asistenti educ san (97)

73
Principii ale educației pentru sănătate Introducere

Upload: loredanasim

Post on 24-Dec-2015

54 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

educatie sanitara

TRANSCRIPT

Page 1: Asistenti Educ San (97)

Principii ale educației pentru sănătate

Principii ale educației pentru sănătate

Introducere

Page 2: Asistenti Educ San (97)

• Păstrarea sănătații și lupta contra bolilor se înscriu printre cele mai vechi preocupari ale omului.

• Sănătatea nu este numai o problemă individuală, ci privește tot atât de mult societatea în întregime.

Page 3: Asistenti Educ San (97)

Obiectivul educației pentru sănătate Obiectivul educației pentru sănătate

• formarea si dezvoltarea în rândul populației, începând de la vârstele cele mai fragede, a unei conceptii si a unui comportament igienic, sanogenic, în scopul apărării sănătații.

Page 4: Asistenti Educ San (97)

Scopul:formarea unei opinii de masă, fundamentată științific, fată de:

Scopul:formarea unei opinii de masă, fundamentată științific, fată de:

- igiena individuală și colectivă, - alimentație, - imbrăcăminte, - muncă și odihnă, - utilizarea rațională a timpului liber - factorii naturali de călire a organismului - evitarea factorilor de risc.

- igiena individuală și colectivă, - alimentație, - imbrăcăminte, - muncă și odihnă, - utilizarea rațională a timpului liber - factorii naturali de călire a organismului - evitarea factorilor de risc.

Page 5: Asistenti Educ San (97)

• Educația pentru sănătate a populației trebuie să reprezinte un obiectiv major al politicii sanitare naționale.

• Educația pentru sănătate a populației trebuie să reprezinte un obiectiv major al politicii sanitare naționale.

Page 6: Asistenti Educ San (97)

Gradele educatiei pentru sănătate Gradele educatiei pentru sănătate

• Educația pentru sănătate de gradul zero -reprezintă o parte componentă a formarii profesionale, asigurând cadrelor din profesiile nemedicale, cu rol determinant în dezvoltarea economico-socială și cadrelor de răspundere în organizarea și conducerea vieții sociale o mai mare competență în anumite probleme de sănătate.

• Educația pentru sănătate de gradul zero -reprezintă o parte componentă a formarii profesionale, asigurând cadrelor din profesiile nemedicale, cu rol determinant în dezvoltarea economico-socială și cadrelor de răspundere în organizarea și conducerea vieții sociale o mai mare competență în anumite probleme de sănătate.

Page 7: Asistenti Educ San (97)

Educația pentru sănătate de gradul I Educația pentru sănătate de gradul I

- cuprinde noțiunile teoretice și aspectele practice care trebuie integrate în pregătirea profesională a persoanelor ocupând funcții cu caracter predominant educativ, pentru ca, prin activitatea lor profesională, să contribuie la includerea efectivă a educației pentru sănătate în formele de instruire și educație de la nivelul tuturor treptelor sistemului instructiv-educativ.

- cuprinde noțiunile teoretice și aspectele practice care trebuie integrate în pregătirea profesională a persoanelor ocupând funcții cu caracter predominant educativ, pentru ca, prin activitatea lor profesională, să contribuie la includerea efectivă a educației pentru sănătate în formele de instruire și educație de la nivelul tuturor treptelor sistemului instructiv-educativ.

Page 8: Asistenti Educ San (97)

Educația pentru sănătate de gradul II Educația pentru sănătate de gradul II

• înglobează ansamblul teoretic si practic al măsurilor educaționale destinate întregii populații. În acest caz, scopul este obținerea unei cooperări eficiente în aplicarea politicii sanitare, întemeiată pe receptivitate și comportament adecvat promovarii sănătații.

• înglobează ansamblul teoretic si practic al măsurilor educaționale destinate întregii populații. În acest caz, scopul este obținerea unei cooperări eficiente în aplicarea politicii sanitare, întemeiată pe receptivitate și comportament adecvat promovarii sănătații.

