“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron CostinFondator:Emil PROSCAN

Anul IX /Nr. 88 / ianuarie 2012 Publicaþie lunarã a Primãriei ºi Consiliului Local Mizilwww.primaria-mizil.ro

GRATUIT

DDee mmaaii mmuulltt ttiimmpp mmãã ggâânnddeesscc ssãã-ÞÞii ssccrriiuuoo ssccrriissooaarree îînn ccaarree ssãã-ÞÞii ssppuunn ddeesspprree mmiinnee ººiiddeesspprree ccee ssee mmaaii îînnttââmmppllãã ppee aaiiccii.. BBuunniiccuull mmeeuummii-aa ssppuuss ccãã TTuu aaii ffããccuutt cceerruull,, ppããmmâânnttuull ººii ttoott cceennooii mmaaii aavveemm.. CCãã eeººttii bbuunn ººii ssãã nnee rruuggããmm ÞÞiiee ccaa ssããnnee aajjuuþþii..

EEuu ssttaauu llaa bbuunniiccuull,, DDooaammnnee!! PPããrriinnþþiiii mmeeiiaauu pplleeccaatt mmaaii ddeemmuulltt îînn SSppaanniiaa ººii îînnccãã îîii aaººtteepptt ssããvviinnãã.. MMaaii îînnttââii aa pplleeccaatt mmaammaa.. LLaa îînncceeppuutt nnee-aattrriimmiiss bbaannii,, aappooii nn-aamm mmaaii pprriimmiitt nniimmiicc ººii nniiccii nnuuaa mmaaii ddaatt tteelleeffoonn.. TTaattaa aa ddeevveenniitt ttrriisstt.. CCeeii ccaarreevveenneeaauu ssãã-ii cceeaarrãã îînnaappooii bbaanniiii îîmmpprruummuuttaaþþii,, îînnccee-ppuusseerrãã ssãã ssee rrããsstteeaassccãã llaa eell.. DDiinn ccee îînn ccee mmaaii ttrriissttddeevveenneeaa ttaattaa!! LLaa mmaaggaazziinn nnuu nnee mmaaii ddããddeeaa ppee ccaaiieettººii îînnttrr-oo sseeaarrãã mm-aa aadduuss aaiiccii,, llaa bbuunniiccuull,, ccaarree ll-aacceerrttaatt ccãã aa vvâânndduutt ppããmmâânnttuull ººii „„ddaacciiaa””.. ””EErraa ddee llaabbuunniicciiii mmeeii ppããmmâânnttuull ººii ttrreebbuuiiaa ssãã rrããmmâânnãã ccooppii-iilloorr””,, ii-aa ssppuuss ttããiiooss bbuunniiccuull.. TTaattaa mm-aa îîmmbbrrããþþiiººaatt ººiiaa ddoouuaa zzii aa pplleeccaatt......,, aa pplleeccaatt ººii eell.. „„AA pplleeccaatt dduuppããmmaammaa,, ssãã ccâ⺺ttiiggee mmaaii mmuullþþii bbaannii ººii ssãã vviinnãã mmaaiirreeppeeddee aaccaassãã””,, ssppuunneeaa bbuunniiccuull.. AAmmâânnddooii!!AAmmâânnddooii aauu pplleeccaatt!! GGâânndduull ccãã oo ssãã vviinnãã aaccaassãã,, ccããoo ssãã ffiimm iiaarr îîmmpprreeuunnãã,, mm-aa bbuuccuurraatt.. AAttuunnccii,, ººii mmaaiimmuullttee zziillee dduuppãã ccee aa pplleeccaatt ,,vvoorrbbeeaamm ccuu eell llaa tteellee-ffoonn......,, ccuu mmaammaa nniicciiooddaattãã......,, aappooii nn-aa mmaaii ssuunnaattnniiccii ttaattaa.. DDee ccââttee oorrii îîll îînnttrreebb ppee bbuunniiccuu’’ ddee eeii,, ddeeppããrriinnþþiiii mmeeii,, mmãã mmâânnggââiiee ººii-mmii ssppuunnee ssãã aamm rrããbb-ddaarree ccãã vvoorr vveennii.. ªªii eell ee ttrriisstt,, îîll ssiimmtt eeuu.. ÎÎll aauudd ccuummoofftteeaazzãã ººii ssuuffeerrãã ,, DDooaammnnee!! PPrriinn ccaassãã aavveemm mmuulltteeppoozzee ccuu eeii,, ddee llaa nnuunnttaa lloorr ººii ccuu mmiinnee ccâânndd eerraammmmiiccãã.. TTooþþii rrââdd îînn ppoozzee ººii ssuunntt ffeerriicciiþþii.. BBuunniiccuull sseeuuiittãã ppee ffuurriiºº llaa eellee,, ll-aamm vvããzzuutt!! EEuu nnuu...... IIaauu ffiieeccaarreeppoozzãã îînn mmââiinnii,, oo dduucc llaa ppiieepptt,, oo ssããrruutt...... AAººaa ssuunntt ººiieeuu ccuu eeii aaccuumm,, ccuu ppããrriinnþþiiii mmeeii...... SSeeaarraa îîmmii eesstteeggrreeuu,, DDooaammnnee ººii mmaaii aalleess nnooaapptteeaa!! MMãã uuiitt îînnîînnttuunneerriiccuull ccaammeerreeii ggooaallee,, mmãã ggâânnddeesscc llaa eeii ººiippllâânngg!! ZZiiuuaa nnuu ppoott ssãã ppllâânngg,, mmãã vveeddee bbuunniiccuull ººii-llîînnttrriisstteezz ººii mmaaii rrããuu.. CCrreedd ccãã ººii eell ppllâânnggee,, ffããrrãã ssãã-llvvããdd.. PPllâânngg ppâânnãã ssiimmtt oo ccããlldduurrãã îînn mmiinnee ººii îînnmmââiinnii...... AAººaa aaddoorrmm!! DDiimmiinneeaaþþaa,, pprriivveesscc ppee ffeerreeaass-ttrrãã ººii mmãã uuiitt llaa ooaammeenniiii ccaarree ttrreecc...... CCââtteeooddaattãã ttrree-ssaarr......,, aasseemmuuiieesscc ccââttee oo ppeerrssooaannãã ccuu uunnuull ddiinnppããrriinnþþiiii mmeeii ººii ssiimmtt aattuunnccii îînn iinniimmãã ccããlldduurraa ccaa ooaarrssuurrãã ººii iinniimmaa ccuumm ssee zzbbaattee...... ªªii ccââtt ddee ffrruummooss aarrîînncceeppee ffiieeccaarree zzii ddaaccãã aarr ffii ººii eeii......

ÎÎnnttrr-oo zzii ss-aa aapprrooppiiaatt ddee mmiinnee uunn ccoolleegg ººiimmii-aa ssppuuss ccãã ttaattããll mmeeuu aa ggããssiitt-oo ppee mmaammaa ccuu aallttbbããrrbbaatt ººii ccãã aa bbããttuutt-oo rrããuu,, ccãã ll-aa lluuaatt ppoolliiþþiiaa ººii ll-aauu

aarreessttaatt ººii aaccuumm ee îînn ppuuººccããrriiee ,,aaccoolloo îînn SSppaanniiaa.. AAmmpplleeccaatt ddee llâânnggãã eell ffããrrãã ssãã-ii zziicc nniimmiicc.. MMii-aa vveenniitt ssããaalleerrgg,, ssãã ffuugg uunnddeevvaa ppee uunn ccââmmpp ccaarree ssãã nnuu-mmiiaajjuunnggãã!! NNuu ppuutteeaamm ssãã ccrreedd!! „„TTaattaa îînn ppuuººccããrriiee,, ccuuhhooþþiiii ººii ttââllhhaarriiii!! DDeejjaa eerraa ffooaarrttee ttrriisstt!!””...... „„CCee ttrriisstt aapplleeccaatt ttaattaa!!”” NNuu ppllâânnggeeaamm,, DDooaammnnee,, ddaarr îîmmiiccuurrggeeaauu llaaccrriimmii mmuullttee...... PPaarrccãã vvrrooiiaauu ssãã-mmii ssppeelleeffaaþþaa ººii ssuufflleettuull...... ÎÎmmii ccuurrggeeaauu llaaccrriimmii mmuullttee ddiinnoocchhii ººii aalleerrggaamm ppee ssttrrããzzii.. NNuu ttrreebbuuiiaa ssãã aajjuunnggnniiccããiieerrii,, ddaarr aalleerrggaamm.. ÎÎnn ppaarrcc mmii-aamm ppoottoolliitt ppaaººiiiiººii mm-aamm aaººeezzaatt ppee oo bbaannccãã.. TToottuull ssee vveeddeeaa ssttrrââmmbbpprriinn llaaccrriimmiillee mmeellee...... ººii ccooppaacciiii ººii ooaammeenniiii...... CCeeccaallddee îîmmii eerraauu llaaccrriimmiillee,, aapprrooaappee ccãã mmãã ffrriiggeeaauu......MMãã ggâânnddeeaamm llaa ffaappttuull ccãã mmaammaa nnuu aa mmaaii ttrriimmiissbbaannii ººii nnuu aa mmaaii ssuunnaatt......,, mmãã ggâânnddeeaamm ccãã nniiccii ttaattaannuu aa mmaaii ddaatt nniicciiuunn sseemmnn,, mmãã ggâânnddeeaamm ccuu mmaarreessppaaiimmãã ccãã ppooaattee ffii aaddeevvããrraatt..””TTaattaa îînn ppuuººccããrriiee ººiimmaammaa ccuu aalltt bbããrrbbaatt!!””...... „„TTaattããll mmeeuu,, mmaammaammeeaa......uunnddee ssuunntteeþþii vvooii aaccuumm??”” MMãã ggâânnddeeaamm llaa ccââttddee ssiinngguurrii ººii nneeaajjuuttoorraaþþii ssuunntteemm......,, mmãã ggâânnddeeaamm llaazziilleellee ccâânndd eerraamm îîmmpprreeuunnãã,, ccuu ttooþþiiii aaccaassãã,, mmãã ggâânn-ddeeaamm llaa eeii,, llaa mmiinnee,, llaa cceeiillaallþþii ooaammeennii ººii llaa mmuulltteelluuccrruurrii.. UUnn ddoorr ddee eeii mm-aa ccuupprriinnss,, uunn ddoorr aaººaa ddeessffâ⺺iieettoorr îînnccââtt ººii aaccuumm îîmmii ee mmiillãã.. SSeeaarraa ii-aamm ssppuussbbuunniiccuulluuii..

- SSãã nnuu-ii aassccuullþþii,, ssuunntt rrããii,, mmii-aa ssppuussbbuunniiccuull ssttrrâânnggâânndduu-mmãã ttaarree îînn bbrraaþþee.. ÎÎnn ssttrrâânnssooaarreeaaîîmmbbrrããþþiiººããrriiii ssiimmþþeeaamm ccuumm ººii eell ppllâânnggee.. NNuu ll-aammmmaaii îînnttrreebbaatt nniimmiicc nniiccii aattuunnccii,, nniiccii dduuppãã aacceeeeaa.. EEffooaarrttee ggrreeuu,, DDooaammnnee...... TTããcceemm mmaaii ttoott ttiimmppuull!! EEuuººttiiuu ccãã bbuunniiccuull ssee ggâânnddeeººttee llaa eeii,, llaa mmiinnee ººii llaanneeppuuttiinnþþaa lluuii ddee aa ffaaccee cceevvaa.. ªªttiiuu ccãã-ll ddooaarree ccãã nnuuppooaattee ssãã-mmii ddeeaa mmaaii mmuulltt......,, ddaarr nniiccii eeuu nnuu-ii cceerr.. ªªiibbuunniiccuull ººttiiee ccãã mmii-ee ddoorr ddee eeii ººii ccãã ssuunntt ttrriissttãã.. ªªiiººttiiee ccãã eeuu ººttiiuu dduurreerreeaa ddiinn eell......!!DDee aacceeeeaa ttããcceemm mmaaiittoott ttiimmppuull,, ppeennttrruu ccãã nnee cciittiimm ggâânndduurriillee ººii nnuu vvrreemmssãã nnee mmiinnþþiimm......,, ººii nniiccii nn-aamm ppuutteeaa.. TTããcceemm!! AAssttaaffaacceemm mmaaii ttoott ttiimmppuull!!

CCaassaa bbuunniiccuulluuii ee ffooaarrttee ffrruummooaassãã,, ddaarr aauuîînncceeppuutt ssãã aappaarrãã ccrrããppããttuurrii,, mmaaii aalleess îînn ccaammeerreelleenneellooccuuiittee.. OO ffuurrttuunnãã aa ddeezzvveelliitt oo ppaarrttee ddiinnaaccooppeerriiºº......,, ll-aa rreeppaarraatt bbuunniiccuull..

BBuunniiccuull aarree oo ppeennssiiee mmiiccãã,, DDooaammnnee ººii nnuunnee ddeessccuurrccããmm...... ººii vveecciinniiii nnooººttrrii ssee ddeessccuurrccãã ggrreeuu..AA ttrreeiiaa ccaassãã ddee nnooii ee oo ffeemmeeiiee ccuu ttrreeii ccooppiiii,, ssooþþuull eeiiee pplleeccaatt ººii eell îînn SSppaanniiaa,, ddaarr nnuu aaccoolloo uunnddee ssuunnttppããrriinnþþiiii mmeeii ppeennttrruu ccãã eell ddãã tteelleeffoonn aaccaassãã llaa eell ººiibbuunniiccuull aa îînnttrreebbaatt,, ddaarr nnuu ººttiiee ddee ppããrriinnþþiiii mmeeii.. CCaassãã pplleeccee ssooþþuull MMaarriieeii,, aaººaa oo cchheeaammãã,, aauu ffããccuutt

îîmmpprruummuutt,, ssãã aaiibbãã ddee ddrruumm ººii ppeennttrruu ttaaxxaa ccaarree ii sseecceerreeaa ddee cceeii ccaarree vvrrooiiaauu ssãã-ll aajjuuttee ssãã aajjuunnggãã aaccoollooººii ssãã aaiibbãã sseerrvviiccii.. AAccoolloo aa mmuunncciitt ccââtteevvaa lluunnii,, ººii nnuuaauu mmaaii vvrruutt ssãã-ii ppllããtteeaassccãã,, iiaarr aaccuumm nnuu aarree bbaannii ddeeîînnttooaarrcceerree ººii ssuunntt ddaattoorrii.. MMaarriiaa îîii ssppuunneeaa ppllâânnggâânnddbbuunniiccuulluuii ccãã oo ssãã-ii iiaa ccaassaa cceeii ddee llaa bbaannccãã.. ªªiicceeiillaallþþii vveecciinnii oo dduucc rrããuu,, DDooaammnnee,, ssuunntt ººii eeii ssããrraacciiººii ttrriiººttii.. MMeerrgg ccuu bbuunniiccuull pprriinn oorraaºº ººii ppaarrccãã ttooþþiiooaammeenniiii iinnttrrãã îînn ttooaammnnaa aassttaa ccee llaassãã ccooppaacciiii ffããrrããffrruunnzzee ººii sseeaammããnnãã ppeessttee ttoott rreeggrreettuull ppeennttrruu zziilleelleeccaarree aauu ffoosstt..

AAccuumm ssuunntt ssããrrbbããttoorrii ddee iiaarrnnãã,, DDooaammnnee!!SSee vvaa nnaaººttee aaiiccii ppee ppããmmâânntt IIiissuuss,, ccooppiilluull TTããuu,, ccaassãã nnee mmâânnttuuiiaassccãã,, aaddiiccãã ssãã nnee ffiiee mmaaii bbiinnee,, aaººaassppuunnee bbuunniiccuull.. AAccuumm,, îînn aacceessttee zziillee,, ooaammeenniiii aarrttrreebbuuii ssãã ffiiee vveesseellii.. TTooþþii!! TTooþþii!! TToott aaccuumm ooaammeenniiiissppuunn ccoolliinnddee ººii ssee rrooaaggãã ÞÞiiee ssãã llee ffiiee mmaaii bbiinnee,, ddeeaacceeeeaa mm-aamm hhoottããrrââtt ssãã-þþii ssccrriiuu..

AAmm aaffllaatt ccãã aazzii ee zziiuuaa oorraaººuulluuii nnoossttrruu......,,ººttiiii,, eeuu nnuu îînnddrrããzznneesscc ssãã TTee rroogg ppeennttrruu mmiinnee cceevvaa,,ddaarr ppeennttrruu bbuunniiccuull ººii ooaammeenniiii ddee aaiiccii ttrreebbuuiiee ssãã ffaacciicceevvaa,, DDooaammnnee!! BBuunniiccuull ee ddiinn ccee îînn ccee mmaaii ttrriisstt ººiicchhiiaarr ddaaccãã nnuu-ll mmaaii îînnttrreebb ddee ppããrriinnþþiiii mmeeii nniimmiicc,, eellººttiiee ccãã ffaacc aassttaa ssãã nnuu-ll mmaaii ssuuppããrr ººii ººttiiee ccãã mmii-ee uunnddoorr nneebbuunn ddee eeii,, ddee ppããrriinnþþiiii mmeeii.... ªªii eell aarree ggrriijjãã ddeemmiinnee ººii ssuuffeerrãã ccãã nnuu ppooaattee ssãã-mmii ccuummppeerree mmuulltteelluuccrruurrii.. ÎÎnnttrr-oo zzii mm-aa îînnttrreebbaatt ddaaccãã vvrreeaauu ººii eeuu uunnccaallccuullaattoorr,, ppeennttrruu ccãã eell ººttiiee ccãã mmaajjoorriittaatteeaa ccooppiiiilloorraauu.. CCuumm ssãã nnuu vvrreeaauu uunn ccaallccuullaattoorr?? DDaarr bbuunniiccuullmmeeuu aarree oo ppeennssiiee mmiiccãã ººii ddeejjaa ee ddaattoorr,, ddee uunnddee ssããaaiibbãã aattââþþiiaa bbaannii?? II-aamm rrããssppuunnss::

-NNuu bbuunniiccuullee!! NNuu vvrreeaauu!! NNee-aa ssppuuss llaaººccooaallãã ccãã nnee ffaaccee rrããuu,, ccãã nnee ffaaccee ssãã nnuu mmaaii cciittiimm ººiiaallttee lluuccrruurrii rreellee ppee ccaarree eell llee ffaaccee..

