semenica racu - wordpress.com€¦ · chimie clasa a vii a auxiliar pentru ÎnvĂŢĂmÂnt special...

1

SEMENICA RACU

CHIMIE

Clasa a VII a

AUXILIAR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL

Reşiţa, 2018

2

SEMENICA RACU

CHIMIE

Clasa a VII a

AUXILIAR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL

Reşiţa, 2018

3

Ce este chimia?

Chimia este viaţa însăşi!.Oamenii folosesc zilnic produse chimice pentru

hrană,îmbrăcăminte,îngrijirea sănătăţii, transport.

Dacă omul se îmbolnăveşte,chimia prin medicamentele fabricate îi vine în ajutor.

Pentru obţinerea unor recolte mai bogate,pentru combaterea dăunătorilor,industria

chimică produce îngrăşăminte,stimulatori de creştere şi diferite substante care omoară

dăunătorii.

Fibrele sintetice,masele plastice înlocuiesc cu succes bumbacul,lâna,respectiv

materialele de construcţie.

Tot cu ajutorul chimiei se fabrică vopselele şi parfumurile care ne fac viaţa mai

frumoasă.

Chimia este ştiinţa care studiază compoziţia,proprietăţile şi transformările chimice

ale substanţelor.

INTREBĂRI:

Pentru ce folosesc oamenii produsele chimice?

Ce rol are chimia pentru agricultură?

Ce produse mai folosim cu ajutorul chimiei?

4

Stările de agregare ale substanţelor

Substanţele se afla în diferite stări fizice,numite stări de agregare.

Substanţele care ocupă un anumit loc în spaţiu spunem că au volum propriu,iar cele

care iau forma vasului în care sunt puse spunem că nu au forma lor proprie.

Substanţele se pot găsi în trei stări de agregare:

-solidă:au-volum şi formă proprie(lemnul,fierul)

-lichidă:au volum propriu dar nu au formă proprie(apa,alcoolul,laptele)

-gazoasă:nu au volum şi nici formă proprie-ocupă tot spaţiul aflat la dispoziţie(oxigenul,

gazul metan).

INTREBARI:

Care sunt cele trei stări de agregare?

Ce substanţe lichide cunoaşteţi?

Daţi exemple de substanţe gazoase.

5

EXERCIŢII:

1.Observă corpurile din frigider şi scrie în ce stare se găsesc:

Lapte-stare………………

Unt-stare………………...

Apa-stare………………..

Caşcaval-stare…………..

Brânză-stare…………….

2.Puneţi ,,A’’ sau ,,F’’ în faţa următoarelor afirmaţii:

Lichidele au forma lor proprie.

Fierul nu are forma proprie.

Laptele ia forma vasului în care este pus.

Substanţele se pot găsi în două stări de agregare.

6

Transformări de stare

Transformările subsţantelor se numesc fenomene.Fenomenele se clasifică în:fenomene

fizice si chimice.

Fenomenele fizice sunt transformări de stare în care nu se modifică compoziţia

substanţelor.

Exemplu:ruperea unei aşchii de lemn,ruperea unei bucăţi de hârtie, topirea gheţii,

mărunţirea zahărului.

Când rupem o foaie de hârtie se modifică numai dimensiunile şi forma acesteia iar

compoziţia rămâne aceeaşi.

Fenomenele chimice sunt transformări pe care le suferă corpurile în urma cărora se

modifică compoziţia substanţei.

Exemplu:laptele lăsat mult timp la căldură se înăcreşte,lemnul dacă este ars se

transformă în cenuşă.

INTREBĂRI:

Ce sunt fenomenele?

Ce sunt fenomenele fizice ?

Daţi exemple de fenomene chimice.

7

EXERCIŢII:

1.Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele din paranteză:

Ruperea unei aşchii de brad este un fenomen………….

Fenomenele se clasifică în: fenomene………şi ……….

Transformările……………se numesc fenomene.

(de stare,fizice,chimice,fizic)

2.Stabiliţi legături între coloane cu ajutorul săgeţilor:

tăierea lemnului

Fenomene fizice înăcrirea laptelui

arderea lemnului

Fenomene chimice arderea hârtiei

întinderea arcului

3.Precizaţi care sunt transformările de stare .

Inainte de a se topi cubul de gheaţă era în stare …………,iar după topire s-a transformat

în stare …………

Inainte de topire zahărul era în stare……….,iar după topire s-a transformat în

stare…………….

8

Fierberea

Dacă punem apa la fiert vom vedea că după un anumit timp pe fundul vasului apar

mici bule de aer,care se sparg la suprafaţa apei.Apa începe să fiarbă,iar cantitatea de apă

din vas începe să scadă ,aceasta trecând în stare de vapori.

Trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori se numeşte

vaporizare.Când vaporizarea are loc în toată masa lichidului, fenomenul se numeşte

fierbere.

Fierberea are loc la o anumită temperatură, numită temperatură de fierbere.

INTREBĂRI:

Ce se întamplă cu cantitatea de apă din vas când începe să fiarbă?

Ce este vaporizarea?

Când are loc fierberea?

vaporizare în toată masa lichidului

STARE LICHIDĂ..........................................STARE DE VAPORI

FIERBERE

9

EXERCIŢII:

1.Alegeţi răspunsul corect:

Când apa dintr-un vas fierbe apa începe să:

a.să se înmulţeasca

b.să scadă

c.să se murdărească

2.Notaţi cu ,,A’’ sau ,,F’’următoarele propoziţii:

Apa fierbe la temperatură mică.

Pentru a fierbe , apa trebuie să treacă prin starea de vaporizare.

Apa este singura substanţă lichidă care fierbe.

3.Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite din paranteză:

Fierberea este posibilă numai la o temperatură ………...

Cand apa trece în stare de …….. aceasta înseamnă că începe să fiarbă.

Vaporizarea trebuie să aibă loc în toată masa …………..pentru a începe fierberea.

(lichidului,mare,vapori)

10

Evaporarea

Spălăm deseori pardoseala clasei,după care observăm că în scurt timp ea se usucă.Ce

s-a întâmplat cu apa care era pe pardoseală ? Apa s-a transformat în vapori.

Am spus în lecţia trecută că trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori

se numeste vaporizare.Cand vaporizarea are loc numai la suprafaţa lichidului, fenomenul

se numeste evaporare.Care este diferenţa dintre fierbere şi evaporare?

Stare lichida- fierbere-stare de vapori.

Fierberea are loc in toata masa lichidului,la o temperatură mare.

Evaporarea are loc numai la suprafaţa lichidului şi poate avea loc la orice

temperatură,dar este mai rapidă când lichidul este încălzit.

ÎNTREBĂRI:

Explicaţi fenomenul de evaporare.

Care este diferenţa dintre evaporare şi fierbere?

vaporizare numai la suprafaţa lichidului

STARE LICHIDĂ .................................................................STARE DE VAPORI

EVAPORARE

11

EXERCIŢII:


Intâlnim fenomenul de evaporare atunci când vaporizarea are loc numai:

a.la mijlocul lichidului

b.la suprafaţa lichidului

c.pe marginile lichidului


Fierberea la orice temperatură

Evaporarea la temperatură mare

3.Puneţi ,,da’’sau ,,nu’’ în dreptul propoziţiilor:

Laptele fierbe la o temperatură foarte mică.

Spunem ca apa fierbe atunci când dă în clocot.

Dacă fierbem prea mult un lichid el scade.

Intre evaporare şi fierbere nu există diferenţe.

12

Condensarea

Am observat că dacă în repetate rânduri punem apa la fiert pe aragaz şi nu acoperim

vasul în care se găseşte aceasta, pereţii bucătăriei încep sa se degradeze deoarece încep să

facă ,,condens’’.Ce înseamnă ,,condens’’?

In urma fierberii apa trece în stare de vapori. Vaporii de apă întâlnesc pereţii reci ai

bucătăriei şi se transformă din nou în apă lichidă.

Condensarea este trecerea unei substanţe din starea de vapori în stare lichidă.

Condensarea este fenomenul invers vaporizării.Unele fenomene ale naturii se bazează pe

condensare.

In nopţile de vară, deoarece suprafaţa pământului şi a corpurilor are temperatura

scazută, vaporii de apa vin în contact cu aceste corpuri reci şi se condensează,

transformandu-se în picături de apă care formează roua.Toamna picăturile de rouă

îngheaţă, formând bruma.

ÎNTREBĂRI:

In ce condiţii se face ,,condensul’’?.

Cum se realizează condensarea?

Care este fenomenul invers vaporizării?

VAPORIZARE

STARE LICHIDĂ.................................... ................STARE DE VAPORI

CONDENSARE

13

EXERCIŢII:

1.Puneţi,,A’’(adevarat) sau ,,F’’(fals) în dreptul propoziţiilor.

Condensarea este trecerea unei substanţe în stare solidă.

Prin condensare pereţii devin curaţi.

Unele fenomene ale naturii se bazează pe condensare.

2.Completaţi spaţiile libere cu cuvintele din paranteză:

Fierberea are loc la o temperatură de …………….

Bruma se formează prin ………….picăturilor de apă.

Evaporarea este mai rapidă când lichidul este ………….

(îngheţarea,încălzit,fierbere.)


