Cerinte - Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA

1.AUTOCUNOASTEREA - CINE SUNT EU? a.instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si se continua cu o caracteristica personala care va definesteb.cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

2.PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale(1) si (2) din anexa

3.CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.

4.ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza (model 2), cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise

5.TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul,pe un subiect, elaborati o schita de portret cu accent pe temperamentului dominant

6.STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca elev problema in clasa/scoala de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate, concluzii/ recomandari )

7.FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)

Nota portofoliu 5 puncte : 2fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5 puncte (7 piese x 0,5 p = 3,5 )- 0,5 pct pt. prezenta (minim 10 din 14 saptamani) - 0,5 pct pt. activitate la seminar - 1 pct din oficiu (0,5 de la seminar +0,5 de la curs)

Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : - PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA3NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI 4FACULTATEA / ANUL / GRUPA 5Titlul didactic - Numele / prenumele titularului de curs si a seminaristului

Cerinte - Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA

2.AUTOCUNOASTEREA - CINE SUNT EU? a.instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si se continua cu o caracteristica personala care va definesteb.cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

3.PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale(1) si (2) din anexa

4.CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.

5.ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza (model 2), cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise

6.TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul,pe un subiect, elaborati o schita de portret cu accent pe temperamentului dominant

7.STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca elev problema in clasa/scoala de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate, concluzii/ recomandari )

8.FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)

Nota portofoliu 5 puncte : 3fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5 puncte (7 piese x 0,5 p = 3,5 )- 0,5 pct pt. prezenta (minim 10 din 14 saptamani) - 0,5 pct pt. activitate la seminar - 1 pct din oficiu (0,5 de la seminar +0,5 de la curs)

Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : - PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA6NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI 7FACULTATEA / ANUL / GRUPA

Cerinte - Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA

3.AUTOCUNOASTEREA - CINE SUNT EU? a.instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si se continua cu o caracteristica personala care va definesteb.cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

4.PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale(1) si (2) din anexa

5.CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.

6.ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza (model 2), cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise

7.TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul,pe un subiect, elaborati o schita de portret cu accent pe temperamentului dominant

8.STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca elev problema in clasa/scoala de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate, concluzii/ recomandari )

9.FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)

Nota portofoliu 5 puncte : 4fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5 puncte (7 piese x 0,5 p = 3,5 )- 0,5 pct pt. prezenta (minim 10 din 14 saptamani) - 0,5 pct pt. activitate la seminar - 1 pct din oficiu (0,5 de la seminar +0,5 de la curs)

Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : - PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA8NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI 9FACULTATEA / ANUL / GRUPA 10Titlul didactic - Numele / prenumele titularului de curs si a seminaristului

Cerinte - Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA

4.AUTOCUNOASTEREA - CINE SUNT EU? a.instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si se continua cu o caracteristica personala care va definesteb.cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

5.PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale(1) si (2) din anexa

6.CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.

7.ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza (model 2), cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise

8.TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul,pe un subiect, elaborati o schita de portret cu accent pe temperamentului dominant

9.STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca elev problema in clasa/scoala de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate, concluzii/ recomandari )

10.FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)

Nota portofoliu 5 puncte : 5fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5 puncte (7 piese x 0,5 p = 3,5 )- 0,5 pct pt. prezenta (minim 10 din 14 saptamani) - 0,5 pct pt. activitate la seminar - 1 pct din oficiu (0,5 de la seminar +0,5 de la curs)

Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : - PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA11NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI 12FACULTATEA / ANUL / GRUPA 13Titlul didactic - Numele / prenumele titularului de curs si a seminaristului

Cerinte - Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA

5.AUTOCUNOASTEREA - CINE SUNT EU? a.instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si se continua cu o caracteristica personala care va definesteb.cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

6.PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale(1) si (2) din anexa

7.CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.

8.ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza (model 2), cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise

9.TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul,pe un subiect, elaborati o schita de portret cu accent pe temperamentului dominant

10.STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca elev problema in clasa/scoala de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate, concluzii/ recomandari )

11.FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)

Nota portofoliu 5 puncte : 6fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5 puncte (7 piese x 0,5 p = 3,5 )- 0,5 pct pt. prezenta (minim 10 din 14 saptamani) - 0,5 pct pt. activitate la seminar - 1 pct din oficiu (0,5 de la seminar +0,5 de la curs)

Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : - PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA14NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI 15FACULTATEA / ANUL / GRUPA 16Titlul didactic - Numele / prenumele titularului de curs si a seminaristului

Cerinte - Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA

6.AUTOCUNOASTEREA - CINE SUNT EU? a.instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si se continua cu o caracteristica personala care va definesteb.cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

7.PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale(1) si (2) din anexa

8.CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.

9.ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza (model 2), cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise

10.TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) dupa ce aplicati testul,pe un subiect, elaborati o schita de portret cu accent pe temperamentului dominant

11.STUDIU DE CAZ - prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca elev problema in clasa/scoala de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate, concluzii/ recomandari )

12.FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)

Nota portofoliu 5 puncte : 7fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5 puncte (7 piese x 0,5 p = 3,5 )- 0,5 pct pt. prezenta (minim 10 din 14 saptamani) - 0,5 pct pt. activitate la seminar - 1 pct din oficiu (0,5 de la seminar +0,5 de la curs)

Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : - PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA17NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI 18FACULTATEA / ANUL / GRUPA 19Titlul didactic - Numele / prenumele titularului de curs si a seminaristului 20`Titlul didactic - Numele / prenumele titularului de curs si a seminaristului

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt:

3cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev

4de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta

5ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale

Prioritatile de cunoastere a elevilor:

1Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi

2Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev, prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare diagrama instruirii

3Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.

4Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)

5Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.

6Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate

7Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)

8Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung, interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii.

Dificultatile de cunoastere a elevilor:

9DIFICULTATI SUBIECTIVE

10Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;

11folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;

12raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);

13eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)

10DIFICULTATI OBIECTIVE

11Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv

12Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative

13Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare

14obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara

Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU 1 ) :

Autocunoasterea CINE SUNT EU? scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si continua cu o caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

1.EU SUNT .........................................2.EU SUNT .........................................3.EU SUNT .........................................4.EU SUNT .........................................5.EU SUNT .........................................6.EU SUNT .........................................7.EU SUNT .........................................8.EU SUNT .........................................9.EU SUNT .........................................10.EU SUNT .........................................11.EU SUNT .........................................12.EU SUNT .........................................13.EU SUNT .........................................14.EU SUNT .........................................15.EU SUNT .........................................16.EU SUNT .........................................17.EU SUNT .........................................18.EU SUNT .........................................19.EU SUNT .........................................20.EU SUNT .........................................

Prelucrarea caracteristici fizicecaracteristici psihicecaracteristici socialeSCHIMBAREA pozitive negative pozitive negative pozitive negative

I. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE

1. METODA OBSERVATIEI

Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar.

Observatia consta in surprinderea, urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale, considerate ca indicatori ai starilor psihice, in conditii normale de desfasurare a activitatii subiectului; este o perceptie planificata, organizata, care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte si dezvaluie semnificatia acestora.

Conditiile bunei observatii:oelaborarea unui plan riguros de observatieoobservatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitateoingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiatoalegerea unui numar optim de observatii, in conditii variateostabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control) oconsemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisosoeliminarea surselor de eroare si distorsiune

Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori):4Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime, greutate, conformatie etc.)

