Orleans, dar primele discuri notabile aufostInregistrate In Chicago.

Origine mixtaUn alt lucru sigur este ~i faptul c;l prede-cesorul jazului nu a fost un singur stilmuzical, ~i chiar din aceast;l cauz;l a ap;lrutIn New Orleans, unde In ultimele deceniiale secolului al XIX-lea convietuiau multestiluri muzicale. Multi cuno~teau dansurilefranceze, ora~ul fiind Infiintat de francezi.A avut influent;l asupra lui ~i "folclorulalb" , adic;l muzica popular;l, care In stateledin sudul SUA este la mod;l ~i azi. Esteunanim recunoscut;l ~i influenta fanfareilocale, care avea un rol important laInmormant;lri.

Toate aceste influente au m~rcatsocietatea statelor din sudul Americii din

: partea "alb;l" a liniei de demarcatie rasial;l,, dar ele au fost absorbite complet de lumea

: muzicii negre. Exist;l foarte putine dovezidespre muzica pe care o ascultau :negrii

J!. Inainte de 1865, adic;l Inaintea victorieiO statelor din nord In urma r;lzboiului civil, ~i

iar;l~i nu se ~tie ce muzic;l a fost cantat;l Inultima treime al acestui secol.

Clint Eastwood a afirmatodatii, cii in America au fostinventate douii forme artisticenoi ~i minunate: westernul ~ijazzuL Eastwood, un star derenume mondial al filmuluiwestern, este de altfel ~i unadmirator al muzicii de jazz.Este foarte greu de stabilitoriginea muzicii de jazz, darun lucru este sigur, jazzul adevenit in anii '40 unul dincele mai importante fenomenemuzicale ale lumii.

j~~~

N ici pan~ azi n-a fost st,!.bili~ o teoriegeneral~ asupra originii muzicii dejazz. Un lucru este sigur: acest gen de

muzic~ a fost cantat prima oara In NewOrleans ~i primii mari interpreti ai s~i tr~iautot aici. Si azi se poart~ discutii aprinse,nefiind lnc~ stabilite exact care sunt izvoarelesale cele mai importante. Este posibil, caprima dat~ jazul s~ fi fost cantat de negrii, darprima Inregistrare a fost f~cu~ de o orchestr~ai c~rei membrii erau albi. Contrarobiceiurilor de azi interpretii epocii repro-duceau cu fidelitate partitura muzical~ scris~,.impiovizand putin sau deloc. Si mai esteadev~rat ~i faptul c~ jazzul a pomit din New

O intre anii 1920-1950 orchestrele"big band" avandin frunte

orchestratoritalenta,i ca deexemplu Duke

Ellington, prinmuzica lor umpleausalile de dans dinAmerica. Orchestralui Ellington cantaregulat in CottonClub din New York.

O Fanfara mar~alu-ind pe ritmul unuimar~ funebru infruntea unui cortegiufunerar in New

Orleansul anilorcincizeci. in acest

ora~ convie,uiaumult mai multecurente muzicale,decat in orice altalocalitate din sud.

O Armonia disci-plinata a orchestreimarching band

("orchestra mar~alui-toare") al lui BuddyBolden (al doilea dinstanga, randul dinspate) a fostschimbata de stilulliber, fluent al jazuluidin New Orleans.

E

~

:i1Li:I)"

.Q,~

~

515

iNCEPUTURILE JAZZULUI

O in anii douazecimul,i au avut posibili-tatea sa cunoascacon'inutul pasionant,plin de suflet al jazzu-lui, cand mareaBessie Smith (1895-1937) prin cantecelesale exprima suferin-,ele negrilor. Muzici-enii ce-o acompaniauau inva,at de la eavaloarea interpretarii

disciplinate.

O "The lady singsthe blues" -femeiacanta blues -mul,icare au auzit cantecul

expresiv ~icutremurator a luiBilie Holiday i~iamintesc acest refren.$i ea in baladele

~ blues interpretate in~ anii patruzeci da glas-;;; sentimentelor~ negrilor oprima,i.

a creat posibilitatea ca $i oamenii simpli sa-$ipoate manifesta puterea creatoare. in 1898 s-adeschis cartierul deocheat (Storyville), iar"institutiile" Storyville-ului au asignat slujbepentru foarte multi muzicanti.

