românii şi ungurii. premise istorice - c. sassu

170
 C. SASSU DOCTOR ÎN LITERE DE LA VIENA DIRECTORUL ARHIVELOR STATULUI DIN BRA Ş OV ROMANII Ş I UNGURII PREMISE ISTORICE EDITURA „CUGETAR EA- P. GEORGESCU-DELAFR AS- BUCUR E Ş T I

Upload: octavian-branzei

Post on 09-Jul-2015

150 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 1/170

 

C. SASSUD O C T O R Î N L I T E R E D E L A V I E N A

D I R E C T O R U L A R H I V E L O R S T A T U L U I D I N B R A Ş O V

ROMANII ŞI UNGURII

PREMISE ISTORICE

EDITURA „CUGETAREA- P. GEORGESCU-DELAFRAS-

BUCUR E Ş T I

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 2/170

 

 PREFAŢA

 De peste două decenii, din anul 1919 şi până astăzi, prin nenumărate articole

în ziarele şi revistele diferitelor ţări, prin

 

broşuri, conferinţe, prin hărţi, statistici,

 

tablouri şi, în general, prin toatemijloacele pe care o propagandă activă

  şi neobosită, le poate folosi şi născoci,se încearcă să se insufle opiniei publicemondiale credinţa că, la statornicirea

 

unora din frontierele actuale în bazinul dunărean, s-au comis greşeli fatale

  pentru liniştea şi siguranţa Europei.

  Aceste greşeli ar fi produs o stare dedezechilibru aşa de mare, încât, fiind încontrazicere cu condiţiile naturale,

 

 geografice, etnice, istorice şi economiceale regiunilor în cauză, cu dezvoltarealor culturală precum şi cu logica şi echitatea, reînceperea unei vieţi normalear fi imposibilă în aceste părţi.

5

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 3/170

 

Consecinţa firească a acestor greşeli 

 

ar fi, deci, un haos, o anarhie politică,ce s-ar fi născut chiar in mijlocul continentului european, producând aci stări balcanice, asemănătoare aceloradin Macedonia de dinainte de război.

  Astfel că menţinerea şi perpetuareaactualelor frontiere ar constitui unadevărat atentat faţă de cele mai 

 

necontestate valori şi câştiguri alecivilizaţiei, faţă de liniştea şi 

  posibilităţile normale de evoluţie ale

 

 Europei însăşi.Crizele economice, încordările politice

  şi situaţiunile tulburi care au încercat 

 

omenirea în ultimele două decenii, s-ar datora, în mare măsură, acestor hotaresocotite artificiale, pentru că prin ele s-ar fi distrus unităţi consolidate. Iar 

 

trasarea acestor hotare s-ar fi făcut prinsilă şi surprindere; prin silă, pentru căs-ar fi impus cu forţa condiţiuni imposibile unui adversar fără drept dereplică şi lămurire, şi prin surprinderea

bunei credinţe a unor oameni de stat complet necunoscători ai stărilor adevărate din aceste regiuni.

  Se afirmă că, numai în atari împrejurări s-ar fi putut comite faţă deUngaria  — în-tr-un moment de tragicăsurpriză — o nedrep-

6

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 4/170

 

tate aşa de strigătoare la cer, cuconsecinţe atât de dăunătoare pentrutotalitatea lumii civilizate.

  Impresionat de stăruinţa şi vehemenţa cu care se susţine neîncetat 

 

această teză, variată sub diferite forme,conform necesităţilor politice alemomentului, am încercat să analizez temeiurile acestor afirmaţii, înaplicarea lor la un caz concret.

Cum relaţiile între România şi 

 

Ungaria sunt neîncetat tulburate deaceastă acţiune propagandistică, este atât 

 

în interesul ambelor state cât şi menţinerii liniştei în bazinul dunărean,

 

să nu se înrădăcineze credinţa căafirmaţiile, stăruitor repetate, pot fi 

 

  primite ca adevărate numai prin simplalor enunţare. Broşura de faţă, limitându-

 

se la premisele istorice ale relaţiilor 

 

româno-maghiare, încearcă sălămurească, pe cât posibil, adevăratavaloare a afirmaţiilor făcute, în speranţacă minţile neîntunecate de pasiune şi 

 

neîngrădite de interese vor socoti util şi oportun să cunoască elementeleadevărate ale unei controverse, ce esteagitată cu atâta ostentaţie şi prezentatăca una din marile probleme politicenedezlegate ale epocii pe care o trăim.

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 5/170

 

SUBÎMPĂRŢIRILECUPRINSULUI

1. Revizionismul maghiar.2. A existat Ungaria milenară?

3. Poate constitui invocarea Ungarieimilenare un argument pentrurevizuire?

4. Originea, caracterul şi pătrundereaUngurilor în câmpia Panonică,condiţionează hotarele Ungariei

 

actuale.5. Condiţionările istorice, caracterul şi

 

structura privilegială a regatului

 

apostolic medieval maghiar.6. Discordanţele geografice create de

 

pătrunderea stăpânirii maghiare inţările vecine.

 

7. Unitatea geografică a regiuniicarpatice.

 

8. Originile Poporului Românesc:civilizaţia preistorică, Tracii şi

 

Dacii.9. Conflictul romano-dac.

10.Moştenirea tracă şi romană.11.Romanizarea Dacilor.12.Dacia in epoca migraţiilor: Slavii şi

 

formarea individualităţii poporului

 

românesc.

9

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 6/170

 

13.Voevodate primitive Slavo-Române,  începuturile unor organizări politice

 

autohtone.14.Rolul istoric al Voevodatelor Ţării

 

Româneşti şi Moldovei: Mihai

Viteazul şi refacerea unităţii naturale

 

a regiunii carpatice.15.Poporul Român şi Statul maghiar

 

faţă de unitatea regiunilor carpatice

 

 — Ioan Corvin.16.Pătrunderea stăpânirii maghiare în

ţinuturile româneşti de lângă Tisa şi

 

Transilvania.17.Caracterul şi urmările stăpânirii

maghiare în aceste regiuni.18.Geneza Principatului autonom

ardelean: «Unio trium nationum»,

răscoala lui Dozsa, codicele tripartitşi dezastrul de la Mohaci.19.Caracterul Principatului Ardelean.20.Trecerea Transilvaniei sub stăpânirea

 

Habsburgică, tendinţele şi urmările

 

acestei stăpâniri.

 

21.Stările interne la sfârşitul secolului alXVIII-lea: Iosif al II-lea, Revoluţia

 

lui Horia şi « supplex libellusValachorum».

22.Caracterul patriotismului românesc şi

al imperialismului maghiar.23.Stările de la începutul secolului alXIX-lea.24.Revoluţia de la 1848 — Consecinţele

 

egoismului maghiar.25. Particularismul maghiar împiedică

 

reconstrucţia Europei Centrale.

 

26. Dualismul Austro-Ungar de la 1867 — 

 

Consecinţele maghiarizării forţate.27. Descompunerea monarhiei dualisteinevitabilă.

10

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 7/170

 

Constatarea că, pentru înţelegerea

 

fenomenelor politice, este neapăratnecesară cunoaşterea condiţionării lor

 

istorice, este astăzi mai puţincontestată ca oricând, căci înrâurireaacestor fenomene este nemijlocitsimţită ca hotărâtoare, atât asupradestinelor colective, cât şi a celorpersonale.

Se recunoaşte, aşa dar, că numai înperspectiva timpului se poate înţelege

 

semnificaţia adevărată şi specifică a

 

evenimentelor contemporane. Dinaceastă cauză, asistăm chiar, de câţivaani, la acea bogată eflorescenţă de

 

studii istorice şi istorii romanţate,toate corespunzând dorinţei unanime

 

de a găsi un fir conducător şi oexplicaţie inteligibilă înfăţişării haotice

 

a evenimentelor tragice ce se succed cuo repeziciune aşa de vertiginoasă.

11

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 8/170

 

În concordanţă cu această

 

predispoziţie generală, pretinsele

 

argumente istorice ocupă un loc defrunte şi între motivele invocatepentru a obţine o schimbare a situaţiei

 

politice actuale în bazinul dunărean.Se evocă deci neîncetat imaginea

unei «Ungarii milenare», care ar ficonstituit, dea lungul secolelor, ceamai bună garanţie de echilibru şistabilitate, de pace, bună stare şi deprogres ale acestor regiuni, atât desensibile, din însuşi centrulcontinentului european.

I.

Numai în urma adversităţii deneînlăturat însă, pe care proiectulanacronic al refacerii unei « Ungariimilenare » îl întâmpină neîncetat, încercurile cu răspundere din diferitelestate, conştiente de pericolul pe carerăsturnarea completă şi dorită astărilor existente, în contrazicere prea

evidentă cu realităţile etnice, l-ar

 

prezenta, de fatalele şi imediatelerepercusiuni politice pe care acesterăsturnări le-ar avea şi pentru fiecaredin ţările lumii civilizate, s-a renunţat,deocamdată, din motive tactice, deoportunitate, la reven-

12

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 9/170

 

dicarea făţişă de a se cere refacerea

 

integrală a Ungariei în aşa numitele eihotare milenare.

Un calcul mai realist al  împrejurărilor a arătat că, pentruatingerea acestui scop final, ar fi maibine să se procedeze în etape, să selimiteze, deocamdată, conformpropunerilor contelui Ştefan Bethlen,revendicările făţişe la următoarele treipuncte:

1. Retrocedarea,   fără plebiscit, aregiunilor de la graniţele statelor

 

vecine, care, se afirmă, că ar fi locuite

de o populaţie maghiară.

 

2. Plebiscit în Banat şi în Bacica.3. Independenţa Transilvaniei.Cercetarea obiectivă a evoluţiei

istorice poate arăta întrucât acesterevendicări sunt întemeiate pe realităţi

 

şi întrucât împlinirea lor este îninteresul general, al unei ordini mainaturale şi mai drepte în centrulcontinentului european.

2.

Privită în acest fel problema, seimpune, pentru orice cercetătorobiectiv, o primă şi prealabilăconstatare, ce se referă la înseşi

13

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 10/170

 

premisa iniţială a revendicărilor

 

politice formulate. Anume: «Ungariamilenară», atât de mult invocată, nueste decât o ficţiune a istoriografiei şi

 

dreptului de stat maghiar,neconfirmată de realitatea istorică.Într-adevăr, după cum este îndeobştecunoscut, «Regatul Apostolic» maghiar

  întemeiat de Ştefan I, sub patronajulSfântului Scaun, prin încoronarea sa la15 August 1001 cu o coroană pe care i-o trimesese Papa Silvestru al II-lea, a

 încetat să mai existe la 29 August 1526,după o viaţă furtunoasă de 5 secole,

prăbuşindu-se în catastrofa luptei de laMohacs, sub lovitura neiertătoare aOtomanilor, a căror putere se aflaatunci la apogeu, în timpul domnieiglorioase a sultanului Soliman IIMagnificul. Acestei înfrângeri decisivei-a urmat, la scurt timp, cucerireaBudei (1529) şi transformarea Ungarieipropriu zise în paşalâc turcesc (1541).

Moştenirea rămăşiţelor fostului

regat ungar s-a împărţit, cu aceastăocazie, între Arhiducele Ferdinand, — fratele împăratului Carol V şilocţiitorul său în imperiu şi în acelaşitimp, cumnat al lui Ludovic II, ul-timul rege al Ungariei, căzut în luptade la

14

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 11/170

 

Mohacs, care ocupă teritoriile  învecinate cu ţările de sub stăpânirea

 

habsburgică, şi între Ioan Zapolya,Voievodul Ardealului, care ia înstăpânire părţile răsăritene, Sultanul

 

conferindu-i, «un regat ce aparţinea  învingătorului de la Mohacs prindreptul de război şi al sabiei».

De la această dată şi până la Paceade la Karlowitz (1699), locul statuluimaghiar în câmpia panonică l-adeţinut stăpânirea turcească. Timp de

 

un secol şi jumătate aceste ţinuturi au

 

fost guvernate de un paşă turcesc, ce-şi

avea reşedinţa la Buda, în fosta cetate

 

de scaun a regilor Ungariei, tot aşadupă cum, mai la sud, în Banat,comanda alt paşă turc.

La sfârşitul secolului al XVII-lea,când s-a născut «ChestiuneaOrientală», în urma slăbirii imperiului«Otoman», iar generalii împăratuluiLeopold I de la Viena, au cuceritUngaria cu sabia, s-a restabilit şi în

aceste regiuni stăpânirea creştină,care însă a rămas tot străină.De acum, din 1699, anul încheierii

păcii de-la Karlowitz şi până lamijlocul secolului trecut, Ungaria şiArdealul, obţinut şi el,

15

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 12/170

 

  în acelaşi timp, prin ameninţări şi

 

presiuni, vor constitui două provinciiseparate, asemenea celorlalte, dincuprinsul întinsei monarhiihabsburgice, dintre care fiecare îşi vaavea formele juridice şi administrativeproprii, conform tradiţiilor locale.

De abia la o dată recentă, din 1867şi până la sfârşitul războiului mondial,Ungaria a reuşit să-şi înglobeze iarăşiArdealul şi să se reconstituie, pentru afiinţa din nou, timp de 51 de ani, într-

 

o formă autonomă, în cuprinsulmonarhiei habsburgice, transformată

 în monarhie dualistă.

3.

Aşa dar, în locul mult invocatei «Ungarii milenare », şase stăpâniridiferite — căci pentru epoca dintre1526, respectiv 1541, şi 1699 trebuiescsocotite trei stăpâniri paralele: ceaimperială, cea otomană şi cea

ardeleană de sub suzeranitateaturcească, de prea efemerele creaţii

 

revoluţionare, dintr-o epocă maitârzie, ale lui Francisc Rakoczi II(1703-1711) şi Ludovic Kossuth (1848-1849) putem să facem abstracţie — 

 

asupra

16

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 13/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 14/170

 

unor teritorii desemnate şirevendicate ca părţi integrante ale

 

unui stat ce n-a avut şi n-a putut avea,după cum se vede, decât valoarea uneificţiuni ideologice, de o continuitate

 

reală a existenţii de stat, în asemenea împrejurări, neputând fi vorba.

Este natural ca anumite elemente delegătură să fi existat între acestedeosebite stăpâniri asupra aceloraşiteritorii, dar tot aşa de neîndoios estecă, prin caracterul şi semnificaţia lor,

 

ele se deosebeau profund. A-şi întemeia deci pretenţii asupra unor te-

ritorii care au fost supuse cândva,unora din aceste trecute forme destăpânire, fără a putea întemeia acesterevendicări pe argumente etnicenecontestate, este tot aşa de puţin

 

  îndreptăţit ca dacă, de pildă, Franţa

 

ar revendica astăzi teritoriile cefăcuseră parte din imperiul lui Carolcel Mare, Anglia ar cere Franţei

 

provinciile care au aparţinut regilor ei,

Germania şi Spania Italiei cele pe carele-au stăpânit în Peninsulă, sau dacăSuedia ar pretinde Prusiei regiunile pecare i le-a luat în trecut.

Caracterul grotesc este evidentpentru toate cazurile enumerate maisus ca ter-

17

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 15/170

 

meni de comparaţie, pentru că

 

realităţile şi condiţionările istorice

 

care le-au produs sunt prea binecunoscute în toate ţările; dacă vom

 

examina însă, mai atent, aceste condi-ţionări şi pentru cazul special alobiectivelor urmărite de revizionismulmaghiar, vom constata că

  îndreptăţirea lor este aproape tot aşa

 

de puţin întemeiată.

4.

Revenind, aşa dar, la condiţiile care

 

au contribuit, în acel moment istoric,la întemeierea statului maghiar prinregele Ştefan I, constatăm că, atâtfactorii determinanţi cât şi scopulpentru care a fost creat, nu-i puteauconferi caracterul de stat naţional ci

 

numai acela de stat medieval creştin,  în sens catolic apusean. Aceastăconstatare nu micşorează meritelepersonale ale primului rege, ci dincontră dezvăluie excepţionala saintuiţie politică, care, sesizând

  împrejurările favorabile alemomentului, a reuşit, învingândpremisele etnice şi geografice date, sătransforme colectivitatea rudimentarăa triburilor maghiare într-unorganism de stat închegat, în măsurăsă joace un rol pre-

18

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 16/170

 

ponderent în bazinul Dunărean.Pentru a putea înţelege atât

 

  însemnătatea, cât şi adevăratul rost şicaracter al creaţiei sale de stat, e

 

necesar să reamintim că Ungurii aufost unul din acele popoare pe carevalurile migraţiilor, ce-au pecetluitsfârşitul imperiului roman şi alcivilizaţiei greco-latine, le-au

 

transplantat, din regiunile înapoiate,de dinafara orizontului geograficeuropean al timpului, în centrele deintensă civilizaţie ale lumii antice.

 

Studiile de lingvistică comparată ne

fac să presupunem că Ungurii s-aunăscut din triburi fino-ugrice venitedin Urali, care, după ce au suferit înregiunea Caucazului influenţa Turco-Ugrilor occidentali, strămoşiiBulgarilor primitivi, au ocupat însecolul al IX-lea întinsele păşuni dinregiunile Rusiei Meridionale. Atacaţi,

  în ţinuturile râului Don, de Pecenegi,

 

alt popor nomad, au fost siliţi să se

 împartă în două părţi neegale: una dinele, mai mică, fiind împinsă spreVolga, a dispărut, între Tătari şi altepopoare de stepă, iar cealaltă, maimare, compusă din 7 triburi, cărora lis-au mai adăugat încă trei triburi delimbă turcă,

19

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 17/170

 

s-a stabilit temporar în Etelkus, înregiunea sudică dintre Prut şi Nistru.De aci triburile ungureşti au întreprinsnenumărate incursiuni în ţările vecine,

 

până când au fost silite, în urma unuiatac neaşteptat, din două părţi, alPecenegilor şi al Bulgarilor, să-şipărăsească sălaşurile şi să se îndrepte,

 în anul 896, — astfel cum au făcut-o şiHunii, înaintea lor — sub conducerealui Arpad, fiul lui Almaş conducătorulunuia din triburile lor principale (altribului maghiar) — pe care-l alegchiar prinţ de drept ereditar, — spre

fertilele câmpii ale vechii Panonii,  între râurile Tisa, Dunăre şi Drava.Locurile acestea le erau cunoscute,dintr-o năvălire pe care o făcuseră cucâţiva ani mai devreme în Moravia.

 

Venirea lor în aceste părţi nu avea

 

  încă caracterul unei aşezări definitiveşi foarte uşor ar fi putut rămânenumai un accident, tot aşa detemporar şi de trecător cum au fost şi

stăpânirile trecute ale altor popoarenomade. Nici numărul lor, nicicondiţiunile geografice şi nici starea

 

lor de cultură nu le puteau daperspective de durată şi lăsa să seprevadă ocazia istorică fericită care

20

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 18/170

 

le-a dat posibilitatea să se încadreze  într-un fel aşa de favorabil lor însistemul politic al epocii.

În ce priveşte numărul Ungurilor

veniţi în aceste părţi, desigur că n-a

 

putut fi cu mult mai mare ca alcelorlalte popoare nomade din timpulmigraţiilor, care, despărţite de patrialor de origine sau de neamurile

  înrudite cu ele, n-au putut constituidin această cauză, decât oazesinguratice în mijlocul celorlaltepopoare civilizate, neavând, înconsecinţă, nici capacitatea să

 

 întemeieze alcătuiri durabile de stat.Totuşi Ungurii au avut marelenoroc, faţă de popoarele ce se aflau

 

  într-o situaţie asemănătoare, să nugăsească în Panonia, din cauzarepetatelor invazii şi stăpâniribarbare, decât o populaţie ce era

 

foarte rară, chiar în comparaţie cu

 

densitatea redusă a populaţiei dinmajoritatea ţărilor europene

 

medievale, când întinse suprafeţe erau  încă acoperite de păduri. Aşa auscăpat Ungurii în Panonia depericolul absorbirii de populaţiile

 

băştinaşe, ce le erau superioare dinpunct de vedere cultural. Dovada că,

  în limba maghiară, cuvintelereferitoare la me-

21

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 19/170

 

şteşuguri, instituţii şi noţiuni de civili-

 

zaţie, sunt, în general, de origine

 

slavă.Această slabă densitate a

populaţiilor băştinaşe le-a dat

 

Ungurilor putinţa să-şi aşezesălaşurile în Panonia, după triburi, pemari suprafeţe, potrivit felului lor de

 

popor nomad, obişnuit cu spaţii largi

 

şi câmpii întinse.Căci una din caracteristicile

principale ale ţării pe care au cuprins-o, în acest fel, pentru că se potrivea feluluilor de viaţă, a fost tocmai caracterul

 

de câmpie al Panoniei, configuraţia detranziţie a acestui teritoriu, fărăgraniţe de netrecut care ar fi putut

 

  împiedeca neîncetatele lor incursiunide pradă în unităţile geografice

 învecinate şi chiar mai îndepărtate.  Se dovedeşte deci, că unul din

motivele mai stăruitor invocate pentru aobţine astăzi o modificare a frontierelor actuale în favoarea Ungariei, şi anume

  pretinsa lipsă a unor hotare geograficenaturale, a fost însăşi premisa şi condiţia primordială a stabilirii Ungurilor în Panonia, în chiar teritoriul 

 pe care-l înconjoară hotarele Păcii de laTrianon, aşa de vehement contestată înultimele două decenii.

22

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 20/170

 

Din teritoriul acesta panonic pe care  înşişi primii cronicari maghiari dinsecolele XII-XIV, îl arată a fi fostlocuit, la venirea lor, de « Sclavi,Bulgari, ac pastores Romanorum»,desemnaţi şi ca «Blahi, qui et olim

 

fuerunt Romanorum pastores», Un-gurii şi-au continuat obişnuitelenăvăliri în aproape toate ţărileEuropei, constituind o permanentăameninţare pentru majoritatea

 

statelor din acea vreme. Năvălirile lors-au îndreptat însă, de preferinţă, spre

 

Apus.Folosindu-se tocmai de lipsa unor

hotare de netrecut, mai ales de aceadeschizătură pe care o constituiaregiunea de depresiune în jurulVienei, aşa numita «PortaHungarica», situată între masivulboem, fortăreaţa naturală dominantă

 în nordul bazinului dunărean, şi ţările

 

alpine, expediţiile lor de pradă aurăspândit groază şi mizerie în

Bavaria, Saxonia medievală, Suabia,Franţa şi Italia.

 

În secolul al X-lea, Occidentul atrăit sub nestăpânita groază anăvălirilor maghiare, până când, însfârşit, Henric I şi Otto I, prinvictoriile răsunătoare de la Merseburg(933) şi Augsburg (955), le-au închiscalea spre inima Europei.

23

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 21/170

 

5.Numai o împrejurare extrem de

fericită, datorită faptului că Otto I eraprea absorbit de alte probleme, ca de

pildă, supunerea şi germanizareaSlavilor de la răsărit de Elba, şiexpediţiile în Italia, în vederea

 

obţinerii viitoarei sale demnităţiimperiale, a ferit pe Unguri de ocompletă distrugere, de soarta pe careau avut-o mai de mult, rudele lor,Hunii şi Avarii.

În contra lor, ca un bastion înaintatal civilizaţiei occidentale, împăratul

 

Otto I s-a mulţumit a întemeia din

 

nou, « Marca Ostică », statornicindastfel temelia viitoarei Austrii şi apreponderenţei germane în bazinul

 

dunărean.Toate aceste evenimente n-au trecut

  însă fără a lăsa urmări de durată,căci, aşezat în vecinătateagermanismului consolidat, poporulunguresc a fost silit să suporte de

acum înainte influenţa crescândă a

 

acestuia şi a culturii creştine pe care oreprezenta. Sub această influenţă, afost constrâns să părăsească viaţanomadă pe care a dus-o şi,abandonând existenţa în triburi, sădea colectivităţii o consistenţă maimare, primind formele politice,sociale şi culturale

24

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 22/170

 

ale Occidentului medieval. Iarinstinctele atavice de nomadism,manifestate în năvăliri, să şi letransforme într-o tendinţă bineprecizată de expansiune, mai ales spreSud-Est, unde stările fiind încăturburi, împotrivirile erau mai uşorde învins.