5Simptomatica labila (facies, mimica, gestica, comportamentul expresiv)

6Conduita motorie (motricitatea fina:desen, scris, modelaj, dans etc.)

7Conduita verbala (intonatie, fluenta, ritm, particularitati ale comunicarii)

8Conduita mnezica , inteligenta

9Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial

Limitele obs.:1prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului

2tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea

3din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu ipozezele noastre (miopia ipotezei)

Pasii in observatie:1.stabilirea exacta a obiectivului

2.documentarea prealabila

3.alcatuirea documentului (protocolul de observatie)

1Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie, care va cuprinde toti indicatorii comportamentului studiat.

2Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului, tendintele sale de manifestare, aspecte supra carora trebuie lucrat, abilitati care pot fi valorificate

3In functie de scop, informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau pot fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze, teste, chestionare)

4Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului, alaturi de datele factuale si de evolutie scolara

Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 2 ):Ex. Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca subiect al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, elaborati un protocol de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta

Data . LoculSubiectul

Activitatea observata .......................................

Numele observatorului .Facultatea .......Sectia/grupa an de studii..

PROTOCOL DE OBSERVATIE

1.Atitudinea generala fata de sarcina de lucru

54321

Siguranta de sine

Ezitant, nesigurEchilibru emotional

HiperemotivitateAroganta , agresivitate

Supunere, docilitateCooperare

NecooperareCalm, stapanire de sine

Instabil, agitatSupramotivat

SubmotivatRelaxat

Crispat

2.Capacitatea de adaptare la situatii noi

54321

Adaptare rapida

Adaptare greoaieProgres rapid

Progres lent

3.Maniera de raportare la probe

54321

Intelegere rapida a indicatiilor

Deficit de intelegereInvatare rapida

Invatare lentaStrategie mintala anticipativa

Haotic, incercare si eroareRigurozitate in executie

Superficialitaterezistenta la oboseala

fatigabilitateRezistenta la monotonie

Plictiseala

4.Evolutia randamentului:a)progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate:

b)stationar, consecventa, rigiditate:.......... ridicata (capacitate de mobilizare)

.......... scazuta (deficit de mobilizare)c)fluctuant, instabil

d)regresiv (energie nervoasa insuficienta, lipsa de motivatie, superficialitate, oboseala )

5.Ritmul de lucru:a)alert (la inceput) constant (la sfarsit)

b)constant, mediu

c)lent (la inceput) constant (la sfarsit )

6.Atitudinea fata de eroare (autocontrol, autodepasire)a)mobilizare pentruevitarea erorilor

b)constientizarea erorii si redresare rapida

c)persistenta in eroare (deficit de concentrare, reactie in lant)

d)deruta de eroare (miscari haotice, dezordonate, agresivitate verbala sau gestica)

e)erori in lant

f)blocaje ca urmare a erorii

g)frecventa mai mare a erorilor: - la inceput , - la mijloc, - la final

Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala

7.Capacitatea decizionala a)promtitudine

b)latenta

c)ezitari (frecvente sau rare )

d)blocaje (frecvente sau rare)

8.Aspecte temperamentale

54321

Energie

Lipsa de energieReactii sigure si prompte

Reactii ezitantePrudenta si autocenzura (maximizarea riscului)

Imprudenta, atractie catre risc (minimalizarea riscului)Nervozitate, agitatie, instabilitate

Calm, concentrare, constantaExpresivitate , exteriorizare

Inexpresivitate, neexteriorizare

9.Aspecte generale:

54321

Seriozitate

Neseriozitate Perseverenta

Delasare, tendinta spre abandon Rabdare

Nerabdare Constiinciozitate

Superficialitate

10.Evaluarea globala a subiectului:

2.METODA CONVORBIRII

Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a obtine informatii in legatura cu atitudinea, opiniile, credintele, motivatiile prin care se precizeaza sistemul sau de valori, convingeri, filozofia de viata.

Conditii de aplicare:

3aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul faa in faa

4pozitiile profesor subiect pot fi intersanjabile

5conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie

6implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv

7necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale, fluenta verbala, vocabular

Surse de distorsiune: - tendinta de a face o buna impresie, respectul fata de autoritate, nesinceritatea - statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera relaxata, elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare, respingere, rezistenta etc.)

avantaj : acces la subiectivitatea elevului (faa nevazuta)dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate

Tipuri de convorbire : 8c. Libera apropiata de psihologia simtului comun, se poate centra pe o tema, dar cursul discutiei si rolurile se pot schimba, face greu sortabila/cuantificabila informatia; e importanta capacitatea prof. de a intra in ritmul elevului

9c. Semidirijata precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa, chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata; criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat; presupune un inceput de standardizare

10c. Dirijata - este stricta, cu grad redus de libertate, toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari, formulate la fel si in aceeasi ordine; este structurata, tematica, permite o buna masurare si ordonare a informatiilor

11c. Situationala presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant, evidentiaza motivatii, opinii, contributii prin care faptul social poate fi reconstituit; riguros, obiectiv, operationabil; se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa

12c. Libera de grup scoate la suprafata caracteristici atitudinale, comportamentale, de gnadire, creativitate, dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin brainstorming)

Alte tipuri de convorbire:13psihoterapeutice: psihanalitica, nondirectiva, clinica

14ancheta pe baza de interviu relevanta in evidentierea realizarilor, operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul

Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU 3 ):Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intru-cat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.

GHID DE INTERVIU (model

Consider ca ar trebui sa adopt tipul de convorbire libera, astfel imi va fi mai usor sa aflu daca elevul consuma intradevar droguri; prin urmare ii voi permite tanarului sa-mi puna intrebari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata timp cat acesta nu incalca valorile unei discutii normale (voi fi cat se poate de flexibila).

Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului:

1.Cat de des mergi la petreceri?2.Parintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru?3.In ce cantitate ti se dau bani de buzunar?4.In ce scopuri ii folosesti/ai bani stransi la pusculita?5.Anul trecut a fost mai bun decat anul acesta?6.Esti fumator? Ai incercat vreodata sa te lasi de fumat? Cum ai reactionat?7.Ai anumite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi? Care sunt acestea?8.Cum te simti in preajma colegilor de clasa? Ti se pare ca faci parte dintr-un colectiv potrivit tie? 9. Descrie-mi modul in care va distrati cand te intalnesti cu prietenii?10. Ce stare iti da consumul de ........(nominalizezi drogul pe care il foloseste)?11. Cum crezi (sau crezi.....) ca ai putea obtine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile? 12. Care crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci? Ai vorbit despre asta cu ei?Etc.

Nota :Se lucreaza dupa metoda acvariul dandu-se astfel posibilitatea tuturor participantilor sa exerseze rolul de consilier si de consiliat si sa experimenteze multiple modalitati de dirijare a dialogului/convorbirii intre cei doi participanti in functie de reactia caracteristica fiecaruia..

3. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA

3.1. A N A M N E Z A

1Termen preluat din medicina,

1Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica evolutia si situatia actuala:

oBolile mai importante din copilarieoDatele dezvoltarii generale (fizica si psihica)oEvenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare

2este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu:

ofie o stare de fapt (insucces scolar, tulburari de conduita etc.)ofie o afectiune (tulburari instrumentale, traumatisme etc.)

