Seminar 1. Drepturi realeRecapitulare AJC – condiţii de fond şi formă, efectele ajc

1. Capacitatea de a încheia actul juridic civil este: a) o stare de drept, spre deosebire de discernământ, care este o stare de fapt ; b) o parte a capacităţii civile de exerciţiu ; c) o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generală a actului juridic civil.2. Constituie cerinţe ale valabilităţii consimţământului : a) să provină de la o persoană cu capacitate de exerciţiu ; b) să fie exprimat în cunoştinţă de cauză ; c) să fie serios.3. Suntem în prezenţa unui viciu de consimţământ în cazul în care : a) lipseşte discernământul ; b) manifestarea de voinţă este prea vagă ; c) partea a avut, la încheierea actului juridic, o falsă reprezentare a calităţilor substanţiale ale obiectului material al prestaţiei.4. Nu există un element obiectiv în structura : a) erorii ; b) dolului ; c) violenţei.5. Adaptarea contractului în cazul erorii esenţiale : a) poate interveni după trecerea a 3 luni de la data primirii cererii de chemare în judecată, chiar dacă nu s-a dispus anularea contractului ; b) nu poate interveni atunci când riscul de eroare ar fi trebuit asumat de către partea ce o invocă ; c) poate interveni atunci când eroarea priveşte siplele motive ale contractului, dacă acestea au fost considerate deteminante prin voinţa părţilor.6. Partea al cărei consimţământ a fost surprins prin dol sau violenţă : a) nu poate solicita anulare actului dacă a cerut repararea prejudiciului cauzat prin dol sau violenţă ; b) nu a renunţat tacit la dreptul de a cere daune-interese atunci când a confirmat tacit actul lovit de nulitate relativă ; c) poate solicita reducerea prestaţiei sale cu valoarea daunelor interese la care ar fi îndreptăţită, numai subsidiar exercitării acţiunii în despăgubiri.7. Acţiunea în anulare pentru leziune a unui act încheiat de un minor : a) se va admite chiar dacă la încheierea actului juridic minorul a creat prin mijloace viclene, aparenţa că este major ; b) se va respinge ca inadmisibilă dacă disproporţia dintre prestaţii nu exista la data introducerii cererii de chemare în judecată ; c) se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacă un act juridic aleatoriu.8. În materia cauzei actului juridic civil, intervine nulitatea relativă : a) atunci când partea s-a aflat într-o eroare esenţială asupra existenţei cauzei ; b) ori de câte ori cauza nu îndeplineşte toate cerinţele de validitate ; c) când cauza este contrară ordinii publice.9. Spre deosebire de dol, leziunea : a) nu deschide victimei şi o acţiune în răspundere civilă delictuală ; b) nu deschide posibilitatea adaptării contractului pentru evitarea anulării: c) deschide posibilitatea adaptării contractului pentru evitarea anulării.10. La fel ca şi în ipoteza dolului, violenţa : a) atrage anularea contractului şi atunci când este exercitată de un terţ ; b) nu conduce la anularea contractului, dacă, în termen legal, se solicită adaptarea contractului ; c) victima are deschisă şi o acţiune în răspundere civilă delictuală pentru repararea integrală a prejudiciului.11. Stipulaţia pentru altul este o excepţie: a) de la opozabilitatea actului juridic ; b) aparentă de la principiul relativităţii efectelor actului juridic ; c) reală de la principiul relativităţii efectelor actului juridic.12. Categoria excepţiilor aparente de la principiul relativităţii efectelor actului juridic include, printre altele : a) novaţia ; b) cesiunea de creanţă ; c) contractul în folosul unei terţe persoane.13. Categoria excepţiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele : a) legatul ; b) revocarea donaţiei între soţi ; c) denunţarea contractului de vânzare cumpărare.14. Constituie excepţie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral : a) denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat ; b) retragerea ofertei înainte de a ajunge la destinatar ;

1

c) încetarea împrumutului de folosinţă din cauza morţii comodatarului.15. Principiul pacta sunt servanda : a) este un principiu general al dreptului civil ; b) este consacrat legislativ atât pentru contracte, cât şi pentru actele juridice unilaterale ; c) este un principiu care guvernează efectele nulităţii actului juridic civil.16. Teoria impreviziunii : a) nu cunoaşte nicio aplicaţie legală ; b) este o aplicaţie a principiului pacta sunt servanda; c) se referă la revizuirea efectelor anumitor acte juridice datorită ruperii echilibrului contractual ca urmare a schimbării împrejurărilor avute în vedere la data încheierii acelor acte juridice.17. Este vorba de o excepţie de la principiul pacta sunt servanda în cazul : a) încetării împrumutului de folosinţă din cauza morţii comodantului ; b) încetării locaţiunii datorită morţii locatarului ; c) prelungirii, prin lege, a efectelor anumitor acte juridice.18. Categoria excepţiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include printre altele: a) revocarea ofertei înainte de a ajunge la destinatar; b) revocarea mărturisirii pentru eroare de drept ; c) încetarea depozitului la cererea deponentului.19. Constituie excepţie de la principiul restitution in integrum cazul : a) incapabilului ; b) societăţii comerciale înregistrate în registrul comerţului ; c) căsătoriei putative.20. Nulitatea donaţiei pentru nerespectarea formei ad validitatem : a) poate fi acoperită după moartea donatorului, prin confirmare făcută în deplină cunoştinţă de cauză de către moştenitorii donatorului ; b) se acoperă prin executare benevolă şi conştientă din partea donatarului ; c) poate fi invocată numai în timpul vieţii donatorului.21. Forma cerută ad validitatem : a) constă, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic ; b) este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă ; c) reprezintă o aplicaţie a principiului consensualismului.22. Forma este cerută ad validitatem : a) depozitului voluntar; b) contractului de închiriere a locuinţei ; c) actelor constitutive ale asociaţiilor şi fundaţiilor fără scop patrimonial.23. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem: a) atrage nulitatea relativă a actului juridic; b) atrage nulitatea parţială a actului juridic; c) nu afectează valabilitatea actului juridic.24. Forma este cerută ad probationem în cazul: a) contractului de arendare; b) contractului de tranzacţie; c) convenţiei matrimoniale.25. Forma este cerută ad validitatem în cazul: a) contractului de întreţinere ; b) fidejusiunii ; c) contractului de depozit.26. Realizarea condiţiei rezolutorii: a) în cazul contractelor cu executare continuă sau succesivă, în lipsa unei stipulaţii contrare, nu are nici un efect asupra prestaţiilor deja executate; b) este prezumată a produce desfiinţarea obligaţiei cu efect retroactiv, din momentul încheierii contractului, chiar dacă din voinţa părţilor, natura contractului ori dispoziţiile legale rezultă contrariul; c) consolidează întotdeauna obligaţia pentru viitor.27. Dacă dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripţia începe să curgă: a) de la data renunţării de către creditor la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea sa; b) de la data încheierii contractului; c) de la împlinirea termenului.

1. Simulaţia Prin sentinţa civilă nr. 4419/24.05.2005, Judecătoria sectorului 6 Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamanta S.E., a dispus rezilierea contractului de întreţinere – greşit intitulat contract de vânzare-cumpărare de B.N. X, încheiat de reclamantă cu pârâţii P.M. şi P.C., şi a respins cererea reconvenţională formulată de pârâţi, prin care aceştia solicitaseră să se constate caracterul simulat al convenţiei.

2

În apel, Tribunalul a reţinut că actul autentificat de B.N. X este simulat, pentru că reclamanta a înstrăinat imobilul nu pentru a i se acorda întreţinere, ci pentru preţul de 20000€, aşa cum părţile au prevăzut în înscrisul sub semnătură privată depus la dosar şi intitulat „chitanţă”. În recurs, Curtea de Apel, analizând acest înscris (chitanţa), reţine că nu poartă nicio dată, dar că rezultă din cuprinsul său că a fost încheiat după autentificarea contractului la notariat.

1. Ce reprezintă simulaţia şi care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru încheierea valabilă a unui astfel de act?

2. Sunt corecte soluţiile instanţelor de judecată ? Motivaţi!

2. Promisiunea faptei altuia La data de 20.04.2007, R.C. a chemat în judecată pe M.L., solicitând despăgubiri pentru neîndeplinirea obligaţiei pe care şi-a asumat-o. În susţinerea acţiunii, R.C. a afirmat că M.L. s-a obligat faţă de reclamant că îl va determina pe fratele său, M.P. să îi ofere spre închiriere locuinţa sa din strada Ozana, sector 6, Bucureşti. Având încredere în îndeplinirea obligaţiei pe care şi-a asumat-o M.L., R.C. a anunţat desfacerea contractului de locaţiune pe care îl avea la acea dată. La data de 03.05.2007, M.L. i-a comunicat lui R.C. că, deşi a depus toate diligenţele pe lângă M.P., acesta a refuzat să-i închirieze locuinţa lui R.C., întrucât contractase deja în acest scop cu o altă persoană. Având în vedere probele administrate la dosar, instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecată.

1. Definiţi principiul relativităţii efectelor actului juridic civil şi enumeraţi excepţiile aparente de la acest principiu!

2. Analizaţi excepţia regăsită în speţă (identificare, definire, calificare).

GRILE – Prescripţia extinctivă:

1. Prescripţia extinctivă reprezintă:a) sancţiunea de drept civil care constă în stingerea dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei civile corelative;b) acel mod de înlăturare a răspunderii civile constând în stingerea dreptului material la acţiune, neexercitat în

termenul stabilit de lege;c) uzucapiunea.

2. Domeniul prescripţiei extinctive desemnează:a) intervalul de timp stabilit de lege în limita căruia trebuie exercitat dreptul la acţiune;b) acea modificare a cursului prescripţiei ce constă în oprirea, de drept, a curgerii termenului;c) sfera drepturilor subiective civile care cad sub incidenţa normelor ce reglementează prescripţia extinctivă.

3. Constituie excepţii de la principiul potrivit căruia acţiunile personale sunt prescriptibile extinctiv:a) acţiunea în grăniţuire;b) acţiunea de partaj;c) acţiunea privind restituirea depozitelor bancare şi a depunerilor la Casa de Economii şi Consemnaţiuni.

4. Sunt considerate prescriptibile extinctiv următoarele acţiuni reale:a) acţiunea confesorie prin care se urmăreşte apărarea drepturilor de uzufruct;b) acţiunea confesorie prin care se urmăreşte apărarea drepturilor de superficie;c) acţiunea în revendicare, mobiliară şi imobiliară, întemeiată pe proprietate publică.

5. Drepturile reale accesorii sunt supuse prescripţiei extinctive astfel:a) sunt, fără excepţie, imprescriptibile extinctiv;b) urmează principiul accesorium sequitur principalae;c) nu fac parte din domeniul prescripţiei extinctive.

6. Prin excepţie de la principiul imprescriptibilităţii, se consideră prescriptibile următoarele drepturi personal nepatrimoniale:

a) acţiunea în nulitatea relativă a căsătoriei;b) acţiunea în tăgăduirea paternităţii;c) acţiunea ipotecară.

7. Termenul prescripţiei extinctive reprezintă:a) un termen extinctiv, perceput ca modalitate a actului juridic civil;b) un termen nedeterminat, pe parcursul căruia dreptul subiectiv dispare;c) intervalul de timp stabilit de lege în limita căruia trebuie exercitat dreptul la acţiune.

8. Termenul general de prescripţie este:a) un termen general de 6 luni, aplicabil acţiunii în tăgada paternităţii;b) un termen general de 3 ani aplicabil acţiunilor personale care însoţesc drepturile de creanţă;c) un termen general de 10 ani aplicabil acţiunilor reale care însoţesc drepturile reale principale.

9. Reprezintă termene speciale aplicabile acţiunilor nepatrimoniale:a) termenul de 6 luni pentru acţiunea în tăgada paternităţii;b) termenul de 6 luni privind dreptul de opţiune succesorală;c) data naşterii raportului juridic de drept.

3

10. Reprezintă termene speciale aplicabile acţiunilor personale:a) termenele mai mici, mai mari sau egale cu termenul general;b) termenul de 1 an prevăzut de art. 520 C.proc.civ. în situaţia unui imobil adjudecat în cadrul procedurii

urmăririi silite imobiliare;c) termenul de 6 luni pentru remiterea banilor din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc.

11. Regula generală privitoare la începutul prescripţiei extinctive este:a) regula potrivit căreia prescripţia extinctivă începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune;b) regula potrivit căreia prescripţia extinctivă începe să curgă de la data când s-a împlinit condiţia sau a expirat

termenul;c) regula potrivit căreia prescripţia acţiunii posesorii curge de la data primului act de tulburare a posesiei.

12. În cazul răspunderii pentru viciile ascunse ale lucrului, lucrării sau construcţiei, prescripţia extinctivă:a) începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut, trebuia ori putea să cunoască paguba şi pe cel care

răspunde de ea;b) începe să curgă de la data când viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate au fost

descoperite, însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predare;c) pentru viciile unei construcţii, începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la

împlinirea a trei ani de la predare.13. Prin suspendarea prescripţiei extinctive se înţelege

a) acea modificare a cursului prescripţiei care constă în ştergerea prescripţiei începute înainte de ivirea unei cauze întreruptive

b) sancţiunea de drept civil aplicării actelor juridice civile încheiate cu încălcarea condiţiilor de fondc) acea modificare a cursului prescripţiei ce constă în oprirea, de drept, a curgerii termenului de prescripţie, pe

timpul cât durează situaţiile, limitativ prevăzute de lege, care îl pun pe titularul dreptului material la acţiune în imposibilitatea de a acţiona.

14. Cauzele de suspendare sunt:a) limitativ prevăzute de lege;b) forţa majoră şi cazul fortuit;c) boala juristului persoanei juridice.

15. Recunoaştem ca efect special al suspendării:a) oprirea curgerii prescripţiei, pe durata cauzei de suspendare; b) asigurarea unui termen de o lună, dacă termenul de prescripţie aplicabil este mai mic de 6 luni;c) termenul general de prescripţie.

16. Reprezintă cauze de întrerupere a prescripţiei extinctive:a) introducerea unei cereri de chemare în judecată, la biroul mediatorului din raza localităţii unde debitorul îşi

are domiciliul;b) introducerea unei cereri de chemare în judecată admisă printr-o hotărâre definitiva;c) recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie de către creditor.

17. Întreruperea prescripţiei extinctive:a) prezintă cauze limitativ prevăzute de lege ce produc efecte de drept;b) are ca efect înlăturarea prescripţiei apărute anterior cauzei de întrerupere;c) înlătură efectul extinctiv al prescripţiei.

