-noiuni introductive-

CATERING

prep.univ.drd.Sztruten Gina

DEFINIII

Cuvantul catering provine de la substantivul cate=delicatese, mncruri alese i substantivul caterer = persoana care asigura provizii pentru o gospodarie sau furnizeaza alimente necesare unei sarbatori. CATERING = Cuvnt recent, de origine englez, care, att n Marea Britanie, ct i n SUA, denumete activitatea de alimentaie public n toat complexitatea ei, fiind sinonim cu fr. restauration restauraie; preluat n limba romn cu sens restrns, de livrare i servire de preparate culinare i buturi sau de organizare de evenimente sociale (nuni, aniversri etc.) i de afaceri (bufete, cocteiluri etc.) n alte locuri (sedii de firme, instituii) dect restaurantele, de ctre uniti specializate, la comanda unui client (persoan fizic sau juridic).

Cauzele apariiei cateringului:

La ora actuala ne aflam intr-un stadiu avansat al evolutiei in care cosumatorul de alimente se detaseaza tot mai mult de producatorul industrial. Decalaj datorat: Implicarii femeii n activitatea socio-economic Lipsei de timp a consumatorului contemporan Creterii interesului individului pentru eficacitate si eficien

Din aceste motive in domeniul alimentatiei a aparut necesitatea dezvoltarii unei noi industrii, care sa obtina produse superior prelucrate i care sa vina atat in intampinarea consumatorului modern cat si a unitatilor de alimentatie, care efectueaza servicii alimentare menite sa-i satisfaca consumatorului si cele mai exigente pretentii.

Produsele superior prelucrateDin categoria acestor produse fac parte: Produsele alimentare de tip instant se caracterizeaza printr-o prelucrare in asa fel condusa incat pregatirea ulterioara realizata de consumatori sa fie rapida si simpla.

Produsele alimentare de tip catering semi si gata preparate pentru consum, sunt obtinute prin aplicarea unor sisteme de fabricatie adecvat concepute care sa faciliteze si sa simplifice pastrarea, distributia, comercializarea si servirea.

Aceste sisteme care contribuie la obtinerea produselor de tip catering se numesc sisteme de tip catering.

Structura sistemului de tip catering:

A. Ca proces - defineste cateringul astfel: Proces complex care are drept scop transformarea materiilor prime alimentare in produse cu un inalt grad de prelucrare menite sa conduca la reducerea timpului de obtinere a meniurilor intr-o unitate de alimentatie publica (resaturant, pizzerie,fast-food, cantine etc), a timpului de servire al clientilor. B. Ca afacere defineste cateringul astfel: Activitatea de furnizare a mancarurilor (meniurilor de tip catering) si a altor servicii auxiliare comandate de catre client si menite sa satisfaca o gama variata de preferinte ale consumatorilor.

Sistemele de tip cateringCateringul INDUSTRIAL caruia ii revine sarcina de a fabrica produsele alimentare de tip catering semi si gata preparate. Cateringul COMERCIAL ansamblul proceselor ce au loc cu aceste produse in cadrul circulatiei marfurilor de la producator spre consumatorul final. cuprinde activitatile de pastrare pe timpul transportului si conservarea acestora; de asemenea, cuprinde activitatile de desfacere ca atare in cazul consumului menajer ( acel consum format din sortimente servite la domiciliu), dar si a produselor consumate in deplasare (cu mijloace auto); precum si activitati de transformare, convertire si pregatire pentru consumul colectiv realizate prin decongelare, incalzire, portionare, dezambalare si prajire.

TipologieAfacerile de tip catering se pot dezvolta prin: Extinderea activitatilor structurilor de primire deja existente si cu functiuni de alimentatie cu activitati de distributie a unor meniuri la domiciliul clientului Dezvoltarea doar a unitatii de preparare (a bucatariei) si a sistemului de distributie la domiciliul clientului cu sau fara implicarea in organizarea unor manifestari. In functie de aceste directii de dezvoltare, cateringul poate fi clasificat in doua categorii: Cateringul cu local / INTERIOR Cateringul fara local / EXTERIOR

CATERING EXTERIORprepararea completa meniurile in cadrul unei bucatarii si apoi livrarea la locul manifestarii (siguranta distributiei reprezentata de conditiile de conservare, pastrare, etalare si servire). prepararea meniurilor la locul manifestarii si servirea cu propriul personal specializat (obtinerea echipamentului necesar pentru servire si preparare).