Page 9: Asistenti Educ San (97)

Educația pentru sănătate are trei laturi :

Educația pentru sănătate are trei laturi :

• cognitivă - constă în comunicarea și însușirea de noi cunoștințe necesare apărării și menținerii sănătații ;

• motivațională - asigură convingerea populației privind necesitatea prevenirii și combaterii bolilor și a dezvoltării armonioase a organismului, prin respectarea regulilor de sanogeneză;

• comportamento-volitională – însușirea deprinderilor și obișnuințelor sanogenice, cu aplicarea lor în practica cotidiană.

• cognitivă - constă în comunicarea și însușirea de noi cunoștințe necesare apărării și menținerii sănătații ;

• motivațională - asigură convingerea populației privind necesitatea prevenirii și combaterii bolilor și a dezvoltării armonioase a organismului, prin respectarea regulilor de sanogeneză;

• comportamento-volitională – însușirea deprinderilor și obișnuințelor sanogenice, cu aplicarea lor în practica cotidiană.

Page 10: Asistenti Educ San (97)

Funcțiile majore ale educației pentru sănătate :

Funcțiile majore ale educației pentru sănătate :

• Funcția sanogenică are ca scop optimizarea sănătății individuale și comunitare, pentru atingerea idealului de sănătate. Ea se adresează populației sănătoase, educația sanogenică constituind o parte integrantă a medicinii omului sănătos.

• Funcția preventională vizeaza atingerea obiectivelor prevenției primare, secundare si terțiare.

• Funcția sanogenică are ca scop optimizarea sănătății individuale și comunitare, pentru atingerea idealului de sănătate. Ea se adresează populației sănătoase, educația sanogenică constituind o parte integrantă a medicinii omului sănătos.

• Funcția preventională vizeaza atingerea obiectivelor prevenției primare, secundare si terțiare.

Page 11: Asistenti Educ San (97)
Page 12: Asistenti Educ San (97)
Page 13: Asistenti Educ San (97)
Page 14: Asistenti Educ San (97)
Page 15: Asistenti Educ San (97)

http://www.snspms.ro/UserFiles/File/ph_press/php_ps_edsan.pdf

Page 16: Asistenti Educ San (97)

Chestionar

Page 17: Asistenti Educ San (97)

1.Enumerați drogurile de care ați auzit:

2.Unde ați auzit (sau citit) despre ele?• Din mass- media• De la școală• De la alții

Page 18: Asistenti Educ San (97)

3. Cunoașteți persoane care se droghează?

4.Ce credeți că îi determină să se drogheze? • Curiozitatea• Inadaptarea la mediu• Dependența• Condițiile de viață• Lipsa educației• Teribilismul• Nu știu• Influența anturajului

Page 19: Asistenti Educ San (97)

5.Ați fi (sau ați fost) tentat să vă drogați?

6.Ce droguri folosiți? Ce ați simțit când ați folosit droguri?

7. Ați dori să repetați experiența?

Page 20: Asistenti Educ San (97)

8.Știți care sunt efectele drogurilor? Enumerați-le!

9.Știți după câte prize puteți deveni dependent?

• Depinde de drog• După o priză• După mai multe prize• Nu știu

Page 21: Asistenti Educ San (97)

10.Cum se manifestă dependența? • Nu știu• Criza de sevraj• Tulburări digestive• Tulburări psihice• Tulburări respiratorii• Tulburări circulatorii• Tulburări de comportament

Page 22: Asistenti Educ San (97)

11. După ce recunoașteți o persoană care se droghează?

• După comportament • După facies• Nu știu• După aspectul fizic• După urma administrării

Page 23: Asistenti Educ San (97)

12. Cum credeți că ar reacționa prietenii dumneavoastră, dacă ar afla că vă drogați?

• Ar fi șocați• Nu știu• M-ar ajuta• M-ar respinge• N-ar fi de acord

Page 24: Asistenti Educ San (97)

13. Dar părinții, cum credeți că ar reacționa?

• Nu știu• Nu răspunde• M-ar ajuta• M-ar renega• Ar fi supărați• N-ar crede

Page 25: Asistenti Educ San (97)

Studiu privind consumul de droguri la studenții din anul VI de la UMF Tg-Mureș

1998

Studiu privind consumul de droguri la studenții din anul VI de la UMF Tg-Mureș

1998

Page 26: Asistenti Educ San (97)

• Scopul lucrării este de a evalua cunoștințele studenților mediciniști despre droguri și consumul acestora.