Condensul se formează atunci când vaporii de apă întâlnesc pereţii:

a.reci

b.calzi

c.înalţi

14

Topirea

Iarna,când intrăm în casă cu o bucată de gheaţă observăm că încet, încet aceasta la

căldură se topeşte,transformandu-se în apă.

Trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă se numeşte topire.

O bucată de plumb se poate topi dacă o punem într-o lingură de fier chiar la flacara

unui aragaz.Fierul se poate topi şi el dar la temperaturi mult mai ridicate.

Substanţele se topesc la temperaturi diferite. Temperatura la care o substanţă se

topeşte se numeşte temperatură de topire.

ÎNTREBĂRI:

Ce este topirea?

Toate substanţele se topesc la aceeaşi temperatură?

Cum se numeşte temperatura la care se topeşte o substanţă?

STARE SOLIDĂ------------------STARE LICHIDĂ

TOPIRE

15

EXERCIŢII:


Topirea este fenomenul de trecere a unei substanţe:

a.din stare gazoasă în stare lichidă

b.din stare lichidă în stare solidă

c.din stare solidă în stare lichidă

2.Puneţi cu ,,Da’’ sau ,,Nu’’în dreptul propoziţiilor:

Numai substanţele lichide se topesc.

Topirea poate avea loc şi la frig.

Substanţele se topesc la temperaturi diferite.

Topirea gheţii are loc foarte repede.

Fierul nu se topeşte niciodată.

Temperatura la care se topeşte o substanţă se numeşte temperatură de fierbere.

3.Subliniaţi numai substanţele care se pot topi:

Apa fierul untul oţetul gheaţa aurul

Plumbul zahărul laptele lemnul plasticul hârtia

16

Solidificarea

Iarna, datorită frigului de afară apa se transformă în gheaţă. Spunem că apa se

solidifică.Dacă afară este foarte frig şi dacă lăsăm pe pervazul ferestrei o sticlă cu apă ,

apa va îngheţa.Atunci când apa îngheaţă ,aceasta îşi măreşte volumul,adică ocupă mai

mult loc,ceea ce duce la spargerea sticlei.

Trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă se numeşte

solidificare.Solidificarea este fenomenul invers topirii.

Majoritatea substanţelor îşi măresc volumul prin topire(ocupă mai mult loc),iar prin

solidificare şi-l micşorează(ocupă mai puţin loc).De la aceasta regula face excepţie gheaţa

care prin solidificare îşi măreşte volumul. Pe timpul iernii pentru a evita spargerea

conductelor cu apa, acestea se introduc sub pământ sau se izolează cu material

termoizolator.

ÎNTREBĂRI:

Ce este solidificarea?

Care fenomenul invers solidificării?

Ce se întamplă cu volumul substanţelor prin solidificare?

STARE LICHIDĂ----------------------STARE LICHIDĂ

SOLIDIFICARE

17

EXERCIŢII:


Solidificare îngheţarea apei

Topire apa dă în clocot

Fierbere gheaţa se transformă în apă

2.Completaţi spaţiile libere de mai jos cu cuvintele potrivite:

………..de agregare.

Obiect sau ………..

Stare solidă,………şi gazoasă.

Când apa dă în clocot spunem că …………..

Transformări … stare.

Fenomenul invers solidificării se numeşte..................

...................fizice sau chimice.

Arderea lemnului este un fenomen………….

Substanţele care curg sunt.....................

Apa îngheaţă în anotimpul ……………

Apa fierbe la o ………….de fierbere.

Substanţele solide au volum şi ………proprie.

18

AMESTECURI ŞI SOLUŢII

Amestecuri omogene şi neomogene

Când punem la un loc două sau mai multe substanţe obţinem un amestec.

Dacă punem la un loc apa cu zahăr obţinem un amestec de apa cu zahăr(apa dulce).

Când amestecăm apa cu nisip obţinem un amestec de apă cu nisip.

Dacă nu este posibil să deosebim componentele amestecului,deci dacă acestea se

amestecă foarte bine între ele, spunem ca am obţinut un amestec omogen.Exemple: apa

cu sare,apa cu zahar,apa cu alcool.

Dacă putem să deosebim componentele amestecului deci dacă subsţantele nu se

amesteca între ele,spunem că am obţinut un amestec neomogen.Exemple:apa cu

nisipul,apa cu uleiul,apa cu benzină.

ÎNTREBĂRI:

Cum obţinem un amestec?

Ce este amestecul omogen?

Daţi exemple de amestecuri neomogene.

19

EXERCIŢII:

1.Puneţi ,,Da’’ sau ,,Nu’’în faţa următoarelor propoziţii:

Amestecurile obţinute în urma combinării a două substanţe sunt întotdeauna omogene.

O singură substanţa nu poate forma un amestec.

