scăldată de nil

8/20/2019 Scăldată de Nil

1/41

Scăldată de Nil. ţara faraonilor se bucură acum. ca şi în trecut, de binefacerilezeu-Iui-Soare: Ra. spre care priveşte în ecare dimineaţă !arele Sn" de la #ize$.şi care piere în ecare seară % astru întunecat % pentru a duce lumină în împă-răţia morţilor. &semenea strămoşilor săi. fela$ul '(iptului modern, mai ales.primeşte de la Nil toate roadele păm)ntului. *rc)ndu-se în feluca lui. el sc$iţeazăacelaşi (est pe care-l făceau e(iptenii şi acum cinci mii de ani şi stri(ă:+ela ela înălţăm ru(ă rofetului/ ru(ăm Nilul care vindecă bolnavii: ne ru(ămlui &lla$. care ne uşurează munca. 0 mare timonier, călăuzeşte-ne către limanela ela::

iatra de calcar, de cuarţit. de (ranit, de marmură, de (resie, de brecie... iatranepieritoare, ea răm)ne martorul cel mai de seamă al '(iptului &ntic alfaraonilor, în vremuri străvec$i, e(iptenii construiau pentru o e"istenţă innită întimp: veşnicia zeilor şi posteritatea faraonilor, ii zeilor. Se înţele(e, aşadar, de ce1I2I3I4&5II 6IS7R*8'vesti(iile antice, înt)lnite acum în '(ipt, aparţin templelor şi mormintelor, în modobişnuit, casele, fortăreţele şi palatele se construiau din cărămidă nearsă: nu arămas aproape nimic din oraşele '(iptului străvec$i.

utem cunoaşte deci mai bine ce a reprezentat viaţa şi domnia unui faraon,activitatea unor mari dre(ători, reli(ia lor, obiceiurile lor funerare, dec)t viaţaomului din popor, cu bucuriile şi necazurile sale. 6in fericire, ne-a rămas o carteimensă, cu milioane de $iero(life acoperind zidurile templelor şi monumentelorfunerare, la care se adau(ă c)teva papirusuri, neatinse de ur(ia timpului scurs/avem deci o istorie vie a civilizaţiei străvec$iului '(ipt al faraonilor. 6upă prezen-tarea (eo(raei '(iptului, a etapelor descoperirii sale, a amploarei civilizaţieisale, vom depăna istoria '(iptului, nu numai pentru descrierea, în ordinecronolo(ică, a diferitelor epoci şi a evenimentelor care le marc$ează/ c)t pentru a

înfăţişa, pe baza acestor evenimente, viaţa, moravurile şi spiritul marilor faraonicare au creat '(iptul.2om prezenta reli(ia, piramidele, templele, sărbătorile, mumiile, mormintele,Cartea morţilor, ca înc$eiere a descrierii civilizaţiei '(iptului antic.+0, voi zei de la vest de !ems, şi voi, zei care stăp)niţi păm)ntul sacru, 0siris,Isis şi voi. spirite superioare care vă a9aţi la vest de 0n$taoris, $ărăziţi-mi viaţă

îndelun(ată, ca să pot slu;i ka-u\ vostru deşertic (desheref). în te"tele e(iptene mai (urează termenii 'ia meri,

av)nd sensul de +păm)nt iubit> şi ta nutri, cu înţelesul de +păm)nt al nater-ilor,>adică păm)nt al zeilor.Nu se ştie prea bine de ce (recii foloseau, încă de pe timpul lui omer, termenulde Aegyptos, din care noi am făcut Egipt &numiţi autori armă că termenulprovine, deformat, din a-Ka-!tah, numele templului lui ta$, din !ems. 'vreiidin ?iblie dădeau '(iptului numele de "israim, care a dat "isr. în arabă.'ntitatea politică a re(atului e(iptean este deseori specicată în te"telee(iptene: +1ele 6ouă 5ări> sau +1ele 6ouă 8eritorii>. @araonul, simbol al unităţii'(iptului, înfăptuită la începutul mileniului II A... este numit +re(e al celor 6ouă

5ări>.Re(atul de Nord cuprindea delta, întinz)ndu-se în triun($i, de la oraşul !emsp)nă la ţărmurile m)loase ale !editeranei. Simbolul lui era papirusulBC: re(ele din

Nord purta o coroană roşie şi avea drept emblemă albina. Re(atul de Sudreprezenta întrea(a vale a Nilului, de la !ems la $otarele cu NubiaDC/ re(ele din


2/41

Sud purta o coroană albă şi avea drept simbol papura. iero(lifa care redă +1ele6ouă 5ări> este o mono(ramă care uneşte papura cu papirusul.

&R8'& & 60*&IS80RI& '#I8*3*In pra(ul celui de-al treilea mileniu înaintea erei noastre, civilizaţia e(ipteană seface cunoscută, înscriindu-se în istorie, în acelaşi timp, se semnalează e"istenţaunui popor cu o rasă relativ omo(enă, constituirea unui stat, a unei limbi şi a uneieconomii a(ricole remarcabile pentru punerea la punct a unui sistem comple" deiri(aţii.Scrierea neobişnuită, ori(inală, e"prim)nd le(i, obiceiuri, o reli(ie aparte,

între(esc această civilizaţie structurată, care va evolua destul de puţin, timp detrei milenii.3e(endele atribuie re(elui !enes, faraonul primei dinastii, întemeierea '(iptului,care numai în aparenţă este semnalată pe neaşteptate, în realitate, '(iptulprimei dinastii este rezultatul unei acumulări îndelun(ate, dat)nd încă din epocapreistorică. în era cuaternară, (olful a fost astupat, delta şi-a căpătat con(uraţia

actuală şi, datorită faliilor de prăbuşire, apele Nilului &lbastru s-au unit cu cele aleNilului &lb. care era alimentat de ($eţarii situaţi pe culmile înalte ale munţilor&fricii ecuatoriale

% s-au stabilit în 2alea Nilului, alun()nd animalele sălbatice, şi încep)nd, treptat,să cultive păm)ntul şi să semene cereale.Necesitatea de a munci laolaltă, în ec$ipă, prot)nd de inundaţia binefăcătoare,pentru iri(area terenurilor cultivate, îi determină pe oameni să se (rupeze însate, locuind în colibe împre;muite cu (arduri, situate pe ridicaturi de teren, astfel

înc)t să e ferite de creşterea Nilului.2iaţa într-o comunitate stabilă produce o sc$imbare considerabilă în stareasocială şi politică, manifestată prin formarea noţiunii de proprietate funciară şiconcretizarea noţiunii de autoritate, care nu se mai bazează doar pe criteriile deforţă zică sau de îndem)nare la luptă şi la v)nătoare. 1ăpeteniile de $oarde setransformă în căpetenii ale satelor.Oraşul Fayum în neolitic

în cursul mileniilor, aluviunile Nilului au acoperit satele neolitice, în afara celorsituate la baza movilelor articiale (kom). din toate oraşele e(iptene sau în deşer-


3/41

tul apropiat: 'l 0mari, aproape de 1airo. !erimbe ?eni-Salome, la vestul deltei/6ime$. Gom-*şim sau Hasr-es-Sa(a, în depresiunea @aFum.

