Schisma rosie*- r

.:KSnilffiHte# sHt

tr#ffif'&$cmesEari

{E*4&-!$5ai}

,

lt 1:l

cEgcXes?sffiE-e€xt

s#vg*€#-Ea€ffi#sg#%f

il{}smpeffi3a

Florin ConstantiniuAdrian Pop

Schisma rosie

{u"ffiv$&gl\*ehrx-'t /q\ dF"* tampania

,

K<:ffi**ia qi cl*eEmil$alreacffi tlff tatm$as $ sovE*to-iargltsfi mv

{.$ s4s-.€ *s#}

Cuprins

Noti asupra edilieiListi de abrevieri

Spectator si jucdtor :

Gheorghiu-Dej gi conflictul Stalin-Tito 13

Note la text 55

Corpus de documente

Documentul l, 1948, martie 27, Moscova. Scrisoare adresatbde V.M. Molotov qi LV. Stalin lui LB. Tito qi altor membriai CC al PC al Iugoslaviei privind cauzele rechemiriispecialiqtilor militari qi civili sovietici din IugoslaviaEi faptele gi manifestdrile conducerii de partid gi de statdin Iugoslavia care provoacd ingrijorarea CC al PC (b)aI URSS

Documentul 2. 1948, martie 31, Moscova. Scrisoare adresatdde CC al PC (b) aI URSS lui Gheorghe Gheorghiu-Dej princare se face cunoscut cd Uniunea Sovietic[ qi-a rechematspecialiqtii militari qi civili din Iugoslavia

Documentul 3. 1948, aprilie 19, Belgrad. Scrisoare adresatdde I.B. Tito, secretar general al CC al PCI, Biroului Political CC al PMR prin care informeazd, cdtrimite textelescrisorilor adresate de CC al PCI CC al PC (b) al URSSsi Biroului Politic al CC al PCMU

l1l2

61

62

69

71

Schisma roqie

Dtcumentul 4. 1948, mai 18, Moscova, Scrisoare adresatdde M.A. Suslov, secretar al CC al PCUS, lui GheorgheGheorghiu-Dej, prin care propune convocarea BirouluiInformativ pentru analizarea situa{iei din partidul Comunistdin Iugoslavia

Documentul5. 11948, iunie 23, Bucureqtil. Rezolu{iaConsfrtuirii Biroului Informativ privitoare la conven{iasindicali de la Belgrad qi Consiliul Tineretului Balcanic

Documentul 6.1948, iunie 28. Rezolulia BirouluiInformativ asupra situaliei din PCI

Documentul 7. 1948, iunie 29, Bucureqti. Cuvintare rostitbde Iosif Chiginevschi cu prilejul prelucrdrii Rezolu{ieiBiroului Informativ

Documentul 8. 1948, iulie, Bucureqti. plan privindprelucrarea in cadrul organizafiilor pMR a Rezolu{ieiBiroului Informativ al Partidelor Comuniste asupra situalieidin PCI

Documentul 9. 1948, iulie 17, Belgrad. Scrisoarea unorcomuniqti iugoslavi cbtre Biroul Informativ prin careigi exprimd solidaritatea cu Rezolu{ia acestuia

Documentul f 0. 1948 [BucureEti]. Material de propagand5elaborat de CC al PMR privitor la invdlbmintele pe caretrebuie si le tragh partidele comuniste Ei muncitoregtidin criza iugoslavd

Documentul 11. 1948 [iulie, Bucureqti]. Reflectarea crizeloriugoslavb gi berlinezd in mass-media interna{ionald intr-oinformare elaboratb la CC al PMR

Documentul 12. 1948 [iulie, Bucureqti]. Sintezda comentariilor qi informa{iilor din presa strdinl qide la posturile de radio striine privitoare la crizeleiugoslavd qi berlinezd, elaborat[ la CC al pMR