Dacă amestecăm apa cu zahăr obţinem o soluţie de apă cu miere.


apa cu grăsimile

Amestec omogen apa cu motorină

apa cu sarea

Amestec neomogen apa cu oţet

apa cu alcool

3.Alegeţi răspunsurile corecte:

Amestecurile se clasifică în :

a.omogene şi neomogene

b.dulci şi sărate

c.tulburi şi limpezi

20

Soluţii

Când amestecăm zahărul –care este o substanţă solidă-cu apă obţinem un amestec

omogen(apă dulce).

Ce se întâmplă de fapt cu zahărul pus în apă?

Zaharul pus în apă se micşorează încet,încet până când nu-l mai vedem cu ochiul liber

şi ni se pare ca zahărul a dispărut.Spunem că zahărul s-a dizolvat în apă.

Fenomenul în urma căruia o substanţă se amestecă foarte bine cu o altă substanţă

,rezultând un amestec omogen,se numeşte dizolvare.

Amestecul omogen rezultat în urma dizolvării se numeşte soluţie.

Componenţii unei soluţii sunt:

-dizolvantul-substanţa în care are loc dizolvarea şi care se găseşte în cantitate mai mare.

-dizolvatul-substanţa care se dizolvă.

ÎNTREBĂRI:

Ce este dizolvarea?

Ce este soluţia?

Care sunt componenţii unei soluţii?

21

EXERCIŢII:

1.Subliniaţi numai cuvintele care reprezintă dizolvanţi:

Zahărul apa laptele ceaiul sarea mierea sucul


Dizolvantul este:

a.substanţa care se găseşte în cantitate mai mare

b.substanţa care se dizolvă

c.substanţa care se colorează

3.Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite de mai jos:

Dizolvantul care este sărat se numeşte....................

Substanţa care se dizolvă se numeşte……….

Substanţa care curge este……….

Lichidul gras care nu se dizolvă în apă este...............

Apa fierbe la o anumită …………

Substanţa în care are loc dizolvarea se numeşte………….

22

Metode de separare a substanţelor din amestecuri:

decantarea şi filtrarea

În natură,majoritatea substanţelor se găsesc sub forma de amestecuri.Pentru a le

folosi, substanţele trebuie separate din amestecuri.Două dintre aceste metode sunt

decantarea şi filtrarea.

Decantarea.

Dacă punem un amestec de apa şi nisip într-un vas vom vedea că nisipul se depune

pe fundul vasului.Spunem că nisipul are densitatea mai mare decât apa.Putem separa

substanţa lichidă(apa) de substanţa solidă(nisipul)prin scurgerea apei într-un alt

vas.Această operaţie se numeşte decantare.

Decantarea este operaţia de separare dintr-un lichid a unei substanţe solide,care nu se

dizolvă în lichidul respectiv şi care are densitatea mai mare decât a lichidului.

ÎNTREBĂRI:

Care sunt metodele de separare a substanţelor din amestecuri?

Ce este decantarea?

23

EXERCIŢII:

1.Subliniaţi cuvintele care reprezintă metode de separare a substanţelor din amestecuri:

cântărirea decantarea încălzirea filtrarea răcirea

2.Notaţi cu ,,X’’ propoziţiile adevărate:

Majoritaea substanţelor se găsesc sub formă de amestec.

Decantarea este operaţia de separare a două lichide.

Nisipul pus în apă va rămâne la suprafaţă.

Unele substanţe nu se topesc în apa.

3.Decantarea este operaţia de separare dintr-un lichid a unei substanţe:

a.lichide

b.solide

c.gazoase

24

Filtrarea

Filtrarea este operaţia de separare printr-un filtru a unei substanţe solide care nu se

dizolvă în lichidul cu care este amestecată.

Spre deosebire de decantare,filtrarea se aplică de obicei cand substanţa solidă are

densitatea mai mică sau aproape egală cu cea a lichidului.

Filtrarea în laborator se realizează cu ajutorul unei pâlnii şi a unui filtru.

Aplicaţii ale filtrării:

-la obţinerea apei potabile se folosesc bazine pentru filtrare;

-filtrele speciale montate pe coşurile unor centrale termice şi uzine au rolul de a reţine

particulele solide din fum;

-filtrul de aer folosit de autovehicule reţine praful din aer care împiedică funcţionarea

normală a motorului;

-filtrul de ulei al vehiculului reţine impurităţile din uleiul de ungere a pieselor motorului;

-filtrul de apă montat la robinet asigură o filtrare suplimentară a apei potabile;

-cafeaua fără zaţ se prepară în cafetiera electrică prevazută cu dispozitiv de filtrare.

ÎNTREBĂRI:

Ce este filtrarea?

Ce ustensile folosim pentru a realiza filtrarea?

Daţi exemple de aplicaţii ale filtrării.