în $rientul preistori% (!ayot, BJK=, #ordon #$ilde spune: +Staţiunile @aFum-uluise înşirau pe malul unui lac întins, care umplea, la data aceea, depresiunea@aFum p)nă la un nivel superior cu LE m, celui al lacului actual. 3ocuitoriicultivau, probabil, acelaşi soi de (r)u (spe%i&% regiunilor muntoase din Europa%entral) şi de orz, pe care îl (ăsim în '(iptul actual. Se cultiva, de asemenea,inul. 1erealele erau tăiate cu seceri din aşc$ii dinţate de sile", "ate pe un cadru

în(ust din lemn. 1erealele erau înma(azinate în silozuri săpate în păm)nt,acoperite cu împletituri de paie/ erau apoi strivite pe pietre de moară cu faţasuperioară concavă. Se creşteau porci, bovine, oi, capre. 2)nătoarea şi pescuitulfăceau, de asemenea.parte din îndeletnicirile lor.?oabele de (r)u şi de orz, prin datare cu carbon BM, prezintă cifre variind întreMBMJ şi MMMB, î.. 6ar în mod si(ur practicarea a(riculturii în valea Nilului estemult mai timpurie.Arta rupestră&rta rupestrăBC % caracteristică neoliticului din valea Nilului % se înt)lneşte

aproape numai în '(iptul de Sus şi în Nubia. într-o re(iune care se întinde între3u"or şi cea de-a treia cataractă. &ceste (ravuri pot comparate cu toate celedescoperite în Sa$ara


4/41

elefantul este emblema insulei 'lefantina/%discul solar reprezintă oraşuleliopolis


5/41

înşfacă trupul fratelui său şi-l împrăştie în bucăţele. Isis, cu a;utorul surorii saleNeftis, care era soţia lui Set$, a pornit în căutarea celor douăsprezece părţi aletrupului lui 0siris. 'a le-a în(ropat cu evlavie în douăsprezece oraşe e(iptene, însanctuarul lor. 3e(enda spune că cea de-a treisprezecea bucată nu a fostre(ăsită: penisul zeului, în($iţit de un peşte al Nilului.0siris. zeu reînviat, devenea zeul morţilor, iar ma(icienei Isis îi revenea rolul de ave($ea asupra desfăşurării operaţiilor de îmbălsămare.+8oţi se vor înfăţişa lui 0siris % spune te"tul (ravat pe un basorelief mortuar %faţa lor va prinde viaţă şi putere/ nările lor vor simţi răcoarea v)ntului din nord. 'ivor vedea cum creşte (r)ul pe c)mpiile cereşti de la lalu. 1ei vii, pe care ei i-aulăsat la porţile Nopţii, vor veni să depună prinoasele de ecare parte a spiritelorslăvite, şi ei le vor stropi cu apă puricatoare. 6a, toţi, unul după altul, vor reînviaşi se vor a9a pentru totdeauna în faţa lui 0siris, a cărui inimă nu mai bate.>orus, crescut în taină de oamenii mlaştinilor, în deltă, în apropiere de oraşul1$ernnis, a str)ns în ;urul lui oamenii din '(iptul de Pos, pentru a-şi reluamoştenirea furată de Set$. 6ar a intervenit !area 'neadă, tribunalul zeilor şi alzeiţelor.

6ezbaterile erau lun(i şi furia puternicului zeu Set$ % zdrobitoare, într-o bună ziorus i-a retezatmamei sale capul, pentru că aceasta luase apărarea fratelui ei, Set$. 4eii îi vordărui, în compensaţie, capul unei vaci. Războiul dintre unc$i şi nepot va luasf)rşit: orus va înălţat, de zei, la ran(ul de re(e ai '(iptului, iar lui Set$ îi vareveni deşertul sterp şi roşietic, sterp ca el. în cursul unei bătălii, Set$ fusesecastrat de orus, care îşi pierduse un oc$i, în timpul încăierării.!poca t"inită3e(enda spune că ia sf)rşitul mileniului I2. re(ele-Scorpion cel cu coroana roşie,domnind în sud, a ane"at nordul, lu)ndu-şi mitra albă drept cunună. Succesorullui ar fost faraonul Narmer, domn al celor 6ouă 5ări, care şi-a stabilit capitala ia

8$inis şi a introdus în '(ipt +lu"ul şi un fel de viaţăe"trava(ant.>1ăsătorindu-se cu o prinţesă din Sud, Neit$otep, re(ele !enes a domnit LD ani

înainte de a omor)t de un $ipopotam, la o v)nătoare.

!ormintele re(ale descoperite la &bFdos şi ieraonpolis, dat)nd din epocaprimei dinastii, pot atribuite re(ilor a căror listă


6/41

erioada t$inită se înc$eie cu domnia re(elui G$ase$emui. @iul şi succesorul său4oser marc$ează începutul Imperiului 2ec$i.&rta e(ipteană a acestei epoci şi-a +efectuat ciclul de formaţie> după e"presia luiierre du ?our(uet. ,&rtă ranată, a unei curţi ele(ante, adau(ă autorul lucrăriiaraonii %u%eres% arta


7/41

fost numită piramida romboidală, din cauza sc$imbării pantei. Snefru nu a fostmulţumit de acest morm)nt şi a $otăr)t să înalţe, la nord, a doua piramidă, cu obază şi mai mare, a;un()nd la DDE m lun(ime, şi cu o înălţime uşor superioarăceleilalte, deoarece panta era mult mai puţin accentuată.Geops. ul lui Snefru, ne-a lăsat !area iramidă. @iul lui, 6;edef-Ra, care a domnitfoarte puţin, a construit o piramidă % foarte deteriorată, actualmente. 3amoartea sa, Gefren. fratele lui Geops, a urcat pe tronul celor 6ouă 5ări şi. deşi la ov)rstă înaintată, a ridicat o piramidă de înălţime aproape e(ală cu aceea afratelui său.?i$eris, ul lui 6;edef-Ra, i-a fost urmaş. !orm)ntul său re(al nu a fost isprăvit

înaintea morţii sale/ piramida sa, abia conturată, a fost descoperită la 4auiet el-&rFan.*ltima, dintre cele trei celebre ..!ari iramide>, se datorează lui !ierinos, ul luiGefren şi succesorul lui ?i$eris. Inscripţia următoare a fost (ravată pe un fra(-ment al sarcofa(ului său:,....Re(ele-8restie şi re(ele-2iespe !ierinos, cel de-a pururi viu, născut de cer,conceput de zeiţa cerurilor, Nut. urmaşul zeului păm)ntului, #eb, cel preaiubit.