18. Cauzele de repunere în termene ale prescripţiei extinctive sunt:a) exemplificativ stabilite de practica instanţelor judecătoreşti;b) limitativ prevazute de lege;c) spitalizarea îndelungată sau repetată a mamei împreună cu copilul în numele căruia urma să introducă

acţiunea în stabilirea paternităţii.19. Termenul în care poate fi cerută repunerea în termenul de prescripţie extinctivă este:

a) este termenul general de 3 ani;b) termenul are ca durată o lună;c) textul legal stabileşte începutul acestui termen, respectiv data încetării cauzei care justifică depăşirea

termenului de prescripţie.20. Prin împlinirea prescripţiei extinctive se înţelege:

a) înlăturarea efectului extinctiv al prescripţiei;b) regula potrivit căreia prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune;c) determinarea momentului în care se împlineşte termenul de prescripţie.

21. Stabilirea momentului final al prescripţiei extinctive implică un calcul ce presupune cunoaşterea următoarelor elemente:

a) dreptul subiectiv civil şi obligaţia corelativă lui;b) dacă a intervenit sau nu o cauză de suspendare sau de întrerupere a prescripţiei extinctive;c) data de la care începe să curgă prescripţia.

22. Reprezintă reguli aplicabile calculului termenului pe zile:a) regula potrivit căreia ziua în cursul căreia prescripţia începe nu intră în calcul;b) regula potrivit căreia prescripţia se împlineşte după împlinirea ultimei zi din termen;c) regula potrivit căreia nu se iau în calcul nici prima nici ultima zi.

4

1. La data de 18 martie 2008, A.B. a chemat în judecată pe pârâtul C.D., solicitând instanţei de judecată constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare intervenit între părţi. În motivare, reclamantul a arătat că la data de 1 septembrie 2004 a cumpărat de la pârât un teren intravilan pentru construcţia unei case, aflând ulterior că acesta nu poate fi utilizat în acest scop decât cu autorizaţia Comitetului geologic, împrejurare necunoscută de cumpărător la data încheierii actului. În cadrul interogatoriului administrat în cauză, pârâtul a recunoscut că reclamantul şi-a manifestat intenţia de a începe construcţia unei case pe terenul în cauză, cât mai repede posibil, dar a argumentat faptul că nici el nu a cunoscut împrejurarea potrivit căreia terenul nu putea fi utilizat în acest scop decât cu autorizaţia Comitetului. La data de 1 iunie 2008, instanţa de judecată a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, constatând nulitatea absoltă a contractului de vânzare-cumpărare intervenit între părţi. În motivare, instanţa a arătat că reclamantul a fost în eroare cu privire la identitatea obiectului contractului de vânzare-cumpărare – respectiv terenul intravilan.

a) Identificaţi şi definiţi noţiunile de drept civil incidente în cauză!b) Clasificaţi eroarea în funcţie de gravitatea consecinţelor produse şi definiţi tipurile respective de eroare!c) Analizaţi viciul de consimţământ invocat de reclamant (identificarea viciului, definiţie, condiţii, structură).

2. G.N., în calitate de curator al lui R.D. a chemat în judecată pe pârâtul P.I. , solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între aceştia la data de 17 iunie 1996, invocând lipsa de discernământ a lui R.D. În motivarea acţiunii se arată că, încrezându-se în pârât care este unchiul său, R.D., s-a prezentat la notariat, dar nu mai ştie ce a semnat. La dosar se depun o serie de acte medicale (decembrie 1996, septembrie 1997, martie 1998) ale lui R.D. din care reiese că acesta suferea de alienaţie mintală, având diagnosticul de demenţă senilă care ar presupune o afectare psihică a personalităţii, astfel că acesta nu are discernământ. Instanţa de judecată a respins cererea reclamantului.

a) Identificaţi noţiunile de drept civil incidente în cauză!b) Ce fel de act civil este contractul de vânzare cumpărare?c) Ce semnificaţie are lipsa discernământului la încheierea actului juridic civil?d) Putea R.D. să încheie contractul de vânzare-cumpărare? Motivaţi!

3. Prin acţiunea formulată în data de 05.04.2009, la Judecătoria Craiova, reclamantul M.N. a chemat în judecată pe pârâţii D.E. şi A.B. solicitând repunerea în termen pentru dreptul la opţiune succesorală. În motivarea cererii sale, reclamantul M.N. susţine că nu a introdus acţiune în termenul prevăzut de lege întrucât legătura de rudenie existentă între ei, nu ia permis. Deasemenea, reclamantul susţine că a fost indus în eroare referitor la termenul de prescripţie aplicabil în litigiu. a) Dreptul la opţiune succesorală este prescriptibil? b) Care sunt cauzele de repunere în termen? c) Determinaţi soluţia în această speţă!

Drepturi realeSeminar 3 – Patrimoniul

Grile :1. Patrimoniul unei persoane fizice sau juridice include :a) drepturile şi datoriile acesteia ce pot fi evaluate în bani ;b) bunurile aparţinând acestuia ;c) ambele varinate sunt corecte.2. Sunt drepturi reale :a) dreptul de uzufruct, dreptul de proprietate, dreptul de creanţă accesoriu unui drept real, dreptul de administrare ;b) drepturile reale de garanţie, dreptul de folosinţă, dreptul de uz ;c) dreptul de superficie, dreptul de abitaţie, dreptul de concesiune.3. Patrimoniul :a) este transmisibil, în cazul persoanelor fizice şi juridice numai prin moştenire ;b) explică şi permite transmisiunea universală ori cu titlu universal ;c) este transmisibil, în cazul persoanelor fizice, numai prin moştenire.4. Divizibilitatea patrimoniului se explică prin:

a. faptul ca patrimoniul poate fi împărțit în mai multe mase de bunuri, fiecare dintre ele având un regim juridic diferitb. posibilitatea de a fi transmis pe fracțiuni, prin acte juridice mortis causa;c. posibilitatea de a fi transmis pe fracțiuni, prin acte juridice inter vivos.

5. Dreptul de proprietate este un drept absolut, deoarece :a) titularul acestuia este singurul îndreptăţit să exercite posesia şi folosinţa acestuia ;b) este singurul drept real care reuneşte toate cele trei atribute ;c) nu există limitări în exercitarea celor trei atribute.6. Dreptul de proprietate are caracter perpetuu, în sensul că :a) are o durată limitată în timp ;b) nu se pierde prin neîntrebuinţare din partea titularului;

5

c) se pierde doar odată cu moartea sau, după caz, încetarea existenţei titularului.7. Oricine :a) poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede în mod expres altfel ;b) poate dispune cu titlu oneros sau gratuit, chiar dacă e insolvabil ;c) poate dispune liber de bunurile sale, chiar dacă legea prevede în mod expres altfel, libertatea de a dispune fiind un drept fundamental ce nu poate fi îngrădit.8. Dreptul de proprietate asupra unui imobil :a) se stinge prin înscrierea în CF a declaraţiei autentice de renunţare ;b) se stinge de la data încheierii declaraţiei de renunţare în formă autentică, înscrierea în CF având un caracter de opozabilitate ;c) se dobândeşte întotdeauna prin înscrierea în CF.

1. Patrimoniu X i-a împrumutat lui Y 25 milioane lei cu obligaţia pentru cel de al doilea de a-i restitui în termen de un an de la data contractării împrumutului.Cu banii împrumutaţi, Y şi-a cumpărat un imobil cu trei camere, imobil pe care l-a ipotecat la societatea bancară de unde a obţinut restul de bani necesari pentru achiziţionarea imobilului.Odată cu achiziţionarea imobilului, Y a cumpărat şi 300 de metri pătraţi de teren, care reprezentau curtea şi grădina aferentă. Vecinul lui Y i-a adus la cunoştinţă că nu are un loc de acces la drumul public şi că ar dori să negocieze o eventuală trecere pe terenul lui Y. Vecinul i-a amintit că şi fostul proprietar i-a îngăduit să treacă pe terenul său, întrucât acesta are o casă situată pe un teren înfundat, de unde nu are acces la drumul public.Y a fost de acord şi i-a permis vecinului să treacă pe terenul său, obligându-se în acelaşi timp să facă toate cheltuielile necesare cu constituirea servitutii de trecere. Ulterior, Y a închiriat imobilul lui Z pe timp de patru ani ani, cu plata chiriei anticipat pe şase luni, încheindu-se între părţi un act autentic.Z nu a avut acei bani cu care să plătească chiria cu anticipaţie, dar s-a obligat să o plătească pe timp de un an şi-n acest sens i-a dat în garanţie autoturismul său lui Y cu titlu de gaj. La trei luni de la data închirierii, Y a vândut apartamentul lui V; acesta ştia că imobilul este închiriat şi ipotecat. V la rândul său a instituit un drept de uzufruct pentru fratele său, care urma să-i plătească pentru aceasta o sumă de 50 mii lei pe lună.

Cerințe: Cum clasificaţi drepturile patrimoniale ce intră în componenţa unui patrimoniu? Identificaţi în speţă drepturile care se încadrează în categoria jus in re. Aceeaşi problemă pentru drepturile care intră în noțiunea de jus ad rem. Enumeraţi principalele asemănări şi deosebiri între aceste două categorii de drepturi. Ce sunt categoriile juridice intermediare? Care sunt acestea? Identificaţi-le ca atare în speţă. Clasificaţi drepturile reale, enumeraţi-le pentru fiecare categorie în parte cu referire la cele pe care le întâlniţi în speţă. Câte raporturi juridice întâlniţi în speţă? Indicaţi natura fiecărui raport juridic. Care dintre aceste drepturi sunt prescriptibile şi care nu? Care dintre creditori sunt creditori chirografari şi care au garantată real creanţa lor?

2. Patrimoniu Reclamantul S.E. i-a chemat în judecată pe soţii V.N. şi V.B., solicitând instanţei să-i oblige pe pârâţi la plata sumei de 50 milioane lei, fără cheltuieli de judecată.Ulterior, în proces au intervenit N.L. şi R.T., care au solicitat instanţei să li se recunoască un drept de creanţă pe care îl au împotriva soţilor pârâţi, în fapt lucrurile s-au petrecut astfel: soţul V.N. a împrumutat suma de 50 milioane de lei de la S.E., sumă cu care a cumpărat un autoturism pentru sărbătorirea a zece ani de căsnicie; autoturismul a fost cumpărat de V.N. şi cu acordul soţiei, care de altfel a ales modelul; banii împrumutaţi trebuiau restituiţi pe data de 16 decembrie 1993, iar actul a fost încheiat între părţi pe data de 15 octombrie 1992; ulterior, soţii au vândut autoturismul şi au împrumutat de la R.T. 30 milioane lei, în data de 27 mai 1993; suma de bani împrumutată de la R.T. trebuia restituită pe data de 22 noiembrie 1993; cu banii obţinuţi din vânzarea autoturismului şi cu cei din noul împrumut contractat, soţii şi-au cumpărat un autoturism nou, pe care l-au asigurat pentru suma de 65 millioane lei, iar cu restul de bani au achiziţionat aparatură electrocasnică necesară pentru gospodăria comună; în data de 25 septembrie 1993 soţia a suferit un accident de maşină în urma căruia autoturismul a fost avariat în proporţie de 90 la sută; din procesul verbal al agentului constatator a rezultat că V.B. nu a avut nici o vină, întrucât autoturismul se afla oprit în coloană la semafor când a fost lovit violent din spate de un autobuz; societatea de asigurări a plătit soţilor suma asigurată, bani care au fost efectiv încasaţi de pârâţi la o lună de la producerea accidentului; autoturismul care a pierit în accident nu fusese plătit, cu toate că în contractul de vânzare-cumpărare nu se stipulase un termen la care să fie efectuată plata;N.L. arată instanţei că nu a încasat suma pentru autoturismul vândut, dar a conservat în persoana sa un privilegiu, conform căruia orice vânzător de bunuri mobile se bucură de privilegiul art. 1730 pct. 5 C. civ., astfel: „creanţele privilegiate asupra

6

oarecăror mobile sunt [...] preţul pentru lucruri mobile neplătite, dacă se află încă în posesiunea debitorului, chiar şi în cazul când a cumpărat cu termen de plată”.V.B. a solicitat instanţei să iasă din proces, întrucât nu ea a împrumutat suma de bani, ci soţul ei, şi prin urmare S.E. ar trebui să urmărească bunurile acestuia. Reclamantul S.E. a susţinut că a chemat-o şi pe soţie în instanţă pentru a avea garanţia că dacă V.N. se dovedeşte a fi insolvabil va putea urmări bunurile soţiei.R.T. şi-a motivat acţiunea pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari, dar soţii au replicat că bunul pe care îl cumpăraseră cu banii împrumutaţi a pierit fără culpa lor şi prin urmare nu mai poate urmări acel bun.N.L. a solicitat instanţei ca după ce se va îndestula reclamantul S.E., întrucât acesta are o creanţă anterioară, să fie pus şi el în situaţia de a-şi putea recupera banii împrumutaţi din ceea ce a mai rămas în patrimoniul celor doi debitori.

Cerințe: Enumeraţi funcţiile patrimoniului. Banii împrumutaţi de S.E. soţilor pârâţi sunt o creanţă născută în legătură cu:- bunurile proprii ale soţului;- bunurile comune ale soţilor;- bunurile proprii ale soţiei.Argumentaţi soluţia aleasă. Cum clasificaţi operaţiile şi actele privind bunurile dintr-un patrimoniu, în funcţie de importanţa lor? Identificaţi astfel de acte în speţa de mai sus. Ce înţelegeţi prin subrogaţie? De câte feluri este? Care tip de subrogaţie ne interesează şi care sunt cele două feluri ale acesteia? Consideraţi întemeiată apărarea lui V.B., faţă de pretenţiile lui S.E.? Ce feluri de subrogație identificaţi în speţă? Ce înţelegeţi prin transmisiunea patrimoniului şi de câte feluri este? Cum se numeşte subrogația care se referă la un bun privit ut singuli şi care sunt cazurile în care intervine? Pronunţaţi o soluţie motivată.

Drepturi reale principale- seminar -

Grile : 1. Limitele exercitării dreptului de proprietate privată:

a) sunt materiale, când sunt determinate chiar de corporalitatea bunului ce face obiectul dreptului de proprietate;b) sunt juridice, când vizează conţinutul juridic al dreptului de proprietate;c) nu pot fi stabilite decât prin lege.