NNuu,, DDooaammnnee,, cchhiiaarr nnuu vvrreeaauu ccaallccuullaattoorr,,nnuu ddee aassttaa þþii-aamm ssccrriiss.. ÎÎþþii ssppuunneeaamm ccãã ee zziiuuaaoorraaººuulluuii nnoossttrruu,, ddeeccii aa ttuuttuurroorr ooaammeenniilloorr ddee aaiiccii......DDee zziiuuaa lloorr ooaammeenniiii ttrreebbuuiiee ssãã zzââmmbbeeaassccãã,, ssãã sseebbuuccuurree,, ssãã pprriimmeeaassccãã ccaaddoouurrii ººii ttoottuull ssãã ffiiee ssããrrbbãã-ttooaarree.. PPeennttrruu eeii ttrreebbuuiiee ssãã ffaaccii cceevvaa,, ssãã nnuu mmaaii ffiieettrriiººttii.. ªªttiiuu ddee llaa bbuunniiccuull ccãã ooaammeenniiii ssee aajjuuttãã îînnttrree eeii,,ddaarr ddaaccãã ttooþþii ssuunntt ssããrraaccii nnuu mmaaii aarree cciinnee ppee cciinnee ssããaajjuuttee.. DDooaarr TTuu aaii ppuutteeaa ssãã mmaaii ffaaccii cceevvaa ppeennttrruu nnooiittooþþii..

MM-aamm ggâânnddiitt eeuu ccee-aaii ppuutteeaa ssãã ffaaccii,,DDooaammnnee:: ffãã ssãã ffiiee ººii llaa nnooii îînn þþaarrãã mmuullttee ccããppººuunnii,,ooaammeenniiii ssãã rrããmmâânnãã aaiiccii ssãã llee ccuulleeaaggãã ººii ssãã nnuu mmaaiipplleeccee nniimmeennii,, nniimmeennii!! SSãã rrããmmâânneemm aaiiccii ccuu ttooþþiiii!!

MMuullþþuummiimm DDooaammnnee!! Cu draag, Ioaannaa

SCRISOARE CÃTRE DUMNEZEUÎÎNN LLOOCC DDEE EEDDIITTOORRIIAALL

Draagã Doaammnne,

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

La mulþi ani, oameni buni!

DDeecceemmbbrriiee!!IIaarrnnaa îii ccaauuttãã rroossttuull zzããppeezziiii ººii aall vviissccoolleelloorr

ggeerrooaassee!! LLiinniiººtteeaa cceelloorr mmaaii mmuullþþii ooaammeennii ee ddeevvoorraattããddee ggrriijjii ddee ttoott ffeelluull ssaauu ppooaattee aacceelleeaaººii!!

LLuummiinnaa zziilleelloorr ssee rreesseemmnneeaazzãã îînn cceennuuººiiuullppaaººiilloorr ººii aall ccooppaacciilloorr mmuuttiillaaþþii ddee ffrruunnzzee..

ªªii ttoottuuººii îînn aacceeaassttãã lluunnãã vvaa ttrreebbuuii ssãã nnee ssttrree-ccuurrããmm ggâânndduurriillee pprriinnttrree ttoott ccee nnee aappaassãã ººii ssãã aajjuunnggeemmllaa nnooii,, llaa ssuufflleettuull nnoossttrruu,, llaa cceeii ddee llâânnggãã nnooii,, llaa aaddee-vvããrraattaa nnooaassttrrãã mmeenniirree.. NNaaººtteerreeaa lluuii IIiissuuss,, ggâânndduull aallbbaall zzããppeezziiii,, ddoorriinnþþaa ddee aa ddããrruuii,, ddee aa iieerrttaa,, ddee aa zzââmmbbii......ssuunntt ttooaattee aaccuumm aaiiccii,, llaa îînnddeemmâânnaa nnooaassttrrãã!!

VVaa ffii mmuullttãã lluummiinnãã îînn bbiisseerriiccii,, îînn ccaassee,, îînn

ssuufflleettee!!SSlluujjbbee,, ccoolliinnddee,, uurrããrrii ººii ggâânndduurrii ddee bbiinnee ssee

vvoorr îînnttooaarrccee îînn cceerr!!AAnnuull îii ttrrããiieeººttee uullttiimmeellee îînncceerrccããrrii ddee aa sslluujjii

vviiaaþþaa!! CCuu ddeemmnniittaattee ººii ssuuppuunneerree,, ttoott ccee aa ffoosstt sseepprreeggããtteeººttee ssãã ssee aaddaauuggee vvâârrsstteeii PPããmmâânnttuulluuii!! MMãã ggâânn-ddeesscc llaa ooaammeennii,, llaa vviiaaþþãã ººii llaa cceeeeaa ccee aarr ttrreebbuuii ssãã sseeîînnttââmmppllee ppeennttrruu aa ffii mmaaii bbiinnee!!

DDoorreesscc ssãã nnee ppããssttrrããmm ppuuttiinnþþaa ddee aa ffii aaiiccii îînnþþaarraa nnooaassttrrãã!! SSãã mmuunncciimm,, ssãã ttrrããiimm,, ssãã ppllâânnggeemm ººii ssããnnee ccoonnssttrruuiimm nnuummaaii aaiiccii mmoottiivveellee ddee bbuuccuurriiee.. PPaaººiiiissãã nnee ppooaarrttee ttrreebbuuiinnþþeellee pprriinnttrree mmuunnþþiiii,, ccââmmppiiiillee ººiippããmmâânnttuurriillee ddããrruuiittee ddee mmooººiiii ººii ssttrrããmmooººiiii nnooººttrrii!!

SSãã ffiimm llããssaaþþii îînn ppaaccee,, aaddiiccãã ssãã aavveemm ppaarrttee ddeelliinniiººttee,, ssãã nnuu nnii ssee mmaaii ffuurree bbooggããþþiiiillee,, ddrreeppttuull ddee aa ffiicceeeeaa ccee ssuunntteemm ººii aamm ffoosstt ddiinnttoottddeeaauunnaa!!

ÎÎnn ssããnnããttaattee ssãã nnee bbuuccuurrããmm ccuu ttooþþiiii,, aaiiccii,, ddeevviiaaþþaa ccee nnee-aa ffoosstt ddaattãã!!

AAssttaa ddoorreesscc ººii vvãã uurreezz ssãã ssee îînnttââmmppllee îînnzziilleellee uurrmmããttoorruulluuii aann!! AAºº ffaaccee oorriiccee ccaa ddrreeppttuull nnoossttrruullaa lliinniiººttee,, lliibbeerrttaattee,, vviiaaþþãã nnoorrmmaallãã,, ssãã ddeevviinnãã oo rreeaallii-ttaattee!!

UUnnddeevvaa ssee aauuddee uunn ccoolliinndd!! RRiiddiicc oocchhiiii sspprreecceerr ººii zzââmmbbeesscc:: DDuummnneezzeeuu ººttiiee ccee ttrreebbuuiiee ffããccuutt ººii ccuussiigguurraannþþãã vvaa ffaaccee!!

DDAATTOORRIITTÃÃ FFAAPPTTUULLUUII CCÃÃ ÎÎNN LLUUNNAA DDEECCEEMMBBRRIIEE AARR FFII AAPPÃÃRRUUTT DDOOUUÃÃ NNUUMMEERREE AALLEE PPUUBBLLIICCAAÞÞIIEEII NNOOAASSTTRREE,, IIAARR ÎÎNN LLUUNNAA IIAANNUUAARRIIEE NNUU AARR FFIIAAPPÃÃRRUUTT NNIICCIIUUNNUULL,, AAMM DDEECCIISS CCAA AACCEESSTT NNUUMMÃÃRR DDEESSTTIINNAATT LLUUNNIIII DDEECCEEMMBBRRIIEE,, SSÃÃ AAPPAARRÃÃ IINN LLUUNNAA IIAANNUUAARRIIEE 22001122..

Nr. 88 / ianuarie 2012 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru ºi agriculturã interior 29 Registratura ºi arhiva interior 16Casierie buget-contabilitate interior 26Impozite ºi taxe - persoane juridice interior 21 250 390- persoane fizice interior 24- casierie interior 19Poliþist local de serviciu interior 23

ETAJUL I

Investiþii, integrare europeanã, achiziþii publice ºi marketing interior 18 251 373Administrare patrimoniu ºi mediu interior 30Stare civilã interior 28 Resurse umane ºi audit public intern interior 38Administraþie ºi gospodãrire comunalã 250885Informaticã interior 37Administraþie publicã interior 34Buget-contabilitate interior 22 251 230Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMÃRIEI

Relaþii cu presa - ,,Poºtalionul,, - 252 722Serviciul public de asistenþã socialã interior 20 250 020Piaþã, obor - 250 132Casa de culturã - 250 026Biblioteca - 250 897Serviciul public comunitar de evidenþã a persoanelor - 253 309Serviciul public de gospodãrire comunalã interior 32 250 885Cantina interior 35

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 09.30, mai puþin

Registratura, Impozite ºi taxe, care au program pânã la 13.30

Audienþe

Primar - luni: 10.00 - 14.00Viceprimar - marþi: 10.00 - 14.00Secretar - joi: 10.00 - 12.00Director executiv - joi: 10.00 - 12.00

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51,250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi peadresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau utilizaþi adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

EEmmiill PPRROOªªCCAANN,,PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

IN SLUJBA TA, OMULE!

Mi-am dorit dintotdeauna sã intruîn dialog cu dumneavoastrã, sã vã aflu pro-blemele, opiniile ºi tot ce mai poate fi rezol-vat ori înþeles de instituþia primãriei.

Mai ales acum, când existã maimult ca oricând peste tot lacrimã, cândneînþelegerea a ceea ce se întâmplã în jurîmbracã cele mai terifiante forme, acum, maimult ca oricând, oamenii au nevoie deoameni!

M-aº bucura sã aveþi încredere ºi sãîncercaþi sã vã apropiaþi problemele de insti-tuþia noastrã, de puterea mea de a face ceva

pentru dumneavoastrã!

CONFERINÞE DE PRESÃPe data de 30 noiembrie, în sala

de consiliu a Primãriei oraºului Mizil aavut loc conferinþa de presã cu ocaziafinalizãrii proiectului: “Reabilitarea ºimodernizarea reþelei de strãzi urbane,oraº Mizil”, proiect de care am maiamintit în numerele trecute ale publicaþieinoastre. Finanþat în cadrul ProgramuluiOperaþional Regional, prin contractul nr.361/02.06.2009 semnat cu MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Turismului prinorganismul sãu intermediar, Agenþia pen-tru Dezvoltare Regionalã Sud Muntenia,în valoare de 10.938.792,55 lei, proiectuls-a încheiat anul acesta cu un beneficiusubstantial pentru acest oraº.

La activitate au participatreprezentanþi ai societãþilor comercialeimplicate în derularea proiectului - SCTEHNOLOGICA RADION SRL ºi SCROMAIR CONSULTING SRL -, aiA.D.R. SUDMUNTENIA,domnul vice-primar, NicolaiPaºol, domnuladministrator,Dorul Mladin,angajaþi ai pri-mãriei oraºuluiMizil ºi presalocalã.

În des-chidere, dom-nul Doru Mla-din, managerulproiectului, adeclarat cã prin reabilitarea ºi moder-nizarea acestor 10 artere de circulaþie -Democraþiei, Cuza Vodã, 13 Decembrie,Tudor Vladimirescu, b-dul Gãrii, I. L.Caragiale, Valea Jiului, ªtefan cel Mare,Matei Basarab ºi General Praporgescu -s-au realizat în totalitate scopurile pro-puse: fluidizarea traficului ºi reducereaefectelor negative asupra mediului,reducerea timpului de transport, atât pen-tru persoane, cât ºi pentru marfã, creº-terea gradului de confort ºi eliminareablocajelor rutiere în punctele strategiceale oraºului, îmbunãtãþirea accesului po-pulaþiei în aproape toatã infrastructurarutierã situatã în partea de sud a oraºului,urmând ca dupã realizarea tuturor uti-litãþilor, polul atenþiei sã se mute în parteade nord a oraºului.

Domnul viceprimar a declarat deasemenea cã începând cu anul viitor, înatenþia primãriei se aflã o multitudine deproiecte investiþionale complexe, vizândproblematica socialã, culturalã ºi edu-caþionalã, dar atenþia este acum îndrep-tatã spre efectuarea urgentã ºi de calitatea lucrãrilor de reabilitare ºi modernizare areþelei de gaze naturale. Se vor continuaºi lucrãrile de asfaltare, poate nu înacelaºi volum ca anul acesta, dar ele sigurvor fi susþinute în continuare cu toatemijloacele.

Tot în cursul lunii decembrie

2011, mai exact pe data de 15.12., a avutloc o altã conferinþã de presã, destinatãîncheierii unui alt proiect deosebit deimportant pentru oraº, în speþã „Im-plementarea Sistemului Integral de Ma-nagement Calitate – Mediu – Sãnãtate”,la Primãria Mizil. În deschidere,domniºoara manager de proiect, Petro-nela Sturz, ne-a prezentat datele esenþialeprivitoare la acest proiect, alãturibineînþeles de ceilalþi parteneri ai proiec-tului, anume: doamna Raluca Florea, dir.al diviziei de certificare a SGS, doamnaCarmen Sasu – consultant senior la Ro-Marketing ºi domnul Marian Florea –consultant la P.D.E Strategii ºi Investiþii,cel care a participat la procesul de imple-mentare a sistemului.

La activitate au participat ºiangajaþii primãriei, cei care sunt implicaþiîn acest sistem precum ºi presa localã.

Sistemul are cascop consoli-darea capacitãþiiadministrativeºi eficientizareaactivitãþii Pri-mãriei oraºuluiMizil prin: in-troducerea sis-temului de ma-nagement inte-gral calitate –mediu – sãnã-tate ºi securitateocupaþionalã,certificat de un

organism de certificare; evaluarea perfor-manþelor serviciilor publice oferite deadministraþia publicã localã; imple-mentarea unui sistem infokiosk pentrucetãþenii ce apeleazã la serviciile publice,pentru facilitarea accesului ºi eficienti-zarea comunicãriii cu funcþionarii admi-nistraþiei locale. Durata proiectului a fostde 20 de luni, iar valoarea lui este de410.435 lei, din care asistenþã financiarãnerambursabilã este de 402.226,30 lei, iarcontribuþia beneficiarului de 8,208,70 lei.

Într-o scurtã descriere, imple-mentarea acestui sistem vã dã oportuni-tatea, dumnevoastrã, cetãþeni ºi clienþi, dea beneficia într-un mod cât mai eficientde rezolvare, a problemelor dumneavoas-trã, de a verifica dacã acestea au fostrezolvate conform demersurilor stabiliteprin acest proiect ºi de a beneficia de în-crederea administraþiei publice locale înactiunile de rezolvare a problemelordumneavoastrã pe plan local.

Prin implementarea acestui sis-tem, primãria nu numai cã funcþioneazãîn parametri normali, ca ºi pânã acum,dar, acum existã niºte reguli scrise ºi pre-cise în modul de colaborare a funcþio-narului cu cetãþeanul prin acest sistem,ceea ce dã un plus de performanþã ºi efi-cacitate rolului de administraþie publicãlocalã.

Cristina COLÞ

Nr. 88 / ianuarie 2012 Pagina 3

Sfânta MuceniþãFilofteia, fetiþa nãscutã înBulgaria, care a avut de lanaºtere sfinþenia harului de aajuta pe cei la nevoie, cea caredupã ce a fost omorâtã de tatãlsãu, prin puterea morþii ahotãrât sã pãrãseascã þara debaºtinã ºi sã fie dusã pentruodihnã veºnicã la MãnãstireaCurtea de Argeº, în niºtemomente grele pentru oraºul

nostru, prin aducerea moaºtelorîn pelerinaj, s-a dovedit a fi bine-fãcãtoare ºi protector spiritual alsuferinþelor ºi vieþilor de aici.Motiv pentru care, prin dispoz-iþie de primar, ziua de 7 decem-brie s-a hotãrât a fi Ziua spiritu-alã a oraºului nostru.

