ma dor stramosii - phisogenealogia - patrice van eersel ... dor stramosii... · md dor strdmoeii...

9
\,, MADOR \," STRAMO$rr Psihogenealogia sau cum si ne schimbim viitorul cunoscindu-ne,trecutul Patrice Van Eersel Catherine Maillard phitobio

Upload: others

Post on 16-Sep-2019

65 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

\,,

MADOR\,"

STRAMO$rr

Psihogenealogiasau cum si ne schimbim viitorul

cunoscindu-ne,trecutul

Patrice Van EerselCatherine Maillard

phitobio

Page 2: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

Cuprins

Cuaftnttnainte:

Ascensiunea de nestivilit a psihogenealogiei.. ........................ 7

'1.. inthlnire cu Anne Ancelin Schi)Eenberger:

Amprenta strdbunilor: cercetdri in psihogenealogia

clinici........

2. intilInire cu Alexandro lodorowsky:Familia este arborele magic dinduntrul tdu .............. ........ g4

3. intilhire cu Bert Hellinger:

Constelafiile familiale sau contactul de la sufletla suflet .......,.,.............53

4 lntfrlnire cu Didier Dumqs:

Fantome qi irigeri tn gara strdbunilor

5. intilhire cu Chantal Rinllnnd:

Familia ta igi duce existenla induntrul tiu...sti insi in puterea ta sd o alegi! .......... ..........LL2

Page 3: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

Md dor strdmogii

intdlnire cu Serge Tisseron:

Si ne eliberim de secretele de familie:

o condilie prealabili a oric[rei psihoterapii ......'.'.......... 137

inthtnire cu Vincent de Gaulejac:

Cum ne lasd mogtenire familia gi str[buniio nearozd de clasd....... .'.................158

7.

Cuaknt inainte

Ascensiuneade nestdvilit

a psihogenealogiei

fdeea cd destinele noastre ar putea fi cu adevirat influen-Igate de istoria psihologicd a generaliilor anterioare este

extrem de veche. Observdm acest lucru inci de la primele te-

rapii inventate de om. De exemplu, medicina chinezd gi cea

africanl, spre deosebire de medicina occidentald, iau in consi-

derare boala tn contextul sdu familial gi genealogic. Cum am

fdcut hepatiti? Din cauza unui microb gi a unor alimente stri-cate, ne rispunde medicul occidental. Pe de alti parte, vinde-cdtorii chinezi sau yorubal vin cu explicalii care restabilesc

orAnduiala lumii: este vorba fie despre un demon care ne vrea

riul (gi ciruia i se sacrificd un animal), fie despre faptul cd am

perturbat ordinea cosmici, ocupAnd un loc care nu ni se cu-vine gi uitand si ne cinstim stribunii. Vindecitorul gtie unlucru pe caremediculil ignori: legea genealogicd gi raportareala stribuni definesc intr-o mare misurd legiturile, drepturile,indatoririle qi identitdlile care structureazi fiinla umani - lanivelul culturii gi al biografiei sale. Vindecitorul cunoagte, de

rTrib african din sud-vestul Nigeriei gi din Benin. (n.tr.)

Page 4: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

Md dor strdmogii

gamanicd numitd.psihomagie", se numird printre pri-mii care au redescoperit importanla arborelui genealo-

gic in constituirea psihicului uman;

Bert Hellinger, psihoterapeut german care a trdit inAfrica de Sud, recunoagte ci a fost influenlat de cultura

zulugilors cAnd a inventat metoda Constelaliilor farni-

liale, de mare succes la ora actuald (aplicatX, de exemplu,

de psihoterapeutul Christiane Singer);

Didier Dumas, psihanalist care lucreazd cu metoda luiFrangoise Dolto, pe care o deschide cdtre dimensiuniatipice Occidentului (taoism, gamanism), ne demon-

streazd prezen(a str6bunilor in gAndirea gi in terapia

contemporani;Chantal Rialland, fostd elevi a luiAlexandroJodorowsky,

susline cd fiecare dintre noi igi poate influen{a destinul,

,,alegAndu-qi familia", gi igi invafd pacienlii gi discipolii

curn sX-gi construiascd drborele transgeneralional;

Serge Tisserory psihoterapeut specialist ?n ,,secreful de

familie", cunoscut mai aies pentru sfudiul ,,romanuluifamilial" al celebrului personaj de benzi desenate Tintiryse concentreazdin speciai asupra ne-spusului care de-

vine patologic de la o generalie la alta;

nu in ultimul rAnd, Vincent de Gaulejag psihosociolog

specializat irt ,,nevtoza de clas5", arati in ce fel arboriigenealogici sunt grupa{i in mari familii sociale.

