Schimbarea starii de agregare

Burlacu Ioana RoxanaClasa a VIII -a

Cuprins:1.Cele 3 stari de agregare.

2.Proprietatile generale ale starilor de agregare.

3.Starea lichida.

Proprietatile lichidelor.

4.Starea solida.

Proprietatile solidelor.

5.Starea gazoasa.

Proprietatile gazoaselor.

6.Topirea si solidificarea.

7.Vaporizarea si condensarea.

8.Calduri latente.

9.Bibliografie.

Stari de agregare

Lichida

Solida

Gazoasa

Stari de agregare Materia poate exista în natură în 3 stări de

agregare: solidă, lichidă şi gazoasă. O stare de agregare este o formă de organizare a materiei caracterizată prin uniformitate în consistenţă şi rezistenţă, proprietăţi care o diferenţiază de celelalte stări în care substanţa respectivă se poate găsi. O substanţă în stare solidă are o formă bine definită şi este rigidă, una în stare lichidă nu are o formă stabilă, dar are volum fix, iar în cazul stării gazoase nu putem vorbi nici de formă, nici de volum fixe, substanţa aflată în această stare de agregare luând forma şi dimensiunile containerului în care se găseşte.

Proprietatile generale ale starilor de agregare

Starea de agregare a substantelor depinde in mod direct de Energie Cinetica si Energia potentiala a moleculelor.Proprietatile corpurilor in functie de starea de agregare in care se afla :

SOLIDAVolum - Propriu ;Forma - Proprie ;Curgere - Nu curg .

LICHIDAVolum - Nu au volum propriu;Forma - Nu au forma(iau forma incintei in care se afla) ;Curgere - Curg(sunt fluide) .

GAZOASAVolum - Nu au volum propriu ;Forma - Nu au forma ;Curgere – Curg .

Starea Lichida Starea de agregare lichida se caracterizeaza prin:

-densitate cuprinsa intre starea gazoasa si cea solida;

-mobilitate mai mica decat a gazelor care creste odata cu cresterea temperaturii;

-difuzeaza, dar mai lent decat gazele;

-se manifesta unele forte de inetractiune interoleculara care duc la aparitia fenomenului de coeziune;

-sunt miscibile dar acesta proprietate depinde de natura lichidelor, de concentratie si de temperatura.

Proprietatile lichidelor

Lichidele sunt corpuri aflate intr-o stare de agregare intermediara intre starea solida si gazoasa.Moleculele unui lichid sunt mobile si isi pot schimba locurile intre ele, de aceea lichidele curg si isi pot schimba forma.Lichidele nu pot fi comprimate intr-un spatiu mic fiindca moleculele lor sunt aproape unele de altele.Moleculele unui lichid sunt aproape una de alta insa fortele de atractie dintre ele nu sunt atat de puternice ca acelea din solide.

La incalzirea unui lichid, energia cinetica creste,iar atunci cand energia cinetica este aproximativ egala cu energie potentiala ,corpul trece in stare lichida,unde unele lichide isi pot schimba pozitia de echilibru.

Starea Solida Starea solida:

-forte de atractie intre componente;-rezistenta la deformare mecanica si termica;

Se impart in:

Cristaline-caracterizate printr-o distributie ordonata a particulelor 

Amorfe-distributie lipsita de regularitate a particulelor

Proprietatile solidelor

Solidele au o structură cristalină formată printr-un aranjament ordonat spaţial al atomilor şi moleculelor, o repetare periodică pe cele trei axe de coordonate a unei celule elementare.

Solidele nu pot fi comprimate intr-un spatiu mic, deoarece atomii lor sunt deja foarte apropiati unii de altii.

Solidele isi pastreaza forma fiindca intre atomii lor existe forte de atractie foarte puternice.

Starea Gazoasa Gazele sunt corpuri aflate intr-o stare de agregare

caracterizata prin coeziune neansemnata, moleculele acestuia aflandu-se la distante mari unele fata de altele.

Gazele sunt caracterizate prin:

- iau forma si volumul vasului in care se gasesc- interactii slabe, uneori neglijabile, intre molecule care

devin puternice in momentul ciocniri lor- compresibilitate mare.

Proprietatile gazoaselor

Datorita distantelor mari dintre molecule gazele pot fi usor comprimate in spatii mai reduse.

In gaze,molecule sunt intotdeauna foarte mobile deplasandu-se repede in toate directiile.Fortele care tin moleculele laolalta sun foarte slabe de aceea gazele pot curge.

Topirea si Solidificarea Trecerea unei substanţe din stare solidă în

stare lichidă, cu absorbţie de căldură, se numeşte topire.

Trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă, cu cedare de căldură, se numeşte solidificare; solidificarea este fenomenul invers topirii.

Legile Topirii si Solidificarii 1.La presiune constantă, pe toată durata topirii

(solidificării), temperatura rămâne constantă.

2.Temperatura la care se topeşte (solidifică) o substanţă se numeşte temperatură de topire (solidificare). Temperatura de topire coincide cu temperatura de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe

3.In timpul topiri(solidificari) volumul substantei se modifica astfel, majoritatea substantelor isi maresc volumul la topire si il micsoreaza la solidificare;

Vaporizarea si Condensarea

Trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori, cu absorbţie de căldură, se numeşte vaporizare

Trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă, cu cedare de căldură, se numeşte condensare (lichefiere); condensarea este fenomenul invers vaporizării

Vaporizarea este de două feluri:

- evaporare-este o vaporizare lentă a unui lichid aflat în atmosferă care se produce la orice temperatură şi are loc la suprafaţa lichidului.

- fierbere-este vaporizarea unui lichid în toată masa lui şi are loc la o anumită temperatură numită temperatură de fierbere.

Factori ce influenteaza evaporarea

Temperatura;

Suprafata de intindere, cu cat este mai mare, evaporarea are loc mai repede;

Agitatia aerului din jurul corpului sau a substantei (vantul) grabeste evaporarea.

Natura substantei, substante ca :acetonul, eterul si benzinase evapora foarte repede si se numesc volatile.

Evaporarea se produce cu absorbtie de caldura,iar condensarea cu cedare de caldura.

Calduri latenteCăldura latentă este o expresie care se referă la cantitatea de

energie eliberată sau absorbită de către o substanţă chimică în timpul unei transformări de fază fără schimbare de temperatură, cum ar fi topirea zăpezii sau fierberea apei.

Căldură latentă este cantitatea de căldură primită sau cedată de un corp sau de un sistem de corpuri într-o transformare termodinamică de fază izoterm-izobară.

Corespunzător transformărilor de fază posibile, se definesc călduri latente, numite şi capacităţi termice latente :

Bibliografie: http://www.energienucleara.go.ro http://ro.wikipedia.org www.referat.ro http://clubulcuriosilor.wikispaces.com/ http://referat.clopotel.ro

Va Multumesc!