sculptura intre secolele intre sec ix-xiii.rtf

8/17/2019 Sculptura intre secolele intre sec IX-XIII.rtf

http://slidepdf.com/reader/full/sculptura-intre-secolele-intre-sec-ix-xiiirtf 1/6

Sculptura intre secolele intre sec IX-XIII

Sculptura intre secolele intre sec IX-XIII

Ronde-bosse

Sub Macedoneni si sub Comneni, marea arta statuara pusa, de fapt,exclusiv in slujba imparatilor continua sa alunece pe calea decaderii, pe care

pornise inca din epoca paleocrestina, fara sa dispara totusi cu desavarsire.

Dupa marturia textelor, Vasile I ar trimis la topit statuia de bron! a lui

Solomon pe care Iustinian o ase!ase in "ipodrom si din metalul astfel

recuperat ar pus sa i se faca propria sa e#ie, pe care ar ase!at-o la

temelia $oii sale %iserici. Mult mai tar!iu, in a doua jumatate a secolului al

XII-lea, &ndronic I si-ar ridicat si el propria statuie de bron! in varful unei

coloane.

In Mu!eul ar"eolo#ic de la Istanbul se pastrea!a o ciudata statuie in

ronde-bosse, ceva mai mica decat marimea naturala, a unui acrobat,

imbracat cu 'slip', facand tumbe deasupra a patru colonete care, prin stilul

capitelurilor, permit datarea in secolul al XII-lea. &ceasta opera ilustrea!a

favoarea, atestata de texte, de care se bucurau jocurile si spectacolele oferite

de atleti, saltimbanci si dresori de animale, in capitala Imperiului.

Reliefuri

Relieful a cunoscut o recrudescenta de preferinta sub actiunea

tendintelor clasici!ante, carora i s-a datorat de asemenea inaltul #rad de

calitate atins in vremea aceea de ldesuri. S-a recurs deseori la aceasta

te"nica pentru a-l repre!enta pe imparat in picioare, intr-o atitudine de

majestuoasa nepasare, imbracat cu loros( esarfa lata batuta in pietre

pretioase. In Mu!eul de la Istanbul se pastrea!a una dintre aceste placi care,prin rescul atitudinii si amploarea vie a redarii vesmantului, apartine epocii

de apo#eu pe care il atin#e scoala de sculptura de la Con-stantinopol pe la

mijlocul secolului al XI-lea. )ratarea mainii drepte aduse in fata pieptului

dovedeste ca artistul observase cu atentie modelul viu. In cursul secolului al

XII-lea, factura tinde sa redevina mai aspra, asa cum o arata rondelele cu

#uri de imparati din Campiello &n#aran de la Venetia si din colectiile

Dumbarton *a+s, sau c"iar relieful cu apoteo!a lui &lexandru incastrat pe

fatada nord a Sfantului Marcu.

De asemenea au fost daltuite in piatra subiecte reli#ioase, ca

%unavestire, $asterea, %ote!ul, invierea, Deisis si ima#ini ale MaiciiDomnului, ar"an#"elilor si sntilor, adevarate icoane sculptate.

nul dintre cele mai vec"i reliefuri a reaparut, in cursul ultimului ra!boi,

cu prilejul distru#erii cimitirului evreiesc de la Salonic, in /0-//, dintr-un

mormant in care fusese incastrat. Stilul sau permite sa e situat in jurul

anului 11. 2ste vorba despre o icoana de cult, care a apartinut manastirii

3osios David si il repre!inta pe sfantul patron al acesteia in atitudine de

orant. Se pare ca, de cealalta parte a mesei altarului, pe peretele bemei, i-ar



corespuns o icoana de piatra a 4ecioarei in atitudine de oranta, pastrata

asta!i in Mu!eul bi!antin de la &tena si care pare sa iesit din acelasi atelier.

Sub in5uenta emailurilor care, in aceeasi epoca, au cunoscut o mare

vo#a, s-a folosit o te"nica pre#urand aceea a sculpturii in c"ampleve. 4ondul

din jurul celor doua #uri a fost scobit si urma sa e umplut cu o pasta

colorata, facuta dintr-un amestec de ceara si de praf de marmura.&danciturile din vesmant fusesera umplute cu aceeasi materie, iar cele care

nu erau destul de adinei au fost acoperite cu un strat #ros de culoare.

6a o lespede somptuoasa din mu!eul de la Istanbul, infatisind-o pe

sfanta 2vdoc"ia, s-a utili!at ldes si os pentru partile neacoperite ale mainilor

si obra!ului, iar pietre colorate au fost incrustate pentru a #ura #emele care

impodobeau coroana si vesmantul.