!ama ia, Nut, te învăluie cu numele ei de Vmisteral ceruluiW şi îţi $ărăzeşte o viaţă asemenea zeilor, fără a avea duşmani./:

@iul lui, S$epsesaf, ultimul re(e al dinastiei a I2-a, a renunţat, un timp. la formapiramidală şi a înălţat, la sud de Saara$, un monument impunător, av)ndforma unei piramide trunc$iate, (mastaa).&elatarea lui 'erodot: (araonii asupritori)Nu se ştiu multe despre faraonii dinastiei a I2-a. 1iudăţenie a istoriei: Geops,Gefren şi !ierinos ne-au lăsat piramidele lor impunătoare care înfruntă veşnicia,dar evenimentele desfăşurate în timpul domniei lor ne sunt aproapenecunoscute, cu e"cepţia menţinerii unor e"pediţii războinice în Nubia. 3ibia,Sinai şi 3iban.Se crede că le(endele transmise din antic$itate, de erodot, 6iodor din Sicilia şi

alţii, prezent)ndu-l pe Geops, de pildă, drept un suveran crud şi autoritar, au fostinventate în între(ime de e(iptenii din '(iptul de Pos. îl cităm pe erodot, totuşi,care povesteşte în Eu-terpe/..!i se spune că, p)nă la domnia lui R$ampsinitos. în '(ipt, nu erau dec)t le(ibune şi drepte, iar ţara era în9oritoare/ dar Geops, care i-a fost urmaş, s-a dedatla tot felul de cruzimi. 'l a înc$is toate templele şi a interzis e(iptenilor să-şicelebreze ;ertfele/ apoi i-a forţat pe toţi să lucreze pentru el. *nii au cărat p)nă laNil pietre e"trase din cariere situate în munţii &rabiei/ alte ec$ipe trebuiau săpreia aceste pietre, transportate cu corabia, de pe celălalt mal ai 9uviului, şi să let)rască p)nă la munţii numiţi munţi ai 3ibiei. 0 sută de mii de oameni se a9au,tot timpul, pe c)te un şantier, lucr)nd cu sc$imbul, ind înlocuiţi la trei luni de

alţii. oporul a fost asuprit mai înt)i timp de zece ani, pentru construirea şoseleipe care se cărau pietrele... iramida, ea însăşi a cerut douăzeci de ani detrudă...CC!ai departe, vorbind despre constructorii celor trei !ari iramide, erodotrelatează următoarele:+&cest Geops, după cum am a9at de la e(ipteni, a domnit JE de ani/ la moarteasa. re(atul i-a revenit fratelui său, Gefren. &cesta a călcat întru totul pe urmelepredecesorului său şi, reşte, a înălţat o piramidă, care. mărturisesc, nu seapropie de dimensiunile celei a lui Geops... Gefren a domnit, după cum se pare,JL de ani. 6upă calculul pe care-l fac e(iptenii, aceasta înseamnă o sută şase ani.

în care nu a fost dec)t mizerie: templele înc$ise nu s-au mai redesc$is. 6e aceeaei refuză cu încăpăţ)nare să pronunţe numele acestor re(i odioşi... Se spune că

lui Gefren i-a urmat, pe tronul '(iptului, !ierinos, fratele lui Geops/ acesta nu încuviinţa faptele săv)rşite de tatăl său/ aşadar a redesc$is templele şi a redat


8/41

poporului posibilitatea de a-şi vedea de treburi şi de a continua să aducă ;ertfe,poporul acesta ind vlă(uit, a;uns la ultimul (rad de suferinţă/ dintre toţi re(ii, ela fost cel care a împărţit cel mai bine dreptatea. &ceastă nepărtinire i-a adus omare faimă, ind considerat cel mai omenos dintre toţi prinţii e(ipteni, de p)năacum...>Fiiilui &a: dinastiile a V*a şi a Vl*a&m a9at ori(inea dinastiei a 2-a dintr-un basm al Imperiului de !i;loc: soţia unuipreot al lui Ra a zămislit primele trei vlăstare re(ale ale acestei dinastii, al căruipărinte era însuşi Ra, zeul-Soare. 3e(enda conrmă importanţa căpătată depreoţirnea de la eliopolis


9/41

mperiul 2ec$i ia sf)rşit prin domnia foarte lun(ă a lui epi I. care. timp de M ani,a c)rmuit '(iptul/ domnia acestui faraon pre(urează, însă, decadenţa, care vadura aproape trei secole.2izirii şi (uvernatorii nomelor provinciale a%aparea puterea, în măsura în carere(ele le lasă această posibilitate. Pefuitorii şi $oţii sunt în elementul lor, seconstată o adevărată +revoluţie socială/:. Ooma;ul şi mizeria se intensică.Izbucnesc răscoale populare. Nobilii şi bo(ătaşii sunt prădaţi şi adeseorimasacraţi. 8eroarea domneşte în între(ul '(ipt de Pos. 5ăranii nu-şi mai cultivăpăm)nturile: e foamete. 8e"tele ulterioare menţionează cu groa acesterăzmeriţe, decare totuşi '(iptul de Sus a fost cruţat: +1el care nu avea mi;loacele să-şi facă operec$e de sandale este acum deţinătorul unor mari bo(ăţiiUC&ceastă epocă zbuciumată se înc$eie către anul DEEE A.., atunci c)nd unicitateaputerii este restabilită, datorită re(ilor 8ebei.6inastia a Ql-a, prin faraonul !entu$otep. marc$ează începutul Imperiului de!i;loc. Oapte faraoni se vor strădui să reîninţeze instituţiile Imperiului 2ec$i, ac-tualiz)ndu-le/ pentru propăşirea '(iptului, care va atin(e din nou apo(eul, odată

cu dinastia a Qll-a.O renaştere6inastia a Qll-a, una dintre cele mai ilustre, începe cu &men$emet l


10/41

dictate de faraon:+3a urma urmei, aceşti ne(ri nu sunt oameni cura;oşi/ ei sunt ticăloşi şi laşi.!a;estatea Sa i-a văzut, nu e o minciună. @emeile lor au fost prinse, supuşii lor aufost duşi în robie/ le-am secătuit f)nt)nile, le-am ucis vitele, le-am cules sau le-am ars (r)nele. e viaţa mea şi pe cinstea tatălui meu, eu spun adevărul şi nici ominciună nu a fost rostită de mine în această privinţă.>&men$emet III, &men$emet I2 şi Sebeneferure înc$eie cea de-a Qll-a dinastie,deci Imperiul de !i;loc.Arta #mperiului de %i,locInsucient cunoscută, perioada tulburărilor care au zdruncinat '(iptul se înc$eieIn Imperiul de !i;loc. &rta, dependentă de cerinţele re(ale sau reli(ioase şi depretenţiile nobililor şi ale bo(ătaşilor, şi-a pierdut vi(oarea, estomp)ndu-se înanar$ia mediului social, îndeosebi în nord. &rta ar$itecturală renaşte odată cu re-staurarea puterii re(ale: ea păstrează tradiţia Imperiului 2ec$i, e"prim)ndu-setotuşi într-o manieră diferită.6ispunem de mărturii destul de puţine. 2om cita, de e"emplu, templul dinastiei aQll-a la !edinet-!adi şi cel al iui Sesostris III, la !edammud. !ormintele re(ale

au proporţii mai modeste, mici piramide din cărămidă. "astaa % dispar treptatind înlocuite cu morminte cum sunt $ipo(eeleBC săpate în pereţii st)ncilor.&rta statuară a Imperiului de !i;loc este caracterizată prin două şcoli care sein9uenţează reciproc şi, în cele din urmă, se reunesc. rima conferă persona;eloro e"presie binevoitoare şi bl)ndă, inte(r)nd tradiţia Imperiului 2ec$i, adău()ndu-i însă c)teva elemente de decadenţă. & doua, al cărui centru de creaţie se a9ă lasud, reprezintă o nouă artă, al cărui realism este în mod deliberat dur şi brutal,preamărind virtuţile bărbăteşti războinice.?asoreliefurile şi picturile, în ciuda unor atitudini st)n(ace şi rudimentare"primate, îşi recapătă măiestria recunoscută pe vremea Imperiului 2ec$i.@resce vaste reprezintă numeroase persona;e: pictura animalieră a;un(e la operfecţiune rar înt)lnită.