AVANTAJELE CATERINGULUI EXTERIOR Depuneri sau depozite in avans aceste depozite confera furnizorului o anumita securitate in cazul in care evenimentul este anulat (in acest caz trebuie sa se respecte obligatiile contractuale incheiate intre cele doua parti ). Investitia de pornire poate fi limitata numai in cazul in care o afacere de tip catering incepe utilizand propria bucatarie a unui hotel, restaurant, club sau alte posibilitati autorizate. Costuri controlabile deoarece exista o situatie clara a valorii totale a manifestarii si valorii de avans.

DEZAVANTAJELE CATERINGULUI EXTERIOR:

Stresul constant si necesarul foarte mare de energie acest stres este legat de sezonalitatea afacerii care impune gasirea unui personal potrivit. Veniturile sunt inconsecvente facand dificila gestionarea capitalului mai ales in timpul perioadelor moarte cand cheltuielile continua (cheltuielile cu personalul), iar veniturile nu exista sau sunt foarte mici. Realizarea de blocaje a echipamentelor care sunt foarte costisitoare in cazul cateringului exterior.

AVANTAJELE CATERINGULUI INTERIOR:

Furnizorii de catering interior nu sunt limitati in privinta pregatirii meniurilor. Echipamentele de preparare a meniurilor pot suporta o mare varietate de preparate. Personalul care lucreaza in cateringul interior este mult mai familiarizat cu posibilitatile de defasurare a unei manifestari deoarece cunosc deja arhitectura spatiului de servire precum si posibilitatile de amenajare a acestuia. Cateringul interior nu este afectat de sezonalitate.

DEZAVANTAJELE CATERINGULUI INTERIOR:

poate suferi de promovare redusa. desfasurarea unei manifestari in spatiul de cazare va fi intotdeauna limitat deoarece, acesta nu poate fi extins. apar probleme legate de servirea prompta, de mentinerea igienei locului de servire, siguranta servirii, de realizarea unor subcontractari si de calitatea personalului.

Experienta in domeniu Antreprenoriatul (trebuie sa fie dispus sa cheltuie timp si energie) Cunostinte de baza in afaceri (cunostinte de drept,managementul resurselor umane, i marketing) Abiliti de manager (abilitati de a planifica, organiza, executa si controla)

Elementele necesare succesului in afacerile de tip CATERING

Creativitate Calcularea riscurilor Abilitati de comunicare cu clientii si cu personalul

Piaa de catering din Romnia este mprit n dou mari categorii:Catering colectiv (social): business & instituii educaie centre sportive sntate spitale azile de batrani programe de ajutor social alte sectoare - armat, nchisori Catering comercial: restaurante quick service restaurant fast-food-uri, delivery, cafenele/baruri hoteluri i alte locaii pentru nchiriat servicii de catering n mijloace de transport i locaii de cltorie avioane, vase de croazier sau n aeroporturi, benzinrii etc. catering pentru evenimente i petreceri

Cateringul comercial in Romaniaquick service restaurant 42,5% , restaurante 35%, hoteluri i alte uniti de cazare 18,5%, ... catering n mijloace de transport i locaii de cltorie 3,5%, cateringul pentru evenimente i petreceri, cu 0,5%.

Cateringul social in RomaniaBusiness/Instituii (40%), sntate (23%), educaie (20%), ... cantinele sociale (13%) penitenciare/armata (4%).

StatisticCatering social, numrul meselor luate de romni n acest sistem era de 27 pe cap de locuitor anual, comparativ cu Frana - 57 sau Polonia 46. Cateringul comercial, numrul meselor servite n ora se ridica la 23 pe cap de locuitor anual, fa de 60 n Frana i Polonia. Romnii luau masa cel mai des la fast-food-uri, de 17 ori pe an, fa de restaurante, unde ajungeau de numai 2 ori pe an. Francezii mnnc la restaurant de 21 de ori pe an, iar la fast-food, de 27 de ori pe an. Polonezii sunt mari amatori de fast-food-uri, cu 41 de mese anual, fa de 17 mese la restaurant.