romÂnia ministerul educaŢiei cercetĂrii Şi …mh.edu.ro/fisiere/minoritati nationale/model...

ROMÂNIAMINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

DIRECŢIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR ŞI RELAŢIA CUPARLAMENTUL

Str. G-ral Berthelot nr. 30, cod 010164, Bucureşti, Tel. (004) 021--405 56 39, 405 62 00, Fax.3104215

5 ianuarie 2009

Inspectoratele Școlare

Vă trimitem, alăturat, Buletinul informativ privind învățământul pentru rromi , nr.

29/29 decembrie 2008, cu rugămintea de a fi pus la dispoziția inspectorilor școlari

pentru problemele educaționale ale rromilor și mediatizat în rândul metodiștilor pentru

limba, istoria și școlarizarea rromilor, al profesorilor de limba și literatura rromani din

școli și licee.

Volumul de față conține mostre ale unor subiecte propuse pentru edițiile a VI -a

(2005) - a IX-a (2008) ale Olimpiadei Naționale de Limba Rromani, ce pot servi,

orientativ, la structurarea subiectelor pentru fazele pe școală, locală și județeană ale

acestui concurs național școlar.

Director general,

Mihai Matekovits

Consilier pentru limba rromani și rromi,

Gheorghe Sarău

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiDirecţia Generală Învaţământ în Limbile Minorităţilor şi Relaţia cu

Parlamentul

Buletinul* informativ“Învăţământul pentru rromi”

nr. 29 / din 29 decembrie 2008

Buletinul este structurat de consilierul pentru limba rromani şi rromi, Gheorghe Sarău, din cadrulDirecţiei Generale Învăţământ în Limbile Minorităţilor şi Relaţia cu Parlamentul din Ministerul Educaţiei,Cercetării şi Tineretului, având la bază materiale elaborate de MECT şi de alte instituţii guvernamentale şineguvernamentale.

Buletinul se doreşte a fi un document de lucru şi de informare între instituţiile guvernamentale şineguvernamentale care iniţiază / derulează / finanţează activităţi în domeniul educaţiei pentru rromi.

Seria principală de buletine a apărut în intervalul 1999 – 2001 (ultimul număr al primei serii fiind nr. 18 /28 august 2001).

Următoarele numere publicate au fost: nr. 19 / 15 ianuarie 2004, nr. 20 / 12 octombrie 2005, nr. 21 / 13octombrie 2005, nr. 22 / 14 octombrie 2005, nr. 23 / din 15 octombrie 2005, nr. 24 / 5 ianuarie 2006, nr. 25 / 10mai 2006, nr. 26 – 27 / 21 mai 2006, nr. 28/28 martie 2008 și nr. 29/ 29 decembrie 2008. Conţinutul numerelor20 / 2005 – 29 / 2008 este dat la finalul acestui volum.

Prezentul număr conţine mostre de subiecte propuse de Gheorghe Sarău, în perioada 2005 – 2008,pentru Olimpiada Națională de Limba și Literatura Rromani. Numărul de faţă a fost pregătit, de asemenea, decătre conf. dr. Gheorghe Sarău, din cadrul DGÎLMRP – MECT.

CUPRINS

I. SUBIECTE PROPUSE PENTRU OLIMPIADELE DIN ANII 2005 (CIOROGÂRLA – IF),2006 (BUCUREȘTI), 2007 (MANGALIA - CT) ȘI 2008 (TÂRGOVIȘTE – DB)

II. CUPRINSUL BULETINULUI INFORMATIV “ÎNVĂŢĂMÂNTUL PENTRU RROMI”(NUMERELE 20 – 27, DIN 2005 ŞI 2006)

I. SUBIECTE PROPUSE PENTRU OLIMPIADELE DIN ANII 2005 (CIOROGÂRLA – IF),2006 (BUCUREȘTI), 2007 (MANGALIA - CT) ȘI 2008 (TÂRGOVIȘTE – DB)

2008Olimpiada naţională şcolară de limba rromani, ediţia a IX-a, Târgovişte,

30 apr. - 4 mai 2008

Subiectele la proba de limba rromani

Anul III de studiu (gimnaziu şi liceu)1. Arakhen o mamujutno lav vaś e lava tikno, kinel, xancï (zàla, cïra), barvalo, Beng, parno, gudlo,

laćho, lokho, tato! (Găsiţi opusul cuvintelor tikno, kinel, xancï (zàla, cïra), barvalo, Beng, parno,

gudlo, laćho, lokho, tato!).

2. Keren panз propozìcie le paśnavnănça terno, baro, śukar, laćhi, lolo! (Alcătuiţi cinci propoziţii,

folosind şi adjectivele terno, baro, śukar, laćhi, lolo!).

3. Nakhaven / Ambolden anθ-i rumunikani ćhib! (Traduceţi în limba română!)

„Sas jekhvar duj amala: o Jon thaj o Marin. Von зivenas gavesθe. Kana von barile,

avilăs o vaxt te зan vi le duj k-o fòros te sikŏven k-i śkòla. Akana, le Jones sasas les jekh

famìlia maj barvali, thaj o Marin sasas mai ćorro. Lenqe deja ćhutine lenqe anθ-ël gonorre

xamos te avel len p-o drom. Palal so geline von jekh kotor dromesqo, lias len i bokh thaj beśle

von te xan. O Jon ankalavel te xal: mas, goja, kiral thaj aver, thaj o Marin ankalavel jekhe

maćhorres, ke na sas les maj but. Xan anθar penqo xamos thaj зan maj dur. Anglal so te aresen

anθ-o fòros, palem liel len i bokh thaj beśen te xan.

O Jon palem ankalavel mas, goja, kiral, thaj o Marin ći maj si les sar ël kòkala le

maćhesqe thaj thol pes vi vov te xal.

O Jon dikhel thaj pućhel les:

- Sar, phrala, tu xas kanre maćhesqe bokhaθar?

- Na bokhaθar, phrala, amboldel o Marin. Kadava maćho, kaj xalem les, sasas

drabardo thaj kon xal lesqe kòkala avela but godăver anθ-i śkòla. Kodolesqe xav me

kadala kanre maćhesqe.

O Jon dikhel lesθe, maj beśel, maj godĭsarel pes thaj phenel karing o Marin :

- Dikh, phrala, me dav tut murro xamos, thaj tu de man ël kanre le maćhesqe,

kames?

O Marin beśel, kerel pes ke godĭsarel pes, thaj phenel lesqe:

- Miśto, phrala, kadja te avel, ke si miśto te avas duj amala but godăver anθ-i

śkòla sar jekh. Thaj o Marin śirdel te xal o mas, ël goja thaj so maj sas thaj del le

Ionosqe le maćhesqe kòkala.

Kana aresen von anθ-o fòros, k-i śkòla, o Jon phenel:

- Śun, phrala! Xalem me kodola kanre, thaj ći fal man ke sem maj godăver!

Godĭsarav me e śkolaθe, thaj ći зanav maj but sar anglal, sosθar, so te avel?

- E! - amboldel i dùma lesqe o Marin. Sa siklilăn vareso, phrala! Akana зanes vi

tu ke i godĭ na beśel anθ -o xaben!”4. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20 –30 rèndură) palal tumari famìlia!

(Scrieţi o scurtă compunere (între 20 – 30 de rânduri), în limba rromani, despre familia voastră!).

5. Thon anglal le substantìvură dine maj tele o trebutno artìkulo , o vaj i (Aşezaţi în faţa

substantivelor date mai jos articolul potrivit, , o sau i!).

( ) amal, ( ) angar, ( ) anro, ( ) balo, ( ) bakro, ( ) bori, ( ) bar, ( ) barr, ( ) buzno, ( ) ćar, ( ) ćirikli, ( )

ćhaj, ( ) daj / dej, ( ) doś, ( ) drom, ( ) gav, ( ) grastni, ( ) grastorro, ( ) guruvno, ( ) kak, ( ) kaśt, ( )

manro, ( ) piri, ( ) phral, ( ) phen, ( ) rakli, ( ) rrom, ( ) rromni, ( ) rovli, ( ) rukh, ( ) ruv, ( ) sapni, ( )

sap, ( ) thagar, ( ) vurdon, ( ) зamutro, ( ) зuvli.

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii.BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul III de studiu (gimnaziu şi liceu)

Subiectul Puncte1………………1, 00 p.2………………2, 00 p.3………………2, 25 p.4………………2, 25 p.5………………1. 50 p.1 punct din oficiu

Olimpiada naţională şcolară de limba rromani, ediţia a IX-a, Târgovişte,

30 apr. - 4 mai 2008Subiectele la proba de limba rromaniAnul IV de studiu (gimnaziu şi liceu)

1. Keren panз propozìcie le navnănça bori, gada, зamutro, biav, kirvo, kirvi! (Alcătuiţi cinci

propoziţii, folosind şi substantivele date!).

2. Nakhaven rumunikanes o tèksto dino maj tele! (Traduceţi în limba română textul de mai jos!).

O rićhinorro Vini phirelas lośalo, dikhindoj so keren e aver. Resel anθ-jekh than po ćikalo, kajsasas jekh xïv. Vov phendăs pesθe: “ Aha, me na зanav khanć! Dikh, i xïv si śośoj, o śośoj si amal, thajamal si xabe… » Thaj ćhivdăs pesqo śero anθ-i xïv aj akhardăs:- Si varekon khere?Śundăs vareso sar “frrr-frr” andral, e xïvăθar, thaj palem…aćhipen.

- Me phendem kadja: ”Si varekon khere?” – akhardăs palem o Vini zorale vakeça.- Na-i khonik – śundăs pes jekh vak. Thaj palem: “Nana-i trebutnes te vakăres odobor zorale vakeça!Śundem but śukar vi anglutni var!”- Sar akaja? Na-i nikon andre?- Na-i!

O richinorro Vini inkaldăs po śero anθar i xïv thaj dias pesqe cïra godĭ: “Trebal te ovel varekonandre, ke varekon phendăs “na-i khonik”. Thaj ćhivdăs palem po śero anθ-i xïv thaj phendăs:- O, morre śośojana! Na san tu?- Na, morre - phendăs o śośoj – kadaja var avere vakeça.- Tha’ nana-i o vak le śośojesqo?- Na patăv – phendăs o śośoj. Na trebal te ovel…- Oh! - phendăs o Vini.Palem, o Vini inkaldă po śero, dias pesqe godĭ thaj ćhivdăs les palem, pućhindoj:- D-aśti te mothoves manqe kaj si o śośoj?- Gelo te dikhel pe amales, le rićhinorres, savo si but laćho amal lesqo.- Tha’ me sem kodova! – vakărdăs o Vini, poravindoj pe jakha…- Savo “me”?- O rićhinorro Vini!- Ćaćes? – pućhlăs o śośoj thaj poravdăs vi vov pe jakha.- Ćaćes, ćaćes, morre!- Atùnći, av andre! – phendăs o śośoj…3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20 –30 rèndură) palal o maj laćho tiro

amal vaj palal i maj laćhi tiri amalin! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri

- despre cel mai bun prieten al tău sau despre cea mai bună prietenă a ta)!

4. Thon anglal le substantìvură dine maj tele o trebutno artìkulo, o vaj i (Aşezaţi în faţa


( ) amalni (amalin), ( ) angrusti, ( ) asăv, ( ) baj, ( ) bakri, ( ) bibi, ( ) birovli, ( ) bori, ( ) buzni, ( ) buzno,

( ) ćar, ( ) ćirikli, ( ) ćhaj, ( ) daj, ( ) dori, ( ) drom, ( ) gad, ( ) gono, ( ) grastorro, ( ) guruvni, ( ) kak, ( )

kaśt, ( ) manro, ( ) piri, ( ) phral, ( ) phen, ( ) rakli, ( ) rromni, ( ) rovli, ( ) rukh, ( ) ruv, ( ) sastri, ( )

sasuj, ( ) sastro, ( ) thagarni, ( ) udar, ( ) зamutro.

5. Pheren o tabèlo dino maj tele le зenutne sarnavnănça! (Completaţi tabelul de mai jos cu formele

pronumelor personale!).

Singular Pers. I pers. a II-a pers. a III-a pers. a III-a

Kon? me tu vov voj

Kas? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqo? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqi? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqe? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqe? .. ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqe? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasθe? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasθar? ………… ……. ……… …………… …………….

Kaça? ………… ……. ……… …………… …………….

Plural Pers. I pers. a II-a pers. a III-a

Kon? ame tume von

Kas? ………… ……. ……… ……………

Kasqo? ………… ……. ……… ……………

Kasqi? ………… ……. ……… ……………

Kasqe? ………… ……. ……… ……………

Kasqe? .. ………… ……. ……… ……………

Kasqe? ………… ……. ……… ……………

Kasθe? ………… ……. ……… ……………

Kasθar? ………… ……. ……… ……………

Kaça? ………… ……. ……… ……………

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii.BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul IV de studiu (gimnaziu şi liceu)Subiectul Puncte

1………………1, 00 p.2………………2, 25 p.3………………2, 75 p.4………………1, 25 p.5………………1, 75 p.

1 punct din oficiu

Olimpiada naţională şcolară de limba rromani, ediţia a IX-a, Târgovişte,

30 apr. - 4 mai 2008


Anii V de studiu (gimnaziu şi liceu)1. Keren panз propozìcie le navnănça thud, manro, lon, mas, ćhuri, kiral, avdǐn! (Alcătuiţi cinci

propoziţii, folosind şi substantivele date!).


Avri, anθ-e śkolaqi bar, o Sorin arakhăs pes pesqe kolegurença anθar i panзto kàsa, dikhlăs ke

maśkar e sas lesqe kolègură inkliste vi aver biprinзarde kolègură an θar i kolaver klàsa, anθar i sas śtarto

klàsa B. Paśilo karing lenθe vi e klasaqo raj siklărno. Sig, o Sorin arakhlăs kaθar e siklǒvne vi e

siklǒvnă ke lenqe e sas klàse A thaj B sasas xulavde palal e rezultàtură le siklǒvnenqe resle ka-o agor e

śtartone klasaqo. Kadja, anθ-e s-ol duj klàse, vi ka-i panзto A, vi ka-i panзto B, akana si siklǒvne vi

maj laćhe, vi mai cïra laćhe rezultaturença, bikerindoj pes diskriminàcia palal e nòte, palal i sociàlo

situàcia, palal i ètnia thaj aver.

Palal o putaripen e śkolutne berśesqo, o siklărno e klasaqo, o raj Sitàru, akhardăs le siklǒvnen vi

le siklǒvnăn anθ -i klasaqi sàla i panзto A.

O Sorin beśel paśal jekh nevi kolèga, i Marìna, kaj avili anθar i sas śtarto klasa B. Von keren

prinзaripen, vakărindoj:

- Me sem o Sorin!

- Thaj me sem i Marìa.

E klasaqo raj siklărno vakărdăs lenqe ke i śkòla sas akana uźărdi, so sas panărdi, so si len jekh

nevo mobilièro thaj e siklǒvne si te phiraven pen śukar, te na bistren svàko dǐves, jekh po jekh, te

arakhen vi te laćharen i sàla, te inkeren o uźipen, te panăren e luludă, te dikhen te aven len ka-i kali

phal jekh khosno, e saveça te khosen i kali phal, te anen krèda vi xramosaripnasqe angarne thaj aver.

I Marìa manglăs te phenel vi voj vareso, vazdăs o vast opre, thaj e klasaqo raj siklărno pućhlăs la:

- Manges te phenes vareso, Mari!e.

- Va, raj!a siklărne!a. Me aźukerav ke savorre amare kolègură te phiraven pen śukar, ke, ivăθe,

si amen jekh śukar siklǒvipnasqi sàla, kana ame na das patǐv jekh avres!

- So kames te phenes? – maj pućhel la o raj siklărno.

- Akana, kana ame sam khethanes savorrenθar, vi anθar verver ètnie, vi anθar verver sociàlo

kondìcie, vi anθar verver siklǒvipnasqe nivèlură thaj kola, ame si te xatăras amen laćhes, te na azbas

amen anθar jekh bango phiravipen, te na ćhudas le зungale lavença jekh avresqe!

- Av bitraśaqi, Mari!e – phenel laqe o Sorin. Tu dikhes ke me sem rrom, tha’ te зanes so vi

amen si amen, kheral, jekh śukar edukàcia, Tha’зanas te phiravas amen laćhes, bi te azbas le averen!

Dikhesa tu so laćho kolègo me avava! Sar vi aver amare kolègură!

- Vi me patăv ke tume sen but laćhe siklǒvne vi ke anθ-o amaro kolèktivo na avena

phiravipnasqe pućhimata, pharimata, problème - phendăs vi o raj klasqo siklărno. Akana, te nakhas k-o

amaro svakodǐvesutno progràmo!

3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal tumaro gav vaj

palal tumaro fòros / tumari diz! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri -

despre satul sau despre oraşul vostru!).

4. Nakhaven e зenutne sarnavnă anθar savore kèzură, ka-o jekhipen vi ka-o butipen ! (Treceţi

pronumele personale prin toate cazurile, la singular şi plural!


Nominativ me tu vov voj

Acuzativ ……… ……. ….. ………… …………

Genitiv ……… ………… ………… …………

……… …….. …… ………… …………

….…… ………… ………… …………

………… …….. …… ………… …………

Dativ ………… …. …….. …………. ………….

Locativ ………… …………. ………….. ………….

Ablativ ………… …………… ………… ………….

Sociativ /

Instrumental …………. …………… …………… ………….

Vocativ ………….. …………… …………… ………….


Nominativ ame tume von

Acuzativ ……… ……. ….. …………

Genitiv ……… ………… …………

……… …….. …… …………

….…… ………… …………

………… …….. …… …………

Dativ ………… …. …….. ………….