7rintre numeroasele icoane de piatra ale 4ecioarei, una dintre cele mai

frumoase a fost sculptata pentru biserica Sfantul 8"eor#"e din palatul

Man#ana, pe care Constantin Monoma"ul a !idit-o intre anii 1/9 si 1:/. Ca

si la icoana mai vec"e a 4ecioarei, #asita la Salonic si pastrata in mu!eul

bi!antin de la &tena, mana dreapta si desi#ur si stan#a, asta!i pierduta, erau

strapunse de un oriciu din care, cu prilejul anumitor sarbatori, tasnea

a#"ia!ma care se spune ca savarsea minuni. &ceasta opera este una dintre

cele mai pur clasice din arta bi!antina si arata ce maiestrie puteau atin#e

sculptorii care, pe la mijlocul secolului al XI-lea, lucrau pentru clientela

ranata din mediul aristocratiei civile. &rtistul re#aseste aici o parte din

secretele reliefului scolii lui 4idias si, #ratie unei facturi concentrate,

modelea!a formele trupului si ale vesmantului intr-un strat subtire de materie

si cu o sobrietate de expresie vi#uros su#estiva.

4aldurile au fost puternic stili!ate, dar fara a dauna expresiei de viata.

2le invaluie #ura intr-o ele#anta senina si ii confera in acelasi timp amploaresi ec"ilibru. * imperceptibila miscare vine din con-trapostul in care sta

personajul, inspirat din statuile 8reciei clasice, cu #reutatea sprijinita pe un

picior, celalalt ind indoit. &ntebratul drept se indepartea!a de umar mai mult

decat cel stan#, evitandu-se astfel o simetrie prea stricta, dar frontalitatea

mentine o foarte marcata noblete de atitudine.

&cest tip a fost tratat pe o placa de la Salonic cu o arta mai libera si mai

putin atenta la efectele decorative. * atitudine mai destinsa, un modelaj mai

accentuat, cute mai spatiate intre ele si mai lun#i fac ca opera sa se apropie

mai mult de statuile antice, derivate din modelul &froditei de la $eapole-

4rejus ;la 6uvru, sfarsitul secolului al V-lea i.e.n.<, care au slujit adeseori ladecorarea fantanilor, ca si multe dintre 4ecioarele bi!antine pe care le

studiem aici.

In secolul al X3-lea, slabirea simtului plastic si tendinta crescanda catre

jocurile de suprafete si de linii, ale caror efecte le-am relevat in marea pictura

si in miniatura, au dus in sculptura, unde s-a mentinut #ustul reliefului destul

de plat, la uscaciune si uneori la manierism( vom cita ca exemple placa

infatisind doi snti tineri ;Cosma si Damian =<, incastrata in !idul Capelei



4ecioarei $icopeia din biserica San Marco de la Venetia, precum si 4ecioara

oranta si ar"an#"elul Mi"ail din mu!eul de la %erlin, provenind fara indoiala

din biserica Maicii Domnului 7eribleptos de la Constantinopol si care ar dovedi

aparitia acestui stil inca de la sfarsitul secolului al XI-lea.

Stiinta modelajului delicat, care fusese re#asita in secolul al XI-lea, s-a

pierdut, insa la capatul evolutiei, prin anul >11, s-au mai executat opere deo frumoasa tinuta, care imbinau severitatea #enerala a liniei si a volumului cu

ele#anta detaliului, printr-un fenomen analo# cu acela ce se produsese in

pictura cam in acelasi timp. Din aceasta vreme trebuie sa date!e Sfantul

Dumitru tronand, pe care venetienii l-au adus cu ei de la Constantinopol,

impreuna cu multe alte opere, dupa cucerirea orasului in >1/ si pe care l-au

montat pe fatada de vest a Sfantului Marcu. Sfantul 8"eor#"e din

vecinatatea lui este o imitatie venetiana, cu forme mai molatice si mai

complicate.

8ustul care exista pe atunci pentru relief a dus la tratarea in aceasta

te"nica a subiectelor profane slujind la decorarea palatelor si a fantanilor.

Intr-o societate in care ispravile ra!boinice si cine#etice insemnau o proba de

valoare, cu care imparatii si membrii aristocratiei se faleau, erau repre!entate

cu placere luptele lui Di#"enis &+ritas, sau ale altor eroi pentru noi anonimi,

impotriva arelor salbatice sau a monstrilor, precum si faptele vitejesti ale lui

3eracles, ajunse din nou la moda desi#ur printr-o editie ilustrata a vreunui

poem epic din &ntic"itatea #reaca, asta!i disparut. na dintre aceste placi

importate in Venetia si incastrate in fatada Sfantului Marcu a dat loc ea insasi

unei imitatii locale, care il repre!inta pe 3eracles cu cerboaica din Cer?neea

si cu "idra din 6erna.