• Metoda de lucru: Am apelat la un lot de 50 de studenți din anul VI medicină generală de la UMF Tg-Mureș, care au completat un chestionar cu 17 întrebări, prin metoda autoînregistrării.

• Scopul lucrării este de a evalua cunoștințele studenților mediciniști despre droguri și consumul acestora.

• Metoda de lucru: Am apelat la un lot de 50 de studenți din anul VI medicină generală de la UMF Tg-Mureș, care au completat un chestionar cu 17 întrebări, prin metoda autoînregistrării.

Page 27: Asistenti Educ San (97)

Rezultate și concluzii:Rezultate și concluzii:

Page 28: Asistenti Educ San (97)

1.Enumerați drogurile de care ați auzit:Nr.crt. DROGURI INCIDENȚA (%)

FETE BĂIEȚI

1. COCAINĂ 100 100

2. MORFINĂ 92 92

3. MARIJUANA 100 100

4. L.S.D. 88 92

5. HAȘIȘ 100 100

6. OPIU 100 100

7. CANABIS 100 100

8. AMFETAMINA 96 100

9. ALCOOL+MEDICAMENTE 92 96

10. TUTUN 92 92

11. HEROINĂ 100 100

12. ECSTASY 96 100

13. SOLVENȚI ORGANICI 80 68

14. BARBITURICE 88 92

Page 29: Asistenti Educ San (97)

2.Unde ați auzit (sau citit) despre ele?2.Unde ați auzit (sau citit) despre ele?

Nr. Sursa Incidența (%)

Fete Băieți

1. Din mass- media 92 88

2. De la școală 96 72

3. De la alții 44 68

Page 30: Asistenti Educ San (97)

3. Cunoașteți persoane care se droghează?

Nr. crt. Răspuns Incidența (%)

Fete Băieți

1. Da 36 44

2. Nu 64 56

Page 31: Asistenti Educ San (97)

4.Ce credeți că îi determină să se drogheze?

Nr. crt. Factori determinanți

Incidența (%)

Fete Băieți

1. Curiozitatea 88 96

2. Inadaptarea la mediu

48 52

3. Dependența 52 60

4. Condițiile de viață

36 28

5. Lipsa educației 40 56

6. Teribilismul 84 76

7. Nu știu 4 -

8. Influența anturajului

80 92

Page 32: Asistenti Educ San (97)

5.Ați fi (sau ați fost) tentat să vă drogați?

Nr. crt. Răspuns Prevalența

Fete Băieți

1. Da 16 32

2. Nu 84 68

Page 33: Asistenti Educ San (97)

6.Ce droguri folosiți? Ce ați simțit când ați folosit droguri?

A răspuns o singură fată care a precizat că a folosit marijuana, simțind relaxare și detașare de mediu.

Page 34: Asistenti Educ San (97)

7. Ați dori să repetați experiența?

Nr. crt. Răspuns Prevalența

Fete Băieți

1. Da - -

2. Nu 100 100

Page 35: Asistenti Educ San (97)

8.Știți care sunt efectele drogurilor? Enumerați-le:

Nr. crt. Efect Incidența

Fete Băieți

1. Depndența 100 100

2. Deteriorare fizică și psihică

100 100

3. Euforie 100 96

4. Halucinații 96 96

Page 36: Asistenti Educ San (97)

9.Știți după câte prize puteți deveni dependent?