Domnia regelui Ştefan I (1001— 1038) a întruchipat adoptarea şirealizarea conştientă a acestortendinţe. Din această cauză, ca şi

 

părintele său, a atras numeroaseelemente străine, în deosebi germane,colonizându-le în ţară şi acordându-le

 

regimuri de favoare, pentru ca, şi cusprijinul lor, să poată consolidaputerea monarhică şi înfrânge re-zistenţele particulariste ale triburilor.

 

De ajutorul lor avea nevoie deasemenea ca să stârpească atâtpăgânismul înrădăcinat, cât şicreştinismul de rit ortodox, pe careUngurii începuseră să-l primească de

la populaţia autohtonă găsită în

 

Panonia, de la acei « Slavi şi păstori aiRomanilor» de care au pomenitcronicarii. Intuiţia sa politică i-a datregelui putinţa să recunoască în

 

catolicism factorul dominant al epocii,cu ajutorul căruia să poată schimbacolectivitatea naţională ungurească

 

  într-un stat teritorial de caractermisionar.

25

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 23/170

 

Titlul de « Rege Apostolic», obţinut

 

de-la Roma împreună cu o coroanăregală, a consacrat această profundătransformare.   În acest titlu se defineştecaracterul şi se cuprind, ca într-o

  formulă simbolică, atât factorii de putere şi ascensiune cât şi elementele deslăbiciune ale noii forme de stat.

Într-adevăr, regatul apostolic a luatfiinţă într-o epocă când Apusul, trăindsub coşmarul aşteptării sfârşituluiapropiat al lumii şi al judecăţii de

 

apoi, dorea să răscumpere, prin actede credinţă, păcatul originar, spre a

putea beneficia de fericirea veşnică.Din această dorinţă fierbinte de

 

mântuire a încolţit atunci, pentruprima oară, în mintea Papei Silvestrual II-lea, ideea unei cruciade în contranecredincioşilor şi ereticilor.

În vederea cruciadei dorite, Papa aconsimţit chiar să susţină planul de outopică grandoare al fostului săudiscipol, împăratul Otto al III-lea, în

vinele căruia curgea atât sângelestrămoşilor săi germani, ce seconsiderau urmaşii lui Carol-cel-Mare, cât şi al Basileilor bizantini.Voind să refacă, într-o formă nouă,catolico-creştină, vechiul imperiuroman în toată întinderea sa, Otto

26

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 24/170

 

al III-lea plănuia o confederaţie de

 

state catolice, având centrul la Romaşi stând sub conducerea dualistă a

  împăratului şi a Papei. Începutul derealizare al acestui vast proiect, dereunire a întregii lumi creştine într-ostranie unitate, concepută, dupămodelul imperiului, ca o federaţie de

 

suverani catolici, îl avea, în intenţiaautorilor, conferirea, din partea

  împăratului, a titlului de patriciuducelui Boleslav al Poloniei, iar dinpartea Papei, a Coroanei Apostolice,viitorului rege Ştefan I al Ungariei.Moartea prematură a celor doi pro-eminenţi iniţiatori a zădărnicitcontinuarea, pe aceiaşi linie, a acestuineîngrădit imperialism medieval, cetindea, neţinând seama de realităţile

 

etnice şi de posibilităţile date, să

 

 întroneze dominaţia universală necon-testată a imperiului, în formelehieratice ale statului feudal.

Aliaţi, pentru moment, cei doi factori

 

hotărîtori ai lumii medievale, imperiulşi Papalitatea, vor urmări, fiecare, nupeste mult timp, planurile lor dehegemonie universală în luptă deschisă,unul contra celuilalt, provocând astfelprăbuşirea întregului sistem medieval.

27

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 25/170

 

A fost firesc ca în această luptă, «Regatul Apostolic » ungar să fiealături de Papalitate, regii săirecunoscându-se, în baza tradiţiei, încăla începutul secolului al XIII-lea, cavasali formali ai Sfântului Scaun. Totaşa de natural a fost însă ca acestregat, construcţie politică voită a

 

momentului istoric avantajat, dar şicondiţionat, atât în structura sa

 

constitutivă, cât şi în posibilităţile sale

 

de viaţă şi de dezvoltare, de stările

 

caracteristice ale epocii care l-auprodus, să-şi piardă, odată cuprăbuşirea întregului sistem medieval,

  însăşi raţiunea de existenţă. Căci«Regatul Apostolic» maghiar şi-a re-negat fiinţa naţională prin însăşi actul

 

său de naştere, adoptând, ca şi statelecruciaţilor de mai târziu, atât

 

restrânsa bază politică şi socială cât şiunilaterala premisă ideologică asocietăţii feudale.

Aceste vicii organice au fost cu atât

mai fatale pentru evoluţia statului

 

maghiar, cu cât era mai maredisproporţia între posibilităţile sale

 

etnice şi obiectivele politice pe care şile-a fixat.

Tot această fatală disproporţie l-a  împiedecat să urmeze evoluţia

 

normală a celor-

28

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 26/170

 

lalte state, printr-o adoptare treptată aformelor constituţionale la realităţilenaţionale, silindu-l, spre a-şi putea

 

menţine extensiunea teritorială, săconserve sub aparenţe schimbate, într-

 

o rigidă imobilitate, structura sainiţială.

Tragica nepotrivire între formalegală şi realitatea etnică, a silit, de la

  început, regalitatea, care întruchipanoua formă de stat, să înceapă o luptă

  înverşunată cu însăşi forţele vii ale

 

naţiunii, reprezentate prin triburile

 

maghiare şi căpeteniile lor. Căciregalitatea dorea să nimiceascăcomunitatea primitivă a statuluimaghiar, spre a-l putea turna în noiforme constituţionale, asemănătoare

 

celor din Apus, unde împrejurărileistorice au produs, într-un proces delentă evoluţie, din diversitatealegăturilor feudale, acele restrânsestraturi privilegiate, suprapuse înordine ierarhică, la care se limita

organizaţia de stat în acea vreme.

 

Pentru a-şi putea îndeplini rostulmisionar catolic, Statul maghiar s-adesfăcut aşa dar de legăturile-i etnicenaturale, iniţiind acel proces de

 

  îngustare a temeliei sale interne şi delărgire a dominaţiei sale externe, ce

29

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 27/170

 

avea să dea problemelor sociale şinaţionale, din cuprinsul teritoriilor

 

sale, gravitatea catastrofală de maitârziu.

Stând în slujba tendinţelor de

 

hegemonie universală ale Papalităţii ce  încerca, în acea epocă, să transformeEuropa într-o republică de suveranicondusă de suprema autoritateeclesiastică, regalitatea maghiară aputut beneficia de sprijinul întregiilumi occidentale, care singur i-a datputinţa să schimbe caracterul statului

 

moştenit, transformându-l într-un Stat

anaţional de construcţie aristocratică.

 

Noua construcţie de stat, concretizată

 

  în doctrina constituţională a «SfinteiCoroane», nu putea concepe drepturiledecât ca privilegii şi nu recunoştea caalte elemente ale statului decât pemembrii «Sfintei Coroane». Iar aceştimembri ai «Sfintei Coroane» nuputeau fi decât corporaţiile

 

aristocratice, creaţii ale regelui ca

  întruchipare a naţiunii.Reprezentându-l pe întreg teritoriulstatului, prin însăşi această calitate,membrii acestor corporaţiiaristocratice, clasificate la rândul lor

  într-o ordine ierarhică proprie,deţineau chiar atributele suveranităţii,

 

exercitând singuri

30

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 28/170

 

toate funcţiunile publice, militare, de

 

  jurisdicţie, administrative şi de tutelăspirituală; aveau drept de proprietateexclusiv asupra pământurilor, — totalitatea ţării fiind considerată

 

domeniu regal, dreptul de proprietatedepindea de conferirea regelui. Înacest fel, odată cu introducereaproprietăţii individuale în beneficiulanumitor privilegiaţi, majoritatea

 

populaţiei a fost scoasă, prin noua

 

ordine constituţională, în afară de

 

cadrul Statului, ne mai putând rămânedecât în situaţia de supuşi dependenţiai anumitor persoane privilegiate, fieindividuale, fie colective, reunitecorporativ, în straturile din care secompunea şi limita organizaţia de Stat.

 

Dintre aceste straturi, pe care noileforme de drept le-au suprapus ţării ca

 

o pânză de păianjen, fie ca adunăricomitatense, fie sub alte alcătuiri şiinstituţiuni teritoriale, clericii şistrăinii, — pentru că nu erau

stânjeniţi de legături tradiţionale,

 

aveau conformaţia spirituală

 

corespunzătoare, formată de mediulfeudal al patriei lor de baştină şiconstituiau factorii necesari delegătură cu lumea externă pe careregalitatea se sprijinea, au jucat, indeosebi, un rol

31

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 29/170

 

  însemnat. Căci nu naţionalitatea, ci

 

conformaţia spirituală, adicămentalitatea feudală, interesa acestStat, ce nu se putea concepe decât ca oorganizaţie catolică şi nobiliară a unui

 

teritoriu cât mai extins. În sfaturile pecare însuşi întemeietorul noii organi-zaţii statale, regele Ştefan I, le-a dat

 

fiului său, acest gând se găseşteexprimat prin următoarele cuvinte: «oţară cu o singură limbă şi un singur

 

fel de obiceiuri este slabă şi fragilă ».De altfel, ajutorul străin era necesar

şi pentru întinderea stăpânirii asupraţărilor vecine, căci puterea etnică

 

maghiară era cu mult prea slabăpentru a putea susţine această

 

dominaţie în unităţile geografice dis-

 

parate, ce începeau să fie adăugateteritoriului de baştină al statuluimaghiar.

În urma neîncetatelor luptedinastice care au slăbit puterea regală,straturile, reuşind să se emancipeze

treptat de însăşi tutela autorităţii

 

centrale care le-a conferit o situaţie

 

aşa de privilegiată, s-au constituit încorporaţii autonome, stăpânindnestânjenit teritoriile pe care ledeţineau până atunci ca mandatari airegelui. Astfel că, la înce-

32

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 30/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 31/170

 

putul epocii angevine, statul maghiara primit înfăţişarea unei federaţii decorporaţii teritoriale nobiliare sau

 

comitatense, pentru a folosi termenulpropriu, suprapuse populaţiei

 

existente.În asemenea condiţii, pătrunderea

stăpânirii maghiare în ţările vecine,

 

făcută în numele misionarismuluicatolic şi al civilizaţiei creştine, a fost,

 

de fapt, hotărâtă de interese mult maiapropiate şi mai egoiste. Aceastăextindere de dominaţie echivala cu

 

aducerea sub acelaş fel de stăpânirenobiliară a unor întinse ţinuturi şi a

 

unei numeroase populaţiiproducătoare, ce puteau constitui noiizvoare de îmbogăţire şi promiţătoare

 

mijloace de înălţare în treapta

 

ierarhiilor privilegiate. Din aceastăcauză, dorinţa de stăpânire s-a

  înrădăcinat adânc în conştiinţa

 

acestor straturi privilegiate, care seconsideră, şi astăzi, ca adevăraţii şi

 

unicii reprezentanţi ai poporului

 

maghiar. Procesul optanţilor, regizat

 

şi agitat cu atâta vehemenţă în anii

 

care au urmat trecutului războimondial, a dezvăluit, din nou, moti-vele unei continue şi tenace acţiuni ce

  încearcă să redobândească,— ascunzându-şi in-

33

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 32/170

 

tenţiile adevărate sub răsunătoarele

 

lozinci «ale sfinţeniei dreptului deproprietate » şi ale « egalei îndreptăţiri

 

naţionale », — situaţia privilegiată pecare evoluţia istorică i-a luat-o.

6.Cu autoritatea pe care rolul misionar

i-a conferit-o şi superioritatea pe careorganizaţia militară mai perfecţionatăa nobilimii sale privilegiate i-a dat-o,«Regatul Apostolic» ungar a reuşit săcuprindă ţările întinse din vecinătate,

  între care Croaţia, Dalmaţia şi, mai

 

ales, Transilvania, au o importanţădeosebită.Prin supunerea acestor ţări,

 

«Regatul Apostolic» a ajuns dintr-oconstrucţie artificială din punct de

 

vedere politic şi social, unconglomerat neînchegat din punct devedere geografic şi etnic. Reunindunităţi divergente prin natura lor, într-

 

o organizaţie de stat, în care mozaicul

 

disparat al părţilor componente n-avea

 

drept element comun decât ierarhiasuprapusă a privilegiaţilor de o parte,decăderea economică şi nedreptăţirea

 

politică şi socială a populaţiei de altă

34

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 33/170

 

parte, «Regatul Apostolic» vacontinua să fie, în bazinul dunărean,un centru de neîncetate frământări şideci un element permanent denelinişte.

Siluirea condiţiilor naturale pe care  întinderea teritorială a regatuluimaghiar o reprezenta, este evidentă laprivirea unei hărţi în cadrul căreia

 

Croaţia şi Dalmaţia apar ca regiuni deun vădit caracter mediteranean, cutendinţe evidente spre Marea

 

Adriatică, iar Ardealul ca un bastionnatural, formând centrul unei unităţi

geografice bine caracterizată,mărginită de Tisa la Apus, Nistrul laRăsărit, Dunărea la Sud şi MunţiiMaramureşului la Nord, întreg acestcomplex fiind condiţionat şi intim

 

legat de Gurile Dunării şi MareaNeagră.

Discordanţele geografice aleUngariei medievale între hotareleastfel lărgite, a umplut de disperare, în

secolul trecut, pe însăşi contele ŞtefanSzecheny, întemeietorul AcademieiMaghiare, considerat, în propria saţară, drept cel mai mare patriot ungur,

 

care, plin de îngrijorare, a făcuturmătoarea exclamaţie: «Dumnezeuleal nostru, vezi că situaţia noastră

 

geografică nu este favorabilă».

35

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 34/170

 

În special podişul Transilvanieiavea, faţă de câmpia Panonică, o

 

situaţie cu totul excentrică,depresiunea Tisei formând, pânăacum câteva decenii, o imensă baltă cedespărţea regiunile carpatice, întotalitatea lor, de restul teritoriilor«Regatului Apostolic» maghiar, într-un fel chiar mai radical decât ar fiputut-o face un lanţ înalt de munţi,fără deschizături pentru trecători.

7.

Faţă de această situaţie geograficăatât de anormală a regatului medievalmaghiar, regiunile din jurulbastionului carpatic, cuprinse întrecele trei râuri de hotar — Tisa, Nistrulşi Dunărea — formau, atât prin si-stemul lor de ape, cât şi prin curentelede circulaţie care le străbăteau, o

 

unitate naturală aşa de armonică,concretizată în unitatea etnică atât dedesăvârşită a poporului românesc,care le-a locuit, încât suprapunerea, înaceste părţi, a stăpânirii regatuluimaghiar nu-şi găseşte explicaţia decât

  în împrejurările istorice alemomentului, în forma neevoluată aorganizaţiilor politice locale din aceaepocă.

36

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 35/170

 

Pe bună dreptate unitateageografică a acestor regiuni carpaticea fost comparată cu o cetate naturală,« Ardealul şi cununa lui de munţi

  închipuind fortăreaţa propriu zisă,

 

dealurile dimprejur întăriturile  înaintate, iar Dunărea, Tisa şi Nistru,şanţurile de apă care înconjoară

 

cetatea ». Înălţimea, nu prea mare, deca. 500 metri, a podişului ardelean l-au făcut, totdeauna, bun de locuit, iarnumeroasele trecători care străbatCarpaţii au stabilit contactul

 

permiţând o continuă şi neîntreruptălegătură între ambele versante alemunţilor.

De această unitate geografică,poporul românesc a fost legat de lanaşterea sa. Ca şi strămoşii săi, Dacii,el a fost adesea silit să se ţină «lipit de

 

munţi», în văile şi pădurile care-iofereau adăpost, pentru că, fiindsituat la marginea răsăriteană aEuropei, Vistula şi Nistrul constituind

hotarele adevărate ale continentuluinostru, a stat neîncetat în calea tuturornăvălirilor, a tuturor migraţiunilor

 

care au întovărăşit, de milenii,conflictul, de neîmpăcat, între lumeaoccidentală şi cea orientală. Dinaceastă cauză, numai cu greu şi-auputut da aceste regiuni,

37

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 36/170

 

predestinate de la natură să constituiearmonice organisme de stat,organizaţii politice proprii şi

 

puternice. Căci aceste state, ce aveaurostul unor posturi înaintate de pazăale civilizaţiei occidentale, nu se

 

puteau înjgheba decât în epoci destabilitate şi de echilibru, existenţa lor

 

 însăşi fiind un simptom al consolidăriiordinei în Europa.

*Importanţa deosebită a acestor

 

regiuni pentru liniştea şi siguranţa

 

Europei au recunoscut-o şi Romanii.Înainte de poporul roman, care, — 

reuşind să unească întreaga lumemediteraneană într-o unitate de stat şide civilizaţie ce constituie însăşi

 

temelia culturii moderne — eranatural să aibe o deosebită înţelegere

 

şi să acorde o specială atenţie unorlocuri de o importanţă strategică aşa

 

de mare pentru menţinerea stăpâniriisale la Răsărit, Grecii au fost aceia care

au descoperit valoarea economică aacestor regiuni.

8.Din cauza condiţiunilor favorabile

de trai, teritoriile carpatice aparlocuite din timpuri imemoriale, încădin vremea erei

38

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 37/170

 

paleolitice. În epoca următoare a neo-şi eneoliticului, aceste regiuni formauchiar, după cum arată urmele deceramică pictată, centrul uneistrălucite civilizaţii, a cărei arie se

 

  întindea peste întreg Sud-Estuleuropean, de la Marea Egee până înCarpaţii Nordici şi din Panonia până

 

 în regiunea Chievului.Una dintre aceste civilizaţii

 

preistorice, şi anume cea de tip BoianA, ce-şi avea origina în CâmpiaMunteană, a pătruns, de aci, înpodişul ardelean prin trecătorile ŢăriiBârsei, dovedind că, şi în aceastăepocă îndepărtată, Carpaţii n-au fostun hotar de nepătruns, ci un obstacoluşor de trecut pentru menţinerea

 

acelor schimburi regulate de bunuri,ce constituie condiţiile prealabile

 

necesare înfiripării oricărei sfereunitare de civilizaţie.

Asupra poporului care ar fi creataceastă unitate de civilizaţie, părerile

sunt încă împărţite. Se pare, totuşi, că

 

trebuie să fie atribuită Tracilor, acelpopor indo-european, care, venind dela Nord, s-a răspândit în PeninsulaBalcanică până spre Marea Adriatică,

 în Macedonia, insulele Mării Egee şi

39

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 38/170

 

chiar în Asia Mică, înrudit cu neamulcare a produs civilizaţia troiană,

 

descrisă de poemele homerice. Înconştiinţa omenirii, Tracii trăiesc prin

 

influenţele pe care le-au avut asupra

 

Elenilor, zeul Dionysos şi cultul săuorgiastic fiind unul din factoriihotărâtori pentru naştereasentimentului tragic, exprimat înformele nepieritoare ale tragedieiantice.

Ramura nordică a Tracilor o formauDacii sau Geţii, ce locuiau pământul

 

României de astăzi, pe o arie chiar

mai întinsă, între Câmpia Tisei laApus şi Crimeia la Răsărit, învecinaţi,

 

mai la Nord de neamuri înrudite, ce se  întindeau până în Moravia şi chiarpeste Carpaţi, până spre Vistula şi

 

Marea Baltică.Pe când Tracii de la sudul Dunării,

orientaţi spre Răsărit, au fost cuceriţide strălucirea civilizaţiei elenice şi

 

orientale, Dacii, dimpotrivă, mai

conservatori, înclinau spre Apus, spreinfluenţele italice şi celtice, mai

 

apropiate de firea lor de popor deplugari şi de păstori. Din aceastăcauză, mai târziu, au şi putut ficomplet romanizaţi, numai într-un

 

secol şi jumătate, atunci când impe-

40

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 39/170

 

riul roman învingător şi-a extins, la  începutul veacului al doilea dupăHristos, stăpânirea şi asupra acestorregiuni, înglobându-le în mareaunitate civilizatoare, de valoare şicaracter universal, a lumiimediteraneene.

Înainte de a ajunge însă substăpânirea romană, Dacii au fost aceiacari au reuşit, în diferite epoci, prin

 înjghebarea unor puternice formaţiunipolitice, să dea unitate şi consistenţă

 

Europei Centrale.Religia lor stăpânită de un înalt

idealism şi de credinţa în nemurirea

 

sufletului, le-a fost un excelent mijlocde solidaritate etnică, dându-leputerea morală să îndeplineascăaceastă misiune. Într-adevăr, cultul luiZalmoxis, zeul suprem de origineiraniană, impunea credincioşilor oţinută austeră şi le dădea speranţadobândirii unei vieţi veşnice în

 

tovărăşia zeului, prin moartea în

luptă, eliberatoare de trup şi depatimile necurate ce-l stăpânesc.Slujitorii zeului erau deci foarte

respectaţi, aşa că sfaturile preotuluiaveau valoarea unor adevărate poruncidivine. Cu ajutorul lor regii, care s-auridicat dintre nobilii bogaţi în

 

pământuri ai ginţilor autonome, dinepoca

41

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 40/170

 

organizaţiei patriarhale, au reuşit să-

 

şi întindă autoritatea asupra întinselorţinuturi dace, populate de sate, aşezate

 

pe înălţimi greu accesibile, şi săformeze unităţi politice aşa de

 

puternice, cum au fost, mai ales,regatele lui Boerebista şi Decebal.

9.Regatul celui dintâi a preocupat şi

pe Caesar, care, dacă moartea tragicănu i-ar fi curmat în mod prematurviaţa, intenţiona chiar să întreprindă o

 

expediţie în contra sa, pentru că de

puterea expansivă a statului luiBoerebista se ciocnea, încă de atunci,imperialismul roman în drumul săuspre Răsărit, la Dunăre şi în Balcani.Aşa că războaiele lui Traian cuDecebal n-au constituit decât ultimulepisod al conflictului dramatic, plin deperipeţii, ce despărţea, de peste douăsecole, cele două popoare, înăsprindu-se tot mai mult, în măsura progreselor

stăpânirii Romane în aceste părţi.Faţă de extinderea stăpâniriiromane până la Dunărea mijlocie, întimpul împăratului Octavian August,Dacii, prinşi ca într-un

42

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 41/170

 

cleşte, au făcut, sub Decebal, o ultimăşi serioasă încercare de a organiza, înpodişul ardelean, un centru puterniccapabil să polarizeze toate dorinţele de

 

rezistenţă în contra stăpânirii romane.

 

La început, încercarea părea chiar săaibe sorţi de izbândă, căci mareaofensivă pornită în contra Daciei de

  împăratul Domiţian s-a terminat

 

printr-un eşec dureros, Romanii fiindsiliţi să încheie, în anul 89 d. Hr., pacecu Decebal, obligându-se a-i plăti osumă anuală, a-i ceda meşteri pentruconstrucţiile militare de care avea

nevoie, precum şi diferite feluri demaşini de război.Era natural ca stăruinţa neobosită şi

grija prevăzătoare a împăratuluiTraian să nu poată tolera perpetuareaunei situaţii de care-şi dădea bine

 

seamă cât de mult vătămaseprestigiului roman şi, mai ales, ceameninţări conţinea existenţa unui

 

regat dacic de sine stătător la gurile

Dunării, într-un loc strategic aşa deimportant, prin situaţia dominantă pe

 

care o avea, de la natură, în bazinuldunărean şi Peninsula Balcanică,putând oricând constitui poarta deintrare pentru orice atac duşman încontra

43

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 42/170

 

provinciilor orientale, din Europa, aleimperiului.

Cu toate resursele aproapenelimitate şi pregătirile excepţionale,

 

eroica rezistenţă a Dacilor n-a putut fi

 

  înfrântă de Traian decât în douăcrâncene şi sângeroase războaie, dupăsforţări uriaşe de mai mulţi ani, de la

 

101—102 şi 105—106, când ultima  împotrivire a fost zdrobită laSarmizegetusa, puternicul, misteriosulşi greu accesibilul bastion de peculmile din apropiere de actualulorăşel Orăştie, în părţile sud-vestice ale

Transilvaniei.10.