7anouri de parapet

*biceiul capatat inca din epoca iconoclasta de a se inspira, in cepriveste panourile de parapet ale altarului, din decorul tesaturilor orientale se

#enerali!a sub in5uenta Constantinopolului unde, in artele somptuare,

atelierele Marelui 7alat foloseau din belsu# motive de ori#ine araba, care,

adesea, erau mult mai vec"i, apartinand sasani!ilor. &ceasta maniera

orientali!anta s-a bucurat de mare trecere la &tena, unde se #asesc

numeroase placi de marmura pentelica in acest stil. Subiectele, tratate cu

mai multa sau mai putina libertate de adaptare, apartin artei animaliere din

*rientul &propiat( vulturi tinand in #"eare iepuri, #rifoni, sncsi, sirene, lei

atacand cerbi ori tauri, sau c"iar lei infruntandu-se de o parte si de alta a

&rborelui vietii, patrupede si pasari suprapuse si sfasiindu-se intre ele.Imitarea tesaturilor impunea uneori tratarea coamelor in lun#i suvite

stili!ate cu extremitatile curbate si dispuse simetric. Din acelasi motiv, blana

animalelor sau penele pasari lor sunt redate prin inci!ii sau prin scobituri

asemanatoare cu punctele de broderie. Se intampla uneori ca sculptorul sa

copie!e cu mai multa sau mai putina dibacie si delitate, pe mar#inea placii,

semnele cuce ale modelelor sale arabe. )ot dupa exemplul tesaturilor cu

#aloane au conceput sculptorii si ideea crucilor facute din impletituri si



incadrate, la ba!a, de pauni sau de acvile inscrise in medalioane.

In secolul al XIl-lea, #ustul pentru ornamentatia ranata, care a dat

efecte atat de i!butite in miniaturi, s-a facut simtit si in sculptura in dispo!itia

totodata mai ele#anta si mai complexa a motivelor si in #rija mai mare fata

de executie. Ca si manuscrisele, aceste placi au operat fu!iunea intr-un stil

ori#inal, specic bi!antin, a unor elemente i!vorate din traditia paleocrestinasi a unei sintaxe decorative imprumutate de la artele *rientului. 7anoul de

parapet de la )orcello, cu vec"ea tema a paunilor fata in fata band dintr-un

caliciu pe un fundal de vrejuri, vadeste o neta inrudire de spirit cu c"enarele

evan#"eliilor contemporane. Ro!etele ancadramentului amintesc de cele de

pe casetele de ldes.

&lte panouri se apropie si mai mult de sculptura paleocrestina, nu

numai prin folosirea temelor simbolice, ci si prin stilul lor. 7e fatada nord a

Sfantului Marcu a fost incastrata o placa in care, intre doi curmali incarcati de

roade si 5ancati la radacina de cosuri pline de fructe, spre a evoca Raiul,

doua #rupuri de sase oi, desemnate printr-o inscriptie ca ind cei doispre!ece

apostoli, incadrea!a tronul 2timasiei, care poarta 2van#"elia si crucea

incununata de un medalion in care se inscrie mielul. 2xecutia este putin cam

aspra.

Sarcofa#e

Sub efectul acestei miscari de reintoarcere la modelele paleocrestine s-

a produs de asemenea o anume renastere a artei sarcofa#ului. Dar, in locul

personajelor infatisate pe vec"ile recipiente funerare, s-au folosit motivele

utili!ate odinioara pe panourile de parapet ;care fusesera ele insele inlocuite

prin repre!entari animaliere<( cruci, ro!ete, frun!isuri, pini, pesti, in ansamblu

simboluri ale operei de mantuire si ale fa#aduintelor raiului. n sarcofa# de

acest #en a fost trimis de la Constantinopol la @iev pentru cnea!ul Iaroslav;1-1:/<. 2xemplare asemanatoare s-au #asit si la Salonic.

&rmenia si 8eor#ia

In &rmenia si in 8eor#ia, sculptura de pe fatadele bisericilor a continuat

sa mear#a pe caile destul de independente pe care se indrepta inca din

epoca paleocrestina #ratie ar"itecturii in piatra. &5am mereu aceeasi sinte!a

ori#inala de elemente bi!antine si orientale. In biserica Sntei Cruci,

construita de re#ele 8a#i+ intre anii : si > in insula &"tamar, pe lacul

Van, s-a pastrat cel mai important ansamblu din acea epoca.