Nr.crt. Raspuns Incidența (%)

Fete Băieți

1. Depinde de drog 64 64

2. După o priză 20 16

3. După mai multe prize 4 20

4. Nu știu 12 12

5. Nu răspunde 8 14

Page 37: Asistenti Educ San (97)

10.Cum se manifestă dependența?Nr.crt. Manifestare Incidența (%)

Fete Băieți

1. Nu știu 4 -

2. Nu răspunde - 4

3. Criza de sevraj 68 88

4. Tulburări digestive 48 44

5. Tulburări psihice 76 84

6. Tulburări respiratorii

64 44

7. Tulburări circulatorii

56 40

8. Tulburări de comportament

80 96

Page 38: Asistenti Educ San (97)

11. După ce recunoașteți o persoană care se droghează?

Nr. crt. Răspuns Incidența (%)Fete

Fete Băieți

1. După comportament

84 76

2. Nu răspunde - 8

3. După facies 68 40

4. Nu știu 4 8

5. După aspectul fizic

52 48

6. După urma administrării

56 52

Page 39: Asistenti Educ San (97)

12. Cum credeți că ar reacționa prietenii dumneavoastră, dacă ar afla că vă drogați?

Nr. crt. Răspuns Incidența (%)

Fete Băieți

1. Ar fi șocați 52 40

2. Nu răspunde 4 4

3. Nu știu 20 24

4. M-ar ajuta 44 32

5. M-ar respinge 4 8

6. N-ar fi de acord 36 36

Page 40: Asistenti Educ San (97)

13. Dar părinții, cum credeți că ar reacționa?

Nr. crt. Răspuns Incidența (%)

Fete Băieți

1. Nu știu 4 12

2. Nu răspunde - -

3. M-ar ajuta 48 60

4. M-ar renega 4 8

5. Ar fi supărați 64 32

6. N-ar crede 32 24

Page 41: Asistenti Educ San (97)

Studiu privind bolile cu transmitere sexuală

Page 42: Asistenti Educ San (97)

Morbiditatea specifică prin sifilis şi gonoree, în

România, între anii 2000-2008

Anii

Cazuri noi la 100.000 locuitori

Sifilis Gonoree

2000 45,2 21,9

2001 56,0 20,2

2002 58,3 17,5

2003 44,6 11,6

2004 40,8 9,8

2005 31,7 7,8

2006 26,2 6,3

2007 22,7 3,8

2008 18,7 2,9

Page 43: Asistenti Educ San (97)

Incidența prin sifilis în unele țări europene în anul 2005 şi 2006

Proporţii la 100.000 locuitori Țara 2005 2006Albania ( valoarea cea mai mică) 0,06 0,44Austria 3,24 5,20Belgia 2,96 2,76Bosnia-Herțeg. 0,23 0,72Bulgaria 7,69 6,64Cehia 5,45 5,03Danemarca 2,16 1,40Finlanda 2,74 2,43Franța 0,52 0,06Germania 3,89 3,82Ungaria 5,40 5,57Islanda 1,01 1,97Irlanda 5,54 2,41Italia 1,04 1,36Luxemburg 5,03 2,33Norvegia 0,52 1,44Polonia 2,17 2,45Portugalia 1,18 1,34

Rep. Moldova ( valoarea cea mai mare) 69,59( valoarea cea mai mare)

68,81România 31,73 26,21Rusia 66,37 62,93Slovenia 2,00 1,44Suedia 1,21 1,90

FYR Macedonia 0,10( valoarea cea mai mică)

0,20Ucraina 42,19 10,38Marea Britanie 4,68 4,57

Page 44: Asistenti Educ San (97)

Incidența prin SIDA în unele țări europene în anul 2005 şi 2006 Proporţii la 100.000 locuitori

Incidența prin SIDA în unele țări europene în anul 2005 şi 2006 Proporţii la 100.000 locuitori