Cu supunerea Daciei şitransformarea ei în provincie romanădispare ultima încercare, dinantichitate, de a da bazinului dunăreano organizaţie politică proprie. De acum

 

  înainte, pentru mult timp, acesteregiuni nu vor constitui decât anexe

ale altor sisteme politice.Istoria Dacilor nu se sfârşeşte totuşiodată cu dispariţia statului, ci secontinuă, în regiunile de la graniţa noii

 

provincii, făcându-se adesea simţită

 

prin numeroasele incursiuni

44

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 43/170

 

pe care Dacii din aceste părţi le fac, de

 

cele mai multe ori împreună cu alteneamuri, în interiorul provincieiromane. Amintirea Dacilor s-amenţinut însă şi trăieşte, şi astăzi încă,

 

prin urme mult mai adânci şi mai viidecât le-ar fi putut constituinaraţiunile autorilor antici sau

 

rămăşiţele arheologice. Această

 

amintire s-a menţinut într-o seamă denumiri toponimice, ca de pildă numelemunţilor Carpaţi, a fluviului Dunărea,

 

a râurilor Someşul, Oltul, Mureşul,Tisa, Motrul, Argeşul şi Buzăul, a

localităţii Abrud din Transilvania, nu

 

prea departe de regiunea de la graniţa

 

de Apus a României actuale. Eatrăieşte încă într-o mulţime deobiceiuri ale poporului român — acărui temelie etnică au constituit-oDacii, — în ocupaţia sa de căpetenie,plugăria şi păstoritul, în modul de a-şiconstrui casele din bârne lipite cu pă-mânt, în portul şi sângele ţăranului

român; în felul de a-şi purta capuldescoperit cu plete bogate, în cămăşilescoase peste pantaloni şi legate pestebrâu, în iţarii strânşi la glezne, înţesăturile de lână şi în iscusinţabroderiilor, în arta sa populară,produs al unei moşteniri ancestrale, înlegătura trainică

45

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 44/170

 

a plugarului de pământ, dar, maipresus de toate, în puterea de răbdareşi de rezistenţă a neamului întreg,care, în pofida tuturor vitregiilor, a

  înfruntat veacurile şi mileniile,rămânând în locurile pe care le-a avutde la început.

Romanitatea poporului român însă,exprimată prin limba sa, prin folclorulsău caracteristic şi prin formelespirituale superioare concretizate încultura sa, a fost opera conştient voităa împăratului Traian, a căruipersonalitate, din această cauză,

trăieşte şi astăzi în conştiinţa po-poarelor din aceste regiuni, în formelelegendare ale folclorului românesc şislav balcanic.

11.

Romanizarea Daciei s-a făcut într-unritm excepţional de rapid şi de

 

intensiv, chiar de la începutul cuceririi

Daciei. Căci romanizarea Daciei a fostproblema de căpetenie care a stăpânit  întreaga domnie a împăratului numit,cu drept cuvânt, «optimus princeps»,de învăţatul italian Roberto Paribeni,adică con-

46

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 45/170

 

ducătorul ce întruchipa în cea maidesăvârşită măsură calităţile de

 

suveran, în înţelesul de prim servitoral statului, în slujba intereselor salevitale şi permanente.

Dorind cu aşa de mare ardoarecucerirea Daciei încât îşi pecetluiaorice făgăduinţă cu jurământul «aşa

 

să-mi ajute Zeii să văd Dacia prefăcută  în provincie romană », împăratulTraian, a cărui domnie se confundă cu

  însuşi apogeul puterii romane, el fiindultimul dintre împăraţi care a reuşit

 

«să fixeze acvilele romane pe tărâmuri

  încă necălcate de legionari», a începutrefacerea şi romanizarea Daciei, dupăun plan bine conceput şi îndelungpregătit în toate amănuntele.

Predestinat, pare că, prin origineasa de provincial şi prin sângele său decolonist italo-spaniol, spre aceastămăreaţă operă, el are posibilitatea săcunoască, prin propria sa experienţă

 

de guvernator al Germaniei, metodele

de colonizare atât de desăvârşite aleRomei, dobândite în cursul uneideprinderi seculare.

Aşa încât, odată Dacia supusă,Traian a putut lua imediat toatemăsurile pentru a

47

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 46/170

 

transforma cât mai grabnic acestbastion înaintat în lumea barbară, pecare geniul său militar îl recunoscusecât de important era pentrumenţinerea păcii romane, într-o de-

 

săvârşită ţară romană. Căci,  împăratul îşi dădea bine seama, cănumai prin grabnică romanizare se vaputea asigura Dacia în contraagresivităţii crescânde a barbarilor.Din această cauză, împăratul a creat înDacia, din chiar momentul cuceririi,condiţiunile necesare pentru

 

  încadrarea activă a ţării în reţeaua de

interese economice ale imperiului şipentru începerea unei intensive vieţi

 

romane, care să prindă în formele eisuperioare de civilizaţie populaţiaautohtonă a Dacilor supuşi, deprinşicu viaţa patriarhală a tradiţiei lor

 

rustice.În acest scop, a întocmit noua

stăpânire, după modul de organizareal celor mai romanizate provincii.

Aducând, după cum aratăEutropius, « mulţimi nesfârşite » de

 

colonişti « din toată lumea romană »,dar mai ales din Illiricul învecinat şiromanizat, împăratul Traian şi urmaşiisăi au creat temelia etnică de ne-zdruncinat a romanităţii din aceste

 

regiuni,

48

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 47/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 48/170

 

iar printr-o bună organizare administrativăşi o prosperă stare economică au dat ţării

 

posibilitatea să se bucure de toatebinefacerile păcii romane, în acel fericit secolal doilea al erei creştine, «al păcii şi alprosperităţii înlăuntrul limesului ocrotitor ».

Clădirea unor oraşe înfloritoare, cum aufost de pildă Ulpia Traiana Augusta, desco-perită în proporţiile nebănuite pe care le-a

 

avut, prin săpăturile arheologice făcute înultimul deceniu de învăţaţi români, Poro-lisum, în nordul Transilvaniei, în curs desăpare, şi multe altele, construcţiile de şosele,

 

acele renumite drumuri romane care au dat

viaţă căilor naturale de schimb şi populaţiei

 

sentimentul unei depline siguranţe, întărit şi

 

printr-un sistem perfecţionat de aşezare alagărelor şi garnizoanelor precum şi avalurilor de apărare, atestă măreţia operei

 

  înfăptuite şi dovedesc că numele de « DaciaFericită » conferit ţării, în această vreme, n-afost un epitet gol, ci că, într-adevăr, voinţaconştientă a imperialului său ctitor a reuşit să

 îndrume spre destine noi o ţară şi un popor.

49

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 49/170

 

12.Profunda criză, socială, politică şi

economică care a zguduit, din temelii,imperiul roman, în secolul următor,

schimbându-i caracterul şi slăbindu-iputerile de rezistenţă în contraasalturilor tot mai înverşunate alebarbarilor înconjurători, a provocat şi

  în Dacia scăderea nivelului decivilizaţie, printr-o decădere în stările

 

de primitivitate rustică ale unor epocidepăşite. Iar poziţia expusă aprovinciei a silit pe împăratulAurelian să retragă, în anul 271—275

după Hristos, legiunile şi administraţia

 

romană, pentru a stabili noile hotareale imperiului la Dunăre, pe o liniemai scurtă şi mai uşor de apărat.

Dacia a ajuns astfel sub stăpânirilesuccesive ale popoarelor barbare, careau invadat Europa, şi în deosebi pe ceameridională, din secolul al III-lea,constituind însă numai o etapă îndrumul lor spre centrele de civilizaţie

ale lumii romane, spre Constantinopolşi Italia, adevăratele obiective aledorinţelor lor.

Prin dispariţia vechii forme de stats-a încetinit şi stânjenit, într-o măsurăoarecare,

50

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 50/170

 

din cauza condiţiilor neprielnice, şi procesul

 

de formare al poporului român, început înDacia prin colonizarea romană. În acelaşitimp însă, acest proces s-a amplificat, prin

  înglobarea în unitatea etnică a poporuluiromân şi a altor elemente naţionale.

Dintre acestea cel mai important elementau fost Slavii, a căror influenţă se atestă atât

 

 în limbă, în numărul mare de cuvinte pe carel-au lăsat, cât şi, deopotrivă, de o parte îninstituţiile de organizare colectivă, politice şisociale, de altă parte în formele spirituale,culturale şi bisericeşti ale poporului român.

Influenţa slavă n-a fost totuşi aşa de pu-

ternică ca să poată altera fondul său originardaco-roman, ce se arată atât în înfăţişarea sa

 

fizică cât şi în structura sa spirituală, înexpresiunile pentru noţiunile fundamentale,

 în cuvintele mai des folosite, în morfologia şisintaxa latină a limbii, în conştiinţa

 

individualistă şi ascuţimea raţionalistă a firiisale.

Astfel încât, se poate susţine cu adevărat«că Românii sunt un popor romanic cu

51

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 51/170

 

un adaos slav, tot aşa după cumFrancezii, Italienii, Spaniolii suntpopoare romanice cu un adaosgermanic ». În mijlocul, marei familiiromanice, poporul român reprezintăaşa dar, «o nuanţă aparte,caracteristică, şi o posibilitate decivilizaţie unică», corespunzătoare

 

aşezării sale geografice speciale, ca oinsulă izolată între popoarele de altneam. Căci migraţia slavă a avutdrept consecinţă şi sfărâmarea

 

continuităţii teritoriale traco-latine în

 

părţile răsăritene ale imperiului, unde

ţinuturi întinse au fost pierdute pentru

 

romanitate prin aşezarea în masă aslavilor şi deznaţionalizarea populaţieibăştinaşe.

În Dacia fenomenul s-a petrecuttocmai invers, pentru că, la venireaSlavilor, procesul de romanizare a fostmai înaintat, iar majoritatea Slavilor afost împinsă înainte, peste Dunăre, înapropierea obiectivelor dorite, de

mulţimea nerăbdătoare a celorlaltepopoare barbare care urmau. Desigurcă şi conformaţia terenului, podişul

 

carpatic cu văile sale ferite şi pădurilesale întinse, a favorizat conservareapoporului român, care, în urmaregresului de civilizaţie din ultimele

 

decenii ale stăpânirii romane,revenind trep-

52

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 52/170

 

tat la stilul de viaţă rustică al tradiţiei

 

sale ancestrale, s-a putut adapta maiuşor condiţiilor vitregi de existenţăcreate de noile împrejurări.

Căci, în faţa valurilor de năvălitori,

 

populaţia din Dacia s-a retras şi ferit

 

atât înăuntrul cetăţii naturale amunţilor cât şi a pădurilor imense dela deal şi şes, spre a reapare ca naţiune

 

perfect unitară şi a reocupa teritoriilepe care le-a deţinut, în momentul cândaceste valuri s-au mai potolit şi o viaţă

 

organizată a fost iarăşi posibilă.Convieţuirea cu Slavii, ale căror

prime triburi au apărut în Dacia dupăplecarea Goţilor şi convertirea la

 

creştinism a populaţiei autohtone

 

daco-romane, a avut loc în acestelocuri ferite, sub ameninţarea pe-ricolului comun, reprezentat denăvălirile ce veneau de la Răsărit şi destăpânirile pe care le aduceau.

Plătind dijma în natură, cerută deaceste stăpâniri străine, cele două

populaţii producătoare, cea daco-

 

romană şi cea slavă, s-au apropiat şi s-au influenţat reciproc, până cândvitalitatea mai puternică a băştinaşilors-a impus. Primind organizaţia ecle-

53

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 53/170

 

siastică de la Statul slavizat alBulgarilor, care era pe cale să câştige,prin opera misionară a apostolilorMetodiu şi Ciril, întreg bazinuldunărean pentru creştinismul de ritortodox, s-a ajuns şi la această treaptăa evoluţiei.

13.Daco-Romanii, desăvârşindu-şi

individualizarea etnică prinabsorbţiunea completă a Slavilorconlocuitori, devenind Români, aureuşit chiar să dea viaţă unor

 

restrânse înjghebări colective.Aceste alcătuiri rudimentare,adaptate nevoilor locale şi stărilorpatriarhale, se numeau cnezate, celemici, iar voievodate, cele mai mari,compuse din unirea mai multorunităţi de prima categorie.

 

Limitându-se, de obicei în starea loriniţială, la ţinuturi naturale nu prea

 

extinse, şi populaţii nu prea

 

numeroase, puse sub autoritatea unuiconducător ales pentru a împărţi

 

dreptatea în timp de pace şi a exercitacomanda în timp de război, voievo-datele româneşti erau totuşi capabilesă devină, ca şi regatele strămoşilordaci de odinioară, serioaseformaţiuni de stat pe

54

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 54/170

 

bază autohtonă, în măsură săreprezinte şi să susţină intereselepolitice proprii ale unitarei regiunigeografice din jurul bastionuluicarpatic.

Dacă această evoluţie s-ar fi putut

 

  împlini, ar fi fost posibilă şi  întronarea unei ordini bazată pe unechilibru firesc al factorilor naturalidin bazinul dunărean.

14.Căci întreaga istorie a

Voievodatului Ţării Româneşti şi a

Moldovei, continuatoarele directe aleacestor voievodate originare şisingurele alcătuiri de stat propriipoporului românesc, timp de maimulte secole, din veacul al XIII-leapână la mijlocul celui de al XIX-lea,este caracterizată tocmai prin tradiţialor constantă de a elimina, în măsuraposibilităţilor şi a împrejurărilor,imperialismele străine de la gurile

Dunării, semănătoare de discordie şiprovocatoare de nelinişti, tulburări şiconflicte.

Astfel, în secolul al XIV-lea, chiar dela întemeiere, Voievodatele suntconstrânse să lupte atât în contrapretenţiilor de suzeranitate ale

 

regatelor maghiar şi polon, ce-şi

55

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 55/170

 

dispută reciproc stăpânirea acestorregiuni, cât şi, în unire cu ele, sau,adeseori, singure, în contra stăpâniriitătare de peste Nistru, întâi, şi pentruoprirea expansiunii turceşti pesteDunăre apoi. Slăbite însă de luptaneîncetată pe toate fronturile, derivalităţile dinastice fomentate de

 

vecini puţin prevăzători şi părăsite decreştini, Voievodatele sunt silite sărecunoască suzeranitatea turcească,pentru a relua lupta din nou subŞtefan-cel-Mare, în a doua jumătate asecolului al XV-lea, ca apărători aicivilizaţiei creştine la hotarul Dunării.

 

Atacate iarăşi pe la spate de veciniilor creştini, prea egoişti ca să poată

 înţelege importanţa generală a misiunei

 

pe care o îndeplineau cu atâteasacrificii, Voievodatele au trebuit să seplece din nou puterii Semilunei,pentru ca, la sfârşitul secolului al XVI-lea, să înscrie acea scurtă şi tragicăepopee reprezentată prin domnia de 8

ani a lui Mihai Viteazul (1593—1601).Ridicându-se, la rându-i, în contraimperiului Otoman şi reuşind săscuture prin victoriile de laCălugăreni şi Giurgiu suzeranitateaPorţii, aşteptat ca un liberator de

56

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 56/170

 

totalitatea popoarelor creştine dinBalcani, Mihai Viteazul a fost silit să-şi îndrepte oştile în Ardeal, din cauzăcă Principele Andrei Bathory,reprezentantul tipic al egoismuluiaristocratic maghiar, stăpân în ţară,

 

voia să-l răstoarne.Dealtfel, Domnii Ţării Româneşti au

 

stăpânit în Ardeal, încă din anul 1366,cu titlul de feude: a) DucatulFăgăraşului, care cuprindea cea maimare parte a judeţului actual cu acest

 

nume — afară de satele de la Nord deOlt, dar întinzându-se în N-Est în

 judeţul Târnava Mare; b) Amlaşul, cu

 

cele opt sate de la Vest de Sibiu — in-clusiv Săliştea — cedate la aceeaşi datălui Vladislav, voievodul Ţării

 

Româneşti. Aceste regiuni au fost substăpânirea domnilor munteni până la1478, adică mai bine de o sută de ani.Dealtfel chiar Cetatea Branului a fost

 în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân şi afiului său Mihail — între 1395— 1420.

Pe de altă parte Ştefan cel Mare aobţinut de la Matei Corvin două cetăţi

 

  — Ciceiul (la răsărit de Dej) şiCetatea de Baltă (cam pe la 1476).Aceste cetăţi aveau în jurul lor,

57

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 57/170

 

ca dependenţe, 60 de sate (aproape

 

toate româneşti), adică aproape întregul comitat Solnoc Dobâca de maitârziu, şi o parte a comitatuluiCojocna (judeţul Cluj de astăzi). La

 

Vad — unul din aceste sate — Ştefancel Mare întemeiază o episcopieortodoxă pentru Românii din acearegiune. La 1529 Joan Zapolyacedează lui Petru Rareş 50 de sate în

  jurul Bistriţei — cu Rodna şi ţinutulminelor —, precum şi Unguraşul, cu24 de sate. O parte din această întinsăstăpânire a fost pierdută la 1538, dar

Rodna, Unguraşul şi Ciceiul rămân înstăpânirea moldovenilor până la 1561.În aceeaşi situaţie s-au aflat şi

domeniile Vinţul de Jos şi Vurpărul,din preajma Sibiului, cedate DomnilorŢării Româneşti şi reluate de

 

Voievodul Ardealului de mai multe ori  în cursul primei jumătăţi a secoluluiXVI.

Cucerind Ardealul, a fost constrâns

să ocupe apoi şi Moldova, deoareceimperialismul egoist al altui statcreştin îi ameninţa spatele în unire cu

 

Turcii. Realizând astfel, pentru o clipă,după atâtea secole, unitatea teritorialăfirească a regiunii carpatice, în

58

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 58/170

 

formele dinastice ale organizaţiei de

 

stat din acea vreme, Mihai Viteazul afost răsturnat de conjuraţia

 

straturilor aristocratice din Ardeal înunire cu ambiţiunile personale ale

 

generalului imperial Basta. În faţa

 

anarhiei care s-a lăţit imediat, deschi-zând drumul oştilor străine, cereprezentau toate imperialismeleepocii, de la Nord-Est, de la Sud şi dela Nord-Vest, împăratul de la Viena,pus în faţa situaţiei de a pierde orice

 

posibilitate de a-şi valorificapretenţiunile şi, pe deasupra, de a maifi şi târât în conflictele neprevăzute pecare acest haos le putea provoca, s-avăzut constrâns să încredinţeze

 

Voievodului Român, în unire cugeneralul Basta, misiunea de arestabili situaţia şi a reîntrona ordinea.

 

Căci numai Voievodul Român aveaputinţa să redobândească Ardealul,

 

stăpânirea lui fiind condiţionată deexcluderea imixtiunilor străine,

semănătoare de anarhie şi în voie-vodatele vecine, în Moldova şi Ţara

 

Românească.Misiunea lui Mihai s-a terminat însă

  în chip prematur şi tragic, prinasasinarea mişelească a Voievoduluitocmai în clipa când

59

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 59/170

 

se pregătea, după câştigareaArdealului, să pornească în Ţara

 

Românească spre a completa opera  începută aşa de promiţător. Actul

 

sângeros şi necugetat care a îm-piedecat refacerea unităţii politice ateritoriilor de la gurile Dunării, prinunirea părţilor despărţite artificial, a

 

dat neîntârziat roadele fatale.Cele trei ţări au recăzut fulgerător

sub suzeranitatea turcească, Poloniifiind înlăturaţi din Moldova, iar

 

imperialii alungaţi din Ardealul

 

rămas pradă anarhiei.

Încercările de a reînvia, sub alteforme, cel puţin parţial, unitatea

 

pierdută, dovedită ca necesară pentrureprimarea anarhiei şi salvgardareaintereselor comune, n-au avut succes.Nici măcar alianţa Braşovului cu

 

Voievozii Radu Şerban şi RaduMihnea, urmaşii în Scaun aigloriosului Mihai, n-a putut înfrânainstinctele neîngrădite ale lui Gabriel

Bathory, Principele Ardealului care,  întruchipând mai vădit, înpersonalitatea sa grotescă, tendinţele

 

sălbatece de stăpânire ale straturiloraristocratice din Transilvania,suprapuse ţării, a arătat rolul nefast şi

 

ajutorul inconştient pe care l-au dat,prin în-

60

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 60/170

 

săşi existenţa lor, factorilor de

 

descompunere veniţi din afară.Iar eşecul suferit, este cu atât mai

semnificativ, cu cât Braşovul, prin însăşi poziţia sa geografică, aproape în

 

centrul teritorial al celor trei ţări,

 

având legături strânse, de secole, atâtcu Moldova cât şi cu Muntenia, decare era condiţionată însăşi buna sastare, liniştea şi chiar existenţa sa, era

 

din capul locului predestinat să repre-zinte nevoile lor comune.

Insuccesul acestor încercăridovedeşte că, fără autoritateadomnului răpus, fără capacitatea sade conducere şi, mai ales, fără puterileetnice româneşti pe care Mihai le

  însuma, o restabilire a ordineinaturale, expresie a interesului comunşi a condiţiilor autohtone de viaţă, nu

 

era posibilă.În această lumină, scurta domnie a

lui Mihai Viteazul dezvăluie, înperipeţiile dramatice ale furtunoasei

 

sale vieţi, factorii care au împiedicat,

 

  în mod constant, evoluţia spre o

 

normalizare şi consolidare a ordineide stat în Ardeal şi, în consecinţă, întotalitatea unităţii carpatice, cât şi

 

ceilalţi,

61

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 61/170

 

care ar fi fost în stare să dea acestorregiuni stabilitatea şi echilibrulnecesar. Căci de stările din Ardeal,centrul geografic şi poziţia dominantăa întregei regiuni, depindea siguranţa

 

şi stabilitatea situaţiei politice la gurile

 

Dunării. Fără Transilvania, era na-tural ca toate străduinţele celor două

 

Voievodate, Muntenia şi Moldova, sărămână infructuoase, decăderea lor sădevie inevitabilă şi, odată cu ea,terenul să se facă liber pentrudeclanşarea neîngrădită a tuturorimperialismelor care, din ciocnirea lorpe acest loc de întretăiere, în mod fatalaveau să extindă conflictele şi în alteţări.

 

Astfel că, dorinţa lui Mihai Viteazul

 

de a-şi croi o stăpânire durabilă lagurile Dunării prin unirea Ardealului,Moldovei şi Ţării Româneşti într-oputernică şi respectată organizaţie de

 

stat, a împlinit în mod instinctiv unadin cele mai înrădăcinate tendinţe ale

 

  întregii regiuni spre o unitate politicăproprie şi a corespuns, în ţelurile ei

 

ultime, interesului general, de a avea oordine mai consolidată şi un echilibrumai stabil în bazinul dunărean.

62

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 62/170

 

15.Predispoziţia aceasta înnăscută a

poporului român de a servi tendinţele

 

de unificare ale ţinuturilor carpatice  în forme autonome de stat, sedatoreşte caracterului său de autoh-tonie, identificării sale complete culegile naturale ale regiunilor pe carele-a locuit.

O deprindere milenară cu mediul  înconjurător i-a dat posibilitatea să ise adapteze în aşa măsură încât,absorbind şi multe din elementelestrăine aduse de împrejurări, să-l facăcapabil de a-l exprima instinctiv, înformele valabile ale unui stil de viaţăoriginal.

Regăsindu-se atât în opera marilorsăi conducători cât şi încomandamentele determinante alevieţii sale de stat, acest instinct deautohtonie i-a fost atât de înrădăcinat,

  încât a condiţionat şi existenţa per-sonalităţilor ce nu i-au mai aparţinut

 

decât prin sânge. Între acestea, figuralui Ioan Corvin de Huniade constituieun exemplu edificator.

Român curat prin origine, dinţinutul Hunedoarei, în Sud-Vestul

 

Transilvaniei, fiu al lui Voicu, unuldin acei păzitori de

63

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 63/170

 

graniţă înnobilaţi de regele Ungariei

 

pentru faptele lor de arme, IoanCorvin s-a desprins de neamul săutocmai prin pătrunderea sa în clasanobilimii catolice maghiare. Integratformelor suprapuse ale organizaţiei de

 

stat, fiul său Matei va deveni chiar celmai mare şi mai strălucit rege alUngariei, promotorul şi ocrotitorulstilului cultural al renaşterii în aceastăţară.