Locativ ………… …………. …………..

Ablativ ………… …………… …………

Sociativ /

Instrumental …………. …………… ……………

Vocativ ………….. …………… ……………

5. Ambolden rromanes ! (Traduceţi în rromani !)

1. Mergeam prin curte si am văzut doi meri, trei peri, un nuc, un alun şi nişte flori frumoase. 2. Spune-

mi şi mie cu cine, când şi cum v-aţi întâlnit acolo, la nuntă? . 3. Câţi dintre voi aţi studiat limba rromani

şi în clasa a IV-a?. 4. Eu sunt elev şi, în şcoala mea, învăţ şi limba mea maternă, limba rromani. 5.

Profesorul nostru de limba rromani ne învaţă multe lucruri bune şi frumoase, iar noi învăţăm foarte

bine.

Notă

Toate subiectele sunt obligatorii.

Barem

Subiectele la proba de limba şi literatura rromani

Anul V de studiu (gimnaziu şi liceu)

Subiectul Puncte1……………… 0, 75 p.

2………………2, 00 p.

3………………2, 75 p.

4………………1, 50 p.

5………………2, 00 p.

1 punct din oficiu

Olimpiada naţională şcolară de limba rromani, ediţia a IX-a, Târgovişte,30 apr. - 4 mai 2008

Subiectele la proba de limba rromaniAnii VI de studiu (gimnaziu şi liceu)

1. Ambolden rromanes ! (Traduceţi în rromani!).

1. V-am spus şi vă mai spun şi acum: trebuie să învăţăţi foarte bine limba maternă rromani de la

profesorii voştri rromi! 2. Când, cu cine şi de ce vrem să discutăm despre aceste probleme? 3. Numai tu

eşti de vină, pentru că tu m-ai chemat la voi, ca să mergem, împreună, la pădure, seara! 4. Bunicul şi

bunica mea, mătuşile şi unchii mei, tata şi mama, fraţii şi surorile mele, cumnaţii şi cumnatele noastre,

ginerii şi nurorile din familia noastră – cu toţii – cântăm cântecele noastre vechi rrome şi dansăm

dansuri rrome bătrâneşti. 5. Iarna te va întreba ce ai făcut astă vară! Aşa că este bine să lucrezi tot anul!


Lias la deja thaj telărdăs laça anθar i bar e Śingalipnasqi kaj śàtra, anθ-o gav Ostroveni, kaj

aźukerenas les e savorre rroma. P-o drom, o dad rovelas vi gilabelas jekh gili.

„Akana p-o drom, ćhave!a, tu aćhilăn,

An-càxra rovimos aj kerkimos mukhlăn,

Akana aćhel nùma’ jekh ućhal pal’ tuθe,

Aj o maràzo kaθar o Bug sas ivă, ivăθe!”

Kana reslo o Bulibàśa anθ-i śàtra, savorre avile trujal lesθe vi paśal pesqi Lùba te aśunen

nevimata kaθar lenqo ćhavo.

– So si kothe, Bulibaśe!a, so kerde e rumùncură tire ćhaveça?

– So te kerav, aćhilo kothe, ći maj kamel te maj beśel amenθe, kamel te aćhel anθ-i lùmja le

rumunurenqi. Avili andre anθ-o pesqo śero i śkòla thaj ći maj aśtis te lies les kaθar śkòla зi ka -o

meripen, kadja mothovdăs anglal o komendànto.

- Te aćhel, Bulibaśe!a, kë phendem me tuqe – vakărdăs i Ròka – ke trebulas te amboldes pesqi

korr, kothe, anθ-o bordèj, ka-o Bug, haj ći aśundăn man!

- Te ći inkeresa i śàtra anθ-o tiro vast, Bulibaśe!a, xasaresa len, le savorren! Kadja dikhlăs

munri Zambìla, kana dăs anθ-e lila! – phendăs o Icalo, patăvalo anθ-e drabarimata la Zambilaqe.

Anθ-i śàtra, but vrjàma, i Lùba rovlăs le Valis, tha’ o Bulibàśa murśărelas la sa vrjàma. /…/

E bută anθ-i śàtra paruvenas dǐvesesθar dǐvesesθe. E rroma vakărenas anθar e butăqe thana,

anθar i butǐ ka-e śantièrură. Le Bulibaśesqe ći pereles lesqe laćhes, maj avelas pe kombale ćugnăça thaj

maj marelas varesave lenθar, tha’ o Bulibàśa ći maj sasas laćhes dikhlo anθ-i pesqi śàtra. E terne anθar

i śàtra зanas ka-o fìlmo te dikhen fìlmură thaj avenas răte butpalal. Pe зuvlă kuśenas le ternen thaj

denas len armană. /…/

Mo, baro Bulibàśa, na av dilo, ći mekhel tut tiri śàtra! Tu san baro, tu san zoralo. Sosθar roves? E

зuvlă rujinde vi von e milaθar le bare Bulibaśesqi. E śkolutne ćhave, munre kolègură, o Zërìe, o Bëlan

vi o Gheorghe, dine dùma maśkar lenθe te зan te keren maj dur i śkòla. O Bulibàśa rovelas thaj

aźukerelas e laćhe vrèmură, kaj sasas varekana:

„ Devl!a, baro san, tu Dev!la

Munri śàtra dilisajlă,

So te maj kerav me, Devl!a?

Khanć aćhili laθar, laθar!”.

***O Bulibaşa pesqe Lubaça dikhle kë na maj śunel les i śàtra, thovde le grasten ka-o vurdon thaj telărde

pe caxraça. Phirde prinзarde vi biprinзarde gava, mekhindoj i śàtra, tha’ ći mekhle lenqi Kris. O Vali,

paruvipnasθe, anθ-o savorro pesqo tràjo vi pe familiaqo, khuvdăs i tradìcia le modernipnaça. Vov sas vi

kïkavări, vi xramosarno. Pesqe ćhave gele ka-i śkòla, pesqi ćhaj resli siklărni hispanikane, rumunikane

vi rromane ćhibănqi.

3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal sar e rromanakhen / baredǐvesaren i Patradǐ! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri -

despre cum sărbătoresc rromii Paştele!).

4. Nakhaven e sintàgme parno gono, kalo guruv, bari len, parni buzni, k-ël savorre kèzură, ka-o

jekhipen vi ka-o butipen! (Treceţi sintagmele parno gono, kalo guruv, bari len, parni buzni, la toate

cazurile, la singular şi plural!

5. Nakhaven o vèrbo / i kernavni «astarel» k-ël savorre siklile verbosqe mòdură / ćhanda vi k-ël

savorre siklile verbosqe vaxta! (Treceţi verbul «astarel» prin toate modurile şi timpurile verbale

învăţate!).

Notă: toate subiectele sunt obligatorii

Barem


Anul VI de studiu (gimnaziu şi liceu)Subiectul Puncte

1………………2, 00 p.2………………1, 75 p.3………………2, 00 p.4………………1, 75 p.5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnul VII de studiu (gimnaziu)

1. Ambolden rumunikanes! (Traduceţi în limba română!).

- Raj!a, komendant!ona, ker jekh fòros e Bulibaśeça thaj dikhesa ke avela miśto. O Bulibaśana-i nasul manuś.

- So fòros manges, Bulibaśe!a? Śunav tut! Phen manqe o fòros, phendăs o komendànto Despa,k-aśti te dikhel kaj kamel te resel o Bulibàśa./…/

- Raj!a bare!a, an le ćhaves ka-o Bulibàśa thaj te kamel te aćhel lenθe, me, o Bulibàśa, davmurro lav kë mekhav les kaj śkòla thaj vov ći maj trebal man. /…/

O raj komendànto vi le rajeça direktoreça le licevosqo avile palal manθe le vurdoneça thaj lineman kaθar o udar e licevosqo thaj telărdăm lença ka-e Forosqo Biròvo. Anθ-o vurdon, nikon navakărelas, o dirèktoro vi o komendànto aźukerenas e emociençar murro arakhimos murre dadeça ajdejaça. Xulistăm anθar o vurdon e Śingalipnasqo. Me semas anglal, thaj e raja palal manθe. Avilămandre anθ-o biròvo ka-o komendànto. Kana putardem o udar, dikhlem murre dades, sasas gàlbeno ka-omuj, pesqe jakha sasas mekhle anθ-o xorimos e śeresqo, i dej sasas paśal lesθe, beśelas e śereça mekhlop-o lesqo dumo. Gàlbeno ka-o muj, sar si e momăqi bokholi, laqe ćhama sasas kinge asvinănθar thajpesqe krecome bala sasas mekhle tele, p-ël jakha. Beśeneas p-o jekh skamin sar jekh bànka kaj sasasxurăvdo la mortăça. Sa-l dujen sasas len sajekh dukh, kana dikhle man dine baro aj lùngo muj,traśavalo, falas jekh veśesqo зivutrenqo baś.

- Awwwuuu!! Ćhave!a munre!a, o ćhavo la dejaqo ! Patăjlem kë ći maj dikhav tut, phendăs idej le jakhança pherde asvinănθar. Patăjlem kë mulăn, tu, Vali, munri śukar papùśa!

O dad astardăs te dikhel man thaj sa izdralas, palal e lokhe vakeça phendăs lokhes:- Av ore, paśa’ manθe, Vali!- Ninker amença, ći le gaзença! - phendăs i dej.- De dùma rumunikanes, Bulibaśe!a, te xatăras vi ame so vakăren, phendăs o komendànto

xolăme.- Ame das dùma p-i amari ćhib, thaj tume p-i tumari, raj!a komendanto!na, kamen te xulajaren

amenqe vi amari ćhib, ći resel kë ćorde amenqe le ćhavorren? - xutili i dej le moça kaj-o komendànto.- Si amaro ćhavo, raj!a, pokinav tumenqe sode pokinde tume leça thaj lăv les manqe ka-i śàtra.- Ninker amença, na dara! - phendăs o dad, dikhindoj bare dikhipnaça anθ-e munre jakha.Me astardem te rovav, falas manqe nasul munre dadenθar, зanavas kë i sasti lenqi dukh si anθar

manθe.- Vali, ninker amença, kadala ći sen tire dada, kadala ingerde amen ka-o Bug thaj akana kamen

le ćhaven anθar amari śàtra. Ame sam tiro dad aj tiri dej!Nakhenas sa vrjàma anθar śero e dùme phendine kaθar munri dej, tha’ gïndisardem man vi ka-o

svàto munre siklărnenqo „Te зas kaj i śkòla vi te siklǒs kaj le maj bare śkòle!”; o dikhipen e śukarerajnǒrrăqo anθar o gav Budele kerdăs man te astarav palem zor.

- Kaça inkeres tu, mo ćhavorre!a? La śkolaça vaj le dadeça aj la dejaça? – pućhelas man okomendànto.

- Dav patǐv vi munre daden, ćumidav lenqo vast, thaj mangav lenθar jertisaripen te mekhenman te siklǒvav thaj te dav agor me stùdie. Me ći inkerav nić le dadença, nić le siklărnença, me inkeravmança, te mekhen man te siklǒvav lil! Kadava si munro drom thaj na-i drom palpale kaj śàtra!

La deja lăs la e baldoma, peli tele, thaj o dad phendăs savorre ileça:

- Te kerel pes so kamel o Devel tuça, man na-i man so te maj kerav me tuqe. Aćh anθ-i lùmja lelilesqi, kë kadja tu kamlăn. /…/


1. Vrem să vă întrebăm şi noi ceva: ce credeţi voi depre aceste dificultăţi şi cum putem să le rezolvăm

(trecem)? 2. Numai voi sunteţi de vină, pentru că voi ne-aţi invitat să mergem acolo, în satul acela

necunoscut! 3. În familia lor sunt: un bunic şi o bunică, patru mătuşi şi trei unchi, tata şi mama, trei

fraţi şi două surori, doi cumnaţi şi trei cumnate, doi gineri şi două nurori. 4. Noi, cum îţi spuneam,

cunoaştem şi cântăm frumoasele noastre cântece vechi rrome şi dansăm jocurile noastre învăţate de la

bunicii şi de la părinţii noştri. 5. Este bine să lucrezi tot anul, ca să ai ce-ţi trebuie tot timpul: şi

primăvara, şi vara, şi toamna, dar şi iarna!

3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal sar xatăres tut

anθ-i tiri śkòla! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri - despre cum te simţi în

şcoala ta!).

4. Nakhaven e sintàgme tikno rukh vi tang baj k-ël savorre kèzură, ka-o jekhipen vi ka-o butipen!

(Treceţi sintagmele tikno rukh vi tang baj la toate cazurile, la singular şi plural!

5. Nakhaven o vèrbo / i kernavni «kamel» k-ël savorre siklile verbosqe mòdură / ćhanda vi k-ël

savorre siklile verbosqe vaxta! (Treceţi verbul «kamel» prin toate modurile şi timpurile verbale

învăţate!).


BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul VII de studiu (gimnaziu)Subiectul Puncte

1………………2, 75 p.2………………2, 00 p.3………………1, 75 p.4………………1, 00 p.5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnul VII de studiu (liceu)


O Anton Pann biandilo ka-o Sliven, anθ-i Bulgària, thaj pesqo ćaćo anav sasas Antonie

Pantoleon (Pantaleon sau Pandoleon) Petrovănu. Pesqo dad sas xarkumàri (kaj kerelas butǐ anθ-i

xarkum), anθ-i bulgarikani dizorri Sliven.

Tha’ vov gelo-θar e biandipnasqe thanenθar inke anθar o ćhavorripen, thaj kana sas o rusikano

– xoraxano maripen (1806–1812), pesqi daj – i Tomaìda – kaj aćhilăsas phivli, gelăs anθ-o nòrdo la

Dunarăqo / Dunavosqo, thaj maj dur, зi ka-o Kiśinäu, kaj reslăsas aj beślăs cïra vrjàma nùmaj pesqe

ćhaveça, le Antonoça (le duj aver laqe maj bare ćhave mulesas – sar xelavde anθ-i rusikani àrmia –

kana sas o thabaripen la Bräilaqo. Anθar o Kiśinäu, voj boldăs pes pe ćhaveça, le Antonoça, anθ-i

telutni Rumùnia, thaj anθ-o berś 1812 arakhas len ka-o Bukurèśti, kaj beślăren pen.

O Anton Pann gilabadăs sa vràma anθ-i khangeri (ka-i Bari Khangeri anθar o Kiśinäu, ka-i

Khangeri le Svunturenqi, palal anθ-i Khangeri Olari (Pirără) – sa-l duj anθar o Bukurèśti)

Anθ-o berś 1821, vov telărel ka-o Braśov, kaj arakhas les, sar gilavno, ka-i Khangeri “O

Svùnto Nikolàe” anθar o Şchei (Skej), thaj, maśkar e berśa 1826 – 1828, vov si muzikaqo siklărno ka-

jekh episkopàlo śkòla e forosθe Râmnicu Vâlcea (Anθ -o alkanutno vaxt kothe si jekh Muzèvo „Anton

Pann”). Beśindoj kothe, prinзardăs jekhe khangerăqe dajorră kaθar i Barikhangeri “anθar jekh kaśt”

thaj “ćorel” la thaj naśen intăl le planina. Palem, resel sar gilavno ka-i Khangeri “O Svùnto Nikolàe”

anθar o Şchei thaj palal palemavel anθ -o Bukurèśti, kaj si muzikaqo siklărno (ka-o Seminàro la

Mitropoliaqo) aj khangerăqo gilavno. Resel “protopsàlto”, anθ-o berś 1840 ka-i Rajikani Khangeri

kaθar i Rajikani Bar anθar o Bukurèśti. Vov resel te avel les jekh printisaripen (śtàmpa), kaj printisarel

khangerăqe aj laikane lila. Nasvalărel pes, kaθar o tìfoso, thaj merel, Bukureśtosθe, ka-o dujto dǐves le

novembrosqo, o berś 1854.

2. Ambolden rumunikanes! ! (Traduceţi în limba română!)

Pë-l droma,Jekh vurdon miśkil,Cirdino kaθar jekh grast slàboĆi len sàma so siLe kimpuriLe thanaLe xaraJekh vurdon miśkilCirdino kaθar jekh grast slàboPë-l droma le gavenqe.

Pë-l droma le foronqeJekh rrrom aj lesqi famìliaCirden,Spiden,Зan palal.Jekh vurdon miśkil,Jekh grast phurdino,Maj kino lesθarÙni phaliaPë-l śtar ròti grinćinin,Jekh vurdon purano,Pë-l śtar droma le forosqe.

Pë-l droma le kimponqe,Le maj śukar kìmpuri la lumǎqe,Kudola le Francuzosqe,Jekh vurdon purano,Jekh grast nasvalo,Jekh famìla ćorri,Le stàture dopaś nange,Le punre melale,3an palal,Jekh vurdon puranoAj jekh grast nasvalo.


1. V-am spus şi vă mai spun şi acum: trebuie să învăţăţi foarte bine limba noastră maternă rromani de la

profesorii voştri rromi din şcoli! 2. Când, cu cine şi de ce vrem să discutăm despre aceste dificultăţi? 3.

Numai voi sunteţi de vină, pentru că voi ne-aţi invitat să mergem acolo, în satul acela necunoscut! 4.

Toţi din familia mea dragă - bunicul şi bunica, mătuşile şi unchii, tata şi mama, fraţii şi surorile mele,

cumnaţii şi cumnatele noastre, ginerii şi nurorile din familia noastră – cu toţii, cum îţi spuneam –

cunoaştem şi cântăm frumoasele noastre cântece vechi rrome şi dansăm jocurile noastre vechi rrome. 5.

Iarna te va întreba ce ai făcut astă vară! Aşa că este bine să lucrezi tot anul, ca să ai ce-ţi trebuie tot

timpul: şi primăvara, şi vara, şi toamna, dar şi iarna!