Vizitatorii care navaleau 1:n port erau distratide regula cu muzica de dans, $i anumiteevenimente soCiale erau de ne1:nchipuit faraprezenta unui "band" de suflatori. $i popula1;ianeagra a ofa$ului New Orleans era foarteamestecata. Foarte multi l$i puteau reconstituiarborele genealogic pana la domina1;ia franceza$i iara$i erau foarte multi In a caror vine curgea

sange afro-european.

Se cristalizeaza tonalitateaCu toate discutiile ce se poart:l In jurulizvoarelor jazului, In fmal problema cea maiimportanta este stabilirea personalitatilor, careau unitinfluente multiple 1:ntr-un curent muzicalnou, creatorii--unei .noi epoci muzicale. $timfoarteputin despre ei, $i numai atat este sigur,ca doi trompeti$ti legendari -Buddy Bolden(1877-1931) $i Freddie Keppard (1890-1933) -

au introdus tonalitati noi $i putemice cuinstrumentele 101 muzicale.

Formatiile lor au avut structura fanfarelorlocale: exista 1:n co~ponenta formatiei uninstrument de bas (deseori tuba), 0 baterie,probabil un banjo sau chitara, melodia flindinterpretata la trompeta, trombon sau clarinet.Pe instrumentele din urma se cintar,ativ liber;de regula trompeta interpreta temimuzicalasolo, trombonul dadea cea de bas $i indicaschimbarile de acorduri, iar ca 0 ~oronare acelor doua instrumente clarinetul plutea vesel

peste 1:ntreaga partitura.Aceasta modalitate s-a dovedit a fi foarte

atractiva, $i a Ca$tigat multi adepti ai noului stilmuzical. Oamenii vroiau sa asculte exact 0asemenea muzica, sa se destinda $i sa danseze.Armoniile erau simple, dar utilizarea "bluenote"-lui (1:ngustarea cu 0 nuanta a tertului sauWocuirea tertului mare cu tertul mic) faceautonalitatea mai aspra, ritrnului 1:nsa nu i se putearezista.

Divertisment totalp~ In i9141n New Orleans s-a cristalizat acelsill muzical pe care -In cele mai diversecomponente orchestrale -11 uillizau atat negriicat ~i albii.

O Muzica noua cu

o atrac~ie irezistibilaa cucerit repedeora~ele Americii ~i alEuropei. $i aici ~i

acolo s-au constituito mul~ime deforma~ii mici, ca de

exemplu orchestrafranceza The HotClub Quintet, in care

apareau DjangoReinhardt ~i

Stephane Grappelli.Cu toate ca nu auatins un succesul big

band-urilor, pestetot au fost primi~i cu

bucurie.

Departe de AfricaMuzica neagra are insa ciiteva trasaturiinconfundabile. Una dintre ele este intensitatea:In muzica bisericeasca neagra de exemplu seoglinde~te speranta, ca viata de apoi esteeliberarea mult dorita din situatia lor farasperanta, din societatea rasista a statelor dinsud, unde lin5ajul era un fapt comun, iar saraciaera un mod de viata obligatoriu pentru fiecarenegru din mediul rural. Tot la fel de importantaeste ~i puterea traditiei muzicale africane.

Putinul material ce s-a pitstrat este insuficientpentru a stabili exact care anume elementeafricane au fost preluate In jazz, dar este foarteprobabil al acestei mo~teniri i se poate atribuiscara pentaton des utilizata -gama In care se~terge diferenta Intre tecta mare ~i tecta micit.Tot din tara de ba~tinit s-a pitstrat ~isensibilitatea foarte largit pentru pulsatiaritmului ~i a accentelor, cu toate al In jazzaceasta pulsatie este mai puternicit deciit Inorice muzica europeanit.

Mania ragtimeDin secolul al XIX-lea au ri1mas mi1rturii despre"cintaretii ca.littori negrii" (menestreli), nu se~tie Insit nimic despre ce anume ~i cum ciintauei. Exemplul cel mai timpuriu de muzial neagrade nivel Inalt este "ragtime", denumire care aprimit numele dupit stilul sacadat interpretat lapian -"ragged" adicit "zdrentuit" -~i care Injurul anului 1900 a devenit o moditinterpretativit exclusivit.

Un mare maestru al ragtimelui a fost Scott]oplin (1868-1917) compozitiile sale fiindpopulare ~i azi. Melodiile sale fermecittoare ~iritmul acestora exploateazit toata acea zestremuzicalit din care ~-a format ~i jazul.