2. Limitele legale ale exercitării dreptului de proprietate privată:a) se stabilesc prin lege fie în interes public, fie în interes privat;b) în toate cazurile pot fi modificate ori desfiinţate prin acordul părţilor;c) sunt supuse formalităţilor prevăzute de lege, pentru opozabilitate faţă de părţi, dacă sunt modificate ori desfiinţate

temporar prin acordul părţilor.3. În cazul curgerii fireşti a apelor, proprietarul fondului inferior:

a) poate împiedica curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior;b) poate cere autorizarea justiţiei spre a face pe fondul său lucrările necesare schimbării direcţiei apelor, dacă această

curgere îi cauzează prejudicii;c) nu suportă cheltuielile ocazionate de efectuarea lucrărilor necesare schimbării direcţiei apelor, dacă curgerea apelor

cauzează prejudicii fondului său.4. În cazul curgerii provocate a apelor care precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanţ, cum este cazul apelor care ţâşnesc din fondul superior datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase, al apelor folosite într-un scop casnic, agricol sau industrial:

a) proprietarul fondului inferior nu poate împiedica curgerea, nici atunci când pe fondul inferior se află o construcţie, împreună cu grădina şi curtea aferentă;

b) proprietarul fondului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere de natură să aducă prejudicii minime fondului inferior;

c) proprietarul fondului superior este dator la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către prealabile către proprietarul fondului inferior.

5. Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale are dreptul să facă pe terenul riveranului opus lucrările necesare pentru captarea apei: a) pe cheltuiala sa exclusivă; b) cu obligaţia de a alege, în acest scop, calea şi mijloacele de scurgere care aduc prejudicii minime celuilalt riveran şi de a-i plăti acestuia despăgubiri juste şi prealabile;

7

c) chiar şi atunci când pe fondul riveranului opus se află o construcţie, împreună cu grădina şi curtea aferentă.6. Proprietarul unui izvor care se află pe fondul său:

a) poate acorda orice întrebuinţare izvorului, chiar dacă aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului inferior;

b) nu poate să schimbe cursul izvorului dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităţi de apa necesară pentru satisfacerea nevoilor curente;

c) poate cere numai despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrările efectuate, a secat izvorul, chiar dacă starea de fapt ar permite restabilirea situaţiei anterioare.

7. Proprietarul unui fond poate realiza orice construcţii, lucrări sau plantaţii: a) cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin

regulamentul de urbanism;b) astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin;c) prin derogare de la distanţa minimă legală, dacă are acordul proprietarul fondului învecinat, exprimat chiar şi tacit.

8. Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul:a) de a tăia arborii;b) de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său;c) să ceară, pe cheltuiala sa, scoaterea arborilor, chiar dacă pot fi tăiaţi la o înălţime acceptabilă.

9. Distanţa între fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări şi fondul învecinat:a) trebuie să fie de cel puţin doi metri, dacă acestea sunt orientate spre fondul învecinat;b) trebuie să fie de cel puţin un metru, dacă acestea sunt neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat;c) se calculează de la punctul cel mai îndepărtat de fondul învecinat al construcţiei în care este deschisă vederea, până la

linia de hotar spre fondul învecinat.10. Dreptul de trecere:

a) are un caracter gratuit;b) îi permite proprietarului fondului care este lipsit de acces la calea publică să treacă pe fondul vecinului său pentru

exploatarea fondului propriu;c) este imprescriptibil, dar se poate stinge în momentul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică.

11. Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin:a) înţelegerea părţilor;b) prin hotărâre judecătorească;c) printr-o folosinţă continuă pe timp de 30 ani.

12. Dreptul de trecere pentru utilităţi:a) obligă proprietarul să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, în situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare;b) conferă proprietarului fondului afectat dreptul la despăgubiri juste şi prealabile, în toate cazurile;c) având ca obiect conducte şi canale subterane ca utilităţi noi, nu poate fi exercitat în cazul clădirilor, curţilor şi grădinilor acestora.

1. AB a solicitat instanţei de judecatǎ ȋn contradictoriu cu BC sǎ-i permitǎ acestuia trecerea pe terenul sǎu pentru a ajunge la calea publicǎ.

Ȋn motivare a arǎtat cǎ, deşi ȋn titlul sǎu de proprietate se menţioneazǎ cǎ este vecin la sud cu drumul comunal, accesul la calea publica este dificil, şi se realizeazǎ ȋn condiţii extrem de periculoase, iar când condiţiile meteo nu sunt favorabile îi este aproape imposibil să acceadǎ la calea publicǎ. Astfel, traversȃnd terenul ȋnvecinat şi fiind de acord sǎ ȋl despǎgubeascǎ pe proprietarul vecin cu contravaloarea lipsei de folosinţǎ a terenului pe care i se va permite trecerea ar putea ajunge la calea publică în condiţii sigure şi fără prea mare dificultate. BC aratǎ instanţei cǎ se opune şi menţioneaza faptul cǎ: dreptul de trecere se poate constitui numai dacǎ nu existǎ nicio ieşire la calea publicǎ; dreptul de trecere nu se poate constitui decȃt printr-o convenţie intervenitǎ ȋntre pǎrţi, iar nu prin hotǎrȃre judecatoreascǎ; dreptul sǎu de proprietate este inalienabil şi ca atare dreptul de trecere ar ȋnsemna o ȋncǎlcare a unui drept absolut. a. Care va fi soluţia instanţei de judecatǎ? b. Cum se va pronunţa instanţa de judecatǎ pe apǎrǎrile pȃrȃtului?

2. Primus, vecinul lui Secundus în mun. Craiova, îi învederează acestuia din urmă că nu are ieşire la calea publică şi ca atare ar dori să i se permită trecerea pe terenul aparţinând lui Secundus.

Secundus arată însă că trecerea pe fondul său ar putea să îi cauzeze prejudicii în condiţiile în care ar dori să edifice o magazie în apropierea casei sale, însă îi spune lui Primus că este de acord în condițiile în care trecerea se va face prin spatele casei lui Secundus. Secundus îi învederează însă că trebuie să se adreseze instanței de judecată pentru ca aceasta să consfințească înțelegerea părților.

8

Primus, vecinul lui Secundus introduce acţiune împotriva lui Secundus, la data de 10.12.2011. Instanţa respinge acţiunea prin care vecinul lui Secundus solicită un drept de trecere pe proprietatea lui Secundus, reţinând faptul că lipsa accesului la calea publică este imputabilă vecinului lui Secundus, care şi-a edificat casa astfel încât a blocat accesul la calea publică.

a. Consideraţi soluţia instanţei corectă? Argumentaţi!

Seminar Drept civil. Drepturi reale principale

Grile:1. Interzicerea înstrăinării unui bun: a) poate fi dispusă prin convenţia părţilor ori prin testament; b) este condiţionată de existenţa unui interes serios şi legitim; c) poate fi dispusă pe un termen limitat, ce nu poate depăşi 99 de ani.2. În cazul nerespectării clauzei de inalienabilitate inclusă într-un contract, creditorul obligaţiei de a nu înstrăina: a) poate solicita instanţei numai daune-interese, nu şi rezoluţiunea contractului; b) poate emite o declaraţie unilaterală de rezoluţiune; c) nu poate beneficia de efectele unui pact comisoriu.3. Clauza de inalienabilitate înscrisă într-un testament: a) este guvernată, sub aspectul validităţii sale, de legea civilă în vigoare la momentul încheierii testamentului; b) este guvernată, în ceea ce priveşte efectele sale juridice, de legea civilă în vigoare la data deschiderii succesiunii; c) este guvernată, sub aspectul validităţii şi efectelor juridice, de legea în vigoare la momentul încheierii testamentului.4. Dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată poate: a) să încuviinţeze desfăşurarea activităţii prejudiciabile de către proprietar, dacă prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea sau utilitatea desfăşurării acelei activităţi, cel prejudiciat neavând dreptul la despăgubiri în această situaţie; b) să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, dacă inconvenientele sunt mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate; c) să îl oblige la restabilirea situaţiei anterioare, atunci când acest lucru este posibil, dacă inconvenientele sunt mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate.5. Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de: a) 80 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin; b) 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin; c) 100 cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.6. Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate: a) numai prin înţelegerea părţilor: b) numai prin hotărâre judecătorească; c) printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani.7. Proprietarul poate să consimtă la limitarea dreptului său: a) prin acte juridice, dacă nu încalcă ordinea publică şi bunele moravuri; b) prin convenţie sau testament, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani, în mod necondiţionat; c) prin convenţie sau testament, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim.8. Clauza de inalienabilitate: a) este subînţeleasă în convenţiile din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă; b) opreşte şi transmiterea bunului pe cale de succesiune; c) dacă este nulă, va atrage nulitatea întregului contract, dacă a fost determinantă la încheierea acestuia în contractele cu titlu oneros, caracterul determinant fiind prezumat, până la proba contrară. 9. Clauza de inalienabilitate: a) nu trebuie să fie supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de lege pentru a fi opozabilă; b) dacă a fost prevăzută într-un contract cu titlu gratuit, ea nu este opozabilă şi creditorilor anteriori ai dobânditorului; c) nu poate fi invocată împotriva dobânditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat să nu înstrăineze decât dacă este valabilă şi îndeplineşte condiţiile de opozabilitate.10. În cazul încălcării clauzei de inalienabilitate de către dobânditor: a) înstrăinătorul poate să ceară rezoluţiunea contractului; b) înstrăinătorul nu poate să ceară rezoluţiunea contractului; c) atât înstrăinătorul cât şi terţul dacă inalienabilitatea s-a stipulat în favoarea acestuia, pot să ceară anularea actului de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea clauzei.

9

1. La data de 12.10.2011 Primus ȋncheie cu Secundus o convenţie sub forma unui ȋnscris autentic prin care ȋi transferǎ lui Secundus dreptul de proprietate asupra unui imobil teren. De asemenea, prin conventie, Secundus s-a obligat sǎ nu ȋnstrǎineze imobilul teren pentru o perioadǎ de 48 de ani. La data de 12.11.2011 Secundus a ȋncheiat o convenţie prin care s-a obligat sǎ ȋnstrǎineze imobilul teren lui Tertius, convenţie ȋncheiatǎ sub forma unui ȋnscris sub semnaturǎ privatǎ, la data ȋncheierii convenţiei fiind predatǎ şi posesia imobilului teren. Primus a sesizat instanţa de judecatǎ şi a solicitat ca Secundus şi Tertius sǎ-i lase ȋn deplinǎ proprietate şi linistitǎ posesie imobilul teren, motivandu-şi acţiunea prin imposibilitatea lui Secundus de a dispune de dreptul de proprietate asupra imobilului teren datoritǎ clauzei de inalienabilitate. Instanţa de judecatǎ a dispus anularea contractului de vanzare-cumpǎrare pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate cu consecinţa repunerii pǎrţilor ȋn situaţia anterioarǎ. a. Este valabilǎ clauza la care s-a obligat B? b. Este legalǎ motivarea instanţei de judecatǎ?

2. Prin actiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei, reclamanta S.C. a chemat în judecată pe pârâta S.A. solicitând obligarea acesteia la lăsarea unei căi de acces la terenul reclamantei, situat în intravilanul, cu o lătime de 5 m si o lungime de 20 m., pe terenul pârâtei. S-a arătat că terenul reclamantei se învecinează direct cu râul care îl desparte de terenul proprietatea pârâtei S.A.

In motivare, s-a arătat că terenul cumpărat prin act autentic de reclamantă nu are cale de acces la drumul public, astfel încât nu poate fi folosit, iar drumul cel mai scurt poate fi creat pe terenul pârâtei. Astfel cum rezultă din descrierea imobilului si schiţa anexă, terenul nu avea si nu are iesire la calea publică, împrejurare subliniată în cuprinsul actului, când cumpărătoarea S.C. declară că a luat la cunostintă această situaţie şi a acceptat-o dat fiind faptul că terenul avea un preţ extrem de scăzut.

La cerere au fost anexate, în copie, actul de vânzare cumpărare si alte înscrisuri.In drept, au fost invocate dispozitiile art. 617 şi urm. Cod civil.Pârâta S.A. a formulat întampinare si cerere reconventională, solicitând respingerea actiunii principale şi să se

constate că pe terenul proprietatea ei nu se poate trece către fondul dominant.In motivare, s-a arătat că terenul reclamantei are ca limite râul si pădurea, are categorie de folosintă fâneaţă, iar

potrivit mentiunilor din contractul de vânzare-cumpărare, cumpărătoarea şi-a asumat riscul dobandirii unui imobil fără iesire la calea publică. Se mai arată că pe toată lătimea terenului pârâtilor se află constructiile pensiunii, edificate în conditiile legii, care impiedică trecerea reclamantei către DN, spatiul este restrâns şi destinat parcării şi recreerii turiştilor pensiunii. Constituirea unei servituţi de trecere ar reprezenta schimbarea destinaţiei terenului pe care pârâta SA are construită pensiunea. Se arată că fiecare portiune de teren este de strictă necesitate pentru functionarea pensiunii, fiind imposibilă crearea căii de acces solicitată.

Se mai sustine că trecerea peste râu, către celălalt teren al pârâtilor, se face pe o pasarelă edificată de acestia, cu preturi impresionante şi întretinere costisitoare, pasarela având destinatie pietonală. In aprecierea pârâtilor, reclamanta ar pricinui o mai mică pagubă prin crearea servitutii pe terenurile altor vecini, pe latura opusă terenului pârâtilor.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 617 si 621 cod civil.a. Determinaţi condiţiile în care se poate constitui un drept de trecere.b. Care este soluţia instanţei? Motivaţi.

3. Prin actiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei, reclamanta A.B. a chemat în judecată pe pârâta B.C solicitând obligarea acesteia la lăsarea unei căi de acces pe terenul proprietatea sa, către DN.

În motivarea acţiunii, A.B. arată că terenul proprietate personală pe care are edificată locuinţa se încadrează în noţiunea de „fond lipsit de acces la calea publică” în condiţiile art. 617 C. civ. Aceasta subliniază faptul că terenul proprietate personală este dobândit cu titlul de moştenire de la mama sa, care şi-a împărţit proprietatea în mod egal între cele două fiice ale sale: A.B. şi A.M, mama pârâtei B.C. şi ea decedată. A.B. arată că atât timp cât sora sa A.M. a fost în viaţă a putut trece nestingherită pe terenul acesteia, constituindu-se în acest sens un drept de servitute ce a fost exercitat continuu de mai mult de 25 de ani.

La acţiune depune întâmpinare B.C. solicitând respingerea cererii lui A.B. ca neîntemeiată, cu următoarea motivare. Nu se poate păstra un drept de trecere pe terenul său deoarece o astfel de servitute i-ar restrânge excesiv curtea şi aşa destul de mică; terenul lăsat de mama sa A.M. a fost partajat între ea şi fratele său, astfel încât A.B are posibilitatea să strămute dreptul de trecere, solicitând cale de acces pe porţiunea de teren a fratelui său. De asemenea, B.C. subliniază faptul că ea nu a fost parte la constituirea dreptului de servitute de care A.B. face referire în acţiune, ceea ce înseamnă că acesta nu îi poate fi opozabil.

a. În ce condiţii poate avea loc strămutarea unei servituţi de trecere?b. Ce soluţie va da instanţa? Motivaţi.