4. Nakhaven o vèrbo / i kernavni «sovel» k-ël savorre siklile verbosqe mòdură / ćhanda vi k-ël

savorre siklile verbosqe vaxta! (Treceţi verbul «sovel» prin toate modurile şi timpurile verbale

învăţate!).

5. Nakhaven e sintàgme baro barr vi bari bar k-ël savorre kèzură, ka-o jekhipen vi ka-o butipen!

(Treceţi sintagmele baro barr şi bari bar la toate cazurile, la singular şi plural!


Barem


Anul VII de studiu (liceu)

Subiectul Puncte1………………2, 75 p.2………………2, 00 p.3………………1, 75 p.4………………1, 00 p.5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu

2007Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VIII-a, Mangalia, 11 - 15

aprilie 2007


Anul III de studiu (gimnaziu şi liceu)1. Arakhen o mamujutno lav vaś e dùme baro, bikinel, but, ćorro, Devel, kalo, londo, nasvalo,

nasul, sigo, śudro, zoralo! (Găsiţi opusul cuvintelor baro, bikinel, but, ćorro, Devel, kalo, londo,

nasvalo, nasul, sigo, śudro, zoralo!).

2. Keren panз propozìcie le paśnavnănça phuro, tikno, terne, śukar, laćho! (Alcătuiţi cinci propoziţii

cu adjectivele phuro, tikno, terne, śukar, laćho!).

3. Nakhaven / Ambolden anθ-i rumunikani ćhib! (Traduceţi în limba română!)

Murro kak si but phuro. Les si les oxtovardeś thaj panз berśa thaj, butĭvar, răte, beśel thaj

phenel amenqe, le tiknenqe, p-o jekh paramìći anθar lesqo ternipen. Phenava vi tumenqe jekh paramìći

te dikhen vi tume sar butĭvar o Nasulipen, savo kamas te keras les averesqe, iril pes karing amenθe!

Amenθe, anθ-o amaro gav, sas jekh barvalo rrom, saves sasas les jekh kòrkoro ćhavo. O rrom

kamelas but pesqe ćhaves ke sas but godăver, śukar thaj jekh but prinзardo baśavno anθar o akordiòno.

Kana o ćhavo kerdăs pesqe biś thaj trin berśa, sar avelas khere, p-o drom, phagel pes o vurdon thaj o

ćhavo perel tele thaj merel.

Andine les khere e rroma thaj, sar ći sas sastări anθ-o gav, dikhline les savorre aj phendine ke si

mulo, thaj praxosardine les. But dukh thaj but asvină sas atùnć pesqe daden. Kana von praxosarde les,

thovdine paśal lesθe vi o akordiòno vi jekh śukar sumnakutni bricàra thaj vi trin bare angrustika p-ël

lesqe naja. Răte, palal o praxomos, duj ćora anθar o gav, so godĭsaren thaj vakăren von penqe, te зan te

putaren o limòri thaj te lien o akordiòno vi le sumnakutne angrustă, ke, dikh, vi kadja, phenenas von, so

te kerel o mulo lença?

K-o maśkar e rătăqo, зan e ćora te xunaven i xïv, putaren e mulesqo moxton thaj … so te

dikhen? Vazdel pes o mulo thaj pućhel len:

- So si khate, phralalen, kaj sem me?

E ćora but daranile thaj, phares, izdrajindoj, xuten anθar i xïv thaj naśen. O ćhavo - savo ći sas,

ćaćes, mulo, aj sas anθ-jekh klìniko meripen - inklisto thaj gelăs pesqe khere.

But vaxt pal’ kodoja, o dad, but lośalo, rodăs e ćoren te naisarel lenqe, tha’ khonik ći maj

зanglăs nić na maj śundăs khanć lenθar …

Akana, o pućhipen si: Sas laćhes so kerde le duj ćora?

(Palal o Borcoi Jupter, jekh terno siklărno rromane ćhibăqo anθar o źudèco Botoşani)

4. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20 –30 rèndură) palal tumari famìlia!

(Scrieţi o scurtă compunere (între 20 – 30 de rânduri), în limba rromani, despre familia voastră!).



( ) anro, ( ) angrusti, ( ) anav, ( ) bal, ( ) bakri, ( ) bibi, ( ) birovli, ( ) buzni, ( ) buzno, ( ) ćar, ( ) ćirikli,

( ) ćhaj, ( ) daj / dej, ( ) doś, ( ) drom, ( ) gav, ( ) grast, ( ) grastorro, ( ) guruvni, ( ) kak, ( ) kaśt, ( )

manro, ( ) piri, ( ) phral, ( ) phen, ( ) rakli, ( ) rrom, ( ) rromni, ( ) rovli, ( ) rukh, ( ) ruv, ( ) sap, ( )

sapni, ( ) thagarni, ( ) vurdon, ( ) зamutro.

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii.

Barem


Anul III de studiu (gimnaziu şi liceu)Subiectul Puncte

1………………1, 00 p.

2………………2, 00 p.

3………………2, 25 p.

4………………2, 25 p.

5………………1. 50 p.

1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VIII-a, Mangalia, 11 - 15

aprilie 2007


Anul IV de studiu (gimnaziu şi liceu)1. Keren panз propozìcie le navnănça ambrol, ambrolin, rukh, vurdon, murś! (Alcătuiţi cinci

propoziţii cu substantivele date!).


Sasas duj kanzùrke, save mangenas te siklŏven vi von k-i śkòla. Savorre penqe amala anθar o

veś зanenas te drabaren lil, te xramosaren, te ginen: e śośoja, e dìvio buznă, e kermuse; savorre d -

aśtinas… I sikavni anθ-i śkòla sasas i ćirikli. Voj sikavelas lenqe k -i kali phal o xramosarimos: B thaj

A keren BA. Sikavelas lenqe vi o ginavipen: 7 var 8 keren 56... Amare duj kanzùrke śunenas śukar, ke

von sasas laćhe siklŏvne.

Anθ-jekh dĭves, i ćirikli dias lenqe o śkolutno lil, savo sikavelas thaj vakărelas palal e kanzùrke:

so keren von milajesθe, ivendesθe, sar von barŏn, so von xan. Drabaren amare duj kanzùrke thaj

arakhen kadava kotor tekstosqo:

“Maj anglal te avel o ivend, vakărel o śkolutno lil, e kanzùrke phiren thaj roden pahabaja. Von

lien e phabaja pumare dumenθe, p-e kangre, thaj ingeren len pumare kherenθe te xan len ivendesθe.”

Le duj kanzùrke dikhen pen jekh avresθe thaj asan, asan thaj asan…

- Sar? – vakărel jekh. Ame xasa phabaja k-o ivend?

- Thaj ingerasa len drez p-e amare kangre? – vakărel o aver.

I ćirikli dikhel len xolăme:

- Sosθar asan tume? Sar si i butĭ?

E kanzùrke phenen laqe:

- Rajnie, ćiriklie! Ame xas nùmaj mas: kirme, insèkte, gongrova! Śaj xas ame vi sapa vaj tikne

kermuse, tha’ na azbas ame e phabaja! Paleder, sar ame ingeras len p-o dumo drez opr-e kangre?! Kaj

arakhle akaja paramìći e gaзe? Nane ćaćes akava…

I ćirikli del anglal:

- Sar kadava? Opral, kana me semas anθ-o ućipen le devlesqo, butvar dikhlem tumen sar tume

phirenas jekhe khanćeça p-o dumo! Na sasas phabaja?

- Phabaja na sasas! Śaj sasas śuke patrină, save pusavde pen anθ-e amare kangre kana ame

phirdăm anθ-o veś, ama ame na kidas ni phabaja, ni patrină! Śaj anθar amaro phiripen aćhen astarde

amare kangrenθar…

- Dikhen, avdĭves, me siklilem jekh ćhumuni tumenθar – vakărel i ćirikli sikavni: ke e kanzùrke

ći xan phabaja thaj na phiraven len drez p-o dumo. Ama, vi tume siklile vareso: ke vi anθ-e lila d-aśti

arakhen dośa thaj – sar vakăren e phure – kozom зives ka siklŏs!

3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20 –30 rèndură) palal o maj laćho tiro

amal vaj palal i maj laćhi tiri amalin! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri

- despre cel mai bun prieten al tău sau despre cea mai bună prietenă a ta)!



( ) amal, ( ) angrusti, ( ) anro, ( ) asăv, ( ) baj, ( ) bakro, ( ) bibi, ( ) birovli, ( ) bori, ( ) buzni, ( ) buzno,

( ) ćar, ( ) ćirikli, ( ) ćhaj, ( ) daj, ( ) dori, ( ) drom, ( ) gad, ( ) grast, ( ) grastorro, ( ) guruv, ( ) kak, ( )

kaśt, ( ) manro, ( ) piri, ( ) phral, ( ) phen, ( ) rakli, ( ) rrom, ( ) rovli, ( ) rukh, ( ) ruv, ( ) thagarni, ( )

vurdon, ( ) зamutro.

5. Pheren o tabèlo dino maj tele le зenutne sarnavnănça! (Completaţi tabelul de mai jos cu formele

pronumelor personale!).


Kon? me tu vov voj

Kas? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqo? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqi? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqe? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqe? .. ………… ……. ……… …………… …………….

Kasqe? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasθe? ………… ……. ……… …………… …………….

Kasθar? ………… ……. ……… …………… …………….

Kaça? ………… ……. ……… …………… …………….


Kon? ame tume von

Kas? ………… ……. ……… ……………

Kasqo? ………… ……. ……… ……………

Kasqi? ………… ……. ……… ……………

Kasqe? ………… ……. ……… ……………

Kasqe? .. ………… ……. ……… ……………

Kasqe? ………… ……. ……… ……………

Kasθe? ………… ……. ……… ……………

Kasθar? ………… ……. ……… ……………

Kaça? ………… ……. ……… ……………


Barem


Anul IV de studiu (gimnaziu şi liceu)

Subiectul Puncte

1………………1, 00 p.

2………………2, 25 p.

3………………2, 75 p.

4………………1, 25 p.

5………………1, 75 p.

1 punct din oficiu


aprilie 2007


Anii V şi VI de studiu (gimnaziu)

1. Keren panз propozìcie le navnănça manro, thud, ćhuri, khil, kiral! (Alcătuiţi cinci propoziţii cu

substantivele date!).


O rićhinorro Vini phirelas lośalo, dikhindoj so keren e aver. Resel anθ-jekh than po ćikalo, kaj

sasas jekh xïv. Vov phendăs pesθe: “ Aha, me na зanav khanć! Dikh, i xïv si śośoj, o śośoj si amal, thaj

amal si xabe… » Thaj ćhivdăs pesqo śero anθ-i xïv aj akhardăs:

- Si varekon khere?

Śundăs vareso sar “frrr-frr” andral, e xïvăθar, thaj palem…aćhipen.

- Me phendem kadja: ”Si varekon khere?” – akhardăs palem o Vini zorale vakeça.

- Na-i khonik – śundăs pes jekh vak. Thaj palem: “Nana-i trebutnes te vakăres odobor zorale vakeça!

Śundem but śukar vi anglutni var!”

- Sar akaja? Na-i nikon andre?

- Na-i!

O richinorro Vini inkaldăs po śero anθar i xïv thaj dias pesqe cïra godĭ: “Trebal te ovel varekon

andre, ke varekon phendăs “na-i khonik”. Thaj ćhivdăs palem po śero anθ-i xïv thaj phendăs:

- O, morre śośojana! Na san tu?

- Na, morre - phendăs o śośoj – kadaja var avere vakeça.

- Tha’ nana-i o vak le śośojesqo?

- Na patăv – phendăs o śośoj. Na trebal te ovel…

- Oh! – phendăs o Vini.

Palem, o Vini inkaldă po śero, dias pesqe godĭ thaj ćhivdăs les palem, pućhindoj:

- D-aśti te mothoves manqe kaj si o śośoj?

- Gelo te dikhel pe amales, le rićhinorres, savo si but laćho amal lesqo.

- Tha’ me sem kodova! – vakărdăs o Vini, poravindoj pe jakha…

- Savo “me”?

- O rićhinorro Vini!

- Ćaćes? – pućhlăs o śośoj thaj poravdăs vi vov pe jakha.

- Ćaćes, ćaćes, morre!

- Atùnći, av andre! – phendăs o śośoj…

3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal tumaro gav vajpalal tumaro fòros / tumari diz! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri -

despre satul sau despre oraşul vostru!).

4. Nakhaven e зenutne sarnavnă anθar savore kèzură, ka-o jekhipen vi ka-o butipen ! (Treceţi

pronumele personale prin toate cazurile, la singular şi plural!



Acuzativ ……… ……. ….. ………… …………

Genitiv ……… ………… ………… …………

……… …….. …… ………… …………

….…… ………… ………… …………

………… …….. …… ………… …………

Dativ ………… …. …….. …………. ………….

Locativ ………… …………. ………….. ………….

Ablativ ………… …………… ………… ………….

Sociativ /

Instrumental …………. …………… …………… ………….

Vocativ ………….. …………… …………… ………….



Acuzativ ……… ……. ….. …………

Genitiv ……… ………… …………

……… …….. …… …………

….…… ………… …………

………… …….. …… …………

Dativ ………… …. …….. ………….

Locativ ………… …………. …………..

Ablativ ………… …………… …………

Sociativ /


Vocativ ………….. …………… ……………


1. Mergeam prin curte si am văzut doi meri, trei peri, un nuc, un alun şi nişte flori frumoase. 2. Spune-

mi şi mie cu cine, când şi cum v-aţi întâlnit acolo, la nuntă? . 3. Câţi dintre voi aţi studiat limba rromani

şi în clasa a IV-a?. 4. Eu sunt elev şi, în şcoala mea, învăţ şi limba mea maternă, limba rromani. 5.

Profesorul nostru de limba rromani ne învaţă multe lucruri bune şi frumoase, iar noi învăţăm foarte

bine.


Barem



Subiectul Puncte1……………… 0, 75 p.

2………………2, 00 p.

3………………2, 75 p.

4………………1, 50 p.

5………………2, 00 p.

1 punct din oficiu


aprilie 2007


Anii V şi VI de studiu (liceu)


1. V-am spus şi vă mai spun şi acum: trebuie să învăţăţi foarte bine limba maternă rromani de la

profesorii voştri rromi! 2. Când, cu cine şi de ce vrem să discutăm despre aceste probleme? 3. Numai tu

eşti de vină, pentru că tu m-ai chemat la voi, ca să mergem, împreună, la pădure, seara! 4. Bunicul şi

bunica mea, mătuşile şi unchii mei, tata şi mama, fraţii şi surorile mele, cumnaţii şi cumnatele noastre,

ginerii şi nurorile din familia noastră – cu toţii – cântăm cântecele noastre vechi rrome şi dansăm

dansuri rrome bătrâneşti. 5. Iarna te va întreba ce ai făcut astă vară! Aşa că este bine să lucrezi tot anul!


Sasas jekh baro veś thaj andre, lesθe, зivenas sarsave зivutre: ćiriklă, śośoja, grasta, guruva,

xera, resutnă, dìvio buznă, veśesqe baśne thaj but aver. Nakhenas von but laćhes, sar amala.

Anθ-jekh dĭves maśkar e dĭvesa, avilo an-kodova veś jekh baro ruv aj zoralo thaj kerdăs pes o thagar le

veśesqo. Sarkone dĭvesesθe, trebulas te avel lesθe jekh zoj jekhe familiaθar thaj o ruv xalas les. Sig,

savorre famìlie ruje ke o ruv xalăs lenqe ja jekhe phrales, ja jekhe phenă, ja e dades, ja e daja.

Anθ-jekh dĭves, jekh phuro śośoj mothovdăs le averenqe:

- Texàra, me ka mudarav le ruves. Te mukhen man te зav te xal man o ruv!

Savorre aver dikhle les poravde jakhença. Dilisajlo akava!? Tha’ vov gelo te sovel. O dujto

dĭves, vov na gelo sig ka-o ruv. Aźukerdăs sa o baro dĭves зi kana rătilăs thaj telărdăs ka-o ruv. O ruv

aźukerdăsas les o sasto dĭves, bokhalo thaj xolăme:

- Sar?! Tu aves avdĭves? Vi tikno san, vi ka-o rătŏpen aves? Sar ka ćajlŏvav man?

- Ma kuś! - mothovdăs o śośoj. 3anavas so me sem tikno thaj kodolesqe avilăm panз amala. Tha’, p-o

drom, astardăs amen jekh aver ruv thaj xalăs me amalen. Thaj me naślem te mothovav tuqe.

So xolisajlo o ruv! Vikindăs:

- Sar? Jekh aver ruv? Kadaja phuv si mirri! Me sem o xulaj! Sar te avel aver ruv manθe thaj te xal mo

manro?

- Te manges – phendăs o śośoj – śaj te sikavav tuqe kaj si o ruv.

O śośoj ingerdăs le ruves зi k-i jekh purani xaning thaj phendăs lesqe:

- Dikh so daralo si o aver ruv! Garavdăs pes kadala xarăθe.

O ruv ćhivdăs pesqo śero anθ-i xaning thaj, anθ-i dud e ćhonesqi, dikhel pesqe pesqo muj p-o

pani. Sar vov зanelas ke si jekh aver ruv, o biamal, vov vikindăs xolăça. Anθar i xaning irisajlo pesqo

vak. O ruv xolisajlo vi maj but thaj ćhivdăs pes anθ-i xaning. Pelăs thaj tasavdilo.

Akana, palem, e veśesqe зivutre зiven but laćhes, sar amala.

3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal sar e rromanakhen / baredǐvesaren i Patradǐ! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri -

despre cum sărbătoresc rromii Paştele!).