25

EXERCIŢII:


Filtrarea se realizează cu ajutorul:

a.filtrului

b.hârtiei

c.focului

2.Puneţi ,,A”’sau ,,F’’în dreptul propoziţiilor:

Apa este bună de băut şi fără să fie filtrată.

Filtrele montate pe coşurile unor centrale reţin particulele de fum.

In laborator filtrarea se realizează cu ajutorul pâlniei şi a filtrului.

26

APA

Proprietăţile apei

Apa este lichidul cel mai des întalnit şi cu cele mai multe utilizări.In absenţa apei,

viaţa pe Pământ nu ar fi posibilă.

Încă din cele mai vechi timpuri, apa a servit drept cale de comunicaţie între aşezările

omeneşti.

Necesitatea apei în viaţa omului este arătată şi de faptul ca cele mai multe aşezări

omeneşti s-au stabilit în aproprierea apelor(râuri,fluvii,mari).

Apa este o substanţă compusă în a cărei compoziţie intră hidrogenul şi oxigenul.

Apa este cel mai bun dizolvant, în ea se pot dizolva multe

substanţe(sarea,zahărul,alcool,acetona).

ÎNTREBĂRI:

La ce a servit apa încă din cele mai vechi timpuri?

Unde s-au stabilit cele mai multe aşezări omeneşti?

Ce intră în compoziţia apei?

27

1.EXERCIŢII:

Puneţi ,,A’’sau ,,F’’în dreptul următoarelor propoziţii:

Fără apă viaţa omului ar fi posibilă.

Aşezările omeneşti s-au stabilit lângă ape.

In compoziţia apei intră numai hidrogenul.

Apa este cel mai bun dizolvant.

2.Alegeţi varianta corectă:

Apa este o substanţă:

a.compusă

b.simplă

c.diferită

3.Completaţi spaţiile libere cu cuvintele din paranteză:

Apa este cel mai bun……………..

…………….şi …………..intră în alcătuirea apei.

Fără ………..omul nu ar putea trăi.

Apa este ………cel mai des întâlnit

(des,hidrogen,oxigen,apa,dizolvant)

28

Apa în natură

Apa este cea mai răspândită substanţa compusă din natură.Aproape trei sferturi din

suprafaţa Pământului este acoperită cu apa(oceane,fluvii,mari,râuri,lacuri).

Ea se găseşte în toate cele trei stări de agregare:solidă,lichidă şi gazoasă.

În stare solidă,apa se găseşte sub formă de gheaţă şi zăpadă.

În stare lichidă,apa se găseşte în oceane,mari,fluvii,lacuri.

În stare gazoasă,apa se găseşte sub forma de vapori invizibili(vapori care nu se vad),

în aerul din mediul înconjurător.

ÎNTREBĂRI:

Ce suprafaţă a Pământului este acoperită cu apă?

Care sunt stările de agregare în care se găseşte apa?

Sub ce formă se găseşte apa în stare lichidă şi solidă?

29

EXERCIŢII:

1.Stabiliţi legături între coloane:

Apa Forma

Stare solidă vapori invizibili

mari

Stare lichidă gheaţa

fluvii

Stare gazoasă zăpadă


Apa se găseşte în:

a.doua stări de agregare

b.trei stări de agregare

c.nici o stare

3.Subliniaţi numai cuvintele care reprezintă starea lichidă a apei.

gheaţa fluvii râuri zăpada mari vapori

30

Apa potabilă

Apa potabilă este apa bună de băut pentru oameni.Ea este foarte importantă pentru

existenţa omului.Este bine ca omul să consume zilnic doi litri de apă.

Apa, pentru a fi bună de băut, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-să fie limpede;

-să nu aiba culoare;

-să nu aibă miros;

-să aibă gust placut;

-să nu fie infectată;

-să nu întărească legumele la fierbere;

-să facă spumă cu săpunul.

Apa potabilă se obţine din apele naturale prin purificarea(curăţarea)

acestora.Purificarea apelor naturale se realizează în staţii speciale numite staţii de

epurare(purificare) a apei.

ÎNTREBĂRI:

Ce condiţii trebuie să îndeplinească apa pentru a fi bună de băut?

Cum se obţine apa potabilă?

31

EXERCIŢII:

1.Puneţi un,,X’’în faţa propoziţiilor adevărate.

Pentru a fi bună de băut apa trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-să fie tulbure;

-să aibă gust sărat;

-să fiarbă repede legumele;

-să nu facă spumă cu săpunul;

-să nu fie infectată;

-să aibă gust dulce;

-să nu aibă culoare.

2.Completaţi spaţiile libere cu cuvintele de mai jos:

Lichidul cel mai des întâlnit este………

Viaţa ……..nu ar fi posibilă fără apa.

………..de agregare.

Stare lichidă,solidă şi ……….