6ar cea mai mare realizare artistică a Imperiului de !i;loc este incontestabilaceea a orfevreriei, dovedind o măiestrie e"cepţională, fără perec$e. '"ecuţiabi;uteriilor e(iptene care ne-au parvenit demonstrează stăp)nirea unei te$nicideosebite, o uşurinţă şi un (ust desăv)rşit.B= în antic$itate, construcţie subterană, alcătuită din mai multe încăperi,destinate să servească de morm)nt.Soarele trece din luntrea diurnă în cea nocturnă#nvazia "i-sosilor& doua perioadă intermediară se situează între BJE şi BJE. !i(raţiile indo-europene alun(ă popoarele semite din Iran şi din ?abilonia. &ceastă situaţienelinişteşte suveranii celei de-a Qlll-a dinastii, care de la bun început îşi stabilesc

capitala la 8anis. pentru a suprave($ea (raniţa cu &sia. 1ătre BEE, $isoşii


11/41

..Se înt)mplă ca ţara '(iptului să e c)rmuită deSeti l combate $ititii din Siria m2r+a1i +\. la acea vreme, nimeni nu era re(e saudomn al ţării între(i. e atunci domnea un re(e, Seenenra. dar re(atul luicuprindea doar re(iunea din sud, m2r+a1ii puseseră stăp)nire pe oraşele dinnord: monar$ul lor se numea &pozis şi ţara întrea(ă îi aducea pri-noasele unuipăm)nt mănos, încărcat cu toate bunătăţile '(iptuluiUC0r, războiul între cei doi re(i a izbucnit şi Seenenra, în v)rstă de KJ ani. a fostucis în luptă. !umia lui a fost descoperită recent, prezent)nd urmele unei mu-tilări în(rozitoare. 0 secure de luptă i-a despicat partea superioară a frunţii, pe oporţiune de cinci centimetri/ o altă lovitură a pătruns p)nă la creier, deasupraoc$iului drept/ o spadă i-a străpuns obrazul st)n(/ o lance i s-a înpt în craniu,deasupra urec$ii st)n(i şi o măciucă i-a strivit oc$iul, orbita şi rădăcina nasului.

Pertfa lui nu a fost zadarnică, deoarece succesorii lui au izbutit să-i alun(e pem2r+a1i de pe păm)ntul at)t de roditor al '(iptului.1ătre BLEE, un faraon teban, Gamosis, îi respin(e pe $isoşi, spre nord,recucereşte oraşul !ems şi luptă împotriva nubienilor, care vroiau să prote deslăbiciunea de care dădeau dovadă e(iptenii, pentru a pune stăp)nire pe bunurile

lor. @ratele său, &$mosis, cucereşte în BJE oraşul &varis şi iz(oneşte denitivnăvălitorii.&$mes. unul dintre oţerii faraonului va istorisi desfăşurarea unei campanii dintinereţea sa:+Re(ele asedia c$iar atunci oraşul &varis şi eu am luptat ca pedestraş în faţa!aiestăţii Sale. &poi am fost numit pe vasul de război 0n%oronat la "em&s. &poire(ele a purtat bătălii pe apele canalului de la &varis şi eu am înfruntat unduşman, în luptă corp la corp. şi i-am tăiat m)na ca să o duc drept trofeu.&ceastă faptă a fost povestită crainicului re(al şi atunci re(ele m-a răsplătitpentru vite;ia mea, cu un dar din aur. 6upă aceea, iar au fost bătălii în locurileacelea/ m-am luptat din nou împotriva unui sin(ur duşman, căruia i-am tăiatm)na, drept care re(ele mi-a făcut alt dar, din aur. drept răsplată.>

& doua perioadă intermediară sf)rşeşte cu &$mosis, întemeietorul dinastiei a Q2IBB-a. începe Imperiul Nou, care va cuprinde ;umătatea unui mileniu, pe careistoria îl descrie amănunţit şi documentat. Imperiul cel Nou va marcat dedomniile celebre ale suveranilor 8utmosis III sau Ramses II. iar operele de artănepieritoare cum sunt măreţele temple de la 3u"or şi de la Gar-na, mormintele şitemplele necropolei re(ale, îi vor da neasemuita strălucire.IMPERIUL NOU, IMPERIALISMUL EGIPTEAN(iptul, m)ndru şi aro(ant, centru al lumii, a fost supus dominaţiei străine, c)tevasecole. entru viitor pentru imperiul e(iptean pericolul va veni de la răsărit, din&sia şi de la mulţimea de popoare cutezătoare care se ciocnesc de imperialismule(iptean pe care-l vor nărui, în cele din urmă.

Imperiul Nou aduce '(iptului ultimile sclipiri de (lorie. *rmează decadenţa,ocupaţia străină, apoi uitarea. &ceastă perioadă istorică oferă prile;ul de aprezenta noi faţete ale civilizaţiei e(iptene: războiul şi armata, succesiunilefaraonice, o reli(ie eretică, pe c)t de limitată pe at)t de strălucitoare, construireatemplelor şi relatarea făcută de diferite cronici ale vremii.2om împărţi în trei capitole cercetarea noastră cu privire la istoria şi civilizaţiaImperiului Nou.

începutul acestei perioade este marcat de imperialismul e(iptean. @araonii serăzboiesc fără încetare în &sia dar. în acelaşi timp, ei înalţă temple splendide încinstea zeilor şi edică morminte măreţe pentru rămăşiţele lor păm)nteşti. 1elmai însemnat faraon a fost 8$utmosis II, care a c)rmuit '(iptul după domniaambiţioasei atşepsut.