I. Grile:1. Dreptul de proprietate privată asupra terenurilor: a) se întinde şi asupra spaţiului aflat deasupra terenurilor; b) se întinde numai asupra suprafeţei acestora; c) se întinde şi asupra subsolului acestora.2. Ȋn ceea ce priveşte terenurile cu sau fǎrǎ construcţii, situate ȋn intravilan şi extravilan, acestea pot fi ȋnstrǎinate sau dobȃndite: a) prin acte juridice ȋntre vii ȋncheiate numai ȋn formǎ autenticǎ, sub sancţiunea nulitǎţii relative; b) prin acte juridice ȋntre vii ȋncheiate numai ȋn formǎ autenticǎ, sub sancţiunea nulitǎţii absolute; c) şi prin acte juridice sub semnǎturǎ privatǎ.

10

3. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii constituie obiect al: a) rechiziţiei; b) confiscǎrii; c) exproprierii.4. Foștii proprietari pot sa ceara retrocedarea bunurilor imobile expropriate care nu au fost utilizate potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, dacă a trecut un interval: a) de un an fără ca bunurile să fie folosite;

b) de zece ani fără ca bunurile să fie folosite;c) de treizeci de ani fără ca bunurile să fie folosite.

5. Cu excepţia arborilor mai mici de 2 m înălţime, a plantaţiilor şi a gardurilor vii şi în lipsa unor dispoziţii prevăzute în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi: a) la o distanţă de cel puţin 2 m faţă de linia de hotar;

b) la o distanţă de cel mult 2 m faţă de linia de hotar;c) la o distanţă de cel puţin 3 m faţă de linia de hotar.

6. Exproprierea se poate face:a) numai prin hotǎrȃre judecǎtoreascǎ;b) numai prin hotǎrȃre a consiliului judeţean;c) numai prin hotǎrȃre de Guvern.

7. Daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, foștii proprietari: a) pot sa ceara retrocedarea lor, în termen de un an, daca nu s-a făcut o noua declarare de utilitate publica ; b) pot sa ceara retrocedarea lor după un an de neuz, daca nu s-a făcut o noua declarare de utilitate publica; c) nu pot cere retrocedarea în nicio situație.8. In cazul in care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul dorește înstrăinarea imobilului, expropriatul - fost proprietar: a) poate cere anularea înstrăinării, în orice situație; b) poate cere rezoluțiunea înstrăinării; c) are un drept prioritar la dobândire, la un preț ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizata.9. Procedura de expropriere cuprinde: a) două etape cu caracter administrativ şi o etapă judiciară; b) etapa declarării utilităţii publice, etapa judiciarǎ şi procedura stabilirii şi plata despăgubirilor; c) etapa declarării utilităţii publice, măsuri premergătoare exproprierii, exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor.10. Împotriva propunerilor de expropriere, proprietarii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor pot face: a) întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării la primarul comunei, oraşului sau municipiului pe al cărui

teritoriu se află imobilul; b) întâmpinare în termen de 15 de zile de la primirea notificării la primarul comunei, oraşului sau municipiului pe al cărui

teritoriu se află imobilul; c) întâmpinare în termen de 30 de zile de la primirea notificării la primarul comunei, oraşului sau municipiului pe al cărui

teritoriu se află imobilul.11. Pot fi supuse exproprierii:

a) bunurile imobile aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor ;b) bunurile imobile, proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, cu sau fără scop lucrativ;c) bunurile mobile aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

12. Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate publicǎ sunt:a) sesizabile;b) alienabile;c) imprescriptibile.

13. Ȋn situaţia emiterii hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii pentru expropriere:a) expropriatorul este obligat în termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii hotărârii să efectueze prin transfer bancar

sau numerar plata despăgubirilor către titularii drepturilor asupra imobilelor expropriate;b) expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirilor nu se mai poate adresa instanţei judecătoreşti;c) expropriatorul este obligat în termen de cel mult 60 de zile de la data emiterii hotărârii să efectueze prin transfer bancar

sau numerar plata despăgubirilor către titularii drepturilor asupra imobilelor expropriate.14. Proprietatea privată:

a) poate aparține statutului;b) poate avea ca titular numai o persoană fizică;c) poate avea ca titular o persoană juridică.

15. Exproprierea:a) are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului

imediat, chiar dacǎ obligaţiile impuse acestuia prin hotărâre judecătorească nu au fost îndeplinite ȋncǎ;b) are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului şi

care se produce de îndată ce obligaţiile impuse acestuia prin hotărâre judecătorească au fost îndeplinite;c) produce efecte numai în privinţa titularilor dreptului de proprietate.

16. Exproprierea:

11

a) presupune ca, în caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, aceasta să fie stabilită pe cale judecătorească;b) se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de

către expropriator, prin act administrativ;c) se poate face şi pentru cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de

comun acord între proprietar şi expropriator.17. Rechiziția, ca limită a exercitării dreptului de proprietate privată, are ca obiect:

a) cedarea temporară a folosinței unor bunuri mobile sau imobile de către agenții economici, instituțiile publice, care au calitatea de proprietari sau de deținători legali;

b) trecerea în proprietatea publică a unor bunuri imobile proprietate privată, necesare executării unor lucrări de interes public, în schimbul unei despăgubiri;

c) lipsirea titularului de dreptul său de proprietate privată.

II. Speţe1. La data de 14 iunie 2000 RD unic moştenitor al lui MD a facut o cerere de renunţare la succesiune, dat fiind că trebuia

să plece din ţară în luna august a acelui an. Ca urmare a acestei cereri, imobilul din Str. Caracal a trecut în proprietatea Statului.

În 12 martie 2005 RD se adresează Primăriei Bogaţi, solicitând retrocedarea imobilul mai sus menţionat. În motivarea cererii, acesta menţionează că i-a fost încălcat dreptul de proprietate privată, dat fiind faptul că în noiembrie

2004, la întoarcerea sa în ţară, a depus la Primărie o cerere prin care solicita eliberarea imobilului din Str. Caracal, autorităţile locale neemiţând nicio adresă prin care să îi răspundă. De asemenea, RD îşi susţine solicitarea prin dreptul de revocare a renunţării la moştenire.

În clarificarea situaţiei juridice a imobilului în discuţie RD vă solicită consultanţă juridică. a) Poate RD să solicite retrocedarea imobilului? Analizaţi în ce condiţii se naşte şi se exercită acest drept.b) Poate RD să solicite revocarea renunţării la moştenire?

2. La data de 3 ianuarie 2012 ML a fost informată asupra deciziei de expropriere pentru cauză de utilitate publică, imobilul exproproat urmănd să devină sediul Primăriei în acea localitate. Urmare a acestei decizii legal instituite, ML a fost înştiinţată că trebuie să elibereze imobilul într-un termen rezonabil (expres menţionat), fiindu-i pusă la dispoziţie o altă locuinţă şi o sumă de bani reprezentând contravaloarea diferenţei dintre imobilul expropriat şi apartamentul primit în schimb.

La data de 6 decembrie 2013 ML constată că Primăria din localitate se află într-un sediu nou constituit din fonduri europene, sediu pe care îl utilizează încă din ianuarie 2012, imobilul său fiind sediul firmei SC BaniMulti SRL dobândit prin act de vânzare cumpărare.

Fiind foarte ataşată de locuinţa în care s-a născut şi a trăit cea mai mare parte a vieţii ML doreşte să îşi recapete imobilul, solicitându-vă în acest sens consultanţă.

a) În ce condiţii poate ML exercita o acţiune şi cine are competenţa soluţionării?b) Care sunt măsurile suplimentare de protecţie a proprietarului imobilului expropriat? În ce condiţii se instituie?

3. Prin cererea de chemare în judecată din 2 martie 2013 MC solicită instanţei retrocedarea imobilului din Str. X închiriat de Consiliul Local Amăgiţi lui SC Spaga SRL. În fapt, în noiembrie 2012 Consiliul Local a expropriat imobilul pentru utilitatea publică despăgubindu-l în acest sens pe MC, însă până la momentul la care imobilul va fi demolat pentru a se edifica pe acel teren o autostradă din fonduri europene, acesta este închiriat. În motivarea acţiunii sale MC susţine că imobilul nu a fost utilizat în scopul pentru care a fost expropriat, ceea ce dă naştere dreptului său de retrocedare, dat fiind faptul în prezent îşi caută cu disperare o locuinţă pentru a o închiria. La rândul său, Consiliul Local se apără susţinând justa despăgubire a exproprierii şi posibilitatea conferită de lege de a utiliza imobilul, până la momentul la care vor fi demarate lucrările în scop de utilitate publică.

a) Ce drepturi îi sunt conferite proprietarul imobilului expropriat ?b) Ce soluţie va da instanţa ? Motivaţi.

Seminar 7 – Drepturi realeSpete testare

1. Prin acţiunea înregistrată la data de 19.05.1997, reclamantele C.M. şi M.L. au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Judetean al Municipiului Craiova solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate că sunt proprietarele terenurilor de 1020 mp, situat în Str. L şi respectiv de 250 mp situat în Str. T şi să dispună retrocedarea acestora.

În motivarea acţiunii reclamantele arată că terenurile menţionate au fost expropriate abuziv de fostul regim prin Decretul Consiliului de Stat nr. 55/1981 şi că în prezent sunt libere, fără construcţii. În dovedirea acţiunii, reclamantele au depus la dosar acte şi au solicitat efectuarea unei expertize topometrice, probă încuviinţată de instanţă şi administrată în cauză.

Analizând probele dosarului, instanţa reţine: terenul din Str. T a fost dobândit prin moştenire de către cele două reclamante, de pe urma defunctului C.I., conform certificatului de moştenitor nr. 792/1978. Pentru terenul din Str. L nu s-a depus la dosar titlul de proprietate de către reclamante, deşi li s-a pus în vedere.Conform adeverinţei nr. 2012/16.10.1997 depusă la dosar de către pârâtul Consiliul Judetean, imobilul din Str. T a fost expropriat de la cele două reclamante. Acest imobil era compus din 450 mp teren, din care 150 mp suprafaţă construibilă.

12

Potrivit aceleiaşi adeverinţe, terenul din Str. L a fost expropriat prin acelaşi decret de la C.I. şi C.P, deci de la alte persoane decât reclamantele. Astfel cum rezultă din raportul de expertiză, pe terenul din Str. T s-a construit blocul F6 şi pe Str. L este liberă o suprafaţă de 259 mp, restul terenului fiind ocupat cu blocul F6. a. Determinaţi condiţiile în care poate avea loc exproprierea şi când poate opera dreptul de retrocedare. b. Cum va soluţiona instanţa cauza ? Motivaţi.

2. La data de 10.03.2013 M.N, a ȋncheiat cu fratele sau, A.B, o convenţie sub forma unui ȋnscris autentic prin care i-a donat lui A.B. un imobil şi terenul aferent. Prin aceeaşi conventie, A.B. s-a obligat sǎ nu transmita pe cale de succesiune imobilul şi terenul pentru o perioadǎ de 30 de ani, dat fiind faptul ca acestea reprezentau bunurile imobile ale familiei. Cu toate acestea, la data de 12.11.2014 A.B. a ȋncheiat o convenţie prin care s-a obligat sǎ ȋnstrǎineze cu titlu oneros imobilul şi terenul lui Y.X. M.N. a sesizat instanţa de judecatǎ şi a solicitat ca A.B. şi Y.X sǎ-i lase ȋn deplinǎ proprietate şi linistitǎ posesie imobilul si terenul, motivandu-şi acţiunea prin imposibilitatea lui A.B. de a dispune de dreptul de proprietate asupra imobilului şi a terenului.

In apararea sa, AB solicita instantei sa constate interesul superior ce a impus vanzarea (motivat si probat la dosar) si de asemenea sa aiba in vedere faptul ca aceasta clauza a vizat imposibilitatea transmiterii bunului pe cale succesorala si nu a instrainarii cu titlu oneros a bunurilor. a. Determinati conditiile de valabilitate ale clauzei prevăzută în convenţia dintre M.N. şi A.B. b. Care este soluţia instanţei ? Motivaţi.

3. Prin sentinţa civilă nr. 159/2.10.2011 a Judecătoriei B. s-a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamanţilor N.C.A, N.A şi C.T în contradictoriu cu pârâţii V.L şi V.O.A. Instanţa a reţinut că reclamanţii, care redobândiseră imobilul naţionalizat greşit au solicitat evacuarea pârâţilor din apartamentul situat la parterul imobilului din sectorul 1. S-a considerat însă că această cerere nu poate fi primită întrucât în momentul redobândirii proprietăţii de către reclamanţi pârâţii erau titularii unor contracte de închiriere legal încheiate şi aflate în vigoare, care sunt opozabile proprietarilor.

Apelul declarat de reclamanţi împotriva acestei sentinţe a fost admis prin decizia civilă nr. 202/16.09.2012 a Tribunalului B, care a schimbat în totalitate sentinţa în sensul că a admis acţiunea reclamanţilor şi a dispus evacuarea pârâţilor din imobil. S-a apreciat de către Tribunal că nu le este opozabil reclamanţilor care au redobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, contractul încheiat anterior de SC „H.N.” SA.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii.1. Ce este obligaţia scriptae in rem?2. Care este soluţia instanţei de recurs ? Motivaţi.

4. M.F., in calitate de reprezentant al statului a chemat in judecata pe Primus si Secundus, solicitand obligarea acestora sa lase in deplina proprietate si posesie imobilul in litigiu.

Reclamantul invedereaza instantei urmatoarea stare de fapt: Imobilul in care locuiesc cei doi parati (in calitate de proprietari) face parte dintr-un amplu program national de indiguiri si regularizari de rauri si, prin urmare, la data de 26 februarie 2013 a fost declarat de utilitate publica printr-o ordonanta de Guvern; La data de 23 iunie 2013, paratii au refuzat evacuarea si au introdus o actiune in justitie in acest sens.

In fata instantei, fata de pretentiile reclamantului, paratii au invocat dispozitiile art. 555 C. civ., sustinand ca nu pot fi evacuati din imobilul lor chiar daca li se acorda o despagubire, intrucat ei nu isi dau consimtamantul in acest sens, in special ca nu detin o alta locuinta.

Paratii au invederat instantei ca actul prin care se va trece imobilul in proprietatea statului trebuie sa fie unul valabil intocmit pentru ca altfel va fi lovit de nulitate; ori, daca paratii nu consimt, un astfel de act nu poate fi incheiat.