  2005 2006

Albania 0,29 0,48

Austria 0,70 0,70

Belarus 1,66 2,76

Belgia 1,44 0,96

Bosnia-Herțeg. 0,15 0,10

Bulgaria 0,25 0,21

Croatia 0,38 0,45

Cehia 0,11 0,12

Danemarca 0,81 0,92

Finlanda 0,50 0,84

Franța 2,15 1,68

Germania 0,76 0,44

Grecia 0,90 0,82

Ungaria 0,33 0,22

Page 45: Asistenti Educ San (97)

Incidența prin SIDA în unele țări europene în anul 2005 şi 2006Proporţii la 100.000 locuitori

Incidența prin SIDA în unele țări europene în anul 2005 şi 2006Proporţii la 100.000 locuitori

Islanda 0,34 0,99Irlanda 1,16 0,57Italia 2,56 1,91Luxemburg 1,75 1,90Malta 0,74 0,99Olanda 1,92 1,16Norvegia 0,69 0,54Polonia 0,39 0,30Portugalia 7,25 6,59Rep. Moldova 1,67 2,87România 1,42 0,98Rusia 0,38 0,59Slovacia (valoarea cea mai mică) 0,06 (valoarea cea mai mică) 0,07Slovenia 0,50 0,25Spania 4,04 3,50Suedia 0,51 0,63Elveția 2,49 2,12FYR Macedonia 0,59 0,29

Ucraina ( valoarea cea mai mare)8,58( valoarea cea mai mare)

9,73Marea Britanie 1,38 1,42

Page 46: Asistenti Educ San (97)

Rolul educației pentru sănătate în prevenirea bolilor cu transmitere

sexuală

Page 47: Asistenti Educ San (97)

• Educația pentru sănătate este cea mai ieftină metodă a profilaxiei primare având un rol deosebit în scăderea numărului îmbolnăvirilor care pot fi prevenite.

• Importanța educației pentru sănătate a elevilor a fost deja dovedită în multe țări în care aceasta se aplică de mai mulți ani.

Page 48: Asistenti Educ San (97)

Scopul lucrării:

• Obiectivul lucrării noastre a fost acela de apreciere și îmbunătățire a nivelului de cunoștințe privind posibilitățile de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală, prin orele de educație pentru sănătate.

Page 49: Asistenti Educ San (97)

Material și metodă:

• Au fost utilizate două tipuri de chestionare a câte zece întrebări fiecare, acestea au fost preluate din manuale de educația pentru sănătate. La acestea au răspuns prin autoînregistrare un număr de 41 de elevi cu vârstele cuprinse între 17 și 18 ani din clasele a XII-a ale unui liceu din Tg.-Mureș. Testarea s-a efectuat de două ori înainte și după predarea orelor de educație pentru sănătate permițând autorilor să compare nivelul de cunoștințe avut cu al celui acumulat de elevi.

Page 50: Asistenti Educ San (97)

• Pentru evaluarea rezultatelor s-a utilizat următorul sistem de notare: fiecărui răspuns corect i s-a atribuit un punct, iar celui greșit zero. Punctajul maxim care se putea obține la fiecare dintre cele două chestionare era de zece puncte.

Page 51: Asistenti Educ San (97)

Chestionare

Page 52: Asistenti Educ San (97)

Chestionare Adevăr sau mit despre BTS

• 1.Pilulele contraceptive previn BTS• 2. Dacă simptomele BTS dispar numai este

nevoie să mergi la doctor.• 3. Dacă ai avut o BTS înseamnă că ești imun la

ea și nu trebuie să-ți mai faci probleme.• 4. Homosexuali nu se îmbolnăvesc de BTS.• 5. BTS poate fi considerată atât o problemă

socială, cât și una medicală.

Page 53: Asistenti Educ San (97)

Adevăr sau mit despre BTS

• 6. Majoritatea celor care se îmbolnăvesc au peste 30 de ani.

• 7. Prezervativele oferă o protecție de 100% față de BTS.

• 8. Abstinența oferă o protecție de 100% contra BTS.

• 9. HIV/SIDA este o formă de BTS.• 10. Informații despre prevenirea BTS trebuie

promovate doar în licee.