Roluri socialeDin anii 1890 existi1 deja relatari ~i chiar ~ifotografii despre forma1;iile de jazz din NewOrleans. Viata ora~ului a oferit negrilorsuficiente ocazii sit ciinte ~i sit descopere stilulnou. Festivalul anual Mardi Gras, sau camavalul

516

O Bix Beiderbecke,un pianist, cornist ~i

trompetistautodidact, a creatun stil liric rafinat. A

fost printre primiiinterpre'i recunoscut~i de colegii debreasl3 negrii.

O Dotat cu capaci-ta,i tehnice interpre-tative de excep,ie,secretul succesuluilui Louis Armstrong("Satchmo") constain faptul ca redafiecare fraza muzi-cala intr-un stilpersonal inimitabil.

IlI:~§i~

Denumirea adoptat~ a fost jazzul sau cualt~ ortografie jasul (cuvantul In jargonulenglez initial Insernna act sexual, dar maitarziu Insemna atat hoin~real~ cat ~i flec~real~goal~). Denumirea s-a datorat probabilfaptului c~ interpretii cantau liber, f~r~partituri -~i pe lang~ aceasta, erau asociati cuStoryville. Era o muzic~ foarte popularn, carenu vroia altceva decat s~ distreze, chiar ~i Incazul cand multi interpreti erau virtuozitalentati. Cel mai bun interpret a acestei epociera considerat trompetistul Joe "King" Oliver(1865-1938).

mai severn, rezultatul fiind o tonalitate unitarn~i rnai eficienta a formatiilor..

Cea mai rnare noutate a deceniului a fostlnsa faptul, ca improvizatiile solistului audevenit forma principala a expresiei muzicale.Reprezentantul cel rnai de seama al acestuicurent a fost Louis Annstrong (1900-1971).Pentru un foc de pistol tras In public adoles-centul Annstrong a ajunslntr-o ~cbala decorec-tie, unde a lnvatat sa cante la trompeta, ~i ~i-aci~tigat apoi traiul ca instrumentist. in aniidouazeci a cantat un timp In formatia lui KingOliver, apoi 1nflintandu-~i propriile formatii,Hot Five ~i Hot Seven.

Elita genuluiFolosindu-se de flexibilitatea ritmica a jazzuluiAnnstrong a compus capodopere nepieritoare.jn afara de lnregistrarile facute cu formatiileavand stilul din New Orleans, s-a prezentat Instudiouri ~i cu pianistul Earl Hines (1903-1983),~i lnr~gistrarilor lor din 1928 au avut o influentarnare asupra tuturor muzicienilor epocii. Piesaintitulata West End Blues este un exemplu demuzica de jazz desava~ita.

jn afara de Annstrong ~i alti muzicieni au1mbogatit cu noi mijloace expresive jazzul. Unreprezentant de seama a stilului "comunicativ"traditional din New Orleans a fost SidneyBechet, care In locul clarinetului larg raspandita utilizat un saxofon soprano. O int1uenta mareasupra dezvoltarii genului, adoptand un stil mailiric ~i mai bland a avut-o trompetistul ~iclarinetistul Bix Beiderbecke (1903-1931).

T enori talenta~iStarurile so1i$ti instrumentali pentru a atrageatentia publicului asupra lor, In mod co~tient~i-au 1mbogatit registrul muzical, mai ales prinutilizarea unor acorduri mai lndraznete In locularmoniilor simple caracteristice jazului de NewOrleans.

Personalitate rnarcanta a acestui stil a fostColeman Hawkins (1907-1969). El canta lasaxofon tenor -un instrument care era prezentIn formatiile perioadei timpurii din NewOrleans, dar tonalitatea lui mai grava nu prea selncadra In ritrnurile zglobii ale jazului. Dinaceasta cauza In noile formatii a fost 1nlocuit cusaxofoane tenor sau saxofoane alto mult maimici. Hawkins lnsa -ca de altfel lnca multimuzicieni din anul 1890 -a corelat tehnicainterpretativa a instrumentului cu exigentele lui.Stilul conceput de el se baza pe capacitateasaxofonului tenor de a desface acordurile In

~ arpegii, adica sunetele ce compun un acord nu~ sunt intonate simultan ci cursiv unul dupa altuli -punand astfel bazele dezvoltarii ulterioare a

limbajului jazzului.