Instanta a admis actiunea, dispunand trecerea imobilului in proprietatea statului si obligarea paratilor in consecinta. Dupa admiterea actiunii, reclamantul a aratat ca suma de bani privind despagubirea aferenta preluarii imobilului este pusa la dispozitia paratilor si cuprinde valoarea reala a imobilului.

Ulterior ramanerii definitive a hotararii, Statul este chemat in judecata de catre Tertius, care sa sustine ca are un drept de creanta impotriva lui Primus si Secundus, garantat cu un drept de ipoteca asupra imobilului care a trecut in proprietatea statului. Instanta a obligat statul sa plateasca aceasta creanta catre Tertius.

La 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararii s-a realizat un alt studiu de specialitate, din care a reiesit ca imobilul nu mai face parte din programul national ce a determinat preluarea si in aceasta noua situatie, imobilul a fost inchiriat pentru sedii de firme.

Dupa 1 an si 5 luni de la inchirierea imobilului acesta nu a fost integrat in lucrarile de interes national si nici o alta declaratie de utilitate publica nu s-a facut, astfel ca Primus si Secundus au adresat o cerere prin care arata ca doresc sa cumpere bunul pe care au fost fortati sa il cedeze.

Aceasta cerere a fost respinsa, astfel ca acestia s-au adresat instantei.1. Care sunt etapele trecerii unui bun imobil in proprietatea Statului.2. Considerati ca instanta a procedat corect atunci cand a obligat Statul sa ii plateasca creanta lui Tertius? Motivati.

13

5. M.F., in calitate de reprezentant al statului a chemat in judecata pe Primus si Secundus, solicitand obligarea acestora sa lase in deplina proprietate si posesie imobilul in litigiu.

Reclamantul invedereaza instantei urmatoarea stare de fapt:Imobilul in care locuiesc cei doi parati (in calitate de proprietari) face parte dintr-un amplu program national de indiguiri si regularizari de rauri si, prin urmare, la data de 26 februarie 2013 a fost declarat de utilitate publica printr-o ordonanta de Guvern; La data de 23 iunie 2013, paratii au refuzat evacuarea si au considerat ca singura cale de rezolvare a litigiului este introducerea unei actiuni in justitie.

In fata instantei, fata de pretentiile reclamantului, paratii au invocat dispozitiile art. 555 C. civ., sustinand ca nu pot fi evacuati din imobilul lor chiar daca li se acorda o despagubire, intrucat ei nu isi dau consimtamantul in acest sens, in special ca nu detin o alta locuinta.

Paratii au invederat instantei ca actul prin care se va trece imobilul in proprietatea statului trebuie sa fie unul valabil intocmit pentru ca altfel va fi lovit de nulitate; ori, daca paratii nu consimt, un astfel de act nu poate fi incheiat.

Instanta a admis actiunea, dispunand trecerea imobilului in proprietatea statului si obligarea paratilor in consecinta. Dupa admiterea actiunii, reclamantul a aratat ca suma de bani privind despagubirea aferenta preluarii imobilului este pusa la dispozitia paratilor si cuprinde valoarea reala a imobilului.

Ulterior ramanerii definitive a hotararii, Statul este chemat in judecata de catre Tertius, care sa sustine ca are un drept de creanta impotriva lui Primus si Secundus, garantat cu un drept de ipoteca asupra imobilului care a trecut in proprietatea statului. Instanta a obligat statul sa plateasca aceasta creanta catre Tertius.

La 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararii s-a realizat un alt studiu de specialitate, din care a reiesit ca imobilul nu mai face parte din programul national ce a determinat preluarea si in aceasta noua situatie, imobilul a fost inchiriat pentru sedii de firme.

Dupa 1 an si 5 luni de la inchirierea imobilului acesta nu a fost integrat in lucrarile de interes national si nici o alta declaratie de utilitate publica nu s-a facut, astfel ca Primus si Secundus au adresat o cerere prin care arata ca doresc sa cumpere bunul pe care au fost fortati sa il cedeze.

Aceasta cerere a fost respinsa, astfel ca acestia s-au adresat instantei.1. Cand are loc transferul dreptului de proprietate de la parati in patrimoniul statului?2. Pronuntati o solutie motivata cu privire la cererea de cumparare a imobilului de catre Primus si Secundus.

6. Primus a cumparat o casa si suprafata de teren la tara, unde s-a retras pentru a putea sa lucreze in liniste dupa ce iese la pensie.

Din punct de vedere topologic, casa se afla pe varful unui deal, fiind una dintre cele mai inalte asezari din acea localitate. Mai jos de proprietatea lui se afla proprietatea lui Secundus, care si-a indiguit proprietatea astfel incat apele de la ploaie nu puteau sa se scurga de pe terenul lui Primus. In aceasta situatie, pe timp de ploaie, proprietatea lui Primus era mereu sub ape, intrucat apele nu aveau unde sa se scurga.

Desi a incercat sa ajunga la o intelegere cu Secundus, acesta a refuzat spunand ca nu are nicio obligatie cuprivire la apele care se aduna pe proprietatea altuia, dar nimeni nu il impiedica pe Primus sa faca el insusi o serie de lucrari pentru a permite apelor naturale sa se scurga.

De asemenea, accesul lui Primus la drumul public nu se putea face decat trecand pe proprietatea lui Secundus, acesta din urma replicand ca Primus putea sa ocoleasca dealul si sa ajunga la drumul public.

Primus nu a negat aceasta posibilitate, dar a aratat ca aceasta cale este destul de anevoioasa, chiar periculoasa pentru ca presupune coborarea unui deal destul de abrupt si urcarea altuia pentru care nu este amenajata nicio poteca.

Secundus a spus ca nu ii poate permite acest lucru pentru ca este proprietar si se poate opune la o astfel de ingerinta. Primus a introdus o actiune in justitie reclamand un drept de terecere pe terenul lui Secundus, dar instanta a respins actiunea pe considerentul ca acesta ar putea sa isi amenajeze un drept de terecere.

In schimb, instanta l-a obligat pe Primus sa schimbe scurgerile stresinilor in afara terenului lui Secundus si sa astupe aerisirile si luminatoarele care se deschis catre proprietatea lui Secundus, pentru ca au fost facute fara respectarea distantelor prevazute de lege.

Instanta de apel, sesizata cu aceeasi cerere de catre Primus a admis actiunea apelantului si l-a obligat pe Secundus la constituirea unei treceri pe fondul lui cu obligatia pentru Primus de a suporta cheltuielile de constituire.

Dupa 5 ani, pe cealalta parte a dealului au fost construite case si Primaria a amenajat o cale de acces la drumul public astfel incat si Primus avea posibilitatea sa o foloseasca. Secundus i-a cerut lui Primus sa foloseasca aceasta noua cale de acces, intrucat actuala cale de acces devenise prea impovaratoare pentru el. Primus a refuzat, considerand ca s-a obisnuit cu aceasta trecere, desi a recunoscut ca Secundus are dreptate.

1. Este intemeiat refuzul lui Primus la propunerea lui Secundus de a folosi noua trecere? Motivati.2. Este corecta solutia primei instante privind actiunea prin care Primus a solicitat dreptul de a trece pe terenul lui

Secundus ? Dar a instantei de apel ? Motivati.

7. Primus a cumparat o casa si suprafata de teren la tara, unde s-a retras pentru a putea sa lucreze in liniste dupa ce iese la pensie.

Din punct de vedere topologic, casa se afla pe varful unui deal, fiind una dintre cele mai inalte asezari din acea localitate. Mai jos de proprietatea lui se afla proprietatea lui Secundus, care si-a indiguit proprietatea astfel incat apele de la ploaie nu puteau sa se scurga de pe terenul lui Primus. In aceasta situatie, pe timp de ploaie, proprietatea lui Primus era mereu sub ape, intrucat apele nu aveau unde sa se scurga.

14

Desi a incercat sa ajunga la o intelegere cu Secundus, acesta a refuzat spunand ca nu are nicio obligatie cuprivire la apele care se aduna pe proprietatea altuia, dar nimeni nu il impiedica pe Primus sa faca el insusi o serie de lucrari pentru a permite apelor naturale sa se scurga.

De asemenea, accesul lui Primus la drumul public nu se putea face decat trecand pe proprietatea lui Secundus, acesta din urma replicand ca Primus putea sa ocoleasca dealul si sa ajunga la drumul public.

Primus nu a negat aceasta posibilitate, dar a aratat ca aceasta cale este destul de anevoioasa, chiar periculoasa pentru ca presupune coborarea unui deal destul de abrupt si urcarea altuia pentru care nu este amenajata nicio poteca.

Secundus a spus ca nu ii poate permite acest lucru pentru ca este proprietar si se poate opune la o astfel de ingerinta. Primus a introdus o actiune in justitie reclamand un drept de terecere pe terenul lui Secundus, respectiv un drept de scurgere a apelor.

1. Determinati conditiile in care se poate constitui dreptul de trecere.2. Pronuntati si motivati o solutie in speta.

I. Grile:2. Ȋn ceea ce priveşte coproprietatea obişnuitǎ:

a) fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară;b) acţiunile în justiţie nu pot fi exercitate de un singur coproprietar ;c) nu poate ȋnceta prin partaj.

3. Coproprietatea forţatǎ :a) poate ȋnceta prin partaj judiciar ;b) nu poate avea ca obiect bunurile aflate ȋn proprietate periodicǎ ;c) poate avea ca obiect bunurile aflate ȋn proprietate periodicǎ .

4. Proprietatea periodicǎ:a) presupune cel puţin doi titulari;b) se poate constitui numai prin legat ;c) nu se poate constitui prin legat.

4. Coproprietatea obişnuitǎ :a) are caracter permanent ;b) nu poate lua naştere prin uzucapiune ;c) presupune ca acţiunile în justiţie, inclusiv acţiunea în revendicare, sǎ poatǎ fi exercitate de un singur coproprietar.

5. Coproprietatea forţatǎ :a) are caracter permanent;b) poate ȋnceta prin partaj judiciar;c) nu presupune şi coproprietatea asupra despărţiturilor comune.

6. Constituie caz de coproprietate comună :a) situația în care dreptul de proprietate asupra unui bun aparține unei persoane care are 2 sau mai mulți moștenitori legali ;b) situația în care dreptul de proprietate are mai mulți titulari ;c) situația în care dreptul de proprietate are un singur titular care dorește să înstrăineze bunul unei alte persoane.

7. Actele de conservare asupra unui bun aflat în coproprietate obișnuită se pot realiza :a) numai cu respectarea principiului unanimității ;b) numai cu respectarea principiului majorității ;c) de către oricare dintre coproprietari fără a avea acordul celorlalți coproprietari.

8. Ȋn ceea ce priveşte coproprietatea forţatǎ :a) coproprietarii sunt titulari exclusivi ai unei cote-pǎrţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului aflat în folosință comună ;b) include coproprietatea asupra pǎrţilor comune din clǎdirile cu mai multe etaje ;c) include numai coproprietatea asupra despǎrţiturilor commune.

9. Repartizarea sarcinilor, între coproprietari, în cazul coproprietății obișnuite se realizează :a) ȋn mod egal, indiferent de cota-parte deținută din dreptul de proprietate ;b) proporțional cu cota parte din dreptul de proprietate ;c) în funcție de cota-parte deținută din dreptul de proprietate, titularul care are cota cea mai mare urmând a suporta toate sarcinile.

10. Modul de folosire a bunului comun se stabilește :a) prin acordul părților ;b) numai de către instanța de judecată ;c) de către coproprietarul care deține cota-parte cea mai mare din bun.

11. Ȋn ceea ce priveşte coproprietatea forţatǎ :a) fiecare coproprietar poate exercita în mod exclusiv folosinţa bunului, chiar cu posibilitatea de a vătăma pe ceilalți ;b) include coproprietatea asupra despǎrţiturilor commune;c) nu include coproprietatea asupra despǎrţiturilor commune.

12. Potrivit NCC, actele juridice de dispoziție se pot încheia în situația unui bun aflat în coproprietate obișnuită :a) numai cu acordul tuturor coproprietarilor ;b) cu acordul coproprietarilor care dețin majoritatea cotelor-părți ;c) de către un singur coproprietar.

15

13. Coproprietatea forțată și perpetuă are ca obiect:a) numai bunuri principale;b) bunuri care constituie accesoriul necesar sau util pentru folosirea a două sau mai multe fonduri vecine, care aparţin unor proprietari diferiţi şi care sunt socotite bunuri principale;c) ambele variante prezentate mai sus.

14. Ȋn cazul coproprietǎţii obişnuite:a) fiecare coproprietar este titularul unei cote-pǎrţi din bun în materialitatea sa ;b) hotǎtȃrile judecǎtoreşti pronunţate ȋn folosul coproprietǎţii profitǎ tuturor coproprietarilor ;c) hotǎtȃrile judecǎtoreşti pronunţate ȋn folosul coproprietǎţii nu profitǎ tuturor coproprietarilor.

15. Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun însușite de către un coproprietar este :a) imprescriptibil ;b) prescriptibil, potrivit dreptului comun ;c) prescriptibil într-un termen de un an calculat de la data culegerii.

16. Potrivit NCC, donația unui bun aflat în coproprietate obișnuită se poate încheia:a) numai cu acordul tuturor coproprietarilor ;b) cu acordul coproprietarilor care dețin majoritatea cotelor-părți ;c) de către un singur coproprietar.

17. Coproprietatea forţatǎ :a) poate ȋnceta prin partaj judiciar ;b) nu poate ȋnceta prin partaj judiciar ;c) se mai numeşte proprietate ȋn devǎlmǎşie.

18. Folosirea bunului aflat în coproprietate :a) se poate realiza de către orice coproprietar indiferent dacă schimbă sau nu destinația ;b) se poate realiza de către orice coproprietar fără schimbarea destinației ;c) se poate exercita în mod exclusiv de către orice coproprietar, chiar împotriva voinței celorlalți.

19. Dreptul de proprietate comună pe cote-părți, obișnuită:a) are, ca regulă, caracter perpetuu;b) poate rezulta dintr-un contract de dobândire în comun a unui lucru;c) conferă dreptul coproprietarilor de a dispune în mod exclusiv de bun, privit în materialitatea sa.

20. Proprietatea periodicǎ :a) ȋnceteazǎ prin radiere din cartea funciarǎ;b) coproprietarii nu pot ȋn nicio situaţie sǎ ȋnchirieze bunul;c) coproprietarii nu pot ȋn nicio situaţie sǎ ipotecheze bunul.

21. Dreptul de administrare se constituie:a. prin hotărâre a Guvernului;b. prin hotărâre a consiliului judeţean, ori a consiliului local;c. prin hotărâre judecătorească.