Page 54: Asistenti Educ San (97)

Ce știți depre SIDA?• 1. Este periculos să îmbrățișăm un bolnav care

are SIDA.• 2. Poți lua virusul HIV dacă stai pe un capac de

WC folosit de un pacient cu SIDA.• 3. Ești în siguranță dacă stai în aceeași clasă cu un

profesor bolnav de SIDA.• 4. Poți lua virusul, dacă ai o singură dată contact

sexual.• 5. Poți lua virusul dacă o persoană infectată

tușește sau strănută pa tine.

Page 55: Asistenti Educ San (97)

Ce știți depre SIDA?

• 6. Un test pozitiv înseamnă că persoana are SIDA.• 7. Folosirea corectă a unui prezervativ poate avea

rol în prevenirea transmiterii virusului HIV.• 8. Multe simptome ale bolii SIDA sunt similare cu

cele ale altor boli.• 9. SIDA se transmite prin toate lichidele corpului.• 10. SIDA atacă sistemul hematopoietic.

Page 56: Asistenti Educ San (97)

Repartiția elevilor în funcție de rezultatele obținute la primul test, în prima etapă

Page 57: Asistenti Educ San (97)

Repartiția elevilor în funcție de rezultatele obținute la primul test, în a doua etapă

Page 58: Asistenti Educ San (97)

Repartiția elevilor în funcție de rezultatele obținute la al doilea test în prima etapă

Page 59: Asistenti Educ San (97)

Repartiția elevilor în funcție de rezultatele obținute la al doilea test a doua etapă

Page 60: Asistenti Educ San (97)

Concluzii

• În urma orelor de educație pentru sănătate s-a înregistrat o creștere importantă a nivelului de cunoștințe privind BTS.

• S-a evidențiat necesitatea introducerii acestor ore în școli, deoarece, cu toate că elevii au un acces din ce în ce mai larg la informații, predarea lor trebuie să fie făcută de persoane cu pregătirea necesară.

• S-a realizat o colaborare între medici, cadre medii sanitare, profesori de biologie, diriginți.

Page 61: Asistenti Educ San (97)
Page 62: Asistenti Educ San (97)

Program de educație anticancer în școli

Page 63: Asistenti Educ San (97)

Mortalitate specifică prin tumori maligne în România între anii 1999-2007

Page 64: Asistenti Educ San (97)

Mortalitatea standardizată prin tumori maligne în unele țări europene în anul 2005 şi 2006

Proporţii la 100.000 locuitori

 Țara 2005 2006Austria 165,8 161,9Croația 212,6 (valaorea cea mai mare) 210,2Cehia 217,5 ...Finlanda (valaorea cea mai mică)142,7 (valaorea cea mai mică)140,5Franța 176,3 ...Germania 169,6 166,3Grecia 160,5 154,7Ungaria ( valaorea cea mai mare) 237,4 ...Islanda 159,7 154,2Irlanda 180,9 182,4Malta 145,4 ...Olanda 189,5 186,5Norvegia 166,6 ...Polonia 211,5 (valaorea cea mai mare) 210,2Rep.Moldova 161,2 166,2România 179,5 179,8Rusia 183,8 181,2Slovacia 208,3 ...Slovenia 197,0 198,0Elveția 146,1 ...Ucraina 164,2 159,9Marea Britanie 180,7 179,3

Page 65: Asistenti Educ San (97)

Ipoteza de cercetare

Am considerat că intriducând un program de educația pentru sănătate cu tematica „anticancer” în școli putem obține, prin modificare comportamentului populației tinere față de propria sănătate, o scădere a morbidității și mortalității specifice prin cancer la generațiile următoare.

Page 66: Asistenti Educ San (97)

Metoda de lucru

• În prima etapă am adaptat cele șapte module ale programului ”educație anticancer în școli” (Cancer education in schools) elaborat d e UICC, la condițile din România, în cadrul unui workshop organizat de Disciplina de Sănătate Publică UMF Tg.-Mureș în toamna anului 1997.