Sperdm ci vi va face plXcere intAlnirea cu specialigtii nogtri

gi vd dorim sd ave{i astfel ocazia regdsirii propriilor stribuni!

s Etnie din Africa de Sud. (n.tr.)

L2 1_3

I

la nou,

Amprenta strdbunilor:cerceteri in psihogenealogia

clinicd

iNrAr,Ntns cu ANNr Ar'qcnuu ScHiirzsNBERGERl

eopotrivd teoreticiani gi practiciani, fostd membrd a

Mipcdrii de Rezistenti, profesor universitar, deschisd

psihoterapeut de formafie psihanalitic6, analisti de

grup - una dintre primele terapeute care au utilizat psihodra-ma lui Moreno2 in Franla - gi profesor emerit de psihologie laUniversitatea din Nisa, unde a condus timp de peste doudzeci

de ani iaboratorul de psihologie sociali gi clinicd, Anne AncelinSchti2enberger a coiaborat de-a lungul timpului cu persona-

litigi precum Robert Gessain, Jacques LacarL Frangoise DoltqCarl Rogers, ].L. Moreno, Margaret Mead gi Gregory Bateson,

a lucrat cu grupul de la Palo Alto qi s-a specializatin dinamica

lAceasti conversafie a apSrut deja in revista Nouvelles Clis, nr. 18 (vara 1998).in septembrie 2002, Anne Ancelin Schritzenberger a publicat o edilie adiu-gitd.I Jacob Levy Moreno (ndscut lacob Levy, pe 18 mai 1889, la Bucureqti - decedatpe 14 mai !974,|a New York) a fost un renumit psihiatru, psihosociolog, teore-tician gi pedagog, evreu de origine, inventatorul psihodramei, al sociometriei gi

unul dintre fondatorii psihoterapiei de grup. (n.tr.)

Page 5: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

Md dor strdrnogii

grupuriloraldturi de Kurt Lewin. A ajuns celebrd in lumea in-

treagi in momentul ir:r care, aflati deja in a doua jumdtate a

viefii, a publicat o carte devenit6 acum bestseller: Aie, mes aieuxls

(tradusd in intreaga lume). Este'cea care a introdus in practica

psihoterapeu!ilor dimensiunea transgenera[ionald (pe care unii

o numesc f ra ns- saupsiho genealo gicd), prin intermediul,,sindro-

mului de aniversare". Ni s-a pdrut firesc si deschidem seria

de interviuri printr-o discu{ie cu aceastd mare doamni'Psihogenealogia incorporeazd numeroase teorii, practici 9i

qcoli de gAndire. A devenit totodatd un termen popular, aproa-

pe banal gi cu o mullime de sensuri. triliativa acestei abor-

diri i se datoreazX incontestabil doamnei dr. Anne Ancelin

SchiiEenberger, care a introdus-o in Franla in anii'80. Interlo-

cutoarea noastri a lucrat mult timp cu bolnavi care sufereau

de cancer, folosind, printre altele, versiunea clinicd a metodei

Simonton. Aceastil metod[ se baza deopokivd pe medicina

ctrasic5 gi pe psihoterapie, avAnd drept finalitate consolidarea

sistemului imunitar qi stimulare.a dorinlei de a trdi prin abor-

darea unei viziuni pozitive. Astfel, ea a descoperit ?n istoria

farniliilor celor bolnavi uimitoare fenomene repetitive, care

indicau implicarea unor persoane dragi, rdposate. A ajuns inacest fel si inventeze metoda,,genosociogramei" - un tip de

arbore genealogig care Pune accent pe detalii frapante 9i pe

evenimente-gog pozitive sau negative: boli, nagteri, accidente,

dqcese premature sau anormale, cdsdtorii, mutdri la mare dis-

tanli etc. Metoda presupune intocmirea unui grafic de repre-

zentare a intregii familii - in sensul larg al cuvAntului. Graficul

cuprinde cel pulin $ase generalii gi pune in evidenld legdturile

3 Editura Philobia.

L4

Amprenta strdbunilor: cercetdri tn psihogenealogia clinicd

afective majore (pozitive sau negative), uitate sau negate inasemenea mdsurd incAt devin,,negAndit genealogica".