4. Nakhaven e sintàgme lolo gad, kalo sap, bari baj, parni buzni, k-ël savorre kèzură, ka-o jekhipen

vi ka-o butipen! (Treceţi sintagmele lolo gad, kalo sap, bari baj, parni buzni, la toate cazurile, la

singular şi plural!

5. Nakhaven o vèrbo / i kernavni «akharel» k-ël savorre siklile verbosqe mòdură / ćhanda vi k-ël

savorre siklile verbosqe vaxta! (Treceţi verbul «akharel» prin toate modurile şi timpurile verbale

învăţate!).


Barem


Anii V – VI de studiu (liceu)

Subiectul Puncte1………………2, 00 p.

2………………1, 75 p.

3………………2, 00 p.

4………………1, 75 p.

5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu


aprilie 2007




„Sas kaj n-as, te na avilino – n-as te phenel pes. Sasas duj rroma, o 3uvalo aj o Piśomalo.

Kadala sasas lenqe anava. Ćorre sasas le duj, xarane, tha vi bengale! Aj зanas von p-ël droma vareso te

arakhen, varekaj te keren butǐ.

- Ju, ju, ju! Piśomale!a, phral!a. Ći dikhes so me dikhav?

- Jo, jo, jo! Dikhav, 3uvale!a, dikhav jekha ćhiriklă p-o jekh rukh....

- Na...Piśomale!a, dile!a. Dikh, angla’ tǒ nakh, o gaзo anklisto p-o xer...

- Àpo, so maj? So kames? T-avel o xer anklisto p-o gaзo? - phenel o Piśmalo.

- Jaj, dile!a, p-e tuθe trobul anklisto, ke maj xer san tu! Ći xalăres ke akana śaj ćoras kodole

xeres?

- Aj vi tu, dile!a – phenel o Piśmalo, te ćores le xeres, trobul te ćores vi le gaзes, ke o gaзo si

anklisto opre! Aj so te keras anθa’ o gaзo?

- Jaj, Piśomale!a. Ći śuvlili tǐ godǐ... Dilo sar jekh guruvni san! Aźukăr, akana dela o

khamorro; dikhesa ke pal’ xancï therdǒla o gaзo te thol pe’ tela’ ućhalin te hodinil pe’.

Kadă vi sas. O kham pekelas. O gaзo therdǒl, astarel le xeres ka-jekh tǐlo aj thol pesqo śero

tela-i ućhalin aj lel te sovel.

Atùnći, o 3uvalo phenel:

- Piśomale!a, na de dùma khanć! Paśuvas po lokhorres; me putrav o śelo le xeresqo aj tu spides

les angla’ зi anθ-o veś. Me thav o śelo ka-murri korr aj beśav.

- Amblaves tut, 3uvale!a?

- Phande tǒ muj! Kana o muj putres les, ankalaves jekh dilimos!

- Miśto, miśto! Na xolăv! Ći maj phenav khanć...

Keren sar phende te keren. O Piśmalo angerel le xeres anθ-o veś aj o 3uvalo thol pesqe o śelo

ka-i korr aj beśel astardo. O gaзo sovel aj xexinil...

Kana o Piśomalo garavdăs pes le xereça, lel o 3uvalo te cipil: “Hi-ha, hi-ha!”

O gaзo putrel jekh jakh:

- So si xer!a? Bokhalo san?

- Nìći, raj!a. Xalem, ćajlilem…

Putrel o gaзo i dujto jakh:

- Jaj, des dùma akana?

- Dav, jertisar manqe, murro raj, aźutil tut o Devel!

O gaзo porravel pe jakha sar duj ćare:

- Ju, ju, ju! Kaj si murro xer?

- Kathe sïm, paśa-tuθe, raj!a. Ći dikhes? Xalem ćar aj, te jertis, mekhlem goźni sar śaj dikhes...

- T...tu s...an m...murro xer? S..so phenes?

- Me sïm, nùmaj trobul akana te phenav tuqe so pecisajlem. Ćaćimaça, manuś sïm sar tu

dikhes. Murro dad si baro drabarno kaj kerel fàrmeći. De trin berś palpale kamelas te ansuril man jekha

raklăça kaj na-s manqe dràgo. Me ći kamavas la. Xolajlem. Anθ-i xoli, akuślem murre dades aj lesqe

mulen. Murro dad phendă manqe: „Te keres tut xer trin berśa aj trin děsa!” Sode mores tu jakhaθar,

kerdilem xer aj akana nakhle le trin berś aj le trin děs aj palem kerdilem manuś.

- He, he! So te kerav akana anθa’ tuθe? - mothol o gaзo. N-aśti phiraves man p-e tǒ dumo aj n-

aśti phiravav tut p-e murro...

- Àpo, mekh man te зav ka murro dad... d-akana kandav lesqo muj aj kerav lesqi vòja, te na maj

avav xer.

- Àpo, зa ka tǒ dad... aj na maj ker tut dilo, na maj ker dilimata!

- Nais tuqe! Aćh Devleça!

- 3a Devlorreça!

** *

Jekh vaj duj kurke pala’ kodo, зal o gaзo p-o fòro le grastenqo te rodel pesqe avre xeres. Dikhel

jekhe śukare xeres...vòrta sar kuko kaj sas les maj anglal! Sa kodă pećàta p-o muj...sa kodo ćerxan p-o

ćikat...

Juj, Devl!a, sar miazinel kado xer pe kukolesθe! Oho, xalărav i butǐ, phenel, xalărav!

Paśol paśal o xer aj phenel lesqe ćordanes anθ-o kan:

- Aha, murro raklo, palem akuślăn tě dades, nùmaj ći sïm odobor dilo te maj kinav tut! T-aves

baxtalo!

(Andre Barthelemy, Paramìća la balvalăqe).


1. V-am spus şi vă mai spun şi acum: trebuie să învăţăţi foarte bine limba noastră maternă rromani de la

profesorii voştri rromi din şcoli! 2. Când, cu cine şi de ce vrem să discutăm despre aceste dificultăţi? 3.

Numai voi sunteţi de vină, pentru că voi ne-aţi invitat să mergem acolo, în satul acela necunoscut! 4.

Toţi din familia mea dragă - bunicul şi bunica, mătuşile şi unchii, tata şi mama, fraţii şi surorile mele,

cumnaţii şi cumnatele noastre, ginerii şi nurorile din familia noastră – cu toţii, cum îţi spuneam –

cunoaştem şi cântăm frumoasele noastre cântece vechi rrome şi dansăm jocurile noastre vechi rrome. 5.

Iarna te va întreba ce ai făcut astă vară! Aşa că este bine să lucrezi tot anul, ca să ai ce-ţi trebuie tot

timpul: şi primăvara, şi vara, şi toamna, dar şi iarna!

3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal sar xatăres tutanθ-o tiro licèvo! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri - despre cum te simţi

în liceul tău!).

4. Nakhaven e sintàgme baro barr vi bari bar k-ël savorre kèzură, ka-o jekhipen vi ka-o butipen!

(Treceţi sintagmele baro barr şi bari bar la toate cazurile, la singular şi plural!

5. Nakhaven o vèrbo / i kernavni «dikhel» k-ël savorre siklile verbosqe mòdură / ćhanda vi k-ël

savorre siklile verbosqe vaxta! (Treceţi verbul «dikhel» prin toate modurile şi timpurile verbale

învăţate!).


Barem



Subiectul Puncte

1………………2, 75 p.

2………………2, 00 p.

3………………1, 75 p.

4………………1, 00 p.

5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VIII-a, Mangalia,11 - 15 aprilie 2007

Subiectele la proba de limba rromaniAnul III de studiu (gimnaziu), cl. a VII-a

1. Găsiţi opusul cuvintelor de mai jos: baro, bikinel, but, ćorro, Devel, kalo,londo, nasvalo, nasul, sigo, śudro, zoralo, ca în exemplul: baro - tikno…

2. Alcătuiţi 5 propoziţii, în care veţi folosi adjectivele: phuro, tikno, terne, śukar, laćho

3. Traduceţi în limba română!«Sasas jekhvar, varekaj, jekh gaзo thaj jekh gaзi aj n-as len raklorre. Von

line pen aj rugisajle ka-o baro Devel te del vi lenqe raklorren. O Del aśundăs len

aj dias len do glaten. Murś aj зuvli sasas len. Le dujen sasas len ruputne bala vi

sumnakutne danda.

Ći nakhlăs but vrjàma aj mulo lenqo dad. Na but palal lesθe, muli vi lenqi

dej. Aćhile le raklorre kòrkoro thaj na sasas len so te xan. Rovelas i raklorri aj

mangelas pesqe phralesθar vareso te xal.

Gelo laqo phral thaj lias ćik aj gelmedisardăs la aj kerdăs la sar avelas

manro. Thovdăs la anθ-i jag. Nakhle opre-tele biś minùtură. I rakli phenel lesqe :

- Ankalav, phrala, o manro anθar i jag te xas les! Mulem bokhaθar!

- Na akana! - phenel o raklorro. Na-i peko o manro! Maj aźuker biś

minùtură!

Nakhelas, kothe, paśal lenθe, o Devel, kaj pućhlăs len:

- So keren kathe, raklorrealen?

- Beśas aj tatŏvas amen ka-i jag! - phenel o raklorro.

- So si tumen anθ-i jag? - maj pućhel O Devel lenθar.

- Laзav manqe te mothovav… Si man ćik anθ-e jag, k-aśti te xoxavav

munră phenă ke si manro, te na maj rovel, ke but bokhali li!

- Àpo, lien thaj xan so si tumen anθ-e jag! - mothovel o Del. Aj lias pes aj

gelo-θar lenθar.

Kana le raklorre ankalavde i ćik anθar i jag, dikhle ke na sasas ćik, tha

ćaćo manro sasas! E raklorre khosle o ućhar opral o manro thaj xale les aj pile

paj.”

4. Scrieţi o scurtă compunere în limba rromani despre familia voastră!

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii.Barem

Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul III de studiu (gimnaziu), cl. a VII-aSubiectul Puncte

1………………1, 00 p.2………………1, 50 p.3………………3, 50 p.4………………3, 00 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnii III de studiu (gimnaziu), cl. a VIII-a

1. Alcătuiţi 5 propoziţii, utilizând substantivele ambrol, ambrolin, rukh,vurdon, murś!

2. Traduceţi în limba română textul de mai jos!

Sasas jekh rrom deśe ćhavorrença. Anθ-jekh dĭves maśkar e dĭvesa, pesqi

rromni phendăs lesqe:

- Dikh, barŏn amare tikne, na maj resel i tikni piri, trebal amenqe jekh bareder

piri. 3a, kin jekh piri maj bari!

Te зal te kinel, śukar, nùmaj na-i len love! Sar ka keren?Thaj sasas kothe vi jekh phuro gavutno, kaj sasas les jekh bari piri, tha’ vov kòrkorro beśelas.

Sar te paruvel o rrom le duj piră?

Anθ-jekh dĭves, зal ka-o phuro thaj phenel lesqe:

- Śun, phureana, śaj te mukhes manqe зi tasăra ti bari piri, ke avena manqe e

akharde? Irinava la tuqe javinăθe.

O phuro, sosqe ma te del la? Ka irinel o rrom. Vov del lesqe i piri.

O aver dĭves, anel o rrom vi i piri e phuresqi, vi i tikni piri thaj phenel le

phuresqe:- Dikh, phurea! Na mothodăn manqe ke i piri sasas khamni?! Dikh, biandă jekhe ćhaves, anav tuqe vi e daja,vi le ćhaves…

O phuro poravel pesqe jakha, tha’ na vakărel khanć. Sosqe ma te lel le duj piră, bi lovenqo? Thaj xoxavel lerromes:

- Ćaćes - phenel – bisterdem te phenav tuqe ke sasas khamni! Sasas la baro per. Śukar so biandăs sastećhaves!

Palal jekh kurko, o rrom зal palem ka-o phuro thaj mangel lesθar palem i bari piri ke aven lesqe le akharde. Ophuro del i bari piri, ke patăl so palem bianela… Tha’, o dujto dĭves, avel o rrom le ćuće vastença thaj phenelle phuresqe:

- O, phureana! Na mothovdăn so sasas nasvali tiri piri! Erăt muli!

O phuro lel te kuśel:

- Sar? Muli mi piri? Xoxaves! N-aśti i piri te merel! Nane manuś! Na patăv tut, xoxaves!…

- Tha’, mo, phurea! – irinel la o rrom. Patăjlăn ke biandă, sar na patăs akana ke muli?

O phuro laзandilo thaj na зandăs so te vakărel. Kadja, o rrom paruvdăs le duj piră, bipućhindos le phures…

3. Scrieţi o compunere în limba rromani despre cel mai bun prieten al vostru (sau despre cea mai bunăprietenă a voastră)!

4. Completaţi cu formele verbale potrivite!Me telărav Ame ……………..

Tu …………….. Tume…………….

Vov / voj………. … Von………………

Me sovav Ame ………………

Tu ………………….. Tume……………..

Vov / voj ……………. Von………………

5. Puneţi pronumele personalela cazurile nominativ şi acuzativ, la singularşi plural!

Singular Pers. I pers. a II-a pers. a III-a pers. a III-aNominativ ..………. ……………. …………… …………….Acuzativ ………… ……. ……… …………… …………….

Plural Pers. I pers. a II-a pers. a III-a pers. a III-aNominativ . ………. ……………. …………… ……………Acuzativ …..……… ……. …….. ..…………… …………..


Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii III de studiu (gimnaziu), cl. a VIII-aSubiectul Puncte

1………………1, 25 p.2………………2, 75 p.3………………2, 50 p.4………………1, 00 p.5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnul IV de studiu (gimnaziu – cl. a VII-a)

1. Alcătuiţi 5 propoziţii, utilizând cuvintele manro, thud, ćhuri, khil, kiral!

2. Traduceţi în limba română textul de mai jos!“Anθ-jekh dĭves, phirenas p-o drom panз kore manuśa, save, mangenas pumaro

manro gavesθar gavesθe. Jekhe gavesθe, von śunde baro xamipen, thaj pućhle le gavutnen

so si kothe. E gavutne phendine lenqe ke sas astardo jekh elefànto. Avenas kothe e phure aj

e terne te dikhen les, te azban les le vasteça. Kadava elefànto sasas laćho, godăver vi

amalikano.

Vi le panз kore mangle te azban les, te arakhen so si kodova. Avile paśe lesθe thaj o

bareder koro astardăs les ka-i ruthuni, thaj phendăs le averenqe: “Phralalen, o elefànto si sar

jekh baro sap!”. O dujto koro manuś astardăs vi les ka-o kan thaj phendăs ke o elefànto si sar

jekh baro fan. O trinto koro, astarindoj les ka-o pirro, vakărdăs ke si sar jekh ćaćo baro kilo.

Palal, o śtarto koro, beśindoj telal o per le elefantosqo, vakărdăs ke o elefànto si sar jekh

ravalo umblavdo opral.

Ka-o agor, śundilo vi o panзto koro. Sar beśelas palal o elefànto, astarindoj les e

porăθar, vov phendăs ke e gavutne phenen le śelesqe ke si o elefànto. Pharili bari ćingar

maśkar lenθe. Sarkon mangelas te ovel “o elefànto” so falas len kana azbajle les: sap, fan,

kilo, ravalo aj śelo!

Eh, mirre phralalen, rromalen! Kadja si vi le rromane ćhibăça! Kana “azbas” nùmaj

amaro dialèkto vakărdo amenθar khere, atùnći na dikhasa ke si amen jekh barvali khethani

rromani ćhib! N-aśti te mekhas amen te prinзaras nùmaj jekh kotor laθar!

3. Scrieţi o compunere în limba rromani despre satul sau despre oraşul vostru!

4. Completaţi cu formele verbale potrivite!Me astarav Ame ……………..

Tu …………….. Tume…………….

Vov / voj………. … Von………………

Me dikhav Ame ………………

Tu ………………….. Tume……………..

Vov / voj ……………. Von………………

5. Treceţi pronumele personale prin toate cazurile!

Pers. I pers. a II-a pers. a III-aNominativ ame tume vonAcuzativ ……… ……. ….. …………Genitiv ……… ………… …………

……… …….. …… …………….…… ………… …………

………… …….. …… …………Dativ ………… …. …….. ………….Locativ ………… …………. …………..Ablativ ………… …………… …………Sociativ /

Instrumental …………. …………… ……………Vocativ ………….. …………… ……………


Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii IV de studiu (gimnaziu – clasa a VII-a)Subiectul Puncte

1………………1, 00 p.2………………2, 50 p.3………………2, 75 p.4………………1, 25 p.5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnii IV de studiu (gimnaziu, cl. a VIII-a)

1. Alcătuiţi cinci propoziţii, folosind unele dintre cuvintele următoare, darşi alte cuvinte cunoscutede voi: anθ-o, astarel, barra, baro, ćar, daral /traśal, dikhel, kaśta, luludă, paśal, pani, rukh, ruv, ruvni, rićhino, sap, śośoj,train / зiven, ućo, veś, vov, voj, von, zoralo!

2. Traduceţi în limba română !Sas duj kanzùrke, save mangenas te siklŏven vi von k-i śkòla. Savorre penqe

amala anθar o veś зanenas te drabaren lil, te xramosaren, te ginen: e śośoja, e dìvio

buznă, e kermuse; savorre d-aśtinas… I sikavni anθ-i śkòla sasas i ćirikli. Voj sikavelas

lenqe k-i kali phal o xramosarimos: B thaj A keren BA. Sikavelas lenqe vi o ginavipen:

7 var 8 keren 56... Amare duj kanzùrke śunenas śukar, ke von sasas laćhe siklŏvne.

Anθ-jekh dĭves, i ćirikli dias lenqe o śkolutno lil, savo sikavelas thaj vakărelas

palal e kanzùrke: so keren von milajesθe, ivendesθe, sar von barŏn, so von xan.