 

Ioan Corvin însă rămâne, prinvictoriile sale asupra Otomanilor,unul din cei mai mari eroi aiCreştinătăţii, a cărui faimă intrată în

 

legendă a fost preamărită în poeziilepopulare ale diferitelor popoare.

Căci vitejia sa a menţinut

 

Creştinătăţii hotarul Dunării, într-o

 

epocă când strălucitul Bizanţ, « regina

 

  între cetăţi», şi-a încheiat glorioasaexistenţă sub călcâiul de cuceritor

 

neînvins al sultanului Mohamed al II-lea.

În ierarhia statului medievalmaghiar, Ioan Corvin a urcat toatetreptele: ca ban de Severin a clăditcetatea Timişoarei, spre a fi un centrustrategic al sistemului defensiv încontra Turcilor; ca Voievod alTransilvaniei şi Comite alSecuilor, ca

64

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 64/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 65/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 66/170

 

regent şi comandant suprem al Ungariei, aajuns persoana cea mai proeminentă în stata epocii.

Cu toate acestea, depăşind orizontul fixatal mediului străin în care s-a încadrat şi aldemnităţilor sale oficiale, ascultând de sigurporunca tainică a sângelui înnăscut, a încer-cat, ca şi Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul,marii Domni de mai târziu ai VoievodatelorRomâneşti, să dea bastionului carpatic, întoată întinderea sa, posibilitatea unei acţiuniunitare proprii, prin impunerea unor legă-turi mai strânse între cele 3 ţări, Ardealul,

 

Muntenia şi Moldova, pentru ca împreună,

să poată constitui un factor de mai multăstabilitate la gurile Dunării. Aşa încât, cutoate meritele pe care şi le-a câştigat, IoanCorvin a trebuit să suporte duşmănia ace-loraşi factori care, după un secol şi jumătate,au provocat, prin uneltirile lor, răsturnareastăpânirii lui Mihai Viteazul în Ardeal.

Sub imperiul unei legi a fatalităţii, stra-turile aristocratice ale regatului apostolicmaghiar l-au silit şi pe Ioan Corvin, pentru

că personalitatea sa îi depăşise şi pla-65

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 67/170

 

nurile sale constructive, întemeiate pe rea-lităţile autohtone, nu se potriveau misiuniiistorice pe care însăşi artificialitatea statuluice i-a creat le-o hărăzise, să părăsească dem-nităţile pe care le deţinea. Numai într-un

 

moment de suprem şi iminent pericol pentrutoată lumea creştină, puterile aristocratice i-au îngăduit să reia comanda, pentru a murivictorios, apărând cetatea Belgradului.

In două momente istorice de răscruce sedefinesc astfel tendinţele şi rosturile pe care

 

cei doi factori determinanţi le-au avut, prinantagonismul lor constant, în evoluţia atât

 

de dramatică din trecutul unităţii geograficea regiunii carpatice.

De o parte, ca o expresie a realităţilor

 

autohtone, poporul românesc, de altă partestraturile privilegiate înstăpânite peste Ardeal,zădărnicind orice consolidare a situaţiei prinopoziţia lor îndărătnică, atât în contra în-

 

cercărilor de regrupare a ţărilor în unitateageografică naturală a regiunii, cât şi împotrivaunei evoluţii interne fireşti spre un regim demai multă echitate socială şi mai largă

  îndreptăţire etnică şi politică. Căci fiecare66

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 68/170

 

din aceşti factori era supus legilor inerentecauzelor care l-au creat.

Poporul românesc urma calea evoluţieinormale, conform destinului istoric care l-aaşezat, din vechime, în aceste părţi.

Straturile aristocratice suprapuse, pe al lor,condiţionat de împrejurările care le-au în-

 

stăpânit în ţinuturile din stânga Tisei până în Carpaţi.

Am cunoscut factorii şi împrejurările isto-rice ale epocii când s-a constituit statul ma-ghiar în formele pe care i le-a dat întemeie-torul său, Ştefan I cel Sfânt, primul rege

apostolic, sub care a început şi stabilizareastăpânirii acestui stat în Ardeal. Am văzut deasemenea cum însăşi existenţa şi întinderea

 

teritorială a creaţiei sale a fost condiţionată destructura aristocratică şi de caracterulmisionar catolic al statului, ambeleconcretizate în teoria constituţională a «Sfintei

 

Coroane», precum şi transformarea treptată aacestui organism de stat într-o federaţie destraturi privilegiate, emancipate tot mai mult

de autoritatea centrală a coroanei.67

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 69/170

 

Urmează să examinăm deciurmările, în desfăşurarea lor în timp,pe care structura privilegială şicaracterul misionar al statului l-auavut în ţinuturile româneşti din

 

stânga Tisei, înglobate succesivregatului medieval maghiar.

16.Poporul românesc a ajuns în

atingere cu cel maghiar mai de mult,  încă din epoca aşezării Ungurilor înPanonia.

După cum arată cel mai vechi izvor

istoric, cronicarul anonim, preţuit, din

 

nou, de ştiinţa maghiară, ce-i laudă

 

astăzi opera ca «una din creaţiile celemai armonioase ale istoriografieilatine medievale», dovedind «reflecţie

 

metodică şi profunzime de cu-noştinţe», tocmai în părţile referitoarela venirea Ungurilor în Panonia,generalii lui Arpad au dus luptevictorioase cu diferite voievodate

româno-slave în regiunile din stângaTisei, în Bihor, în Transilvania şi înBanat. Este de sigur vorba de uneleincursiuni pe care triburile maghiarele-au întreprins, pe cont propriu, înaceste părţi, după cum le-au făcut

 

adesea şi în alte regiuni.

68

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 70/170

 

Consecinţa acestor acţiuni nu putea

 

fi decât, în cel mai bun caz, o şubredădominaţie nominală în felul celeia pecare au înstăpânit-o şi alte popoarenăvălitoare, înaintea lor, fără a alteraprea mult, prin aceasta, formele deviaţă colectivă ale localnicilor.

De abia acţiunea de penetraţie

 

 începută de noua organizare de stat aregelui Ştefan I a lăsat urme durabileşi a produs perturbări.

Din această cauză, penetrarea s-afăcut mult mai greu şi, întâmpinândrezistenţe serioase, a durat două

secole, de la începutul veacului al Xl-lea până la începutul celui de al XIII-lea.

Din vremea regelui Ştefan I însă s-apus temelia viitoarei stăpâniri, prinsupunerea regiunilor nord-estice dinvalea Someşului, care constituiau ceamai largă cale de penetrare, din Apus,

 în Ardeal.La sfârşitul secolului, sub Domnia

regelui Ladislau I, s-a putut forţa şicealaltă cale apuseană de penetraţie în

 

Ardeal, supunându-se valea Mureşuluişi a Târnavei Mici. Ca un simbol vădital noii stăpâniri, s-a întemeiat, atunci,la Alba Iulia episcopatul catolic alTransilvaniei.

69

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 71/170

 

În secolul al XII-lea s-au supusregiunile din centrul Ardealului şivalea Oltului, pentru ca de-abia la

  începutul secolului al XIII-lea să fie  înglobată şi Ţara Bârsei, prin

 

conferirea ei Ordinului CavalerilorTeutoni.

17.Noua stăpânire a intenţionat să

organizeze teritoriul supus într-un felasemănător cu cel din UngariaPanonică, suprapunând astfel, înteritoriile de la stânga Tisei, formelor

populare ale cnezatelor şivoievodatelor româneşti, unităţile

 

teritoriale ale comitatelor regale.Prin aceste forme de organizare s-au

produs schimbări profunde în stărileexistente. Vechii conducători aipopulaţiei autohtone, cnejii şivoievozii, au devenit judecători săteştişi organe executive ajutătoare alenoilor demnitari regali. Din această

situaţie coborîtă ei au putut totuşi,

 

dacă primeau religia catolică, să seridice şi să-şi croiască chiar o stareeconomică favorizată, prin însuşireacelor mai bune părţi din proprietăţileindivize de pământ, de până atunci.

Căci, odată cu înscăunarea noiistăpâniri, populaţia autohtonă a ajuns

 

 într-o stare de-

70

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 72/170

 

pendentă, totalitatea pământurilorfiind considerată, de drept, caproprietate regală, lăsată numai înposesia vechilor deţinători. Astfel s-apregătit desprinderea treptată a claseiautohtone de conducători din comu-nitatea lor naţională, prin înnobilare şidonaţii de moşii, donaţiile regale

 

mobilând şi conferind beneficiarilortotalitatea drepturilor şi puterilorasupra teritoriului primit.

De aceste favoruri beneficiau, cuprecădere, organele bisericii catolice.Pe lângă ele, din cauza număruluiredus al noilor stăpânitori, s-a făcutun larg apel şi la o mulţime deelemente străine, unora cedându-li-se

 întregi regiuni în stăpânire autonomă,«calitatea de oaspeţi» atribuită

 

străinilor, dând organizaţiilor lor

 

colective putinţa să beneficieze dedrepturile nobiliare de proprietate

 într-un fel asemănător celuia folosit, înmod individual, de ceilalţi beneficiari

 

nobili ai donaţiilor.

 

Saşii, aşezaţi în grupuri compacte, în

 

centrul şi sud-vestul Transilvaniei, aufost asemenea colonişti, veniţi dinGermania, în a doua jumătateasecolului al XII-lea şi la începutul

71

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 73/170

 

celui de al XIII-lea, fiind atraşi desituaţia privilegiată ce li se oferea; iarSecuii au fost, probabil, resturile uneipopulaţii mongolice refugiată şicolonizată cu privilegii speciale,grănicereşti, la hotarele răsăritene aleţării.

Toate măsurile luate n-au pututtotuşi suplini numărul prea redus alnoilor stăpânitori. Din această cauză,

  în multe părţi, vechile organizaţii de

 

formă populară ale populaţieibăştinaşe s-au menţinut încă timp

 

  îndelungat, iar rănile cauzate bloculuietnic unitar al populaţiei autohtone

 

româneşti n-au putut căpăta o extensiecatastrofală.

Căci, după cum se vede, penetrareastăpânirii maghiare în regiunile de lastânga Tisei, a avut caracterul uneiadevărate deposedări, pentru a se

  înălţa, pe ruinele stărilor găsite, noua

 

ordine de stat condiţionată, înstructura sa, de felul de proprietate al

pământului, iar toţi cei care n-aveau

 

proprietăţi nobiliare conferite de regesub o formă oarecare, nu făceau partedin straturile privilegiate şi erau deciscoşi, prin chiar acest fapt, din cadrelecomunităţii de stat.

 

În puţinele documente păstrate dinepoca anterioară marei invazii tătarede la 1241,

72

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 74/170

 

care a devastat şi distrus «totalitatearegiunilor până la Tisa», în majoritateacazurilor, când se aminteşte deRomâni, se face aceasta spre a se rupeo parte din proprietăţile lor indivize şi

 

a se conferi, prin donaţie regală,

 

membrilor uneia din cele trei categoriide straturi privilegiate.

Căci, încă din această epocă, sepregăteşte forma de stat pe careevoluţia o va da ţinuturilor din stânga

 

Tisei, chiar în cadrul statului medievalmaghiar, printr-o unire a celor treifeluri de straturi privilegiate,constituite în baza celor trei categoriide drept privilegial, în treicircumscripţii teritoriale deosebite:nobilii şi organizaţiile eclesiastice în

 

regiunile de la Nord, Centru şi Apus,Saşii în cele de la Sud, Centru şi Nord-Est, şi, între ele, la hotarul Nord-Estical Transilvaniei, Secuii.

Legătura slabă cu regatul medievalmaghiar, datorită situaţiei geografice

excentrice a acestor regiuni, a  împiedicat contopirea lor deplină curestul ţării şi a îndreptat, chiar, noile

 

forme suprapuse ale organizaţiei destat, create din graţia regală, spre o

 

diferenţiere într-un particularism

 

politic propriu condiţiilor naturale alelocului, adesea chiar în

73

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 75/170

 

opoziţie făţişă faţă de îndepărtata

 

autoritate centrală.Acest particularism firesc s-a impus

şi coroanei, silind-o, sub influenţacreaţiilor politice autohtone dedinainte de înstăpânire, să deaconducerea acestor regiuni unui dem-nitar special, numit Voievod. IarVoievozii Transilvaniei, cu toate căerau demnitari regali şi adesea chiarfiii suveranului, îşi exercitau atribuţiilepeste un teritoriu ce ajungea chiarpână la Tisa, «în direcţii de multe ori

 

ostile puterii regale», răzvrătindu-se,

ca să le stăpânească după bunul lorplac, dăruind moşii oamenilor lor de încredere şi nerespectând autonomiilestabilite în privilegiile regale.

Într-un fel paralel s-au dezvoltat şistraturile privilegiate din acesteregiuni, folosindu-se de mişcareagenerală spre o autonomie tot mailargă a factorilor feudali, declanşată întot regatul maghiar în urma invaziei

tătare, când regii au fost siliţi, prin

 

donaţii cât mai multe şi mai mari dindomeniul lor, să-şi reducă însăşitemelia puterii, spre a câştiga ajutorultuturor organelor de stat la refacereaţării.

74

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 76/170

 

În anul 1291 straturile privilegiatedin aceste regiuni au reuşit deci săobţie pentru prima oară convocarea

 

unei diete proprii, ardelene, la care aumai luat parte şi Românii, alături deNobili, Secui şi Saşi, cu scopul de adiscuta îndreptarea stărilor existente.Din cauza ruinelor lăsate de invaziatătară, chiar şi straturile privilegiateau fost constrânse să accepte oriceconcurs şi să recunoască, spre a putea

  îndrepta lucrurile, vechileorganizaţiuni populare ale Românilor.

 

Căci, sub construcţia şubredă astatului de privilegii se menţinea

 

realitatea etnică a poporului băştinaşce era aşa de considerabilă, încât aveaputinţa să asimileze, trecând peste

 

toate piedicile pe care ordinea privile-gială i le opunea, chiar şi pe Unguri şipe Saşi, ameninţând astfel însăşicaracterul apostolic al regatului. PapaGrigore al IX-lea s-a văzut, dinaceastă cauză, silit să intervină în anul

1234, la regele junior, viitorul Bela alIV-lea, «în interesul acelor Unguri şiGermani din regatul Ungariei, care fă-cându-se un popor cu Valahii,deopotrivă cu ei dispreţuiau pe

 

episcopul catolic al

75

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 77/170

 

Cumaniei, primind sfintele taine de lanişte pseudo-episcopi care ţineau ritul

 

Grecilor».A fost deci firesc ca încercările

regatului maghiar ca să-şi extindăstăpânirea, suprapunând aceiaşiordine privilegială, şi la Sud deCarpaţi, să dea greş, pentru că aici

 

voievodatele şi cnezatele româneştiajunseseră, prin unirea lor subdominaţia nominală a popoarelorbarbare învecinate, a Pecenegilor,Cumanilor şi mai ales a Tătarilor, ladestulă consistenţă pentru a putea ţine

piept cu succes tentativelor de acest felşi a întemeia, pe fundamente etnicenaturale, o viaţă proprie de stat, alcărei rol la apărarea hotaruluiDunării s-a manifestat, în istoriaMoldovei şi Ţării Româneşti, din

 

secolele următoare, în felul arătat.În regatul medieval maghiar însă,

dimpotrivă, şubreda temelie etnică asilit pe regi, spre a da totuşi

organizaţiei privilegiale de stat maimultă vigoare, să cedeze întregiteritorii din interiorul ţării atât unor

 

populaţii mongolice înrudite, cum aufost de pildă Cumanii, şi săabandoneze mari latifundii în mâinilecâtorva care, reuşind

76

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 78/170

 

să se ridice deasupra celorlalţi

 

privilegiaţi, s-au constituit într-o clasă

 

aparte de magnaţi.În contra atotputerniciei acestor

magnaţi, deoarece autoritatea regală

 

nu mai avea puterea să le apereprivilegiile, s-au organizat ceilalţinobili, uzurpând şi însuşindu-şidrepturile şi veniturile pe care leavuseseră până atunci din

  încredinţarea regelui. Astfel s-auconstituit, pe tot întinsul regatului,«comitatele nobiliare», ca o federaţie a

 

unor grupuri de privilegiaţi suprapuşi

diferitelor regiuni, monopolizândpentru adunările acestor oligarhiilocale, aşa numitele adunăricomitatense, toate atribuţiile Statului.

Prin această evoluţie s-a împărţit

 

definitiv populaţia ţării în două

 

categorii separate şi înduşmănite, de oparte privilegiaţii de toate categoriile,formând statul, de altă parte mareamulţime muncitoare şi apăsată, pusă

  în afară de cadrele Statului şi de-pinzând numai de bunăvoinţa

 

stăpânului său local, a fost coborâtădin situaţia de atârnare pe care o aveafaţă de rege prin intermediul catego-riilor intermediare de privilegiaţi, în

77

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 79/170

 

aceea de şerbie propriu zisă, supusădirect şi exclusiv domnului său depământ.

Dinastia angevină, întronată înUngaria, după stingerea Arpadienilor,cu ajutorul efectiv al papalităţii şivenită din mediul cavalerieiinternaţionale produs de cruciade, n-a

 

avut nici intenţia, nici înţelegerea şi

 

nici putinţa de a îndrepta aceastăsituaţie. Dimpotrivă, ea a mai înăspritcaracterul confesional catolic alStatului, aşa încât situaţia Românilor

 

ortodocşi a devenit tot mai grea.

Ca o consecinţă imediată a acestor

 

stări schimbate s-a produs răscoalaVoievodului Bogdan din Maramureş,silit să-şi părăsească ţara de baştină,spre a întemeia, împreună cucredincioşii săi, în formele de or-ganizare cunoscute, Voievodatul desine stătător al Moldovei.

Regalitatea angevină, cu toate că nuconcepea Statul pe temelii naţionale,

ci numai ca o confederaţie deprivilegiaţi şi luptători, se îndrepta

 

totuşi, prin caracterul său confesional,  în primul rând împotriva mareimulţimi a Românilor supuşi. Pentruformele lor de organizare tradiţio-

 

nală, noua

78

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 80/170

 

dinastie nu putea avea nici un fel de înţelegere, cel mult dacă putea admite,ca un mijloc de apărare în contraTurcilor, existenţa acelor scauneromâneşti în apropiere de hotarulDunării. Din mijlocul acestora s-aridicat, mai târziu, figurabinecunoscută a lui Ioan Corvin.

Stabilităţii tot mai şubrede în interior  îi corespundea însă o tendinţă aven-

 

turoasă de expansiune în exterior,cauzată şi favorizată de revendicăriledinastice ale regilor. Din aceastăcauză, regatul medieval maghiar adus războaie ofensive aproape

  împotriva tuturor vecinilor săi, dinNeapole şi Veneţia până în Lituania şi

 

Polonia, din Boemia şi Austria până înMoldova, Ţara Românească şi

 

Peninsula Balcanică, slăbind, prinacest anarhic imperialism dinastic, ine-rent caracterului anaţional al statului,

 

puterea de rezistenţă a ţărilor dincalea Imperiului Otoman; astfel, în

mod inconştient, a ajutat progreseleameninţătoare ale Turcilor pentru

 

  întreaga creştinătate şi a pregătitchiar, fără să vrea, prăbuşirea de maitârziu a propriei lor ţări, în lupta de la

 

Mohaci (1526).

79

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 81/170

 

Departe deci de a fi îndeplinitmisiunea istorică pentru care regatulapostolic fusese creat, anume de aconstitui, în bazinul dunărean, unbastion al civilizaţiei creştine în contra

 

năvălirilor, statul medieval maghiar afost numai un element de neliniştecare, dezorganizând Europa centrală,atât prin imperialismul său extrem câtşi prin slăbiciunea sa internă, datorităsiluirii condiţiilor adevărate şi realită-

 

ţilor etnice existente, printr-o ordine

 

constituţională şi ierarhie socială în

 

flagrantă nepotrivire şi contrazicere custările naturale date, a deschis chiar,

  într-un moment de tragică încercarepentru întreaga civilizaţie occidentală,

 

calea acestor năvăliri spre inimaEuropei.

Instabilitatea regatului medievalmaghiar a crescut în ultimul secoldinaintea prăbuşirii, atât prin repeta-tele lupte şi frământări pentru ocu-parea tronului cât şi, mai ales, prin

  înfiinţarea oştilor de mercenari care,

 

eliberând straturile privilegiate, stă-pâne în stat, şi de ultima obligaţie faţă

 

de comunitate, le-a îndreptat spre acelegoism strâmt şi feroce, concentrat îndorinţa de a-şi asigura cât mai multebeneficii şi de a

80

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 82/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 83/170

 

exploata cât mai neîngrădit populaţia

 

ce le era supusă şi dată în completăstăpânire.

Nu este deci de mirare că, înasemenea condiţii, regatul apostolic

 

maghiar, cu toată întinderea sateritorială considerabilă, a trebuit săse prăbuşească în faţa atacului otoman,

 

 în vreme ce state mult mai mici şi maiexpuse, ca Moldova şi Ţara Româ-nească, au reuşit să i se împotriveascăşi să-şi păstreze chiar fiinţa proprie.

18.

Mentalitatea straturilor saleprivilegiate atinsese, într-adevăr, olimită insuportabilă pentru menţinerea

 

oricărei organizaţiuni colective.Doi martori italieni contemporani au

caracterizat, în forme drastice şiconcludente, mentalitatea straturilorprivilegiate. Unul, Massaro, descriindpe conducătorii ţării din acea vreme,afirmă «că nu există nedreptate sau

ignominie pe care ei să n-o facă, dacăli se dau bani»; iar celălalt, Burgio,spunea că, «dacă Ungaria ar putea fisalvată din vârtejul primejdieiturceşti pentru un preţ de trei fiorini,

 

nu s-ar găsi în toată

81

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 84/170

 

ţara trei oameni gata să facă acest

 

sacrificiu».Mai elocvente însă decât toate

mărturiile, grăiesc evenimentele careau premers catastrofei de la Mohacs.

Începutul descompunerii statului s-amanifestat, în Ardeal, din anul 1437,unde persecuţiile religioase aureînceput sub domnia lui Sigismund deLuxemburg, atunci când episcopulTransilvaniei, George Lepeş, a

  încercat să impună cu forţa darea de

 

cult, zecimea, şi populaţiilor de altăconfesiune. Populaţia ţărănească,

 

compusă din Români, cărora li s-aumai adăugat şi Secui şi Ungurinedreptăţiţi, s-a revoltat, adunându-se

 

  într-un lagăr fortificat, pe munteleBobâlna, pentru a obţine satisfacerea

 

plângerilor.Armata nobilimii, condusă de

Voievodul Ardealului, fiind înfrântă, afost silită să înceapă tratative de

 împăcare şi să încheie, la 7 Iunie 1437,

tratatul de la Cluj-Mânăştur, princare straturile renunţau la judecăţile

 

patrimoniale, la încasarea unei dărice-i fusese concesionată în 1351 şi lamajoritatea robotelor şi prestaţiilor pecare supuşii erau siliţi să le facă

 

domnilor de pă-

82

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 85/170

 

mânt; ţărănimea urma să fie

 

considerată, conform acestei  înţelegeri, ca un strat deosebit, cu

 

dreptul de a-şi alege ca apărători aiintereselor sale proprii anumiţi căpi-

 

tani, a căror persoană trebuia să fierespectată ca inviolabilă.

Cum executarea acestui tratatechivala cu o completă răsturnare astărilor existente, straturile privilegiate,şi anume nobilii, deputaţii Saşilor şi

 

Comitele Secuilor, s-au adunat, subprezidenţia Vice-Voievodului Ardea-

 

lului, chiar în luna Septembrie a ace-luiaşi an, în localitatea Copâlna,

 încheind o alianţă prin care se obligausă-şi dea ajutor reciproc în contraoricărui adversar şi să facă intervenţii

 

comune la rege, când acesta ar comitevreo nedreptate faţă de una din cele

 

trei «naţiuni».Este pentru prima oară când

straturile privilegiate din Ardeal îşiarogă titlul de «naţiuni». Termenul

 

urmează a se înţelege în sensul restrâns

 

al constituţiei privilegiale şi nu în

 

sensul etnic, obişnuit în lumea întreagă.