Omul trebuie să ……… zilnic 2 litri de apă.

Apa trebuie să nu ………..legumele.

………..de epurare a apei.

Apa bună de băut se numeşte apă…………..

32

Apă distilată

Apa distilată este apa foarte curată.Ea este un lichid fără gust,fără miros,fără

culoare.Apa distilata îngheaţă la 0 C şi fierbe la 100 C.

Apa distilată este folosită în industria medicamentelor.

Iarna , apa lacurilor, râurilor îngheaţă numai la suprafata, gheaţa fiind mai uşoară decat

apa.De aceea,gheaţa pluteşte la suprafaţa lacurilor, râurilor.Acest lucru face posibilă viaţa

peştilor şi a altor animale acvatice în timpul iernii.

Apa distilată nu conduce curentul electric,în timp ce apa în care se găsesc şi alte

substanţe este bună conducătoare de electricitate.

ÎNTREBĂRI:

Ce fel de lichid este apa distilată?

Unde este folosită apa distilată?

La ce temperatura îngheaţă şi fierbe apa distilată?

33

EXERCIŢII:

1.Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele din paranteză:

Apa distilată nu conduce……….electric.

….. ……….. îngheaţă la 0 C.

Apa distilată este folosită în industria…………

Iarna,apele îngheaţă numai la……………

(medicamentelor,apa distilată,curentul,suprafaţă)

2.Incercuiţi varianta corectă:

Apa distilată este :

a.cu gust

b.fără culoare

c.cu miros

3.Notaţi cu ,,X’’propoziţiile adevărate;

Apa distilată este foarte curate.

Apa distilată este aceeaşi cu apa potabilă.

Curentul electric este condus de catre apa distilată.

Apa distilată fierbe la 10 C.

34

Importanţa apei pentru om, industrie, agricultură

Apa este o bogăţie de nepreţuit ,folositoare omului atât în viaţa de toate zilele, cât şi în

industrie,agricultură.

Omul foloseşte apa pentru băut, la prepararea mâncărurilor,pentru curăţenia

corpului,îmbrăcămintei,locuinţei,oraşelor.

În industrie,apa se foloseşte pentru funcţionarea unor instalaţii,pentru producerea

energiei electrice de către hidrocentrale,pentru mişcarea roţilor de moară.

În industria chimică se foloseşte apa deoarece multe substanţe reacţionează numai în

apă şi pentru ca apa este cel mai bun dizolvant.

În agricultură, apa este necesară dezvoltării culturilor, deoarece în caz de seceta

trebuie să se asigure irigarea terenurilor.Apa se mai foloseşte şi la obţinerea unor soluţii

folosite împotriva bolilor şi a dăunătorilor plantelor.De asemenea se utilizează la tratarea

seminţelor şi la obţinerea unor substanţe chimice care distrug buruienile.

ÎNTREBĂRI:

Unde se foloseşte apa?

Pentru ce se foloseşte apa în industrie?

La ce se foloseşte apa în agricutură?

35

1.EXERCIŢII:

Stabiliţi legături între coloane cu ajutorul săgeţilor:

Apa Utilizări

Industrie producerea curentului electric

irigarea terenurilor

bun dizolvant

Agricultură mişcarea roţilor de moară

distrugerea buruienilor

2.Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite:

Apa este folositoare ……………

In …………..apa se foloseşte pentru funcţionarea unor instalaţii.

In ……apa se foloseşte la tratarea seminţelor.

(omului,agricultură,industrie).

3.Puneţi ,,Da’’sau,,Nu’’în dreptul propoziţiilor:

Apa este un bun dizolvant.

Apa se foloseşte numai în agricultură.

Omul foloseşte apa şi în viaţa de toate zilele.

36

Prevenirea şi combaterea poluării apei

Apa provenită din industria chimică este foarte murdară, constituind un mare pericol

pentru om,plante şi animale.

Cantitatea mare de apă,folosită în comun de populaţie, face posibil ca, în condiţiile

poluării, aceasta să poată produce îmbolnăviri.

Pentru a nu constitui un pericol pentru om şi vieţuitoare, apele folosite în industrie şi

în locuinţele noastre , înainte de a fi varsate în apele curgătoare, trebuie să fie purificate.

Atenţie!

Nu avem voie să bem apa din lacuri,bălţi,râuri!Ne putem îmbolnăvi!

Nu avem voie să facem baie în ape murdare, deoarece ne putem îmbolnăvi de boli de

piele.

ÎNTREBĂRI:

De ce apa provenită din industria chimică prezintă pericol?

Ce trebuie făcut cu apele din industria chimică?

Ce reguli trebuie să respectăm pentru a nu ne îmbolnăvi?