O sãrbãtoare care ne-aîncântat suflelele ºi a instaurat ostare de bucurie ºi liniºte îninimile noastre a avut loc mier-curi 7 decembrie, ziua SfinteiMuceniþe Filofteia, ocrotitoareaMizilului. Salvatoare ºi ocroti-toare, Sf. Muceniþã Filofteia vegheazãasupra oraºului nostru, ne ajutã sã privimcu bunãtate, cu dragoste ºi, sper, cu cre-

dinþã viitorul! A fost o zi cu soare, foartemult soare, care ne strãpungea pieptul,inimile clocoteau de bucurie, de zâmbet,oamenii pãreau fericiþi în pofidagreutãþilor de zi cu zi, care, rar ne mai dauocazia sã zâmbim. Cu ocazia SfinteiSãrbãtori, la Centrul Cultural „AdrianPãunescu” s-a derulat un minunat specta-col destinat mizilenilor, de ziua lor, decãtre domnul primar, Emil Proºcan. Pescenã au urcat: Corul Axion al CatedraleiSf. Sava din Buzãu, condus de Ion Enacheºi Corul Boteanu, condus de EmanuelPecingine, care este ºi dirijor al vestituluiCor Madrigal. În componenþa Corului

Boteanu au fost ºi treisoliºti ai Operei Româ-ne. Ambele ansambluricorale ne-au purtat înspiritul sãrbãtorilor deiarnã, cu colinde ce aupãtruns în sufletul tutu-ror celor ce au umplutsala. Ne-au încântat cuprezenþa ºi douã maricelebritãþi, actriþa Danie-la Nane ºi pianista IoanaMaria Lupaºcu, care aususþinut un recital demuzicã ºi poezie.

A fost spectaculos! Toþi am fostfost pãtrunºi de miracolul sãrbãtorilor deiarnã. Pentru câteva ore, toþi am cântat

colinde, am bãtut din palme ºi amsimþit importanþa ºi frumuseþeaCrãciunului, a sãrbãtorilor deiarnã ºi a vieþii! Amalia Uruc areuºit ºi de aceastã datã sã neîncânte cu farmecul vocii ºi alinterpretãrii, suprapunându-se înmod exemplar momentului.

Spectacolul a fost pre-zentat de realizatoarea TV, Mã-dãlina Manolache, care a avut dinnou ocazia sã ne convingã cã esteîntradevãr un talent, nu numai înpostura de cântãreaþã, dar ºi deprezentatoare.

În oraº era ºi mai mare forfotã,deoarece cu ocazia zilei Sfintei MuceniþeFilofteia, ocrotitoarea Mizilului, încã de laprimele ore aledimineþii au fostaduse la Biserica„Sfinþii ºi DrepþiiPãrinþi Ioachim ºiAna”, moaºteleSfântului IerarhNectarie, fãcãto-rul de minuni, ca-re au amplificattensiunea de spi-rit ce plutea pestetot în aceastã zi. Moaºtele au fostaduse de cãtrestareþul Mãnãsti-rii Radu Vodã,Nectarie care,alãturi de Protoiereul Valentin Cazan ºi unsobor de 17 preoþi, au purces la sãvârºirea

slujbelor de binecuvântare a moaºtelor.Oraºul Mizil a fost cinstit încã o datã înmod deosebit pe Sfântul Ierarh Nectarie,acesta mai fiindadus o datã în o-raºul nostru, înanul 2003 la Bi-serica „Sfântul I-oan”.

Mesajulde spiritualitateal moaºtelor afost receptat demii de oameni,care pe parcursulîntregii zile au

strãbãtut aºteptarea unei cozi imense pen-tru a-i onora sfinþenia, pentru a se ruga,pentru sãnãtate, pentru liniºte, pentru

familiile lor, pentru ei!La sosirea moaºtelor a fost

prezent ºi dom-nul primar aloraºului. Bise-rica s-a doveditneîncãpãtoarepentru câtã lumea venit pe totparcursul zilei.Moaºtele au statîn bisericã pânãseara la orele20.00, dupã ca-re, într-o proce-siune similarã cucea a venirii, aupurces spre Mã-

nãstirea Curtea de Argeº de unde au venitºi cãreia îi mulþumim pentru privilegiul dea le fi avut.

Sfântul Ierarh Nectarie acinstit din nou Mizilul!

PPaaggiinnãã rreeaalliizzaattãã ddeeCCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞLa mulTi ani Mizil!

DDAANNIIEELLAA NNAANNEE

IIOOAANNAAMMAARRIIAA

LLUUPPAAªªCCUU

ZIUA SPIRITUALA A ORASULUIMIZIL SI SPERANTA DE A FI!

Nr. 88 /ianuarie 2012 Pagina 4

Sunt onoratã sã vi-l prezint pescriitorul Lucian Mãnãilescu, un omînzestrat cu o sensibilitate mai rar întâlnitãîn zilele noastre, cu care am avut bucuriasã lucrez ºi sã colaborez.

Un motiv în plus pentru a scriedespre Domnia Sa, este lansarea ultimelortrei cãrþi ale sale: „Raiul Pirania”, „Laînceput a fost ...umorul” ºi „60”, eveni-ment cultural care a avut loc pe 17 decem-brie, la Centrul Cultural „AdrianPãunescu”.

În afara iubitorilor de carte, laeveniment au fost prezenþi: domnul SorinBurlacu – directorul Bibliotecii Judeþenedin Buzãu; domnul Nicolae Pogonaru –membru al Uniunii Scriitorilor (filialaBacãu); domnul Viorel Frâncu – istoricliterar; doamna Denisa Tãnase – realiza-tor TV (emisiuni culturale) ºi nu în ulti-mul rând domnul primar Emil Proºcan,care a participat la organizarea acestui actcultural.

Aºadar, haideþi sã-l descoperimîmpreunã pe Lucian Mãnãilescu - s-a nãs-cut pe 11 noiembrie, în anul 1951, încomuna Siriu, din judeþul Buzãu, estelicenþiat în istorie ºi membru al Uniunii

Scriitorilor, filiala Bacãu.Publicã prima poezie în anul

1968, în România literarã, iar ulterior cola-boreazã cu revistele: „Luceafãrul”, „ViaþaRomâneascã”, „Convorbiri literare”,„Plumb”, „Cafeneaua literarã”, „Agero”din Stuttgard, „Pagini Româneºti” dinNoua Zeelandã etc.

De-a lungul timpului, este redac-tor al mai multor publicaþii buzoiene,membru fondator al Asociaþiei Culturale„Aghata Grigorescu Bacovia” din Mizil ºiredactor ºef al revistei culturale„Fereastra”, editatã lunar.

Din 1990 pânã în prezent, a îngri-jit peste 50 de volume ale autorilorbuzoieni, a coordonat editarea almana-hurilor „Renaºterea buzoianã” (2004,2005, 2006) ºi „Almanahul cultural” –Mizil (2008, 2009, 2010, 2011). În perioa-da 2007 – 2011, a rãspuns de organizareacelor cinci ediþii ale Concursului Naþionalde Literaturã „Aghata Grigorescu Ba-covia”.

În anul 2004, obþine Premiul I(secþiunea „Creaþie Literarã”), la Concur-sul „Oltenii ºi restul lumii” de la Slatina;doi ani mai târziu câºtigã Marele Premiu

la Concursul Naþio-nal de Poezie de laBraºov; Premiul„Cea mai bunã cartea anului 2010”, pen-tru volumul depoezii „Am auzit cãviaþa e frumoasã”, lafestivalul „Primãva-ra poeþilor” din Bu-zãu.

O altã dovadã afaptului cã „LucianMãnãilescu, acestom mare cu suflet

de copil, e condamnat la veºnicia poezi-ilor sale” este câºtigarea Premiului„Dumitru Pricop” al Festivalului Inter-naþional „Titel Constantinescu” (ediþia aIV-a), 2011, Râmnicu Sãrat) pentru volu-mul „La început a fost... umorul”.

De menþionat este faptul cã vo-lumele de poezii „60” ºi „Raiul Pirania” ,fac parte dintr-un proiect susþinuit deUniunea Europeanã ºi Universitatea„Petre Andrei” din Iaºi, proiect la care auparticipat 150 de poeþi contemporani, dinale cãror volume vor fi selecþionate câtecinci poezii care vor fi traduse în englezã,francezã ºi germanã, iar lansarea acestorava avea loc în primãvara anului viitor laBruxelles.

Lucian Mãnãilescu ne-a mãrtu-risit cu vocea gâtuitã de emoþie cã„naºterea” acestor trei cãrþi se datoreazãprietenilor, în acest context, aº dori sãînchei cu spusele unui mare prieten –Emil Proºcan, cuvintele sale, pline de sen-sibilitate reuºesc sã ni-l înfãþiºeze peLucian Mãnãilescu aºa cum este el defapt: „Lucian Mãnãilescu! Un nume, oviaþã pãºitã în ºoaptã, un zâmbet ascunssub pietrele dorinþei de zâmbet! Un om!L-am cunoscut cu mult înainte de a-lcunoaºte. Am în mine câteva imagini înrã-mate în luminã ºi admiraþie, câteva scenedin copilãrie, mama mea, niºte locuri caremi-au botezat desculþul, foºnet de gânduri,de paºi... ºi printre toate acestea, el!Lucian!

Trãitor pentru bucuriile altora,exersând consecvent arta de a desãvârºiaºteptarea în luminã! Luminã de þipãt,adevãrul tuturor lucrurilor!

Lucian Mãnãilescu! În fond untip plin de tupeu! De multe ori vireazãspre impertinenþã, aroganþã! Poate fiacuzat fãrã putinþã de tãgadã de violare de

intimitate, liniºte ºi chiar afront cras adusputerii de înþelegere ºi simþire multor„personalitãþi” ale acestor vremuri!

Eu personal, nu de puþine ori amfost pus pe gânduri de acest individ foartepericulos pentru confortul, atât de necesar,al liniºtii mele. Îþi bagã pe gât tot felul deutopii despre felul de-a fi al oamenilor,despre intimitatea gândurilor lor ºi teobligã sã deschizi fereastra ºi toate uºilelumii ºi sã o iei la sãnãtoasa!

κi permite sã vorbeascã despremunþi, câmpii, ape, cer, soare, ca despreoameni, ca despre gânduri resemnateascunse în intimitatea sufletului! Scrie caun apucat, zi ºi noapte, neiertãtor culiniºtea tuturor lucrurilor pe care, de multeori, îºi permite sã punã monopol! Plânge,râde ºi ninge cu dimineþi de val de mare ºicireºi înfloriþi!

Sã nu vã apropiaþi de el, e pericu-los ºi contagios! Dacã-l cunoaºteþi, puteþisã o luaþi ºi dumneavoastrã razna! Vãputeþi trezi mângâind coapse nibelungi,puteþi deveni mai buni, puteþi sã zâmbiþi ºichiar puteþi avea un chef nebun ca „de laparterul vieþii sã vã aruncaþi la cer!”

Aºadar, dacã doriþi asta, citiþi-l peLucian Mãnãilescu!

LLaa mmuullþþii aannii,, LLuucciiaann MMããnnããiilleessccuu!!

EL ESTE CEEA CE SCRIE – LUCIAN MÃNÃILESCU

Impresionant, acesta este cuvântulpotrivit în ceea ce priveºte spectacolul „Ojucãrie ºterge o lacrimã!”, iniþiat de CentrulCultural „Adrian Pãunescu”, pe data de 17decembrie.

Mã repet, impresionant, nu cred sãfi vãzut vreodatã sala Centrului Culturalatât de plinã – toþi copiii participanþi laspectacol au venit cu jucãrii care vor fidonate copiilor sãrmani ai familiilor defa-vorizate. S-au strâns sute de jucãrii, un gestminunat – copiii s-au strâns în jurul copi-ilor, au ºtiut sã dãruiascã, ºi dupã atmosferadin salã au fãcut-o din tot sufletul.

Le mulþumim, pentru cã datoritãlor alþi copiii vor zâmbi ºi mãcar un stropdin spiritul sãrbãtorilor va poposi ºi laaceºtia acasã.

Acest proiect a fost sprijinit decãtre: Primãria Mizil ºi în mod special decãtre domnul primar Emil Proºcan; direc-

toarea ªcolii Nr.1, doamna NiþuLuminiþa; directorul ªcolii „Sfânta Ma-ria”, domnul Ioan Tomescu; directorulLiceului Teoretic „Grigore Tocilescu”,domnul Victor Minea; Serviciului deAsistenþã Socialã; Centrul EuropeDirect.

Spre încântarea tuturor, îndeschiderea spectacolului au evoluat,

prezentând un program incendiar, talentaþiicopii de la ªcoala de dans sportiv „ParfenieCostel”- care ca de obicei au smuls ropotede aplauze.

Nu s-au lãsat mai prejos nici copiiicare activeazã în cadrul cercurilor Centru-lui Cultural care au avut un program artis-

tic variat, pe toategusturile – ne-au co-lindat, au dansat, aucântat, s-au bucuratºi ne-au încântat,pentru acest faptfãcându-se „vino-vaþi” ºi profesoriicoordonatori ai a-cestora, ºi anume:domniºoara CristinaSâncrãian, doamnaLaura Stoica, doam-na Mileta Popa ºidomnul Chiriþã Ni-colae.

Surpriza dom-nului primar afost constituitãde prezenþa cu-noscutului ºi în-drãgitului artistAdi Manolovici,care în stilul sãuunic, ne-a pre-zentat un emo-þionant programde colinde.Nu vreau sã tre-

cem cu vederea un alt gest cu o încãrcãturãemoþionalã deosebitã ºi anume prezenþa însalã a micuþei Ana Maria Rãducanu, fetiþaal cãrei caz vi l-am prezentat în numãrultrecut al publicaþiei noastre ºi pentru care v-am solicitat ajutorul.

Le mulþumim ºi le urãm sãrbãtorifericite copiilor mari ºi mici, pãrinþilor ºituturor celor care n-au pregetat sã seimplice în acest proiect - o lecþie frumoasãde viaþã, care sperãm cã se va repeta!

PPOOVVEESSTTEE DDEE IIAARRNNÃÃ –– DDEE LLAA CCOOPPIIII PPEENNTTRRUU CCOOPPIIII

Paginã realizatã deGGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Nr. 88 / ianuarie 2012 Pagina 5

LLaa ssffâârrººiitt ddeeaann,, ffiieeccaarree

ddiinnttrree nnooii pprrii-vviimm îînn uurrmmãã ººii

ffaacceemm oo aannaalliizzãã aacceeeeaa ccee aamm rreeaalliizzaatt –– îînn

aacceesstt ccoonntteexxtt ººii ddiinn rreessppeecctt ppeennttrruuddvvss..,, cceettããþþeenniiii aacceessttuuii oorraaºº,, vvãã

pprreezzeennttããmm cceellee mmaaii iimmppoorrttaanntteeaaccttiivviittããþþii ººii pprrooiieeccttee ddeerruullaattee ddee

iinnssttiittuuþþiiaa nnooaassttrrãã îînn ffoolloossuull ccoommuu-nniittããþþiiii nnooaassttrree,, ddaarr ººii ooppiinniiaa ddoomm-

nnuulluuii pprriimmaarr EEmmiill PPrrooººccaann vviizzaavvii ddee aacceesstt ssuubbiieecctt ººii ddeesspprree

pprrooiieecctteellee vviiiittooaarree..

- Proiectul Eco-Sistem – care avizat implementarea unui sistem eficientde gestionare a deºeurilor. Prin acestproiect s-au achiziþionat 3 autogunoiere,1.060 de pubele de 0,12 mc pentruechiparea gospodãriilor oraºului Mizil,2.121 recipienþi speciali pentru compost;413 containere zincate de 1,1 mc pentrucolectarea deºeurilor de la instituþii pu-blice ºi de la blocurile din oraº.

S-a înfiinþat S.C. SALUBINTERSERV S.A., operator regional desalubrizare ce funcþioneazã sub controlulA.D.I. Eco-sistem, înfiinþat pentru ges-tionarea bunurilor achiziþionate prinproiect servicii publice de salubrizare dincele douã localitãþi partenere (Mizil ºiBaba Ana).

-Proiectul Reabilitare ºi Extin-dere Staþie de Epurare Mizil – s-a vizatrealizarea unei staþii complet nouã, careasigurã tratarea apei reziduale la para-metri optimi, cu un debit de tratare decca. 45l/s, ºi cu costuri de exploatare maireduse, având în vedere cã tehnologiafolositã este de ultimã generaþie.

-Proiectul Amenajarea Peisa-gisticã Parcul Teilor – la finalizareaproiectului au fost realizate: amenajareapeisagisticã; o fântânã artezianã; aleipietonale ºi împrejmuiri; plantarea a 300de arbori, 422 de arbuºti, 1.027 m gardviu; plantarea de gazon; montarea a 77 debãnci, 20 de coºuri de gunoi ºi 19 per-gole; amenajarea unui loc de joacã pentrucopii.

-Proiectul Implementare Strate-gicã a oraºului Mizil – a urmãrit dez-voltarea durabilã a capacitãþii adminis-traþiei publice locale prin îmbunãtãºireastructurii ºi procesului de gestionare apoliticilor publice.