Una din cele mai conştient inten-ţionate şi mai stăruitor repetateconfuzii, folosite de ştiinţa şi istorio-

 

grafia maghiară, spre a da o perspec-tivă falsă stărilor din Ardeal, este

83

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 86/170

 

  înţelesul naţional ce-i era cu totul

 

străin, pe care-l atribuie acesteinoţiuni; cum termenul va revenineîncetat pentru că indică un fenomence constituie însăşi temelia organizaţiei

 

istorice de stat a Transilvaniei, pre-cizarea conţinutului său în acest senseste absolut necesară.

Alianţa aceasta, o adevărată

 

confederaţie separatistă, se intitula

 

«Unio trium nationum» şi concretizavechile tendinţe particulariste ale

 

straturilor privilegiate din Ardeal ; eadocumenta şi intenţia lor nelimitată de

a monopoliza complet, exclusiv peseama lor, chiar şi în contra suve-ranului legitim, stăpânirea ţării, pre-

 

cum şi hotărîrea de a menţineneştirbite toate beneficiile excepţio-nale, pe care situaţia privilegiată li le-

 

a dat. Autoritatea regală a fost astfeldin nou slăbită, iar majoritatea locui-torilor şi mai crunt aservită.

Fără ajutorul armat însă al

straturilor privilegiate din UngariaPanonică, «Uniunea» nu s-ar fi pututimpune, pentru că oştile ei, atâta timpcât au luptat singure, au fost înfrântede cele ale populaţiei băştinaşe. Dupăbiruinţa câştigată cu ajutor străin,

84

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 87/170

 

s-au pornit groaznice persecuţii în

 

contra ţărănimii care a fost, de fapt,

 

din această vreme, legată de pământ.Numai completa abdicare a

regalităţii de la funcţiile şi atribuţiile

 

de arbitru ce-i incumbau, a făcutposibilă dezlănţuirea acestui adevăratrăzboi civil, cu urmări atât de fatale înviitor, atât pentru autoritatea regali-tăţii cât şi pentru existenţa statului.

«Uniunea celor trei naţiuni» s-a  încheiat cu un scop intern bineprecizat, acapararea puterii şistăpânirii exclusive în stat, iar nu, cum

s-a afirmat adesea, ca un mijloc deapărare în contra pericolului extern,reprezentat de Turci. Dovadă că,reînnoirea acestei uniuni s-a făcut cuacelaşi scop, în anul 1459 la Mediaş, şianume de a apăra «libertăţile»

 

straturilor privilegiate, de va fi nevoieşi cu armele, împotriva regelui MateiCorvin, care voia să-şi restabileascăautoritatea, înfrânând, cu dreptate,

orice act de samavolnicie comis deprivilegiaţi. Matei Corvin intenţiona

 

chiar să consolideze organismulstatului printr-o mai dreaptărepartiţie a sarcinilor, suprimândscutirile nobilimii şi ale clerului, prinintroducerea unui impozit generalagricol.

85

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 88/170

 

Răscoala din anul 1467, repede  înăbuşită, a celor trei straturi privi-legiate ardelene, legate prin acesttratat mutual de asistenţă, a dezvăluit

 

  îndrăzneala intenţiilor lor, care — 

 

 încă de atunci — urmăreau emancipa-rea lor completă de autoritatea regală,chiar cu preţul dezmembrării statului.

Cu această ocazie apar şi alţi termenice vor stăpâni viaţa publică a Tran-

 

silvaniei din secolele următoare şi vorconstitui un nou prilej de confuzie,atribuindu-li-se înţelesuri deosebite decele pe care le aveau în realitate. Căci,

pentru acţiunea aceasta de acaparare

 

totală a puterii în stat, în interesul loregoist de clasă, straturile privilegiateardelene au folosit şi vor folosirăsunătoarea formulă «a luptei pentrumenţinerea libertăţilor în contraasupririi», înţelegând prin «libertate»,

 

posibilitatea nestânjenită de abuzuri,iar prin «asuprire» orice încercare derestabilire a ordinei în organizaţia de

stat.Pretinsa libertate, urmărită de«Uniunea celor trei naţiuni» s-amanifestat, în Ardeal, de o parte, înasuprirea sângeroasă a populaţiei

 

dependente, a ţăranilor români, iar dealtă parte în acte de trădare faţă derege şi

86

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 89/170

 

ţară. Groaznica şi neomeneasca lor

 

sălbăticie împotriva ţăranilor s-a arătatcu prilejul răscoalei lui Dozsa, iaractele de trădare au provocat dezastrulde la Mohacs şi prăbuşirea regatuluiapostolic maghiar. Aceste două eve-nimente sunt semnificative, condi-ţionând întreaga evoluţie ulterioară.

 

Răscoala ţăranilor sub Dozsa a luatnaştere dintr-o mişcare de cruciadă.

Giovani Medici, fiul lui LorenzoMagnificul, fiind ales, în anul 1513,Papă, sub numele de Leon al X-lea, aconferit, spre a-l împăca, lui ThomasBakocz, arhiepiscopul Ungariei, caredorise pentru el Scaunul Pontifical,demnitatea de legat apostolic pentrutot Sud-Estul European şi competenţe

 

foarte întinse spre a organiza ocruciadă împotriva Turcilor. Bulapapală, publicată de sărbătorilePaştelui din acelaşi an, promiţând cru-

 

ciaţilor, în afară de iertarea păcatelor,eliberarea din iobăgie şi deplina

libertate personală şi de proprietate şipentru familiile lor rămase acasă, aavut un răsunet nemaipomenit,atrăgând în lagărele cruciaţilor mul-ţimi nenumărate de ţărani, dornici să

 

scape de asupririle stăpânilor lor.

87

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 90/170

 

Deoarece nobilimea sabota acţiunea,

 

legatul papal a încredinţat comandaacestor mulţimi lui George Dozsa, un

 

om de rând care se distinsese în luptele în contra Turcilor.

Straturile privilegiate înfricoşate însăde amploarea mişcării, au început săprindă pe ţăranii care se înrolau, şi să

 

le aplice pedepse crude, provocândastfel o agitaţie nemaipomenită în

 

lagărele cruciaţilor; ca răspuns, grupe

 

numeroase, cu Dozsa în frunte, au şi  început expediţii de răzbunare.

 

Armata nobiliară sub ŞtefanBathory, comitele Timişoarei,

  învingând o parte a cruciaţilor, a

 

comis atâtea cruzimi, mutilând pe cei învinşi şi trimiţându-i aşa acasă, încât

 

a provocat o răscoală generală a ţă-ranilor. Armate de răsculaţi s-au

 

format în toate părţile; una formatădin Români, a fost învinsă la Oradea;mulţi au fost siliţi să fugă înMaramureş şi să emigreze de aci în

Moldova şi Polonia. Dozsa, cu armataprincipală, reuşind în cele din urmă săsfărâme armata nobilimii, a conceputplanul unei reforme radicale aStatului, printr-o împărţire a

 

pământurilor şi desfiinţarea privi-

 

legiilor straturilor suprapuse.

88

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 91/170

 

Între timp, sub conducerea lui IoanZapolya, Voievodul Ardealului,armata celor trei straturi privilegiatereuşind, după lupte sângeroase, săreprime mişcarea din ţara lor, s-a

 

  îndreptat, la cererea lui Ştefan Ver-boczi, şi împotriva lui Dozsa, nimicindprincipala armată a răsculaţilor în faţa

 

Timişoarei.Răzbunarea care a urmat a întrecut

orice închipuire, dezvăluind toatăfuria nestăpânită a celor ce sevăzuseră ameninţaţi, pentru un

 

moment, în stăpânirea lor privilegiată.

Cruciaţii urmăriţi în toate părţile, şi

 

reveniţi acasă, au fost schingiuiţi,

 

mutilaţi şi însemnaţi cu fierul roşu.Dozsa, «regele Kuruţilor», cum a fostnumit în batjocură, după 40 de zile detemniţă şi de foame, a fost urcat pe un

 

tron de fier înroşit cu o coroană defier înroşită pe cap, iar tovarăşii lui aufost siliţi să înghită carnea ruptă cu

 

cleştele înroşit din trupul celuia ce se

prăjea de viu.Groaza contemporanilor, obişnuiţi

 

totuşi cu multe cruzimi, în acea epocăde tranziţie, de la începutul secoluluial XVI-lea, a fost atât de mare în faţaacestui nemaipomenit spectacol, încâts-a răspândit legenda că

89

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 92/170

 

Voievodului Zapolya i-a pieritvederea în faţa sfintelor daruri dintimpul slujbei religioase, şi că de abiadupă 2 ani, rugăminţile pioase alemamei şi surorii sale l-ar fi izbăvit depedeapsa cerească.

Straturile privilegiate însă l-auconsiderat ca pe salvatorul lor,discutând, în adunările lorcomitatense, ridicarea sa pe tronulregal.

În acelaşi timp, au făcut neîntârziattotul pentru a da un caracter definitivsituaţiei excepţionale, câştigată prinacţiunea lor sângeroasă.

 

În acest scop, considerând căpedepsirea populaţiei răsculate trebuiesă fie extinsă şi asupra urmaşilor,pentru ca nici o încercare derăsturnare a stăpânirii lor să nu semai poată repeta, dieta a legiferatlegarea de drept şi definitivă aţăranilor de pământ sub stăpânireaperpetuă a domnilor. Iar spre a da şi

mai multă siguranţă stăpânirii lor de

 

clasă, a interzis ţăranilor, sub asprepedepse, portul armelor. De pildă,dacă un ţăran va fi găsit cu o puşcă înmână, să i se taie mâna dreaptă.

Nesatisfăcute, — în nestăpânita lorsete de răzbunare şi în neîngrădita lordorinţă de stăpânire, — numai cu nişte

 

simple hotărâri

90

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 93/170

 

ale dietei, straturile au adoptat,pentru a da o şi mai mare garanţie destabilitate privilegiilor lor de clasă, uncodice complet de legi, renumitul«Opus tripartitum» al protonotaruluiŞtefan Verboczi, ruda şi sfătuitorul,din timpul răscoalei, al VoievoduluiZapolya.

Codicele lui Verboczi, asemănătorcelor mai sângeroase şi mai cruntelegiuiri din antichitate, a definit, într-un amplu sistem de paragrafe, dreptulconsuetudinal în interpretarea pe carei-au dat-o straturile privilegiate substăpânirea dorinţei lor de

 

răzbunare.În el s-a expus teoria constituţională

 

a «Sfintei Coroane», chiar în ajunulprăbuşirii ţării, stabilindu-se că

 

«esenţa statului o constituie libertatea

 

nobilimii», faţă de care mulţimeapopulaţiei neprivilegiate, nefăcând

 

parte din stat, rămâne «o plebemizerabilă şi plătitoare» condamnată

la «mera et perpetua servitute».

19.

«Opus tripartitum» a constituit  îndreptarul juridic şi temeliaconstituţională a Transilvaniei în

 

epocile care au urmat.

91

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 94/170

 

Principiile de nedreptate politică şisocială pe care le-a enunţat, au

 

corespuns într-atâta dorinţelor şimentalităţii straturilor suprapuse,

 

  încât mulţi străini au numit nobilimea

 

privilegiată ungară «populus Verbo-czyanus», iar straturile au cerut, chiar

  în plin secol al XVIII-lea, în preziuamarei revoluţii franceze, suveranului

 

lor din dinastia de Habsburg să lerestituie, fără nici o modificare,libertăţile şi constituţia, astfel cum a

 

fost fixată de codicele tripartit».Drept răsplată, Ştefan Verboczy a

fost ales palatin al regatului, avândastfel putinţa să guverneze ţara în

 

spiritul legilor sale şi s-o conducă ladezastru. Iar ca o încununare a roluluilor distructiv, straturile privilegiatedin Ardeal, cele «trei naţiuni», de sub

 

conducerea Voievodului lor lăudat, IoanZapolya, au comis, în momentul desupremă încercare, şi actul de trădarefaţă de ţară, neluând parte cu armata

lor, la nenorocita luptă care a avut loc în ziua de 29 August 1526, pe locurilemlăştinoase mai în jos de Mohacs.

Prin nimicirea armatei şi moarteaultimului său rege, Ludovic al II-lea,Ungaria medievală a încetat, de fapt,să mai existe,

92

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 95/170

 

calea fiind deschisă Turcilor până îninima Europei, până la Viena.

Evenimentele care au urmat,ocuparea Ungariei, asediul Vienei,lupta pentru moştenirea coroanei întreFerdinand de Austria şi Ioan Zapolya,până la instituirea paşalâcului turcesc

  în Ungaria, n-a fost decât lichidareatreptată a vechei organizaţiuni de stat,a regatului apostolic, conform intere-selor şi dorinţelor sultanului Soliman,

 

arbitrul necontestat al situaţiei. Însăşi

 

organele constituite şi reprezentativeale vechiului stat privilegiat, straturile,au recurs la arbitrajul sultanuluipentru a-şi menţine situaţiapreponderentă şi în noua ordinepolitică, pe cale de formare, în urmadezastrului pe care ele înşile l-auprovocat.

Ioan Zapolya ca şi Ferdinand deAustria, ambii compeţitori, aleşi în

 

mod nelegal regi numai de câte unpartid al straturilor, în diete separate,

s-au adresat sultanului spre a obţine

 

recunoaşterea lor. Mai ales IoanZapolya, reprezentantul favorizat alstraturilor privilegiate, considerându-se candidatul unui partid ce avea

  îndrăzneala să se creadă «naţional»,a procedat cu aceeaşi

93

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 96/170

 

totală lipsă de scrupul şi de respectfaţă de interesele generale, de care adat dovadă şi în cursul luptei de laMohacs.

Prin trimisul său la Constantinopol,Jeronim Lasczky, nu s-a dat îndărătsă se ofere, pe el şi ţara pe care orâvnea, stăpânirii sultanului,asigurându-l că va fi prietenul său şiduşmanul adversarilor săi, obligându-se să plătească un tribut în bani şi săgaranteze, prin ostatici, atât completasa supunere faţă de sultan, suzeranul

 

său, cât şi libera trecere a oştilorturceşti prin ţara sa.

 

Căci Turcii, după cum au spus-ofăţiş generalului Habordansky,

 

trimisul lui Ferdinand, celălaltcompetitor, considerau Ungaria caaparţinându-le: «Acolo unde a pus

 

piciorul calul sultanului, acolo segăseşte stăpânirea noastră. Noi amdistrus pe regele Ungariei, regatul săueste de acum în mâinile noastre, iar

noi putem să-l păstrăm sau să-l dămcui ne va place. Stăpânul tău nu vaputea fi rege al Ungariei decât în ziua

 în care îl vom încorona noi».Pentru purtarea sa lipsită de ruşine

şi de credinţă, Zapolya a fost chiarexcomunicat printr-o bulă papală. Cutoate umilinţele şi

94

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 97/170

 

trădările comise, lichidarea totală astatului ungar, pregătită şi cauzatătocmai prin această atitudineinteresată şi egoistă a straturilorconducătoare care l-au întruchipat, n-a întârziat însă să se producă. În anul1540 Soliman a ocupat din nou  Budaşi, întinzând stăpânirea turcească încentrul Europei, a transformat câmpiapanonică în paşalâc turcesc; la scurtinterval a urmat şi ocupareaBanatului, prin cucerirea, în anul1551, a Timişoarei, cetatea zidită cu unsecol înainte de Ioan Corvin pentru aconstitui un bastion în contrapericolului turcesc.   Numirea lui Verboczy, ca judecător suprem al creştinilor din Buda, în cadrul stăpânirii turceşti, este semnificativă

  pentru rolul pe care straturile privilegiate, conduse de Ioan Zapolya, l-au jucat în această tragedie, iar Paceade la Adrianopol din 1568 a confirmat 

  şi printr-un act public de drept 

internaţional lichidarea statului 

 

medieval maghiar, recunoscând atât stăpânirea turcească directă în Ungariacentrală cât şi suzeranitatea sultanului asupra tuturor teritoriilor ce aparţinu-

 

seră acestui stat; ambii competitori creştini la moştenirea coroanei, atât împăratul Maxi-

95

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 98/170

 

milion II, urmaşul părintelui săuFerdinand I, cât ţi Ioan Sigismund 

 

  Zapolya, Principele Transilvaniei, fiul Voievodului Ioan Zapolya de tristăamintire, plăteau tribut Porţii pentru

 

teritoriile care le-au mai rămas dinîmpărţirea « Regatului Apostoli ».

Catastrofala dispariţie a regatului

 

medieval maghiar a doveditimposibilitatea reunirii regiunilordeosebite ale bazinului dunărean într-oformă privilegială de Stat, deoarece,contrar intenţiilor factorilor

dominanţi care într-un moment istoricau favorizat-o şi susţinut-o, nu s-a

 

putut obţine stabilitatea şi echilibrul

 

dorit în aceste părţi, necesare liniştiteidezvoltări a civilizaţiei europene.

Dimpotrivă, în loc de a fi constituitun element pozitiv în grandioasa operăde reconstrucţie a evului mediu, Statulmaghiar s-a dovedit a fi fost, în totcursul existenţii sale istorice, un factor

 

de slăbiciune a întregului sistem politicşi de permanentă ameninţare pentruvecinii săi, şi, în genere, pentrusiguranţa lumii occidentale.

 

Instabilitatea internă tot maiaccentuată şi imperialismul extern totmai disproporţionat

96

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 99/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 100/170

 

al Regatului Apostolic au exprimatabsoluta neputinţă a poporuluimaghiar de a se adapta condiţiilor noi

 

de viaţă ale unui Stat ce nu fusesecreat din resursele sale naţionale, ci de

 

voinţa hotărâtă a unui singur om, şi

 

care, în consecinţă nu corespundeanevoilor sale adevărate, ci din contrădepăşea cu mult şi sleia posibilităţilesale etnice. Având, din această cauză,de la început, un caracter preaartificial, ierarhia feudală a Regatuluimaghiar n-a îndeplinit rolul necesar alunui element de tranziţie spre formeleatotcuprinzătoare ale Statului naţional,

 

ci a păstrat exclusiv caracterul unuiinstrument de stăpânire suprapus unorregiuni disparate şi neamuri străine,incapabil să exprime intereseleadevărate şi înrădăcinate ale mediului

 înconjurător. Fiind deci total lipsite deacea disciplină instinctivă pe carenumai simţământul solidarităţii derasă îl poate impune, straturile

privilegiate ale Regatului medievalmaghiar nu puteau rămâne decâtprizonierele total aservite ale unuiinstinct de stăpânire fără obiectiv mai

 îndepărtat sau mai general.Sub stăpânirea exclusivă a acestui

instinct de dominare, singura lorrealitate, a fost natural

97

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 101/170

 

ca straturile să aibe în permanenţă acea

 

atitudine de egoism strâmt şi brutal,care a pricinuit atât destrămareainternă cât şi prăbuşirea externă a

 întregului edificiu de Stat.Din cauza acestui instinct

atotputernic, straturile au avut chiar,  în momentele tragice ale prăbuşirii,cunoscuta atitudine de criminalăcomplicitate şi ruşinoasă supunere faţă

 

de cuceritorul străin, unica lor grijăfiind numai să-şi salveze şi să-şipăstreze neştirbite privilegiileexcepţionale dobândite. Slăbireaautorităţii de Stat se potrivea chiar de

 

minune scopurilor lor, căci în aceeaşimăsură creştea autoritatea şi puterealor proprie.

Din cauza acestui paralelism deinterese s-a şi putut încheia aşa deuşor, pe ruinele vechiei forme de Stat,

  înţelegerea între cuceritorul din afară

 

şi elementele particulariste dininterior. Prin această înţelegere s-au

 

menţinut şi sporit chiar posibilităţile

 

de stăpânire nelimitată ale straturilorprivilegiate. Sub ocrotirea suzeranităţii

 

turceşti, straturile au putut să-şirealizeze deplin dorinţele, luând în

 

completă stăpânire, pentru 150 de ani,şubreda organizaţie de Stat a

 

Principatului Ardealului.

98

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 102/170

 

Aşa dar, departe de a fi dispărutodată cu el, factorii de nelinişte şi dedezorganizare ai vechiului Stat i-ausupravieţuit cu puteri şi posibilităţisporite, împiedecând şi în viitor, prinfanatismul lor de asuprire, orice

  încercare de a da bazinului dunăreanmai multă linişte şi stabilitate, printr-o ordine mai corespunzătoare con-diţiilor naturale din aceste părţi.

 

Din cauza lor, toate proiectele careau urmărit o normalizare a stărilor

  într-un interes superior şi maigeneral, fie prin crearea uneiadministraţii centralizate şi a unei mai

 

drepte egalizări a populaţiilor şineamurilor în cadrul unui Statabsolutist şi unitar, fie printr-ofederalizare a diverselor regiuni pebază de autonomie naţională, nu s-au

 

putut realiza, fiind combătuteneîncetat de aceleaşi straturi, care, înacţiunile lor negative, s-au folosit demult exploatata şi mereu repetata

formulă «a libertăţilor constituţio-

 

nale».Aceste «libertăţi constituţionale», de

 

atâtea ori invocate de câte ori li secerea să renunţe, în interes general, la

 

o parte din privilegiile lor, n-aufost, de fapt, decât

99

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 103/170

 

libertăţi excepţionale de asuprire şi de

 

exploatare abuzivă, în felul pe carestraturile privilegiate din Ardeal şi le-au asigurat reciproc prin celebra«uniune a celor trei naţiuni»,

 

statornicindu-le apoi în codiceletripartit al lui Verboczy.

Căci Principatul autonom alArdealului, în cei 150 ani desuzeranitate turcească, n-a fost unorganism unitar de Stat, ci numai oalinaţă de asuprire a celor trei straturiprivilegiate conduse, mai multnominal, de autoritatea fantomatică aprincipelui, ales de dietele lor.

Voind să arate că pentru PrincipatulTransilvaniei, de sub suzeranitateaturcească, temelia constituţională o

 

formează vestita uniune a celor treinaţiuni, au reînnoit-o imediat după

 

constituirea noului stat, în anul 1542,spre a o reînnoi apoi neîncetat îndecursul existenţii istorice a acestuia.Suveranul ţării, principele, n-a fost

decât mandatarul încredinţat şi

 

confirmat de Poartă cu executareaagendelor limitate, comune celor «treinaţiuni».

În ierarhia împărăţiei Otomane,

 

Principele a fost precis încadrat, fiindsubordonat marelui vizir şicaimacanului şi coordonat pa-

100

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 104/170

 

şilor din Buda, Timişoara şi Oradea.Atât politica sa externă cât şi ceainternă a fost supusă tutelei făţişe a

 

Porţii. În politica externă n-aveadreptul să înceapă nici o acţiune

 

războinică fără învoirea prealabilă aPorţii. Din cauza nerespectării acesteiobligaţiuni, George Rakoczi al II-lea a

 

fost chiar depus din demnitatea sa, înanul 1675.

În politica internă, Principele eraobligat să menţină o bună înţelegere

 

cu cele trei straturi privilegiate, sărespecte şi să apere obiceiurile şiprerogativele lor.

Adunările comune ale straturilor,dietele, aveau chiar dreptul exclusiv delegiferare, hotărârile lor fiind adeseaexecutate şi fără confirmareaprinciară. Nici cea mai mică acţiune nu

 

avea dreptul s-o îndeplinească Prin-cipele fără încunoştiinţarea sfatului

 

princiar, exponentul ales al dietei. Fărăaceastă încuviinţare nu putea duce

nici tratative, nici trimite sau primideputaţiuni, nici citi scrisorile dinstrăinătate şi, cu atât mai puţin, face

 

donaţii sau conferiri de drepturi,pentru că Poarta considera pePrincipele Ardealului ca pe un locţiitor

 

al său, încredinţat numai cuadministraţia Transilvaniei şi a

101

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 105/170

 

părţilor ungurene învecinate, pe care

 

ar fi avut dreptul oricând să-l revoceşi să-l înlocuiască cu un paşă. În anul1634 a intenţionat, iar în 1658, 1659 şi1661 a ameninţat făţiş cu această

 

schimbare.Suzeranitatea turcească nu era deci

nominală, ci cât se poate de efectivă.Ea avea însă caracterul unui contract

  încheiat cu straturile privilegiate,principele nefiind decât un organexecutiv subordonat lor.