22. Darea în administrare a bunurilor proprietate publică beneficiarilor se face:a. pe baza unui raport de subordonare;b. pe baza unor raporturi juridice de drept privat;c. prin acte administrative cu caracter individual.

24. Conţinutul dreptului de administrare:a. este identic cu cel al dreptului de proprietate publică pe baza căruia s-a format;b. este determinat prin atributul folosinţei;c. nu presupune un drept de dispoziţie juridică.

25. Revocarea dreptului de administrare:a. presupune acordul titularului dreptului de administrare;b. nu presupune acordul titularului dreptului de administrare;c. nu poate avea loc.

26. Revocarea dreptului de administrare se dispune:a. numai de către organul de stat care l-a constituit;b. numai dacă interesul public o impune;c. numai prin hotărârea instanţei.

27. Dreptul de administrare încetează:a. odată cu încetarea dreptului de proprietate publică asupra unui anumit bun;b. prin actul de revocare emis, dacă scopul pentru care a fost constituit nu este îndeplinit.c. prin actul de revocare emis, dacă interesul public o impune.

28. Dreptul de concesiune conferă titularului posibilitatea:a. de a efectua acte materiale sau juridice necesare asigurării exploatării bunului concesionat, cu limitările prevăzute de lege;b. grevării bunului dat în concesiune;c. înstrăinării bunurilor destinate sau rezultate din realizarea concesiunii, dacă prin lege sau act constitutiv nu se prevede altfel.

29. Dreptul de concesiune:a. este un drept real, opozabil erga omnes;b. este un drept real, neopozabil concedentului;

16

c. este un drept de creanţă, constituit pe o perioadă determinată.30. Dreptul de concesiune poate aparţine:

a. numai unor subiecte de drept public,b. numai unor subiecte de drept privat;c. numai unor subiecte române, de drept public sau privat.

II. Spete1. Primus, Secundus și Tertius au dobândit la data de 01.10.2011, printr-un act autentic de vânzare-cumpărare două imobile cu câte patru apartamente fiecare. Proprietarii au cumpărat aceste imobile, fiecare dobândind o cotă de 1/3 din fiecare imobil.Proprietarii au închiriat imobilele și veniturile rezultate în urma administrării lor au fost împărțite în mod echitabil între proprietari. La următoarea scadență, în momentul în care Primus, Secundus și Tertius au solicitat plata chiriei, locatarii au refuzat să le plătească, dovedind prin acte autentice că au plătit unei alte persoane care s-a declarat proprietar, atunci când le-a solicitat plata chiriei.Locatarii au demonstrat că au fost de bună-credință, întrucât atunci când Quartius s-a prezentat să ridice chiria, a dovedit că a cumpărat aceste imobile de la o altă persoană.Primus a introdus acțiune în justiție împotriva lui Quartius, solicitând instanței să-l oblige pe acesta să lase în deplină proprietate și posesie imobilele.Instanța de fond a admis acțiunea și l-a obligat pe Quartius să lase în deplină proprietate a lui Primus imobilele revendicate.Quartius a depus apel, iar instanța superioară a admis acțiunea și a trimis spre rejudecare cauza la instanța de fond.După rămânerea definitivă a hotărârii prin care lui Primus, Secundus și Tertius li s-a redat exercițiul dreptului de proprietate, Secundus a vândut unul dintre imobile.Tertius a introdus o acțiune în revendicare împotriva celui care a dobândit de la Secundus pe motivul că acesta nu poate fi proprietar, Secundus nu putea să vândă pentru că nu avea un drept exclusiv asupra imobilului înstrăinat.Instanța a constatat că Tertius are dreptate și a admis acțiunea, deposedându-l pe terțul achizitor de imobilși dispunând restituirea prețului.După refacerea obiectului coproprietății, Secundus a intentat acțiune în revendicare față de Primus și Tertius, asupra cotei sale din dreptul de proprietate comună pe cote părți, solicitând instanței să-i acorde în proprietate cota sa parte din imobilele deținute cu titlu de coproprietar.

a. Ce formă a coproprietății întâlniți în speță? b. Ce fel de act au încheiat coproprietarii (actul de închiriere) c. Este corectă soluția instanței de admitere a acțiunii în revendicare a lui Tertius împotriva celui care a dobândit de la Secundus? d. Dacă instanța ar fi respins acțiunea în revendicare, ce acțiune ar fi putut promova Tertius? e. Este admisibilă acțiunea în revendicare a lui Secundus împotriva lui Tertius și Primus?

2. Primus l-a chemat ȋn judecatǎ pe Secundus, pentru ca acesta din urmǎ sǎ fie obligat a plǎti suma de 7000 de lei. Aceastǎ sumǎ era datoratǎ de Secundus cu titlu de debit faţǎ de cotele avansate de reclamant pentru ȋntreţinerea imobilului ȋn care locuiesc cele douǎ pǎrţi. Reclamantul a ȋnvederat instanţei cǎ deţine un apartament ȋn acel imobil ȋn calitate de proprietar, situaţie ȋn care se aflǎ şi pȃrȃtul, care deţine un apartament cu acelaşi titlu, dar la parter. Primus a arǎtat cǎ, ȋncǎ de cȃnd s-a mutat, Secundus a refuzat sǎ plǎteascǎ partea din cheltuielile care ȋi revin, mai precis cheltuielile cu privire la :a. ȋntreţinerea şi repararea scǎrilor de acces ȋn imobil şi a faţadei acestuia ;b. ȋntreţinerea şi repararea acoperişului imobilului ;c. ȋntreţinerea şi repararea liftului, pe motiv cǎ apartamentul lui se aflǎ la parter, iar faptul cǎ liftul funcţioneazǎ pentru subsol, nu duce la oblgarea acestuia de a plǎti o serie din cheltuieli, pentru cǎ, de cele mai multe ori foloseşte scǎrile. Secundus a recunoscut aceastǎ stare de fapt, dar a declarat cǎ ȋşi menţine hotǎrȃrea de a nu plǎti, ȋntrucȃt aceste cheltuieli nu ȋi profitǎ. Ulterior, dupǎ ce instanţa a respins acţiunea lui Primus, Secundus a instrǎinat lui Terţiuns apartamentul sǎu din imobil. Acesta din urmǎ a introdus o acţiune ȋn partaj, prin care solicita ieşirea din indiviziune. Instanţa a admis acţiunea.Cerinţe :

1. Ce tip de proprietate comunǎ identificaţi ȋn speţǎ ?2. Delimitaţi obiectul dreptului de proprietate pe cote-pǎrţi atȃt pentru Primus, cȃt şi pentru Secundus.3. Delimitaţi obiectul dreptului de proprietate exclusivǎ atȃt pentru Primus, cȃt şi pentru Secundus4. Enumeraţi obligaţiile lui Primus şi Secundus ȋn ceea ce priveşte proprietatea comunǎ pe cote-pǎrţi.5. Comentaţi soluţia instanţei cu privire la litigiul dintre Primus şi Secundus6. Este admisibilǎ acţiunea lui Terţius ? Motivaţi

3. În martie 1992 B.R., împreuna cu familia sa, s-au mutat în comuna Cormeşti, judeţul Covasna, pentru că a fost detaşat în vederea conducerii spitalului experimental din acea comună.

B.R., specialist în domeniul bolilor infecţioase, a fost detaşat de Ministerul Sănătăţii pentru a realiza un nou medicament, în vederea combaterii unor boli cu grad ridicat de răspândire. La două luni după ce B.R. s-a mutat în comună, acesta a cumpărat un teren agricol în suprafaţă de 5.000 m.p., de la un vecin, teren necesar pentru gospodăria lui şi a familiei sale. Terenul a fost cumpărat de B.R., pe numele soţiei sale, numita B.D. Ulterior, în baza Legii nr. 18/1991, B.R. a făcut o

17

cerere privind atribuirea în proprietate a unui teren agricol în suprafaţă de 2.500 mp., cerere adresată comisiei care se ocupa cu aplicarea legii fondului funciar.

Comisia a constatat că B.R. întruneşte toate condiţiile legale şi i-a atribuit în proprietate suprafaţa solicitată. Pe noul teren, B.R. a ridicat o casă cu două etaje, având trei apartamente, pe care a vândut-o lui S.N.

La trei luni de la data înstrăinării terenului de către B.R., printr-o ordonanţă a guvernului terenul în cauză a fost inclus într-un program naţional de apărare, în sensul că pe acel teren urma să fie amplasată o unitate militară de interes strategic pentru siguranţa naţională.

În consecinţă, terenul a trecut în proprietatea statului prin expropriere.S.N. a atacat cu apel hotărârea instanţei de fond, pe motiv că nu s-a respectat procedura de afişare la sediul consiliului

local al judeţului, privind declaraţia utilităţii publice, şi nici nu a fost publicată această măsură în Monitorul Oficial.Instanţa de apel a admis acţiunea şi a trimis spre rejudecare cauza la prima instanţă.

La rejudecarea cauzei, instanţa de fond a constatat că terenul cu care a fost împroprietărit B.R. făcea parte din domeniul public al statului. Justificându-şi actul, comisia de aplicare a fondului funciar a susţinut că la momentul cererii nu avea o altă suprafaţă de teren agricol disponibilă. Instanţa, luând act de faptul că S.N. a fost dobânditor de bună credinţă, a considerat că dreptul de proprietate s-a transmis în mod valabil. După respectarea formalităţilor de publicitate cu privire la exproprierea terenului, instanţa a dispus exproprierea acestuia şi obligarea statului la plata unor despăgubiri către S.N.

Cerințe1. Conform art. 136 din Constituţia României, de câte feluri este proprietatea?2. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică?3. Care sunt subiectele dreptului de proprietate publică?4. Definiţi dreptul de proprietate publică.5. Descoperiţi erorile şi restabiliţi, în ordine cronologică legalitatea actelor juridice încheiate în speţă.

Seminar 9 – Dezmembraminte + posesie

Grile1) Dreptul de superficie are în conţinutul său juridic:

a) dreptul de proprietate asupra unui teren al altuia şi dreptul de folosinţă asupra clădirii ridicate de titularul superficiei pe acel teren;

b) dreptul la folosinţă şi, în mod limitat, la dispoziţia şi posesia unui teren al altuia şi dreptul de proprietate asupra clădirii ridicate de titularul superficiei pe acel teren;

c) dreptul de proprietate asupra terenului altuia şi un dezmembrământ asupra clădirii ridicate de titularul superificiei pe acel teren.

2) Superficia incipientă:a) permite titularului superficiei să ridice o clădire sau să facă o plantaţie pe terenul asupra căruia se constituie;b) nu permite titularului superficiei să ridice o clădire sau să facă o plantaţie pe terenul asupra căruia se constituie;c) este cesibilă

3) Superficia:a) este un drept real;b) este un drept accesoriu;c) este un drept imobiliar.

4) Caracterul temporar al superficiei presupune că:a) aceasta este imprescriptibilă prin neuz;b) aceasta se poate constitui pe o perioadă maximă de 99 de ani, fără posibilitatea de prelungire;c) aceasta se poate constitui pe o perioadă maximă de 99 de ani, cu posibilitatea de prelungire.

5) Superficia poate fi dobândită atunci când:a) este încheiat un act juridic ce are ca scop naşterea dreptului de superficie;b) se înscrie în cartea funciară în temeiul unui act juridic prin care proprietarul a transmis exclusiv construcţia;c) proprietarul terenului pe care a fost ridicată o clădire de către altcineva invocă accesiunea.

6) Prin expirarea termenului superficiei:a) proprietarul terenului dobândeşte dreptul de proprietate asupra construcţiei prin accesiune, fără să aibă nicio

obligaţie faţă de constructor;b) proprietarul terenului dobândeşte dreptul de proprietate asupra construcţiei prin accesiune, cu obligaţia de a plăti

valoarea de circulaţie a acesteia;c) proprietarul poate cere obligarea constructorului să cumpere terenul.

7) La încetarea superficiei prin expirarea termenului, proprietarul terenului poate să ceară obligarea constructorului să cumpere terenul:

a) atunci când construcţia exista pe teren la constituirea superficiei;b) atunci când construcţia nu exista pe teren la constituirea superficiei;c) întotdeauna, când superficia încetează prin expirarea termenului.

18

8) Spre deosebire de dreptul de abitație, dreptul de superficie:a. este un drept imobiliar;b. este un drept perpetuu;c. se stinge prin pieirea totală a construcției.9) Dreptul de superficie:a. justifică exercitarea unei acțiuni în grănițuire;b. se stinge prin neuz;c. nu poate fi constituit prin legat.10) Acțiunea confesorie întemeiată pe dreptul de superficie este:a. reală;b. prescriptibilă extinctiv;c. imobiliară.11) Dreptul de superficie:a. poate fi apărat prin resciziune, dacă acest drept a fost constituit în favoarea unui minor;b. se stinge prin expropriere pentru cauză de utilitate publică;c. este un drept real accesoriu dreptului de proprietate.12) Spre deosebire de abitația de drept comun, dreptul de abitație al soțului supraviețuitor:a. are caracter temporar;b. nu poate fi închiriat, nici măcar în parte, de către titular;c. nu poate fi înstrăinat.13) Prezumția de proprietate dedusă din faptul posesiei este o prezumție: a. relativă, în cazul bunurilor mobile; b. simplă; c. absolută și irefragabilă, în toate cazurile în care posesia se exercită asupra unor bunuri mobile.14) Posesia de rea-credință: a. se caracterizează prin lipsa elementului animus sibi habendi; b. poate conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune; c. nu produce vreun efect juridic.15) Posesia încetează în cazul: a. înstrăinării bunului, chiar și atunci când acesta rămâne în detenția înstrăinătorului; b. pierderii capacității de exercițiu a posesorului; c. închirierii bunului.16) Detenția se transformă în posesie în toate cazurile în care: a. se cumpără un imobil de la un simplu detentor, cumpărătorul crezând sincer că vânzătorul este adevăratul proprietar; b. între bunurile succesorale se află și un bun proprietatea unui terț; c. chiriașul nu mai plătește chiria.17) Posesia: a. viciată este lovită de nulitate relativă; b. creează o prezumție de proprietate; c. trebuie, spre a nu fi viciată, să fie, printre altele, de bună-credință.18) Posesia: a. corespunde întotdeauna unui drept real principal; b. este discontinuă atunci când a intervenit o cauză de întrerupere a uzucapiunii; c. conduce la dobândirea fructelor dacă posesorul este de bună-credință.19) Posesorul de bună-credință: a. dobândește atât fructele, cât și productele lucrului; b. nu poate opune buna sa credință într-o acțiune posesorie exercitată împotriva sa; c. nu își pierde această calitate, de care se prevalează pentru dobândirea fructelor, decât de la data admiterii acțiunii în revendicare.20) Acțiunea în complângere: a. este o acțiune reală și petitorie; b. nu mai poate fi exercitată dacă a trecut mai mult de un an de la tulburare sau deposedare; c. poate fi exercitată numai dacă posesia reclamantului a fost de bună-credință.21) În cazul deposedării prin violență: a. acțiunea posesorie introdusă de detentorul precar nu poate fi respinsă pe motivul că acesta nu este adevăratul proprietar; b. acțiunea posesorie trebuie introdusă, sub sancțiunea nulității, în termen de un an de la data deposedării; c. posesia celui care a săvârșit actul de deposedare nu poate conduce, în niciun caz, la dobândirea proprietății prin uzucapiune. 22) Pentru admiterea acțiunii posesorii în reintegrare, trebuie:

19

a. să nu fi trecut mai mult de un an de la tulburare sau de la deposedare; b. reclamantul să fi posedat bunul cel puțin un an anterior tulburării sau deposedării; c. posesia reclamantului să fi fost neviciată.23) Detenția precară: a. nu poate fi intervertită în posesie; b. trebuie dovedită, în condițiile legii; c. odată dovedită, este prezumată că se menține până la proba intervertirii sale.24) Posesia este viciată dacă: a. se exercită cu intermitențe anormale; b. este de rea-credință; c. se exercită prin intermediul unui detentor precar.25) Precaritatea: a. este un viciu relativ; b. echivalează cu lipsa elementului psihologic (animus); c. este un viciu perpetuu, neputând fi transformat în posesie utilă.