- Proiectul GIS – instrument deplanificare teritorialã – scopul proiectuluieste de a furniza servicii mai bune ºi maieficiente prin implementarea sistemuluide informaþii geografice ºi asigurarea uti-lizãrii acestui sistem de cãtre comparti-mentele de specialitate din cadrulprimãriei oraºului Mizil. Pentru instituþiebeneficiile sunt evidente: reducerea cos-turilor de furnizare a informaþiilor ºi ser-viciilor, creºterea eficienþei muncii – timpmai scurt de procesare, reducerea aglom-eraþiei la ghiºee, reducerea numãrului deerori ºi plângeri, colectarea mai rapidã ainformaþiilor ºi taxelor de la cetãþeni,posibilitãþi de creare a unor servicii noietc. la rândul lor cetãþenii au acces directla informaþiile de interes public prinPortalul Internet al Primãriei ºi vor evitaastfel procedurile birocratice prin redu-cerea timpului de rezolvare a solicitãrilorºi a numãrului de deplasãri necesare pen-tru rezolvarea unei probleme.

- Proiectul Reabilitarea ºi mo-

dernizarea reþelei de strãzi urbane, oraºMizil – obiectul proiectului l-a constituitreabilitarea ºi modernizarea urmãtoarelorstrãzi: Democraþiei, Cuza Vodã, 13 De-cembrie, Tudor Vladimirescu, Bd. Gãrii,I.L.Caragiale, Valea Jiului, ªtefan celMare, Matei Basarab, General Prapor-gescu.

- Proiectul URBACT – este unproiect care a permis schimbul de expe-rienþe inovatoare între partenerii proiectu-lui, un numãr de ºase oraºe din zonaoraºelor mici ºi mijlocii din Europa ºianume din: Anglia, Italia, Ungaria,Portugalia, Finlanda ºi România (Mizil),în contextul în care toate aceste oraºe seconfruntã cu aceeaºi problemã de fond,respectiv necesitatea redobândirii uneiidentitãþi economice, educaþionale ºi cul-turale.

- Una din cele mai importanteinvestiþii o reprezintã noua ºi modernaPiaþã a oraºului nostru, care s-a dat înfolosinþã în sãptãmâna mare a Paºtelui,odatã cu aceasta deschizându-se ºi o can-tinã publicã, în subordinea instituþieinoastre, care funcþioneazã în regim deautoservire.

În urma sondajelor de opinieefectuate pe aceastã temã, a rezultat cãatât comercianþii cât ºi clienþii sunt foartemulþumiþi de condiþiile create.

- Cu mic cu mare ne-am bucuratºi în acest an de Serbãrile Toamnei laMizil, care au ajuns la Ediþia a VIII-a, încadrul cãrora s-a desfãºurat ConcursulNaþional de Literaturã „Aghata Grigo-rescu Bacovia – ediþia a V-a ºi Festivalulde Muzicã Folk „Tatiana Stepa”, ediþia aIII-a.

La evenimente au fost prezentepersonalitãþi de marcã ale culturiiromâneºti (academicianul Eugen Simion,fostul premier al României, AdrianNãstase) , domnul primar Emil Proºcansublinind în deschiderea evenimentuluicotele valorice ale acestei ediþii. Tot cuaceastã ocazie a fost inaugurat CentrulCultural „Adrian Pãunescu” - în cinsteamarelui poet, în salã fiind prezentã ºi fiicaacestuia, Ana Maria Pãunescu.

-O altã realizare notabilã estecâºtigarea de cãtre primãria Mizil, a pro-gramului „Biblionet –lumea în bibliotecamea” – program susþinut de cãtre domnulprimar Emil Proºcan ºi care faciliteazãcetãþenilor accesul gratuit la informaþie,prin stimularea unui sistem de bibliotecipublice moderne în România. Astfel cãBiblioteca orãºeneascã Mizil a primit 6calculatoare complet utilate iar cetãþenii

oraºului pot utiliza gratuit aceste serviciimoderne.

- În fiecare zi de vineri, în cadrulCentrului Cultural, ruleazã gratuit pentrudvs., filme care respectã criterii calitativecultural artistice ºi educative.

- Au fost organizate concursuride ºah ºi table dotate cu premii sub-stanþiale, au fost sprijinite diferite cluburisportive ai cãror membri ne-au fãcutfoarte mândri de rezultatele obþinute ºidorim sã amintim: Clubul de Karate HasuMizil ºi ªcoala de Dans Sportiv „ParfenieCostel”.

- La stadionul oraºului s-au ame-najat: douã vestiare, o camerã pentruarbitri, o camerã pentru observatori, douãbãi; la pavilion s-au montat geamuri ºi uºidin termopan; s-a amenajat curtea inte-rioarã (piatrã cubicã); s-au montat 1 800scaune în tribune; au fost plantaþi 200 desalcâmi; iar Sala de Sport a fostzugrãvitã.

- O zi memorabilã, cu o încãrcã-turã spiritualã deosebitã, a fost aceeacând mizilenii au primit vizita Prea-fericitului Pãrinte Daniel, Patriarhul Bi-sericii Ortodoxe Române, ce a avut ca

scop oficierea slujbei de sfinþire a picturiibisericii Sf. „Ierarh Nicolae”. Domnulprimar Emil Proºcan, s-a implicat înorganizarea acestui eveniment istoric ºi afost alãturi de preoþii acestui lãcaº petoatã durata lucrãrilor de picturã, spri-jinind sufleteºte ºi financiar realizareaacestui deziderat.

- Parcul Industrial, un proiectcare va crea locuri de muncã – în acestmoment s-au obþinut autorizaþiile pentruutilitãþi (partea electricã), urmând reþeauade gaze, apã+canalizare; existã deja uninvestitor ºi anume „Alplastul” (4 ha);suntem în tratative cu investitori chineziºi existã ºi un proiect al ConsiliuluiJudeþean Prahova care vizeazã un depozitfrigorific de legume ºi fructe.

- Nu putem sã nu remarcãmacum oraºul care ºi-a îmbrãcat straiele desãrbãtoare, un joc minunat de culoare,provenit de la miile de beculeþe ce strãju-iesc cu cãldurã centrul oraºului, bradul ºiMoº Crãciun care vegheazã ca totul sã sedesfãºoare aºa cum trebuie, colindelecare se ridicã cãtre cer, o stare de bine,care anunþã cã vin Sãrbãtorile de iarnã!

RR..:: DDoommnnuullee pprriimmaarr,, îînn cciiuuddaa ttuu-ttuurroorr vviicciissiittuuddiinniilloorr,, aa vvrreemmuurriilloorr ggrreelleepprriinn ccaarree RRoommâânniiaa ººii nnooii ttooþþii ttrreecceemm,,ppuutteemm oobbsseerrvvaa oo aaggeennddãã bbooggaattãã aa iinnssttii-ttuuþþiieeii pprriimmããrriieeii MMiizziill,, ffooaarrttee mmuullttee rreeaa-

lliizzããrrii,, ccuumm aaþþii rreeuuººiitt??EEmmiill PPrrooººccaann:: Nici eu nu ºtiu

cum de mai existãm! Sunt realizãri, pen-tru asta existã instituþia primãriei! La noise opresc toate câte trebuiesc fãcute, suntdestule ºi din ce în ce e tot mai greu.Reuºim tot mai puþin din ce ne propunemsã facem, din ce trebuie fãcut. Pentru cã evremea bilanþurilor ºi a adevãrului, vreausã vã spun cã în mandatul acesta s-auîntâmplat lucruri incredibile, fãrã prece-dent. Oraºul nostru a fost supus unui ver-itabil embargou financiar. În acest man-dat, oraºul Mizil nu a primit niciun ban dela multele rectificãri bugetare care tot aufost. Zilele acestea mai urmeazã a fi încão astfel de rectificare care , probabil, vaurma acelaºi curs. Cred cã e singuralocalitate din judeþ care pânã la aceasãdatã a fost supusã unui asemenea regimde crasã nedreptate. Nu ºtiu dacã þintapedepsei s-a îndreptat spre mine sau sprealtcineva, dar ceea ce trebuie remarcat ºireþinut este cã ea a afectat foarte multviaþa mizilenilor ºi a oraºului. În fiecarean al celorlalte mandate primeam sumelenecesare echilibrãrii bugetului indiferentciene era la guvernare. Deci ceea ce ni s-a întâmplat în acest mandat este fãrãprecedent ºi de neînþeles. În schimbfoarte mare dãrnicie pentru controale!Câteva luni de zile am avut controale detot felul, rãscolindu-ni-se aproape toatebirourile primãriei, deci ºi la acest capitoldeþinem un record în materie! De aceeasunt momente când chiar nu ºtiu, zãu,cum de mai existãm ºi pânã când va duraregimul acesta necruþãtor la care suntemsupuºi. Nu sunt de principiul de a mã uitala capra vecinului, dar nu pot sã trec fãrãamãrãciune peste faptul cã multorcomune li s-au repartizat sume imense debani. Nutresc speranþa cã totul sedatoreºte unui joc al întâmplãrii ºi cã nusunt sentimente de urã împotriva noastrã,celor de aici.

Mai sunt foarte multe de fãcut ºieu îmi pãstrez optimismul cã vom reuºi.

Sunt, într-adevãr, Sãrbãtorile deiarnã, adicã momentul când noi negândim la Dumnezeu ºi Dumnezeu lanoi. Din aceastã simbiozã de gânduri,nevoi, dragoste..., se naºte Iisus, OM-ulperfect, în întregime dumnezeit, modelulde urmat, calea binelui, al adevãrului...

RR..::CCee aa îînnsseemmnnaatt aannuull aacceessttaa ppeenn-ttrruu ddvvss.. ººii ccuu ccee ggâânndduurrii ppã㺺iiþþii îînn nnoouull aann??

EEmmiill PPrrooººccaann:: În mare parte amrãspuns mai înainte... Dacã a fost sau nuun an bun în ceea ce privesc realizãrile, edreptul efectiv al mizilenilor sã hotãrascã.Satisfacþiile mele, ca ºi insatisfacþiile,sunt generate de starea generalã a dân-ºilor, care nu are cum sã fie una fericitãatâta timp cât atâþia oameni trãiesc dramagãsirii unui loc de muncã ºi implicit aexistenþei. Conform datelor statisticeoferite de ultimul recensãmânt, pestedouã mii de mizileni lucreazã în umilinþãºi tristeþe, departe de casã ºi familie, înalte þãri. Scrisoarea fetiþei cãtre Dum-nezeu e elocventã!

Personal, ce sã spun..., a fost anulîn care mi-am pierdut tatãl ºi acum parcurgtot ce poate însemna pentru mine asta...

„Timpul ºi Dumnezeu rezolvãtotul!”, „Sã nu judeci dupã ce ai sau ce n-ai acum, ci dupã ambiþiile tale pe care tre-buie sã þi le aºezi în fiecare dimineaþã înputerea mâinilor ºi sã treci numai astfelprin zilele ce le ai de trãit...” Aºa spuneatatã meu! La mulþi ani oameni buni!RR..:: VVãã mmuullþþuummeesscc!!

SSPPIICCUUIIRRII DDIINN AAGGEENNDDAA PPRRIIMMÃÃRRIIEEII –– 22001111

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Nr. 88 / ianuarie 2012 Pagina 6

Ce simplu numim acea peri-oadã cutremurãtoare, care avea sã aibãmenirea sã schimbe ºi sã dea alte cono-taþii a tot ce fusese pânã atunci în viaþanoastrã ºi a acestei þãri, a þãrii noastre, încare ne-am nãscut, în care noi ºi toti ceidinaintea noatrã, am plâns, am râs, amsperat!

Nu bãnuiam atunci cã o sã ne aducãîn schimb tãvãlugul stãrii de acum!

Mi s-a spus cã aceste rânduri vorface parte dintr-o carte dedicatã acelorzile programate de istorie a fi “Revoluþiadin decembrie 1989”. Deci cei ce vor luaaceasta carte în mâini pentru a o citi, ovor face în speranþa cã vor afla de la noiadevãruri!

De fapt ºi cei care au avut ideeascrierii acestei cãrþi, cãrora vreau sã lemulþumesc ºi sã-i felicit pe aceastã cale,cred cã au fost mânaþi de aceleaºi raþio-namente ale dorinþei de realitate ºi adevãr.

A emite “adevãruri” concrete ºiexacte despre ceea ce s-a întâmplat a-tunci, devine dificil ºi aventuros, pentruoricine s-ar încumeta sã o facã, oricât dedocumentat ar fi ºi oricât de trãitorapropiat al acelor moment ar fi.

Vã pot spune însã ce am fãcut, ceam gândit, ce am simþit atunci, în aceaperioadã ºi înainte de ea.

CCuumm aa ffoosstt ppeerriiooaaddaa ddiinnaaiinntteeaaaannuulluuii 11998899??

În acel an, 1989, împlineam 38 deani ºi din multe puncte de vedere suntîndreptãþit sã consider perioada de pânãatunci ca cea mai importantã din viaþamea. În ea m-am nãscut, am copilãrit,mi-am petrecut adolescenþa ºi e normalca aceasta sã-mi creioneze anumite prin-cipii, puncte de vedere, sã-mi am-prenteze modul de a gândi, de a discerneºi de a vedea în continuare viaþa.

În copilãria mea nu am avut jucãrii,dulciuri, fructe exotice…, nu am avutradio, televizor. Haine, doar strictulnecesar. De sãrbãtorile Paºtelui mi secumpãrau haine noi, recuzita fiind deregulã formatã din teniºi, pantaloniscurþi, bluzã. Dacã se întâmpla sã fiecumpãrate mai înainte, nu aveam voie sãle port decât în ziua sfintei sãrbãtori. Darpot spune, ºi rog sã fiu crezut, cã am avuto copilãrie fericitã. Am cunoscut ºi amexersat zâmbetul ºi starea de bine. Amsimþit sãrbãtorile, anotimpurile ca pe omotivaþie la viaþã ºi bucurie.

În perioada ceauºistã, seara seoprea curentul electric, la blocuri nu eracãldurã, alimentele uzuale se gãseaufoarte greu, iar atunci când apãreau înmagazine produceau imense cozi, ce cutimpul deveniserã o obiºnuinþã.

Pâinea ºi benzina erau raþiona-lizate ºi acei foarte puþini oameni careaveau privilegiul de a avea maºini, cir-culau doar jumãtate din duminicile anu-lui. Era interzis avortul ºi acest lucru aprodus multe decese, mai ales în rândultinerelor, dar ºi creºterea natalitãþii.Populaþia oraºului nostru însuma peatunci peste 20.000 de locuitori faþã de16.500 acum (iar conform cu dateleultimului recensãmânt din 2011, popu-laþia Mizilului este puþin peste 13.000!n.n.) Era un singur partid, PartidulComunist, ai cãrui activiºti, mai mereuzeloºi, produceau nedreptate ºi durere înstarea normalã a lucrurilor, la fel ºimajoritatea miliþienilor ºi securiºtilorvremii.

Religia avea oarece libertate,dar cu restricþii ºi chiar interdicþii.

Televiziunea de atunci neprezenta doar seara douã ore de pro-

gram, mai mult alb-negru, cu precãderedirecþionate prin elogii consecvente ºiexagerate, “Tovarãºului” ºi “Tovarãºei”.De fapt numai ei doi erau în centrulatenþiei a tot ce se fãcea, a tot ce sespunea, a mult din ce se scria ºi a tutur-or evenimentelor . Peste hotare se plecafoarte greu.

Dar… Nu existau ºomeri, chiar ºipuºcãriaºii, în maxim douã sãptãmâni dela eliberare erau obligaþi sã se angajeze.Nu existau pãmânturi necultivate ºi chiardacã producþiile erau supraevaluate,erau incomparabil mai mari decât celede acum. Munþii îºi purtau cu mândriepãdurile falnice ºi virgine. Tãierile decopaci erau controlate, iar hoþii de lemnerau aproape inexistenþi, pentru cãpedepsele în asemenea cazuri erau foarteaspre. Spre deosebire de acum, þãranulromân exista, ºi-l puteam vedea pe câm-puri, în munþi, pe dealuri…, dar ºi înpieþele agro-alimentare din þara noastrã,vânzându-ºi produsele proaspete ºinechimizate. E adevãrat cã cireºe mân-cam doar în mai ºi iunie, mere, pere,prune, piersici, vara, iar nuci, gutui,struguri numai toamna…, dar fructeleaveau gust, arome ºi parfum de… fructe.Se citea foarte mult, se cite pe rupte,existau biblioteci ºi cinematografe întoate satele României. Gradul de culturãal majoritãþii era incomparabil mai ridi-cat ca acum. Numãrul celor care pro-duceau artã ºi culturã era mult mai mare,ca ºi producþiile lor, de altfel. Oameniise respectau între ei, mi se pãreau chiarmai buni, mai sãritori, receptivi ladurerile celor din jur. Exista o conºtiinþãºi un respect faþã de muncã ºi faþã de ceice munceau. Cerºetori ºi câini vaga-bonzi existau foarte puþini. Nu existauvaci nebune, gripã aviarã sau porcinã, înschimb existau lãptari, lãptãrese, lãptãriiºi boxe particulare de carne. Existau se-minþe româneºti de legume ºi chiar legu-me. Suta de lei avea aceiaºi valoare întimp, nu se ºtia de inflaþie ºi fluctuaþiede preþuri. Concediile erau la îndemânatuturor, la fel ºi staþiunile. Dupã studii,copiii de regulã se întorceau în loca-litãþile lor sau în oraºele apropiate. Nu seputea merge pentru a lucra în strãinãtate,decât în condiþii ºi situaþii deosebite.