1apitolul următor se referă la perioada amarniană. centrată pe (ura eni(maticădar captivantă a faraonului +împătimit de dumnezeire>, &$enaton, soţul lui


12/41

Nefertiti. ul lui &menos III şi fratele lui 8utan$amon, ilustru prin descoperireamorm)ntului său mai mult dec)t prin scurta lui domnie.*ltimul capitol, cel de-al treilea, evidenţiază întoarcerea la reli(ia cea dreaptă,după erezia lui &$enaton, reluarea tentativelor e(iptene de e"pansiune în &sia.ultimele, de altfel, odată cu domniile lui Seti l si Ramses II.'atşepsut$ .ică şi soţie de regeovestea re(inei atşepsut ne e"plică, mult mai convin(ător dec)t o descriere,moravurile re(ale şi re(ulile de succesiune urmate de faraonii Imperiului Nou.&$mosis, învin(ătorul $isoşilor. prin care se înc$eie dinastia a Q2II-a şi începecea de-a Q2II I-a. are un u. &menos l, care continuă opera începută de tatălsău. 6ar noul faraon nu are, de la soţia sa le(itimă, dec)t ice. *rmaşul lui latronul celor +6ouă 8ări:: va deci un bastard, 8$utmosis l


13/41

întruc)t atşepsut nu-i dăruise i. neliniştit şi dornic să-şi asi(ure succesiunea,pentru a contracara manevrele surorii sale vitre(e: faraonul 8$utmosis II$otărăşte să asocieze la conducerea re(atului pe unul din bastarzii săi,6;e$utimes, preot în templul lui &mon-Ra din Garna, care împlinise BL ani lanaşterea lui atşepsut-!eritre. 1a să-şi atin(ă scopul, av)nd încuviinţareapreoţimii lui &mon-Ra, ei a pus la cale o înşelătorie, pentru a lăsa să se creadă căzeul însuşi desemnează urmaşul la tron.Scena se petrece în anul BJEJ, în templul lui &mon-Ra, în faţa între(ii 1urţi

întrunite acolo. 0 ceremonie fastuoasă se desfăşoară, în cursul căreia barca sacrăa lui &mon-Ra, purtată pe umerii preoţilor, trece pe sub o frumoasă colonadă,ridicată de cur)nd de către 8$utmosis II. 6eodată, barca pare că intenţionează săscape de purtătorii ei, care şovăie/ apoi. împinşi de o putere nevăzută, ei străbat

încăperea aceea vastă, în toată lun(imea ei, pentru a se opri în fata unui preott)năr. 'ste c$iar 6;e$utimes, bastardul faraonului. *rmareaY 0 citim pe unui dinzidurile templului de la Garna, construit sub domnia faraonului 8$utmosis III,@araonul mărturiseşte cum a fost desemnat pentru a-i succeda tatălui său:% 'u sunt ul lui. căruia el i-a impus să se urce pe tron, încă de c)nd eram în

faşă/ el m-a zămislit, cu toată cinstea şi spiritul de dreptate al inimii sale... &mon-Ra făcea încon;urul sălii $ipostile. trec)nd de ambele părţi... Inima celor care sea9au în primul r)nd nu reuşea să i înţelea(ă ()ndurile, iar el privea în ;ur.căut)nd-o pe !aiestatea !ea în toate părţile. Recunosc)ndu-mă, el se opri... !-am aruncat la păm)nt, pe lespezi. !-am înc$inat în faţa lui. 'l mă aşeză în faţa!a;estăţii Sale eu eram aşezat pe V3ocul Re(eluiW>.!arele preot al lui &mon-Ra interpretează de îndată oracolul zeului, @n sensuldorit: acest t)năr a fost ales ca fericit urmaş al tatălui său. întrea(a 1urte, careasistă la acest miracol, aclamă pe viitorul suveran desemnat cu at)ta solemnitatede către &mon-Ra.Inutil să descriem m)nia şi furia lui atşepsut c)nd i s-au adus la cunoştinţă cele

înt)mplate.

*ra ei se concretizează, peste un an. prin asasinarea faraonului. &şa după cumera prevăzut, bastardul îi succedă, sub numele de 8$utmosis III. şi procedează caşi tatăl său pentru a-şi consolida le(itimitatea re(ală: se pre(ăteşte să secăsătorească cu sora sa vitre(ă mai mare, Nefrure. 6ar, de acum încolo, indatotputernică, atşepsut nu i-o permite şi îşi manifestă autoritatea sa deplinăprintr-o re(enţă absolută, în-depărt)ndu-l pe t)nărul faraon, căruia i s-a ur)t totaştept)nd DD de ani p)nă să domnească cu adevărat.0emplul (unerar al (araonului*(emeie&mbiţioasă, m)ndră, însetată de putere, aceasta era, probabil, rea acestuifaraon-femeie. care a vrut să i se înalţe un templu funerar de proporţiiimpresionante. demn de concepţia suveranei cu privire la nemurirea sa. 'a a ales

un loc măreţ, pe ţărmul occidental al Nilului, în faţa 3u"orului.+uţine monumente, în lumea întrea(ă % scrie ierre du ?our(uet % au darul dea copleşi su9etul artistului, prin desăv)rşirea frumuseţii, ca templul funerar alre(inei atşepsut, la 6eir el-?a$ari. 'l impresionează puternic, prin armoniaperfectă, cea mai comple"ă şi cea mai adevărată, care pune în valoare, dincolode calea de acces care-şi croieşte drumul în nisip, succesiunea ascendentăateraselorsalealun(ite, sclipitordealbe, reliefată de ocrul munţilor, a căror linie decreastă, depăşind în întindere şi domin)nd suprafeţele lor orizontale, sf)rşeşteprin a se spri;ini de albastrul intens al cerului.>!onument al or(oliului, în cinstea suveranei, pentru slava ei veşnică, acesttemplu cuprindea aproape două sute de statui reprezent)nd-o pe atşepsut: pebasoreliefurile (ravate cu multă neţe se putea desprinde ecare eveniment

însemnat al domniei sale, evocat în acest plastic poem epic, destinat preamăririinumelui ei. @ără nici o reticenţă ea se descrie astfel:


14/41

+!a;estatea Sa a devenit mai însemnată dec)t oricare alta. 1eea ce avea era $ardumnezeiesc şi dumnezeieşti erau toate c)te le făcea. !intea ei era divină.!a;estatea Sa. ca fată t)nără, frumoasă şi desăv)rşită, era îndră(ită de zeiţa *to,care-i admira trupul divin. 'a este acum o femeie cu aer distinsăatşepsut a poruncit să se înscrie, pe piatra unui obelisc de la Garna, unul dintrecele pe care vrusese să le înalţe la v)rsta de treizeci de ani, aceste cuvintetrufaşe:+Iar voi, cei ce veţi vedea, după un lun( şir de ani, aceste monumente care văvor vorbi despre ce am făptuit, veţi spune: VNu ştim cum au putut să realizeze unmonument at)t de măreţ, cu totul din aur, ca şi c)nd ar f i fost o muncăobişnuităW. entru a-l polei cu aur. am dat aurul cu obrocul de măsurat cereale,cum se c)ntăresc (r)nele. Iar c)nd !a;estatea !ea a anunţat cantitatea de aur,ea era at)t de mare, înc)t depăşea orice înc$ipuire a celor 6ouă 5ări... 1)nd veţiauzi aceste vorbe, să nu spuneţi că a fost o lăudăroşenie deşartă, ci spuneţi maicur)nd: V1)t de bine i se potrivea şi c)t era de vrednică de tatăl săuW.C:

!1pediţie în ţara Punt*nul dintre episoadele evocate de re(ina atşepsut pe templul său funerar

reprezintă e"pediţia faimoasă în ţara unt. în DEEE ani, navi(atorii e(ipteni au abordat de trei sau patru ori, ţara unt, pecare o situau la sud-est de ţara lor, de ambele părţi ale mării Roşii, pe care ei onumeau +marea verde>.untul era o ţară care aparţinea 0rientului, după cum o dovedeşte Imnul adresatlui &mon-Ra. în care se spune că re(ele-Soare vine din unt pentru a coborî înţara !atiau