75

76

78

88

99

104

Cuprins

Documentul 13. 1948 [iulie 5, Br-rcuregti]. ConcluziileSecretariatului Biroului Informativ cu privire la invita{iaCC al PC din Iugoslavia ca partidele ce compun Biroullnformativ sd trimitb delega{ii la al V-lea Congres al PCI 134

Documentul 14. 1948, iulie 23, Belgrad. Corespondenlha Agen{iei Taniug despre cuvintarea lui Milovan Djilasla cel de al V-lea Congres al PCI 136

Documentul 15. 1948, iulie 28, Washington. Raportal Lega{iei Romdniei din Washington cdtre ministrulde Exteme, Ana Pauker, privind disculia consilieruluicle presb al Lega{iei cu consilierul de presi al Ambasadeiiugoslave din Washington 141

Documentul 16. 1948, august 24, Bucureqti. Raportal Lega{iei americane din Bucureqti asupra situaliei politicedin Roindnia in perioada 1 ianuarie-l august 1948, incluzindrelatarea consecinlelor Rezoluliei Cominformului

147ilstrpra Romdniei

Documentul 11. 7948, Bucureqti. Rbspunsul guvernuluiromdn la nota guvemului RFPI din 25 august 1948 156

Documentul 18. 1948, septembrie 4, Bucureqti. Informareliicutd de Florica $elmaru referitoare la discu{ia avutbcu consilierul de presb al Ambasadei RFPI, Peceak 161

Documentul 19. 1948, septembrie 8, Belgrad qiZagreb.(lomunicate ale Agenliei Taniug relatind mitingurile de protesttlcsldquate in RFPI impotriva campaniei antiiugoslave 163

l)ocumentul 20. 1948, septembrie 9, Oslo. Scrisoarea unorrrronrbri ai PCI angaj4ilaLegalia RFPI din Oslo cihelliroul Informativ prin care iqi exprim[ solidaritateactr l{r:zolu{ia acestuia 166

8 Schisma ro;ie

Documentul 21, 1948, septembrie 18, Bucuregti. Extras dinprocesul-verbal al qedinlei Secretariatului CC al PMR in cadrulcdreia Gheorghe Gheorghiu-Dej a propus sd se ceari sfatulsovieticilor in legiturd cu permisiunea de acces pentru uniifunclionari iugoslavi pe teritoriul romdnesc in vederearecep{iondrii unor lucriri din zona de frontierd 1 69

Documentul 22. 1948 [2 decembrie, Bucureqti].Raport intocmit de Mircea Bblinescu referitor la lucr5rileAdundrii Generale a ONU desfbqurat[ la Paris in perioada2l septembrie-l2 decembrie 1948 ' 170

Documentul 23. lg4g,Belgrad. Fragmente din broguraPolitica externd a lugoslaviei. ExpunereJdcutd la dezbatereabugetard in Adunarea Nayionald a RFPI, in ziua de 29 XII l94g(Belgrad, 1949), a lui Edvard Kardelj, vicepreqedinteleGuvernului qi minishul Afacerilor exteme al RFPI,publicatb in limba romdnd de autoritdlile iugoslave 182

Documentul 24.1949 [februarie, Bucureqti]. Notd de rdspunsa Guvemului RPR adresati Guvemului RPFI referitoarela neinvitarea Iugoslaviei la Conferinla de constituireaCAER 187

Documentul 25. 1949, februarie, Bucureqti. Rezumatintocmit pebaza rapoartelor secliilor de Propaganddqi Agitalie ale Cornitetelor Jude{ene ale PMR referitoarela manifestiri anticomuniste 190

Documentul 26. 1949, aprilie 14, Bucuregti. Exhas dinprocesul-verbal al qedin{ei Secretariatului CC al pMRin cadrul cdreia conducerea de partid a fost informatddespre conlinutul notelor de protest adresate GuvernuluiRFPI referitoare la violarea spa{iului aerian al Romdnieide cdtre avioanele iugoslave qi atacarea vasului romdnescAlba lulia de citre grdnicerii iugoslavi 201