B I O G R A F I A

3utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala

4isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante despre cele mai importante evenimente de viata, care au avut semnificatie pentru persoana formata, sau in curs de formare5oincearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala

oeste importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilorose asociaza cu analiza cursului vietii, interviul, analiza produselor activitatiiopermite insertia in: planul motivational, al intereselor, convingerilor, aspiratiilor, a modului de organizare a timpului, vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul)6cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii biografia se transforma in autobiografie (jurnal intim)

7in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare si are relevanta dubla:

opune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scoliioreliefeaza realizarile actuale ale elevilor, care s-au remarcat (cercuri de creatie, olimpiade, concursuri etc.)

Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 4 ):Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza:

1.respectand modelul dat, completati fisa de anamneza, cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise

Sau

2. concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de anameza

Continutul general al unei fise de anamneza:

1.date obiective (de identificare):

numele si prenumeledata si locul nasteriidomeniul de activitate (ocupatia)

2.date privitoare la mediul familialoparintii : numele, data nasterii / varsta , ocupatia

ofratii: numele, data nasterii / varsta , ocupatiaoconditii de locuit, resurse financiare, climatul familial

3.date privind sanatatea :3antecenente heredo-colaterale

4boli, interventii chirurgicale

5accidente, traumatisme

4.situatia familiala (daca exte cazul)ostarea civila

ovarsta si profesia sotului(sotiei)ocopiii : varsta, sex

5.date referitoare la perioada scolaritatiievolutia scolara

performante (materii preferate)preocupari extrascolare

6.integrarea in mediul socialointegrarea in familie,

ointegrarea in mediul pofesionalointegrarea in mediul socialointegrarea sportiva* : la ce cluburi a activat, ce sporturi a practicat, relatia cu antrenorii relatia cu sportivii din echipa

7.aspiratiiprofesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa

familiale : cum isi creioneaza viitorul, sau daca este multumit de situatia actualasocial: in ce domenii vrea sa se implice, sau sadiul actual al implicariisportive : la ce nivel vrea sa practice sportul

8 referitoir la timpul liber: preocupari, hobby-uri

9.. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului (comportament, tinuta, limbaj, atitudini, dominante ale personalitatii)

1* doar pentru studentii de la EFS

FISA DE ANAMNEZA (model 1 ) I.Date de identificare:

Nume si prenume clientData, an natere, localitate: Domiciliul stabil al prinilor:

Boli ale copilariei__________________________Evenimente in timpul nasterii__________________________Evenimente majore cu risc pentru sanatate din copilarie__________________________Obiceiuri alimentare__________________________Conditii de viatSomnul: cantitativ(ore):_________; calitativ:_______________________________________Tulburari de somn______________________________ de cand________________________ Alte tulburari de comportament__________________________de cand__________________ 1.Date asupra mediului familial structura familiei

a.Familia

Numele membrilor familieiVarsta parintilor la nastereData naterii Pregtirea colar

Profesia

Venituri Obs.Tata

Mama

Frai

b.Atmosfera n familie (relaiile de familie cu persoane ce dispun de functii importante; regim i climat educativ, climat afectiv etc.):

c.Ordinea in fratrie: .

d.Proiectele prinilor privind viitorul copilului (influenta parintilor va arata gradul de sugestibilitate, de dependenta sau de maturizare):................................................................................................................

2. Date privind activitatile de joaca:a.Grupul de joaca (varsta 3-5 ani) existenta si structura grupului (detalii despre calitatile relationale si comunicationale):

b.Preferinta pentru anumite meserii in timpul jocului:

c. Pozitia subiectului fata de lider (fata de autoritate):

2.Date asupra colaritii (perioada adolescentei 16-18 ani) afirmarea Eului, structurarea liniei si a idealului de viata

a.Situaia colar in urma studiului fisei scolare:

Obiecte cu rezultate

Mai buneMai slabe

a IX-a

a X-a

a XI-a

a XII-a

b.Succese deosebite la concursuri ......................................................................................................

c.Modul de pregtire a leciilor (cu regularitate, din proprie iniiativ, prin efort propriu etc.):.............................

d.Eficienta scolara (comportamentul invatarii, cu sau fara strategii de invatare): ..........................................

e.Chiulul (absenta sau prezenta lui): ..............................................................................................................

3.Integrarea social a elevului (varsta 3-7 ani adaptarea si integrarea scolara)

A. Conduita n familie:a.fa de prini (ascultare, ataament, independen, nesupunere etc.)

b.relaiile cu fraii (ocrotire, nelegere, dominare etc.):

c.participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare etc.):

B. Conduita n coal:a.Relaiile elev profesori (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent etc.):

b.Atitudinea pozitiva/ negativa fata de acea perioada:

c.Relatia cu persoanele importante (primul invatator, primul diriginte):

d.Relaiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezerv, tendin de dominare sau de supunere, egoism, apreciere, influena lui n cadrul colectivului etc.):

e.Interese manifestate pentru anumite meserii:

C. Conduita ntre prieteni (natura prietenilor, rolul n grup, influene asupra elevului etc.):

4.Caracteristicile personalitiia.Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectual, memorie, gndire, imaginaie, limbaj etc.):

b.Trsturi de afectivitate (sentimente legate de personalitate, reacii fa de succes i insucces,

sensibilitate, timiditate, echilibru emotiv etc.):

c.Aptitudini, interese, aspiraii evideniate prin activitile colare i preocuprile din timpul liber: Increderea in sine (inalta capacitate de evaluare, autoreglare si actiune, stare de spirit optimista, stenica, siguranta in reusita proprie si colectiva):

5.Trsturi de temperament:a. Energie (capacitate de efort, rezisten la oboseal), mobilitate (ritm de activitate, adaptare la situaii noi) i echilibru psihic (stpnire de sine impulsivitate):

b. Introversiune (nchis, retras) extraversiune (deschis, sociabil): - deschis disponibilitatea de a-si relata obiectiv si sincer trecutul

c. Atitudine fa de societate i de oameni ( comportare civilizat, solicitudine, ataament fa de colectiv, onestitate etc.):

d. Atitudine fa de sine (demnitate, modestie, spirit autocritic etc.):

6. Aprecieri de ansamblu in munca a.Pregtirea raportat la aptitudini, starea de sntate i condiii de munc:

b. Conduita in muncaRelatia subordonat sef: ..........................................................................................................Relatiile cu colegii de munca:.....................................................................................................Integrarea in organizatie conformism):.......................................................................................Eficienta obtinuta in organizatie:................................................................................................Interesul profesional:..................................................................................................................