,,Nu suntem atAt de liberi cum neinchipuim", spuneAnneAncelin Schiibenberger, ,,dar ne putem cuceri libertate4 ie-gind din destinul repetitiv al istoriei familiei noastre, dacd

inlelegem legiturile complexe care s-au lesutin acest cadru gi

dacd scoatem la lumin6 dramele secrete, ne-spusul gi doliulneincheiat...".

Care este metoda ei? ,,Terapia transgeneralionald psihoge-nealogici contextuald clinici", a cireiprimi misiune este de ane ajuta sd identificim,,loialitXfile invizibile" gi repetitivitateaidentificdrilor incongtiente (pozitive sau negafive), care ne

obligX sd ,,plitim datoriile" strdbunilor nogtri - vrAnd-ne-vrAnd, fiind sau nu congtienli de ele - qi si repetdm ,,miiiunileintrerupte", atdtavreme cAt ele nu sunt,,incheiate". Aga cumscrie in Aie, mes aieux!:,Viata fiecdruia dintre noi este un ro-man. $i eu, gi voi, cu tolii triim ca nigte prizonieri ai unei invi-zibile pAnze de piianjen la a cirei creare ludm cu tolii parte.Daci am fi capabili sd auzim cu o a treia ureche gi si vedem cuun al treilea ochi, pentru a pricepe a auzi gi a vedea mai lim-pede aceste repetifi gi coinciden{e, am inlelege mai clar gi ampercepe mai bine cine suntem cu adevdrat gi cine ar trebui sifim de fapt. Chiar nu putem scipa de aceste fire invizibile, de

aceste triangulalii5, de aceste repetrFi?"

Sunteli psihoterapeut gi analist, tnsd, atunci cAnd od ocupa[i de

un pacient, ad interesa[i foarte pulin de pooestea sa indioiduald -

a (fr,) ,,impenses" = ceea ce nu existi la nivelul g6ndirii. Concept folosit de psi-

hogenealogi pentru a denumi acea mogtenire transgenealogici pe care indi-vldul nu o congtientizeazS, dar care ii structureazi existenla. (n.tr.)5 Metodi de determinare a mirimii unei suprafele de teren, const6nd inconstruirea unui sistem de triunghiuri adiacente. (n.tr.)

Page 6: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

Md dor strdmoEii

sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-

tului sd ad furnizeze informalii cu privire Ia aiala strdbunilor sdi. $itn specialti cereli sd noteze datele pe hdrtie. Cum ali aiuns sd trans-

forma[i astfel pr o cesul ter ap eutic?

AnneAncelin Schi.i2enberger: Pentru a demonta, maiintAi

de toate, o prejudecatd, sd spunem cd nu este vorba de o ,,cu-

rd" in sine, ci de o aprofundare gi o extindere a conceptului,

care insolegte sau precedd o terapie, o crizd, o boall gtav6' cd'

utarea propriei identit5fi, dezvoltarea personald sau o schim-

bare a modului de viafd. in anii '70, md ocupam la Paris de o

tAndrd suedezd de treizeci qi cinci de ani, bolnavd de cancerin

stadiu terminal; imi ceruse sd o asist la domiciliu, pentru cd

qtia cd este .condamnatd" gi nu voia si moari ,,ciopdt17t6".