Prin această înţelegere, stăpânirea

 

otomană şi-a răsplătit foştii aliaţi carei-au deschis calea în inima Europei; înacelaşi timp ea n-avea nici un interessă favorizeze consolidarea internă aTransilvaniei, care odată realizată, s-arfi putut îndrepta şi în contraintereselor Porţii. Straturile, de cealaltă

 

parte, erau deplin mulţumite să-şi ştiestăpânirea asupritoare asigurată şigarantată de impunătoarea autoritateşi putere a sultanului.

Nici situaţia umilitoare, nici sarcinile

 

grele, pe care suzeranitatea turceascăle impunea ţării, nu le emoţiona,

 

pentru că nu de ele urmau să fiesuportate, ci de Români, acea plebemizerabilă şi plătitoare ce le era dată

 în stăpânire, exploatare şi asuprire.

102

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 106/170

 

Obţinând în anul 1566, un Athname

 

prin care, statornicind situaţia dedrept a Transilvaniei, sultanul îşi luaobligaţia să-i menţină şi să-i apere în«libertăţile» lor, toate dorinţele şi

 

străduinţele straturilor se vedeau

 

  împlinite, restul — dezmembrarearegatului apostolic, anarhia şidescompunerea bazinului dunărean,devenit teatru permanent de război,ameninţarea civilizaţiei creştine — 

 

neinteresându-i, deoarece, după cumse exprimă un reputat istoric maghiar,prin păstrarea structurii privilegiate, încadrul căreia nobilimea avea o situaţie

 

preponderentă, «Ardealul avea putinţasă facă politica ungurească», politicadomnilor săi de pământ. Iar această«politică ungurească» în Ardeal, ca şi înpărţile apusene ale fostului regat

 

trecute sub stăpânirea Habsburgilor, secaracteriza prin «împilarea celui slabdin partea celui puternic, împiedecareacunoaşterii plângerilor celor nedreptă-

ţiţi şi în tendinţele de asimilare forţată

 

a celorlalte neamuri».Statul se prezenta ca o şubredă

uniune a trei teritorii deosebite, supusestăpânirii exclusive a fiecăreia din celetrei feluri de corporaţiuni privilegiate,

 

aristocraţia maghiară

103

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 107/170

 

şi secuiască de o parte, oligarhia,patriciatul funcţionăresc săsesc de altăparte, care urmăreau interesele lordeosebite, ducând adesea şi o altăpolitică externă; se bănuiau şi secertau între ele şi nu se înţelegeau

 

decât într-o singură chestiune, înasuprirea comună a populaţiei supuse

 

şi menţinerea neştirbită a«libertăţilor» lor. Când îşi vedeau

 

aceste «libertăţi» ştirbite cât de puţin,

 

atunci se înţelegeau deodată şi

 

acţionau de comun acord, aşa cum au

 

făcut-o în timpul scurtei stăpâniri a luiMihai Viteazul: pentru că Domnul

 îndrăznise să se atingă de scutirile lorde impozite şi să impună o contribuţie

 

generală, de 6 fiorini pe poartă, şi-audat mâna ca să-l răstoarne şi i-auurmărit memoria, chiar după moarte,cu o ură neîmpăcată. Când însădorinţele sau interesele lor o reclamau,

 

straturile privilegiate nu mai păstrauaceeaşi atitudine intransigentă de

conservatorism rigid, ci acceptau chiarinovaţii revoluţionare. Astfel, în urma

 

răspândirii diferitelor confesiunireformate în mijlocul lor, n-aupregetat să declare ca recepte, adicăprimite şi recunoscute cu aceleaşidrepturi şi prerogative ca şi religiacatolică, confe-

104

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 108/170

 

siunile luterană, calvină şi ariană sauunitariană, atingându-se astfel de

  însăşi temelia care a condiţionat

 

  întregul sistem privilegial. Numaiconfesiunea de rit ortodox, a majo-rităţii populaţiei, a rămas mai departe

 

exclusă de la această recunoaştere,pentru că nu era a niciuneia din celetrei corporaţiuni privilegiate.Dimpotrivă, religia ortodoxă aRomânilor din Transilvania, a fostsupusă, în această epocă de aşa zisătoleranţă, celor mai aspre şi

 

umilitoare persecuţii şi interdicţii.Ca în toate celelalte domenii ale

activităţii lor, straturile privilegiate aucăutat şi în domeniul credinţei să

 

sfărâme unitatea naturală, bazată pe osingură temelie etnică, a bisericiiortodoxe româneşti din cele trei ţări

 

  învecinate, Transilvania, Moldova şiŢara Românească. În acest scop unii,

 

şi anume Saşii, au încercat să facăprozelitism între Români, tipărind şi

răspândind traduceri în limba românădin cărţile sfinte interpretate în sens

 

luteran. Activitatea lor însă a rămasfără ecoul dorit, producând numai unefect cu totul contrar celui aşteptat, şianume naşterea unei limbi literare şi aunei literaturi religioase în senstradiţional, în care s-au

105

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 109/170

 

produs primele manifestări aleconştiinţei naţionale româneşti.

 

Principii şi nobilimea maghiară deconfesiune calvină au folosit însămijloace violente spre a curmaraporturile naturale neîntrerupte ceexistau între biserica ortodoxă dinTransilvania şi cea din Ţara

 

Românească. Astfel, bisericaromânească a fost trecută cu forţa sub

  jurisdicţia unui supraintendent calvin,iar preoţii, care n-ar fi predicat noua

 

credinţă, au fost ameninţaţi cu amenzi

 

grele şi cu expulzarea, interzicându-li-

se totdeodată şi trecerea frontierei înŢara Românească, precum şi primirea

 

preoţilor hirotonisiţi, conform unuistrăvechi obicei, în această ţară.

Preoţii înşişi au fost legaţi ca iobagi

 

de pământ şi supuşi tuturor asupririlorşi abuzurilor domnilor de pământ.Căci, în această perioadă aprincipatului autonom, oligarhiastraturilor privilegiate şi-a împlinit în

voie fanatismul înrădăcinat deasuprire, suprimând şi răzleţele

 

privilegii pe care «Regii Apostolici» leacordaseră, în anumite părţi,Românilor, stabilind prin lege condiţiapoporului român «ca atârnând debunul plac al principilor şi alcetăţenilor», adică al

106

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 110/170

 

membrilor celor trei straturiprivilegiate. Acest popor, se spunea

  într-un articol de lege, «nefiind admis  în ţară decât în interesul bineluiobştesc», pentru că el constituiapătura productivă a populaţiei «a

 

  îndrăznit totuşi să ceară scutiri delucru şi de prestaţii pentru zilele de

 

sărbătoare; astfel de revendicări îisunt interzise în mod expres să le maiprezinte naţiunii maghiare», adică

 

nobilimii. Iar, pentru ca nu cumva să-şi poată totuşi ameliora într-o măsurăoarecare situaţia, «s-a hotărât ca niciclerul român să nu poată fi înnobilat şisă nu aibe dreptul să poseadă pă-mânturi». Fără nici o reticenţă s-a

 

decretat atunci principiul că statul nuse compune decât din cele trei«naţiuni» privilegiate şi patru religii

 

«recepte », religia ortodoxă şi poporulromân nefăcând parte din stat;poporul a fost numai tolerat, pentru camunca sa să producă cele necesare

binelui public. În această ultimă şilapidară expresie constituţională, a

 

culminat regimul oligarhic exclusivistal celor «trei naţiuni», care atransformat starea populaţiei «într-o

 

sclavie de nesuportat» iar stăpânireaprivilegiaţilor «într-o tiranie fără simţ

 

de răspundere».

107

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 111/170

 

Un mare patriot maghiar, baronulWessellnyi, a numit aceste 7 principiifundamentale ale ordinei constitu-ţionale «cele 7 păcate capitale aleTransilvaniei». Şi totuşi, istoriografiamaghiară preamăreşte şi astăzi aceastăepocă a principiului autonom ardelean,ca o vârstă de aur. Această vârstă a fost

  însă de aur numai pentru nobilimeaprivilegiată maghiară, care şi-a pututrealiza toate dorinţele. Pentru ţară

 

 însă, vârsta de aur a însemnat o totalăanarhie internă şi externă, o destră-mare în trei teritorii separate, înposesia exclusivă uneia din cele treicorporaţiuni privilegiate, neconteniteintrigi şi rivalităţi între straturile

 

privilegiate, instituirea celei mai ciniceşi mai anormale opresiuni politice, so-ciale, economice, naţionale şi

 

religioase, o atitudine de umilinţă şi deslugărnicie faţă de cei puternici şi de

 

neîngrădită brutalitate faţă de ceislabi.

Iar din punct de vedere general,acestei « vârste de aur » i-a corespunstotala anarhizare a bazinului dunărean,transformat într-un permanent câmpde război, într-un centru de completăanarhie, de luptă a tuturor contratuturor, chiar în mijlocul Europei.

108

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 112/170

 

Momentul culminant al «libertăţilor

 

constituţionale » necontenit lăudate destraturile suprapuse, reunite în celetrei «naţiuni» privilegiate din Ardeal,se dovedeşte astfel a fi fost o stare decompletă dezorganizare a bazinuluidunărean, transformat într-un vulcan,ce era un permanent pericol, prinnenumăratele sale conflicte şisurprize, pentru liniştea Europei şi acivilizaţiei occidentale.

20.

Cu eşecul Turcilor în faţa Vienei, în

anul 1683, începe însă o nouăperioadă istorică, caracterizată prinofensiva victorioasă a creştinilor, ceau reuşit să recucerească teritoriilepierdute şi să ameninţe chiar şi stă-pânirea Porţii din Europa. Se naşte

 

astfel «Chestiunea Orientală»,  încheiată de abia cu sfârşitulrăzboiului mondial.

Dominată de rivalitatea ruso-

austriacă în concurenţă pentru

 

moştenirea imperiului otoman,chestiunea orientală va provoca, înconcordanţă cu spiritul timpului,emanciparea naţională a popoarelor

 

creştine din aceste părţi şi va danaştere unui nou sistem de echilibruinternaţional, întemeiat pe exi-

109

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 113/170

 

stenţa Statelor naţionale independente

 

din bazinul dunărean şi PeninsulaBalcanică. În faţa victorioaseicontraofensive imperiale, reprezen-tanta civilizaţiei apusene în aceste

 

părţi, care — ocupând câmpia Pano-nică — a ajuns până la Tisa şi Dunăre,nici Principatul Ardelean al celor «treinaţiuni» privilegiate nu s-a putut

 

menţine în forma sa anarhică, subocrotirea suzeranităţii turceşti, ci a fostsilit să se integreze proiectelor dereorganizare a bazinului dunărean,supunându-se stăpânirii împăratului

de la Viena. Ca şi în timpul prăbuşirii«Regatului Apostolic» maghiar, cu 150de ani în urmă, straturile ardelene aufost exclusiv preocupate şi în decursulacestei răsturnări istorice, de salvareaprivilegiilor lor de castă, prin menţi-

 

nerea «libertăţilor lor constituţionale».Din această cauză au început tratativeneîntârziate cu generalii imperiali,grăbindu-se să ratifice imediat acordul

  încheiat, care le garanta, în schimbulrecunoaşterii suzeranităţii imperiale şi

 

a prestării unui tribut anual, atâtpăstrarea vechii forme constituţionalecât şi menţinerea şubredei stăpâniri aprincipelui, executorul docil şi

110

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 114/170

 

interesat al intenţiilor lor. Împăratul

 

de la Viena cunoştea însă bine, dinexperienţa câştigată în regiunile pe

 

care le moştenise de la fostul regatungar, mentalitatea anarhică şiintenţiile adevărate ale straturilor

 

privilegiate şi nu era câtuşi de puţindispus să le satisfacă. Dimpotrivă, elintenţiona să asigure ordinea şi liniştea

 în bazinul dunărean, prin organizareaunei administraţii cât mai centralizate

 

şi instituirea puterii sale absolute într-un Stat cât mai unitar, în care toateforţele particulariste urmau să fiereduse, pe cât cu putinţă, spre a face

 

loc unei cât mai mare nivelări apopulaţiei din cuprinsul întregului

 

imperiu.Împăratul era chiar constrâns, în

interesul lui propriu, să n-aibe decâtadversitate şi neîncredere faţă destraturile privilegiate, pentru că, înafară de pericolul şi restrângerea pecare tendinţa lor particularistă o

 

reprezenta pentru autoritatea sa,stăpânirea lor sărăcise în aşa măsurăpopulaţia, încât nu-i da posibilitate să

 

suporte sarcinile fiscale necesaresusţinerii Statului, iar exploatarea lor

 

abuzivă provocase emigrări în masăaşa de numeroase, încât nici ca-

111

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 115/170

 

drele armatei nu se mai puteaucompleta în măsura trebuinţelor.

Ca o primă măsură, pentru a-şi  întări autoritatea şi a aduce ordine în ţară, împăratul s-a folosit deci de

 

moartea ultimului principe alTransilvaniei, Mihail Apafi I, spre anu mai confirma altă persoană înaceastă demnitate. Preluând-oasupra sa, a vrut să emancipezeadministraţia ţării de atotputernicia

 

straturilor, prin instituirea unuiguvernator şi a unei cancelarii aulicetransilvănene la Viena, instanţămenită să facă oficiul de legătură

  între centru şi provincia sa  îndepărtată. Iar în Transilvania,autoritatea generalului comandant,sprijinită de puterea efectivă agarnizoanelor militare, trebuia să-iasigure primul rol de comandă înaşa măsură ca simplele lui sfaturi săaibe valoare de ordine.

În acelaş timp, socotind că

autoritatea spirituală a bisericiicatolice este cel mai bun reazem alstăpânirii sale, a căutat, neocolindnici mijloacele de constrângereviolentă, să răspândească cât maimult această credinţă în mareamulţime a supuşilor. Câştigând prin

 

promisiunea îmbunătăţirii situaţiei

 

lor materiale şi morale, prinacceptarea

112

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 116/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 117/170

 

lor între membrii confesiunilorrecunoscute ca recepte de constituţiaTransilvaniei, deci ca privilegiaţi, un

 

număr de preoţi şi protopopi românidin Ardeal, i-a convins să se despartăde biserica ortodoxă spre a se declarauniţi cu Roma, având dreptul să-şipăstreze numai formele cultului înschimbul recunoaşterii autorităţiisupreme a Papei şi a primirii unoranumite norme dogmatice.

Rezistenţa înnăscută a poporului

 

român în contra tuturor schimbărilorde credinţă, considerate ca un noumijloc de asuprire şi de atentat lafiinţa sa etnică, precum şi opoziţia înnumele libertăţilor constituţionale,

 

  încununată de succes, a straturilorreprezentate în dietă, împotrivapromisiunilor imperiale făcute, azădărnicit, în mare măsură, opera decatolicizare, adăugând încă unferment de descompunere celorexistente. Căci, în loc să fie câştigat

sufleteşte stăpânirii imperiale,poporul român a rămas despărţit în

 

două biserici, cea tradiţională orto-

 

doxă şi cea unită nou creată,favorizată de stăpânire în detrimentulceleilalte.

În acelaş timp, opoziţia înverşunată

 

a straturilor privilegiate în contratuturor refor-

113

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 118/170

 

melor iniţiate de autoritatea imperială,

 

a zădărnicit, în mare măsură,programul imperial de îmbunătăţire a

 

situaţiei găsite prin suprimareaprivilegiilor nedrepte şi instituireaunei administraţii mai bune şi mai

 

imparţiale. Astfel încât s-a ajuns larezultatul paradoxal că, în loc să se

  îmbunătăţească, situaţia majorităţiipopulaţiei s-a înrăutăţit şi mai mult.

 

Căci, în urma revoluţiei straturilor

 

privilegiate, sub conducerea luiFrancisc Rakoczi al II-lea, în contramăsurilor de centralizare şicatolicizare ale regimului, care a pus,pentru moment, în pericol însăşistăpânirea imperială asupra ţinuturilor

 

recent dobândite, ţara ajunsese în aşa

 

stare de mizerie, încât nu mai putea fitulburată prin reforme radicale.

Intimidată de amploarea acesteirevoluţii şi silită, atât din cauza

 

planurilor dinastice, de a asiguramoştenirea coroanei şi în linie

femeiască, cât şi din pricinarăzboaielor de apărare în contraagresivităţii nepotolite a Prusiei lui

 

Frederic al II-lea, să recurgă labunăvoinţa şi la ajutorul factorilor

 

politici organizaţi din stat, autoritateaimperială s-a văzut constrânsă săabandoneze planul iniţial

114

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 119/170

 

de reforme şi să se mulţumească cu

 

 jumătăţi de măsuri.

21.

Respectând şi menţinând structura

 

privilegială a statului, astfel cum sedezvoltase în timpul principatuluiardelean din «uniunea celor treinaţiuni» şi din codicele tripartit al lui

 

Verboczy, guvernul imperial alTransilvaniei s-a văzut nevoit săadauge sarcinilor grele existente, înfolosul privilegiaţilor, şi alte sarcini

 

noi, reclamate de susţinerea imensului

 

aparat de stat. Aşa încât populaţiaromânească, asupra căreia apăsautoate aceste sarcini, ajunsese la aşastare de disperare, încât părăsea înmasă locurile natale spre a trece înVoievodatele învecinate, în Munteniaşi Moldova, unde, cu toate căstăpânirea străină a DomnilorFanarioţi era şi ea deosebit de

 

apăsătoare şi de abuzivă, totuşi

situaţia era mai suportabilă.

 

Nici nenumăratele edicte şiordonanţe imperiale din tot secolul alXVIII-lea, nici pedepsele grele pe carele prevedeau pentru familiile şiconsătenii celor fugiţi, nici con-

115

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 120/170

 

trolul sever la graniţă, nici

 

promisiunile de iertare de oricepenalitate pentru cei ce vor reveni, nicichiar cordonul sanitar şi epidemiileendemice de ciumă din VoevodateleRomâneşti, n-au putut stăvili valulnecurmat de emigranţi care părăseau înmod clandestin Ardealul.

Şi cum era să nu-şi părăseascăcăminele dacă, — după cum a arătatcontele Auersperg, GuvernatorulArdealului, într-un raport din 1Aprilie 1772 către Iosif al II-lea, fiul şicoregentul împărătesei Maria Tereza,

  — ţăranii erau siliţi, chiar şi prinordonanţa din 1769, care totuşi  îmbunătăţise situaţia populaţiei

 

supuse, să presteze domnilor depământ săptămânal «patru zile delucru cu mâna şi trei zile de lucru cuvitele». În afară de acestea, ţăranii

 

trebuiau să plătească şi impozitele şi,pe deasupra, să mai întreţină şi pefuncţionarii cârmuirii din părţile lor,

 

ale căror «prevaricaţiuni şi

 

malversaţiuni», mai ales aleperceptorilor, le simţeau destul de des.

Adânc îngrijoraţi de aceste stări ce

 

dovedeau că, şi în noua situaţie dedrept internaţional, organizaţia şistructura internă a Transilvaniei arămas aproape neschimbată,

116

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 121/170

 

din cauza opoziţiei permanente a celor

 

«trei naţiuni» privilegiate ce invocauneîncetat, la orice tentativă dereformă a guvernului, «libertăţileconstituţionale» ce le fuseseră garanta-

 

te, funcţionarii superiori veniţi de la

 

Viena se vedeau adesea constrânşi săse adreseze chiar suveranului, spre aputea obţine remedierea unor releprea evidente. Între aceştia, conteleClary, conducătorul Tesaurariatului,administraţia financiară a provinciei,

 

s-a simţit obligat să arate că «trebuie

 

  întreprins totul spre a se păstraRomânii, care, dacă sunt cei maisăraci, sunt totuşi cei mai numeroşicontribuabili ai ţării».

 

Nu este deci surprinzător că Iosif alII-lea, monarhul care întruchipa maihotărât tendinţele centraliste şi

 

absolutiste tradiţionale ale Habs-burgilor, să fi rămas într-adevăr în-grozit de situaţia pe care a găsit-o înTransilvania, Banat şi ţinuturile

 

 învecinate de lângă Tisa, în anul 1773,când a vizitat cu deamănuntul acesteţări.

 

Şi pe el l-a impresionat îndeosebicaracterul străin, suprapus, pe carestatul constituit îl avea faţă derealităţile date, faţă de populaţia ţării.

117

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 122/170

 

«Îmi fac o datorie de conştiinţă»

 

scria el într-un raport adresatConsiliului de Stat şi împărăteseiMaria Terezia, mama sa, să arăt «căţara aceasta, Transilvania, este

 

desigur bună şi frumoasă, însă arenevoie de un ajutor imediat, de oreformă radicală, căci nici

  îmbunătăţiri şi nici jumătăţi de

 

măsuri nu ajung, mentalităţile fiinddeja aşa de stricate». «Straturileconducătoare sunt stăpânite de unspirit de neîncredere, suspiciune şiintrigă. Toţi caută numai să-şi

păstreze privilegiile, să nu fiestânjeniţi în încasarea veniturilor şi să

 

poată face ce vor cu supuşii lor».Îndeosebi «nobilimea maghiară nu sefereşte de nimic mai mult în lumedecât de ceea ce i-ar putea micşoraveniturile sau restrânge dreptul pecare şi-l extinde, cu dreptate saunedreptate, aşa de departe cât poate,numai ca să poată exploata cât mai

mult ţăranii supuşi».«Iobagul este un sclav al domnuluisău, n-are nici un mijloc de susţinere;

 

trebuie să slujească mult sau puţin,după bunul plac al stăpânului său,cum şi unde vrea acesta. De oreglementare a sarcinilor nici nupoate fi vorba», aşa încât, încheie

 împăratul «aşi

118

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 123/170

 

avea remuşcări de conştiinţă dacă n-

 

aşi arăta că această ţară are mai multca oricare alta nevoie de un urbariu,de o stabilire a sarcinilor pentrupopulaţia agricolă ».

 

Împăratul, confirmând cele rapor-tate înainte şi de funcţionarii superioriamintiţi (contele Auersperg, care a

 

arătat «că i s-a adus la cunoştinţă însecret că sate întregi sunt pe cale de aemigra în Moldova»; contele Clary,care atrăsese şi el atenţia că «dacă

 

aceste rele nu vor fi curmate în curând,este de temut că se va produceemigrarea de localităţi întregi, poate a

 

multor mii de contribuabili pe carenumai războiul, ce are loc în Munteniaşi Moldova, i-a împiedecat până acumsă facă aceasta»), a adăugat: «muncilenemăsurate şi tratamentul crud al pro-prietarilor de pământ faţă de supuşiilor sunt arătate ca motivele principaleale acestor emigrări», deoarece,«excesele merg prea departe, aşa că

supuşii nu mai pot exista în asemenea împrejurări».Drept concluzie, trebuiesc amintite

următoarele fraze concludente şirezumative ale împăratului Iosif al II-lea: «aceşti săraci supuşi români, caresunt, fără îndoială, cei 

119

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 124/170

 

mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei, sunt chinuiţi şi împovăraţi cu nedreptăţi de toată

 

lumea, fie Unguri, fie Saşi, aţa de mult,că într-adevăr, soarta lor, când ocunoşti, este foarte de compătimit şi nueste decât de mirat că se mai găsescatâţia din aceşti oameni şi că n-au fugit 

 

cu toţii. Nu mă mir că pământurile lorsunt prost lucrate, căci nici n-ar puteafi altfel, dacă nu sunt siguri deposesiunea lor de la o zi la alta, putândşi trebuind să fie zilnic şi poate înfiecare ceas la munca stăpânului lor;cum ar putea, în asemenea împrejurări,să se ocupe şi să se silească pentrulocurile lor? Naţiunea, de altfel, are

 

spirit, iar nestatornicia ei provinedesigur numai din cauza nenorociriisale, pentru că, în caz de nevoie, cândsituaţia devine prea din cale afară deinsuportabilă, să aibe putinţa a fugi

 

mai uşor în altă ţară».În faţa acestor mărturii s-au

 

alarmat, la Viena, chiar şi cercurileconducătoare ale armatei, conteleLacy — preşedintele Consiliuluiimperial de război — exprimându-şipărerea că este necesar să se ia măsuripolitice cât mai drastice. Acestemăsuri nu

120

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 125/170

 

puteau consta decât în desfiinţarea

 

«libertăţilor constituţionale», atât descumpe straturilor privilegiate, căcinumai prin reforma structuriiprivilegiate a întregii organizaţii de

 

stat i se putea lua acesteia caracterulstrăin, suprapus, şi remedia viciileorganice de care suferea ţara în toate

 

domeniile, economic, social, politic şinaţional.