Spețe 1. V.B., tatăl lui V.U., i-a dat acesteia o casă, dar nu pentru satisfacerea nevoilor de locuit, întrucât aceasta primise de la instituţia la care lucra un alt apartament (pe care împreună cu soţul ei l-a cumpărat ulterior).V.B. păstra dreptul de a dispune material şi juridic de casă, în schimb V.U. avea dreptul de a folosi acea casă pentru interesul ei şi al soţului acesteia, culegând astfel fructele necesare pentru nevoile lor proprii.Împreună cu soţul ei a decis să închirieze casa primită de la tatăl ei. Casa a fost închiriată pe 3 ani printr-un act sub semnătură privată.Banii plătiţi de terţul care a închiriat au fost folosiţi de V.U. în întregime pentru o serie de călătorii în străinătate.V.B. i-a cerut lui V.U. să readucă casa în patrimoniul ei pentru că nu avea acest drept de a ceda folosinţa. V.U. a replicat că are acest drept, singurul atribut de care nu se poate bucura este acela de a dispune de bun.Faţă de pretenţia tatălui ei aceasta a renunţat la drept, dar Ia zece zile de la renunţare V.U. a revenit asupra deciziei şi a cerut tatălui ei să nu ia în considerare renunţarea, lucru care a fost acceptat de tatăl său.În 1940 V.U. decedează şi prin testament, defuncta a constituit în favoarea soţului supravieţuitor un drept de a locui în casa primită de la tatăl ei, drept de a locui cel puţin un an de la data morţii lui V.U. Soţul supravieţuitor a închiriat casa.Tatăl defunctei a introdus o acţiune prin care solicita aducerea bunului în patrimoniul său, acţiune introdusă împotriva soţului spravieţuitor.Cerinte:a) Ce drept a constituit V.B. în favoarea lui V.U.?b) Unde se află sediul materiei şi care este noţiunea acestui drept?c) Ce caracter are acest drept? Avea dreptul V.U. să cedeze dreptul său unui terţ?d) Cum poate înceta acest drept? Regăsiţi vreunul dintre aceste moduri în speţă?e) Ce părere aveţi de renunţarea şi revocarea renunţării făcută de V.U. cu privire la dreptul său?f) Ce drept a dorit să constituie V.U. în favoarea soţului supravieţuitor?g) Care sunt condiţiile pentru ca acesta să se constituie valabil? Sunt respectate aceste condiţii în speţă?h) Cum caracterizaţi acţiunea lui V.B.?

Rezolvare:- un drept de uz.- art. 565-576 Codul civil - este acel dezmembrământ al dreptului de proprietate care conferă titularului lui posibilitatea de a se folosi de un mișcător sau un nemișcător, putând să-i culeagă fructele pentru nevoile lui și ale familiei sale. - art. 571 C. civ., caracter strict personal/V.U. nu putea ceda sau închiria dreptul său. - moduri de încetare: moartea uzuarului; expirarea termenului pentru care a fost constituit; consolidarea; neîntrebuințarea bunului timp de treizeci de ani; pieirea totală a bunului; renunțarea uzuarului la dreptul de uz; aceasta se regăsește în speța noastră prin renunțarea lui V.U.; abuzul de folosință;- în cazul dreptului de uz constituit prin convenție: rezoluțiunea sau anularea titlului de constituire ori desființarea titlului nu-dului proprietar.- odată cu renunțarea la dreptul de uz are loc încetarea acestuia și V.U. nu mai poate revoca această renunțare, fiind irevocabilă.- un drept de abitație.- condiții (în speță nu este respectată nici una din ele):- casa să fie proprietatea lui V.U.;- soțul supraviețuitor să nu aibă o altă locuință.- acțiune în revendicare imobiliară.

20

2. În 1940 A.S. și soția sa, S.U., s-au mutat din localitatea în care s-au născut, au copilărit și s-au căsătorit, întrucât A.S. s-a angajat la o întreprindere industrială de construcții mașini și aparatură industrială.

A.S. nu a primit cu titlu de repartiţie o locuinţă, astfel că, neavând unde să locuiască, a fost nevoit să cumpere o suprafaţă de teren la marginea oraşului. Aici a intrat în tratative cu F.O., care le-a cerut o sumă de bani modestă pentru terenul pe care urma ca soţii să-şi construiască o casă. Între părţi nu s-a încheiat nici un act, dar F.O. (care era un non dominus) i-a asigurat că nimeni nu îi va deranja, pentru că de foarte mult timp nimeni nu s-a interesat de acel teren.

Soţii au ridicat o casă cu patru camere, dependinţe şi-n spaţiul rămas au amenajat o mică grădină de zarzavat.În scurt timp toţi vecinii ştiau că acel teren se află în proprietatea lui A.S. şi S.U. și nimeni nu le-a contestat dreptul lor.Soţii, după trei ani de la construirea casei, au obţinut autorizaţia de construire pentru înălţarea ei cu un etaj, întrucât

numărul membrilor familiei a crescut, iar casa devenise neîncăpătoare. De asemenea, ei au construit şi un garaj pentru autoturismul pe care i-l donase tatăl lui A.S., nepotului său în vârstă de doisprezece ani, nepot care îi purta numele.

Întrucât acesta nu putea să conducă autoturismul, părinţii, care aveau permis de conducere, se ocupau de întreţinerea şi conservarea lui.

Cerinte: a. În ceea ce privește terenul, soții sunt:

- proprietari;- detentori precari;- detentori precari de bună-credinţă;- posesori de bună-credinţă;- posesori de rea-credinţă.

b. Posesia este: o stare de drept/o stare de fapt/un drept real principal/un dezmembrământ al dreptului de proprietate. c. Care sunt motivele care justifică protecţia legii acordată posesiei?d. Determinaţi în speţă elementele constitutive ale posesiei. Cum sunt acestea exercitate?e. Cum pot dovedi soţii posesia exercitată asupra terenului?f. Cum ar putea pierde soţii posesia?g. Descoperiţi în speţă calităţile posesiei şi transformați-le apoi în vicii.h. Care sunt efectele pe care le naşte posesia (cu privire la teren), exercitată de cei doi soţi?i. Caracterizaţi viciile posesiei.j. Realizaţi o comparaţie între posesie şi detenţia precară.

Rezolvare: - posesori de bună-credință - stare de fapt - în cele mai multe cazuri posesia corespunde proprietății (proba posesiei este mai facilă)/sancționarea proprietarului neglijent - elementele constitutive:

- corpus: soţii au construit o casă pe teren, au înălţat-o, au amenajat o grădină de zarzavat, au construit un garaj

- animus: în tot ceea ce au făcut soţii s-au comportat ca adevăraţi proprietari- distingem corpore alieno şi animo alieno în ceea ce priveşte autoturismul donat

se pornește de la dovedirea lui corpus, dovedibil cu orice mijloc de probă/odată dovedit elementul material, elementul intențional se prezumă până la proba contrarie, soții ar putea pierde calitatea de posesori în următoarele ipoteze:

- pierderea simultană a lui corpus şi animus- pierderea unuia dintre cele două elemente

calități:- continuitate: prin actele materiale pe care le-au realizat asupra terenului, cei doi soți au posedat continuu- posesia este neîntreruptă - cei doi soți nu au fost tulburați în posesia lor- este publică, vecinii știu că cei doi posedă terenul în calitate de proprietari- are un caracter neechivoc, soții posedând terenul în cadrul comunității de bunuri, fiecare având deptul de a face acte de posesie

vicii: - discontinuitatea: soții ar putea să plece în altă localitate, abandonând terenul- violența: atunci când soții ar fi intrat în posesia terenului prin acte de violență, de exemplu, împotriva lui F.O., sau își păstrează această posesie prin asemenea acte- clandestinitatea: în principiu, nu se regăsește în cazul bunurilor imobile- echivocul: dacă soții ar face o serie de acte materiale, prin natura lor nu sunt capabile de a determina celelalte elemente ale posesiei- precaritatea: soții dețin terenul de la un proprietar, cu titlu de uzufruct efecte:

d) prezumţie relativă de proprietatee) dobândirea fructelor de către posesorul de bună credinţăf) posesia bunurilor imobile este protejată prin acţiunile posesorii

21

g) posesia, alături de alte condiţii cerute de lege, duce la dobândirea proprietăţii prin uzucapiuneh)discontinuitatea: temporar/absolut/se aplică mobilelor și imobilelori) violența: temporar/relativ/atât la mobile cât și la imobilej) clandestinitatea: temporar/relativ/numai pentru mobilek)echivocul: relativ/temporar/atât la mobile cât și la imobilel) precaritatea: absolut/perpetuu/atât la mobile cât și la imobile posesia și detenția precară: Asemănări:

m) în ambele cazuri bunul se află în materialitatea lui în puterea fizică a persoanei, fie posesor, fie detentor precarn) atât detentorul precar, cât şi posesorul se pot prevala de acţiunile posesorii

Deosebiri:detentorul precar nu deține pentru sine, ci pentru altul, el fiind obligat să restituie bunul deținut (detentorul precar nu are animus sibi habendi).

I. Grile1. Acțiunea în revendicarea bunurilor imobile este:

a) ȋn principiu, imprescriptibilă;b) ca regulă prescriptibilă în termenul general de 30 de ani;c) ca regulă, prescriptibilă în termenul general de 3 ani.

2. Uzucapiunea imobiliarǎ extratabularǎ :a) presupune ca uzucapantul sǎ ȋşi ȋnregistreze cererea de ȋnscriere ȋn cartea funciarǎ ȋnainte ca un terţ sǎ ȋşi

fi ȋnregistrat propria cerere de ȋnscriere a dreptului ȋn folosul sǎu, ȋn condiţiile impuse de legeb) presupune ca imobilul sǎ fi fost ȋnscris ȋn cartea funciarǎc) presupune ca imobilul sǎ fi fost posedat timp de 5 ani

3. Are valoare de adevǎr urmǎtoarea afirmaţie:a) acţiunea ȋn prestatie tabularǎ este o acţiune posesorie b) acţiunea ȋn revendicare poate fi formulatǎ numai de titularul dreptului de proprietatec) acţiunile petitorii servesc la apǎrarea dreptului de proprietate sau a altui drept real principal prin

obţinerea recunoaşterii reclamantului ca titular al acestui drept4. Aluviunea :

a) constǎ ȋn ruperea unei bucǎţi de teren ca urmare a acţiunii apelor curgǎtoare şi alipirea sa la un teren riveran aparţinȃnd altui proprietar

b) constǎ ȋn dobȃndirea dreptului de proprietate asupra adǎugirilor de teren transportate de apele curgǎtoare, de cǎtre proprietarul fondului riveran

c) este o formǎ a accesiunii imobiliare naturale5. Uzucapiunea extratabulară reprezintă:

a) un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia asupra unui bun imobil, prin posedarea neîntreruptă a acestuia timp de cel puțin 20 anib) un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia asupra unui bun imobil, prin posedarea neîntreruptă a acestuia timp de cel puțin 10 anic) un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia asupra unui bun mobil, prin posedarea neîntreruptă a acestuia timp de cel puțin 10 ani

6. Prin uzucapiunea tabularǎ poate fi dobȃnditǎ:a) orice servituteb) numai o servitute pozitivǎc) numai o servitute pozitivǎ necontinuǎ

7. Ȋn ceea ce priveşte acţiunea ȋn revendicare :a) este o acţiune realǎ şi posesorieb) pârâtul are un drept de retenţie asupra produselor până la restituirea cheltuielilor făcute pentru

producerea şi culegerea acestora, cu excepţia cazului în care proprietarul furnizează pârâtului o garanţie îndestulătoare

c) este o acţiune realǎ şi petitorie8. Are valoare de adevǎr urmǎtoarea afirmaţie:

a) animalele domestice rătăcite pe terenul altuia îi revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică în termen de 30 de zile de la data declaraţiei făcute la primărie de către proprietarul terenului

b) animalele domestice rătăcite pe terenul altuia îi revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică în termen de 15 de zile de la data declaraţiei făcute la primărie de către proprietarul terenului

c) ȋn cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de bună-credinţă, proprietarul imobilului are dreptul să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat

9. Ȋn ceea ce priveşte cartea funciarǎ:a) orice persoană, fără a fi ţinută să justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciară, precum şi

celelalte documente cu care aceasta se întregeşte, potrivit legii

22

b) se pot intabula drepturile reale sub condiţie suspensivǎ sau rezolutoriec) ȋnscrierile ȋn cartea funciarǎ sunt de douǎ feluri: intabularea ş ȋnscrierea provizorie

10. Dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, dacă:a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat existenţab) nu a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietatec) imobilul era deja înscris în cartea funciară

11. Ȋn cazul admiterii acţiunii ȋn revendicare, pȃrȃtul este ȋndreptǎţit sǎ solicite obligarea proprietarului sǎ ȋi restituie:a) cheltuielile necesare, precum şi cheltuielile utile, ȋnsǎ, ȋn privinţa acestora din urmǎ, numai ȋn limita

sporului de valoare adus lucruluib) toate cheltuielile pe care le-a fǎut cu lucrul, ȋn mǎsura ȋn care a fost de bunǎ-credinţǎc) numai cheltuielile fǎcute cu conservarea lucrului, dacǎ a fost de rea-credinţǎ