Drabaren amare duj kanzùrke thaj arakhen kadava kotor tekstosqo:

“Maj anglal te avel o ivend, vakărel o śkolutno lil, e kanzùrke phiren thaj roden

pahabaja. Von lien e phabaja pumare dumenθe, p-e kangre, thaj ingeren len pumare

kherenθe te xan len ivendesθe.”

Le duj kanzùrke dikhen pen jekh avresθe thaj asan, asan thaj asan…

- Sar? – vakărel jekh. Ame xasa phabaja k-o ivend?

- Thaj ingerasa len drez p-e amare kangre? – vakărel o aver.

I ćirikli dikhel len xolăme:

- Sosθar asan tume? Sar si i butĭ?

E kanzùrke phenen laqe:

- Rajnie, ćiriklie! Ame xas nùmaj mas: kirme, insèkte, gongrova! Śaj xas ame

vi sapa vaj tikne kermuse, tha’ na azbas ame e phabaja! Paleder, sar ame

ingeras len p-o dumo drez opr-e kangre?! Kaj arakhle akaja paramìći e

gaзe? Nane ćaćes akava…

I ćirikli del anglal:

- Sar kadava? Opral, kana me semas anθ-o ućipen le devlesqo, butvar

dikhlem tumen sar tume phirenas jekhe khanćeça p-o dumo! Na sasas

phabaja?

- Phabaja na sasas! Śaj sasas śuke patrină, save pusavde pen anθ-e amare

kangre kana ame phirdăm anθ-o veś, ama ame na kidas ni phabaja, ni

patrină! Śaj anθar amaro phiripen aćhen astarde amare kangrenθar…

Dikhen, avdĭves, me siklilem jekh ćhumuni tumenθar – vakărel i ćirikli sikavni: ke ekanzùrke ći xan phabaja thaj na phiraven len drez p-o dumo. Ama, vi tume siklile vareso: ke vianθ-e lila d-aśti arakhen dośa thaj – sar vakăren e phure – kozom зives ka siklŏs!

3. Alegeţi verbele din textul de mai sus şi clasaţi-le în tabel, după timpurile prezent, trecut

şi viitor!

O akanutno vaxt o nakhlo vaxt o avutno vaxt

4. Scrieţi în limba rromani o compunere despre prietenie!

Completaţi cu formele verbale potrivite!Me astarav Ame ……………..Tu ……………….. Tume…………….Vov / voj………. … Von………………

Me ……………. Ame ………………

Tu зas Tume……………..

Vov / voj ……… Von………………

5. Treceţi îmbinările de cuvinte prin cazurile de mai jos !

Singular PluralNominativ o kalo grast e / le kale grastaAcuzativ e/ le kale sapes e / le kale grastenGenitiv e /le ……………… e / le ………………

e/ le……………….. e / le ………………e/ le……………….. e / le ………………e/ le………………. e / le ………………

Dativ e/ le………………. e / le ………………Locativ e/ le………………. e / le ………………Ablativ e/ le………………. e / le ………………

Sociativ /

Instrumental e/ le………………. e / le ………………Vocativ ………………. ………………


Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul IV de studiu (gimnaziu, cl. a VIII-a )Subiectul Puncte

1………………1, 50 p.2………………2, 00 p.3………………3, 00 p.4………………1, 00 p.5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VIII-a, Mangalia, 11 - 15 aprilie2007


V – VI de studiu (gimnaziu, cl. a VII-a şi a VIII-a )

1. Alcătuiţi trei propoziţii, utilizând unele dintre cuvintele bibi, bori, daj, dad, famìlia, kak,màmi, pàpus, phen, phral, salo, sali, зamutro, dar şi alte cuvinte, ca: murro / mirro, amaro /amari/ amare, baro / bari / bare, śukar, ućo / ući / uće, laćho / laćhi / laćhe , tikno / tikni / tikne, kothe, anθ-o gav, forosθe!

2. Traduceţi în limba română !Sasas jekh baro veś thaj andre, lesθe, зivenas sarsave зivutre: ćiriklă, śośoja, grasta,

guruva, xera, resutnă, dìvio buznă, veśesqe baśne thaj but aver. Nakhenas von but laćhes, sar

amala.

Anθ-jekh dĭves maśkar e dĭvesa, avilo an-kodova veś jekh baro ruv aj zoralo thaj kerdăs

pes o thagar le veśesqo. Sarkone dĭvesesθe, trebulas te avel lesθe jekh zoj jekhe familiaθar thaj

o ruv xalas les. Sig, savorre famìlie ruje ke o ruv xalăs lenqe ja jekhe phrales, ja jekhe phenă, ja

e dades, ja e daja.



Savorre aver dikhle les poravde jakhença. Dilisajlo akava!?Tha’ vov gelo te sovel.

O dujto dĭves, vov na gelo sig ka-o ruv. Aźukerdăs sa o baro dĭves зi kana rătilăs thaj

telărdăs ka-o ruv.

O ruv aźukerdăsas les o sasto dĭves, bokhalo thaj xolăme:

- Sar?! Tu aves avdĭves? Vi tikno san, vi ka-o rătŏpen aves? Sar ka ćajlŏvav man?- Ma kuś! - mothovdăs o śośoj. 3anavas so me sem tikno thaj kodolesqe avilăm panз amala. Tha’, p-o drom, astardăsamen jekh aver ruv thaj xalăs me amalen. Thaj me naślem te mothovav tuqe.


- Sar? Jekh aver ruv? Kadaja phuv si mirri! Me sem o xulaj! Sar te avel aver ruv manθe

thaj te xal mo manro?- Te manges – phendăs o śośoj – śaj te sikavav tuqe kaj si o ruv.



O ruv ćhivdăs pesqo śero anθ-i xaning thaj, anθ-i dud e ćhonesqi, dikhel pesqe pesqo

muj p-o pani. Sar vov зanelas ke si jekh aver ruv, o biamal, vov vikindăs xolăça. Anθar i xaning

irisajlo pesqo vak. O ruv xolisajlo vi maj but thaj ćhivdăs pes anθ-i xaning. Pelăs thaj tasavdilo.


3. Scrieţi o scurtă compunere în limba rromani, în cel mult o pagină, despresărbătoarea de Paşte!

4. Declinaţi sintagmele lolo gad, kalo sap, respectiv bari baj şi parni buzni, la toate cazurile,la singular şi plural!

5. Conjugaţi verbul «astarel» la toate modurile şi timpurile învăţate!


BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii V – VI de studiu (gimnaziu, cl. a VII-a şi a VIII-a )


1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VIII-a, Mangalia, 11 - 15 aprilie2007


Anul III de studiu (liceu, ŞAM)

1. Alcătuiţi trei propoziţii, utilizând unele dintre cuvintele bibi, bori, daj, dad, famìlia, kak,màmi, pàpus, phen, phral, salo, sali, зamutro, dar şi alte cuvinte, ca: murro / mirro, amaro /amari/ amare, baro / bari / bare, śukar, ućo / ući / uće, laćho / laćhi / laćhe , tikno / tikni / tikne, kothe, anθ-o gav, forosθe!

2. Traduceţi în limba română !“Anθ-jekh dĭves, phirenas p-o drom panз kore manuśa, save, mangenas pumaro

manro gavesθar gavesθe. Jekhe gavesθe, von śunde baro xamipen, thaj pućhle le gavutnen

so si kothe. E gavutne phendine lenqe ke sas astardo jekh elefànto. Avenas kothe e phure aj

e terne te dikhen les, te azban les le vasteça. Kadava elefànto sasas laćho, godăver vi

amalikano.

Vi le panз kore mangle te azban les, te arakhen so si kodova. Avile paśe lesθe thaj o

bareder koro astardăs les ka-i ruthuni, thaj phendăs le averenqe: “Phralalen, o elefànto si sar

jekh baro sap!”. O dujto koro manuś astardăs vi les ka-o kan thaj phendăs ke o elefànto si sar

jekh baro fan. O trinto koro, astarindoj les ka-o pirro, vakărdăs ke si sar jekh ćaćo baro kilo.

Palal, o śtarto koro, beśindoj telal o per le elefantosqo, vakărdăs ke o elefànto si sar jekh

ravalo umblavdo opral.

Ka-o agor, śundilo vi o panзto koro. Sar beśelas palal o elefànto, astarindoj les e

porăθar, vov phendăs ke e gavutne phenen le śelesqe ke si o elefànto. Pharili bari ćingar

maśkar lenθe. Sarkon mangelas te ovel “o elefànto” so falas len kana azbajle les: sap, fan,

kilo, ravalo aj śelo!

Eh, mirre phralalen, rromalen! Kadja si vi le rromane ćhibăça! Kana “azbas” nùmaj

amaro dialèkto vakărdo amenθar khere, atùnći na dikhasa ke si amen jekh barvali khethani

rromani ćhib! N-aśti te mekhas amen te prinзaras nùmaj jekh kotor laθar!


4. Declinaţi sintagmele lolo gad, kalo sap, respectiv bari baj şi parni buzni, la toate cazurile,la singular şi plural!



BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul III de studiu (liceu, ŞAM)


1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VIII-a, Mangalia, 11 -15 aprilie 2007

Subiectele la proba de limba rromaniAnul IV de studiu (liceu, ŞAM)

1. Alcătuiţi trei propoziţii, utilizând unele dintre cuvintele ambrol, ambrolin, perel,si, tato, avri, astarel, kovlo, anel, bikinel, del, kinel, dar şi altele, la alegerea voastră!

2. Traduceţi în limba română textul de mai jos!„Sas jekhvar duj amala: o Jon thaj o Marin. Von зivenas gavesθe. Kana von

barile, avilăs o vaxt te зan vi le duj k-o fòros te sikŏven k-i śkòla. Akana, le Jones sasas

les jekh famìlia maj barvali, thaj o Marin sasas mai ćorro. Lenqe deja ćhutine lenqe anθ-

ël gonorre xamos te avel len p-o drom. Palal so geline von jekh kotor dromesqo, lias len

i bokh thaj beśle von te xan. O Jon ankalavel te xal: mas, goja, kiral thaj aver, thaj o

Marin ankalavel jekhe maćhorres, ke na sas les maj but. Xan anθar penqo xamos thaj

зan maj dur. Anglal so te aresen anθ-o fòros, palem liel len i bokh thaj beśen te xan.

O Jon palem ankalavel mas, goja, kiral, thaj o Marin ći maj si les sar ël kòkala le

maćhesqe thaj thol pes vi vov te xal .

O Jon dikhel thaj pućhel les:

- Sar, phrala, tu xas kanre maćhesqe bokhaθar?

- Na bokhaθar, phrala, amboldel o Marin. Kadava maćho, kaj xalem les, sasas

drabardo thaj kon xal lesqe kòkala avela but godăver anθ-i śkòla. Kodolesqe xav me

kadala kanre maćhesqe.

O Jon dikhel lesθe, maj beśel, maj godĭsarel pes thaj phenel karing o Marin :

- Dikh, phrala, me dav tut murro xamos, thaj tu de man ël kanre le maćhesqe,

kames?

O Marin beśel, kerel pes ke godĭsarel pes, thaj phenel lesqe:

- Miśto, phrala, kadja te avel, ke si miśto te avas duj amala but godăver anθ-i

śkòla sar jekh. Thaj o Marin śirdel te xal o mas, ël goja thaj so maj sas thaj del le

Ionosqe le maćhesqe kòkala.

Kana aresen von anθ-o fòros, k-i śkòla, o Jon phenel:

- Śun, phrala! Xalem me kodola kanre, thaj ći fal man ke sem maj godăver!

Godĭsarav me e śkolaθe, thaj ći зanav maj but sar anglal, sosθar, so te avel?

- E! - amboldel i dùma lesqe o Marin. Sa siklilăn vareso, phrala! Akana зanes vi

tu ke i godĭ na beśel anθ -o xaben!”

3. Scrieţi o compunere în limba rromani despre cel mai bun prieten al vostru (sau despre cea mai bună prietenă avoastră)!

4. Completaţi cu formele verbale potrivite!

Me xramosarav Ame ……………..

Tu …………….. Tume…………….

Vov / voj………. … Von………………

Me pućhav Ame ………………

Tu ………………….. Tume……………..

Vov / voj ……………. Von………………

5. Treceţi pronumele personale prin toate cazurile!

Pers. I pers. a II-a pers. a III-a pers. a III-a

Nominativ me tu vov vojAcuzativ ……… ……. ….. ………… …………Genitiv ……… ………… ………… …………

……… …….. …… ………… …………….…… ………… ………… …………………… …….. …… ………… …………

Dativ ………… …. …….. …………. ………….Locativ ………… …………. ………….. ………….Ablativ ………… …………… ………… ………….

Sociativ /

Instrumental …………. …………… …………… ………….Vocativ ………….. …………… …………… ………….


Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul IV de studiu (liceu, ŞAM)Subiectul Puncte

1………………1, 25 p.2………………2, 25 p.3………………2, 50 p.4………………1, 00 p.5………………2, 00 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnul V de studiu (liceu, ŞAM)

2. Alcătuiţi cinci propoziţii, folosind unele dintre cuvintele următoare, dar şi altecuvinte cunoscutede voi: anθ-o, astarel, barra, baro, ćar, daral / traśal, dikhel, kaśta,luludă, paśal, pani, rukh, ruv, ruvni, rićhino, sap, śośoj, train / зiven, ućo, veś, vov,voj, von, zoralo!

2. Traduceţi în limba română !O rićhinorro Vini phirelas lośalo, dikhindoj so keren e aver. Resel anθ-jekh than poćikalo, kaj sasas jekh xïv. Vov phendăs pesθe: “ Aha, me na зanav khanć! Dikh, i xïv si śośoj,o śośoj si amal, thaj amal si xabe… » Thaj ćhivdăs pesqo śero anθ-i xïv aj akhardăs:- Si varekon khere?Śundăs vareso sar “frrr-frr” andral, e xïvăθar, thaj palem…aćhipen.


- Na-i khonik – śundăs pes jekh vak. Thaj palem: “Nana-i trebutnes te vakăres odobor

zorale vakeça! Śundem but śukar vi anglutni var!”


- Na-i!

O richinorro Vini inkaldăs po śero anθar i xïv thaj dias pesqe cïra godĭ: “Trebal te ovel

varekon andre, ke varekon phendăs “na-i khonik”. Thaj ćhivdăs palem po śero anθ-i xïv thaj

phendăs:










- Savo “me”?





3. Scrieţi în limba rromani o compunere despre prietenie!

4. Completaţi cu formele verbale potrivite!

Me astarav Ame ……………..

Tu ……………….. Tume…………….

Vov / voj………. … Von………………

Me ……………. Ame ………………

Tu зas Tume……………..

Vov / voj ……… Von………………


Singular PluralNominativ o kalo grast e / le kale grastaAcuzativ e/ le kale sapes e / le kale grastenGenitiv e /le ……………… e / le ………………



Sociativ /



BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul V de studiu (liceu, ŞAM)


1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnul VI de studiu (liceu, ŞAM)1. Ambolden!

O gonorro duje lovença

-Thaj sas jekh phuro,

Kaj sas les jekh baśno.

Ah, so maj baśno!

So baśelas k-o phuro

Gilab, baśneana,

Khel vi tu, phureana!

Thaj sas jekh phuri,

Kaj sas la jekh khajni

Savi kerelas anro voj

La phurăθe, an-sevli!

- Sas jekh var jekh phuro

Kaj sas les jekh baśno.

Thaj jekh phuri sapnŏrri

E khajnăça anθ-barŏrri

I khajni p-o děs kerdă

But anre k-e la phură

Thaj xarani so voj sas

Sa-l anre-i phuri xalăs

Le phuresqe voj ći dăs

Aj anθ-jekh děs vov akhardă

La barăθe, la phură.

- Mirri phuri, mirro ilo!

De ma’ vi man’ jekh anro!

-Tuqe, me? Devl!a, arakh!

Khanikasqe anre ći dav!

Le baśnes mar tu, phurea,

Te kerel tuqe-anro, dilea!

2. Alosaren le navnă / substantivură anθar i poèzia thaj thon len anθ-e duj grùpe, anθ-emurśikane thaj зuvlikane navnă!

Murśikane navnă зuvlikane navnă

3. Alosaren le kernnavnă / vèrbură anθar i poèzia thaj thon len anθ-e trin grùpe, ka-o

akanutno vaxt, ka-o nakhlo vaxt thaj ka-o avutno vaxt!

O akanutno vaxt o nakhlo vaxt o avutno vaxt

3.. Xulaven anθ-e silàbe le lava dine maj tele!

thagar, ćhavo, raklo, rakli, manro, gudlo, barvalo, mami, phuro, kalo, rikono, famìlia, phiravel,

astarel,

4. Arakhen le vortogràme vaś le зute dine maj tele!

Ekzèmplo: pa o = p-o!

pa o, pa i, pa e, pa ël, kaj o, kaj aśti, kaj aśti te, kaj i, kaj e, kaj ël anθa o, anθa i, anθa e,

anθa ël, anθa jekh, da aśti, na aśti.

5. Scrieţi în limba rromani o compunere despre colegii de liceu!Notă: Toate subiectele sunt obligatorii.

BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul VI de studiu (liceu, ŞAM)Subiectul Puncte

1………………1, 50 p.2………………2, 00 p.3………………3, 00 p.4………………1, 00 p.5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnul VII de studiu (liceu, ŞAM)

1. Completaţi cu formele verbale potrivite!Me dikhav Ame ……………..

Tu ……………….. Tume…………….

Vov / voj………. … Von………………

Me ……………. Ame ………………

Tu xas Tume……………..