 

După preluarea frânelor domniei,Iosif al II-lea a încercat să curmeaceste rele prin abrogarea constituţiei

 

ardelene şi organizarea ţării pe altebaze, conform dorinţelor sale

 

centraliste şi idealurilor urmărite de«absolutismul luminat» în aşa fel, ca

  întreg aparatul de Stat să deviemecanismul administrativ alsuveranului, capabil să dea în sfârşitdiferitelor regiuni ale întinsului săuimperiu consistenţa şi unitatea care-i

 

lipseau. Intenţiile împăratului auputut fi sabotate cu succes de

straturile privilegiate, pentru că princaracterul lor prea raţionalist şi

 

teoretic nu corespundeau nevoilorlocale şi, mai ales, pentru că acestestraturi deţineau toate posturile de

 

comandă în administraţia ţării, decare o viaţă de Stat organizată nu se

 

putea lipsi, înlocuirea

121

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 126/170

 

lor cerând timp până la creşterea uneinoi generaţii în spiritul acestor

 

reforme.Pe deasupra, decretarea limbii

germane ca limbă oficială a Statuluiconfirma din nou caracterul săustrăin, aşa încât toate bunele intenţiiconcretizate în edictul de toleranţă

 

religioasă, în abrogarea excepţiunilor

 

de la impozite pentru privilegiaţi, înordonanţele pentru ocrotireapopulaţiei ţărăneşti şi altele, n-au

 

rămas decât simple enunţări de

 

principiu, executarea lor fiind cu

succes împiedecată de cei interesaţi.

 

Din conflictul făţiş izbucnit între

 

suveran şi «naţiunile privilegiate»  împăratul a ieşit învins, fiind silit, înurma eşecurilor pe care le-a suferit înpolitica externă şi a războiuluinenorocit pornit în contra Turcilor, sărevoce, pe patul de moarte, toate mă-surile din timpul domniei sale.

Victima acestui conflict a fost însă şi

de astă dată populaţia românească, care  — recunoscătoare pentru felulprietenos şi uman pe care i l-a arătat

  în timpul repetatelor sale călătorii înArdeal, când asculta cu interes toateplângerile şi încrezătoare în autoritateaşi puterea sa, s-a ridicat, în anul

122

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 127/170

 

1784, sub conducerea lui Nicolae Ursu,supranumit Horia, un ţăran isteţ dinAlbac, comună în judeţul Turda, spre

 

a impune aplicarea măsurilordecretate.

Ca şi în anii 1437 şi 1514, gloateleţărăneşti neorganizate au fost înecate

 

  în sânge de armata straturilorprivilegiate, în deosebi a nobilimii, iar

  împăratul, preocupat în acel momentde proiectul schimbării posesiunilorsale din Ţările de Jos cu Bavaria şi înpreajma dezlănţuirii unui conflict ar-

 

mat, n-avea nici intenţia şi nici

 

puterea să îndeplinească oficiul dearbitru şi să ocrotească o populaţie ce

 

se încrezuse şi sperase în bunele saleintenţii.

 

Măcelăriţi în faţa oraşului Deva,ţăranii răsculaţi s-a împrăştiat atunci

 

când s-a îndreptat împotriva lor şiarmata regulată a Statului, iarcăpeteniile, Horia şi cei doi ajutori aisăi, Cloşca şi Crişan, au fost prinşi şi

executaţi la Alba Iulia, suferind cel mai

 

  înfiorător martiraj pentru cauzaeliberării sociale şi naţionale; au fostzdrobiţi pe roată şi sfârtecaţi în bucăţi,

 

  în faţa a 2151 ţărani români, siliţi deorganele administrative nobiliare săasiste la această groaznică privelişte.

123

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 128/170

 

Nu este lipsit de semnificaţie faptul

 

că, în timpul răscoalei, se formase  între ţărani un curent pronunţat în

 

favoarea reconstituirii vechii Dacii,presimţită instinctiv ca singura

 

posibilitate să redea atât ţării cadrul

 

unităţii naturale, cât şi lor organizaţiapolitică potrivită nevoilor fireşti.

După înăbuşirea răscoalei şi moartea  împăratului, straturile privilegiatereunite în Dieta de la Cluj, în anul1790, au dat o nouă ordineconstituţională Transilvaniei, care, de

 

fapt, nu era decât o restabilire a stă-rilor aşa cum au existat înainte dedomnia, eşuată în ţelurile ei, a

 împăratului Iosif al II-lea.Noul împărat, Leopold al II-lea, sub

impresia acestui eşec, simţindu-se

 

ameninţat şi în stăpânirea sa de

 

izbucnirea revoluţiei franceze, nu maiera dispus să reînceapă lupta cu forţele

 

politice organizate din interior, ce sedovediseră atât de îndărătnice, ci era

hotărât să guverneze în cea mai bună  înţelegere cu straturile privilegiate

 

spre a putea ţine piept iminentului

 

pericol din afară.Războaiele napoleoniene şi epoca

reacţiunii care a urmat, stăpânită depersonali-

124

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 129/170

 

tatea proeminentă a cancelaruluiMetternich, a transformat Statul într-un imperiu austriac şi în cel maivajnic susţinător al ordinei privile-giate stabilite, adversar neîmpăcat altuturor curentelor populare şi deorganizare politică pe temelie etnică.

În aceste decenii era deci natural casituaţia Românilor să rămână înaceiaşi stare de asuprire din parteacelor trei «naţiuni» privilegiate.

 

Încercarea lor de a obţine dreptate pe

 

cale legală a eşuat, însă a avutimportanţa principială de a fi fixat,

  într-un program politic, revendicărilelor de egalitate naţională şi eliberaresocială.

Revendicările au fost formulate într-o petiţie pe care au înaintat-o

 

  împăratului, numită «supplex libellusValachorum Transsilvaniae». În eacereau ca naţiunea românească să fie

 

repusă în toate drepturile politice şicetăţeneşti de care se bucură şi

 

celelalte «naţiuni» privilegiate, să fie

 

deci recunoscută ca a «patra naţiune»

 

de constituţia ţării, iar biserica lor

 

ortodoxă să fie şi ea primită întreconfesiunile recepte, bucurându-se deaceleaşi drepturi ca celelalteconfesiuni. Mai

125

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 130/170

 

propuneau participarea, în raport cunumărul populaţiei, la ocupareafuncţiunilor publice şi sarcinilor pe

 

toată populaţia ţării, proporţional cucapacitatea fiecăruia. Împăratul n-aluat în seamă această petiţie, ci a

 

trimis-o — tot aşa cum va face, peste osută de ani şi urmaşul său, FranciscIosif, cu «memorandumul» ce i s-aprezentat — straturilor ardelenereunite în dieta de la Cluj, care aurespins-o, cu aceeaşi indignare cu carestrămoşii lor hotărâseră, în epocaPrincipatului Ardelean autonom, săinterzică poporului român să mai

  îndrăznească a cere de la nobilimeamaghiară scutirea de la prestaţiile

 

iobăgeşti pentru zilele de sărbătoare.Efectul politic imediat al acestei petiţii

 

a fost deci negativ; tot astfel au rămasfără efect practic imediat şi pledoariileepiscopului Ioan Inocenţiu Micu din

 

anul 1736, pronunţate în dietaArdealului, în favoarea bisericii unite

româneşti pe care o conducea, cerând împlinirea promisiunilor ce se făcuserăcu ocazia acestei uniri, după cum arămas şi memorandul politic alRomânilor de la 1892, după cum aurămas fără ascultare toate rugăminţile,intervenţiile şi cererile Românilor în

 

faţa voinţei

126

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 131/170

 

neînfrânte de stăpânire a nobilimiiprivilegiate maghiare.

Dacă n-a avut urmări imediate,petiţia înaintată împăratului Leopoldal II-lea şi respinsă de straturileprivilegiate din Ardeal a avut totuşi o

  însemnătate epocală. Căci, în aceastăpetiţie, rugăminţile se întemeiază pe

 

considerente istorice, folosind metoda  întrebuinţată cu atâta succes de

 

straturile privilegiate pentru menţine-

 

rea «libertăţilor lor constituţionale».

 

Într-o epocă în care argumentelebazate pe raţiune, umanitate şidreptate erau de la început socotite şicondamnate ca revoluţionare, nu seputeau invoca decât argumente carear fi putut, prin natura lor, constitui obază de discuţie. Iar cum singurul

 

argument pe care straturile privilegiate  îl puteau invoca pentru menţinereastărilor anormale create de «libertăţile

 

lor constituţionale» era cel de pretinsordin istoric, în sensul că ordinea

privilegiată este moştenirea unei  îndelungate tradiţii a organizaţiei de

 

Stat, nu le mai rămânea Româniloraltă cale spre a răsturna acestargument, ce se dovedise a fi fostprimit ca valabil, decât acela de aarăta că revendi-

127

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 132/170

 

cările lor se susţin printr-un drept

 

istoric şi mai vechi şi mai întemeiat.Amintirea originii romane a

poporului român, continuitatea şipreexistenţa sa înaintea tuturor

 

celorlalte neamuri aşezate în acestepărţi, a conferit revendicărilorformulate caracterul lor adevărat, celal unei reparaţii istorice necesare.

 

Din această cauză, simţindtemeinicia argumentului produs,straturile privilegiate maghiare aucontestat şi contestă până astăzineîncetat, cu atâta vehemenţă şi

pasiune, continuitatea poporuluiromân în Dacia, dând uneicontroverse ştiinţifice prin natura ei,caracterul unui proces pe care-lpledează cu tot aparatul procedural,de tertipuri şi sofisticări, permise şinepermise, spre a câştiga bunacredinţă a opiniei publice mondiale.

În acelaşi timp, cererile formulate  în petiţie constituiau şi o încercare

de a da o soluţie pozitivă, în cadrulpoliticii de continuitate adoptată desuveran, inextricabilei probleme aorganizării întregului bazin du-nărean în cadrul unitar alimperiului austriac, dând structuriisale de Stat un caracter mainatural, de mai multă autohtonie,mai

128

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 133/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 134/170

 

corespunzător nevoilor înrădăcinateacestor regiuni.

Petiţia Românilor voia deci săelibereze formele privilegiat aleorganizaţiei de stat de caracterul lor

 

străin şi suprapus, spre a le daconţinutul etnic necesar, în stare să leia imobilitatea anacronică şi să leconfere posibilitatea unei evoluţii

 

normale, în concordanţă cu pasultimpului.

22.

Pentru poporul românesc, aceastăpetiţie are însă o însemnătate şi mai

 

mare, căci ea exprimă o stare deconştiinţă hotărâtoare pentru toatădezvoltarea sa ulterioară. Dinvicisitudinile şi nenorocirile trecutului areuşit să se ridice şi să ajungă, prinaptitudinile sale spirituale şi printr-omuncă stăruitoare de creaţie culturală,

 

la conştiinţa destinului său istoric, la

 

conştiinţa originii şi unităţii saleetnice.Sub imperiul acestei conştiinţe el şi-

 

a împlinit, într-o corelaţie armonică şi

 

condiţionare reciprocă, atât misiuneasa culturală cât şi revendicările salepolitice, sociale şi

129

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 135/170

 

naţionale. Prin operele de erudiţie ale

 

  învăţaţilor săi din secolul al XVII-lea,de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi

  începutul celui de al XIX-lea s-aformat această conştiinţă, răspândită

 

apoi de dascăli iluminaţi pe tot

 

cuprinsul ţărilor române, în Ardeal, înBanat, în regiunile de lângă Tisa, înMaramureşul vechilor săi Voievozi şi

  în Principatele Române, în Moldova şiŢara Românească, unde a prins

 

rădăcini atât de adânci încât a fost înstare să dea naştere unui curentatotstăpânitor de renaştere naţională,creaţie culturală, pacificare socială,

 

organizare şi realizare politică,exprimat în etapele succesive ale UniriiPrincipatelor, împroprietăririi ţărani-

 

lor şi dezrobirii ţiganilor între 1859— 

 

1866, ale independenţei şi înălţării sale

 

ca regat în ordinea internaţională, aleprogresului şi consolidării sale interne,sub Domnia marelui său Rege Carol I,

  între 1877—1916 şi, în sfârşit, ale

  întregirii regiunilor învecinate deambele laturi ale Carpaţilor, locuite de

 

Români în cadrul geografic firesc alStatului de astăzi, în urma războiuluimondial, sub glorioasa domnie aRegelui Ferdinand I cel Leal.

130

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 136/170

 

Fără exagerare se poate deci susţine

 

că Statul actual şi conştiinţa naţională

 

a poporului românesc sunt rezultatulgreu câştigat al capacităţii sale de

 

civilizaţie, pe când Statul maghiar şi

 

revendicările sale revizioniste nu suntdecât expresia unui instinct dedominare şi asuprire, produs decaracterul privilegial şi suprapus alinstituţiunilor sale politice. Formulacare circulă şi caracterizează Ungariadrept ultimul stat feudal din Europanu este de circumstanţă şi lipsită de

 

temei.

23•

Din această cauză, Ungaria a formattotdeauna o notă discordantă în cadrulcurentelor generoase de emanciparepolitică şi îndreptăţire socială, care au

 

stăpânit Europa în ultimul veac,falsificându-le conţinutul şi întrebuin-

 

ţându-le ca un paravan, în dosul

 

căruia să-şi poată continua în voieopera de asuprire şi de exploatare aneamurilor vecine din bazinul dună-rean. Astfel, încă spre sfârşitul epociiabsolutiste, nobilimea maghiară detoate categoriile a început în dietă şi

 în «adunările comitatense» în

131

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 137/170

 

acele adunări autonome aleprivilegiaţilor, care exercitau toate

 

atribuţiile stăpânirii într-un ţinut, oviolentă campanie de agitaţii pentru

 

impunerea limbii maghiare, în loculcelei latine, ca limbă oficială pentrutoate manifestările publice, cu intenţiade a da statului poliglot un aspect deunitate pe care nu-l avea, înăbuşindnaţionalitatea celorlalte individualităţietnice.

Opoziţia Românilor, Slovacilor,

 

Germanilor, Croaţilor şi Rutenilor, a

 

fost combătută, cu ultima violenţă, de

straturile privilegiate maghiare, înnumele ideologiei liberale tot mairăspândite în ţările civilizate aleEuropei.

Reprezentativă pentru toate acestestrăduinţe rămâne figura marelui

 

agitator Ludovic Kossuth care, cutoate că s-a făcut campionul ideilorcelor mai înaintate ale timpului, n-aezitat totuşi să declare că va trebui

grăbită «maghiarizarea Croaţilor, Ro-mânilor şi Saşilor, altfel vom fidestinaţi dispariţiei».

Căci, el îşi dădea seama că, dacă seobţine o administraţie centralizată la

 

Budapesta, un guvern unitarmaghiar pentru

132

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 138/170

 

toate aceste regiuni, o armată proprieşi instituirea unui regim electoralcensitar, toate celelalte reforme nu vorrămâne decât simple enunţări de

 

principii, bune pentru a câştigasimpatia străinătăţii, însă fără nici ovaloare practică.

Ce putea într-adevăr folosipopulaţiei abrogarea ordinei

 

privilegiate şi a regimului feudal deiobăgie, dacă în baza censului ridicatal regimului electoral stăpânirearămânea de fapt, dar sub un aspectschimbat, tot în posesiunea vechilor

clase de privilegiaţi, ca şi permisiuneade răscumpărare de la sarcinilefeudale, dacă ţărănimea, în starea de

 

asuprire şi sărăcie în care se găsea, n-avea mijloacele ca să se poată folosi deacest drept teoretic?

Instinctele ancestrale de stăpânirepeste alte neamuri urmau în schimbsă fie cu prisosinţă satisfăcute prin

  înglobarea Transilvaniei şi a

regiunilor de lângă Tisa în organizaţia

 

Statului maghiar, înglobare cerută cuaceeaşi stăruinţă atât de partidulradical cât şi de moderaţi, pentru că -

 

după cum a arătat Ştefan LudwigRoth, un pastor al Saşilortransilvăneni din acea vreme, care,

133

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 139/170

 

  în curând, va deveni un martir alideilor sale generoase, fiind executat înanul 1848 de regimul revoluţionar al«liberalului» Kossuth — Ardealul eraromânesc. «Ardealul, spunea el în anul1842, când dieta privilegiaţilor,

  întrunită la Cluj, dezbătea introdu-cerea limbii maghiare ca limbăoficială, are de mult, pe cale naturală olimbă a ţării, care nu este nici ceagermană, nici cea ungurească : este cearomânească. Singura limbă decirculaţie generală în această ţară»,

 

  întărea el, «este limba românească»,

arătând că adevărul acesta, recunos-cut, în fond, de toate conştiinţele, n-are

 

nici un rost să fie tăgăduit. Dimpotrivă,continua el, adresându-se nobilimiimaghiare, este necesar să se deaRomânilor «hrana dreptăţii şi băutura

 

răcoritoare a unui tratament uman», săli se «respecte demnitatea omeneascăşi să li se cinstească credinţa creştină»,

 

să li se dea «putinţa unui trai

neatârnat şi mijloace de educaţie»,  încheind profetic cu următoarelecuvinte: «luaţi seama la ce faceţi şi nu

 

aruncaţi cu îndrăzneală criminală  jăratec în paie. Voi semănaţi vânt şiveţi culege furtună ».

134

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 140/170

 

24.Furtuna s-a dezlănţuit într-adevăr în

anul 1848, când Ludovic Kossuth,folosindu-se de mişcarea generală deemancipare politică, a instituitrepublica maghiară independentă desub conducerea sa, spre a silui fiinţacelorlalte popoare şi, pătrunzând cuarmata în Transilvania, a început celmai sângeros şi mai neomenos război

 în contra naţiunilor din aceste regiuni.Dezorganizând astfel complet totbazinul dunărean, Kossuth a provocat,prin acţiunea sa, intervenţia şi invazia

armatei de ocupaţie ruseşti în acestepărţi, îndeplinind ceea ce compa-

 

triotul său mai prevăzător, conteleSzecheny, îi prezisese cu un an înainte,anume, că va duce poporul maghiar«într-un aşa impas, că nici Dumnezeu

 însuşi nu va mai putea să-l salveze».Ungurii n-au ţinut seama nici de

apelul patetic al marelui lor patriot,baronul Wesselyeny, care, orb fiind, a

venit totuşi în dietă şi le-a spusurmătoarele cu privire la Români:«Viitorul este mai obscur ca noapteaochilor mei. Numai pacea şi

  înţelegerea pot să ne salveze. Ştefancel Sfânt zicea

135

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 141/170

 

fiului său: fericite sunt ţările care au

 

numeroase popoare. Acest sfat, căruias-au raliat notabilii noştri, apasăasupra noastră ca o blasfemie, căcipopoarele sunt înrăite şi se ridicăunele contra altora. Românii merită osimpatie specială şi acest nume nutrebuie să le fie refuzat căci este ade-vărat că sunt descendenţii Romanilor.

 

Este în interesul lor să se întâlneascăcu noi, deoarece, ca şi noi, ei suntizolaţi în aceste părţi».

 

Kossuth însă şi straturile privilegiateale nobilimei maghiare din dieta

ardeleană au dispus de Români fărăei; terorizând cu formula «Unirea saumoartea», au impus cu forţadecretarea «Unirii Transilvaniei cuUngaria».

Românii, întruniţi într-o mare

 

adunare populară pe câmpia«Libertăţii» de lângă Blaj, auproclamat însă dorinţa lor la o viaţă

 

naţională proprie şi dreptul de a dis-

pune de soarta lor.Retrăgându-se şi deputaţii Saşilor

 

din dieta ardeleană în semn de protestcontra unirii decretate, Ardealul a fostinvadat de oştile guvernului ungurescşi de cetele înarmate de nobilimeamaghiară. Totuşi, Ro-

136

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 142/170

 

mânii şi Saşii au căutat să ajungă la o  înţelegere, instituind în acest scop un

 

comitet de pacificare, al cărui scop  însă n-a putut fi atins din cauzaintransigenţei lui Kossuth. Într-adevăr

 

Csany, delegatul guvernului maghiarpentru administraţia Transilvaniei,definea astfel într-un manifest publicatitudinea regimului revoluţionar:

 

«Voi, nenorociţi Valahi, dezamăgiţi şiconduşi pe un drum rău prin intrigaofiţerilor austriaci. Nu se găseşte în

 

amintirea nici unui om sau a istorieinici o urmă despre o viaţă naţională

liberă cu privire la voi. Aţi fost sclavi

 

sub Romani, sclavi sub popoarelenomade, sclavi de asemenea în ultimamie de ani, numai maghiarii vă vorface să întrevedeţi zorile libertăţii»,

 

promiţându-le, apoi imediat, dacă nu

 

se vor supune, «pedeapsa corporală pecare o merită crimele lor». Acestecrime constau în rezistenţa încoronată

 

de succes, pe care armata lor de

voluntari ţărani sub conducerea unortribuni aleşi, a lui Avram Iancu,Buteanu şi Axente Sever, o opuneainvaziei maghiare şi atrocităţilor pecare le comiteau, împiedicând

 întinderea cuceririi maghiare în Bihorşi Sătmar, adică

137

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 143/170

 

  în regiunile de la actuala graniţă

 

apuseană a României. Căci, după cumafirma într-o scrisoare adresatăistoricului şi patriotului român N.Bălcescu, ce încerca totuşi să maimijlocească o înţelegere între Românişi Unguri, Kossuth nu concepealibertatea Românilor decât în felulurmător: «Libertatea voastră estespânzurătoarea, drepturile voastre deegalitate înseamnă că popoarele care

  împart teritoriul cu Ungurii, vortrebui să fie absorbite de elementulmaghiar».

În consecinţă nici armistiţiul încheiat  în vederea unei viitoare înţelegeri n-a

 

fost respectat, Ungurii arestând prinsurprindere mulţi conducători români,au spânzurat pe Buteanu, prefectulZarandului, au făcut să dispară peDobra şi au asasinat chiar pe Dragoş,care se arătase neobosit să mijloceascăo înţelegere.

 

Într-adevăr, punctele de vedere nu

se puteau împăca, căci faţă detendinţele ungureşti de stăpânire şiasuprire, Românii urmăreau, dupăcum au arătat-o în petiţia lor din 28

 

Decembrie, 1848, reformarea im-periului într-o «monarhie constituţio-nală la care să participe toatenaţiunile». Adânc

138

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 144/170

 

pătrunşi de un simţ de răspundere

 

pentru ordinea în bazinul dunărean, acărui expresie etnică o reprezentau înaceste părţi, au exprimat chiar

 

dorinţa, în petiţia prezentată la 25

 

Februarie 1848 de MitropolitulŞaguna, împăratului Francisc Iosif laOlmutz, «unirea tuturor Românilor înstatul austriac ca o naţiune

 

independentă sub sceptrul Austriei»,sub împăratul care ar fi devenit «mareduce al Românilor».

Pe când Ungurii provocau deci prinparticularismul lor egoist şi tendinţele

de asuprire naţională dezorganizarea

 

şi anarhia în tot Sud-Estul european,Românii se gândeau să asigure acestorregiuni un echilibru mai stabil printr-ocolaborare a popoarelor interesate, încadrul unei forme de stat federaliste.

Tocmai această colaborare menită săasigure liniştea şi un echilibru naturalregiunilor atât de greu încercate alebazinului dunărean, n-au voit

Ungurii, cu nici un preţ, să se poatărealiza, căci atunci ar fi trebuit să seresemneze la teritoriul lor etnic şi sărenunţe la dorinţele de stăpânire şiasuprire asupra celorlalte popoare.

139

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 145/170

 

Plecat în exil, după prăbuşirearegimului său de opresiunerevoluţionară, sub influenţa mediuluianglo-saxon, de libertate şi echitate,Kossuth a trebuit şi el să recunoască,prea târziu însă ca să mai poată aveaefect, că unica posibilitate de asanarea stărilor din aceste părţi este

 

recunoaşterea şi respectareadeosebitelor individualităţi naţionale,pentru că numai pe această temelienaturală se poate înălţa o stare de

 

ordine consolidată, pe care el o  întrevedea, acum, într-o confederaţie

a popoarelor interesate.25.