12. Printre efectele admiterii acţiunii ȋn revendicare se numǎrǎ:a) restituirea productelor de cǎtre pȃrȃt, numai dacǎ acesta a fost posesor de rea-credinţǎ sau, dupǎ caz, plata ȋn

echivalent valoric al productelor care nu mai pot fi restituite ȋn naturǎ, contravaloarea stabilindu-se ȋn raport cu momentul restituirii

b) restituirea de cǎtre posesorul de rea-credinţǎ sau de cǎtre detentorul precar ȋn naturǎ a fructelor produse de bun pȃnǎ la ȋnapoierea acestuia cǎtre proprietar sau plata echivalentului valoric al fructelor valorificate

c) restituirea productelor de cǎtre pȃrȃt, numai dacǎ acesta a fost posesor de bunǎ-credinţǎ sau, dupǎ caz, plata ȋn echivalent valoric al productelor care nu mai pot fi restituite ȋn naturǎ, contravaloarea stabilindu-se ȋn raport cu momentul restituirii

13. Uzucapiunea imobiliarǎ extratabularǎ presupune ȋndeplinirea urmǎtoarelor condiţii :a) ȋnainte de ȋnregistrarea cererii de ȋnscriere a uzucapantului, nicio altǎ persoanǎ nu şi-a înregistrat

propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune

b) posesia a fost exercitatǎ cel puţin 5 ani, termen care, dacǎ este cazul, nu poate ȋncepe sǎ curgǎ ȋnainte de data decesului sau ȋncetǎrii existenţei proprietarului ȋnscris ȋn cartea funciarǎ ori ȋnainte de data ȋnscrierii ȋn cartea funciarǎ a declaraţiei de renunţare la proprietate

c) ȋnscrierea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real imobiliar ȋn cartea funciarǎ14. Ȋn situaţia ȋn care o persoanǎ confecţioneazǎ un bun mobil cu materialele altei persoane fǎrǎ sǎ existe o convenţie ȋntre

acestea care sǎ aibǎ ca obiect situaţia juridicǎ a bunului respectiv:a) bunul mobil produs cu materialele altuia va deveni proprietatea celui care l-a confecţionat ȋn toate situaţiileb) dacǎ valoarea materialelor este egalǎ cu valoarea manoperei sau existǎ o diferenţǎ nesemnificativǎ, atunci

cel care a confecţinat bunul şi cel care a fost proprietarul materialelor utilizate vor dobȃndi un drept de proprietate comunǎ pe cote-pǎrţi obişnuitǎ

c) bunul mobil produs cu materialele altuia va deveni proprietatea celui care a fost proprietarul materialelor ȋn toate situaţiile

15. Hotǎrȃrea pronunţatǎ ȋn procesul dintre un terţ şi doar unul dintre coproprietari va produce efecte şi faţǎ de ceilalţi coproprietari:a) ȋn toate cazurileb) numai atunci cȃnd este ȋn folosul coproprietǎţiic) numai dacǎ a fost pronunţatǎ ȋntr-o acţiune ȋn revendicare şi este ȋn folosul coproprietǎţii

16. Ȋn ceea ce priveşte ȋnscrierile ȋn cartea funciarǎ:a) intabularea şi notarea au ca obiect drepturile tabulare, iar înscrierea provizorie se referă la înscrierea altor

drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciarăb) intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se referă la înscrierea

altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciarăc) notarea reprezintǎ ȋnscrierea avȃnd ca obiect drepturile reale imobiliare care devin opozabile terţilor cu rangul determinat de cererea de notare, ȋnsǎ numai sub condiţia justificǎrii ei

17. Dacǎ atȃt reclamantul, care se pretinde proprietar, cȃt şi pȃrȃtul care exercitǎ posesia asupra imobilului prezintǎ cȃte un titlu cu privire la imobilul ȋn litigiu :a) dacǎ ambele titluri provin de la acelaşi autor, iar niciunul dintre dobȃnditori nu şi-a ȋnscris titlul sǎu ȋn

documentele de publicitate imobiliarǎ, atunci, ȋn principiu, va avea cȃştig de cauzǎ cel al cǎrui titlu are data mai veche

b) dacǎ ambele titluri provin de la acelaşi autor, iar niciunul dintre dobȃnditori nu şi-a ȋnscris titlul sǎu ȋn documentele de publicitate imobiliarǎ, atunci, ȋn principiu, va avea cȃştig de cauzǎ cel al cǎrui titlu are data mai recentǎ

c) dacǎ ambele titluri provin de la acelaşi autor, iar ambii dobȃnditori şi-au ȋnscris titlurile ȋn documentele de publicitate imobiliarǎ, va avea cȃştig de cauzǎ ȋn principiu cel care şi-a ȋnscris mai ȋntȃi titlul

18. Bunul mobil care i-a fost furat proprietarului:a) poate fi revendicat de la orice terţ dobȃnditor dacǎ nu au trecut mai mult de 3 ani de la data furtuluib) nu poate fi revendicat de la terţul dobȃnditor de bunǎ-credinţǎ şi cu titlu onerosc) poate fi revendicat de la terţul posesor de rea-credinţǎ, chiar dacǎ acesta a exercitat o posesie de 10 ani asupra

bunului respectiv

23

19. Ȋn ceea ce priveşte accesiunea imobiliarǎ naturalǎ:a) proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porţiune de mal din teren, alipind-o la

terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data faptului

b) proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porţiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revendică în termen de doi ani de la data faptului

c) proprietarul fondului riveran nu poate dobândi terenul lăsat de apele curgătoare care s-au retras treptat de la ţărmul respectiv

20. Ȋn cazul uzucapiunii extratabulare, dreptul de proprietate se dobȃndeşte:a) numai ȋn temeiul exercitǎrii unei posesii utile ȋn termenul prevǎzut de legeb) numai pe temeiul ȋnscrierii uzucapiunii ȋn cartea funciarǎc) dacǎ imobilul nu era ȋnscris ȋn nicio carte funciarǎ

21. Ȋn situaţia ȋn care soţii realizeazǎ, ȋn timpul cǎsǎtoriei, o construcţie pe terenul care este bun propriu al unuia dintre ei:a) celǎlalt soţ dobȃndeşte un drept de superficieb) celǎlalt soţ dobȃndeşte un drept de abitaţiec) ȋn conţinutul juridic al dreptului dobȃndit de celǎlalt soţ intrǎ dreptul de proprietate devǎlmaşǎ asupra

construcţiei şi prerogativele dezmembrate din conţinutul juridic al dreptului de proprietate asupra terenului

22. Ȋn ceea ce priveşte accesiunea imobiliarǎ naturalǎ:a. proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porţiune de mal din teren, alipind-o la

terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data faptului

b.proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porţiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revendică în termen de doi ani de la data faptului

c. proprietarul fondului riveran nu poate dobândi terenul lăsat de apele curgătoare care s-au retras treptat de la ţărmul respectiv

23. Se va respinge acţiunea ȋn revendicarea bunului mobil pierdut de cǎtre proprietar ori de cȃte ori posesorul:a) s-a ȋncrezut, la data intrǎrii ȋn posesie, ȋn aparenţa de proprietar a celui care i-a vȃndut şi predat bunul cu

mai mult de 3 ani ȋnainte de introducerea acţiuniib) a cumpǎrat, de bunǎ-credinţǎ fiind, bunul de la o consignaţiec) a exercitat o posesie de peste 10 ani asupra bunului respectiv

24. Ȋn cazul revendicǎrii imobiliare, dacǎ numai una dintre pǎrţi are titlu:a) acţiunea va fi respinsǎ ca neȋntemeiatǎ dacǎ reclamantul este cel care nu are titlub) acţiunea, avȃnd ca obiect o porţiune de teren smulsǎ brusc de o apǎ curgǎtoare poate fi respinsǎ ca

prescrisǎ, chiar dacǎ reclamantul este cel care are titluc) acţiunea va fi admisǎ dacǎ posesia reclamantului este mai caracterizatǎ decȃt posesia pȃrȃtului

25. Ȋn ceea ce priveşte regimul juridic al lucrǎrii cu caracter provizoriu realizate asupra imobilului altuia:a) prin acordul pǎrţilor se poate stabili situaţia juridicǎ a lucrǎrii provizoriib) ȋn lipsa unei ȋnţelegeri cu privire la situaţia juridicǎ a lucrǎrii provizorii, autorul lucrǎrii provizorii, numai dacǎ

este de rea-credinţǎ, va fi obligat sǎ o desfiinţeze, cu respectarea dispoziţiilor legale ȋn materiec) autorul de rea-credinţǎ este ţinut sǎ plǎteascǎ despǎgubiri pentru prejudiciile cauzate, ȋnsǎ nu şi pentru lipsa de

folosinţǎ26. Uzucapiunea extratabulară:

a) presupune ca situație premisă existența unei posesii timp de 10 anib) nu poate avea ca rezultat dobândirea unui dezmembrământ al dreptului de proprietatec) presupune ca situație premisă existența unei posesii timp de 5 ani

27. Are valoare de adevǎr urmǎtoarea afirmaţie:a) ȋn cazurile prevăzute de lege pot fi înscrise în cartea funciară şi alte drepturi, fapte sau raporturi juridice,

dacă au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciarăb) dacă întregul imobil înscris în cartea funciară a fost transcris, aceasta se va închide, ȋnsǎ va putea fi redeschisă

pentru noi înscrieric) intabularea şi notarea au ca obiect drepturile tabulare, iar înscrierea provizorie se referă la înscrierea altor

drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară28. În cazul în care proprietarul era intabulat în cartea funciară, uzucapiunea extratabulară reglementată de NCC va avea

efecte:a) împotriva persoanei care se bucură deja de prezumția născută din înscrierea în cartea funciarăb) în favoarea persoanei care se bucură deja de prezumția născută din înscrierea în cartea funciarăc) numai în favoarea persoanei care se bucură deja de prezumția născută din înscrierea în cartea funciară

29. Ȋn ceea ce priveşte realizarea unei lucrǎri adǎugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia :a) proprietarul imobilului dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul

efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, cu excepţia cazului ȋn care imobilul nu mai există

24

b) proprietarul imobilului dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacǎ imobilul nu mai există

c) ȋn cazul în care lucrarea a fost efectuată cu rea-credinţă, din suma datorată de proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuată cu costurile necesare obţinerii acestora

30. În situația în care proprietarul intabulat în cartea funciară renunță la dreptul său, termenul de 10 ani specific uzucapiunii extratabulare reglementate de NCC se va calcula de la momentul:a) înscrierii în cartea funciară a declarației de renunțareb) înscrierii în cartea funciară a declarației de renunțare, dacă și posesia a începutc) momentul decesului proprietarului intabulat

II. Spete 1. T.N. a început la data de 01.09.2012 construcția unei case pe un teren care știa că este proprietatea lui D.R., dar despre care nu mai știa nimic, decât că plecase în anul 2000 în străinătate și încă nu se întorsese. În fapt, acesta nu era plecat în străinătate, ci se afla în București. D.R. a știut că T.N. construiește pe terenul său, dar l-a lăsat pentru că oricum urma să-l determine să o dărâme. Soția lui D.R. i-a cerut acestuia să aducă la cunoștința lui T.N. să înceteze lucrările, dar acesta a convins-o că satisfacția va fi mai mare atunci când îl va obliga să o demoleze. După terminarea construcției, T.N. a plantat o serie de pomi fructiferi care au fost cumpărați din banii săi. Materialele folosite de constructor au fost ale acestuia și o parte dintre ele au fost de prisos, astfel că, fără acordul lui T.N., o parte din acestea au fost folosite de un terț la construirea unui garaj pe terenul proprietatea terțului. În instanță D.R. l-a acționat pe T.N., cerând să-l oblige pe T.N. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul, să demoleze clădirea și să readucă terenul la situația inițială. La rândul său, T.N. l-a acționat în justiție pe terț, pentru a se stabili că reclamantul are un drept de proprietate echivalent cu valoarea materialelor încorporate în garajul construit.Cerinţe: a. Ce ipoteză identificați în speță? Este T.N. constructor de bună-credință? b. Care este situația lui T.N. față de R.D.? c. Ce va decide instanța cu privire la ambele cereri?

2. Primus, proprietarul unui diamant valoros, s-a înțeles la data de 01.10.2011 cu Secundus să prindă această piatră într-un inel, materialul pentru inel fiind pus la dispoziție de Secundus, în concret fiind vorba de aur. Inelul realizat s-a constituit într-o bijuterie frumoasă, care a fost vândută de Secundus, acesta încasând banii fără să-i dea nimic lui Primus. Primus a introdus o acțiune în revendicare împotriva terțului achizitor de bună-credință. Instanța a respins acțiunea, întrucât acesta nu avea calitatea de proprietar. Terțul, de bună voie, după proces a dat inelul înapoi lui Primus, care a vrut sǎ plăteascǎ lui Secundus valoarea aurului în care a fost încorporat diamantul, dar Secundus nu a acceptat, considerând că el este proprietarul inelului.

Cerinţe:a. Ce ipoteză surprinde speța de mai sus? b. Credeți că instanța a respins acțiunea lui Primus în mod întemeiat? c. Ar trebui despărțite bunurile?

3. T.N. a început la data de 01.09.2012 construcția unei case pe un teren care știa că este proprietatea lui D.R., dar despre care nu mai știa nimic, decât că plecase în anul 2000 în străinătate și încă nu se întorsese. În fapt, acesta nu era plecat în străinătate, ci se afla în București. D.R. a știut că T.N. construiește pe terenul său, dar l-a lăsat pentru că oricum urma să-l determine să o dărâme. Soția lui D.R. i-a cerut acestuia să aducă la cunoștința lui T.N. să înceteze lucrările, dar acesta a convins-o că satisfacția va fi mai mare atunci când îl va obliga să o demoleze. După terminarea construcției, T.N. a plantat o serie de pomi fructiferi care au fost cumpărați din banii săi. Materialele folosite de constructor au fost ale acestuia și o parte dintre ele au fost de prisos, astfel că, fără acordul lui T.N., o parte din acestea au fost folosite de un terț la construirea unui garaj pe terenul proprietatea terțului. În instanță D.R. l-a acționat pe T.N., cerând să-l oblige pe T.N. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul, să demoleze clădirea și să readucă terenul la situația inițială. La rândul său, T.N. l-a acționat în justiție pe terț, pentru a se stabili că reclamantul are un drept de proprietate echivalent cu valoarea materialelor încorporate în garajul construit.Cerinţe: a. Ce ipoteză identificați în speță? Este T.N. constructor de bună-credință? b. Care este situația lui T.N. față de R.D.? c. Ce va decide instanța cu privire la ambele cereri?

25