Vov / voj ……… Von………………


Singular PluralNominativ o parno buzno e / le parne buzneAcuzativ e/ le parne buznes e / le parne buznenGenitiv e /le ……………… e / le ………………



Sociativ /

Instrumental e/ le………………. e / le ………………Vocativ ………………. ………………3. Thon anglal le substantìvură dine maj tele o trebutno artìkulo, o vaj i:

( ) amal, ( ) angrusti, ( ) anro, ( ) asăv, ( ) baj, ( ) bakro, ( ) bibi, ( ) birovli, ( ) bori, ( ) buzni, ( )

buzno, ( ) ćar, ( ) ćirikli, ( ) ćhaj, ( ) daj, ( ) dori, ( ) drom, ( ) gad, ( ) grast, ( ) grastorro, ( )

guruv, ( ) kak, ( ) kaśt, ( ) manro, ( ) piri, ( ) phral, ( ) phen, ( ) rakli, ( ) rrom, ( ) rovli, ( ) rukh, (

) ruv, ( ) thagarni, ( ) vurdon, ( ) зamutro.

4. Alosaren substantìvură / navnă vaś le adźektìvură dine maj tele!

lolo, lalo, but, bari tikne, barvali, śukar, tang, zèleno, źïlto / gàlbeno, la ćho, dïlgo / lùngo, londi,śuki, kaśuko, sastrutno, rromesqo, rromani, kaśtesqo, kaśtutno, kaśtalo

5. Thon po jekh adźektìvo paśal e substantìvură dine maj tele!

………. birovli ……… rromni ……….ruv ……..grastni

………. guruvni ………manuś ……….śax ………gav

……….sap ……… rukh ………. pori ……… .kòkalo

9. Xramosaren kaθar o jekh (11) зi kaj 42!10. Keren jekh xramosaripen palal sar tume kamen te nakhaven kadava milaj!


BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul VII de studiu (liceu, ŞAM)


1 punct din oficiu



Anul VIII şi IX de studiu (liceu, ŞAM)

1. Ambolden rumunikanes!

Sasas jekh baro rukh, jekhe themesθe. Opre beśelas jekh daj kakaràśka, kaj

tatărelas pesqe anre. Kana biandile e ćhavră, avilo o kalo sap thaj xală len. Kadja,

jekhvar, dujvar, trinvar… I kakaràśka, rovindoj, geli an-jekh aver rukh. O kalo sap

palal laθe. Sar зalas voj jekhe neve rukhesθe, o kalo sap arakhelas la thaj xalas laqe

ćhavrěn.

Anθ-jekh dĭves, i kakaràśka maladili la resutnăça. I resutni sasas amalni laça

thaj biamalni le sapeça. Voj phendăs laqe:

- Sosθar na mudares le sapes?

I kakaràśka dias la’ anglal:

- Sar te mudarav les? Vov si but viśalo aj zoralo!

I resutni dias la’ godĭ aj phendăs:

- 3a ka-i derăv, kothe avela, svàko dĭves, o raklo le thagaresqo te najol. Vov

mukhel pesqe gada paśal jekh luvorro thaj lesqe manuśa aźukeren les othe ka-i

ućhalin. Vov mukhela kothe vi pesqi angrusti. Texarinăθe, tu ka ćores lesθar kodoja

angrusti aj ingeresa la ka-o than le kale sapesqo.

Kadja kerdăs i kakaràśka. Kana najilo e thagaresqo raklo, voj ćordăs i bari

lesqi angrusti thaj sig – sig xurăndili te ingerel la k-o than kaj beśelas o kalo sap.

Uśtile savorre manuśa le thagaresqe thaj prastandile palal laθe. Line barra, line kaśta,

ama n-aśtisarde te resen la.

Kana i kakaràśka resli k-o rukh, kaj, tele, sasas i xïv le sapesqi, ćhudăs i

angrustik andre. E manuśa dikhle la, tha’ kana zumavde te lien i angrusti, śunde i śol

le sapesqi: “śiiii!”. Inkaldăs o sap pesqo śero thaj lias te mudarel le manuśen, tha’

von – kaśtença, barrença – kerde les sar jekh mulikani porr, mudarde les! Palal, line i

angrustik thaj gele-θar.

Kadja, i kakaràśka d-aśtisardăs te barărel pe ćhavrěn bi te maj avel la traś.

1. Alosaren anθar le substantìvură / navnă, dine maj tele, le pronòmbrură / sarnavnă save зankhethanes!

Mirro ……… tiro……………. lesqo……….. lenqo……….

Mirri……….. tiri……………. lesqi………… lenqi……….

Mirre………. tire……………. lesqe………… lenqe……….

Amaro……. tumaro……… lenqo…………

amari……. tumari………. lenqi………….

Amare……. tumare…….. lenqe………..

Substantìvură: amal, amalin, birovlă, bori, ćirikli, dad, daj, gad, gone, gava, guruv, kali phal,

lil, luludĭ, paparùda, patrin, phrala, phenă, rovli, siklǒvni, siklǒvno, stadĭ, siklărne, siklărnă,

thagar, vurdon.

2. Xramosaren le зenutne sarnavnă! Keren lença po jekh propozìcia!3. Thon le trebutne substantìvură thaj adźektìvură kaj si ćuće thana!

Me sem leça ka-o …..

Tu san laça ka-i…..

Vov si tuça ka-e……

Voj si mança ka-e……..

Ame sam lença k-o…….

Tume sen mança k-i……..

Von si(ne) laça k-e……….

Von si(ne) tumença k-e……

4. Nakhen le vèrbură dine maj tele ka-l savorre vaxta!

akanutno vaxt

(Akana)

o avutno vaxt (Palal

jekh vrăma)

o nakhlo vaxt (Sas

kerdi i àkcia)

Anav Anava andem

E verbură: anel, arakhel, boldel, del, dikhel, xal, xramosarel, kerel, marel, perel, piel, pućhel,

si, sovel, thovel, vazdel, zumavel, зal.

5. Thon le trebutne punktuaciaqe sèmnură!

- Alo Laćho dĭves Śunes man laćhes

- Va va Sar te na Laćho dĭves Vi tu śunes man śukar

- Akana, va

- Kaj tu san

- Me sem akana anθ-o fòros te kinav manqe lila thaj so maj trebal man

- Na nakhes amenθar

- Avdĭves n-aśti te resav tumenθe Śaj aver var

- Sar tu manges зanes but śukar ke ame but mangas te dikhas tut

- Miśto Nais tuqe Kana maj avava kathe anθ-o avutno kurko nakhava vi

tumenθar Haj aćh Devleça

- 3a Devleça thaj trade tire manuśenqe anθar amari rig but baxt thaj

sastipen

- Nais tuqe Vi tume te aven saste – veste Devleça Devleça

6. Spiden maj dur kadava vakăripen!

7. Keren sade propozìcie, kaj te aven len anθar le subijèktură aj predikàtură dine maj tele!

Subijèktură: me, o kham, o manuś, I Marìa, i balval, o phral.

Predikàtură: зal, kamav, tatărel, xal, gilabel, kerel butĭ, sovel.

8. Keren buxle propozìcie, kaj te aven len anθar le atribùtură aj le komplemèntură dine maj

tele!

Atribùtură: zoralo, śukar, rromesqo, trin, kaśtutni, kaśtesqi.

Komplemèntură: grast, pani, rukh, gad, o kaśt, phurt, rroj.

9. Pheren e ćuće thana!

1. Me …dem jekh manro le ćhurăça. 2. Tu sanas kothe, kana me av…3. Sosθar tume

na ………….en vi len? 4. Soça … resle thaj ……? 5. Mirro ……. si raśaj, thaj mirri

bibi si……... 6. E śośoja xan zèleno …… 7. O ruv, kana si ………, avel anθar o ….

anθ-o gav. 8. Lesqi bar si but ..........., thaj amari si tikni. 9. Dikhav len thaj von na

........ man. 10. Le grastes si les ...... punre, ...... bala, ...... pori.

10. Roden sinonìmură vaś e lava dine maj tele!

dïlgo, źïlto, cïra, bićhalel, dar, ćang, men, kamel, del vast, va, na.

11. Roden le antonìmură vaś e lava dine maj tele!

bikuć, laćho, śukar, ućo, pherdo, melalo, kovlo, londo, dilo, tato, sano, barvalo, bengalo,

xarno, baro, opre, dur, phuro.

12. Phenen sode d-aśti maj but phiravipnasqe formùle, sar si sikavde maj tele!

- Miśto avilăn!, 3a Devleça!, Nais tuqe!

Akana, phenen vi tume! ....................................................................................

13. Xramosaren po jekh propozìcia le kurkesqe dǐvesença!


BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul VIII şi IX de studiu (liceu, ŞAM)


1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VIII-a, Mangalia, 11

- 15 aprilie 2007



1. Keren panз propozìcie le navnănça manro, thud, ćhuri, khil, kiral! (Alcătuiţi cinci

propoziţii cu substantivele date!).

2. Nakhaven rumunikanes o tèksto dino maj tele! (Traduceţi în limba română textul de mai

jos!).

O rićhinorro Vini phirelas lośalo, dikhindoj so keren e aver. Resel anθ-jekh than po

ćikalo, kaj sasas jekh xïv. Vov phendăs pesθe: “ Aha, me na зanav khanć! Dikh, i xïv si śośoj,

o śośoj si amal, thaj amal si xabe… » Thaj ćhivdăs pesqo śero anθ-i xïv aj akhardăs:

- Si varekon khere?

Śundăs vareso sar “frrr-frr” andral, e xïvăθar, thaj palem…aćhipen.


- Na-i khonik – śundăs pes jekh vak. Thaj palem: “Nana-i trebutnes te vakăres odobor zorale

vakeça! Śundem but śukar vi anglutni var!”


- Na-i!

O richinorro Vini inkaldăs po śero anθar i xïv thaj dias pesqe cïra godĭ: “Trebal te

ovel varekon andre, ke varekon phendăs “na-i khonik”. Thaj ćhivdăs palem po śero anθ-i xïv

thaj phendăs:










- Savo “me”?





3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal tumarogav vaj palal tumaro fòros / tumari diz! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30

de rânduri - despre satul sau despre oraşul vostru!).

4. Nakhaven e зenutne sarnavnă anθar savore kèzură, ka-o jekhipen vi ka-o butipen !(Treceţi pronumele personale prin toate cazurile, la singular şi plural!



Acuzativ ……… ……. ….. ………… …………

Genitiv ……… ………… ………… …………

……… …….. …… ………… …………

….…… ………… ………… …………

………… …….. …… ………… …………

Dativ ………… …. …….. …………. ………….

Locativ ………… …………. ………….. ………….

Ablativ ………… …………… ………… ………….

Sociativ /

Instrumental …………. …………… …………… ………….

Vocativ ………….. …………… …………… ………….



Acuzativ ……… ……. ….. …………

Genitiv ……… ………… …………

……… …….. …… …………

….…… ………… …………

………… …….. …… …………

Dativ ………… …. …….. ………….

Locativ ………… …………. …………..

Ablativ ………… …………… …………

Sociativ /


Vocativ ………….. …………… ……………


1. Mergeam prin curte si am văzut doi meri, trei peri, un nuc, un alun şi nişte flori frumoase.

2. Spune-mi şi mie cu cine, când şi cum v-aţi întâlnit acolo, la nuntă? . 3. Câţi dintre voi aţi

studiat limba rromani şi în clasa a IV-a?. 4. Eu sunt elev şi, în şcoala mea, învăţ şi limba mea

maternă, limba rromani. 5. Profesorul nostru de limba rromani ne învaţă multe lucruri bune şi

frumoase, iar noi învăţăm foarte bine.


Barem



Subiectul Puncte

1……………… 0, 75 p.

2………………2, 00 p.

3………………2, 75 p.

4………………1, 50 p.

5………………2, 00 p.

1 punct din oficiu


- 15 aprilie 2007


Anii V şi VI de studiu (liceu)


1. V-am spus şi vă mai spun şi acum: trebuie să învăţăţi foarte bine limba maternă rromani de

la profesorii voştri rromi! 2. Când, cu cine şi de ce vrem să discutăm despre aceste probleme?

3. Numai tu eşti de vină, pentru că tu m-ai chemat la voi, ca să mergem, împreună, la pădure,

seara! 4. Bunicul şi bunica mea, mătuşile şi unchii mei, tata şi mama, fraţii şi surorile mele,

cumnaţii şi cumnatele noastre, ginerii şi nurorile din familia noastră – cu toţii – cântăm

cântecele noastre vechi rrome şi dansăm dansuri rrome bătrâneşti. 5. Iarna te va întreba ce ai

făcut astă vară! Aşa că este bine să lucrezi tot anul!

2. Nakhaven rumunikanes o tèksto dino maj tele! (Traduceţi în limba română textul de mai

jos!).

Sasas jekh baro veś thaj andre, lesθe, зivenas sarsave зivutre: ćiriklă, śośoja, grasta,

guruva, xera, resutnă, dìvio buznă, veśesqe baśne thaj but aver. Nakhenas von but laćhes, sar

amala.

Anθ-jekh dĭves maśkar e dĭvesa, avilo an-kodova veś jekh baro ruv aj zoralo thaj kerdăs pes o

thagar le veśesqo. Sarkone dĭvesesθe, trebulas te avel lesθe jekh zoj jekhe familiaθar thaj o

ruv xalas les. Sig, savorre famìlie ruje ke o ruv xalăs lenqe ja jekhe phrales, ja jekhe phenă, ja

e dades, ja e daja.



Savorre aver dikhle les poravde jakhença. Dilisajlo akava!? Tha’ vov gelo te sovel. O

dujto dĭves, vov na gelo sig ka-o ruv. Aźukerdăs sa o baro dĭves зi kana rătilăs thaj telărdăs

ka-o ruv. O ruv aźukerdăsas les o sasto dĭves, bokhalo thaj xolăme:

- Sar?! Tu aves avdĭves? Vi tikno san, vi ka-o rătŏpen aves? Sar ka ćajlŏvav man?

- Ma kuś! - mothovdăs o śośoj. 3anavas so me sem tikno thaj kodolesqe avilăm panз amala.

Tha’, p-o drom, astardăs amen jekh aver ruv thaj xalăs me amalen. Thaj me naślem te

mothovav tuqe.


- Sar? Jekh aver ruv? Kadaja phuv si mirri! Me sem o xulaj! Sar te avel aver ruv manθe thaj

te xal mo manro?

- Te manges – phendăs o śośoj – śaj te sikavav tuqe kaj si o ruv.



O ruv ćhivdăs pesqo śero anθ-i xaning thaj, anθ-i dud e ćhonesqi, dikhel pesqe pesqo

muj p-o pani. Sar vov зanelas ke si jekh aver ruv, o biamal, vov vikindăs xolăça. Anθar i

xaning irisajlo pesqo vak. O ruv xolisajlo vi maj but thaj ćhivdăs pes anθ-i xaning. Pelăs thaj

tasavdilo.


3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal sar erroma nakhen / baredǐvesaren i Patradǐ! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-

30 de rânduri - despre cum sărbătoresc rromii Paştele!).

4. Nakhaven e sintàgme lolo gad, kalo sap, bari baj, parni buzni, k-ël savorre kèzură, ka-o

jekhipen vi ka-o butipen! (Treceţi sintagmele lolo gad, kalo sap, bari baj, parni buzni, la

toate cazurile, la singular şi plural!

5. Nakhaven o vèrbo / i kernavni «akharel» k-ël savorre siklile verbosqe mòdură /

ćhanda vi k-ël savorre siklile verbosqe vaxta! (Treceţi verbul «akharel» prin toate modurile

şi timpurile verbale învăţate!).


Barem


Anii V – VI de studiu (liceu)


2………………1, 75 p.

3………………2, 00 p.

4………………1, 75 p.

5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu


- 15 aprilie 2007




„Sas kaj n-as, te na avilino – n-as te phenel pes. Sasas duj rroma, o 3uvalo aj o

Piśomalo. Kadala sasas lenqe anava. Ćorre sasas le duj, xarane, tha vi bengale! Aj зanas von

p-ël droma vareso te arakhen, varekaj te keren butǐ.

- Ju, ju, ju! Piśomale!a, phral!a. Ći dikhes so me dikhav?

- Jo, jo, jo! Dikhav, 3uvale!a, dikhav jekha ćhiriklă p-o jekh rukh....

- Na...Piśomale!a, dile!a. Dikh, angla’ tǒ nakh, o gaзo anklisto p-o xer...

- Àpo, so maj? So kames? T-avel o xer anklisto p-o gaзo? - phenel o Piśmalo.

- Jaj, dile!a, p-e tuθe trobul anklisto, ke maj xer san tu! Ći xalăres ke akana śaj ćoras

kodole xeres?

- Aj vi tu, dile!a – phenel o Piśmalo, te ćores le xeres, trobul te ćores vi le gaзes, ke o

gaзo si anklisto opre! Aj so te keras anθa’ o gaзo?

- Jaj, Piśomale!a. Ći śuvlili tǐ godǐ... Dilo sar jekh guruvni san! Aźukăr, akana dela o

khamorro; dikhesa ke pal’ xancï therdǒla o gaзo te thol pe’ tela’ ućhalin te hodinil pe’.

Kadă vi sas. O kham pekelas. O gaзo therdǒl, astarel le xeres ka-jekh tǐlo aj thol

pesqo śero tela-i ućhalin aj lel te sovel.

Atùnći, o 3uvalo phenel:

- Piśomale!a, na de dùma khanć! Paśuvas po lokhorres; me putrav o śelo le xeresqo aj

tu spides les angla’ зi anθ-o veś. Me thav o śelo ka-murri korr aj beśav.

- Amblaves tut, 3uvale!a?

- Phande tǒ muj! Kana o muj putres les, ankalaves jekh dilimos!

- Miśto, miśto! Na xolăv! Ći maj phenav khanć...