ANAMNEZA (model 2)

I.Date de identificare:

Nume si prenume clientData, an natere, localitate: Domiciliul stabil: FamiliaNumele membrilor familieiData naterii Pregtirea colarProfesia Obs.Tata

Mama

Frai

II. Evenimente relevante din copilaria mica:

1un eveniment pe care si-l aminteste cu placere:

2un eveniment traumatizant:

3amintiri relevante despre cum se purtau parintii cu clientul(cu ce parinte se identifica):

4cum il motivau:

5cuvinte cu care il rasfatau:

6cuvinte folosite de parinti pentru a-l certa:

7modalitati de pedeapsa folosite de parinti(ce respinge la parinti):

8reprosuri pentru mama:

9reprosuri pentru tata:

1amintiri relevante despre scoala, relatia cu colegii si profesorii:

2ce simte cand isi aminteste de scoala

3ce amintiri placute relevante are despre scoala si colegi

4ce amintiri neplacute are legate de scoala

III.Evenimente relevante din adolescenta:

1motivatii care ghideaza studiul:

2persoane care sustin studiul:

3persoane considerate model:

4ce vise are:

5amintirea care este resursa de eustress:

6activitati de eustress:

7surse de stres:

8modalitati de manifestare a stresului (psihosomatic):

9fobii (teama de .....) :

10obiecte tranzitionale:

11semne de anxietate (manifestari psihosomatice, tulburari de personalitate):

12semne de depresie (istoric genetic al depresiei; evenimente majore traumatice):

13modalitati de compensare a frustrarilor:

IV. Alte aspecte relevante observate

STRUCTURA I DINAMICA PERSONALITII

Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcie integrativ-adaptativ a omului, care presupune existena structurilor biologice i fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora.Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaboreaz n cadrul evoluiei social-istorice a omului, al interaciunii acestuia cu situaiile sociale.Structura i dinamica personalitii umane este dat de existena i de interaciunea subsistemelor acesteia :1Subsistemul sau latura dinamico-energetic a personalitii temperamentul;

2Subsistemul/latura instrumental-operaional a personalitii aptitudinile;

3Subsistemul/latura relaional valoric a personalitii caracterul

TEMPERAMENTUL SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITII

Temperamentul exprim dinamica general a personalitii dat de proprietile generale ale SNC ale individului Tipul de activitate nervoas superioar (ANS) formeaz baza neurofuncional a temperamentului. Temperamentul se exprim n: 1impresionabilitate adncimea i tria cu care sunt trite fenomenele psihice, ndeosebi cele senzoriale i afective; dup capacitatea de recepie a stimulrilor i profunzimea impresiilor produse, precum i dup ecoul lor n ntrega fiin a subiectului, unele persoane sunt mai adnc impresionabile iar altele doar superficial, puin impresionabile, cu variantele posibile ntre cele dou extreme;

2impulsivitate care se refer la caracterul brusc al rspunsurilor, la descrcri sacadate n desfurarea proceselor ori, dimpotriv, nregistrnd perioade de laten mrite, desfurri domoale cu intensitate redus;

3ritmul reaciilor i al tririlor interioare ne nfieaz alternarea lor uniform sau neuniform, modificrile accelerate sau ncetinite, o anumit regularitate;

4tempoul frecvena fenomenelor ntr-o anumit unitate de timp; sub acest aspect, exist indivizi cu modificri abundente, cu frecven mare n unitatea de timp i avnd, deci, un tempou tumultos, ridicat, i indivizi cu o frecven de evenimente psihice i trri reduse, manifestnd un tempou sczut pe aceeai unitate de timp;

5indicele expresivitii psihice care, n descifrarea temperamentului apare n intonaia vorbirii, n debitul i viteza limbajului, n micri, n expresiile emoionale i mimice, n scris, n actele voluntare complexe etc.

ncercri de explicare a temperamentului i de stabilire a unor tipologii temperamentale:

- Galenus i Hipocrates considerau c diferenele de manifestare dinamico-energetic s-ar datora predominanei uneia din cele 4 umori organice (snge, limf, bila galben i bila neagr) care se ntlnesc i se amestec (temperament = amestec) n organismul uman. Predominana uneia sau alteia n acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic, limfatic (flegmatic), coleric i melancolic.

- I.P.Pavlov, manifestrile temperamentale trebuie raportate la specificul activitii nervoase superioare a creierului. n baza unei laborioase cercetri neurofiziologice pe animale i oameni, acesta pune n eviden trei nsuiri fundamentale ale sistemului nervos, nsuiri ce se exprim n activitatea nervoas superioar:- fora sau energia, dependent de substane funcionale constitutive neuronului;- mobilitatea, exprimat n viteza cu care se consum i se regenereaz respectivele substane funcionale;- echilibrul constnd n repartiia egal sau inegal a forei ntre cele dou procese nervoase de baz excitaia i inhibiia, n caz de neechilibru neputnd s intervin dect predominarea forei excitativeConcret, la fiecare individ cele trei nsuiri de baz prezint gradaii ntre extremele: puternic slab, echilibrat neechilibrat, mobil inert

- C.G.Jung introduce i anumite particulariti psihologice n delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate. Este vorba de orientarea predominant spre lume extern sau intern, ceea ce a generat cele trei tipuri: introvertit, ambivert, extravertit.

- H.J.Eysenck, adugnd acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate i stabilitate), integreaz ntr.o structur unitar cele patru tipologii, evideniind corelaiile dintre ele. Astfel, el demonstreaz c, de regul, flegmaticii i melancolicii sunt introvertii iar colericii i sangvinicii sunt extravertii, dup cum melancolicii i colericii au un nalt nivel de nevrotism sau instabilitate , iar sangvinicii prezint un nivel sczut de nevrotism, deci sunt stabili.

P O R T R E T E T E M P E R A M E N T A L E

COLERICUL

1tip de ANS - puternic, neechilibrat-excitabil;

2tipul coleric este un tip combativ prin excelen, lesne i repede excitabil (Pavlov);

3este excitabil i inegal n toate manifestrile sale, cu oscilaii ntre cele dou extreme fie nvalnic, nestpnit, fie deprimat sau cuprins de team i panic (evoluie ciclotimic);

4din copilrie este zburdalnic, neastmprat, prefer jocurile dinamice care implic competiie i mult micare;

5copii sunt prea vioi, agitai, dispun de mult energie pe care o consum neeconomicos, i caracterizeaz o vorbire exploziv, gndirea lor se poate concentra mai greu, micrile sunt abrupte, ei sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplin n educaie;

6starea de exaltare care l caracterizeaz pe coleric este ntreinut mult i de ncrederea deosebit pe care o are n sine, de valoriziraea pozitiv cu tendin spre supraevaluare;

7nclinaia spre exagerare ntr-un sens sau altul pericliteaz echilibrul emoional, reaciile (exploziile) sale afective fiind puternice i greu de stpnit, indiferent dac este vorba de bucurie sau furie;

8are sentimente puternice i durabile dar este inegal n manifestri, se las uor cuprins de stri de alarm sau furie;

9n general este sociabil i are relaii durabile i intense n prietenie i dragoste dar i n dumnie;

10nva uor dar are dificulti n a se concentra i a-i menine stabil atenia n sarcini monotone;

11la coleric predomin fantezia i intuiiei asupra logicii i activitii analitice;

12n dependen de semnificaiile activitii sale, de idealul de via, se poate afirma ca om al marilor iniiative, capabil de mari angajri n aciuni de lung durat;

13activitatea voluntar domin cu caractere variate, unii prezentnd o energie neobosit i continu, alii sunt autoritari, alii lupttori, opzani, combativi;

14ardoarea permanent a colericului l face curajos i mndru iar starea de neechilibru-excitabil l face ca nti s reacioneze i apoi s gndeasc;

15limitele sale majore sunt mnia i orgoliul;

16fr o bun educaie i o armonizare a unor tendine, colericul este de multe ori susceptibil, iritabil, sectar, brutal;

17dac are superioriti mentale i morale, el apare ca un organizator neobosit, creator de ordine i armonie ;

18colericii sunt extravertii, foarte comunicativi, sunt orientai mai mult spre prezent i viitor:

19exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Casanova, Beaumarchais, Danton, L. Beethoven, iar la noi N.Lupu, T.Arghezi, I.L.Caragiale, L. Rebreanu etc.