Documentul 27.1949, aprilie 18, Bucureqti. Hot5rireaSecretariatului CC al PMR asupra formdrii organizafieiemigranlilor politici comrurigti din Iugoslavia in RpR gi asupraeditdrii ziarului Sub drapelul internalionalismului subredaclia lui Duqco Novacov 2O4

Cuprins 9

l)ocumentul 28. l94g [mai]. Scrisoare adresatd de MihailS us lov qi Iosif Chi gin;1sc1ri

lulCfreorghe Gheorghiu_Dej,s.ccretarul general al CC al pMR, in

"ui" ," face propunerea

rle a se convoca o qedinl5 ordinarl a Se"r"Gatului Birouluilnformativ pentru zilele de 7_10 iunie lg4g laBucureqti 206

Documentul 29. l949,mai 10, Bucuregti, Scrisoare adresatIde Pavel F. Iudin, redactor-gefal ziarului piitrupo"" trainicd,p e n tru d em o cr a li e p o4yt ai ( !, ln Gheorghe Cf,"orght"_D";,

--'

secretarul general al CC al pMR, prin "ui"

fu"" cunoscutplanul articolelor referitoare la Iugoslavia 2Og

Documentul 30. 1949 [post- l6 mai], Bucureqti. Hotirirealliroului Politic al CC ai pMR cu p.irri." la idspindirearyi popularizarea ziarului pentru pice t ri"i;;, pentrudemocralie populard ! 212Documentul 31. 1949 [Bucureqti]. Hotirirea Secretariatuluilliroului Informativ cu privire la noile upuritii'uf. ziarului!.'::,,:: !o:" .trainicd, pb-ntru democrayii pofihrd t qiscnrmbanle rntervenite in colegiul redac{ional al organuluiIliroului Informativ Asl)ocumentul 32. lg4g, iunie 16, Bucureqti. Comentarii$r observall ale ambasadorului romdn la Belgrad, Teodor

|19:f :, pe. marginea < conferin{ei muncito-iior publici,lx)lltrcr gr culturali a romdnilor din RPFI >, publicate in't,iarul Libertatea din 12 iunie 1949 ' r---

216l)ocumentul 33. 1949 [dupd iunie, 2 g, Bucureqti].'lbxtul unei cuvintdri consacrate aniveisarii unui unrlc la publicarea Rezolu{iei Biroului lnfor-uiiurlc oondamnare a liderilor pCI

Z2O

lly q_""t, 3,4.. !9_19, :"?tembri e 3, B udap e sta. Fragment

:rll1 s:ts-o-gea lui Mrity6s R6kosi, secretar gineral al

-('( I al PMU, cdtre Klement Gottwald, pr"gEaint" ut CC'l I'cc qi_pregedinte al Rp cehoslouu.", 1i.i"ind informatiilerl'rc de Gh. Gheorghiu-Dej despre u"ti"itdii ; i[;;i;;;**'"rrrgoslave in Romdnia 236

1 0 Schisrna rosie

.Documentul 35. 1949, noiembrie 15, Moscova. Scrisoarede rdspuns a guvemului sovietic la cererea Romdniei de a ise trimite func{ionari ai Ministerului Securitd{ii de Statal URSS pentru demascarea agenturii spionajului strdin 237

Documentul 36. 1949, decembrie 14 [Bucureqti]. Scrisoarea colectivului emigran{ilor politici iugoslavi din RPR adresatdCC al PMR prin care aceqtia salutd constituirea organiza\ieide partid a emigraliei politice iugoslave qi iqi exprimdrecunoqtinla pentru sprijinul acordat de CC al PMR 239

Documentul3T. 1950 [Bucuregti]. Hotirirea CC aI PMRprivind intbrirea luptei < impotriva clicii fasciste a lui Titoqi a agenturii ei > 240

