alfa nu poate fi mai mică de 2.52, iar o valoare cat mai mareeste intotdeauna de dorit. 6nii autori consideră drept acceptabilă o valoare de 2.7 a indiceluironbach alfa in cazul scalelor cu un număr mic de itemi ()2-)7!, in timp ce pentru scalele maimari de 72 de itemi reclamă valori ale lui ronbach alfa de cel puţin de 2.82.Analiza de consistenţă internă cu SPSS

#rocedura de analiză se lansează din meniul 9tatistics-9cale-eliabilit; %nal;sis...,care deschide următoarea casetă de dialog:

Variabilele care conţin valorile itemilor de analizat vor fi trecute in lista Items.

%tenţie, variabilele trebuie să conţină valori care eprimă semnificaţia răspunsului inraport cu scala globală si nu răspunsul efectiv al subiectului.  <e eemplu, dacă variantele derăspuns sunt codificate cu '), respectiv '*, pot eistaintrebări pentru care varianta ') aduce un punct la scala iar varianta '* aduce zero puncte lascală. Intr-o asemenea situaţie, pentru analiza de itemi valorile codificate de răspuns vor fitransformate in valori corespunzătoare (2 si )!. In acelasi mod se va opera si pentru itemii care aumai multe variante de răspuns, cum este cazul scalelor de tip =ic>ert. odurile convenţionale alevariantelor de răspuns vor fi transformate in valori, in funcţie de semnificaţia contribuţiei lor laconstruirea scorului global. In lista Model se poate alege unul dintre următoarele modele de analiză:

•   0%lfa. alculează ronbach alfa care pentru date dihotomice este echivalent cu

coeficientul ?uder-ichardson *2 (?*2!

•   09plit-half. #entru corelaţia dintre forme paralele, coeficientul de fidelitate @uttman,

coeficientul 9pearman-AroBn, coeficientul alfa pentru fiecare $umătate.

• Modele @utman. oeficienţii lambda, de la ) la 5

Page 3: Seminar Consistenţa Internă

7/23/2019 Seminar Consistenţa Internă.

http://slidepdf.com/reader/full/seminar-consistenta-interna 3/3

•   0Modele paralele si strict paralele. &estele pentru gradul de corespondenţă (goodness-of-

fit!, varianţa comună si alte caracteristici ale raporturilor dintre itemi.#entru analiza de consistenţă internă se alege modelul %lfa.

In continuare, se fac setări de analiză prin deschiderea casetei 9tatistics:

•   0In zona <escriptives se vor bifa opţiunile:

- Item (analiza fiecărui item separat!"- 9cale (analiza scorului global!- 9cale if item deleted (analiza scorului fără contribuţia unui anumit item!

•   0In zona Inter-item se va bifa orelations, pentru a obţine matricea de corelaţii dintre itemi.

• 9ummaries permite calcularea unor indicatori descriptivi pentru fiecare dintre itemii

analizaţi (media, varianţa, covarianţa, corelaţii!In practică, bifarea opţiunilor marcate pe caseta din imaginea de mai sus oferă informaţiile celemai importante pentru analiza itemilor unui test. elelalte opţiuni sunt eplicitate in Celp-ulcasetei si pot fi utilizate pentru o analiză mai rafinată a datelor.