Dominanta pedagogic trebuie s fie orientat pe formarea capacitii de autocontrol, pe formarea unor interese cognitive stabile, care s-l orienteze, s-i canalizeze i s-i consume eficient energia, pe contientizarea tendinei de a se pripi i pe formarea rbdrii, pe contracararea tendinei de a se manifesta dominator i agresiv, pe controlul prin contientizare a reactivitii pentru a evita conduitele inadecvate.

SANGVINICUL

20tip de ANS - puternic, echilibrat, mobil;

21sangvinicul este un creator infierbntat, un element foarte activ, dar numai cnd are mult de lucru i este interesat de acesata, adic atunci cnd exist o excitaie permanent; cnd acest condiie lipsete el devine plictisit, indolent(Pavlov);

22n copilrie a fost ceea ce se chiam un copil bun, echilibrat, adaptabil, care nu a dat prea mult btaie de cap prinilor;

23este volubil, hiperactiv, cu mentalitate n genere concret analitic i n unele variante cu dezvoltare optim a activitii fantastice i creatoare;

24se caracterizeaz prin ritmicitate, echilibru i acestea n condiiile vioiciunii, rapiditii micrilor i vorbirii, printr-o mare efervescen emoional;

25este temperamentul bunei dispoziii, al adaptabilitii promte i economicoase;

26stabilete cu mare uurin contacte cu alte persoane pentru c are tehnici sociale variate i eficiente;

27se integreaz rapid i bine n grup, i place s lucreze cu alii, coopereaz eficient;

28dincolo de vioiciunea i exuberan, se descoper stpnirea de sine; sangvinicul poate atepta fr o ncordare chinuitoare i poate s renune fr a suferi

29este viguros, exagerator, imaginativ, optimist, entutiast, jovial;

30i place s circule, s se mite , s comunice, s se dezvolte;

31este amabil, binevoitor, satisfcut de el nsui;

32are o bun imagine de sine, realist i are ncredere n forele sale de a duce la bun sfrit o sarcin;

33este generos, sincer dar unora le lipsete profunzimea;

34are uurin n toate i posibiliti de adaptare;

35extrema mobilitate sangvinic ngreueaz uneori fixarea scopurilor, consolidare intereselor i prejudiciaz persistena n aciuni i relaii;

36ca i colericii, sangvinicii sunt extravertii, orientai mai mult spre prezent i viitor;

37exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Fr. Rabelais, Fr. Bacon, Voltaire, Goethe, Balzac, iar la noi I. Teodoreanu, G. Enescu, N. Grigorescu, G. Cobuc etc.

Dominanta pedagogic n relaiile cu sangvinicul trebuie s fie orientat pe fixarea scopurilor, pe formarea unor interese cognitive stabile i, n mod deosebit pe persistena n relaii.

FLEGMATICUL

21tip de ANS - puternic, echilibrat, inert;

22flegmaticul este n via un muncitor linitit, totdeauna egal, insistent i perseverent (Pavlov);

23este nainte de toate un om lent n tot ceea ce face i totodat neobinuit de calm; dispune de ceea ce se numete rbdare natural i, de aceea, prin educaie, poate atinge performane n perseveren voluntar, meticulozitate i temeinicie;

24nu se pierde prea uor cu firea;

25gesturile sunt rare, msurate, egale i lente, vorbirea trgnat i monoton, mersul linitit, micri puine, mimic inexpresiv;

26inteligena este analitic i raional, imaginaia rece;

27opus colericului, flegmaticul mai nti gndete i apoi reacioneaz;

28dac personalitatea este slab, flegmaticul tinde ctre inaciune, neprevedere, desfru, lene; dac posed superioriti mentale i morale atunci va evidenia exact posedare de sine nsui, prevedere, fidelitate, metod, eficien;

29este mai puin sociabil, se adapteaz mai greu unor schimbri (este conservator) i, n general nu manifest iniiativ n relaiile interpersonale;

30dei pare indiferent afectiv, el ajunge la sentimente extrem de consistente i durabile;

31flegmaticul este caracterizat de fidelitate, regularitate, sobrietate i rbdare;

32este prudent i contiincios n tot ceea ce face, de la modul de angajare n sarcin la maniera n care abordeaz o relaie interpersonal; nu stabilete repede i uor prietenii dar pe cele pe care le are le pstreaz pentru mult timp, unele toat viaa;

33are un sim al datoriei dezvoltat i, de regul, duce lucrurile la bun sfrit;

34sunt persoane onorabile pe care se poate conta;

35stabilitatea i concentrarea sunt calitile ateniei tipice flegmaticului, de aceea va rezolva mai bine sarcinile care implic rezisten la monotonie, izolare i ritm mai lent ;

36este mai greoi, are o caden lent n nvare dar este prudent i contiincios, de aceea face puine greeli, inclusiv n activitile psiho-motorii;

37de regul sunt introvertii, nchii n sine, puin comunicativi (din ei se delimiteaz taciturnii) i orientai mai mult spre trecut;

38exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Erasmus din Roterdam, I.Kant, J.Locke, A. France, iar la noi M. Sadoveanu etc.

Dominanta pedagogic n relaiile cu flegmaticii trebuie s fie orientat spre dezvoltarea sociabilitii i a flexibilitii. La acest categorie temperamental, profesorul trebuie s dea dovad de mult rbdare mai ales n fazele de adaptare la sarcini noi, s ncurajeze perseverena i calitatea muncii flegmaticilor i s nu le reproeze i s nu-i sancioneze pentru faptul c nu sunt promi n rspunsurile orale pentru c ei au un ritm mai lent al reactivitii generale.

MELANCOLICUL

22tip de ANS - slab;

23temperamentul melancolic reprezint tipul de sistem nervos evident inhibabil; se vede c pentru melancolic fiecare fenomen din via devine un agent inhibitor, din moment ce el nu crede n nimic, nu sper nimic, peste tot vede i ateapt numai rul i pericolul (Pavlov);

24melancolicul este temperamentul hipotonic care vdete un tonus sczut i reduse disponibiliti energetice, de unde, pe de o parte, sensibilitatea i emotivitatea deosebit, iar, pe de alt parte, nclinarea spre depresiunea n condiii de solicitare crescut;

25are mari dificulti n adaptarea social, aceasta i datorit unor exagerate exigene fa de sine i a redusei ncrederi n forele proprii;

26este timid i inhibat, stngaci n relaiile cu ceilali, cu att mai mult n prezena unor persoane pe care nu le cunoate sau de care se teme;

27nu-i manifest intens reaciile afective dar este nclinat spre interiorizare;

28neechilibrat emoional, reacioneaz la situaiile neprevzute prin retragere, descurajare, panic;

29este hipoinstinctiv dar hipersensibil, schizoid, romantic, sugestibil, schimbtor, nestatornic, cu frecvente crize de depresiune;

30inteligena poate fi bine i mult dezvoltat, dar duce uor la crize de epuizare i la obsesii;

31nu are mare rezisten la strile de ncordare i suprasolicitare, n schimb este capabil de aciuni analitice de mare finee i care necesit mult rbdare i grij pentru detalii;

32nva mai greu, cu multe greeli, avnd n permanen nevoie de ncurajare din partea celor apropiai;

33exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Fr. Chopin, J.J.Rousseau, N. Gogol, P.I.Ceaikovski, Aristotel, Galileo Galilei, iar la noi M. Eminescu, Al. Vlahu, L.Blaga etc.