Documentul 38. 1950, ianuarie 7, Bucuregti. Raportal Legatiei americane din Bucureqti asupra evoluliilordin Romdnia in luna decembrie 1949 248

Documentul 39. 1950, februarie ll, Bucureqti. Raportal Legaliei americane din Bucuregti asupra programuluide extindere qi consolidare a controlului asupra aparatuluide Partid, adoptat la Plenara CC al PMRdin23-24 ianuarie 1950 251

Documentul 40. 1950, iunie 21, BucureEti. Fragmentdin nota de conversalie intocmitd de A.V. Zotov, consilieral Ambasadei URSS in Romdnia, privind discu{ia cuAna Toma, consilier in MAE al Romdniei, referitoarela situalia personalului diplomatic romdn de la Belgrad 254

Note la documente 256

lndice de nume 258

Spectator gi jucdtor : Gheorghiu-Dejgi conflictul Stalin-TitoCei mai virstnici dintre romdni igi amintesc cu siguranli c6lamanifestaliile organizate de regimul comunist (1 mai, 23 avgust, 7 noiembrie) in 1949-1953 apdrea gi un tandem grotesc :

un Tito, nespus de gras gi ornat cu tot felul de tinichele colorate,dus in la! de un caricatural Unchi Sam. Tandemul era cu at?tmai neobignuit cu cit, in anii 1945-1948, mareEalul Iosip BrozTito - conducdtorul Partidului Comunist din Iugoslavia gi alRepu-blicii Populare Federative Iugoslave - fEcuse figurd demic Stalin al Balcanilor, presa sovietic[ gi cea din 1[rile zise de< democra{ie popularb > incdrcindu-l de elogii pe liderul de laBelgrad.

In volumul de fa\d, cititorului ii este prezentat itinerariulurmat de raporturile sovieto-iugoslave, de la alian!6la rupturd,dar cu precdderepozitjaocupati de Romdnia in conflictul Stafin-Tito. Ca gi ceilalli satelili ai Uniunii Sovietice, Rom6nia nu a fostin acest conflict dec?t un ecou al Moscovei. Pentru Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu qi ceilaltimembri ai conducerii de la Bucureqti, deciziile lui Stalin, in-discutabile, au fost duse la indeplinire cu un zel servil.

Documentele publicate in volumul de fald ilustreazd liniaurmatb fidel de regimul comunist din RomAnia - linie trasatX,in realitate, de Kremlin, Aceste documente, provenite in ceamai mare parte din arhiva Comitetului Central al partiduluiComunist din Romdnia (fondurile Cancelarie, Rela{ii Exteme,Propagandd qi Agitafie), reflecti dezbaterile, hotbririle qi mi-surile luate pentru ca PMR sE se alinieze lapozilia sovieticdsi sd combatb < clica titoisti >>. Interesant este gi faptul c6 toateac{iunile s-au desfrgurat pe fondul luptei pentru putere dela virful PMR. Raportul Legaliei americane din Bucure;ti(24 august 1948) oferd informalii pre{ioase in aceast5 privinli.

1 4 Schisma rogie

Din pdcate, documentele de interes din fostele arhive sovie-

tice sint, practic, absente din volum, cu exceplia a doud frag-

mente de documente publicate de istoricii ruqi. Explicalia este,

chiar in termenii istoricilor ru$i, ( reinchiderea arhivelor >'