Medicii tocmai ii amputaserd" pentru a patra oard, o porfiune

din picior gi se pregdteau, neputincioqi, sd continue. Fiind

specializatd in psihanaliza freudiand, i-am cerut tinerei sd-gi

dea frAu liber gAndurilor gi sd imi spund tot ceea ce ii trece

prin cap, prin asocieri de idei. Cum bine qtifi, analiza e un

proces de duratl, care se poate intinde gi pe zece ani. Nuaveam insi timp de pierdut era vorba despre o cursi contra

cronometru. Am observat cd,la ea acasi, pe peretele din saloru

trona portretul unei tinere, o femeie absolut superbi. Pacienta

mi-a spus ci era vorba chiar de mama ei, rdpusi de cancer la

vArsta de treizeci gi cinci de ani. Amintrebat-o atunci cevArstd

are ea. ,Ireizeci gi cinci de ani", mi-a rdspuns. ,,CAt?" , am fd-

cut eu. ,,AolerJ!", a zis ea. Mi-am dat seama brusc c6, incon-

gtien! aceastd femeie se identificase in asemenea mdsuri cu

mama sa cd ajunsese sd se ,,autoprogtameze" astfel incAt sd

urmeze gi si repete destinul ei tragic... Din acel moment, totuls-a schimbat atAt pentru ea, cAt gi pentru mine.

1.6 L7

Amprenta strdbunilor: cercetdri tn psiho genealogia clinicd

in afara caincidenlei de ahrstd, care e un amdnunt tntdmpldtor,

pknd la urmd, ce u-a fdcut sd credeli cd nu e aorba doar de o boald

transmisd pe cale geneticd?

A.A.S.: Greu de spus. Pe de o parte, cancerul la s6n nu este

o boali moqtenitd pe cale geneticd, gtiu asta din gcoald; pe de

altd parte, de ce tocmai la aceeagi vArstd? E greu de crezut cilucrurile care lin de subcongtient sunt doar o intAmplare. lnceea ce privegte genetic4 nu prea vdd cum ar putea face ea sd

coincidd aga de mult datele (vreau sd precizez cd solul meucste deopotrivd medig genetician, matematician gi statistician

;i sunt obignuiti sd privesc lucrurile riguros). in plus, aceastipoveste mi-a amintit de o alta...

intr-o zi, fricamea imi spune: ,,Mamd., tu ili dai seama, alifost doi copii la pdrin(i, tu egti cea mai mare dintre fuatj, iar al

rloilea a murif la fel gi tat+ el a avut un singur frate, mai mic,(rilre a muri! eu am fost cea mai mare dintre cei doi copii aivogtri, iar al doilea a murit." Acesta a fost un prim goc pentrumine. Din ziua aceea, mi-am propus sd verific Ai cu alli pacienlib[nuiala pe care incepusem si o am fald de povestea acestei

lbmei. Aga se face cd i-am cerut fiecdruia dintre ei sd schildmirnpreuni un arbore cAt mai complet al propriei genealogii gi,

in mdsura posibilitdlilor, sd treacd sub numele tuturor rudelor'- bunici, bunici ai bunicilor, unchi gi verigori... momentelecheie ale istoriei familiale: o tuberculozi de care a suferit bu-nicul, cdsdtorie sau recdsdtorie a mamei, accident de maqind al

tatilui, mutdri gi schimb[ri de domiciliu repetate, schimbiripe scara social6, falimente, averi, plecdrilarhzboi, decese pre-rnature, alcoolism, intemdri in spitale de psihiatrie sau con-

damndri la inchisoare, fdrd a uita de diplomele gi de profesiafieciruia. Am cerut, de asemene4 si se noteze vArsta gi data la

Page 7: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

Md dor strdmogii

care aceste evenimente au avut loc. Arborii genealogici, pe

care i-am numit,,genosociogtame", au scos la lumind nigte

repetdri incredibile. De exemplu, intr-o anumitd familie

femeile se imbolniveau de leucemie gi mureau la fiecare trei

generafii in luna mai. in altd familie, cinci generatii la rAnd,

femeile deveneau bulimice la vArsta de treisprezece ani. Apoi,

o familie in care bdrbalii ficeau accident de magind in prima

zi de gcoali a primului copil etc. Sunteli de acord cu mine cinu poate fi o simpli coincidenld cAndtntAlnim, in anumite fa-

milii, generalie dupd generafie, aceleagi date de nagtere, ace-

lagi numir de cdsitorii, de copii nelegitimi sau naturali, de

copii mor{i la naqtere, de decese tragice premature... 9i mereu

la aceeagi vArsti!Ali pomenit de legiturile ereditare... Credeli

cd un accident de magini poate fi transmis prinADN? Era clar

cd altul trebuie sX fi fost motivul cdci odatd ce-!i indreptai

aten(ia asupra 1or, repetirile erau atAt de dese gi de vizibile

ci-!i sireau in ochi.