Eram cu toþii disperaþi: dupã o zide muncã, ajungeai acasã, dar aici gãseaifrig ºi întuneric. Tãcerea din privirilecopiilor amplifica starea de disperare ºiumilinþã. ªtiam cu toþii cã tot rãul veneade la ei, de la familia ceauºistã. Pe ei îiconsideram cauzele rãului ºi a regiilormalefice ce ni se serveau. Starea de in-suportabilitate atinsese cote paroxistice.Ascultam aproape în fiecare searã unpost de radio în limba românã, difuzatdin Germania, care ne punea sare pe ra-nã, amplicându-ne indignarea ºi revoltace clocotea în noi toþi.

Pe la începutul lunii decembrie, auînceput sã ne parvinã zvonuri conformcãrora la Timiºoara ar fi sau ar fi fostmiºcãri de protest anticeauºiste. Pe lajumãtatea lunii, familia unor prieteni aprimit vizita unui nepot din Timiºoara.M-am dus special sã-l ascult, sã aflunoutãþi. Aºa am aflat de primele miºcãride revoltã de la Timiºoara, precum cãgrupuri masive de tineri au demonstratîn faþa sediului Prefecturii ºi al Miliþieijudeþene. Nu puteam sã nu cred, totul erapovestit de un martor ocular.

Pe 17 decembrie am mers la pã-rinþi, la Finþeºti, sã tai porcul. Era ziuamitingului de pominã. Simþeam cã tre-buie sã se întâmple ceva. Am dat drumul

la televizor. Aveam noroc, se transmiteala TV. Fãceam naveta între televizor ºilocul unde tãiam porcul. Senzaþia cã seva întâmpla ceva se amplifica, eram cusufletul la gurã…, când deodatã, s-aînterupt transmisia. Am ieºit în curteurlând cât mã þineau puterile:

- Gata! Gata! Ceauºescu a cãzut…!A cãzut!

-De unde ºtii cã a cãzut? Mã între-bã tatãl meu.

-S-a înterupt emisiunea… Preciss-a întâmplat ceva, continuam sã spuncu voce strigatã.

-Hai lasã prostiile ºi pune mâna petreabã, cã ne apucã seara cu porcul neter-minat. ªi nu mai urla aºa! conchiseneimpresionat de veste tatãl meu.

M-am dus din nou la televizor.Dupã ceva timp, transmisiunea reapãruºi la prima vedere, pãrea cã nu s-aîntâmplat nimic deosebit. Totuºi, stareaneobiºnuitã de a fi a lui Ceauºescu, gra-ba cu care anunþa mãrirea unor alocaþiiºi preumblarea agitatã a unor indiviziprin spatele lui Ceauºescu, mã fãceau sãfiu optimist. Seara, m-am repezit la Eu-ropa Liberã, de unde am aflat mai multedespre cele întâmplate la miting ºidespre Timiºoara.

La câteva zile, eram la farmacie,unde îmi era locul de muncã. Aveamacolo un difuzor, care emitea de maimult timp muzicã sinfonicã. La unmoment dat muzica s-a oprit. A inter-venit vocea crainicei:

- Stimaþi ascultãtori, un grup decetãþeni a pãtruns în studioul nostru ºivor sã ne spunã ceva…

-Cetãþeni! Tiranul a cãzut! Cea-uºescu a cãzut! A reuºit sã fugã cu unelicopter, dar îl vom prinde…

Am fugit acasã. Ai mei erau la tele-vizor cu sonorul la maxim. Sunt sigur cãîn toate apartamentele ºi casele din þaranoastrã, în acele momente televizoareleºi radiourile aveau sonorul dat la maxim.ªi în multe din zilele urmãtoare, recep-toarele electronice, de orice fel, care pu-teau difuza amãnunte despre ceea ce esteºi-ar putea fi, funcþionau non-stop.Acum se transmitea în direct din curteaTeleviziunii Române. Era plinã de lume.Oameni fel de fel… Unii dintre ei aveauîn mâini brazi împodobiþi cu pâini ºifâºii de hârtie coloratã. Eram cu toþiiprofund impresionaþi! Eram liberi! ªicât aºteptasem aceste momente, cãt le-am visat!

Ne îmbrãþiºam ºi cu toþii aveamlacrimi adevãrate de bucurie.

Nu ne venea sã credem! De acumîncolo, chiar o sã ducem o altã viaþã, maibunã, mai aproape de starea de normali-tate? Oamenii or sã fie respectaþi? La felºi munca lor? Departajarea în scara va-loricã se va face numai dupã principiulcalitãþii umane stabilite dupã criteriicorecte, cinstite? Cantitatea de efort ºipotenþele intelectuale vor fi principalelejaloane ale acestor criterii ?

Eram convinºi cã aºa va fi! Cuplulceauºist, cauza tuturor relelor, nu maiera! Dispãruse, abdicase sau fuseseînvins, nu avea importanþã ce se întâm-plase. Important era cã motivaþia male-ficã a stãrii de anormalitate din viaþanoastrã de pânã atunci dispãruse, lãsândloc, dupã o lungã aºteptare, speranþei!

A început apoi parada“puloveraºelor”…!

Toþi care urmau sã aibã roluriimportante în toate acele zile fabricã-toare de “revoluþie”, au venit îmbrãcaþiîn puloveraºe. Aceste inocente accesorii

vestimentare dãdeau celui care le purtaaerul de om obiºnuit, modest, cu pre-ocupãri casnice ºi eliminau, spre deose-bire de costumul la patru ace, cu cravatãadecvatã, suspiciunea pregãtirii pentruun asemenea eveniment, suspiciunearegizãrii lui.

Acum, dupã ce au trecut mai mulþiani si îmi amintesc sau revãd la TVdiferite scene ale acelor zile, cu acelgrup de oameni nelipsit din spatele vor-bitorului de “apeluri cãtre þarã ºi popor”,care obligatoriu era un purtãtor depuloveraºe sau de uniformã militarã…,oftez ºi-mi compãtimesc naivitatea deatunci. Nu aveam ochi pentru acel grup,atenþia mea fiind aþintitã numai la vor-bitor. Acum îl privesc, însã, cu atenþie ºiîncerc sã-i studiez autenticitatea spon-taneitãþii ºi a compoziþiei. Oameni dediferite vârste ºi profesii, dupã felulcum erau îmbrãcaþi în cãmãºi, hãini,sacouri…, dar ºi salopetã. Grupul deoameni decor din spatele vorbitorului,conþinea totdeauna cel puþin o persoanãîmbrãcatã în salopetã. ªi culmea, întredouã asemenea scene, cu acest grup carese vroia, probabil, structura idealã apoporului român, pe ecranele televi-zoarelor, trona, ore în ºir acompaniat denoul imn “Deºteaptã-te române!”, gene-ricul: Televiziunea Românã LIBERÃ!

Nu ºtiu de ce, dar de fiecare datãcând revãd acest grup simbol al revo-luþiei române, îmi amintesc de filmelecomuniste care evocau perioada de ile-galitate ºi aveau personaje care conþi-neau, obligatoriu, numele de Andrei,Mihai, Petre.

Deci, cât de importantã s-a dove-dit a fi îmbrãcãmintea personajelor înviziunea acelui, pânã azi, necunoscutregizor. Numele lor, urmau sã devinãcelebre, rând pe rând, în perioada ime-diat urmãtoare.

Pentru cã veni vorba de televi-ziune, trebuie spus cã aceasta a avut (ºiare) un rol foarte important în punerea înpracticã a istoriei.

Camerele care au transmis mitin-gul de care am amintit mai înainte, aurãmas instalate în aceleaºi locuri, pentrua transmite a doua zi scena balconului.Nu balconul shakespearian cu Romeo ºiJulieta, ci acelaºi balcon de la care, cu ozi în urmã, a vorbit pentru ultima datãpoporului român Nicolae Ceauºescu.

De remarcat este faptul cã întimpul discursurilor despre rãul care afost ºi laptele ºi mierea ce urmau sãvinã, þinute de cei care urmau sã devinãpersonaje importante în viaþa publicã…,s-a tras!

S-a tras cu gloanþe trasoare, lumi-noase (cã doar se transmitea în direct înîntrega lume!), în mulþimea de oameniadusã aici de dorinþa mult aºteptatã ºivisatã, de a le fi mai bine!

S-a tras în oameni nevinovaþi, într-un spectacol monstruos transmis îndirect în lumea întreagã! Culma e cã îndirecþia balconului nu s-a tras niciun foc,iar liniºtea din vocile ºi gesturile orato-rilor, trãda faptul cã ei erau conºtienþi ºisiguri de faptul cã nu li se va întâmplanimic.

Pentru a se desãvârºi ideea exis-tenþei revoluþiei, au fost uciºi oameni!Dar nu orice fel de oameni, ci oamenisimpli, obiºnuiþi.

Pe lângã observaþia asupra recuziteivestimentare a personajelor de televiz-iune din acele zile, aº vrea sã mai adauguna: crainicii, prezentatorii, dupã câtevazile de la declanºarea evenimentelor...

REVOLUÞIA DIN DECEMBRIE 1989,

Nr. 88/ ianuarie 2012 Pagina 7

Revoluþiei televizate, erau neraºi, netunºi(nu ºtiu dacã ºi nespãlaþi), arãtând caniºte soldaþi eroi, rãmaºi la datorie pecâmpul de luptã, departe de casã, lipsiþide condiþiile elementare de igenã. La unsingur om m-a surprins gestul supuneriiregizorale: Cristian Þopescu! Comen-tator enciclopedic de valoare incon-testabilã în faþa cãruia mã înclin curespect ºi recunoºtinþã. Îmi exprim peaceastã cale regretul de a nu-i mai fiputut savura comentariile enciclopedice,mai ales cã în urma dânsului a rãmas opleiadã în care, cu mici excepþii, pre-dominã indivizi certaþi cu regulile ele-mentare de gramaticã ºi exprimare,incorecþi, pãrtinitori ºi subiectivi.

Un alt episod legat de televiziunearomânã din acele zile ºi nopþi care m-aindignat ºi revoltat, s-a petrecut într-onoapte. Era una din acele nopþi pline deincertitudini, fricã ºi chiar groazã. A fostuna din puþinele nopþi, când am avutrãgazul sã mã uit la televizor. Mi-a atrasatenþia atmosfera deosebitã care era înstudioul TV din care se transmitea înacel moment. Era o orã târzie din noapte!Crainicii din acel studio se arãtau speri-aþi, îngroziþi de faptul cã, dupã cumdeclarau ei, în clãdirea televiziunii, ar fipãtruns teroriºti.

- Stimaþi telespectatori, sunteminvadaþi de teroriºti! Veniþi sã ne apãraþi!

Cu toatã paza militarã ºi civilã cetrebuia sã fie acolo, în televiziunepãtrunseserã acei “teroriºti” care dejaînnebuniserã de spaimã milioane deoameni.

Credeam!Gândul cã aº putea asista la

uciderea în direct a crainicilor mãîngrozea. De pe hol pãtrundeau zgomotede împuºcãturi. Tensiunea a atins cotemaxime atunci când s-a stins lumina. Seoprise curentul, dupã spusele lor. Darfoarte ciudat, ei continuau sã vorbeascãºi sã facã apel la cetãþeni pentru a veni deîndatã pentru apãrarea televiziunii.

-Veniþi stimaþi telespectatori, sti-maþi oameni! Veniþi sã ne apãraþi! Veniþi!Nu ne lãsaþi…! Nu ne lãsaþi…!

ªi oamenii au venit pentru cã aºaerau românii, mai ales în acea perioadã.Au venit sã ajute. Dupã cele auzite, s-atras în ei. Deci pentru ce au fost chemaþioamenii din casele lor la ora aceea târziedin noapte? Pentru a ajuta sau a fi îm-puºcaþi? De ce aºa-ziºii teroriºti nu auatacat studioul din care se emitea, el fiindîn mod normal þinta în cazul unui atac,mai ales cã prezenþa lor se fãcuse simþitãprin focurile care se auziserã pe hol?

O altã acuzã pe care o aduc celorcare au dirigiuit destinele televiziunii dinacea perioadã este aceea cã au furat do-cumente importante despre adevãrul re-voluþiei ºi mai ales despre monstruo-zitãþile care s-au produs atunci. Estevorba despre un apel repetat, prin carecei care deþineau materiale filmate saufotografiate de orice fel despre revoluþie,erau rugaþi sã le aducã la televiziunearomânã, ele urmând sã facã parte dintr-un film amplu. Filmul nu a apãrut nici înziua de azi, în schimb s-a reuºit sã seºteargã urme importante.

Ca o primã concluzie, pãrerea meaeste cã a fost revoluþie, dar a fost regiza-tã. Condiþiile precare de viaþã din perioa-da dinaintea acelui decembrie 1989,provocaserã multe nemulþumiri ºiindignare. Un clocot nestrigat exista înfiecare din noi. Oamenii erau pe punctulde a ieºi în stradã, dar, în marea lormajoritate, au fost scoºi în stradã.

Pentru ca tot acest act re-voluþionar sã reuºeascã, probabil cã afost nevoie de eforturi importante, desacrificii ºi chiar jertfe.

Probabil cã era necesarã aceastãschimbare, probabil cã asta a trebuit sãfie una din cãi.

Probabil cã istoria e specialistã îna construi asemenea moment de cotiturãºi profundã schimbare, iar cãrþile ei suntpline de asemenea exemple. Probabil!

În ceea ce mã priveºte, pot spunecã la început crezul meu în revoluþie afost total, dar, diferite înâmplãri genera-toare a multor semne de întrebare aufãcut ca acesta sã se dilueze treptat, trep-tat.

Am crezut însã în forþele maleficeale acelor momente, am crezut în exis-tenþa teroristilor!

Tot ce am întreprins, împreunã cuceilalþi a fost prin prisma existenþei lor ºia eventualelor efecte distructive ce le-arfi putut avea asupra oraºului ºi a locuito-rilor sãi.

A doua zi dupã plecare luiCeauºescu, cineva, nu mai ºtiu cine, m-achemat la primãrie. Se devastase puþin.Era o atmosferã ciudatã aici. Oameni felde fel se perindau prin încãperile ei cu unsentiment de falsã satisfacþie, dar totuºide bucurie. O bucurie ciudatã!

Primãria era a lor ºi a nimãnui!În zilele urmãtoare tot mai mulþi

erau cei care-ºi cãutau pe aici curiozi-tatea sau lipsa de preocupare. Dar se maiputea vorbi de preocupãri în acelemomente.

Au început apoi zvonurile despreteroriºti ºi atacurile lor. Telefoaneleprimãriei, radioul, televiziunea, dãdeauca certã existenþa teroriºtilor ºi a deseloratacuri produse de aceºtia.

Încet, încet se instala haosul,spaima, teroarea…

Cu o parte din cei care erau laprimãrie, am început sã ne organizãm.Am creat echipe de intervenþie cu carecontrolam, în diferitele puncte de intrareºi ieºire din oraº, maºinile de arme.Rãzboiul psihologic creat ne determinasesã credem cã teroriºtii pot veni de ori-unde, oricând. Fiecare maºinã o suspi-cionam a fi teroristã. Cei rãmaºi la pri-mãrie au organizat acel faimos CPUN,conform indicaþiilor primite de la radio ºiTV.

Într-una din acele zile, era cam întimpul prânzului, am trecut pe laprimãrie sã vad ce noutãþi se mai cule-seserã acolo. Toþi vorbeau de teroriºti. Seputea citi spaima, frica pe faþa ºi ges-turile tuturor. Unii plecaserã sã-ºi ducãfamiliile cât mai departe de oraº. La unmoment dat a sunat telefonul. Amrãspuns eu. O voce gravã, ca fiind de laprefecturã, mã anunþa cã douã maºini cuteroriºti au plecat spre oraºul nostru,Mizil. Eram atenþionat de gravitateaacestui fapt ºi sfãtuit sã luãm mãsurilenecesare pentru a “þine piept”. Cei rãmaºiîn primãrie au plecat ºi ei la auzul veºtiiprimite de mine.

“Ce tot gândeam eu cã sunt primageneraþie care nu a participt la lupte…Probabil cã nu existã o asemenea gene-raþie. Deci vor fi lupte!”

Eram îngrozit, nãucit! Gândul mis-a îndreptat ºi mie cãtre copii… Trebuiasã-i duc de aici cât mai departe… Celmai bine mi se pãrea a fi la pãrinþii mei laFinþeºti. Am plecat spre ei! Scene delupte cu teroriºti, în diferite forme, îmitreceu prin gândurile rãvãºite. “Doamnece se va alege de noi?! ªi ce bine ar fi

putut sã ne fie acum, când scãpasem deCeauºescu ºi tot rãul!”

Mergeam ca un robot! Am trecutpe lângã casa socrilor unde aveam copii!Vizavi era o unitate militarã de protecþiecivilã. Pe acoperiºul micii clãdiri de laintrare era instalatã o mitralierã, “cãþea”,cum îi spuneam noi în armatã, îndreptatãexact înspre casa socrilor unde aveamcopiii.

Am ciocãnit la poarta unitãþii ºi amcerut sã vorbesc cu comandantul. A venitun ofiþer cu grad de maior. Nu-l cunoº-team!