37

EXERCIŢII:

1.Notaţi cu ,,A’’ si ,,F”următoarele propoziţii:

Apa provenită din industrie este foarte murdară.

Purificarea apei înseamnă curăţarea ei.

Avem voie să facem baie în ape murdare.

Putem bea apa din orice loc.

3.Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite:

……… potabilă

Apa este cel mai bun………….

Apa ………..nu conduce curentul electric.

Apa fierbe la o …………………..de fierbere.

………….de agregare.

Trecera unei substanţe din stare solidă în sare lichidă sub influenţa focului se numeşte......

Vaporii de apa în contact cu pereţii reci fac…………..

Stare solidă,…............ şi gazoasă

Trebuie să prevenim …………….

38

AERUL

Proprietăţile aerului

Viaţa pe Pământ nu ar fi posibilă fără existenţa stratului de aer care-l înconjoară.

Ce s-ar întâmpla oare dacă Pământul n-ar fi protejat de învelişul de aer?In primul rând

asupra lui ar acţiona în voie în timpul zilei, razele arzătoare ale Soarelui, iar temperatura

ar fi foarte mare.Noaptea,dimpotrivă, ar fi un ger năpraznic,cu temperaturi foarte scăzute.

Aerul se găseşte în stare gazoasă.El este este fără culoare, fără miros, fără

gust.Aerul se dizolvă foarte puţin în apă.Fiind un amestec de gaze,aerul prezintă

proprietăţile gazelor care intră în alcătuirea lui.Gazele care intră în alcătuirea lui

sunt:oxigen,azot,hidrogen,dioxid de carbon şi alte gaze.

ÎNTREBĂRI:

Ce s-ar întâmpla dacă aerul n-ar fi protejat de învelişul de aer?

În ce stare de agregare se află aerul?

Ce gaze intră în alcătuirea lui?

39

EXERCIŢII

:

1.Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite:

Aerul este un amestec de ………….

Aerul este un gaz fără culoare,fără ………….. şi fără……

………..prezintă proprietăţile gazelor care intră în alcătuirea lui.

(gust,gaze,aerul,miros)


Aerul se găseşte în stare:

a.lichidă

b.solidă

c.gazoasă

3.Subliniaţi numai gazele care intră în alcătuirea aerului:

Oxigen azot sodiu hidrogen spirt acetonă dioxid de carbon

40

Importanţa aerului

Importanţa aerului pentru viaţa oamenilor este deosebit de mare,deoarece omul fără

hrană şi fără apă rezistă cateva zile,însă fără aer omul nu poate supravieţui nici 6

minute.Nici viaţa celorlalte vieţuitoare nu este posibilă în absenţa aerului.

Aerul rezultat în urma respiraţiei omului se numeşte aer viciat.El are un conţinut mai

mare de de dioxid de carbon şi mai mic de oxigen.In aerul viciat se pot găsi microbi care

pot provocă diferite boli cum ar fi gripa,pojarul,etc.

Pentru a ne păstra sănătatea ,dormitoarele ,sălile de clasă,atelierele trebuie aerisite cât

mai des pentru împrospătarea aerului care a fost viciat prin activităţile umane.

Menţinerea stării de curăţenie a locuinţei şi a sălilor de clasă se asigura printr-o

măturarea corectă(cu mătura udă şi cu geamurile deschise)sau prin aspirarea prafului ori

de câte ori este nevoie, prin ştergerea prafului de pe mobilier,spălarea parchetului sau a

linoleumului.

ÎNTREBĂRI:

Ar putea omul să trăiască fără aer?

De ce trebuie aerisite încăperile?

Cum se poate păstra starea de curăţenie?

41

EXERCIŢII:

1.Completaţi spaţiile libere cu cuvintele de mai jos:

Aerul se găseşte în stare ……………

Sălile de clasă trebuie ……….

Omul fără aer nu poate……….

Aerul este fără miros,fără cuoare şi fără …………

Stare solidă,……….şi gazoasă.

……….viciat este rezultat în urma respiraţiei.

2.Puneţi ,,Da’’ în dreptul propoziţiilor adevarate;

Aerul rezultat în urma respiraţiei omului se numeşte aer viciat.

Sălile de clasă trebuie aerisite cât mai des.

Fără aer omul poate supravieţui oricât.

Vieţuitoarele nu pot trăi fără aer.

3.Stabiliţi legături între coloane cu ajutorul sgeţilor

Starea de curăţenie se păstrează prin:

a.spălare

b.nearesire

c.murdărire

42

Poluarea aerului

Prin poluarea aerului înţelegem răspândirea in aer a unor substanţe dăunătoare

vieţuitoarelor şi omului; deci aerul poluat este aerul sărăc în oxigen şi încărcat cu

substanţe dăunatoare vieţii.