Dominanta pedagogic trebuie orientat pe dezvoltarea ncrederii n forele proprii, a stimei de sine i a abilitilor sociale; ncurajrile i climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune dect atitudinea exigent i atmosfera ncordat.

Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU 5 ) :

1.CINE SUNT EU? scrieti 20 de propozitii care incep cu EU SUNT....si continua cu o caracteristica personala care va defineste.In paralel cu 2.Ghid de temperament (Belov) dupa ce va autoaplicati ghidul, elaborati o schita de portret a temperamentului dominant

GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)

Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:______ Cititi fiecare enunt . si notati in dreptul lui, casuta cu punct , raspunsul dv dupa cum urmeaza : 2 puncte sunt de acord/ acest comportament ma defineste1 punct - partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna0 puncte nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament

Nr.Descrierea comportamentuluicsfm1.Fara astampar, agitat

2.Vesel, optimist

3.Calm, cu sange rece

4.Timid

5.Impulsiv, irascibil

6.Energic si intreprinzator

7.Consecvent si serios in ceea ce face

8.Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii

9.Nerabdator

10.Nu duce un lucru la bun sfarsit

11.Prudent si echilibrat

12.Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii

13.Aspru si sincer in relatiile cu oamenii

14.Inclinat sa se supraaprecieze

15.Stie sa astepte (rabdator)

16.Neincrezator in propriile forte

17.Hotarat si plin de initiativa

18.Capabil sa sesizeze noul

19.Tacut

20.Suporta usor singuratatea

21.Incapatanat

22.Nestatornic in interese si inclinatii

23.Vorbeste calm, cu opriri, fara mimica

24.Deprimat si dezorientat dupa esec

25.Ingenios in discutii

26.Suporta usor neplacerile si esecurile

27.Suporta ironiile la adresa sa

28.Are tendinta de a se inchide in sine

29.Lucreaza in salturi

30.Se adapteaza usor la diferite imprejurari

31.Nu-si cheltuieste inutil fortele

32.Oboseste repede

33.Inclinat spre risc

34.Manifesta receptivitate fata de nou

35.Respecta cu strictete un anumit regim de viata

36.Vorbeste incet si rar, pana la soapta

37.Neranchiunos, nesuparacios

38.Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate

39.Isi reprima usor pornirile

40.Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului

41.Vorbeste repede, cu intonatie si cu pasiune

42.Se deprinde usor cu o munca noua

43.Este putin sensibil la laude si mustrari

44.Foarte impresionabil

45.Inclinat spre actiuni hazarde (riscante)

46.Suporta greu monotonia, activitatile migaloase

47.Constant in relatii si interese

48.Exagerat de receptiv la laude si dojeni

49.Scandalagiu si agresiv

50.Comunicativ si serios

51.Se incadreaza lent intr-o activitate noua

52.Exigent fata de el si fata de cei din jur

53.Neintelegator fata de lipsuri

54.Rabdator si muncitor

55.Egal in raporturile cu cei din jur

56.Predispus la neincredere si suspiciuni

57.Are o mimica agresiva

58.Vorbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, gesticuleaza

59.Punctual si ordonat

60.Foarte sensibil

61.Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide

62.Isi pastreaza calmul in situatii limita

63.Se adapteaza greu la o situatie noua

64.Foarte vulnerabil

65.Nazuieste spre nou

66.Totdeauna este plin de viata

67.Este inert, greoi, indiferent

68.Inchis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile

69.Face miscari violente, bruste

70.Adoarme si se trezeste usor

71.Stie sa se stapaneasca

72.Nu prea activ si cam fricos

73.Perseverent in realizarea scopului propus

74.Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare

75.Isi controleaza pornirile

76.Docil, ascultator

77.Isi schimba brusc dispozitia

78.Trateaza lucrurile cu superficialitate

79.Duce pana la capat o treaba inceputa

80.Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur

TOTAL

NOTE STANDARD

Cotare : Se face totalul pe fiecare coloana in parte. totalul cel mai mare indica temperamentul dominant c- coleric , s- sangvinic , f-flegmatic, m- melancolic

Schita de portret a temperamentului dominant care a rezultat ca urmare a aplicarii testului

...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

II. METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE

5. METODA TESTELOR

Testul cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician, este o proba standardizata din punct de vedere al:1sarcinii identice propuse spre rezolvare,

2al instructajului,

3al conditiilor de aplicare

4al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute

5este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor

6utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor

7elaborarea unui test presupune: constructie, (re)etalonare, studii de validare

8standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare, validitate, fidelitate

Avantaje:1se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt

2informatiile sunt consistente, precise, cuantificabile si obiective

3informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate

4faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic

5evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon

Tipuri de teste:1de inteligenta si de dezvoltare mintala masoara potentialul cognitiv general

2de aptitudini si capacitati3de personalitate (obiective, tehnici proiective, de expresie) surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii

4de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice

Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii:1cu dificultai scolare: esec, demisie (abandon), delicventa

2cu tulburari somatoforme (dureri de cap, oboseala cronica etc.)

3cu tulburari de personalitate (anxietate, dizarmonie, tulburari de conduita, probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala)

Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar:3orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati)

4scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice

5alegeea celui mai potrivit nivel de educatie

6depasirea unor probleme de invatare, adaptare, integrare

Reactii antitest:7invazie in subiectivitate, intimitatea oamenilor

8etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala

9sporeste riscul de profetie autoimplinita

10faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa, sex, cultura, clasa sociala

Orientarea actuala:1rafinarea puterii lor diagnostice,

2fixarea de standarde etice corespunzatoare,

3evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa)

6. METODA CHESTIONARULUI

Chestionar: - set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa, pe un numar mare de persoane, ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate4metoda cantitativa, ce presupune probleme speciale de constructie, aplicare, prelucrare, interpretare

5sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist

Caracteristici tehnice :11reprezentativitatea esantionului

12constructia chestionarului

13tipurile de intrebari (itemii)14formularea si ordinea intrebarilor

15anchetarea cu sau fara operator

Tipuri de chestionare:16de opinie metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la propriile perceptii, atitudini, compoirtamente pentru a evidentia opinii, atitudini, pareri despre ei, depre lume sau situatii specifice

17de interese relevante in orientarea si selectia profesionala, printr-o lista de intrebari optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini)

18factuale formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica

Avantaje:19releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ, pe un numar mic de domenii

20foloseste autoraportarea- valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii)

21standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica

Dezavantaje:22poate genera reactii de prestigiu:

tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)negativism (nu raspunde la toate intrebarile)originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta) 23daca chestionarul este rau alcatuit:

24sugereaza raspunsuri,

25stimuleaza raspunsuri dezirabil,

26intrebarile se induc reciproc

Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. Ex. stilul de conducere evaluat prin indicatori:orientarea (spre sarcina, spre individ, neprecizat)luarea de decizii(unilateral, in consens, la intamplare)ritm de lucru (sustinut, suprasolicitare, ritmic, la voia intamplarii)calitatea relatiilor interpersonale (tensionate, pozitive, indiferenta)

Seminar:- prezentarea unor modele de:1teste de atentie, memorie, inteligenta nonverbala, intelegere verbala, intuitie tehnica etc.2chestionar de autoevaluare, de stres, de opinie etc.3teste de personalitate, de temperament etc.