- Da! Ce este, ce doriþi?I-am spus cine sunt, apoi am con-

tinuat:-Sunt de câteva zile la primãrie ºi

prin oraº…, mai mult prin oraº… Vorveni teroriºti ºi la noi la Mizil! Am fostanunþaþi chiar acum de la prefecturã…Daþi-mi niºte militari cu arme sã apãrãmintrarea în oraº dinspre Ploieºti!

- Nu avem voie sã pãrãsim uni-tatea, am primit ordine precise!

- Dar tovarãºe comandant, nuînþelegeþi cã va fi atacat oraºul? Vãnumiþi “protecþie civilã”, trebuie sã par-ticipaþi la apãrarea oraºului! Chiar aþiputea asista ca niºte simpli spectatori laun mãcel?

- Dar dumneata chiar nu înþelegi cãnu am voie sã fac aºa ceva!

- Cum adicã tovarãºe comandant,nu aveþi voie sã apãraþi oraºul?

- Nu tovarãºe! Noi avem alte mi-siuni, alte îndatoriri…

Am mai însistat în fel ºi chip, amþipat, m-am rugat, degeaba. Comandan-tul o þine pe-a lui…

- Daþi-mi mie o armã! i-am cerutla un moment dat! Trebuie sã faceþi ceeace vã impun necesitãþile momentuluitovarãºe commandant, nu mai aºteptaþiordine. Mãcar daþi-mi o armã dacã nuvreþi sã apãraþi oraºul.

- Îl cunoaºteþi? s-a adresat coman-dantul ofiþerilor ºi subofiþerilor care seadunaserã în jurul nostru între timp.

- Da, lucreazã la farmacie...- ªi prezintã încredere?- Da… sigur cã da… ªi dupã câte-

va momente de gândire:-Aduceti-i un AKM ºi douã încãr-

cãtoare!- Daþi-mi ºi niºte lãzi cu muniþie!

ªi nelãsându-i timp sã mai spunã ceva,continuai:

- Avem gãrzile patriotice ieºite înstradã, la Filaturã ºi Relaxa. Toþi au armeZB-uri, dar nu au muniþie…, trebuie sãne daþi.

Mi-a dat ºase lãzi cu muniþie ºi uncamion pentru a le transporta. Ajuns laRelaxa, am vãzut o scenã extraordinarã.Bãrbaþi ºi femei ieºiserã în ºoseauanaþionalã. Era o mare de oameni. Aveauîn mâini bucãþi de lemn, de diferitelungimi, luate probabil de la atelierul detâmplãrie transformate acum pe post demãciuci. Li se transmisese ºi lor despreteroriºtii care urmau sã vinã dinsprePloieºti. A fost cea mai vehementã ºiadevãratã explozie de neîndurare pe caream vãzut-o în viaþa mea. Teroareagroaznicilor zvonuri de pânã atunci,nedreptatea lor, producea în ei reacþiinebãnuite.

- Sã vinã! - Veniþi nenorociþilor, sã termi-

nãm odatã!- Sã vinã, cã ne-am sãturat!

Exclamau voci din mulþime.Toþi aceºti oameni ieºiserã cu niºte

lemne în mâini aºteptând teroriºti înar-

maþi. Toþi aceºti oameni îºi simþeauameninþate familiile, oraºul, liniºtea,copiii, pãrinþii. Toþi aceºti oameni,rãzvrãtiþi împotriva rãului, ieºiserã aici înºosea conºtienþi cã pot muri.

Era o extraordinarã demonstraþie deconºtiinþã, realism ºi dorinþã de dreptateîn faþa nedreptãþii!

Acum, când revãd aceastã scenã,îmi dau seama cã ea e specificã tuturormomentelor de reºtriºte din viaþa popo-rului român, fiind chintesenþa felului sãude a fi, de a gândi, de a reacþiona.

Nu au venit în ziua aceea teroriºtiiºi nici în zilele urmãtoare, dar zvonisticadiferitelor lor atacuri a continuat cu ace-laºi diabolism infernal.

Am fost apoi ºi am adunat de pe lacasele lor brutarii, impunându-le sãdeschidã Fabrica de pâine ºi asigurându-i cã vor fi apãraþi. Am asigurat pazã ºi laStaþia de Apã, unde ne gândeam noi cãteroriºtii pot ataca.

În ziua ºi în zilele urmãtoare auînceput sã treacã dinspre Focºani spreBucureºti maºini militare de luptã,îndeosebi blindate. Din discuþiile pe carele-am avut cu militarii din ele, am aflatcã aceºtia plecaserã de douã zile dinunitãþile lor. Am mers atunci la Fabricade pâine ºi am adus mai multe lãzi cupâini în faþa primãriei. Fiecare maºinãmilitarã care a trecut a primit pâine ºiþigãri “Carpaþi” ºi atunci ºi în zilele ur-mãtoare. Atât am putut face pentru aceitineri care mergeau sã apere, dupã cumtoatã lumea spunea, Bucureºtiul.

Impresionante erau scenele cumulþimea de mâini care ieºeau prin ferãs-truicile blindatelor pentru a primi pâine.Îmi amintesc de un om cãrunt, care,coborând dintr-o Dacia 1300 la controlulde rutinã antiterorist, a izbucnit în plânsvãzând mâinile care vroiau pâine.

Un alt episod pe care aº vrea sã-lamintesc e legat tot de un telefon primitla primãrie. De data aceasta nu era de laprimãrie, ci de la Miliþia din Urziceni.

- Un TIR alb, marca Volvo, turcesca refuzat sã opreascã la somaþiile noastre.Ne-a scãpat din urmãrire ºi a deviat pe undrum lateral ºi dupã toate probabilitãþilese îndreaptã spre Mizil. Luaþi toatemãsurile sã-l imobilizaþi.

Am ieºit în ºosea! Dinspre Buzãuvenea un camion DAC. L-am oprit!Alãturi de ºofer mai erau douã persoane.

- Vã rog sã coborâþi imediat! m-am adresat cât se poate de convingãtor,celor doi pasageri.

- Da, dar noi trebuie…- Coborâþi imediat, am spus!

AKM-ul din mâinile mele cred cã a fostcel care i-a convins pânã la urmã sãcoboare. Am dat ºoferului comenzilenecesare pentru a ajunge la intrarea înoraº pe unde ar fi fost posibil sã vinãTIR-ul turcesc.

- Când ajungem la o barierã, obaricadezi cu camionul! Ai înþeles?

De douã zile ne parveniserãzvonuri cã în zona Brãilei ºi Buzãului,mai multe grupuri de arabi atacau popu-laþia producând teroare. Faptul cã acestTIR era turcesc îmi mãrea îngrijorarea.

Am ajuns la barierã! ªoferul s-aconformat, baricadând bariera. Stupoare!La câteva sute de metri se vedea venindun TIR mare, uriaº aº spune, de culoarealbã. Am încremenit!

FFrraaggmmeenntt pprreelluuaatt ddiinn ccaarrtteeaa ““RReevvoolluuþþiiaa RRoommâânnãã””,, eeddiittaattãã ddee SS..CC..

TTYYPPOODDAASS PPRREESSSS SSRRLLCCoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr

VÃZUTÃ ªI TRÃITÃ DE EMIL PROªCAN

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

Pagina 8Nr. 88 / ianuarie 2012

Ziua aceasta, a Naºterii Dom-nului nostru Iisus Hristos, este cea maimare ºi mai însemnatã zi pe care ocunoaºte omenirea. Zi de bucuriecereascã ºi pãmânteascã, bucurie nudoar de o zi, nu de un an, ci de mai binede douã mii de ani ºi cât va mai fi lumea;zi de hotar adânc între douã lumi. Nicioaltã zi nu a lãsat urme adânci ºi lumi-noase ca aceasta; nicio altã zi nu aschimbat înfãþiºarea, chipul sufletesc,gândirea, simþirea, viaþa omenirii, caaceastã zi – ziua Naºterii PrunculuiIisus.

Nici palat, nici mãcar o casãmodestã, nici curteni, nici suitã, niciînvãþaþi împrejur, nici medici ºi nicimãcar cele obiºnuite ºi necesare pentruvenirea unui prunc pe lume, fie ºi în ceamai sãracã aºezare omeneascã. Un adã-post de vite, la o margine de câmp, oraºstrãin, departe de casã ºi de cunoscuþi:acolo a venit pe lume Cel ce avea sãschimbe faþa lumii. Acolo, în cea maiumilã stare ºi înfãþiºare omeneascã,

aducea Dumnezeu pe lume pe Fiul Sãuca om. Prunc de neam sfânt, dumneze-iesc, ºi din neam omenesc de frunte, nea-mul regal al lui David, se nãºteanecunoscut, într-un moment de grijilumeºti, alergãturi, de neatenþie. Pe cândoamenii se adunau ºi socoteau cât deîntinsã ºi de puternicã este împãrãþia lor,mândri de a fi cetãþenii ºi închinãtoriimarelui împãrat de la Roma, celãlaltÎmpãrat, Dumnezeu, Împãratul împã-raþilor, trimite un Prunc în mijlocul lor,pe Fiul Sãu, nãscut de la Duhul Sfânt ºidin Fecioara Maria, ca sã înfiinþezeîmpãrãþia nouã, Biserica lui Dumnezeu.Acesta este tâlcul cel mare al NaºteriiDomnului, aceasta este însemnãtateaunicã, neîntrecutã ºi nemicºoratã a aces-tei zile mari ºi sfinte, când Fiul luiDumnezeu, Fiu al cerului ºi al pãmântu-lui, Dumnezeu înfrãþit cu noi în chip deom, se nãºtea dintr-o fecioarã pentrumântuirea noastrã.

Sãrbãtoarea Naºterii Domnuluinostru Iisus Hristos este cunoscutã în

popor sub numele de Crãciun. Termenulde Crãciun îºi are originea într-un cuvântdin fondul trac, din care provine ºiaromânul crãciun, cãrciun – butuc aprinsîn noaptea ºi în ajunul zilei solstiþiuluide iarnã.

Întemeiat pe o solidã argu-mentare, prof. Muºu aratã cã numelesãrbãtorii este de origine ºi de semnifi-caþie naturistã, întrucât sãrbãtoareaNaºterii Domnului s-a suprapus aceleiaa solstiþiului de iarnã din religiile natu-riste.

Potrivit religiilor naturiste,focul rezultat în urma aprinderii butucu-lui urma sã încãlzeascã soarele amorþit,la respectiva cumpãnã a cursei sale, pecare sã o poatã apoi continua.

Iar când Noul Soare, Hristos, aluat locul „vechiului soare”, adorat înreligiile naturiste, ºi când sãrbãtoareaNaºterii Domnului a fost învecinatã cucea a solstiþiului, s-a împrumutat ºi de-numirea, rostitã pe buzele strãmoºilornoºtri prin cuvântul – minune Crãciun,fãrã ca împrumutul sã ºtirbeascã sem-nificaþia profund creºtinã a praznicului.

Fiul lui Dumnezeu a venit înlume ca sã dea un nou sens vieþiiomeneºti, a venit sã ne arate cât demãreþe sunt demnitatea ºi valoarea omu-lui, precum ºi sã ne aducã chemarea ºiharul pentru a lucra la mântuirea noas-trã. S-a nãscut într-o peºterã sãrãcã-cioasã din Betleem, ca sã ne arate cã avenit pentru mântuirea tuturor. El a venitîn lume sub chip de Prunc, pentru a nedovedi nevinovãþia ºi credinþa copiilor ºirolul lor în familie, în Bisericã ºi în soci-etate.

Evenimentul de acum pestedouã mii de ani este mereu prezent înviaþa ºi conºtiinþa Bisericii ºi este actua-lizat mereu prin celebrarea lui an de anºi prin participarea noastrã efectivã ºidirectã la mãreþia lui. Colindele noastre,

care vin din adânc de istorie ºi care suntcontemporane cu etnogeneza noastrã caneam românesc ºi creºtinesc, ne descope-rã nouã, celor de astãzi, bogãþia sufle-teascã a înaintaºilor noºtri, devotamen-tul lor faþã de noua credinþã creºtinãadusã în lume de cãtre MântuitorulHristos ºi propovãduitã prin sfinþii SãiUcenici ºi Apostoli. „Astãzi S-a nãscutHristos,/ Mesia chip luminos”, cântãmîn aceste zile de luminã ºi pacesufleteascã ºi devenim ºi noi contempo-rani ai evenimentului de atunci pe care-ltrãim ca pe un „astãzi ” permanent ºi pecare cãutãm sã-l avem de-a-pururi îninima noastrã ca pe un tezaur de marepreþ.

Sã ne strãduim sã ne bucurãmdin plin de mãreþia acestei sãrbãtori aNaºterii Domnului ºi sã ne îmbogãþimsufleteºte cu darurile cele mari ºi sfintepe care ni le-a hãrãzit tuturor Hristosprin întruparea Sa. Sã fim buni ºimilostivi în aceste zile, mai ales faþã defraþii noºtri aflaþi în lipsuri ºi în încer-cãri, fãcându-le tot binele ºi ducându-leºi lor vestea ºi bucuria venirii la noi aMântuitorului Hristos.

Sã cãutãm sã împlinim porun-cile sfinte prin care vom deveni bine-plãcuþi înaintea Lui ºi prin care vomdobândi viaþa cea veºnicã. Sã neînmulþim rugãciunea în aceste zile, cer-cetarea Sf. Biserici ºi, mai ales, sã nestrãduim sã-L primim pe Pruncul Iisusîn ieslea sufletelor noastre, unde sãrãmânã de-a-pururi cu Tatãl ºi cu SfântulDuh.

Tuturor binecredincioºilor creº-tini un Crãciun binecuvântat cu pace,sãnãtate ºi urãri de sãrbãtori fericite,dimpreunã cu tradiþionalul „La mulþi ºifericiþi ani!”.

DDiiaacc.. AArrddeelleeaannuu ªªtteeffaannPPaarroohhiiaa FFeeffeelleeii –– MMiizziill

Î n t r - olume în care

ne ciocnimcel mai a-desea deostilitate,

i g n o r a n þ ã ,suspiciune,

r e a - v o i n þ ã ,oportunism, în care

interesele pentru confortul personal ºi pen-tru dobândirea puterii sunt mai presusdecât respectarea ºi iubirea aproapelui,existã o singurã soluþie pentru a ne pãstrasufletul curat ºi pur. Credinþa! Acum trãimuna din perioadele cu cea mai mare încãr-cãturã sufleteascã, perioada sãrbãtorilor deiarnã. Crãciunul, dupã mine, este sãrbã-toarea cea mai frumoasã a anului.Reprezintã momentul în care ar trebui sã netrezim ºi sã luãm totul de la început! Ne-am învãþat sã trãim aceastã sãrbãtoare ca peun „eveniment monden”, fãrã sã-i simþimadevãratul sens spiritual. Crãciunul e multmai mult decât un eveniment cãruia îidedicãm toatã atenþia prin acordarea decadouri, vizita tradiþionalului Moº Crãciun,tãierea porcului, o masã de sãrbãtori câtmai bogatã, Crãciunul este naºterea luiIisus Hristos ºi noul nostru început.

Crãciunul este bucurie, zâmbet ºi

speranþã. Încercarea de schimbare, dorinþade mai bine ºi intensitatea sentimentelor, nefac sã „acordãm” câte un zâmbet chiar ºiatunci când nu dorim. Luminile ce veghea-zã seara peste noi, colindãtorii ºi bradul deCrãciun, au misiunea de a aduce în noi ostare de mulþumire, respect ºi iubire faþã desemenii noºtri. Cu siguranþã credinþa oavem fiecare dintre noi în suflet zi de zi,însã acum, îmbrãcãm din nou hainele desãrbãtoare ºi dupã ce ne vom „curãþasimþirile”, ne vom pregãti sã primimbinecuvântarea Sfintei Seri de Crãciun.

Cum s-au pregãtit mizilenii devenirea sãrbãtorilor ºi anul acesta, cum sesimt în pragul unui alt sfârºit de an, dar ºiaºteptãrile lor de la anul ce va sã vinã, vi lerelatez într-un scurt sondaj de opinie.

AAxxiinnttee SStteelliiaannaa,, ppeennssiioonnaarrãã,, 7788 ddeeaannii:: Ce-aº putea sã spun cu privire la sãrbã-tori având în vedere cã suntem destul denecãjiþi. Din pãcate sãrbãtorile nu ne maidau acea stare de bine ºi bucurie de altã-datã. Vremurile sunt grele, ne descurcãmdin ce în ce mai greu ºi, ce sã spun: sã nedea Dumnezeu sãnãtate! Sperãm ca anul ceva veni sã fie mai blând cu noi.

SSttrraattoonnee VViiccttoorriiaa,, ppeennssiioonnaarrãã,, 7777ddee aannii:: Cum sã aºteptãm sãrbãtorile decâtcu rugãciune pentru sãnãtate ºi putere sã

mai avem grijã de noi. Nu ne gândim laporc, pentru cã nu sunt bani, pensiile noas-tre sunt mici ºi nu ne permitem sã facemsãrbãtorile ca altãdatã. Ne rugãm pentrusãnãtate ºi atât!