Poluarea aerului apare datorită:

-întreprinderilor industriale care răspândesc în aer praf de ciment,var,cenuşă,fum de

carbune şi gaze toxice;

-mijloacelor de transport , prin eliminarea gazelor pe ţevile de eşapament;

-încălzirii locuinţelor.

Poluarea aerului are ca urmări schimbarea climei,deranjarea echilibrului biologic şi

scurtarea vieţii omului.

Poluarea este mai avansată în marile oraşe ,unde circulaţia este intensă şi în marile

centre industriale.

ÎNTREBĂRI:

Ce înţelegem prin poluarea aerului?

Din ce cauza apare poluarea aerului?

Ce urmări are poluarea aerului?

43

EXERCIŢII:

1.Stabiliţi legaturi între coloane cu ajutorul săgeţilor:

eliminarea gazelor

Poluarea aerului apare datorită scurtarea vieţii omului

schimbarea climei

Poluarea aerului are ca urmări încălzirii locuinţelor

răspândirii prafului


Prin poluarea aerului se înţelege răspândirea în aer:

a.a unor substanţe dăunătoare

b.a unor substanţe sănătoase

c.a unor substanţe aromate

3.Puneţi ,,A’’sau ,,F’’ în faţa următoarelor propoziţii:

Aerul poluat este sărăc în oxigen.

Poluarea este mai mare în oraşele mici.

Prin poluare aerul este curăţat.

Poluarea aerului are urmări asupra sănătăţii omului.

44

Măsuri de prevenire a poluarii aerului

Cum putem preveni poluarea?

Poluarea o putem preveni prin:

-construirea unor coşuri cât mai înalte în fabricile unde apar gaze toxice pentru a elimina

gazele sus în atmosferă;

-folosirea unor filtre care sa reţină praful în fabricile de ciment,var;

-îmbunătăţirea combustibililor folosiţi la încălzitul locuinţelor;

-fixarea de filtre la motoarele autovehiculelor care să reţină gazele toxice;

-amenajarea de cat mai multe spaţii verzi.

Atenţie!

Pentru a ne păstra sănătatea trebuie să respectăm următoarele cerinţe:

-să aerisim locuintele dimineaţa şi seara;

-să aerisim sălile de clasă după fiecare ora de curs;

-să nu dormim cu plante în cameră;

-timpul liber să-l petrecem în aer liber.

ÎNTREBĂRI:

Mentionaţi câteva măsuri de prevenire a poluării aerului.

Ce reguli trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea?

45

EXERCIŢII:

1.Selectaţi următoarele propoziţii şi aşezaţi-le pe coloane la,,DA’’ sau ,,NU’’.

Ca să fim sănătoşi trebuie:

Să aerisim camera.

Să nu ştergem praful.

Să aspirăm.

Să dormim cu flori în cameră.

Să măturăm cu geamurile închise.

Iarna să nu deschidem geamurile.

DA NU

………………………….. ……………………........

………………………….. …………………………

………………………….. …………………………

………………………….. . ………………………..


Coşurile fabricilor trebuie să fie:

a.cât mai joase

b.cât mai înalte

c.cât mai rotunde

3.Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite:

Pentru a reţine praful se folosesc………..

Trebuie amenajate cat mai multe …………verzi.

Timpul liber trebuie petrecut în ………….liber.

Poluarea aerului trebuie ………………..

(aer,filtre,spaţii,prevenită)

46

CUPRINS

Ce este chimia ?....….………………………...................................................….……....3

Stările de agregare ale substanţelor….…….…......................................................……....4

Transformări de stare...........................................................................................................6

Fierberea…………………………….…...................................................……….......…...8

Evaporarea..………………………..……...................................................………….….10

Condensarea…….…………………………...................................................……….…..12

Topirea……..………………………………………….....................................................14

Solidificarea…………………….……………………......................................................16

Amestecuri omogene şi neomogene…...…………..................................................….....18

Soluţii............................................………..…..................................................………….20

Decantarea.........……………...………………...................................................…….…..22

Filtrarea .................…………………………..................................................……….….24

Proprietăţile apei.................................………..................................................……….…26

Apa în natură...........………………………..…..................................................…….…..28

Apa potabilă..........……………………………….……....................................................30

Apa distilată....................................………………..................................................….....32

Importanţa apei pentru om..………………..…….................................................….…...34

Prevenirea şi combaterea poluării apei…….……................................................….……36

Proprietăţile aerului........................………….................................................……….…..38

Importanţa aerului..............………………...................................................………….…40

Poluarea aerului..................................….….…................................................….………42

Măsuri de prevenire a poluării aerului....……................................................….………..44

semenica racu - wordpress.com€¦ · chimie clasa a vii a auxiliar pentru ÎnvĂŢĂmÂnt special...

Documents