Trebriie spus cd, dupi marea deschidere de la inceputul anilor'90, restricliile se inmu{esc in ultimul timp. Un singur fapt -absurd - este, poate, concludent: arhiva regiunii Smolensk,

capturatd de germani gi hansportatd apoi in SUA- unde a fost

exploratd de numerogi sovietologi, care au publicat abundent

pebaza ei -, pentru a fi, in sfirqit, restituitd Federaliei Ruse, a-fost

de indatd secretizatd dupi intoarcerea in patrie !1

O zi fatidiciSe pare cd,inrcprezentbrile mentale ale populaliilor din fostulspaliu iugoslav, zhta de 28 iunie este asociatd unor evenimente

cu o mare incbrcdturd istoricl: in 1389, b[tdlia de la Kosovo-polje (15 iunie), incheiati cu infringerea forlelor creEtine, dar

metamorfozatd in victorie prin moartea, consideratd martiricd,a cneazului sirbLazdr :in 1914, atentatul de la Sarajevo a fostincidentul declanqator al primului rdzboimondial, la capitul ci-ruia s-a proclamat Regatul sirbilor, croa{ilor qi slovenilor (1 de-

cernbrie 1918), devenit apoi Iugoslavia (3 octombie 1'929);

in 1948, Rezolu{ia Biroului Informativ al Partidelor Comuniste

MuncitoreEti (Cominform) a oficializat ruptura dintre Mos-cova qi Belgrad, in urma cdreia Iugoslavia a ieqit din bloculsovietic, iar mareqalul Tito a devenit una dintre personalitSlilevielii interna{ionale, mai ales ca rcprezentant cu mare autori-tate politicd al mi;cbrii lirilor nealiniate' S-ar putea spune ci28 iunie - atit in 1914, cit qi in 1948 - iqi arat5 la inceput fa{a

intunecatd, pentru ca, in timp, sd capete o turnuri favorabilS.Conflictul sovieto-iugoslav a fost unul dintre cele mai inte-

resante capitole ale istoriei aEa-zisului lagdr socialist, a c6ruiconducere qi-o asumase Uniunea Sovieticd. Ivitb in faza de

debut a Rdzboiului Rece, ruptura dintre Moscova 9i Belgradapare astdzi- aEa cum se va vedea - ca un < produs colateral >

Spectator gi jucbtor... 1 5

al confrunt5rii Est-Vest, insolind zgomotos, in anii lg4l-1g53,lupta politicd, ideologicS qi, in unele zone ale planetei, prininterpuqi, qi militari, intre cele doud blocuri grupate in jurulSUA 9i URSS.

In momentul izbucnirii sale, conflictul sovieto-iugoslav alLrat prin surprindere atit guvernele, cit gi opinia pub1ic6, dar,Iiregte, nu qi pe cel care l-a declanqat: Stalin. Surpriza a fostcreatd, de atitudinea mareqalului I.B. Tito qi de pozifia lbriisale, care piruserd pin[ atunci alialii cei mai fideli ai Mosco-vei Ei discipolii cei mai destoinici ai 1ui Stalin. De la o zilaalta,croul rdzboiului de partizani si comunistul exemplar s-a trans-Ibrmat intr-un eretic primejdios, vindut imperialiqtilor - pe scurt,luda-Tito. Ap5rut in 1948, in chiar anul cind incepea aceastdmetamorfozd, romanul 1984 al lui George Orwell explica me-canismul de funclionare a Ministerului Adevirului, care operatoate schimbdrile de evaluare din presd in funclie de conjunc-ttrra politicS, fbcind din alb, negru qi invers. Cantl < clicii ti-toiste > ilustra perfect cele scrise de Orwell.

Astlzi, cind arhivele protagoniqtilor acestei infruntiri sintin buni parte cunoscute, cind ea a fEcut obiectul a numeroaserelatdri ale memorialiqtilor politici gi ale istoricilor, intiia schismdin lagirul socialist nu mai apare chiar atit de neaqteptatd, iar rd,-ddcinile i se pot observa in anii celui de-al doilea rdzboimondial.