Cum ar puteali explicate asemenea repetdri? De ce trecem uneori

prin situa[ii similare cu cele trdite de pdrinlii sau strdbunii nogtri?

A.A.S.: Repetarea unor evenimente, date sau vArste care

compun romanul famitial al descendenlei noastre este pentru

noi o modalitate de a le fi loiali pirinfilor, bunicilor qi strdbu-

nilor; prin urmare, faptelor, gesturilor gi tragediilor lor. E un

mod de a continua tradilia familiei gi de a trhiin conformitate

cu ea. Aceasti loialitate este cea care face ca un sfudent s[

ratezeexamenul Pe care tatil siu nu a reugit niciodatd sX-l ia,

din dorinla incongtientd de a nu-l depdgi din punct de vedere

social. Sau de a rdmAne lutier din tati in fiu - ori notar, brutar

L8 19

Amprenta strdbunilor: cercetdri in psihogercealogia clinicd

sau medic. Loialitatea face ca femeile din aceeagi familie sd se

cdsdtoreasc6 la 18 ani pentru a da nagtere la trei copii qi, maimult chiar, sd aibi doar fete... sau doar biie{i. CAteodatd,irceastd,,loialitate invizibili" poate lua forme surprinzdtoare...

$ti[i cum a murit actorul Brandon Lee? Ghinionul a ficut ca,

la o filmare, cineva sd uite un glon! intr-un revolver care tre-buia sd fie incdrcat cu gloanle oarbe. Cu douizeci de ani ina-intea acesfui accidenf tatil siu, celebrul Bruce Lee, murise totin timpul unei filmiri, din cauza unei hemoragii cerebrale, inrlecursul unei scene in care el trebuia sd joace rolul unui per-sonaj ucis accidental de un revolver care ar fi trebuit si fieincdrcat cu gloanle oarbe...

Purtim in noi o putemicd gi incongtientd loialitate fald deistoria noastrd familiald gi ne este tare greu sd inventdm cevarrou in via{d! Vedem cum se repetd sindromul de aniversare inanumite familii - sirb formh de boli, decese, avorfuri sau ac-

cidente -, iar asta pe parcursul a trei, patru, cinci, chiar optgt'neralii cAteodatd!

Existd insi o raliune mult mai ascunsd pentru care se re-pctd aceste boli, precum gi accidentele strXbunilor nogtri. Luafiorice arbore genealogic Ai vefi vedea ci e plin de morfi violente

;i de adultere, de tot felul de secrete, de copii din flori gi de,rlcoolici. Sunt lucruri pe care le linem ascunse, sunt rdni tai-nice pe care nu vrem si le ardtXm. Ce se intAmpld insd cAnd,tlt: rugine sau din pur conformism, pentru a ne ,,proteja" copiiirrri familia" nuaerbalizdla incesfuf moartea suspectX sau ege-

t'urile bunicului? Tdcerea care se pdstreazd in privinfa unchiu-Irri alcoolic va crea o zond de umbrd in memoria unui bXiattlin familie care, pentru a umple aceste goluri qi a elimina la-t'unele, va repeta, prin somatizare sau prin acfiunile sale, dra-rna pe care ceilalli incearcd si i-o ascundd. Astfel, va deveni qi

Page 8: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

Md dor strdmagii

el alcoolic, la fel ca unchiul sdu. Freud ne-a atras deja atenlia

cum ci,,ceea ce nu este exprimat prin cuvinte va fi exprimat

prin gesturl" (cltez din memorie). Cred, a$a cum am scris de

altfel gi in cartea mea, cE ,,lucrurile despre care nu vorbim ni

se imprimXin subcongtient, se repeti 9i ajung sd se manifeste

prin dureri".

o asemenea repetare pfesupune insd ca bdiatul respectio sd gtie

ceaa despre aceastd ruEine familiald gi sd li auzit anumite lucruri

despre unchiul cdzut tn dizgra{ie... nu-i aga?