MMooccaannuu IIlliiee,, ppeennssiioonnaarr –– 7722 ddeeaannii:: Noi trãim doar dintr-o singurã pensie.Vã daþi seama ce înseamnã asta. Crãciunulîl aºteptãm bineînþeles, avem cu ce sau nu,îl aºteptãm. Dacã nu porc, o gãinã! Sperãmca anul ce va veni sã ne fie mai bine. Darnu ne mai aºteptãm la minuni!

IIoonniiþþãã VVooiiccaa,, ppeennssiioonnaarrãã,, 6655 ddeeaannii:: Cum sã aºteptãm Crãcinul? Cu ce?Dacã noi de-abia trãim de azi pe mâine. Eulocuiesc singurã, am o amãrâtã de pensie,iar sãrbãtorile pentru mine nu înseamnãbucurie. Sã fi singur e cel mai greu lucru.Ne rugãm pentru sãnãtate. Anul acesta mis-a pãrut un an foarte greu. Poate la anul sevor gândi guvernanþii ºi la noi, pensionarii.

PPaannaaiitt SSooffiiaa,, ppeennssiioonnaarrãã,, 7744 ddeeaannii:: Ce sã spun de sãrbãtori. Sunt fru-moase, sunt aºteptate, dar noi suntemsupãraþi. Eu sunt foarte bolnavã cu inima,am ºi artrozã, soþul meu are un picior rupt,are ºi diabet, e bolnav ºi cu inima, pensiilenoastre sunt de milioane. Ce-am putea sãaºteptãm? Ce-am putea sã ne mai dorim?Sã ne ajute Dumnezeu sã ne descurcãm câtmai suntem. E foarte greu. Din 9 copii pe

care îi avem, nu e niciunul lângã noi. Suntcu familiile lor, rãspândiþi, ºi noi aici, sin-guri. Doar cu Dumnezeu!

Cu siguranþã Crãciunul înseamnãsperanþã ºi iubire! Mulþi oameni însã nu lemai simt din cauza nevoilor, lipsurilor,sãnãtãþii sau chiar a nesiguranþei zilei demâine. Cei mai mulþi dintre cei cu care amstat de vorbã, deºi nu au acceptat sã-ºi ofi-cializeze declaraþiile, mi-au vorbit de mul-tele necazuri pe care le au, multele supãrãri.Astãzi omul nu se mai poate bucura de ceare ºi asta datoritã luptei pentru supra-vieþuire care le ocupã cel mai mult timp dintrãirile lor. Cu toate acestea, vreau sã credcã sãrbãtoarea Crãciunului îi va bucura ºipe aceºti oameni. Dumnezeu vaface ca-n aceste sfinte zile sãaducã un zâmbet, cât de mic, pefeþele lor. Vã doresc tu-turor un Crãciun Fericit,cu pace ºi liniºte!

Cristina COLÞ

S-AA NASCUT HRISTOS!S-AA NASCUT HRISTOS!

Cum este asteptat Craciunul?

Nr. 88 / ianuarie 2012 Pagina 9

Paraclisul noii biserici cu hra-mul “Sânta Filofteia ºi Sfântul Dimitrie”prinde contur. Sub supravegherea strictãa pãrintelui Cergãu, lucrãrile s-audesfãºurat într-un ritm neaºteptat, astfelcã ar fi posibil ca-n prima lunã a anuluiviitor sã asistãm aici la primele slujbe.În jurul ei, în aliniamentul gardului, vorfi plantaþi în jur de 50 – 100 de brazi.

Salutãm aceastã iniþiativã de a mãriaspectul credinþei ºi al speranþei.

*La iniþiativa Ligii Tineretului

Creºtin Ortodoxi din Mizil, cu partici-parea profesorilor ºi elevilor din Liceul“Grigore Tocilescu”, precum ºi cu spri-jinul nemijlocit al primãriei, în oraºulnostru a fost iniþiatã campania “Plantãmpomi, punem bazele unei lumi maibune”, denumire acordatã initiativei ºidorinþei de a se creea o lume mai bunã,o lume în care convieþuirea, normali-tatea ºi adevãrul sã stea la baza societãþiiîn care trãim.

Campania a început pe data de10 mai a.c, zi în care au fost plantaþiprimii pomi în oraºul nostru, respectiv înzona Fefelei, pe malul gârlei. Duratacampaniei a fost stabilitã pânã pe data de20 decembrie 2011. Pe o suprafaþã de

aproximativ ½ h au fost plantaþi în jur de2.000 de salcâmi în zona Fefelei. Iar îndata de luni, 12decembrie a.c, s-au plan-tat în zona Han, pe o suprafaþã de 1500m, lângã biserica aflatã în constructie,încã 600 de pomi, salcâmi ºi tei.

Elevii care au participat volun-tar la aceastã activitate, au fost foarteeficienþi, s-au miºcat repede ºi le dorimca roadele acestei activitãþi sã fie pemãsura muncii depune.

În zilele de 17 ºi respectiv 18noiembrie, la ªcoala Nr.1 (profesor

coordonator Oprea Daniela) ºi la LiceulTeoretic „Grigore Tocilescu” (profesorcoordonator Laura ªerban), s-a înfiinþatCercul „Cultul Eroilor”. Acesta are cascop trezirea sentimentului de patriotismîn rândul tineretului, precum ºi oma-

gierea eroilor neamului care s-au jertfitpentru þarã, pentru ca noi sã existãmastãzi.

În deschiderea activitãþilor aluat cuvântul preºedintele Organizaþiei„Cultul Eroilor”- Mizil, locotenentcolonel în rezervã Cristea Ion ºi secre-tarul organizaþiei, plutonier major în rez-ervã Eugen Grigore care au punctatimportanþa cunoaºterii ºi preþuirii isto-riei noastre ºi implicit a eroilor neamuluinostru.

*Pe 1 Decembrie, mizilenii, alã-

turi de toatã þara, au spus: La mulþi aniRomânia, la mulþi ani români!

În semn de respect ºi omagiupentru cei ce n-au pregetat sã se jert-feascã pentru þarã, au fost depusecoroane de flori la monumentul eroilordin centrul oraºului de cãtre: ConsiliulLocal ºi Primãria Mizil; PensionariiMilitari; Organizaþia „Cultul Eroilor”;Cercurile „Cultului Eroilor”; Detaºa-mentul de Jandarmi, Poliþia oraºuluiMizil ºi instituþiile de învãþãmânt.

Cu aceastã ocazie, domnul pri-mar Emil Proº-can le-a vorbitcelor prezenþidespre însemnã-tatea acestei zi-le, despre sacri-ficiul înaintaºi-lor noºtri, fã-când totodatã unapel cãtre tineriiRomâniei sã rã-mânã pe me-leagurile natale,pentru cã numai

în acest felRomânia va aveaºanse sã renascã,sã revinã la nor-malitate, sã a-vem motive debucurie ºi de sãr-bãtoare.

La fel ca înfiecare an, dom-nul profesor Vio-rel ªoldea a fostalãturi de noi,dar ºi preoþiimizileni, care auþinut un TE

DEUM, pentru eroii acestui neam.*

Încã o datã, roadele efortului,perseverenþei ºi talentului, tinerilorªcolii de Dans Sportiv „Parfenie Costel”din Mizil sunt culese fãrã drept de apelde cãtre aceºtia la recentele campionatenaþionale.

Astfel, perechea formatã dinAlexandru Cazacu ºi Mona Colþ acâºtigat pe 27 noiembrie, la Galaþi, Cupa„Daniel Nechita”, surclasând 24 deperechi venite din toate colþurile þãrii iarpe 4 decembrie au câºtigat acelaºi Loc Ila Concursul Naþional de Dans Sportiv

„Generaþia 9” desfãºurat la Bucureºti.Bravo copii, felicitãri vouã,

antrenorului ºi pãrinþilor voºtri - ºi sã fiþila fel de buni mereu!

*Începând cu data de 10 decem-

brie, Centrul Cultural „Adrian Pãu-nescu”, primeºte înscrieri pentru cursuride chitarã, unde sunt aºteptaþi tineri cuvârsta cuprinsã între 10 ºi 20 de ani.

Cei care iubesc acest instrument

au ºansa de a performa, deoarece profe-sorul acestui curs este nimeni altul decâtcunoscutul artist Adi Manolovici cãruiai se atribuie ºi meritul de a edita ºi lansaprima metodã de chitarã acusticã (muzi-ca modernã) ºi de chitarã electricã înRomânia.

Prin înscrierile dvs. la cursul dechitarã, puteþi deveni membri ai Tabereide Chitarã „Academia Rock-Camp” cese desfãºoarã la începutul fiecãrui an laBuºteni. Informaþii suplimentare puteþiobþine la numãrul de telefon: 0244 250026. Vã aºteptãm!

*Angajaþii primãriei Mizil au fost

colindaþi de elevi ai instituþiilor deînvãþãmânt din oraº, de corul LigiiTineretului Ortodox, de copii aparþinândcercurilor care activeazã în cadrulCentrului Cultural, de un grup de elevede la Liceul de Artã „Carmen Silva” dinPloieºti ºi de corul Seminarului Teologicdin Buzãu.

Un moment frumos ºi emoþio-nant pentru care le mulþumim din suflet!

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

GRUPAJ INFORMAÞIONAL

Nr. 88 / ianuarie 2012 Pagina 10

Sedinta Consiliului Local

Pe data de 24.11.2011, în prezenþaconducerii primãriei ºi a membrilorConsiliului Local, a avut loc ºedinþa ple-narã sub preºedinþia domnului consilierNicolai Paºol, care a avut urmãtoareaordine de zi:

1. Aprobarea procesului verbaldin data de 27.10.2011;

2. Proiect de hotãrâre privindînregistrarea în proprietatea privatã aOraºului Mizil a suprafeþei de teren de 225mp situatã în Mizil, str. B-dul. Gãrii, nr.126 ;

3. Proiect de hotãrâre privindaprobarea decontãrii sumelor reprezentânddrepturile de deplasare a personaluluididactic din instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din Oraºul Mizil pentru lunileseptembrie – octombrie 2011;

4. Proiect de hotãrâre privindîndreptarea de eroare materialã în conþinu-tul art. 1 al Hotãrârii Consiliului Local nr.110/27.10.2011 ºi anexa HotãrâriiConsiliului Local nr. 93/17.11.2006, po-ziþia 14 cu privire la numarul poºtal alapartamentului ;

5. Proiect de hotãrâre privind co-misionul perceput pentru plata online aimpozitelor ºi taxelor, utilizând cardul ban-car;

6. Proiect de hotãrâre privindaprobarea impozitelor ºi taxelor locale;

7. Diverse.Preºedintele de ºedinþã, domnul

consilier Paºol Nicolai, a constatat cã aufost întrunite condiþiile legale pentrudesfãºurarea ºedinþei, supunând spre apro-bare ordinea de zi propusã de executiv ºisolicitând sã fie introduse urmãtoreleproiecte: Proiect de hotãrâre privind comi-sionul perceput pentru plata online aimpozitelor ºi taxelor, utilizând cardul ban-car; Proiect de hotãrâre privind aprobareaimpozitelor ºi taxelor locale;

Propunerea de introducere aproiectelor de hotãrâre suplimentar peordinea de zi a fost aprobatã în unanimi-tate.

La ºedinþã a participat ca invitatdoamna Silvia Pricop – ªef Birou Impoziteºi Taxe din cadrul aparatului de specialitateal Primarului Oraºului Mizil.

Preºedintele de ºedinþã a supusatenþiei domnilor consilieri primul punct depe ordinea de zi ºi anume aprobarea proce-sului verbal al ºedinþei din data de27.10.2011 care a fost aprobat cu unanimi-tate de voturi.

Dupã prezentarea proiectului dehotãrâre de la punctul 2 de pe ordinea de zi,domnul consilier Paºol Nicolai, preºedin-tele de ºedinþã, a solicitat puncte de vederecu privire la acesta. Comisia de urbanism ºiamenajare a teritoriului a avizat favorabilproiectul de hotãrâre. Proiectul a fost deasemenea adoptat cu unanimitate de voturi.Punctul 3 de pe ordinea de zi a fost ºi elaprobat cu unanimitate de voturi, nefiindexprimate pãreri.

Dupã prezentarea proiectului dehotãrâre de la punctul 4, domnul secretar aprecizat cã a fost o eroare cu privire lanumãrul poºtal ºi având nevoie de acesta laînscrierea în cartea funciarã, trebuie modi-ficatã hotãrârea de consiliu. Nemaifiindexprimate ºi alte puncte de vedere ºi acestaeste adoptat cu unanimitate de voturi.

La punctul 5 de pe ordinea de zi,

domnul primar a precizat cã aceasta este ocerinþã a Uniunii Europene ºi trebuie sã nealiniem la ea în sensul cã, contribuabilii potsã foloseascã ºi acest sistem de platã, ºipânã acum au fost solicitãri mai mult dinstrãinãtate de persoane care doreau sãfoloseasca acest sistem pentru a încurajaam hotãrât ca la început pentru 1, 2 sau 3ani sã plãtim noi acest comision, nu este osumã foarte mare în sensul cã s-a fãcut oanalizã ºi nu vor fi mulþi solicitanþi carepreferã acest sistem ºi urmând ca dupãaceastã perioadã plata acestui comision sãintre în dreptul contribuabilului.

Dna. Silvia Pricop a specificat cãtoate primãriile au aprobat cu aceastãclauzã, legislaþia prevede cã aceste comi-sioane pot fi percepute de cãtre plãtitor saude cãtre beneficiar, dar pentru a putea încu-raja aceastã modalitate de platã considerãcã ar fi mai oportun cã bugetul primãriei sãsuporte acest comision. Nemaifiind expri-mate alte puncte de vedere, dl. preºedintede ºedinþã supune spre aprobare proiectulde hotãrâre ºi acesta este adoptat cu una-nimitate de voturi.

La punctul 6, doamna SilviaPricop a precizat cã nu au intervenit mo-dificãri majore, impozitele ºi taxele pãs-trându-se la nivelul anului 2011, singuradiferenþã fiind aceea intervenitã printr-omodificare a Codului Fiscal, OUG nr.30/2011, pentru persoanele juridice care nuau fãcut evaluarea, era înainte perioada de3 ani anterior anului fiscal, se modificãimpozitul între 5-10%, acum se precizeazãîn Ordonanþa cã pentru cei care nu au fãcutreevaluarea în ultimii 3 ani fiscali impozi-tul se mãreºte cu un procent între 10-20%,ºi a propus nivelul maxim de 20%, iar pen-tru cei care nu au fãcut reevaluarea înultimii 5 ani, prevederile legale se pre-cizeazã între 30-40%, iar dânsa a propusnivelul maxim, totodatã specificând cã înoraºul Mizil nu existã foarte multe cazuri.

Domnul primar în completare aargumenatt cã o altã modificare ar fi aceeacã taxele pentru autorizarea barurilor eraumai mari decât cele la restaurante ºi au fostmicºorate.

Preºedintele de ºedinþã a solicitatcomisiei buget- finanþe a Consiliului Localpuncte de vederea ºi aceasta din urmã aavizat favorabil proiectul de hotãrâre.Nemaifiind exprimate alte puncte devedere, proiectul este adoptat cu unanimi-tate de voturi.

La punctul 7, capitolul diverse, s-au discutat urmãtoarele probleme:

- Adresa nr. 136/18.11.2011 aPartidului Poporului „Dan Diaconescu”Organizaþia Judeteanã Prahova, solicitãConsiliului Local Mizil un spatiu cu desti-naþia unui sediu de partid;

Domnul consilier Paºol Nicolai aprecizat cã nu prea mai sunt spaþii disponi-bile, la care domnul primar a adãugat fap-tul cã fiecare partid ºi-a gãsit un spaþiu ºisfãtuiºte ca ºi acest partid sã caute un spatiuadecvat pentru desfãºurarea activitãþii lapersoane particulare.

- Adresa nr. 5988/22.11.2011 aSpitalului Orãºenesc „Sfânta Filofteia”Mizil prin care solicitã deblocarea unuipost de sef serviciu AAT ºi obþinerea avizu-lui favorabil pentru deblocarea acestui post.

Domnul secretar a precizat cã nu aelaborat proiect de hotãrâre pentru cã pro-

cedura de deblocare a postului este alta, aºacum prevede ºi Ordinul 72, trebuie prezen-tat domnului primar motivaþia deblocãrii ºinecesitatea acestui post, dupã care domnulprimar va prezenta prefectului judeþuluiPrahova aceastã motivaþie, care, la rândulsãu, va prezenta Ministrului de interne pen-tru a se putea obþine avizul din parteaGuvernului ºi dupã aceea se va puteaprezenta Consiliului local, întrucât nu esteîndeplinitã aceastã procedurã, dânsul nupoate întocmi proiect de hotãrâre.

- Adresa Clubului SportivOrãºenesc Mizil, prin care se solicitã cadomnul Stanca Dragoº sã fie numit înfuncþia de administrator al Sãlii de sport.

Domnul Nicolai Paºol considerãdin punctul dânsului de vedere cã nu sepoate sã ocupe ºi funcþia de casier ºi funcþiede administrator, ºi doreºte sã ºtie dacã nuexistã o incompatibilitate.

Domnul Secretar a specificat cã sesolicitã o încadrare de la funcþia de casier lacea de admnistrator ºi cã nu existã o incom-patibilitate.