O alianfd contra naturiiinceputurile carierei politice a lui Iosip Broz Tito nu-l distingprin nimic de viitorii aparatcici comuniqti. Social-democrat in1910, trimis disciplinar pe front din cauza propagandei salenntirizboinice, cade prizonier la rugi qi, in zilele revolulionaretlin 1917, este ciqtigat de ideologia comunist-bolqevic6, Aflatln Omsk, unde fusese trimis in urma implicdrii sale in demon-stra{iile din iulie 1917, se inscrie in Garda Roqie gi activeazdca propagandist in mediul rural. intors acas[ in 1930, intrd inl'artidul Comunist qi, dupi o detenlie de aproape qase ani (1928-1934), devine membru al Comitetului Central qi al Birouluil'olitic. Epuririle din timpul Marii Terori (1936-1938), cdrora

1 6 schisma ro;ie

le-au cdnttvictime numeroqi activiqti de seamd ai PCI, i-au

deschis lui Tito calea spre funclia suprem[ de secretar general

al CC al PCI (1940)2. in aceasti calitate, el avea si conducirizboiul de partizaniimpotriva Wehrmacht-ului, care invadase

Iugoslavia li 6 aprilie 1941, 9i o ocupase ?n doui sbpt[mini.ln dimineala zilei de 22 iunie 1941, Stalin l-a chemat pe

Gh. Dimitrov, secretarul general al Cominternului, qi i-a indi-cat orientarea generali de transmis partidelor comuniste. Po-

trivit consemndrii din jurnalul lui Gh. Dimitrov, ea suna astfel :

< DeocamdatS, Cominiernul nu trebuie sd ac{ioneze deschis.

Partidele de peste hotare desffigoarb o miqcare in apirarea

URSS. Nu se pune problema unei revolulii socialiste. Poporul

sovietic duce un rdzboipatriotic impotriva Germaniei fasciste'

Este vorba de distrugerea fascismului, care a inrobit o serie de

popoare Ei urmdreite sd inrobeasci gi alte popoare. >>3 .inionformiate cu directiva lui Stalin, Comitetul Executiv al Comin-temului a emis directiva din 7 iulie 1941, care fixa ca obiectivpartidelor comuniste din ldrile ocupate de Reich constituirea-de

fronturi unice nalionale, mari coalilii de forle social-poli-tice, create pe unica bazd a luptei ?mpotriva Germaniei naziste

qi a susfinitorilor ei din aceste !6ri.aFundamentul ideologico-politic al fronturilor unice nalio-

nale urma sd fie alcbtuit din urmbtoarele principii : prioritateasentimentului patriotic fald de ideologia comunistd; un pro-gram de reforme ce urmau a fi inffipuite dupi rdzboi, reformeal c6ror conlinut nu depdqea insd cadrul < burghezo-democra-tic >, pentru a folosi terminologia comunistd; menJinerea

Marii Alian{e dintre URSS, SUA qi Marea Britanie.s Acestultim principiu ofer6, in fapt, cheia pentru inlelegerea inhegiistrategii a Frontului Unic Na{ional.6 La declanEarea Operaliu-nii Barbaros sa (22 iunie 1941) qi in perioada urmdtoare (194I-1942), cind Armata Ro;ie a cunoscut o serie de infringericatastrofale, URSS avea nevoie de alian{a Ei de sprijinul ma-

rilor democra{ii occidentale. Chiar Ei dupd ce, in vara anului1943, Armata RoEie a preluat definitiv iniliativa strategicS,

Stalin a considerat c[, pentru a crea o zond de influenld sau unspafiu de securitate (glacis strategic) la frontierele sovietice,cu precddere la cele din Europa, considerate vulnerabile, era