Keren sar phende te keren. O Piśmalo angerel le xeres anθ-o veś aj o 3uvalo thol

pesqe o śelo ka-i korr aj beśel astardo. O gaзo sovel aj xexinil...

Kana o Piśomalo garavdăs pes le xereça, lel o 3uvalo te cipil: “Hi-ha, hi-ha!”

O gaзo putrel jekh jakh:

- So si xer!a? Bokhalo san?

- Nìći, raj!a. Xalem, ćajlilem…

Putrel o gaзo i dujto jakh:

- Jaj, des dùma akana?

- Dav, jertisar manqe, murro raj, aźutil tut o Devel!

O gaзo porravel pe jakha sar duj ćare:

- Ju, ju, ju! Kaj si murro xer?

- Kathe sïm, paśa-tuθe, raj!a. Ći dikhes? Xalem ćar aj, te jertis, mekhlem goźni sar śaj

dikhes...

- T...tu s...an m...murro xer? S..so phenes?

- Me sïm, nùmaj trobul akana te phenav tuqe so pecisajlem. Ćaćimaça, manuś sïm sar

tu dikhes. Murro dad si baro drabarno kaj kerel fàrmeći. De trin berś palpale kamelas te

ansuril man jekha raklăça kaj na-s manqe dràgo. Me ći kamavas la. Xolajlem. Anθ -i xoli,

akuślem murre dades aj lesqe mulen. Murro dad phendă manqe: „Te keres tut xer trin berśa aj

trin děsa!” Sode mores tu jakhaθar, kerdilem xer aj akana nakhle le trin berś aj le trin děs aj

palem kerdilem manuś.

- He, he! So te kerav akana anθa’ tuθe? - mothol o gaзo. N-aśti phiraves man p-e tǒ

dumo aj n-aśti phiravav tut p-e murro...

- Àpo, mekh man te зav ka murro dad... d-akana kandav lesqo muj aj kerav lesqi vòja,

te na maj avav xer.

- Àpo, зa ka tǒ dad... aj na maj ker tut dilo, na maj ker dilimata!

- Nais tuqe! Aćh Devleça!

- 3a Devlorreça!

** *

Jekh vaj duj kurke pala’ kodo, зal o gaзo p-o fòro le grastenqo te rodel pesqe avre

xeres. Dikhel jekhe śukare xeres...vòrta sar kuko kaj sas les maj anglal! Sa kodă pećàta p-o

muj...sa kodo ćerxan p-o ćikat...

Juj, Devl!a, sar miazinel kado xer pe kukolesθe! Oho, xalărav i butǐ, phenel, xalărav!

Paśol paśal o xer aj phenel lesqe ćordanes anθ-o kan:

- Aha, murro raklo, palem akuślăn tě dades, nùmaj ći sïm odobor dilo te maj kinav tut!

T-aves baxtalo!

(Andre Barthelemy, Paramìća la balvalăqe).


1. V-am spus şi vă mai spun şi acum: trebuie să învăţăţi foarte bine limba noastră maternă

rromani de la profesorii voştri rromi din şcoli! 2. Când, cu cine şi de ce vrem să discutăm

despre aceste dificultăţi? 3. Numai voi sunteţi de vină, pentru că voi ne-aţi invitat să mergem

acolo, în satul acela necunoscut! 4. Toţi din familia mea dragă - bunicul şi bunica, mătuşile şi

unchii, tata şi mama, fraţii şi surorile mele, cumnaţii şi cumnatele noastre, ginerii şi nurorile

din familia noastră – cu toţii, cum îţi spuneam –cunoaştem şi cântăm frumoasele noastre

cântece vechi rrome şi dansăm jocurile noastre vechi rrome. 5. Iarna te va întreba ce ai făcut

astă vară! Aşa că este bine să lucrezi tot anul, ca să ai ce-ţi trebuie tot timpul: şi primăvara, şi

vara, şi toamna, dar şi iarna!

3. Xramosaren jekh mothovipen rromane ćhibăθe (maśkar 20–30 rèndură) palal sar

xatăres tut anθ-o tiro licèvo! (Scrieţi o compunere în limba rromani - între 20-30 de rânduri

- despre cum te simţi în liceul tău!).

4. Nakhaven e sintàgme baro barr vi bari bar k-ël savorre kèzură, ka-o jekhipen vi ka-o

butipen! (Treceţi sintagmele baro barr şi bari bar la toate cazurile, la singular şi plural!

5. Nakhaven o vèrbo / i kernavni «dikhel» k-ël savorre siklile verbosqe mòdură / ćhanda

vi k-ël savorre siklile verbosqe vaxta! (Treceţi verbul «dikhel» prin toate modurile şi

timpurile verbale învăţate!).


Barem




2………………2, 00 p.

3………………1, 75 p.

4………………1, 00 p.

5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu

2006Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VII-a, Bucureşti, 16 - 20aprilie 2006


Anii III, IV şi V de studiu (liceu şi şcoală profesională)

1. Alcătuiţi trei propoziţii, utilizând unele dintre cuvintele bibi, bori, daj, dad,famìlia, kak, màmi, pàpus, phen, phral, salo, sali, зamutro, dar şi alte cuvinte, ca:murro / mirro, amaro / amari/ amare, baro / bari / bare, śukar, ućo / ući / uće, laćho /laćhi / laćhe , tikno / tikni / tikne , kothe, anθ-o gav, forosθe!

2. Traduceţi în limba română !“Anθ-jekh dĭves, phirenas p-o drom panз kore manuśa, save, mangenas

pumaro manro gavesθar gavesθe. Jekhe gavesθe, von śunde baro xamipen, thaj

pućhle le gavutnen so si kothe. E gavutne phendine lenqe ke sas astardo jekh

elefànto. Avenas kothe e phure aj e terne te dikhen les, te azban les le vasteça.

Kadava elefànto sasas laćho, godăver vi amalikano.

Vi le panз kore mangle te azban les, te arakhen so si kodova. Avile paśe lesθe

thaj o bareder koro astardăs les ka-i ruthuni, thaj phendăs le averenqe: “Phralalen, o

elefànto si sar jekh baro sap!”. O dujto koro manuś astardăs vi les ka-o kan thaj

phendăs ke o elefànto si sar jekh baro fan. O trinto koro, astarindoj les ka-o pirro,

vakărdăs ke si sar jekh ćaćo baro kilo. Palal, o śtarto koro, beśindoj telal o per le

elefantosqo, vakărdăs ke o elefànto si sar jekh ravalo umblavdo opral.

Ka-o agor, śundilo vi o panзto koro. Sar beśelas palal o elefànto, astarindoj les

e porăθar, vov phendăs ke e gavutne phenen le śelesqe ke si o elefànto. Pharili bari

ćingar maśkar lenθe. Sarkon mangelas te ovel “o elefànto” so falas len kana azbajle

les: sap, fan, kilo, ravalo aj śelo!

Eh, mirre phralalen, rromalen! Kadja si vi le rromane ćhibăça! Kana “azbas”

nùmaj amaro dialèkto vakărdo amenθar khere, atùnći na dikhasa ke si amen jekh

barvali khethani rromani ćhib! N-aśti te mekhas amen te prinзaras nùmaj jekh kotor

laθar!


4. Declinaţi sintagmele lolo gad, kalo sap, respectiv bari baj şi parni buzni, la toatecazurile, la singular şi plural!



BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii III, IV şi V de studiu (liceu şi şcoală profesională)


1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VII-a, Bucureşti, 16 - 20aprilie 2006


Anii III, IV şi V de studiu (liceu şi şcoală profesională)

1. Alcătuiţi trei propoziţii, utilizând unele dintre cuvintele bibi, bori, daj, dad,famìlia, kak, màmi, pàpus, phen, phral, salo, sali, зamutro, dar şi alte cuvinte, ca:murro / mirro, amaro / amari/ amare, baro / bari / bare, śukar, ućo / ući / uće, laćho /laćhi / laćhe , tikno / tikni / tikne , kothe, anθ-o gav, forosθe!

2. Traduceţi în limba română !“Anθ-jekh dĭves, phirenas p-o drom panз kore manuśa, save, mangenas

pumaro manro gavesθar gavesθe. Jekhe gavesθe, von śunde baro xamipen, thaj

pućhle le gavutnen so si kothe. E gavutne phendine lenqe ke sas astardo jekh

elefànto. Avenas kothe e phure aj e terne te dikhen les, te azban les le vasteça.

Kadava elefànto sasas laćho, godăver vi amalikano.

Vi le panз kore mangle te azban les, te arakhen so si kodova. Avile paśe lesθe

thaj o bareder koro astardăs les ka-i ruthuni, thaj phendăs le averenqe: “Phralalen, o

elefànto si sar jekh baro sap!”. O dujto koro manuś astardăs vi les ka-o kan thaj

phendăs ke o elefànto si sar jekh baro fan. O trinto koro, astarindoj les ka-o pirro,

vakărdăs ke si sar jekh ćaćo baro kilo. Palal, o śtarto koro, beśindoj telal o per le

elefantosqo, vakărdăs ke o elefànto si sar jekh ravalo umblavdo opral.

Ka-o agor, śundilo vi o panзto koro. Sar beśelas palal o elefànto, astarindoj les

e porăθar, vov phendăs ke e gavutne phenen le śelesqe ke si o elefànto. Pharili bari

ćingar maśkar lenθe. Sarkon mangelas te ovel “o elefànto” so falas len kana azbajle

les: sap, fan, kilo, ravalo aj śelo!

Eh, mirre phralalen, rromalen! Kadja si vi le rromane ćhibăça! Kana “azbas”

nùmaj amaro dialèkto vakărdo amenθar khere, atùnći na dikhasa ke si amen jekh

barvali khethani rromani ćhib! N-aśti te mekhas amen te prinзaras nùmaj jekh kotor

laθar!


4. Declinaţi sintagmele lolo gad, kalo sap, respectiv bari baj şi parni buzni, la toatecazurile, la singular şi plural!



BaremSubiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii III, IV şi V de studiu (liceu şi şcoală profesională)


1 punct din oficiu

2005

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VI-a,Ciorogârla, jud. Ilfov, 20 – 24 martie 2005

Subiectele la proba de limba rromaniAnii III şi IV de studiu (gimnaziu)

1. Alcătuiţi trei propoziţii cu cel puţin jumătate din cuvintele următoarele:ambrol, ambrolin, perel, si, tato, avri, astarel, kovlo, anel, bikinel, del, kinel.

2. Traduceţi în limba română propoziţiile de mai jos !Sas jekh rrom amarenθar, les sas les jekh bakrorro thaj gelo leça k-o masàri

te bikinel les :- Laćho dĭves, manuśa!- Miśto avilăm, rroma! So si tut anθ-o gono?- Si man jekh śukar bakrorro, thulo thaj saste-vesto!- So manges p-e lesθe ?- Mangav deś sumnakutne love.- Si but! Me dav tuqe panз, na maj but!- Te si kadja, me na bikinava les. Xarano san, gaзea!

Telărel o rrom. Maj palal avel palpale. Anel o gono phanglo thaj phenel:- Śun, mekhav tuqe le bakres thaj vi o gono pe efta love!O gaзo thol phares e love tele thaj o rrom gelo pesqe. Kana o masàri putarel o

gono, so inklŏl anθar lesθe?! O ćhavorro le rromesqo, kaj sas garavdo anθ-ogono!!!

-Vaj manθe! - delas muj o gaзo. Xoxavdăs man o rrom!

3. Traduceţi în limba rromani !Noi avem în sat o şcoală nouă, o biserică frumoasă şi un teren de sport foarte bun.

Câţi dintre voi vin să se joace afară cu noi? De ce nu i-aţi chemat şi pe ei?. Profesoaravoastră predă limba rromani şi la clasa noastră! Daţi-ne şi nouă să vedem această carte!

4. Completaţi cu formele verbale potrivite!Me dikhav Ame ……………..Tu ……………….. Tume…………….Vov / voj………. … Von………………

Me vakărav ………… Ame ………………Tu ………………….. Tume……………..Vov / voj ……………. Von………………

5. Treceţi pronumele personale prin toate cazurile, la singular!Singular

Pers. I pers. a II-a pers. a III-a pers. a III-a


……… …….. …… ………… …………….…… ………… ………… …………………… …….. …… ………… …………


Sociativ /



Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii III şi IV de studiu (gimnaziu)Subiectul Puncte

1………………1, 25 p.2………………2, 25 p.3………………2, 50 p.4………………1, 00 p.5………………2, 00 p.

1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VI-a, Ciorogârla, jud.Ilfov, 20 – 24 martie 2005

Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii IV şi V de studiu (liceu şi şcoală profesională)

1. Alcătuiţi cinci propoziţii cu următoarele cuvinte: daj, dad, phen, phral, bibi,kak, bori, зamutro, pàpus, màmi.

2. Traduceţi în limba română textul:

Sas kaj sas, jekhvar, jekh phuro manuś. Les sasas les duj ćhaja. Palal but berśa,vov kerdăs lenqe abiav. La maj bară dăs la palal jekh terno rrom, kaj kerelas phuvăqepiră, thaj la maj ternă dăs la palal avresθe, kaj barărelas luludă. Nakhle but dĭvesa thajamaro phuro manuś gelo vi vov te dikhel so maj keren pesqe ćhaja, sar si von, savepharimata, save problème si len. Vov nakhlăs maj anglal ka-i maj bari ćhaj aj vojphendăs lesqe kë sa e bută si laćhe, sa зal lenqe śukar, nùmaj kë len na-i len but kham,k-aśti te śukŏn penqe le phuvăqe piră. Vi i aver ćhaj phendăs le dadesqe kë len na -i lenpharimata, tha’ trebal len but briśind k-aśti te barŏn le luludă barărde lenθar anθ-i bar..

3. Traduceţi în limba rromani propoziţiile de mai jos !Bietul bătrân pentru cine să se mai roage la Dumnezeu? Daca o fată îi spune să

se roage pentru ca Dumnezeu să dea ploaie, iar cealaltă îi spune să se roage laDumnezeu ca să fie afară soare puternic ! Omul nu ştie pentru ce să se roage laDzumnezeu, pentru că, de multe ori, oamenii sunt aşa. Ei nu ştiu ce vor, nu ştiu pentruce să se roage la Dumnezeu, iar atunci Dumnezeu cum să-i ajute, dacă ei nu ştiu cevor?

4. Declinaţi sintagmele parno grast şi kali jag la toate cazurile, la singular şiplural!

5. Conjugaţi verbul kamel la toate modurile şi timpurile învăţate!


Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii IV şi V de studiu (liceu şi şcoală profesională)


1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnii V - VI de studiu (gimnaziu)

2. Alcătuiţi cinci propoziţii, folosind cel puţin jumătate dintre cuvinteleurmătoare: anθ-o, veś, train / зiven, baro, ruv, ruvni, rićhino, sap, śośoj,rukh, kaśta, barra, ćar, luludă, astarel, daral / traśal, dikhel, ućo, zoralo, vov,voj, von, paśal, pani.

2. Traduceţi în limba română propoziţiile de mai jos !

Amaro pàpus phenel amenqe sa i vrjàma: «Aven mança te sikavavtumenqe, anθ-o veś, e ćara thaj e rukha, te prinзaren len!».

Anθ-jekh dĭves, amari siklărni avili amença te siklŏvas e veśesqe ćara,luludă thaj rukha.

Jekh amalin maj tikni avili paśal amenθe thaj vakărdăs amare siklărnăqe:- Mangav te зav vi me tumença!- Miśto, av vi tu!

Akana, ame sam lośale, anθar kodoja ke prinзaras e veśesqe ćara, rukhathaj luludă.

3. Traduceţi în limba rromani propoziţiile de mai jos !Bunicul ne spune de multe ori aşa : « Încercaţi să învăţaţi mai mult, dacă vreţi să ajungeţioameni mari!». Noi învăţăm foarte bine la şcoală. Ne place mult să învăţăm şi limbanoastră maternă, limba rromani, care este o limbă foarte veche şi frumoasă. Printre noi suntşi elevi şi eleve care nu au ştiut limba rromani, când au venit la şcoală, dar au învăţăt-oîmpreună cu noi. Elevii rromii şi cei nerromi învaţă şi se joacă împreună şi sunt buniprieteni.

4. Completaţi cu formele verbale potrivite!Me astarav Ame ……………..Tu ……………….. Tume…………….Vov / voj………. … Von………………

Me ……………. Ame ………………Tu daras Tume……………..Vov / voj ……… Von………………

5. Treceţi sintagmele prin cazurile de mai jos !

Singular PluralNominativ o kalo sap e / le kale sapaAcuzativ e/ le kale sapes e / le kale sapenGenitiv e /le ……………… e / le ………………



Sociativ /



Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii V – VI de studiu (gimnaziu)Subiectul Puncte

1………………1, 50 p.2………………2, 00 p.3………………3, 00 p.4………………1, 00 p.5………………1, 50 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnii III şi IV de studiu (gimnaziu)

1. Alcătuiţi trei propoziţii cu cel puţin jumătate din cuvintele următoarele:ambrol, ambrolin, perel, si, tato, avri, astarel, kovlo, anel, bikinel, del, kinel.

2. Traduceţi în limba română propoziţiile de mai jos !Sas jekh rrom amarenθar, les sas les jekh bakrorro thaj gelo leça k-o masàri

te bikinel les :- Laćho dĭves, manuśa!- Miśto avilăm, rroma! So si tut anθ-o gono?- Si man jekh śukar bakrorro, thulo thaj saste-vesto!- So manges p-e lesθe ?- Mangav deś sumnakutne love.- Si but! Me dav tuqe panз, na maj but!- Te si kadja, me na bikinava les. Xarano san, gaзea!