• Cele șapte module au următoarele titluri:

Page 67: Asistenti Educ San (97)

Cele șapte module au următoarele titluri:

• 1. Informații pentru profesori;• 2. Ce este cancerul?• 3. Ce cauzează cancer și cum poate fi prevenit

acesta?• 4. Tipuri de cancer specifice pentru anumite țări;• 5. Depistarea precoce a cancerului si tratamentul

lui;• 6. Fumatul și cancerul;• 7. Aspectul uman al cancerului.

Page 68: Asistenti Educ San (97)

• A urmat traducerea celor șapte modele din limba engleză în limba română.

• Materialul tradus a fost trimis spre supervizare Departamentului de Educație al UICC urmând apoi implementarea programului în școli ”baze pilot” și apoi eztinderea programului.

Page 69: Asistenti Educ San (97)

21.oldal

• Corpul uman este format din grupuri de celule specializate.

Page 70: Asistenti Educ San (97)

32. ol. Capitolul 3

• Carcinogenuleste un pacient care are cancer

Page 71: Asistenti Educ San (97)

Rezultate și concluzii:

• Adaptarea materialului elaborat de UICC la condițiile României, efectuat de trei grupe de lucru formate din: oncologi, psihologi, specialiști în sănătate publică și studenți în medicină nu a întâmpinat dificultăți majore, putând fi considerată o reușită. După această etapă am obținut cu ușurință sprijnul în continuare al UICC, care ne dat acordul scris pentru traducerea celor șapte module în limba română.

• A urmat faza de implementare sprijinul Serviciului de Promovare a Sănătății și rograme de Educație pentru Sănătate al Județului Mureș.

Page 72: Asistenti Educ San (97)

http://www.romedic.ro/consumul-de-alcool-in-romania-sub-media-europeana-0N10678

• Consumul de alcool in Romania, sub media europeana•

Consumul de alcool in Romania, in randul populatiei cu varsta peste 15 ani, este sub media europeana, fapt certificat de datele inregistrate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), conform carora in tara noastra se inregistreaza un consum de 7,39 litri alcool pur pe locuitor pe an, in timp ce in tari precum Olanda, Belgia, Italia, Grecia, Portugalia, Spania sau Ungaria, consumul este de zece litri pe locuitor pe an. Informatia a fost furnizata, joi, de catre seful Serviciului Prevenire al Agentiei Nationale Antidrog (ANA), Diana Serban, cu ocazia lansarii campaniei de prevenire a consumului de alcool la locul de munca, ce se va derula pe parcursul a 30 de zile, la nivel national. Potrivit oficialului ANA, doua anchete realizate in 2004 si 2007 conduc la concluzia ca pe ansamblul populatiei Romaniei, la categoriile de varsta 35-44 ani si 45-54 ani, consumul de alcool a scazut, aproximativ cu cinci procente. Astfel, la categoria de varsta 35-44 ani se constata o scadere a prevalentei de alcool de-a lungul vietii de la 91,1% in 2004 la 84,7% in 2007, iar la categoria de varsta de 45-54 ani se manifesta o scadere a prevalentei de la 88,4% in 2004 la 86,5% in 2007. De asemenea, studiul releva a scadere a consumului de alcool de-a lungul vietii in randul romanilor cu varste cuprinse intre 25-34 ani, de la 89% in 2004 la 83,4% in 2007. La nivel european, statisticile releva ca, anual, din cauza alcoolului isi pierd viata 115.000 de persoane, din acelasi motiv se produc 2.000 de omucideri, iar 60.000 de femei nasc prematur. Campania de prevenire a consumului de alcool la locul de munca se desfasoara pe o perioada de 30 de zile, in scopul informarii populatiei implicate intr-o forma legala de munca asupra efectelor acestui fenomen. In timpul campaniei vor fi organizate seminarii, in Bucuresti si in tara, unde vor fi invitati reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor, pe tema efectelor consumului de alcool la locul de munca si a legislatiei in domeniu. De asemenea, vor fi distribuite sute de postere si flyere de constientizare a fenomenului.