Spectator 9i jucEtor... 7 7

nccosar sd continue cooperarea politicd a URSS cu SUA gi

Marea Britanie.Strategia Frontului Unic Nalional se intemeia pe reflec-

tarca in planul fiecirei !5ri a Marii Alianle existente la nivelrnondial. Comuni;tii trebuiau, aqadar, sd-qi pund in parantezdiclcologia 1or, intemeiatd pe lupta de clasd, qi si colaboreze culdversarii < infiera(i > de atiteaori : partideburgheze, social-de-rnocrate etc. Era, in fapt, o intoarcere la Frontul Popular Anti-fhscist, obiectivul lansat de Comintem la Congresul al VII-lea(1935), intr-o perioadd in care Stalin voise sd facd presiuniasupra lui Hitler pentru a-l determina si reia politica de coope-rare sovieto-germand, inaugurati prin Tratatul de la Rapallo(1922). Acum insd, in anii r5zboiului, Marea Alian{i - pe planintemalional, ca qi la nivelul fiecdrei !6ri - devenise un obiec-tiv vital pentru Uniunea Sovieticd. in anii 194I-1942, in plinddesfdgurare a ofensivelor germane, Marea Alian!5 era pentruStalin o problemi de vialb qi de moarte. Comuniqtii, mai alescei din ldrile din sfera de hegemonie a Reich-ului, trebuiau siin{eleagd c5, inainte de toate, colaborarea cu orice partid, per-sonalitate politicb sau organizalie care se manifesta ca adver-sar al Germaniei lui Hitler, indiferent de atitudinea sa fa!5 decomunism, era in beneficiul Uniunii Sovietice. Cind, in 1943,a inceput refluxul ireversibil al Wehrmacht-ului, Stalin avdzutin menlinerea Marii Alianle mijlocul cel mai potrivit pentnra-gi atinge obiectivele geopolitice gi geostrategice. Dorinla dea ardta alialilor anglo-americani o imagine liniqtitoare a fostconstantd in politica lui Stalin in anii celui de-al doilea rdzboimondial. Nu este o simpld coinciden!5 faptul cX anul 1943 inre-gistreazd << autodizolvarea )) Comintemului (in realitate, ordo-natd de StalinT) qi reinfiin{area Patriarhiei Bisericii OrtodoxeRuse8 : ambele mdsuri trebuiau sd indice Washingtonului EiLondrei c5 URSS renun!6 la mesianismul revolu{ionar, care de-stabilizeazd << lumea capitalistd >, qi devine partenerul < lumiilrurgheze >.

Chiar dacd au inleles motivaliile strategiei staliniste a Fron-tului Unic Nafional, comuniqtii iugoslavi nu erau insd dispuqis-o urneze, considerind cd aceasta intrd in contradiclie cu in-tcresele lor. Pind la22 ilttnie 7947, ei nu se angajaserd in lupta

1 8 Schisma rogie

de partizani impohiva invadatorului german. Atita timp citpactul Molotov-Ribbentrop rdminea in vigoare, comuniqtii depretutindeni se mulfumeau sd combatd < rizboiul imperialist >,

dar accentul criticii 1or cidea asupra Angliei gi - pind la 22 iu-nie 1940 - a Fran{ei. Cazul Iugoslaviei prezenta qi uneleparticularitSli. DupS lovitura de stat din27 martie 1941, careinlSturase guvemul lui DragiSa Cvetcovid, semnatar al aderdriiIugoslaviei la Pactul Tripartit (25 martie 1941), Uniunea So-vietic6, pentru a-gi manifesta nemulfumireafald de pitrundereatreptatd a Reich-ului in Peninsula Balcanicd - spaliu consideratde Moscova ca aparfinind, fie qi in parte, zonei de securitate a

URSS -, a hot5rit si sprijine guvernul lui Duian Simovii, deorientare antigermani. Pentru a-i semnala Berlinului cd nupoate ignora factorul sovietic in Balcani qi pentru a consolidapozilia noului guvern iugoslav, URSS a semnat cu Iugoslavia,la 5 aprilie lg4L,unTratat de prietenie qi neagresiunee, carenu angaja practic Moscova la nimic. Cind, a doua zi dupdsemnarea tratatului, Wehrmachtul a invadat Iugoslavia, Stalin