Inova~ii instrumentaleOdata cu cantarea formelor noi de exprimare Inanii douazeci ~i treizeci foarte multi muzicienipopulari se stmduiau sa formeze un stil propriuinterpretativ folosind cele mai diverseinstrumente muzicale. Dintre noile inventii pu-tern enumera bateria, care a unit mai multeinstrumente de percutie caracteristice fanfarelor .

Joe Venuti (1903-1978) interpreta jazzul lavioara, Red Norvo (1908 -) la xilofon ~i lavibrafon, multi alti instrument~ti creand un stilpropriu folosind diferite instrumente de sut1atdilllemn sau de arama. Paralel cu acest lucru seformau orchestre cu tot mai multi instrumen~ti.Orchestratorul Fletcher Henderson (1897-1952)

Ritmul glariasCu toate c~ jazzul a devenit popular In modrapid, primul disc de jazz a fost Inregistratabia In 1917 de o formatie alb~, OriginalDixieland Jass Band In frunte cu Nick LaRocca (1889-1961). Cantecele Livery StableBlues ~i Dixieland Jass Band One Step auInregistrat imediatun succes mondial.

in cateva luni ~i Europa a f~Gut cuno~tinti1cu muzica nou~, Si pe lang~ publicul larg auIndr~git-o ~i multi .muzicieni "serio~i".Dirijorul Ernest Ansermet a scris un eseu en-tuziast despre interpretarea lui Sidney Bechet(1897-1959) care :if11919 era Intr-un turneuln

Europa.

Muzicienii intr-a pastura nauaTot In 1917 istoria jazzului a Inregistrat uneveniment nou. Comandamentul Marineimilitare'a SUA a Inchis "palatele de distractii"ale Storyville-lui, avand temeri c~ va fi afectatspiritul de lupta al marinarilor. Muzicienii carecantau aici trebuiau s~-~i caute slujb~ nou~.Cei mai buni s-au ales foarte rapid cu un noulac de munc~, de exemplu pe navele detransport fluviale de pe raul Mississippi.

Cursu! superior al r3-u!ui nu era departe deora~u! Chicago care a devenit un nou sediu almuzicanti!or exi!ati din New Orleans.

in anii douazeci, jazzu! eralnp!irul Inflorire1n toata America, aceasta perioada funddenumita epoca jazzUlui. Muzica maturizata Incartiere!e rau famate ~i-a pastht !egaturile culumea inter!opa: in vremea prohibitiei ce a tinutp3-rul In anu! 1930 aceasta muzica distra c!ientii!oca!urilor ilega!e denumite "Speakeasy".

in lumina rampeiin aniidouazecijazzu! a 1nregistrat o evolutierapida, fot1a sa expresiva 1mbogatindu-se 1nmod continuu. Jelly Roll Morton (1890"1941)a conferit tona!itatii din New Orleans o forilla

517

TNCEPUTURILE JAZZULUI

O Big bandul luia cercetat prima da~ modali~tile aplicabili~tiijazului la orchestra mare. Cativa muzicieni aug~sit metode rafinate de a acorda ~i a dirija jazulorchestrelor big band. Printre ei se afla EdwardKennedy ("Duke") Ellington (1899-1974), careconducea mai multe orchestre In New York Inanti dou~zeci.

Ellington a avut un talent deosebit de autiliza stilul personal a1 unor instrumen~ti -nunumai ca soli~ti, dar ~i ca element decorativ Intonalitatea comun~ a orchestrei. ~a l-a desco-perit pe trompetistul Bubber Miles (1903-1932)care experimenta utilizarea mai multor tipuri desurditle, sau pe trombonistul "Tricky Sam"Nanton (1904-1946). In anii treizeci, Ellington,cu ajutorul unor instrumen~ti talentati a formatun limbaj propriu inconfundabil, iar la Inceputulanilor patruzeci a imortalizat viata americana In"Poeme muzicale" montate In mod rafmat.