Sculpturile imbraca fatadele in fri!e suprapuse pe aproape toata

inaltimea lor. 6a ba!a conului acoperisului, in partea de sus a !idurilor si putinmai jos, pe pereti, se desfasoara trei fri!e, cuprin!and animale ;lei, #a!ele,

cerbi, iepuri< si cateva #uri omenesti. Subiectele de pe fri!a de jos se inscriu

intre buclele unui vrej incarcat cu ciorc"ini de stru#uri. &lte vrejuri se arcuiesc

deasupra ferestrelor. in mijlocul ecarui fronton se desprinde un evan#"elist

in picioare. Mai jos urmea!a capete de animale in relief, placi impodobite cu

cruci si busturi inscrise in medalioane. in sfarsit, deasupra soclului, de care le

separa cren#i impletite de rodii, se a5a personaje de statura inalta printre



care se strecoara cateva animale.

6a vest, de o parte si de alta a usii centrale, au fost repie!entati 3ristos

facand #estul binecuvantarii si tinind 2van#"elia pe care sta scris( '2u sunt

6umina lumii', si re#ele 8a#i+ care ii ofera biserica. Dedesubtul ferestrei, doi

in#eri tin un medalion in care se inscrie crucea, careia ii era consacrata

biserica. Icono#raa este conforma cu datinele #recesti( la vest se arata subpatronajul cui se a5a biserica si nu ne putem impiedica sa facem o apropiere

intre acest #rup sculptat si mo!aicul de deasupra usii imperiale din Sfanta

Soa.

6a est au fost ilustrate marile etape ale istoriei crestinismului din

punctul de vedere al &rmeniei. 4acerea lumii este evocata in interiorul unui

medalion, prin ima#inea lui &dam care, asa cum #raieste si inscriptia, ' da

nume animalelor si arelor salbatice', #urate dedesubt. S-au repre!entat de

asemenea sntii care constituiau cu precadere obiectul evlaviei locale.

4atadele nord si sud poarta subiecte din Vec"iul )estament, familiare

artei paleocrestine, carora li se adau#a si unii snti venerati cu precadere in

&rmenia. S-au relevat in aceste sculpturi de la &"tamar numeroase urme ale

in5uentei artei sasanide, care s-a exercitat indeosebi prin intermediul

talerelor de ar#int si al tesaturilor( costumele bo#at brodate ale printilor,

pasarile cu #itul prins in pan#lici, ro!etele de pe trupul unui #rifon, monstrul

lui Iona asemanator cu un cal de mare de la )a+-i-%ostan. Spiritul decorativ

biruie sentimentul volumului in aceste #uri lipsite de relief, care par lipite pe

fundalul !idului la care se articulea!a printr-o muc"ie dreapta. Detaliile

interioare sunt desenate prin inci!ii fara relief, ca si cand pietrarul ar vrut sa

ramana foarte aproape de modelele pe care i le ofereau tesaturile si

miniaturile.

In alte parti, dimpotriva, se intilnesc volume bine detasate la #urilectitorilor sapate in relief adinc si uneori c"iar in ronde-bosse. &sa este re#ele

8a#i+ la Sfantul 8"eor#"e de la &ni si la 3an#"bat Sembat si 8ur#en ;in

<.

In sculptura ornamentala din &rmenia, impletiturile in combinatiile cele

mai variate capata o importanta primordiala. 2le incadrea!a ferestrele,

impodobesc capitelurile colonetelor, acopera pietrele de mormant in jurul

crucilor, napadindu-le c"iar si bratele. * in5uenta comuna a tesaturilor

inrudeste aceste monumente cu sculpturile contemporane de la

8onstantinopol si din 8recia.

Vladimir-Su!dal* estetica eminamente decorativa, de un spirit analo# cu aceea din

insula &"tamar, predomina in ansamblurile, mult mai aerate, de #uri umane,

de animale reale sau teratolo#ice si de plante, cel mai adesea in relief plat,

care acopera partile inalte ale mai multor biserici din Vladimir-Su!dal. Citam

ca principale exemple biserica 7o+rovului ;a 4ecioarei-*crotitoare<, pe riul

$erli, si, mai ales, Sfantul Dumitru de la Vladimir. 6a Sfantul 8"eor#"e de la

Iuriev-7ols+i, decorul redevine mai imbelsu#at si aminteste mai mult de



&"tamar. Dealtfel aceasta arta, care a capatat aspecte specice in Rusia, a

primit impulsul din &rmenia si din 8eor#ia.

C. Delvo?e

sculptura intre secolele intre sec ix-xiii.rtf

Documents