Pe marginea discuþiilor privitoarela punctele de pe ordinea de zi a ºedinþeidomnul primar a precizat cã a participat lao ºedinþã la Instituþia Prefectului JudeþuluiPrahova prin care s-a adus la cunoºtiintã deun act normativ cu privire la fenomenul

câinilor vagaboni, conform acestui actfiecare localitate va trebui obligatoriu sãaibã un adãpost de câini, din fericire locali-atea noastrã este singura care are un aseme-nea adãpost în subordinea Primãriei maisunt ºi alt localitãþi dar au societãþi special-izate în acest domeniu, dar o altã noutate aacestui act normativ o reprezintã faptul cãtrebuie fãcut un referendum cu privire ladorinþa populaþiei de a fi eutanasiaþi sau nu,aceastã problemã rãmâne la titudineafiecãrei localitãþi, referendumul nu esteposibil datoritã costurilor foarte mari, ºi cãar fi mai oportun ca sã se facã consultãriprin presa localã ºi prin domnii consiieri caºi reprezentanþi ai oraºului pentru a puteagãsi o soluþie in acest sens. Opinia dânsuluieste aceea cã nu este de acord cueutanasierea acestor câini, sã se termine cufenomenul plimbãrilor acestor câini, ºiatunci fiecare localitate îºi poate rezolvaîntr-o perioadã de timp aecst lucru, prinsterilizarea lor ºi în 5-6 ani sã numai avemaceºti câini. Totodatã a precizat cã dupãdiscuþiile purtate cu dl. prefect, rugãminteadânsului a fost aceea cã sã emitã un ordincu privire la obligativitatea crotalieriiifiecãrui câine cu iniþialele localitãþii respec-tive, pentru a se evita fenomenul plimbãriiacestor câini.

PPrriivviinndd ccoommiissiioonnuull ppeerrcceeppuutt ppeennttrruu ppllaattaaoonnlliinnee aa iimmppoozziitteelloorr ººii ttaaxxeelloorr,, uuttiilliizzâânndd

ccaarrdduull bbaannccaarrAvând în vedere:

-raportul de specialitate nr.26.793/24.11.2011 al Biroului Impoziteºi Taxe locale din cadrul PrimãrieiOraºului Mizil, prin care solicitã emitereaunei hotãrâri de consiliu privind comi-sionul perceput pentru plata online aimpozitelor ºi taxelor utilizând cardulbancar sã fie suportat de instituþie;

-În baza prevederilor art.10, alin2) din H.G nr. 1235/2010 privind apro-barea Sistemului naþional electronic deplatã online a taxelor ºi impozitelor uti-lizând cardul bancar ºi ale Normelormetodologice din 19.01.2011 privindSistemul naþional electronic de platãonline a taxelor ºi impozitelor utilizândcardul bancar;În temeiul art.45 din Legea nr.215/2001 –legea administraþiei publice locale,republicata cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, Consiliul Local alOraºului Mizil, adoptã prezenta:

Art.1. Comisionul perceput deinstituþia bancarã pentru operaþiunile deplãþi electronice prin card bancar aimpozitelor ºi taxelor locale, va fi supor-tat de bugetul Oraºului Mizil.

Art.2. Cu ducerea la îndeplinirea prezentei hotãrâri se desemneazã BiroulImpozite ºi taxe locale ºi Biroul Buget –contabilitate din cadrul PrimãrieiOrasului Mizil.

Art.3. Prezenta Hotãrâre se vaafiºa la sediul Primãriei Oraºului Mizil,se va publica pe site-ul institutiei ºi înmass –media localã, prin grija consilieru-lui juridic al Consiliului Local Mizil.

PPrriivviinndd aapprroobbaarreeaa iimmppoozziitteelloorr ººii ttaaxxeelloorr llooccaallee ppeennttrruu aannuull 22001122

Având în vedere: - Raportul de specialitate nr.

26772/23.11.2011 prin care dna. Ec. Silvia Pricop – ªef Birou impozite ºi

taxe locale propune nivelul impozitelor ºitaxelor locale pentru anul 2012;

-Legea nr. 571/2003 privindCodul Fiscal si H.G. nr. 44/2004 privindNormele Metodologice de aplicare aLegii 571/2003;

-H.G. nr. 956/2009 privindnivelurile pentru valorile impozabile,impozitele si taxele locale si alte taxeasimilate acestora, precum si amenzileaplicabile începând cu anul fiscal 2010;

-În conformitate cu art.27, art.36, alin 2), lit. b) din Legea nr. 215/2001– legea administratiei publice locale,republicatã cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare;În temeiul art. 45, alin. 2), lit. c) al Legii

nr.215/2001 – legea administratiei pu-blice locale, republicata cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, Consiliul Localal Oraºului Mizil, adoptã prezenta:

ART.1. – Se aprobã nivelulimpozitelor ºi taxelor locale, conformanexelor 1-33, pentru contribuabili dinoraºul Mizil pentru anul 2012, parte inte-grantã din prezenta hotãrâre.

ART.2. – Pentru determinareaimpozitului pe clãdiri ºi a taxei pentrueliberarea autorizaþiei de construire încazul persoanelor fizice si juridice, pre-cum ºi a impozitului pe teren, pentru anul2012, se pãstreazã delimitarea zonelor deimpozitare conform Hotãrârii ConsiliuluiLocal al Oraºului Mizil nr. 86/30.07.2009privind încadrarea pe zone a terenurilorsituate în intravilanul ºi extravilanulOraºului Mizil.

ART.3. - Biroul Impozite ºi Taxeva aduce la îndeplinire prevederileprezentei hotãrâri.

ART.4. - Prezenta hotãrâre seaduce la cunoºtinþã publicã prin afiºare lasediul Primãriei Oraºului Mizil, publi-carea în mass-media localã ºi pe site-ulPrimãriei Oraºului Mizil.

ART.5. - Prezenta hotãrâre intrãîn vigoare începând cu data de01.01.2012. La data intrãrii în vigoare aprezentei hotãrâri se abroga orice alte dis-poziþii contrare precum si HotarareaConsiliului local al Oraºului Mizil nr.76/2010.

H O T Ã R Â R I

Nr. 88 / decembrie 2011 Pagina 11

În perioada 2-3 decembrie SalaSporturilor din oraºul nostru a gãzduit oexcepþionalã expoziþie a sportuluicolumbofil, a doua expoziþie în ultimiitrei ani desfaºuratã la Mizil! Cu o orga-nizare impecabilã ºi atentã pânã la celemai mici detalii, Sala Sporturilor dinoraºul nostru s-a dovedit a fi o gazdãprimitoare, dar ºi bine pregãtitã pentruacest eveniment. Peste 700 de porumbeiºi-au etalat frumuseþea în toatã splen-doarea lor, o parte din ei fiind dejacâºtigãtori la diferite concursuri, iar oaltã parte aºteptau sã fie admiraþi, dar ºiachiziþionaþi. Au participat columbofilidin toatã þara, dar nici cei din oraºul nos-tru nu s-au lãsat mai prejos.

Evenimentul a fost ºi maideosebit mai ales pentru copiii care auintrat pentru a admira aceste minunatepãsãri. Expoziþia le-a oferit ºansacelor peste o mie de vizitatori ce i-au trecut pragul, împãti-miþi columbofili sausimpli admira-tori ai minu-natelor zburãtoa-re, sã se informeze, sã-ºi prezinte “vedetele” show-ului, sã-ºi achiziþioneze cele necesareîntreþinerii acestei pasiuni sau, pur ºisimplu, sã admire unele dintre cele peste700 de exemplare expuse.

Pe lângã expoziþia de porumbeiºi-au etalat frumusetea ºi câini de rasã...gãini, hamsteri ºi nu numai. Mâncareapentru porumbei prezentatã a fost ºi eafoarte variatã, la fel ºi produsele deîntreþinere a acestora precum ºi cuºtileetc. Totul a fost perfect! În cadrulmulþimii de vizitatori care au venit înaceste douã zile pentru a admira acestezburãtoare a fost ºi domnul primar, EmilProºcan, întâmpinat de preºedintele

Federaþiei Române a Spor-tului Columbofil, domnul

Cezar Sinca care, nelipsit nicioclipã, s-a preocupat, alãturi de CãtãlinMareº, directorul Sãlii de Sport, ca

oamenii sã se simtã bine ºi sãfie mulþumiþi de ceea ce vãd.

Din simplã curiozitate,dar ºi dorinþa de a vã facecunoscut, l-am întrebat pe

domnul Cezar Sinca, de cetocmai Mizil? La caremi-a rãspuns: „Dupã

cum bine ºtiþi, aceasta nu este primamanifestare de acest gen care se des-fãºoarã pe meleaguri prahovene, acestlucru explicându-se prin rezultatelefoarte bune obþinute de columbofilii pra-hoveni cu diverse prilejuri, acest judeþaflându-se în prima linie a acestui sport.De ce Mizil? Poate la întrebarea aceastaeste mai uºor de rãspuns: nu neapãrat

pentru cã eu sunt mizilean ºi aº putea fi“acuzat” de partizanat local, dar acestsport este puternic dezvoltat aici. ÎnMizil am gãsit un puternic nucleu for-mat din împãtimiþi ai columbofiliei, înoraº activând cu rezultate notabile unclub de profil ºi, nu în ultimul rând,deoarece aici am gãsitmultã înþelegere ºi un spri-jin consistent oferit deautoritãþile locale în persoanaprimarului localitãþii, expoziþiade azi constituind un argumental celor spuse de mine”.

În seara celei de-a douazi, într-o atmosferã relaxatã ºi neproto-colarã, a avut loc festivitatea de în-mânare a celor peste 300 de cupe ºi pla-chete care a încununat munca de-pusã de expozanþi. Surprizã!Printre amfitrioni l-am zãrit pe

legendarul canoistIvan Patzaichin,preºedintele onorifical F.R.S.C. care, a-lãturi de Cezar Sin-ca a înmânat acestepremii. M-am grãbitsã ajung în apro-pirea domnului Pa-tzaichin, ceea ce amreuºit: ““DDoommnnuulleePPaattzzaaiicchhiinn,, îînnaaiinntteeddee oorriiccee,, ttrreebbuuiiee ssããvvãã ddeeccllaarr ccãã mmãã ssiimmttoonnoorraattãã ssãã vvãã ccuunnoossccººii ssãã aattiinngg uunn bbrraaþþddeevveenniitt lleeggeennddãã......CCuumm ss-aa ppeettrreeccuuttttrreecceerreeaa ddee llaa ppaaggaaiieellaa ppoorruummbbeeii??””“Foarte simplu. Mi-a plãcut ideea de la

bun început. Când mi s-a propus sãdevin preºedinte onorific, am acceptatcu mare plãcere. E un sport nobil,oameni sunt deosebiþi ºi asta îmi conferãîncredere cã F.R.S.C. poate sã devinãuna din federaþiile cele mai mari ºi maifrumoase din þarã. Am considerat cã aicioamenii au un feeling deosebit, au cevaîn suflet pentru aceastã pasiune. L-amcunoscut pe Cezar, care este ºi el un omdeosebit. Eu ºtiu ce înseamnã sã lupþipentru a duce, pânã la capãt, cu profe-sionalism, un lucru. El asta face ºi pen-

tru asta îl apreciez!”. “Cum vi s-apãrut expoziþia din

acest an?”. “Deºinu este primul

eveniment deacest gen la care par-ticip, dar primul în

Mizil, am fost impresionatfoarte tare de numãrul mare de

participanþi, de organizare, de locaþiaaleasã, de suportul material ºi moralacordat organizatorilor. Sunt mulþumitcã sunt alãturi de oamenii de aici, deMizil, fiind foarte încântat de acestorãºel”.

Timp de douã zile oraºul Mizil afost declarat capitala sportului colum-bofil! Acum e liniºte la Sala Sporturilordin Mizil, o liniºte întreruptã doar defâlfâitul de aripi ai porumbeilor aciuaþipe esplanada din centrul oraºului.

DIN NOU LA MIZIL!SPORTUL COLUMBOFIL,

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

Acum când magii strãbat distanþele pentru clipa cea de tainã, când colindele îºi pregãtesc cu emoþie armoniile, acum dupã Sfânta poruncã a datinii strãbune, vã încredinþãm gândurile frumoase de calde urãri de sãnãtate,belºug ºi împliniri!

Vã dorim un Crãciun fericit ca în poveºtile copilãrieiºi un An Nou mai rodnic ºi mai norocos!

Membrii Consiliului Local – Mizil Colectivul Primãriei Mizil si al Politiei LocaleLa multi ani!

Un plânset a trezit întreaga lume, o naºtere aschimbat istoria, o viaþã a fãcut diferenþa! s-a nãscut Iisus! E momentul sã uitãm de griji ºi supãrãri, e momentul sã iertãm, sã iubim ºi mai ales sã ne amintim cã nu suntem niciodatã singuri,este vremea sã credem în magia sãrbãtorilor!

Sã aveþi parte de sãrbãtori minunate alãturi de ceidragi, cu multã bucurie ºi sãnãtate!

Un An Nou plin de realizãri!

Nr. 88 / ianuarie 2012 Pagina 12

În pragul sãrbãtorilor creºtine, când lumina ne pãtrundeîn suflete pentru clipa cea de tainã, jandarmii mizileni vã ureazãsãnãtate, fericire, multe împlini ºi bucurii, gânduri bune ºi armoniedeplinã!

La ceas de bilanþ, dorim sã mulþumim pentru sprijin ºicolaborare Primãriei, Consiliului Local ºi nu în ultimul rândcolegilor de la Poliþie.

Dragostea a învins, unind umilinþa mirosuluide vite cu naturaleþea neprihãnirii, liniºtea ºi pacea unesc

legãturile cerului – s-a nãscut Iisus!Haideþi sã aruncãm mãºtile personalitãþii,

sã ne orientãm spre sinele rãtãcit pe drumul haotic pecare-l strãbatem ca într-o transã ºi dezbrãcaþi de orgolii,sã ne întoarcem acasã, la tot ce ne încãlzeºte sufletul, la

pãrinþi, la bunici ºi la prieteni. Sã le dãruim iubirea, dar mai cu seamã preþuirea noastrã!Haideþi împreunã, sã reînvãþãm sã auzim clopoþeii, sã ne

lãsãm visele sã colinde pe la porþi ºtiute ºi neºtiute, sãmâncãm mere coapte cu scorþiºoarã, sã lãsãm cerul sã ne

ningã, sã iubim, sã fim oameni!Mulþumim celor care au fost alãturi de noi

de-a lungul timpului ºi le urãm tuturor mizilenilor sãrbã-tori magice ºi tot binele din lume!

Deschideþi uºa ºi lãsaþi spiritul Crãciunuluisã vã intre în casã ºi în suflet!

Minunatele sale nopþi, colindele ºi datinilestrãmoºeºti sã vã gãseascã la ceas de bucurie

alãturi de cei dragi! Lucrãtorii Formaþiunii de Poliþie Rutierã vã

doresc tot binele, gânduri bune ºi curate sã vãînsoþeascã pretutindeni, fericirea ºi succesul

sã vã fie mereu alãturi!Sãrbãtori fericite ºi un An Nou

fãrã evenimente nedorite!Subcomisar de Politie Adrian Turcas

Cpt. Adelin Gurgui

LLaa mmuullttii aannii!!

La multi ani si un An Nou fericit!

Prilejul de a fi mai buni, ni se oferã în fiecare moment alanului, însã Crãciunul are ceva în plus faþã de restul momentelor,nu-i putem rezista – Iisus s-a nãscut!

Fie ca lumina care a vestit venirea Pruncului, sãînvãluie aceste sãrbãtori, aducându-vã bucurie, fericire ºi împlinireatuturor dorinþelor.

Le doresc tuturor, Crãciun fericit ºi un An Nou mai bun!

Dan Iacob – directorul Grupului Scolar „Tase Dumitrescu”

Redactia ziarului „Postalionul”

LLaa mmuullttii aannii!!

La multi ani!

În Betleem colo-nn oraºDormeau visând locuitoriiIar lângã turmã, pe imasStãteau de pazã, treji, pãstorii.

ªi-nn miez de noapte dulce cântDin cer cu stele-aa rãsunatSe rumenise cerul sfântPãstorii s-aau cutremurat.

Din slavi un înger coborî:„Fiþi veseli!”- îngerul le-aa spus„Plecaþi, ºi-nn staul veþi gãsiPe Craiul stelelor de sus!”

Pãstorii veseli, în oraºSpre staul cu paºi iuþi pornirãªi-uun prunc atât de drãgãlaºAcolo-nn paie ei gãsirã.

Nici leagãn moale, nici vreunpatDoar fân mirositor pe jos,Pe fân, în iesle stã culcatMicuþul prunc: Iisus Christos.

El, Fiul domnului ºi CraiAl stelelor de farmec plineDe-aatunci cu drag, la voi, dinRai

Ion Creangã

Naºterea Mântuitorului

Colinde, colinde!E vremea colindelor,Cãci gheaþa se-nntindeAsemeni oglinzilorªi tremurã brazii

Miºcând rãmurelele,Cãci noaptea de azi-iiCând scânteie stelele.

Se bucurã copiii,Copiii ºi fetele,

De dragul Marieiκi piaptãnã pletele.De dragul Mariei

ªi-aa MântuitoruluiLuceºte pe ceruriO stea cãlãtorului.

Mihai Eminescu

Colinde, colinde...