A. ExercitiI de seminar: Autoevluarea stresului

CHESTIONAR DE EVALUARE A STRESULUI

Cote

1.niciodat2.rareori3.uneori4 de obicei5. totdeauna1.Minile mi sunt reci i umede.

2.Simt o tensiune (apsare) n jurul capului.

3.mi sint gtul nepenit i m doare cnd mic capul.

4.Simt o durere n partea de jos a spinrii.

5.Simt c nu am suficient aer.

6.Muchii pieptului sunt ncordai.

7.M simt ameit i mprtiat.

8.mi simt maxilarele ncletate i / sau scrnesc din dini.

9.Am crampe i dureri la stomac.

10.Am de multe ori senzaia c mi crete tensiunea.

11.M supr pentru orice nimic.

12.Am dificulti s-mi amintesc nume, adrese, etc.

13.M simt deseori trist, deprimat.

14.Nu-mi amintesc ce-am citit.

15.mi tot spun ce-ar trebui s fac dar nu fac.

16.mi amintesc eecurile dar uit repede succesurile.

17.Simt c nu m por debarasa de obiceiurile rele.

18.M simt obosit i epuizat.

19.M simt responsabil pentru lucrurile rele care se ntmpl altora.

20.M irit cnd planurile mele nu se realizeaz.

21.Strig la alii fr nici un motiv.

22.M simt tulburat() cnd sunt ntre oameni strini.

23.Am dificulti s spun altora ce doresc.

24.M simt jenat cnd sunt ludat de alii.

25.M simt nstrinat de famifia mea.

26.Prietenii mei par a avea mai mult succes dect mine.

27.Nu tiu niciodat cum s reacionez fa de oameni agresivi.

28.M simt nelinitit n legtur cu modul n care ceilali mi percep (interpreteaz) reaciile.

29.Am dificulti n exprimarea diferenelor de opinie fa de alii.

30.Sunt nerbdtor cu ceilali oameni.

Din nsumarea notelor la nrebrile 1 10 rezult Nota F = indicatorii fiziologici ai stressului.Din nsumarea notelor la ntrebrile 11 20 rezult Nota P = indicatorii psihoemoionali ai stressului.Din nsumarea notelor la ntrebrile 21 30 rezult Nota S = indicatorii comportamentului social.

EtalonI.10 12 = normal, echilibrat;

II.13 22 = stress minor;

III.23 37 = stress moderat;

IV.38 47 = stress accentuat;

V.48 50 = stress major.

B. Exercitiu de seminar : Fereastra JOHARISubiect: Percepia interpersonal n situaia de grup: imagine de sine i imagine de altul.Obiectiv: Participanii vor fi capabili s analizeze diferenele dintre imaginea de sine i imaginea altora despre ei i s identifice aspectele comune, ignorate i ascunse.Condiii prealabile: Participanii se vor servi de autoportretul fcut anterior ("Testul CSE - cine sunt eu?")Desfurare:1Se constituie grupurile de cte 5 persoane. Se cere fiecrui participant s rup una din foi n 4 sferturi i s scrie pe fiecare petic de hrtie numele cte unuia din ceilali 4 membri ai grupului. Fiecare participant scrie pe foaia cu numele colegului un "portret" format din 5 atribute. Fiecare participant remite celorlali 4 "portretul" astfel realizat i primete, la rndul su, portretul pe care i l-a focut fiecare coleg.

2Profesorul deseneaz pe tabl schema "Ferestrei Johari", explic semnificaia fiecrei arii (deschis, oarb, ascuns, necunoscut) i d instruciuni despre modul de completare al ariilor. Participanii deseneaz, fiecare pe foaia sa, aceeai schem i completaz ariile ferestrei proprii prin confruntarea "autoportretului" realizat n testul "Cine sunt eu" cu "portretele" fcute de colegi.

3Dup completarea ferestrei, fiecare membru al grupului poate cere lmuriri colegilor n privina ariei oarbe ("Ce anume din nfiarea / comportamentul meu te-a fcut s m vezi aa?"). Participanii vor fi stimulai s reflecteze la aria oarbe ("de ce nu-mi dau seama de aceste trsturi?", "De ce le vd altfel dect ceilali?"). Participanii vor fi stimulai s-i analizeze aria ascuns ("Ce motive am s ascund aceste suiri?", "Ct de transparent / opac sunt?"). Participanii vor face o analiz calitativ a ariilor: deschis, oarb, ascuns, conform schemei din analiza testului "cine sunt eu" (caliti / defecte / fizice, psihologice, sociale). Autoevaluare pe baza coninutului celor trei arii ("Cine sunt eu i cum m vd alii?").

Fereastra JOHARI (interpretare) Scopul general al acestui exerciiu este de a spori obiectivitatea percepiei de sine i a percepiei celuilalt prin contientizarea tendinelor de distorsiune n formarea impresiei. n percepia interpersonal, fiecare "actor" al procesului este centrat pe receptarea / expunerea unor caracteristici i ignorarea altora.

Eu tiuEu nu tiuCeilali tiuAria deschisAria oarb Ceilali nu tiuAria ascunsAria necunoscut

Schema ferestrei JOHARI

Aria deschis cuprinde nsuirile evidente att pentru subiect ct i pentru ceilali; atunci cnd ea are o suprafa redus (numr mic de nsuiri pe care le prezentm celorlali n mod explicit), fie c percepem situaia ca "nesigur", "amenintoare" i avem tendina de a ne "expune" ct mai puin pentru a ne proteja, fie c nu avem abiliti sociale care s favorizeze o bun comunicare (stngcie n relaionare). Mrirea suprafeei se poate realiza prin dezvluire (oferirea de informaii despre noi nine i reducerea ariei ascunse) i prin feedback-ul celorlali (acceptarea / receptivitatea fa de informaia furnizat de ceilali i reducerea ariei oarbe).

Aria oarb cuprinde nsuiri de care nu suntem contieni, dar care sunt evidente pentru ceilali. Existena acestora este explicabil prin faptul c avem tendina de a ignora acele informaii care ne amenin imaginea de sine, ceea ce afecteaz obiectivitatea percepiei pe care o avem despre noi nine. n condiii speciale suntem dispui s admitem astfel de informaii, dar numai de la persoane pe care le cunoatem bine i crora nu le atribuim reavoin. Un numr mare de nsuiri cuprinse n aceast arie indic necunoaterea de sine i subiectivitatea.

Aria ascuns. Fiecare dintre noi are aspecte ale personalitii pe care nu le dezvluie cu uurin pentru c le consider ca innd de intimitatea sa.

Aria necunoscut. exist nsuiri pe care nu ni le cunoatem i pe care nici ceilali nu le vd, dar care pot "iei la suprafa" n situaii limit.