Ei-a abandonat in pripd noul partener, iar o luni mai tirzilu,intr-un gest de bundvoinli fald de Hitler - iritat de poziliaMoscovei in criza iugoslav[ -, a expulzat din Moscova Lega-

lia Iugoslaviei (ca qi reprezentanlele Belgiei gi Norvegiei, 1[riocupate de Reich).10

Rapida infringere qi ocupare a Iugoslaviei i-a luat prin sur-prindere Ei pe comuniqtii din aceast[ tar6, care supraevalua-serd capacitatea Inaltului Comandament de la Belgrad. Defapt, PCI nu fusese in mdsurd sd-;i elaboreze o politicd dis-tinctd si coerentd in momentul atacului german qi al dezmem-brbrii i5rii. intr-un lung raport trimis Coilinternului, Tito scriacd, in timp ce < inheaga burghezie reaclionari era pentrucapitulare in fala Axei >>, < poporul era gata sd duc[ lupta cucotropitorii >>, dar se ardta << hotdrit impotriva folosirii sale dec5tre imperialigtii englezi>> ttt

in condiliile dispariliei vechii Iugoslavii ca urmare a creiriiunui regat al Croaliei gi ocupdrii unor teritorii de cdtre ger-mani, italieni, unguri Ei bulgari, PCI - un partid ce avusesepini atunci o pondere politicd modesti - s-a aflat in fala unuivacuum politic, pe care a fost hotirit s5-1umple. Istoria ii ofe-

Spectator qi jucitor... 1 9

|cil o $ansi nesperata, pe care era hotdrit se n-o tateze. in con-lcrirr{a linuti in secret la Zagreb, Tito a prezentat viziunea sa

politicd, in contradiclie cu tezele Comintemului, acceptate pindirlunci : PCI nu mai trebuia sd lupte pentru revolu{ia burghezo-rlcrnocraticd, in alian!6 cu alte forle social-politice, ci si cu-ccrcascd puterea. << Pentru noi [comuniqtii iugoslavi - n. n.l -scrie Milovan Djilas - era vorba de un lucru evident Ei, totuqi,cineva trebuia s-o spuni deschis ; Tito a fost primul care aIt-icut-o. >12 Milovan Djilas, pentru care (( cttlezan\a politicdcste forma supremd a curajului >>13, scrie c6 Tito (( era o figurdin care nu-qi gdseau expresia talente deosebite, cu excepliaoclui al politicii >14, Evaluarea foshrlui tovardq politic gi de

arme al lui Tito, devenit un disident celebru, este corectd. Titoir manifestat o abilitate politicd remarcabil5, care i-a permis sd

r.rrmeze linia fixatb la Zagreb in l94l Ei, in acelaqi timp, si nuintre in conflict deschis cu Cominternul, promotor al strategieiFrontului Unic Na{ional.

Tito, comunist indisciplinat

Documentele Comintemului dezviluie eforturile lui Gh. Di-mitrov de a-l determina pe Tito sd fie un comunist disciplinat.Problema cea mai spinoasd era aceea a colaborbrii - doriti de

Stalin gi, deci, gi de Comintern - lui Tito cu Draia Mihailovii(Mihailovici). Cel din urmd, fost colonel in armata iugoslavd,pusese bazele migc[rii de rezisten!5 impotriva Germaniei qi

Italiei. Partizanii sdi, numili < cetnici ), se puseserd sub autori-tatea guvernului iugoslav in exil qi-l recunoscuser6 pe regelePetru al Il-lea, fugit in l94LDraLa Mihailovii insugi, inaintatgeneral, avea sd fie numit ministru de Rizboi al guvernului incxil, care pe aceastb cale iEi manifestase prezenla - politicd ;iI\zicd- in spaliul iugoslav. Jinind seama de obiectivul majorll lui Tito - cucerirea puterii -, orice for{X sau structurd a

guvemului iugoslav in exil nu putea fi decit un obstacol ce tre-lruia eliminat. Pentru Tito,Drai,aMihailovii era un adversar lalbl de primejdios ca Ei germanii.