15/41

cu a;utorul unor scăriţe oblice. 5ara era înţesată de bo(ăţii: piatră, lemn, ldeş şianimale necunoscute în '(ipt. 1orăbiile au fost încărcate cu e"emplare din toatearticolele deosebite, care urmau a înm)nate la 8eba.+1orăbiile au fost încărcate din plin cu toate minunăţiile ţării unt, cu toatelemnele frumos mirositoare ale 5ării 4eilor, cu (rămezi de răşină de smirnăBC, cuarbori netăiaţi din a căror scoarţă se e"tra(e smirna, cu abanos, cu ldeş curat,cu aurul verde de ia 'mu, cu lemn de scorţişoară,... cu maimuţe, c)ini... şi cu pieide panteră din sud... Nici unui re(e nu i s-au adus vreodată daruriasemănătoare.>&poi. navi(atorii e(ipteni s-au îmbarcat împreună cu căpeteniile ţării unt, invitaţisă mear(ă la 8eba. unde re(ina i-a aşteptat, cu tot fastul cuvenit, primindB= răşină e"trasă din scoarţa unui arbore e"otic, care arde răsp)ndind un miroscaracteristic si se foloseşte în medicină, în partumerie, la ceremoniile reli(ioase şila îmbălsămare.

prinosul respectului lor, precum şi darurile: o panteră vie în lesă, o (irafă sveltă.($eparzi şi c)teva păsări mari care ciripeau mult.

atşepsut a dăruit toate bo(ăţiile acestea preoţilor lui &mon şi a or(anizat oceremonie solemnă în templul zeului la Garna, ceremonie în cursul căreia ..cupropriile ei m)ini şi-a parfumat trupul cu tot ce era mai înmiresmat înc)t mirosulplăcut pe care îl răsp)ndea era asemenea adierii divine, iar mireasma ei seamesteca cu parfumul ţării unt. e pielea ei străluceau podoabele din aur alb,asemenea stelelor de pe bolta cerului, în văzul poporului între(.>'a a pus să se sădească arbori din ţara unt în curtea inferioară a templului săufunerar. &r$eolo(ii noştri au descoperit, în adevăr, trunc$iuri de arbori de smirnă,acoperite cu păm)ntul adus pentru a le susţine rădăcinile.&tunci, preoţii lui &mon s-au adresat lui atşepsut: +@ii binevenită, ică dra(ă,favorita mea, tu care ştii să-mi înalţi frumoase monumente şi eare faci din tronulaparţin)nd marelui ciclu al zeilor, puric)ndu-l, locaşul meu, ca semn al dra(ostei

tale... 8i-am $ărăzit, în dar, viaţa şi pacea/ trăinicia, sănătatea, fericirea de lamine le ai. 5i-am dăruit toate ţările, pentru ca inima ta să se bucure, eu ţi ledestinasem de mult, iar eoniiBC le vor contempla p)nă c)nd se vor scur(emiriadele de ani pe care i-am făurit, unde se vor pomeni operele şi faptele::

B= ecare dintre multiplele emanaţii, ipostaze, forme de manifestare aledivinităţii supreme unice.

&ăz/unarea lui 0"utmosis ###Spre sf)rşitul domniei sale, crez)nd că nu mai are motive să se teamă de nepotulei, atşepsut şi-a dat consimţăm)ntul la căsătoria cu sora lui vitre(ă, Nefrure.

8$utmosis III, care îşi stăp)nea m)nia de ani de zile, se bucura de popularitate înr)ndul oţerilor din armată cărora nu le convenea politica paşnică a suveranei şicare erau dornici să întreprindă din nou e"pediţii de cucerire în &sia, undepopulaţiile începuseră să se revolte împotriva '(iptului.

în cel de-al douăzeci şi doilea an de domnie al fe-meii-faraon, aceasta a fostnevoită să-l lase pe nepotul ei, în v)rstă de K ani, să preia comanda trupelora9ate la (raniţa răsăriteană. 6upă c)tva timp atşepsut a murit, probabilasasinată.0 perioadă scurtă de tulburări a fost consecinţa acestui eveniment. 8$utmosis IIIs-a întors la 8eba în (rabă, în fruntea unui detaşament al armatei sale.Imediat după sosirea sa el a fost încoronat ca unicul faraon şi a curmat cuasprime revolta partizanilor lui atşepsut. 6upă ce a înmorm)ntat-o cu smerenia

cuvenită pe mătuşa lui, ind m)nat de un resentiment uşor de înţeles faţă deaceea care îl îndepărtase de la tron at)ta vreme, el s-a răzbunat postum, într-un


16/41

fel cumplit. &şadar el a ordonat să se răzuiască, de pe toate inscripţiile, numelelui atşepsut, şi al partizanilor ei, înlo-cuindu-le cu al lui, al tatălui lui sau albunicului lui.!ai t)rziu, după moartea re(inei Nefrure, el s-a căsătorit cu sora sa vitre(ă maimică, atşepsut-!eritre, pe care a obli(at-o să renunţe la prima parte a numeluisău. 3a Garna el a poruncit să se ridice o construcţie din zid, în ;urul bazeiobeliscurilor strălucind de aurul cu care erau poleite, obeliscuri înălţate demătuşa lui. astfel înc)t să poată zărit doar v)rful lor, apăr)nd deasupra pietrei.0 iniţiativă care a favorizat păstrarea acestor monoliţi p)nă în zilele noastre,inscripţiile (ravate ind aproape neatinse, intacte.4Napoleon al !giptului50 mie de ani după iluştrii faraoni ai celei de-a 2-a dinastii, 8$utmosis III (ravate într-o încăpere specială a marelui templu al lui&mon. la Garna.

8răsăturile celui desemnat deseori de istorici drept .,Napoleon al '(iptului> ne

sunt destul de bine cunoscute. !umia sa a fost (ăsită, dar destul de deterioratăde către ;efuitorii de morminte: mai e"istă şi numeroase statui, precum şi alteima(ini ale suveranului. !ic de statură, av)nd i ,LJ m înălţime, avea un trupv)n;os, bine conformat, puternic, era nervos şi înzestrat cu o nesecată ener(ie.+1apul său era mare şi inteli(ent, scrie &rt$ur Zei-(all în clasica lui *storie aEgiptului anti%


17/41

însoţească !a;estatea !ea, să mă urmeze.>6upă ce a străbătut lanţul munţilor 1)rmei, printr-o trecătoare str)mtă, înaint)ndcu (reu, pe cai, unul c)te unul, printr-un deleu lun(, armata e(ipteană îşi sur-prinde duşmanii care se aventuraseră prea mult la sud şi care se (răbesc acumsă se desfăşoare în c)mpie, pentru a apăra !e((ido.+6e la primele licăriri ale zorilor, scrie Panine !on-net în Egipt 6uşmanul este pus pe fu(ă de atacul înverşunat al armatelor e(iptene. Re(ii dinGadeş şi !e((ido se refu(iază în spatele meterezelor, primul ind +tras> în oraş,

într-un coş care at)rna de capătul unei fr)n($ii. 0 pradă de război e"trem debo(ată zăcea pe c)mpul de luptă: D care de război, DEEE cai. DEE armuri, pecare duşmanul le părăsise, pus pe fu(ă de e(ipteni.