7. METODA SOCIOMETRICA

Din punct de vedere situational, omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii: 4A actioneaza asupra lui B

5B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C

Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala afilierea si socializarea - care se manifesta in trei forme:trebuinta de incluziune nevoia de contact, de comunicare, de a fi ingrijit, de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins)trebuinta de control de a isi exercita autoritatea si de a fi protejattrebuinta de afectiune regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitateInterinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau microscopic (grup mic)

Sociometria studiaza matricea sociometrica, care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie, antipatie, indiferenta)

Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice, destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup.

Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor, a centrelor de infuenta, a liderilor, a gradului de coeziune etc.)

Tehnica aplicarii testului - se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna

Conditii de aplicare :

1.crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup, tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el

2.subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment, motivatia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti

3.autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale, sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun)

4.numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor, de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor

5.numarul de alegeri poate fi:

nelimitat mai veridic si mai spontan, dar mai greu de evaluat si interpretatlimitat inhiba spontaneitatea6.componenta afectiva si cea cognitiva testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale

ex. intrebari:1.numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul2.numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul

1.cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica?2.cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica?

1.alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie2.alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie

-fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex. 1,2,3 colegi) - notarea se face astfel :+2 (cea mai mare atractie)+1 (atractie mai redusa)-1 (respingere mai redusa)-2 (cea mai mare respingere) - se poate lucra si cu culori

Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare

SUBIECTII

A

B

C

D

E

FA

+2

-2-1+1B

+2

-1

+1-2C

-1

-2+2+1D

-2

+1

+2-1E

-1+2

-2

+1F

-2

+2-1+1

Total alegeri1(2)2(4)2(3) -4(6)3(3)Total respingeri3(5)1(1)1(1)4(7)1(1)2(3)

-pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului-pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect

ex. 1 (2) o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau respingerilor)

Calcule (prelucarea datelor)

a. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL

ALEGERI - RESPINGERI ISP = N 1

ISP poate fi : pozitiv, negativ, nul

b. INDICELE DE COEZIUNE

alegeri reciproce x 2 Ic = N ( N 1 )

Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului)1 este indicele ideal, cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune

AVANTAJE.-permite evidentierea: lanturilor, perechilor, triunghiurilor-indica rapid : liderii, exclusii, izolatii-prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupuluiDEZAVANTAJE:-surprinde structura grupului la un moment dat-are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale

SOCIOGRAMA - figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii grupului

1 Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B)

2 Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers)

3Respingeri unilaterale

4Respingeri reciproce

Tema de seminar : Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna, in cadrul careia trebuie sa va exprimati optiunile in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri, doua respingeri) dupa modelul anterior. Elaborati sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune

8. MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA

a.prin continutul materiilor din programa de invatamant, tanarul vine in contact cu omenii de activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere, preferinte etc.; disciplinele scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor, aptitudinilor si capacitatilor individului

b.in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare, se realizeaza o informare cat mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate, forme de calificare in reteaua scolara si alte forme post-scolare, perspectivele carierei

c.vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact direct, intuitiv, cu continutul concret sl profesiilor, despre aspecte specifice unor munci

d.practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie, aspirartiile si motivatiile cu realitatea concreta a propriilor performante

e.psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace specifice psihologiei; sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului, potentialul lui de dezvoltare, de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care sa-l ajute pe tanar in alegerea sa

f.evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a posibilitatilor sale.

INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND)

Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni:1R - realiste (stiinte exacte)

2I - intelectuale

3A - artistice

4S - sociale

5E - antreprenoriale

6C - conventionale

fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta (ex. vanzatorul este situat in categoria ESC antreprenorial, social, conventional)

Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: fiecare persoana tinde sa-si aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale, o profesie in care:1sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile,

2sa-si exprime atitudinile si valorile,

3sa joace roluri agreabile

4sa le ocoleasca pe cele dezagreabile,

5sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala.

Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii.

CHESTIONAR DE INTERESE VOCATIONALE (HOLLAND)

In chestionarul care urmeaza sunt date mai multe activitati. Va trebui sa treci in dreptul fiecaruia dintre acestea, in casuta cu punct, o cifra care semnifica daca activitatea respectiva iti place, iti displace sau iti este indiferenta, astfel: 2 puncte imi place sa fac asta ; 1 punct - imi este indiferent; 0 puncte imi displace

Nr.Descrierea comportamentului1234561.Sa repari ceasuri si bijuterii *

2.Sa fii numarator de bani (casier la banca)

*3.Sa intervievezi persoane in legatura cu problemele comunitatii

*

4.Sa faci experiente stiintifice

*

5.Sa conduci un department administrative

*

6.Sa canti pe o scena

*

7.Sa repari motoare de automobile *

8.Sa inregistrezi dtele financiare ale unei companii

*9.Sa ajuti persoanele handicapate fizic sa se pregateasca pentru o meserie

*

10.Sa folosesti microscopul pentu a studia celulele si bacteriile

*

11.Sa cumperi marfa pentru un magazin mare

*

12.Sa fii artist

*

13.Sa faci mobilier*

14.Sa lucrezi cu masini de calculate si de copiat intr-un birou

*15.Sa fii lucrator social

*

16.Sa citesti carti si reviste stiintifice

*

17.Sa fii un manager de vanzari

*

18.Sa scrii istorii scurte

*

19.Sa lucrezi pe o macara *

20.Sa faci rezervari pentru zboruri de avioane, hoteluri, intr-un birou de voiaj

*21.Sa fii professor sau invatator

*

22.Sa faci munca de cercetare intr-un laborator fizic

*

23.Sa intervievezi muncitorii care au nemultumiri la locul de munca

*

24.Sa faci desene animate

*

25.Sa fii dulgher *

26.Sa fii expert contabil care stabileste taxele si returnarea acestora

*27.Sa studiezi sociologia, adica modul cum traiesc oamenii impreuna

*

28.Sa faci studii stiintifice despre soare, luna, planete, stele

*

29.Sa faci bani prin comert sau prin bursa de valori

*

30.Sa predai cursuri de muzica in scoli

*

31.Sa asamblezi componentele unui echipament stereo *

32.Sa examinezi bugetul unei companii

*33.Sa dai sfaturi oamenilor sariaci privind legislatia

*

34.Sa studiezi cauzele bolilor de inima

*

35.sa conduci un mare restaurant

*

36.Sa scrii un roman

*

37.Sa fii electrician*

38.Sa tii evident marfurilor, rechizitelor

*39.Sa ai grija de oamenii bolnavi

*

40.Sa utilizezi matematica pentru a rezolva problemele tehnice si stiintifice

*

41.Sa te ocupi de poltica administrativa

*

42.Sa organizezi/regizezi piese de teatru

*

43.Sa conduci un tractor cu remorca *

44.Sa lucrezi cu cifre intr-un birou de afaceri

*45.Sa ajuti persoanele care au iesit din inchisoare sa-si gaseasca un loc de munca

*

46.Sa fii medic chirurg

*

47.Sa fii vicepresedinte la banca

*

48.Sa fii muzician de jazz

*

49.Sa refaci, repari, refinisezi mobile *

50.Sa studiezi o companie si sa elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare

*51.Sa-i inveti si sa-i califici pentu o meserie pe adulti

*

52.Sa fii biolog maritim

*

53.Sa fii juristconsultul unei companii

*

54.Sa citesti articole despre muzica si arta

*

55.Sa utilizezi si sa repari echipamente de radio *

56.Sa supraveghezi personalul administrativ al unui birou

*57.Sa ajuti oamenii la alege