Page 73: Asistenti Educ San (97)

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_9702/Europenii-in-top-la-consumul-de-alcool.html

• Europenii - in top la consumul de alcool• Publicat: 16 Martie 2007 @ 09:45• Consumul de alcool in tarile UE a crescut cu 6% in ultimii trei ani, potrivit ultimului Eurobarometru. Barbatii consuma mai mult alcool decat femeile si persoanele cu studii superioare

consuma mai mult in comparatie cu cei care au un nivel de educatie mai scazut. Alcoolul asociat cu fumatul si cu o dieta necorespunzatoare reprezinta una dintre cauzele principale ale aparitiei bolilor in zilele noastre, spun specialistii.

Europenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume (cel mai ridicat consum pe cap de locuitor) si alcoolul cauzeaza aproximativ un procent din zece cazuri de boli sau moarte prematura din tarile europene.

Comisia a adoptat, in Octombrie 2006, un Comunicat privind lupta impotriva efectelor nocive ale alcoolului asupra sanatatii si impactul sau social in tarile europene.

Documentul stabileste cinci obiective principale in lupta impotriva abuzului de alcool: protejarea persoanelor tinere si a copiilor, reducerea accidentelor produse din cauza consumului de alcool, reducerea unui impact negativ asupra economiei, constientizarea impactului pe care abuzul de alcool il are asupra sanatatii, precum si culegerea de informatii revelatoare necesare studiului (EurActiv 25 October 2006).

Eurobarometrul publicat in 14 martie 2007 ofera o viziune de ansamblu asupra obiceiurilor europenilor privind consumul de alcool si atitudinea lor in stabilirea masurilor pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului.

Sondajul arata o crestere a consumului de alcool cu 6% intre 2003 si 2006 si evidentiaza diferentele de consum in functie de sex si statutul social. In 2006 barbatii au consumat mai mult alcool comparativ cu femeile (84% si, respectiv, 68%), iar dintre subiectii chestionati, absolventii cu studii superioare au consumat alcool mai des decat alte grupuri intervievate. ”Persoanele casnice, cele cu un nivel mai scazut de educatie si cei care depasesc varsta de 55 de ani se abtin in general de la consumul de alcool”, se arata in studiu.

De asemenea, sondajul a analizat opiniile cetatenilor UE privind mentionarea avertismentelor pe etichetele sticlelor si in materialele publicitare. In consecinta, 77% din cei intervievati sunt de acord cu mentionarea avertismentelor pentru a preveni femeile insarcinate si soferii despre pericolul consumului de alcool. Doar 21% s-au declarat impotriva.

In ceea ce priveste pretul alcoolului, se pare ca nu va avea efecte majore asupra obiceiurilor. Tinerii chestionati au declarat ca, daca pretul alcoolului va creste semnificativ, vor consuma cantitati mai mici. 52% dintre cei chestionati considera ca protectia cetatenilor impotriva efectelor nocive ale alcoolul asupra sanatatii este o responsabilitate de ordin individual, in timp ce doar 44% sustin ca este sarcina autoritatilor. Cei care sunt de parere ca aceasta reprezinta responsabilitatea fiecarui individ in parte sunt consumatori de alcool, in timp ce parerea privind rolul de protector al autoritatii apartine celeilalte categorii.

Pozitii:

Alianta europeana privind lupta impotriva alcoolului (EUROCARE), formata din mai multe ONG-uri care lupta pentru prevenirea si reducerea efectelor nocive ale alcoolului asupra sanatatii, spera ca sondajul realizat de Eurobarometru sa fie repetat la intervale regulate pentru a oferi o viziune realista asupra rezultatelor strategiei UE. ”Desi rezultatele sondajului arata ca mai sunt multe de facut in acest sens, exista o mare sustinere din partea cetatenilor in lupta impotriva alcoolului la volan si a consumului de alcool de catre minori, obiective care suna foarte promitator si in conformitate cu strategia propusa de Comisie”, a spus Andrew McNeil, reprezentantul Eurocare.