1a supliment, e(iptenii mai capturează carul de luptă împodobit cu aur şiminunatele platoşe de bronz ale re(ilor din Gadeş şi !e((ido, precum şimobilierul e"trem de bo(at, aparţin)nd domnului care stăp)nea 0ronte: mese dinabanos, ldeş şi aur, bi;uterii, vase preţioase...0raşul este asediat şi încon;urat de contraforti-caţii solide, pentru apreînt)mpina fu(a asiaticilor. 1u toate acestea, vicleanul re(e al Gadeşuluireuşeşte să evadeze: c)nd oraşul asediat capitulează, re(ele nu (urează printrecei o sută de prinţi rebeli care sunt luaţi prizonieri de război. !ai multe femei şisoţii ale re(elui au fost duse în captivitate, în '(ipt.

8$utmosis III. mărinimos, îi trimite acasă, în ţara lor pe aceşti prinţi, ai îndepărtatelor ţărmuri ale 'ufratului, călare pe mă(ari, cu capul întors spre coadaanimalului.

+&ceasta dovedeşte, o dată mai mult, scrie &rt$ur Zei(all, c)t de omenoşi eraue(iptenii. 8$utmosis III le-a iertat tot şi i-a repus în drepturi, în re(atele şi princi-patele lor, cu condiţia ca ecare dintre ei să-şi trimită ul, care era în acelaşi timpsi moştenitorul lor în '(ipt, pentru a educat în spiritul e(iptean şi a deprindemodul de viaţă e(iptean.>Autoritatea egipteană în Asia1ele trei campanii următoare în Siria nu au fost dec)t demonstraţii de forţă, încursul celei de-a cincea e"pediţii, 8$utmosis III a cucerit porturile feniciene şioraşele din nord, în care, după cum povesteşte c$iar faraonul, +(rădinile eraupline de fructe, vinul umplea teascurile şi era băut ca apa, (r)ul pe coastadealului era mai des şi mai frumos dec)t nisipul de pe malul apei... trupele aveau

$rană din belşu(... soldaţii erau ($iftuiţi, porţiile lor de m)ncare le a;un(eaupentru a m)nca pe săturate şi, în ecare zi, trupul lor era uns cu ulei, aşa cum seface în '(ipt, c)nd e vreo sărbătoareUC Se construiesc corăbii la ?Fblos, din lemnde pin de pe colinele libaneze. &stfel, la a şasea e"pediţie, faraonul-războinic îşi

îmbarcă armata şi străbate marea pentru a a;un(e în @enicia. 'l pătrunde deciprin vest. în Siria, a;un(e la 'ufrat şi porneşte să cucerească Gadeşul. 8rupelere(elui din Gadeş nu pot ţine piept înaintării năvalnice a e(iptenilor şi bat înretra(ere. 8$utmosis III se îndură de re(alul său adversar, îl iartă, cu condiţia săse an(a;eze să-i plătească tribut. &sia !ică este neliniştită, tulburată de putereaarmată de e(ipteni. 6in prudenţă, asirienii, babilonienii şi $itiţii se $otărăsc să-şiplătească şi ei tributul şi îl trimit faraonului. 6upă ocampanie % doar de formă % în anul următor, măr(i-nmdu-se la păstrarea şi

întreţinerea bazelor feniciene, faraonul îl atacă pe re(ele din !itanni, un aliatputernic al re(elui din Gadeş. '(iptenii înfr)n( armatele duşmane în cursul a trei


18/41

bătălii şi a;un( la 'ufrat, în localitatea Garemiş. unde soldaţii Nilului sunt uimiţivăz)nd acest 9uviu care , cur(e pe dos, de la nord către sud.>&lte şapte e"pediţii vor necesare pentru a stabili denitiv autoritatea e(ipteană

în re(iunea aceea. e zidurile templului din Garna, c)ntecul de luptă alfaraonului se av)ntă cu putere/ c$iar zeul &mon Ameno.s ##$ necruţătorul

8$utmosis III reluase un vec$i obicei: asocierea la domnie a urmaşului său la tron.&şadar, ca să nu se mai ivească probleme succesorale (reu de rezolvat, 8$ut-

mosis III îşi crescuse ul alături de el, pe tronul re(al.&menos II 6e altfel, el se lăuda cuisprăvile lui, ca şi *lise, mai t)rziu, arm)nd că este sin(urul capabil să întindă

arcul său.rot)nd de faptul că începuse o nouă domnie, după moartea temutului


19/41

8$utmosis III, sirienii şi palestinienii şi-au manifestat făţiş revolta, isc)nd noitulburări.&menos II a fost necruţător: mai înt)i a înfr)nt armata duşmană la 'dom, înalestina.Relatarea e"pediţiei sale (urează pe o inscripţie dintr-un templu, la Garna/astfel, a9ăm că, după aceea:+!a;estatea Sa a trecut 9uviul 0ronte cel cu apele învolburate ca zeul Raşap.&poi el a privit spre arier(arda armatei sale şi. duc)nd m)na streaşină la oc$i. azărit c)ţiva asiatici % veniţi pe furiş din oraşul Gatna. cu scopul de a atacaarmata re(elui % care se îndreptau spre ei, purtaţi de caii lor, care aler(au c)tmai iute cu putinţă. !a;estatea Sa purta asupra sa toate armele de luptă/!a;estatea Sa s-a năpustit ca un şoim asupra arier(ărzii lor care a dat înapoi, cusu9etul deznădă;duit: cădeau unul după altul/ comandantul lor a fost ucis. Nimeninu însoţise pe !a;estatea Sa. 'l era sin(ur, doar cu forţa braţului său drept.!a;estatea Sa i-a nimicit deodată, pe toţi. a luat trupul oţerului, perec$ea lui decai, cărui de război, două arcuri, o tolbă plină cu să(eţi, o platoşă uşoară şi unscut.>

1ampania aceasta I-a dus p)nă la (raniţele statului !itanni, mare re(at la est de'ufrat, în &rmenia, de unde au venit prinţii să-i ceară îndurare +Su9ului vieţii>. 'la luat prizonieri, atunci, şapte prinţi sirieni pe care i-a e"ecutat, după ce s-a întors

în '(ipt. Oase prinţi au fost omor)ţi de faraon, cu lovituri de măciucă şi leşurilelor au fost e"puse la 8eba/ ultimul a fost ucis şi e"pus ia Napata, în Nubia de Sus,

în apropiere de a patra cataractă, pentru ca prinţii nubieni să-i ştie de frică,tem)n-du-se de puterea lui.&cest episod plin de cruzime, nedemn de mărinimia tatălui său, i-a asi(uratliniştea la (raniţele ţării sale şi de atunci domnia lui s-a bucurat de pace.&menos II a murit după douăzeci şi trei de ani de domnie şi a fost înmorm)ntat