Orchestra pe scara mare]azzul anilar treizeci a fast marcat de aparitiaarchestrelar ("big band"), archestre cu fart~

O ClarinetistulBenny Goodman afost denumit "regeleswingului". In 1935In New York aformat un trio cu al,idoi instrumenti~ti deexcep'ie, bateristulGene Krupa ~i

pianistul TeddyWilson, forma,iatransformandu-seapoi In cvartet prinincluderea lui Lionel

Hampton, interpretla vibrafon. Timp detreizeci de aniGoodman a fostconsiderat unuldintre cei mai buni

~ interpre,i de jazz.5!,x~

se dezvolt;l '- chiar cu pretul multor greut;lti -ofom1:1 artistica minunat;l specific americana.Cativa au pastrat traditiile jazzului din Chicago,altii au plecat In strainatate. De exemplu lntre1934 ~i 1939 Coleman Hawkins a cantat InEuropa, unde a fost primit cu bucurie, ~i undea lnregistrat cateva discuri cii chitaristul rombelgian, mult imitatul Django Reinhardt.

Perlele jazzuluiLa sfar~itul anilor treizeci jazul (contrar"swing"-ului interpretat de orchestre mari) eraconsiderat muzicafpentru clubuq, nevan-da'bila pentrupublicul larg, cu toate ca multiinterpreti ai lui au ajuns deja printre mariimuzicieni ai secolului.

Cantecele interpretate Billie Holiday (1905-1959) ~i ale altor cantareti, acompaniati, depilda, de interpreti talentati de talia lui LesterYoung -pe langa ca erau adevarate perlemuzicale, dadeau ~i o imagine cutremuratoaredespre soarta negrilor din acea parte aAmericii. Jazzul a atras atit muzicieni cat ~iinterpreti, nemaivorbind despre admiratoriilui din lumea lntreaga, Incat In dbua deceniide la aparitia primului disc a devenit unlimbaj muzical mondial.

sonorn mare, capabile de a reda contrastedinamice mari. Din punct de vedere aldezvoltarii, dup~ orchestra Ellington cel maiimportant a fost band-ullui William ("Count")Basie (1904-1984). Sillul lui Count Basie s-adezvoltat in Kansas City unde era la mod~ unfel de muzic~ swing supl~ ~i rafinat~. Dife-ritele componente ale orchestrei se interferauprin repetarea temelor de baz~ ale melodieisau acompaniau in mod disciplinat soli~tiiprin "riff"-uri.

Din punct de vedere commercial orchestrelealbe au avut un succes mai mare decatorchestrele negre, de exemplu clarinetistulBenny Goodman (1909-1986) care interpretaexceptional ~i muzic~ clasic~. Formatiile carecantau muzic~ denumita "swing" -asema-natoare lui Goodman -au p~strat expresivitateabogata ~i traditional~ a jazului, altii, ca deexemplu Glenn Miller (1904-1944) au adoptatun sill mai bland, rriai commercial.

Dincolo de ocean~In anii treiZeci formatiile mici atrageau unpublic mai putin numeros decat big bandurile,totu~i jazzul veritabil a raffias foarte popular.Pentru adepJ;ii lui era foarte clar, c~ In fata lor

518Arta~i omul177 -BEBOP Arta ~i omul179 -JAZZUL

Count Basie a avut

un efect determinantasupra jazzul anilortreizeci ~i datoritiinstrumenti~tilor deexcep,ie, casaxofonistul tenorLester Young (19091959). Datorititalentului siumultilateral, Young aavut succes ~i casolist, ~i, ca

acompaniatorulmarilor staruri, ca deexemplu alcantire,ei Bilie

Holiday.

1895Scott joplin vinde editorului primele

ragtime-uri compuse pentru pian.1898

Se deschide cartierul de bordeluri din New

Orleans, Storyville-ul.1900

Se na~te Louis Armstrong1917

Orchestra Original Dixielond lass Sandinregistreaza primele discuri cu

muzica de jazz.1917

Se inchide Storyville-ul1919

Sidney Sechet face un turneu in Europa.

1922King Oliver infiinfeaza prima sa

orchestra1923

Seiderbecke devine membru al

formafiei Wolverines1924

Hawkins se alatura orchestrei 'uiFletcher Henderson

1925Louis Armstrong face prima inregistrare

cu formafia condusc de el.

1928-1931Orchestra lui Duke Ellingtan da concerte

in mod regulat in Cotton Club

1928Louis Armstrong inregistreazc cdntecul

West End Slues

1933Primul disc a 'ui Silie Holiday; este

acompaniata la clarinet deSenny Goodman

1934Count Sasie in£iinfeaza primul sau

big band1936

Lester Young intra in orchestra luiCount Sasie

1938Goodman devine starul renumiteiCarnegie Hall jazz Concert