Telărel o rrom. Maj palal avel palpale. Anel o gono phanglo thaj phenel:- Śun, mekhav tuqe le bakres thaj vi o gono pe efta love!O gaзo thol phares e love tele thaj o rrom gelo pesqe. Kana o masàri putarel o

gono, so inklŏl anθar lesθe?! O ćhavorro le rromesqo, kaj sas garavdo anθ-ogono!!!

-Vaj manθe! - delas muj o gaзo. Xoxavdăs man o rrom!

3. Traduceţi în limba rromani !Noi avem în sat o şcoală nouă, o biserică frumoasă şi un teren de sport foarte bun.

Câţi dintre voi vin să se joace afară cu noi? De ce nu i-aţi chemat şi pe ei?. Profesoaravoastră predă limba rromani şi la clasa noastră! Daţi-ne şi nouă să vedem această carte!

4. Completaţi cu formele verbale potrivite!Me dikhav Ame ……………..Tu ……………….. Tume…………….Vov / voj………. … Von………………

Me vakărav ………… Ame ………………Tu ………………….. Tume……………..Vov / voj ……………. Von………………

5. Treceţi pronumele personale prin toate cazurile, la singular!

SingularPers. I pers. a II-a pers. a III-a pers. a III-a


……… …….. …… ………… …………….…… ………… ………… …………………… …….. …… ………… …………


Sociativ /



Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii III şi IV de studiu (gimnaziu)Subiectul Puncte

1………………1, 25 p.2………………2, 25 p.3………………2, 50 p.4………………1, 00 p.5………………2, 00 p.

1 punct din oficiu


Subiectele la proba de limba rromaniAnul II de studiu (gimnaziu)

1. Găsiţi opusul cuvintelor de mai jos: tato, tikno, nasvalo, barvalo, avri,kovlo, bikinel, del, kalo, laćho, but, sigo, Beng, ca în exemplul: tato – śudro…

2. Alcătuiţi trei propoziţii, folosind cel puţin jumătate din cuvintele date !

phuro, O, xarano / godăver, len, ame, e terne, das patĭv, o dad, i daj, o pàpus, i màmi,phenel amenqe, paramìći, зanav, śukar, laćho, laćhi.

3. Traduceţi în limba română!

Me sem o jekhto ćhavo le berśesqo. Mirro anav si o Paśmilaj thaj maj si man viaver anava: O Anglomilaj, O Jekhtomilaj, O Ternomilaj.

Me anav o tatipen aj le ćiriklăn, me zelenărav savorre plaja thaj e rukha thajankalav le manuśen te keren uźipen anθ-e bară.

E ćară barŏn sigo, te avel xaben le bakrorren. Kana avel o barodĭves, i Patradĭ, erromnă rangăren anre thaj e tikne ćhave si but lośale. E murśa ćhinen bakrorren.Kadava barodĭves kidel but manuśa khethanes thaj le savorrença rugisaren pen te avenjertime kaθar o Devel vaś lenqe bezexa.

4. Traduceţi în limba rromani!Eu am o familie mare: mama, tatăl, fratele, sora, bunica, bunicul, unchiul şi mătuşa. În casanoastră mai avem un câine şi o pisică. Afară, în curte, avem păsări, un măr, un nuc, flori, ovacă, oi, capre, un măgar şi trei cai. Căruţa noastră este foarte frumoasă. Este verde şi înaltă.


Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnul II de studiu (gimnaziu)Subiectul Puncte

1………………1, 50 p.2………………2, 00 p.3………………2, 50 p.4………………3, 00 p.

1 punct din oficiu

Concursul naţional şcolar de limba rromani, ediţia a VI-a, Ciorogârla, jud.Ilfov, 20 – 24 martie 2005

Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii II şi III de studiu (liceu şi şcoală profesională)

3. Alcătuiţi cinci propoziţii cu următoarele îmbinări: baro grast, lolo vurdon, śukarxaning, zèleno ćar, zoralo sap!

2. Traduceţi în limba română textul:

Sas kaj sas, jekh thagar aj jekh thagarni. Len na sas len raklorre. But mangle leDevles te del vi lenqe duj tikne. O Devel aśundăs lenqe rugisarimata thaj dăs lenqe dujraklorre: jekh raklorro thaj jekh raklŏrri. Le raklorren sasas len sovnakutne bala ajruputne danda. Von sasas but śukar thaj but aśunenas so phendine / phende lenqe o dadaj i dej. Anθ-jekh dĭves, o raklorro thaj pesqi phen telărde vi von avri, k-i len, te khelenpen avere raklorrença aj raklŏrrănça / raklŏrrěnça.

3. Traduceţi în limba rromani propoziţiile de mai jos !Noi avem o familie mare. Suntem nouă inşi în familia noastră: mama, tatăl,

sora, fratele, mătuşa, unchiul, bunica, bunicul şi eu. Eu am şapte mere: două sunt roşii,trei sunt verzi şi două sunt galbene şi moi. Au venit mulţi oameni din satul nostru laoraş, la biserica cea nouă. Mergeţi şi voi acolo şi întrebaţi de ce nu ne deschid uşa casă intrăm în casă! Unde a plecat capra şi câţi iezişori a lăsat acasă ?

4. Declinaţi sintagma lolo gad, la toate cazurile, la singular şi plural!

5. Conjugaţi verbul kerel la toate modurile şi timpurile învăţate!

Notă: toate subiectele sunt obligatoriiBarem

Subiectele la proba de limba şi literatura rromaniAnii II şi III de studiu (liceu şi şcoală profesională)


1 punct din oficiu

CUPRINSUL BULETINULUI INFORMATIV “ÎNVĂŢĂMÂNTULPENTRU RROMI” (NUMERELE 20 – 27, DIN 2005 ŞI 2006)

Seria principală de buletine a apărut în intervalul 1999 – 2001 (ultimul număr al primei seriifiind nr. 18 / 28 august 2001). Următoarele numere publicate au fost: nr. 19 / 15 ianuarie 2004, nr. 20 /12 octombrie 2005, nr. 21 / 13 octombrie 2005, nr. 22 / 14 octombrie 2005, nr. 23 / din 15 octombrie2005, nr. 24 / 5 ianuarie 2006, nr. 25 / 10 mai 2006 (format Acrobat) şi nr. 26 – 27 / 21 mai 2006.

Buletinul Nr. 20 / din 12 octombrie 2005 Materialul este postat în secţiunea FILES aGrupului de lucru <[email protected]>C U P R I N SConcursuri pentru diferite finanţări1. MATRA................................................................................................................32. Sprijin financiar acordat de Fundaţiile Olandeze de Cooperare în Europa Centrală şi de Est pentruONG-uri româneşti…………………………………………………….33. Proiecte generatoare de venit pentru ONGurile interetnice din mediul rural – un pas spre maibine.............................................................................................................7

4. Posturi vacante la Institutul European din România............................................125. Programul guvernamental ,,Parteneriat pentru sprijinul romilor-2005’’………………………………….…………………………………………………...13

Buletinul Nr. 21 / din 13 octombrie 2005 Materialul este postat în secţiunea FILES aGrupului de lucru <[email protected]>

PROGRAME PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL DESTINAT RROMILOR *

A. Programe şcolare pentru limba şi literatura rromani (clasele I – X); programelepentru cl. a XI-a şi a XII-a sunt în curs de elaborare)………………………p. 3

B. Programa şcolară pentru limba rromani, an I, în Programul de recuperareşcolară „Şansa a II-a”………………………………… …………………………..p. 72

C. Programa şcolară pentru istoria şi tradiţiile minorităţii rromilor (clasele VI–VII)……………………………………………………………………………….p. 79

*document compilat de Gheorghe Sarău la data de 26 ianuarie 2005 şi revizuitla data de 21 aprilie 2005


I. Ordinul 5160 / 6 octombrie 2005 privind aplicarea Programului “A doua şansă pentru învăţământulprimar” în anul şcolar 2005 - 2006……………………..3

II. Anexa 1 la Ordinul M.Ed.C. nr. 5160 din 6 oct. 2005, Metodologia privind organizarea programuluia doua şansă pentru învăţământulprimar………………………………………………………………………………4

III. Anexa 2 la Ordinul M. Ed.C. nr. 5160 / 6 octombrie 2005, Planul cadru de învăţământ A douaşansă pentru învăţământ primar……………………….10

IV. Mediatizarea făcută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în data de 07.10.2005, Comunicat depresă, titlul: Program de reintegrare şcolară: „A doua şansă pentru învăţământulprimar”……………………………………………………………11

V. Recomandarea nr. R (2000) 4, a Comitetului de Miniştri pentru statele membre cu privire laeducaţia copiilor rromi / ţigani din Europa, Anexa 7 (punctul7.1)…………………………………………………………………………………12

VI. Ordinul nr. 3690 / 25.03.2005 cu privire la structura anului şcolar 2005 –2006…………………………………………………………………………………16

VII. Ordinul nr. 4925 / 08.09.2005 referitor la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare aunităţilor de învăţământ preuniversitar……………………….18

VIII. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,2005……………………………………………………………….19

IX. Ordinul nr. 3533 / 31. 03.1999 privind studiul limbii materne de către elevii aparţinând minorităţilornaţionale care frecventează şcoli cu predare în limbaromâna……………………………………………………………………………..59

X. Anexa cu Instrucţiunile privind studiul limbii materne de către elevii aparţinând minorităţilornaţionale care frecventează şcoli cu predare în limbaromâna…………………………………………………………………………….60

XI. Notificarea nr. 30257/06.04.2000 referitoare la Metodologia aplicării “Instrucţiunilor” (aprobate prinOrdinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3533 din 31.03.1999 )privind studiul limbii materne decătre elevii aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează şcoliromâneşti…………………………………..63

XII. Metodologia aplicării „Instrucţiunilor” privind studiul limbii materne de către elevii aparţinândminorităţilor naţionale care frecventează şcoliromâneşti........................................................................................................63


I. Proiectul Phare “Servicii sociale acreditate de ocuparea forţei de muncă în comunităţile deromi”……………………………………………………..p. 2

II. Instrucţiunile pentru aplicarea la Fondul Educaţional alRomilor…………………………………………………………………….p. 20

Buletinul Nr. 24 / din 5 ianuarie 2006 Materialul este postat în secţiunea FILES aGrupului de lucru <[email protected]>

I. Programul naţional multianual pentru formarea cadrelor didactice nerrome care lucrează cuelevi şi copii rromi (PNFCDNr), din perspectiva specificului istorico-cultural rrom şi dintr-o abordareinterculturală. Context

II. Stagii derulate în anii calendaristici 2004 şi 2005. Centralizarea. Cursul special „Managementul relaţiilor interetnice în sistemul

educaţional”, organizat pentru directorii de şcoli cu elevi rromi (Costineşti,3-5 iunie 2005)b. Cursurile desfăşurate în anii calendaristici 2004 şi 2005 (clasare pe

judeţe)c. Cursurile speciale cu profesorii de liceu în care învaţă elevi rromi

(Costineşti, 27- 31 august 2005)III. E-mailurile cadrelor didactice formate în toate stagiile PNFCDNr, ediţiile 2004 şi 2005IV. Ecouri, mediatizări pentru stagiile PNFCDNr, ediţiile 2004 şi 2005V. Evaluarea Programului naţional multianual pentru formarea cadrelor didactic e nerrome

care lucrează cu elevi şi copii rromi, din perspectiva specificului istorico-cultural rrom şi dintr-oabordare interculturală (perioada martie – septembrie 2004)

VI. Evaluarea Programului naţional multianual pentru formarea cadrelor didactice nerromecare lucrează cu elevi şi copii rromi, (iunie – august 2005)

Buletinul Nr. 25 / din 10 mai 2006Materialul este disponibil doar în format PDF şi doar printabil. Poate fi tipărit din secţiuneaFILES a Grupului de lucru <[email protected]>

Buletinul Nr. 26 - 27 / din 21 mai 2006 Materialul este postat în secţiunea FILES aGrupului de lucru <[email protected]> şi are următorul CUPRINS:

I. Măsuri şi direcţii strategice ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind predarealimbii rromani şi învăţământul pentru rromi (perioada 1998 – 2006) – autor: GheorgheSarău…………………………………............................................................................3II. Studiul limbii materne rromani................................................................................11

III. Baza de date. Fişa – cadru pentru statistica anuală privind elevii rromi carefrecventează şcoala………………………………….....................................................13IV. Fişa cu atribuţiunile inspectorului pentru şcolarizarearromilor…………………………………………………..…………………………………..13V. Precizări privind admiterea în licee şi în învăţământul profesional destat…………………………………………………………………………………………..14a. Precizări şi extrase…..…………………………………………………………………14b. Nota DGÎP şi DGÎLM nr. 30884/13 aprilie 2006, privind admiterea elevilor rromi pelocurile distincte, la clasa a IX-a………………………………………………………….16VI. Precizări privind admiterea în învăţământul superior de stat……………………...17VII. Activitatea mediatorului şcolar ………………………………………. …………….19A. Acte normative privind activitatea mediatorului şcolarI. Fişa nouă de lucru………………………………………………………. …………….19II. Prima fişă de lucru a mediatorului şcolar…………………………………………….22B. Tabel cu situaţia actuală a încadrărilor cu mediatori şcolari rromi în şcolile dinProgramul educaţional PHARE (val. II)…………………………………………………23

VIII. Bibliografia esenţială pentru rromanipen educaţional…………….........................27A. Bibliografie pentru Componenta AI. Istorie (în ordinea apariţiei lucrărilor)…..…….……………………………….272. Tradiţii, mentalităţi………………………………………………………………29B. Bibliografia privind politicile educaţionale şi istoricul învăţământului pentrurromi (în ordine cronologică)……………………………………………………..29C. Materiale educaţionale pentru domeniul rrom, stocate pe noua pagină aMinisterului………………………………………………………………………….32D. Materiale educaţionale pentru domeniul rrom, stocate pe vechea pagină aMinisterului………………………………………………………………………….34

IX. Cărţi distribuite Inspectoratelor Şcolare Judeţene, gratuit, de către diferiţifinanţatori, prin intermediul M. Ed. C., în perioada 2000 – 2006…… ………………..35

a. Schema de distribuţie…………………………………………………………36b. Precizări…………………………………………………….......... …………..36

c. Lista cărţilor distribuite……..…………………………………... …………… 36

X. Cuprinsul Buletinului informativ “învăţământul pentru rromi” (numerele 20 – 27, dinanii 2005 şi 2006)………………………………............................................................42XI. Tabel cu inspectorii pentru şcolarizarea rromilor din cadrul ISJ-urilor (la data de 15mai 2006)…………………………………………………………………………………….45XI. Tabel cu metodiştii pentru şcolarizarea rromilor din cadrul ISJ-urilor (la data de 15septembrie 2005)… ……………………………………………………………………….48

Buletinul nr. 28 / din 28 martie 2008Materialul este postat în secţiunea FILES a Grupului de lucru

<[email protected]> şi are conţinutul următor:ANUL 2006I. Stagiiilel I –III de pregătire a formatorilor naţionali în domeniul rromanipenului educaţionalSânmartin (Felix), 4-10 august 2006, 14-20 august şi 20-26 august 2006 (Costineşti)..........2ANUL 2007II. Cinci seminarii de lucru pentru inspectorii cu problemele educaţionale ale rromilor (Sovata,Olăneşti, Costineşti, Olăneşti, Braşov)……………………………………………………………5III. Cursuri de vară pentru limba şi metodica predării limbii rromani (ediţia a XI-a) Costineşti,01–22 iulie 2007....................................................................................... .............................10IV. Cursuri de formare a cadrelor didactice de limba rromani: Stagiul I (UniversitateaConstanţa, 01–07 august 2007), Stagiul II (Satu Mare, 20 – 26. 08. 2007), Stagiul III (PoianaPinului - Buzău 29. 08 – 04. 09.2007)....................................................................................11V. Cursurile de formare a metodiştilor pentru şcolarizarea rromilor şi pentru predarea limbii şiistoriei rromilor (Universitatea Constanţa, 07 -13 August 2007)............................................15

VI. Rromanipen Educaţional 2007.........................................................................................a. Formare de cursanţi (Stagiul I: Braşov, 11-13 mai 2007; Stagiul II: Braşov, 18-20 mai2007; Stagiul III: Olăneşti, 25-27 mai 2007; Stagiul IV: Constanţa - Costineşti, 01-03 iunie2007; Stagiul V: 15-17 iunie 2007; Stagiul VI: 22-24 iunie 2007; Stagiul VII: 29 iunie-01 iulie2007; Stagiul VIII: 08-10 iulie 2007; Stagiul IX: 10 -12 iulie 2007; Stagiul X: 12-14 iulie 2007)..b. Formare formatori (Stagiul I: Vâlcea - Olăneşti, 09-12 noiembrie 2007, Stagiul II: Braşov,16-19 noiembrie 2007)........................................................................................................... .VII. Cursurile pentru coordonatori locali în programul Şansa a II-a - filiera în limba rromani,Stagiul I: Bihor-Sânmartin, 22–25 noiembrie 2007; Stagiul II: Bihor-CCD Oradea, 06 -09decembrie 2007; Stagiul III: Bihor-Sânmartin, 13-16 decembrie 2007....................................

X. Cuprinsul Buletinului informativ “învăţământul pentru rromi” (numerele 20 – 27, din anii2005 şi 2006)………………………………..........................................................XI. Tabel cu inspectorii pentru şcolarizarea rromilor din cadrul ISJ-urilor (la data de 28 martie2006)……………………………………………………………………………….XI. Tabel cu metodiştii pentru şcolarizarea rromilor din cadrul ISJ-urilor (la data de 15septembrie 2005)… ………………………………………………………………………

romÂnia ministerul educaŢiei cercetĂrii Şi …mh.edu.ro/fisiere/minoritati nationale/model...

Documents