A.A.S.: Nici vorbd! Nu trebuie neap6rat si vorbim pentru

a ne exprima: studiile asuPra comunicXrii non-verbale qi asu-

pra ,,limbajului trupului" demonstreazd cd nu ne exprimim

doar verbal, ci gi corporal, prin gesfuri, tonul vocii, respira{ie,

atitudine, stilul de imbricaminte, ticeri, evitdnd anumite su-

biecte... uneori ili dai seama de ruginea 9i secretele unei fami-

lil vechi de generafii intregi, inlelegAnd cum triiegte cineva

,,condus" de cdtre familie, prograrnat de aceasta sau conti-

nuAnd si aclioneze tn virtutea unei loialitifi familialq prin

exces de identificare.

Si luim exemplul fetifei de patru ani care avea cogmaruri

tn care o urmireau tot felul de mongtri. Se trezea noaptea tu-

gind, urldnd gi sufocAndu-se. in fiecare an, la aceeaqi datd,

tusea devenea o crizi de astm. Am intrebat-o c6nd s-a niscut'

,,in noaptea de 25 spre 26 apfilie", m-a limurit mama ei' Cu-

nosc destul de bine istoria Franlei gi qtiu, in urma cercet[rilor

pe care le-am efectuat pentru pacienlii mei, ci multe traume

familiale igi au originea in persecufii, cdteodatd foarte inde-

pdrtate, sau sunt iegate de morli tragice pe cArnpul de b[-

tdlie.

20 21

Amprenta strdbunilor : cer cetdri tn psihogenealogia clinicd

in perioada 22-25 aprilie 1915, trupele germane au lansatpentru tntAia datd gaze de lupti pe liniile frontuiui francez.[,a Ypres, mii de infanteriqti au murit sufoca{i cu gaze. Amrugat-o pe mama fetilei sd caute cuvintele Ypres gi Verdun ingenosociogramd. Iat6 ce a gdsit: fratele bunicului fetifei fusesetrnul dintre soldalii care muriserd prin afixiere cu gaze.." qi,n-o sd vi vind sH credeli, s-a intAmplat in noaptea de 25 spre26 aprilie 19151 ti cer fetilei sd deseneze monstrul din cogma-rr-rrile sale. $i iatd c5-mi schigeazd ceea ce ea numegte illrrt caprlc scufunditor cu o trompH de elefant". Era o mascd de gazerlin perioada primului rbzbaimondiaf aga cum o qtim cu to{ii!lit:tifa nu vdzuse insd niciodati vreo mascd de gaze gi nu.ruzise vreodati vorbindu-se despre ce i se intAmplase rudeisale, nici despre consecinfele gazelor de luptd (care provoaciipcritd). Am verificat aceste lucruri in arhivele Ministeruluitlc Rdzboi: fratele bunicuiui sdu fusese medaliat pentru cu-r,r j.. . Ei bine, inforrnalia a reugit sd strhbatd zidul tdcerii carerrnprejmuia acest eveniment copilul fuqea gi scuipa, igi pier-tk.a respiralia gi intra in panicd precum nefericitul infanteristtlirr trangee, punctul culrninant al crizei fiind atins de fiecaretlirti la aceeagi ord (c5tre miezul nop{ii). Toate acestea pAnd inziua in care fetila a ficut desenul...

Cum a fost posibil ca acest eveniment sd traverseze gene-r',r{iile, degi nimeni nu pomenise vreodatd despre el? Cum des-ir transmis? Poate prin co-incongtientul de familie gi de grup,poate prin,,undele mcrfogenice" despre care vorbeqte Rupertlilrt'ldrake. Poate prin omisiune ?n discufii - acea reguld de a,,nr.l se mai aduce in discu{ie lucruri care au provocat multdsul'erinfd". Amintirea decesului tragic Ai a mortului ftrgropatl.1r;i slujbd a creat la fratele sdu (bunicul feiilei) gi la fiica aces-Itria din urmd (mama sa) o zond de umbrd'i:r care durerea s-alt.lugiat ca tntr-un ,,cavatJ".