Dacă regimul său revoluţionar s-aprăbuşit, intenţiile sale asupritoare n-

 

au încetat însă să stăpânească spiriteleşi faptele conaţionalilor săi, rămaşi înţară, sub autoritatea reîntronată de

 

baionetele ruseşti, a absolutismuluiimperial austriac.

Căci, pentru straturile privilegiatemaghiare, Kossuthismul, în forma pecare a avut-o în timpul regimuluirevoluţionar, a rămas — cu toată

  înfrângerea suferită şi dezastrul pecare l-a provocat — crezul atotputernicşi necontestat, călăuzitor al întregiilor acţiuni

140

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 146/170

 

politice. Dându-şi în sfârşit seama căcel puţin formele exterioare trebuiesc

 

schimbate, că nu se mai poate menţinefăţiş o constituţie privilegială şi o

 

stăpânire feudală în mijlocul uneilumi însufleţită de credinţa libertăţiinaţionale şi a dreptăţii sociale, no-bilimea privilegiată maghiară arecunoscut în ideile conducătoare aleguvernului revoluţionar înfrânt, unicaposibilitate de a-şi salva vecheastăpânire sub aspectul înşelător alformelor noi, liberale, în stat. Nu ideileliberale, ci stăpânirea pe care şi-o

putea asigura, sub haina lor, asupranaţiunilor nemaghiare, o interesa. Din

 

această cauză Ungurii nu şovăiau săaccepte chiar un guvern absolutist şisă combată cu înverşunare unulconstituţional, care nu le satisfăcea

 

această dorinţă.Explicaţia acestei atitudini, în

aparenţă aşa de stranie, n-a scăpat

 

pătrunderii unui observator

contemporan experimentat: Într-unraport din 12 Octombrie 1861 înaintatde A. A. Paton, consulul englez laLubeck, lui Sir A. Layard, secretar deStat la Foreign Office, se găseşteurmătorul pasaj caracteristic: «amserioase îndoieli asupra

141

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 147/170

 

experienţei constituţionale din Austria,

 

pentru că Ungurii vor face în continuu  jocul partidului absolutist prinrevendicările lor inacceptabile. Acelaşilucru l-au făcut deja în 1848—1849,căutând să obţină un guvern şi oarmată independentă, şi acelaşi lucru

 îl fac şi în prezent. Însă Austria nu seva putea menţine cu două Camere

 

imperiale legislative solidare şi ostile înacelaşi timp. Ungurii au plătitcontribuţiile lui Schwarzenberg şi

 

absolutismului său centralist,birocratic şi militar, şi le refuză lui

Schmerling, unităţii sale constituţio-

 

nale şi autonomiei sale provinciale,ceea ce arată că ştiu printr-un instinctsigur că un adevărat guvern cinstitconstituţional ar fi mai fatal domina-

 

ţiei lor asupra popoarelor nemaghiare

 

decât absolutismul însuşi».Atitudinea lor, descrisă aşa de

plastic în acest raport, a fost într-adevăr una de continuă sabotare a

tuturor încercărilor de a reconstituiStatul pe temelii mai sănătoase şi maifireşti şi, în acelaşi timp, de continuăpândă spre a folosi momentulfavorabil pentru a-şi realizarevendicările «inacceptabile », spre a-şi întinde asuprirea asupra

142

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 148/170

 

celorlalte popoare şi îndeosebi asupraArdealului şi poporului românesc,conform aceloraşi metode pe care le-apracticat, pentru scurt timp, guvernulrevoluţionar al lui Kossuth.

26.Momentul oportun s-a prezentat în

sfârşit în anul 1866, când victoriileregatului prusian condus de Bismarck au împins până în pragul falimentuluiimperiul austriac. În timpul acesteigrave crize, Ungurii au menţinut

 

legături cu duşmanul din afară, aşa

cum au mai făcut-o de atâtea ori încursul existenţii lor istorice, în specialla 1791, când nobilimea privilegiatămaghiară, în legătură cu Prusia,susţinea revolte în interior.

 

Pericolul unei răscoale ungureşti, înurma unei epoci de surdă adversitate, ise părea împăratului şi de data aceastaiminent. Demoralizat de înfrângereasuferită şi de pierderea prestigiului său

personal, dornic să obţină concursul

 

activ al îndărătnicei nobilimimaghiare pentru reconstrucţia nece-

 

sară a statului, şi sub înrâurirea soţieisale, împărăteasa Elisabeta, pe carecontele An-

143

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 149/170

 

drassy o câştigase cauzei maghiare,  împăratul Francisc Iosif a părăsittimida încercare de federalism,

  începută prin acordarea unor maimari autonomii provinciale şi maidrepte libertăţi naţionale popoarelordin cadrul unităţii de stat absolutist,spre a se decide în sfârşit, cu multăgreutate, să împlinească dorinţele

 

domnilor de la Budapesta, pe care i leprezentase, într-o formă respectuoasă,Francisc Deak.

Prin întronarea noii ordiniconstituţionale se dădea statului un

nou caracter, acela al unei monarhiidualiste, împărţindu-se imperiul în

 

două jumătăţi, cu două parlamente şidouă guverne deosebite, cu o ordinelegală diferită, cu două sistemeeconomice şi teritorii vamale,trecându-se numeroasele popoare dincuprinsul monarhiei sub pre-ponderenţa elementului german într-o

 

parte, sub asuprirea stăpânirii claselor

privilegiate maghiare în cealaltă parte.Numai persoana monarhului, politicaexternă şi armata mai rămâneaucomune ambelor ţări şi documentauunitatea statului.

Noua monarhie dualistă a fost ceamai anormală şi mai fatală dintretoate soluţiile

144

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 150/170

 

ce se puteau găsi, pentru că ea însemna, de fapt, începutul sfârşituluiexistenţei de stat. Căci Ungurii nusocoteau această soluţie ca un termen

 

final, ci ca o soluţie de oportunitate,

 

ţinta dorinţelor lor fiind simplauniune personală a două state completdiferite sau chiar independenţa totală a

 

  întinsului lor regat, pe care l-auobţinut într-un moment de panică,prin conspiraţii, ameninţări şi intrigide alcov. Chiar de la început, de lainstituirea acestei noi forme de stat,clasele privilegiate maghiare, ajunse în

posesia exclusivă a factorilor destăpânire râvniţi, au îndreptat

 

acţiunea politică a regatului maghiar,conducând-o, — sub formele înşelătoa-re ale organizaţiei liberale şi par-

 

lamentare, dirijată însă efectiv dinumbră, de clubul lor nobiliar,denumit «Casină Naţională» — sprerealizarea obiectivelor pe care li learătase Ludovic Kossuth în scurtul

răstimp al regimului său revoluţionar.În consecinţă au urmărit o

 

subminare progresivă a autorităţii

 

centrale, o acaparare şi aservire aconducerii supreme, chiar şi îndirecţia politicii externe, intereselor

 

lor egoiste şi maghiarizarea forţată a

 

nea-

145

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 151/170

 

murilor lăsate pradă stăpânirii lorasupritoare, dezlănţuind astfelconflictul aprig şi neîncetat întrepopoarele imperiului, cunoscut întoată lumea, sub titlul atât de sugestivde «războiul naţionalităţilor», care a

 

răpit Statului liniştea necesarăconsolidării sale interne şi Sud-Estuluieuropean echilibrul şi stabilitatea decare avea nevoie în interesul general alpăcii şi al civilizaţiei.

 

Dacă rezultatul final al guvernăriilui Kossuth a fost dezorganizarea şianarhia bazinului dunărean, urmată depătrunderea armatelor ruseşti înaceste părţi, urmarea firească a

  întemeierii regatului maghiar, încadrul monarhiei dualiste, a fostizbucnirea războiului mondial din1914 şi instituirea dictaturii comunistela Budapesta (1919), împreună custările de criză, de nesiguranţă şi de

 

mizerie pe care le-a provocat.O serie neîntreruptă de tragedii

familiare (executarea arhiduceluiMaximilian, fratele monarhului, ajuns  împărat al Mexicului; sinucidereaarhiducelui Rudolf, fiul său şimoştenitorul tronului; asasinarea

  împărătesei Elisabeta, soţia sa),gravele neînţelegeri, conflicte şi

 

renunţări în sânul dinas-

146

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 152/170

 

tiei, s-au adăugat insucceselor guvernării,sleind iniţiativa şi hotărârea suveranului,

 

care, decepţionat de viaţă, îndoindu-sechiar de viabilitatea Statului pe care-l

stăpânea, ne mai având încredere înreforme şi credinţă în posibilitatea unei îmbunătăţiri a situaţiei, s-a refugiat într-o

 

atitudine de înfricoşată pasivitate şi destearpă împotrivire la orice tentativă carear fi putut schimba, cât de puţin,caracterul anormal al monarhiei dualiste.Sub presiunea permanentă a poftelornesăturate de stăpânire ale claselor

conducătoare maghiare şi ale guvernelorlor, Francisc Iosif a comis toate actele denerecunoştinţă, de renegare şi trădare pecare un monarh le poate comite. Aconsimţit să se împace cu adversarul săuvictorios, cu Prusia, să treacă la remorcalui Bismarck şi să devină unealta docilă apoliticii internaţionale condusă de noulimperiu german, care, prin autoritateaputerii sale economice şi militare, asigurapolitica Statului maghiar. A urmărit opolitică de expansiune şi ameninţare faţă

 

de ţările învecinate din PeninsulaBalcanică, a părăsit şi şi-a înstrăinatpopoarele din ţara sa, care-l urmaseră

 

cu147

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 153/170

 

credinţă şi se luptaseră chiar pentru el,

 

pricinuind acea stare de încordatătensiune care a izbucnit în catastrofaultimului război.

O singură dată s-a încumetat  împăratul să se opună dorinţelor

 

maghiare, atunci când acestea,depăşind orice limită, au pretinssacrificarea şi a ultimului element decoeziune prin instituirea unei armateproprii, pentru jumătatea lor de stat.Cu această ocazie s-a doveditanormalitatea şi fragilitatea acesteiconstrucţii de stat, căci, în faţaameninţării de a introduce votul

 

universal care ar fi răpit dintr-odatăregatului lor caracterul maghiarimpus, cercurile stăpânitoareinteresate au renunţat imediat lacererile lor.

În schimb şi-au permis toateabuzurile, nedreptăţile şi asupririle

 

faţă de popoarele pe care le-aureprimit, din mâinile monarhului, în

mod aşa de neaşteptat, în nestânjenitalor stăpânire. Ca şi în epoca lui Kos-suth, clasele stăpânitoare ale regatuluimaghiar n-au urmat sfaturile celormoderaţi, care îşi dădeau seama că,

 

pentru susţinerea statului, era

 

neapărat necesară o înţelegere

148

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 154/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 155/170

 

cu popoarele conlocuitoare, obţinută

 

printr-un minimum de concesiuni.Legea naţionalităţilor a fost întocmităpentru ochii străinătăţii, rămânând

 

literă moartă, neaplicată niciodată,nici într-un singur caz. Francisc Deak,autorul ei, supranumit «înţeleptulnaţiunii», pentru că reuşise să obţină

 

consimţământul monarhului pentru

 

forma dualistă de stat, a rămas unizolat, copleşit de vorbe măgulitoare,dar fără influenţă, conducerea trecând

 

oamenilor fără scrupule şi problemede conştiinţă, care întruchipau mai

bine şi mai adevărat intenţiile claselor

 

conducătoare. Compuse din nobilimeamaghiară a fostelor straturi privilegia-te cărora li s-a mai adăugat clasadocilă a salariaţilor de stat şi a

 

populaţiei înstărite, de provenienţă

 

recentă, a Budapestei şi a altor câtevaoraşe mai mari create prin mijloaceleartificiale ale politicii de stat, claseleinstalate la conducere au continuat, cu

elanul nestăpânit al neofiţilor, politicatradiţională de intoleranţă şi egoism a

 

straturilor care le-au premers, politicade persecuţie naţională, asuprire socialăşi exploatare economică a domnilorfeudali de pământ de odinioară,

149

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 156/170

 

transformaţi acum în latifundiari,

 

conducători de întreprinderi şi oamenipolitici, ce-şi mascau instincteleprimare sub aspectul exterior şi voit alunui cultivat stil de viaţă anglo-saxon.

Ura şi persecuţia lor se îndreptau

 

  îndeosebi contra Ardealului şipoporului românesc, neclintit înpăstrarea fiinţei sale etnice, în puterea

 

neînţeleasă de rezistenţă a robustei

 

sale firi ţărăneşti. Personalitatea im-punătoare a Mitropolitului Şagunareuşise chiar să-i sporească aceastăputere de rezistenţă, dându-i, în

 

scurtul răstimp al unei relativelibertăţi din anii premergători dua-lismului, în statutul organic al bisericiiortodoxe, bazat pe principiul ordinei

  în libertate, formele proprii şicorespunzătoare de organizare pentrusalvgardarea celor mai vitale interesenaţionale şi spirituale. La ce se puteaaştepta din partea guvernului ţării, aaflat imediat poporul român, când în

Parlamentul de la Budapesta, lacererea puţinilor săi deputaţi, de a li seacorda egalitatea de drepturi, li s-arăspuns cu ameninţarea luării aceloraşi

 

măsuri de exterminare care au fostfolosite în America îm-

150

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 157/170

 

potriva pieilor roşii; însuşi PrimulMinistru, Coloman Tisza, i-aapostrofat cu eleganta şi semnificativaformulă: «Taci şi plăteşte». Înasemenea condiţii şi în urma votării

 

noii legi electorale — care făceaaproape imposibilă alegerea înParlament a deputaţilor nemaghiari,

 

neagreaţi de guvern, căci nici 6% dinpopulaţie nu mai avea drept de vot (în

 

Transilvania numai 3,2%, faţă de

 

6,5—7,5% în centrul câmpieipanonice), — poporul românesc s-avăzut constrâns la atitudinea deprotestare mută a pasivităţii politice.

 

În acest timp, de la 1875 la 1906,clasele conducătoare şi-au pututpermite toate samavolniciile, fără săpoată fi denunţate, la timpul oportun,

 

 în faţa unui for autorizat.

 

Prin legi de încătuşare a presei, prinlegea grădinilor de copii, a

  învăţământului primar şi secundar,prin compunerea curţilor cu juraţi,

 

prin presiuni administrative, prinmaghiarizarea numelor, prin teroare şicorupţie, într-un cuvânt prin toate

 

mijloacele, s-a căutat să se obţinămaghiarizarea Românilor şi acelorlalte naţiuni, «prin foc şi sabie»,prin «degradarea lor sistematică şidecadenţa lor politică, morală şi

 

economică».

151

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 158/170

 

Un memoriu al studenţilor de la

 

universităţile din România liberă, care

 

a încercat să arate opiniei publicemondiale tratamentul de neînchipuităopresiune îndurat de Românii dinUngaria, a fost acoperit de injurii, iarmemoriul întocmit în anul 1892 departidul naţional român şi adresat Co-

 

roanei, în care se expuneau doleanţele

 

poporului român, a fost înapoiatnedesfăcut, delegaţia de 300 depersoane care s-a prezentat cu el laViena nefiind nici măcar primită înaudienţă de Francisc Iosif. Poate că şi

acest act de nemaipomenită descon-siderare a unui întreg popor ar firămas neobservat, dacă guvernulunguresc n-ar fi avut imprudenţa, dincauza şovinismului său exagerat, sămai pornească şi un proces împotrivaautorilor acestei petiţii neluate înseamă şi, printr-un juriu revoltător deparţial, să pronunţe verdicte de

 

condamnare la închisoare între 5 ani

şi 2 luni, în total patruzeci de ani detemniţă pentru 14 persoane.

 

Nemulţumite cu atâta, autorităţile au

 

instigat populaţia maghiară din Turdasă devasteze complet locuinţaconducătorului Românilor, Dr. IoanRaţiu, la înapoierea sa

152

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 159/170

 

de la proces, aşa încât acesta a putut săpronunţe cuvintele: «MulţumescDomnilor, iată-vă aşa cum sunteţi şi

 

cum v-am ştiut întotdeauna». Ecoulneaşteptat al acestui proces nedrept, afost unul de unanimă revoltă în toatălumea civilizată. G. Clemenceanu i-adat atunci cea mai concisă expresieprin următoarele fraze lapidare, atâtde caracteristice temperamentului său:«Se judecă în acest moment la Cluj,capitala Transilvaniei, un proces de

  înaltă trădare care interesează în ceamai înaltă măsură atât pe supuşii

  împăratului Francisc Iosif, cât şi petoţi oamenii cari doresc o mai bunărepartiţie a justiţiei între popoare.

 

Românii au de partea lor dreptul. Esteun cuvânt destul de mic, din care însăMaghiarii au putut să facă un lucrumare ».

Totuşi, guvernele maghiare nu s-aulăsat influenţate nici de opiniilestrăinătăţii, nici de intervenţiile

 

prevenitoare şi amicale făcute deregele Carol I al României pe lângăsuveranul lor, împăratul Francisc Iosif.Căci instinctele lor de asuprire îifăceau surzi faţă de orice sfat de

 

moderaţie. Din

153

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 160/170

 

contră, în anii care au urmat, subguvernările dominate de fanatismulnemăsurat şi energia încăpăţânată acontelui Ştefan Tisza, măsurile deprigoană şi opresiune au câştigat înintensitate pe toate tărâmurile. Înaceeaşi măsură creştea însă şiinstabilitatea internă, odată cu mizeriapopulaţiei, căci niciodată condiţiile

 

naturale nu pot fi siluite, fără urmărifatale, nici de cea mai îndârjită voinţă.Ca şi în secolul al XVIII-lea, stărileanormale de la sfârşitul secolului alXIX-lea şi începutul celui actual s-au

manifestat într-un curent tot maiputernic de emigrare a populaţiei în

 

ţări străine, mai ales în Statele Uniteale Americii, dezvăluind astfel unorcercuri cât se poate de largi,neinfluenţate de nici o credinţă poli-

 

tică sau preferinţă naţională,adevărata situaţie din Ungaria. Aşa depildă, într-o monografie a vieţii lui

 

Albert Ballin, directorul societăţii

germane de navigaţie HamburgAmerika Linie, se găseşte următorulpasaj revelator: «Emigraţia mereu

 

crescândă din partea ungurească amonarhiei habsburgice, supusă uneinenorocite constituţii agrare, a atras

 

atenţia şi cercurilor din jurul guver-

154

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 161/170

 

nului maghiar. Mândria Ungarieisuporta însă ca fiii ţării, care fuseseră

 

degradaţi la adevăraţi iloţi pepământurile marilor latifundiari, săpărăsească ţara; ea pretindea însă ca

 

cel puţin aceste mii de emigranţi dinUngaria să întoarcă spatele patriei lor,dintr-un port unguresc». În consecinţă,

 

guvernul ungar a propus celor douăsocietăţi germane de navigaţie să

 înfiinţeze o linie subvenţionată care sătreacă pe la Fiume, ceea ce acestea aurefuzat din cauza lipsei de rentabilitate.Deoarece Cunard Linie a primit

propunerea maghiară, liniile germanede navigaţie au încheiat un contract de

 

colaborare cu Austro-Americana dinTriest, în urma căruia s-a accentuatrivalitatea între cele două porturiprincipale ale monarhiei dualiste.

Opresiunea maghiară, arătându-şiastfel repercusiunile şi asupraproblemelor atât de îndepărtate alerivalităţilor maritime, de dinainte de

ultimul mare război, a dezvăluittotdeodată atât viciile organice aleorganizaţiei de stat, cât şi spiritul ireal

 

de nemăsurată megalomanie care însufleţea cercurile sale conducătoare,făcându-le incapabile să înţeleagă şi să

 

găsească o soluţie

155

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 162/170

 

pentru cele mai reale şi mai graveprobleme de stat. Aceastămegalomanie morbidă lua uneoriforme din cele mai groteşti, instinctulatavic de dominaţie al clasei sale

 

conducătoare afişând o desconside-rare faţă de populaţia ţării, care aprovocat chiar surpriza ironică aobservatorilor neinteresaţi. Un

 

exemplu pentru acest fenomen segăseşte în memoriile omului politicaustriac Baernreither, publicate laViena, după moartea sa, în anul 1928.Pentru data de 1 Ianuarie 1913,

memoriile sale conţin următoarea în-

 

semnare: «Am vorbit ieri cuprincipele Furstenberg care e tocmaipe cale să se înapoieze la postul săudin Bucureşti. El este optimist înprivinţa României şi speră că şi

 

partidul liberal va ţine cu tripla ali-anţă, dacă Tisza ar putea fi convins sătrateze altfel pe Românii din Ungariadecât a făcut-o până acum, anume să

le dea funcţionari de naţionalitatea lorşi să le asigure o situaţie mai bună

 

prin reforma electorală. Furstenberg îşi dă silinţa să stabilească relaţii întreTisza şi conducătorii Românilor dinParlamentul maghiar. Silinţele sale se

 

ocupă şi cu cele mai miciamănunte, şi

156

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 163/170

 

anume vrea să-l convingă   pe Tisza casă răspundă la salutul deputaţilor 

 

români  ». Principele de Furstenbergera, în acea vreme, ministrulplenipotenţiar al Monarhiei Austro-

 

ungare la Bucureşti.

27.În refuzul primului ministru Ungar

de a răspunde la salutulreprezentanţilor legali ai poporuluiromân se concretizează, într-un gestde supremă sfidare, toată desconside-rarea statului legal, faţă de populaţia

 

ce-i era dată în stăpânire şi sedezvăluie divorţul ireconciliabil întreformele suprapuse ale organizaţiei de

 

stat şi realitatea vie şi naturală a ţării.Era deci firesc ca în asemenea condiţii

 

statul să nu mai poată dura.Nu se poate şti dacă încercarea, de

ultima oră, a arhiducelui FranciscFerdinand, moştenitorul tronului, careintenţiona, ca la preluarea domniei, să

 

dea monarhiei o temelie mai naturalăşi mai viabilă prin transformarea ei  într-un stat federativ al naţiunilorconlocuitoare, s-ar fi putut realiza.

Judecând după experienţele din

 

trecut, şansele de succes ale acestei încercări erau

157

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 164/170

 

extrem de reduse. Căci prăbuşiriletragice ale tuturor formelor de stat

  înstăpânite în aceste regiuni, îndecursul istoriei, se datorau faptuluică nu exprimau realităţile etnice şi

 

nevoile adevărate ale mediului. Dinaceastă cauză, elementele care au fostcreate pentru a susţine organizaţia de

 

Stat, straturile privilegiate, s-au pututtransforma în factorii cunoscuţi de

 

disoluţie şi dezagregare. Din cauza lor

 

a căzut regatul medieval maghiar, dincauza lor stăpânirea habsburgică n-areuşit să se consolideze, nici sub formăabsolutistă, nici sub cea federalistă,nici sub cea constituţională şi nici subcea dualistă.

Asasinarea Arhiducelui FranciscFerdinand la Serajevo, în anul 1914,condamna, în orice caz, şi ultima

  încercare de a da bazinului dunăreanliniştea şi stabilitatea necesară printr-o reformă a organizaţiei de statmoştenite.

Nu mai rămânea, după eşuareacelorlalte încercări, decât o singurăposibilitate: aceea de a da în sfârşitbazinului dunărean o ordine

  întemeiată pe fundamente cu totuldiferite, pe posibilităţile fireşti aleregiunilor

158

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 165/170

 

sale naturale. Nu mai rămânea decât soluţia pe care i-au dat-onaţionalităţile din imperiu, la sfârşitul războiului mondial, prin consti-

 

tuirea statelor naţionale.În faţa verdictului de neînlăturat al istoriei, au trebuit să se plece până

şi cei mai personal interesaţi a-l împiedica. Contele Ottokar Czernin,

unul din ultimii miniştrii de Externe ai imperiului prăbuşit, care luptasepână la sfârşit pentru menţinerea monarhiei dualiste, în memoriile sale,

 

publicate imediat după încheierea păcii, s-a văzut totuşi constrâns sărecunoască cu resemnare că, «ceasul monarhiei austro-ungare sunase» şisă mărturisească cu durere că astăzi, adică în momentul încheierii păcii,«convingerea sa este că descompunerea monarhiei s-ar fi produs şi fărăacest război».

159

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 166/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 167/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 168/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 169/170

5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 170/170