CURS DE GERONTOSTOMATOLOGIE

AN IV

ŞEF LUCRĂRI DR. MIHAELA MONICA SCUTARIU

CURS I

Urmarea preocuparilor pentru fenomenul de imbatranire→noi termeni:

GERONTOLOGIE STOMATOLOGICA

GERONTOSTOMATOLOGIE

GERODONTOLOGIE

GERONTOIATRIE

GERONTO-GNATO-PROTETICA

STOMATOLOGIE GERIATRICA

PSIHOGERONTOSTOMATOLOGIE

GERONTOSTOMATOLOGIA= ramura a disciplinelor stomatologiceCare se ocupa cu studiul fenomenelor de involutie normala a elementelorsistemului stomatognat, cu patologia acestora si cu particularitatile terapeutice la persoanele varstnice

Gerontostomatologia

CLASIFICAREA OMS

tinereţea este până la 45 de ani

•Grupa bătrân - tânăr (65 - 74 ani) •Grupa bătrân - matur (75 - 84 ani) •Grupa bătrân - bătrân (85 ani şi peste)

• 55 – 64 ani: presenescenţă •65 – 74 ani: vârsta a treia •75 – 85 ani: vârsta a patra (bătrâneţea

medie) •peste 85 ani: vârstnic, bătrân sau longeviv

• 2 entităţi VB/VC• (concordanta/decalaj VB/VC) cu patologie specifica fiecarei

perioade:

I. - îmbatranire fiziologica

II. -îmbatranire nefiziologica:

III. - îmbatranire patologica

-îmbătrânire individuală-

TEORIILE SENESCENTEI Senescenta este un proces regresiv-

progresiv 1. Teoria determinarii genetice, 2. Teoria erorilor 3. Teoria degradării şi reparării ADN-ului 4. Teoria radicalilor liberi , 5. Teoria sistemelor şi a fiabilităţii, 6. Teorii care admit că în procesul de îmbătrânire intervin

unele organe şi sisteme ca nişte pace-maker-i , 7. Teoria imunologică 8. Teoriile endocrinologice, 9. Teoria uzurii (sau a ratei metabolice) 10.Teoria îmbătrânirii prin intoxicare intestinală, 11. Teoria fagocitozei aplicate la îmbătrânire

12.Teoria lizozomală

IMBARTRANIREA ORGANISMULUI UMAN

Imbătrânirea depinde de

Factori genetici Factori de morbiditate (cumulaţi de-a

lungul vieţii). Factori ecologici.

CURS 2

PATOLOGIA GENERALĂ A VÂRSTNICULUI

•Cuprinde:

• Bolile vârstelor anterioare a caror evolutie

nu difera

•Bolile vârstelor anterioare a caror evolutie

difera

•Bolile specifice vârstnicului = GEROPATII

Boli senzorialeGEROPATIIAfecţiuni psihiceBoli neurologice

Patologia digestivăAfecţiuni cardiovasculare

Afecţiuni respiratoriiBoli renale

Boli de sângeBoli metaboliceBoli endocrine

Boli ale aparatului articularBoli dermatologice

CLASE DE REZORBTIE

Maxilar-Schroder

I Creasta inalta uniforma,Bolta adanca, tub. ProeminenteSinus la distanta

II Creste mediiBolta medie, tub. SterseSinus apropiat de muchia crestei

III Creste desfiintateBolta planaTub. AbsentePerete redus sinus-creasta

SENESCENŢA ORGANULUI DENTO-PARODONTAL

SMALŢUL – MODIFICĂRI INVOLUTIVE

DENTINA – MODIFICĂRI INVOLUTIVE

PULPA - MODIFICĂRI INVOLUTIVE

PARODONŢIU - MODIFICĂRI INVOLUTIVE

OSUL ALVEOLAR – MODIFICĂRI INVOLUTIVMUCOASA GINGIVALĂ – MODIFICĂRIINVOLUTIVE

DESMODONŢIUL

MODIFICĂRI ALE ARCADEI

Modificări funcţionaleMASTICATORIIFIZIONOMICE

FONETICESALIVAGUSTUL

OLFACTIA

CURS III

II.PATOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT LA

VÂRSTNIC

Factori predispozanţi

a) factori generalib) factori localic) factori socio-economici (Harold

Bosco)

Factori generali

- diminuarea reflexelor↓ mobilităţii, agilităţii,↓ acuitatea vizuală şi cea auditivă - demenţa senilă din sindromul Alzheimer - osteoporoza

Factori locali pierderea dinţilor naturali purtarea de proteze deficitare, prezenţa structurilor dentare fragile modificări structurale ale mucoaselor modificări structurale de la nivelul oaselor maxilare persistenţa resturilor radiculare sau a

leziunilor osteitice modificările glandelor salivare ( ţesut

glandular atrofiat) modificările microbismului oral =>frecvenţa

stomatopatiilor (Candida)

Factori socio-economici

retras din activitatea profesională(pensionare)

status economic scazut singurineglijeaza tratamentul, igienizarea efectele secundare ale medicatiei pentru

boli generale

I.CARIAII. MILOLIZA CERVICALAIII. UZURA DENTARAIV.TRAUMATISMELE

BOLI ALE ŢESUTURILOR DURE DENTARE

Caria dentară

* coronară =smalţ (primară sau secundară, fisurale ocluzale)

*colet=cement(gingivală,supraf.radiculară,senilă),

MILOLIZA CERVICALĂ

proces destructiv lent progresiv în smalţ lipsă de substanţă cuneiformă V, la coletEvoluează fără dentină ramolită (lucioasă) leziune de hipercalcificare⇒ risc fracturi

ABRAZIUNEA uzura patologică =>grupe de dinţi /toată arcada : suprasolicitarea dinţilor restanţi în nr.redus Cauze iatrogene (materiale) Grade şi orientări diferite→deschiderea c.pulpare nivel proximal → abuzul de scobitori în zona vestibulară şi la colet. → exces de periaj

Consecinţe - modificarea ariilor ocluzale, a curbelor de ocluzie.

TRAUMATOLOGIA DENTARĂCondiţionată de: hipercalcificarea dentinei degenerescenţa desmodontală → pseudoankiloză d-alv.

Leziunile traumatice fisurile Fracturile (extracţii, dinţi cu reconstituiri) luxaţiile (liza osului alveolar/) rare avulsia dentară →edentaţie