Page 9: Ma dor stramosii - Phisogenealogia - Patrice Van Eersel ... dor stramosii... · Md dor strdmoEii sau cel pu[in o situali tntr-un context mai larg -, cerilndu-i pacien-tului sd ad

Md dor strdmo ii IIpotez6: de-a lungul intregii sale vie[i, fiica a menfinut I

anumite lacune in relalia cu tatil decedaU de cAte ori ceva o tfdcea s[ se g6ndeasci la moartea brutali a pirintelui siu (o Ifotografie de familie, o secvenld de rdzboi la televizor), se ma- tnifesta mai curand prin privire, voce sau atitudini, decat prin Ischimburi de cuvinte. Spre exemplu, evita si priveascd un Ifilm de rdzboi.ii vorbea de rdu pe,,nem!ilii". Se temea de ga- Ize, se ferea de aragaz.,.

IAEadar, aseffienea eaitdri pot transmite o informalie ,,inaizibild" ' I

Este insd posibit sd atingd un grad de precizie atht de mare tnc6t sd Iredea imaginea fotograficd a unei mdPti de gaze in cogmarurile t

't"ttl.'.o,.r., zeci despecialigti, colegi de-ai mei de breasla, au Iconstatat acest lucru in randul pacienlilor - in toate colprile Ilumii: in Fran!4 Europ4 America de Nord gi de Sud, inAfrica, Iin orientul Mijlociu. Totul se petrece ca gi cum chiar ar exista Iin randul urmagiior o formd de memorie fotograficd sau cine- Imatografici, cu sunete, culori, imagini, mirosuri, senzalii ter- |mice... Oamenii se trezescinghefafi, tremurAnd qi transpirAnd Ide fricd, chircifi, cu sentimentul cert ci se afl[ inchiqi intr-un Ilagir, pe o grdmadi de paie putrezite sau intr-o tranqee de pe tfront... $i ei de fapt sunt foarte bine, in patul lor cald, fXrd si tfrvdzutgi sd fi trdit vreodatd aga ceva' I

Totugi, nu cred cd este valabil in cazul mamei 9i fetilei de- |spre care am vorbit mai devreme. Cred mai degrabi cH avem Ide-a face cu o comunicare directl de la inconqtient la incon- Igtient, exact ceea ce Moreno numegte co-incongtientul familial gi

IgruPai'

22 |

Amprenta strdbunilor : cer cetdri in psihogenealogia clinicd

Vre[i sd spune[i cd imaginile sau secretele de familie trec de la ogeneralie la alta printr-un fel de telepatieT

A.A.S.: Nu. Prin unitatea duald mamd-copil. Sau poateprintr-o ,,memorie transgenerafionali" pe care o constatdm,firi a ne-o putea expiica. Cred cd, in perioada intrauterini,t'opilul viseazd ce viseazi gi mama, iar toate imaginile incon-qtientului matern gi ale co-incongtientului familial se vor im-prima in memoria viitorului nou-ndscut. Din picate, e o ipo-Iozi care nu a fdcut incd obiectul unei cercetiri gtiinlificeriguroase. Degi este vorba de sdnitatea noastrd, a fufuror! Tre-huie insd menfionat cd se face referire la ,,memoria celulard"irrci din 1998, iar, in medicini gi biologie, sunt intreprinser't'rcetdri gtiin(ifice - in special in cadrul INSERM6 - asuprarrucleului celulei gi asupra unei evenfuale ,,memorii afecti-vc"... Dar inainte de a trage o concluzie, sd agteptdm dovezile

;liinfifice, care urrneazd. sd apardintre anii 2005-2010?l

Se pare, deci, cd am fi condugi de un fel de loialitate fald de strd-buni... $i cd incongtientul ne tmpinge sd-i onordm sub forme ne-

ugteptate: tmbalndaindu-ne de cancer sau nimerind sub rolile uneinngini! Cum sunt clarificate aceste lucruri in termeni medicali?

A.A.S.: Ag vrea si fac nigte preciziri cu privire la modul inr'are eu gi anumili colegi de-ai mei vedem lucrurile. N-amrpus niciodatd c-ar fi vorba de a ,,onora stribunii" - frazanuirni apar,tine. Nu despre asta este vorb4 ci de repetdri ale unorrnisiuni intrerupte, de doliu neincheiat dupi traume insupor-I lbile, imposibil de digerat sau nedigerate - dacd imi permitefi

i lnstitutul Nalional de Sinitate 5i Cercetiri Medicale, cu sediul la paris. (n.tr.)

' lnterviul a fost acordat in anul 2002. (n.tr.)

23