Seminar 10

Modalităţi psihoterapeutice de modelare a comportamentului

1. Delimităriconceptuale

2. Modele psihoterapeutice

3. Eficienţa şi limitele consilierii psihologice şi psihoterapiei3. Studii de caz

1.Delimităriconceptuale

Simpla sfătuire (SS) „intervenţie” prin mijloace psihologice de tip compătimire, încurajări, oferirea unor

soluţii viabile în vederea restabilirii echilibrului sufletesc perturbat al unei persoane afectată de anumite

evenimente de viaţă.

Consilierea psihologică(CP) este intervenţia psihologică în scopul optimizării, autocunoaşterii şi

dezvoltării personale şi /sau în scopul prevenţiei şi ameliorării problemelor emoţionale , cognitive şi

comportamentale. Acest tip de intevenţie se adreseaza cu predilectie omului sănătos aflat în impas

existential reconstruidu-i confortul psihofizic si moral , celui cu dificultăţi de relaţionare reconfigurandu-i

spatiul si calitatea relatiilor si nu în ultimul rând persoanelor suferinde somatic cărora le ofera alternative

realiste la situaţia de bolnav .

Indicaţii de elecţie:

1)asistenţa psiho-medicală a copilului şi adolescentului,adultului

2)asistenţa psihologică a cuplurilor şi familiilor

3)asistenţa psihologică a persoanelor aflate in situaţii de criză

4)optimizarea şi dezvoltarea personală a copilului,adolescntului,adultului

5)optimizarea şi ameliorarea problemelor psihoemotionale şi de comportament

6) asistenţa psihologică a bolnavului somatic

Psihoterapia(PT) ,spre deosebire de consilirea psihologică este o intervenţie implicată în egală masură în

situaţiile de sănatate şi boală.Ea se adresează:

● omului sănătos, aflat în dificultate (îi conferă confort moral şi o mai bună sănătate)

● celui cu dificultăţi de relaţionare (îl ajută spre o mai bună integrare);

● celui suferind somaţic (îi alină suferinţa);

● celui alienat (îi dezvoltă capacitatea de orientare în viaţă şi de resocializare)

Indicaţii de elecţie:

1)asistenţa medico-psihologică bolnavului psihic(clinica psihiatrică)

2)asistenţa medico-psihologica a bolnavului somatic(clinica bolilor somatice:cardiologie,

neurologie,gastroenterologie,dermotologie,endocrinologie,chirurgie,etc.)

2)Modele psihoterapeutice:

Psihoterapia suportivă- psihoterapie de suprafaţă nu modifică personalitatea

bolnavului;obiectivul=activarea resurselor psihice personale ale pacientului,valorizarea /dezvoltarea a ceea

ce s-a conservat)

1

Psihoterapiile de orientare psihodinamică - obiectivul terapei constă în a aduce la nivel conştient

conţinuturile incoştiente( „insight”) în vederea restucturării profunde a personalitaţii)

Psihoterapiile cognitiv-comportamentale-obiectivul terapiilor cognitiv-comportamentale constă în

identificarea şi înlocuirea schemelor,modelelor iraţionale de a gândi,eradicarea comportamentelor

problematice şi înlocuirea acestora cu scheme comportamentale adaptative/sanogenetice)

Psihoterapiile experienţiale - obiectivul= să-l ajute pe client sa-şi descopere libertatea interioară,să-şi

conştientizeze propriile resurse, identificând factorii frenatori ai propriei personalitaţi

Terapiile de relaxare - obiectivul=realizarea unei decontracturi musculare şi nervoase având drept scop

economisirea energiei fizice şi psihice, creşterea rezistenţei la stres a organismului şi diminuarea efectelor

negative ale stresului deja instalat; antrenamentul autogen J.H.Shultz. relaxarea neuromusculară progresivă

E.Jacobson, biofeedback-ul

4. Eficienţa şi limitele consilierii psihologice şi psihoterapiei Eficienţa consilierii psihologice şi psihoterapiei

În ultimi ani, Medicina Bazată pe Evidenţe a devenit un adevărat „arbitru” care evaluează pe baza

unor indicatori somatici şi psihologici succesele diferitelor forme de psihoterapie aplicate în diverse TPS şi

BPS.

Astfel, metaanaliza unor cercetări asupra eficienţei psihoterapiilor scurte, întreprinse de Linden et

all (1996) şi Dusseldropp (1999), a evidenţiat la pacienţii cu boală coronariană trataţi psihoterapeutic

normalizarea frecvenţei cardiace, scăderea nivelului de colesterol şi diminuarea de 1,7-1,8 ori a mortalităţii

cardiace.

De asemenea ,s-a demonstrat ştiinţific că răspund foarte bine la intervenţia psihoterapeutică

depresia şi anxietatea care acompaniază bolile in general dar şi comportamentele patogenetice care produc

îmbolnăviri(ex. fumatul, sedentarismul,obezitatea,etc.).

Mai mult, o serie de autori germani (Fritzsche, Bauer, Ruegg, Grawe) aduc în favoarea eficienţei

diferitelor forme de psihoterapie modificările evidenţiabile la nivelul diferitelor structuri neuronale ale

pacienţilor trataţi prin metode psihologice; eficienţa psihanalizei a fost probată prin utilizarea tehnicilor de

Brain - imaging.

Limite în consilierea psihologică şi psihoterapie

1)În prezent există în lume peste 200 de şcoli /orientări în consilire şi psihotrapie şi peste 600

tehnici(D.David 2006),dar apariţia acestora nu a condus în mod direct la scădrea prevalenţei tulburărilor

psihice sau la clarificarea mecanismelor etiopatogenetice

2) Un segment important din cei diagnosticati cu suferinte psihice sau psihologice nu au acces la

serviciile de consiliere si psihoterapie fiind fie prea scumpe(si nedecontate de casele de asigurari de

sănăte),fie insuficient promovate informational;

3)Eficienta acestor interventii s-a dovedit a fi mai bine aspectata în tulburarile de anxietate si mai

slabă in tulburarile bipolare.

Cine poate oferi servicii de consilire si psihoterapie?

2

În conformitate cu Legea 213/2004 cu privirea la reglementarea profesiunii de

psihlog/psihoterapeut servicii de consilire psihologică nu pot oferi decât licenţiaţii în psihologie pregătiti

postuniversitar(3-5ani) în domeniul consilirerii psihologice de

orientare:cognitivcomportamentală.experienţialistă,psihodinamică,integrativă,etc.Serviciile de psihoterapie

pot fi practicate în egală măsură de către psiholog,medic, asistent social,teolog sub rezerva pregătirii printr-

un curs postuniversitar(3-5ani) în domeniul

psihoterapieideorientarecognitivcomportamentală,.experienţialistă,psihodinamică,integrativă,etc.

Concluzii:Consilirea si psihoterapia necesită o pregătire academică şi nu poate fi practicată decât de

profesioniştii domeniului.

5. Studii de caz

Exemplu de abordare psihodinamică a unui pacient alcoolic: analizarea motivaţiile şi conflictelor

inconştiente care stau la baza comportamentului actual (adictiv) prin tehnica interpretărilor şi asociaţiilor

libere care vor conduce pacientul la „iluminarea „şi conştientizarea motivelor interioare care au determinat

consumul cronic de alcool =restructurare atitudinală,comportamentală şi de personalitate.

Principalele tehnici utilizate sunt: interpretările,asociaţiile libere,analiza viselor,analiza rezistenţelor şi a

trasferului

Exemplu de abordare cognitiv-comportamentală a unui pacient fumator:fumatul este un comportament

problematic care are la bază scheme de gândire şi comportamentale condiţionate în timp care pot a fi

decondiţionate prin tehnica identificării şi monitorizării stărilor emoţionale care favorizează

comportamentul indezirabil(fumatul);demersul terapeutic se va focusa pe rezolvarea problemelor

emoţionale ale clientului fumător şi înlocuirea fumatului cu subtitute de genul activitate fizică ,implicarea

în activităţi generatoare de satisfacţii superioare(vizionarea unui film captivant, lecturarea unei cărţi

interesante,etc. )consumarea unor mici cantitaţi din alimentele preferate (o mini amandină,o bomboană

delicioasă,etc. ) =scheme comportamentale adaptative(sanogenetice) capabile să înlocuiască treptat

comportamentul problematic.

Strategiile terapeutice utilizate sunt : desensibilizarea,modelarea şi restructurarea cognitivă (prin

intermediul dialogului socratic de verificare a veridicităţii gândurilior şi convingerilor iraţionale şi

înlocuirii lor cu alternative realiste),monitorizarea stărilor emoţionale şi a comportamentelor,elaborarea

unor deprinderi de rezolvare de probleme şi comunicare asertivă.

Exemplu de abordare experienţialistă a unui pacient anxios: demersul terapeutic îşi propune să-l ajute pe

client sa-şi descopere libertatea interioară,să-şi conştientizeze propriile resurse, identificând factorii

frenatori ai propriei individualităţi care îi împiedică evoluţia spontană şi creativă a persoanalităţii prin

încurajarea pacientului anxios să-şi exprime neliniştile ,îngrijorările ,sentimentele fără inhibiţii în manieră

simplă de „aici şi acum „

Tehnici de terapie utilizate sunt înprumutate din alte sisteme terapeutice cu accent pe atitudinea non-

evaluativă a terapeutului pe înţelegere ,empatie şi respect faţă de client.Demersul terapeutic foloseşte cu

precădere tehnica ascultării active,reflecţia,încurajarea clientului să-şi trăiască experienţa imediată.

3

Subiecte pentru examenul oral LP 10

1.Definiţi consilierea psihologică şi delimitaţi domeniul de aplicaţie al CP.Asemănări şi deosebiri între CP

şi PT.

2.Definiţi psihoterapia şi delimitaţi domeniul de aplicaţie al (PT).

3.Care sunt principalele orientări teoretice şi de practică în psihoterapie?

4.Conturaţi pe scurt cadrul teoretic al psihoterapiilor psihodinamice, cognitiv- comportamentale,

experienţiale, sistemice de familie.

4