în 2alea Re(ilor, aproape de 8eba. !orm)ntul său a fost ;efuit, c)teva secole mait)rziu, şi trupul său a fost scos din sicriu, în B ar$eolo(ul 3oret a descoperit

rămăşiţele păm)nteşti ale re(elui, alături de care se a9a arcul lui cel mare, celfără de perec$e, de care era at)t de m)ndru. !umia lui şi-a reluat locul însarcofa(ul său, unde putem să o contemplăm, în centrul necropolei re(ale.0"utmosis #V se căsătoreşte cu o prinţesă din Asia*rcarea pe tron a noului faraon marc$ează prima opoziţie, foarte desluşită,manifestată faţă de preoţii te-baniailui &mon.*n al doilea 6;e$utimes, u mezin al lui &menos II, avea să domnească destulde puţin, sub numele de 8$utmosis I2


20/41

+S-a înt)mplat în ziua în care prinţul 6;e$utimes a sosit în carul său, la orapr)nzului, şi s-a culcat la umbra acestui mare zeu. 1)nd soarele a arătat amiaza,el a avut un vis: i s-a arătat maiestatea acestui zeu, rostind, cu (ura lui, cuvinteleurmătoare, ca un tată care se adresează ului său:V*ită-te bine la mine, priveşte-mă, ul meu 6;e$utimes, a spus Sn"ul. 'u suntpărintele tău, zeul-Soare, şi îţi voi dărui împărăţia mea de pe acest păm)nt. 8uvei în fruntea tuturor, purt)nd coroana albă şi coroana roşieW.:/6upă ce i-a promis t)nărului re(atul şi stăp)nirea celor 6ouă 5ări. zeul l-aasi(urat de tot spri;inul său:+5ie îţi dau tot spri;inul meu şi toate favorurile mele sunt pentru tine. 8u, departea ta, mă vei ocroti, deoarece, aşa cum mă a9u acum, mă simt ca un bolnav,

înăbuşit de nisipul acestui deşert care mă în(roapă.&i (ri;ă de mine, îndeplineşte-mi voile, ştiind că tu eşti ul meu şi ocrotitorul meu.2ino aproape de mine: sunt cu tine, sunt călăuza ta.>&şa s-a e"plicat faptul că, după moartea tatălui său, 6;e$utimes a fost proclamatfaraon de către preoţii oraşului $n


21/41

Numărul de animale sălbatice v)nate de !a;estatea Sa, în acea zi, a fost decincizeci şi şase de capete.>3a urcarea sa pe tron, nu i s-a putut propune t)nărului faraon nici o prinţesămoştenitoare a re(atului, ca să-i e soţie. 6ra(ostea I-a îndrumat, probabil, sprecăsătoria cu o fetiţă de ob)rşie mediocră, al cărui tată era, după c)t se pare, unprinţ sirian luat prizonier de 8$utmosis III, iar mama era una din numeroaseleprinţese de al doilea ran( care se născuseră în $aremurile re(ale. 8e;e aveaprobabil vreo zece ani c)nd s-a căsătorit cu noul faraon, mai mare dec)t ea cudoi sau trei ani.7ecadenţa în Orient6omnia lui &menos prezintă două trăsături denitorii, în afara dez(ustuluipentru războaie: in9uenţa re(inei 8e;e şi fastul 1urţii sale, cu măreţiaconstrucţiilor sale. &ceastă strălucire nu poate masca, însă, săm)nţa decadenţei.6acă în al cincilea an al domniei sale faraonul a însoţit armata e(ipteană înSudan, care se răsculase din nou, a refuzat să participe la o e"pediţie în &sia, aşacum făcuseră toţi predecesorii săi direcţi. &lianţa cu re(ele din !itanni eratrainică şi el se mulţumea cu at)t.

&menos III şi-a +reîmprospătat> $aremul cel puţin de două ori, aduc)ndu-i-seprinţese asiatice, ca Gi-lu($epa, ica lui Sautarna, re(e în !itanni. şi o prinţesăasiriană, Galim-Sin, ica re(elui ?abilonului.1ătre sf)rşitul vieţii, preţuind tot mai mult farmecele femeilor din &sia, a trimisnenumărate mesa;e în 0rient, ca să i se aducă alte prinţese pentru $aremul său.@araonul (reşise, dezinteres)ndu-se de evoluţia situaţiei politice în !itanni,asupra căreia $itiţii făceau mari presiuni. 1iocnirea era inevitabilă/ situaţia mi-tanienilor devenea critică/ intervenţia trupelor e(iptene i-a salvat. itiţii au vizatde atunci puterea e(ipteană urmărind distru(erea ei. în consecinţă, ei au

încura;at coaliţiile antie(iptene din Siria, aşa cum procedaseră şi mitanienii însecolul precedent. &menos III a lăsat lucrurile în voia lor, cu totală indiferenţă.Succesorul lui a manifestat un dezinteres şi mai mare, năruind ceea ce înfăptuise

8$utmosis III pentru re(atul '(iptului.1a mărturie a (reutăţilor înt)mpinate în 0rient, scrisoarea lui ?iridiFa, una dintrecăpeteniile vasale ale '(iptului, aduce la cunoştinţă următoarele: +1ad la pi-cioarele tale, re(e, stăp)n al meu, zeul meu Soare, şi mă înc$in ţie, de şapte şişapte ori. Spre ştiinţă, spun re(elui că de la întoarcerea în '(ipt a arcaşilor, 3abCaFu a desc$is ostilităţile împotriva mea/ nu mai putem str)n(e l)na, nu maiputem ieşi pe porţile cetăţii în prezenţa lui 3abC aFu, pentru că el a a9at că tu nuai mai trimis arcaşi/ şi acum îşi dă pe faţă ()ndul că e $otăr)t să cucerească!e((ido. 6e-ar putea re(ele să ocrotească oraşul, de teamă ca 3abC aFu să nu-lcucerească în adevăr oraşul este distrus din cauza bolilor şi a molimei, care asecerat numeroase vieţi. ?inevoiască re(ele să trimită o (arnizoană de o sută de

oşteni, pentru paza oraşului>Scrisoarea, cu caractere cuneiforme, înscrisă pe tăbliţe, a fost descoperită la 'I-&marna, oraşul lui &-$enaton. &ceastă mărturie e"traordinară, de pe tăbliţeledin lut ars, a fost (ăsită înt)mplător, în BJ. de o ţărancă/ aceasta săpapăm)ntul pentru a e"tra(e c)teva cărămizi nearse, străvec$i, pe care vroia să lefolosească drept în(răşăm)nt (seakti). &stfel, ea a descoperit un mare număr detăbliţe din lut ars. 6in nefericire, ea a vrut să le v)ndă pe un preţ bun şi,deoarece ne(ustorii îşi arătau neîncrederea, ea a distrus o bună parte din ele.Rămăseseră doar trei sute c)nd lumea şi-a dat seama de valoarea lor istorică, denepreţuit.'"istă numeroase scrisori care prezintă starea de dezordine cresc)ndă dinprincipatele Siriei şi alestinei, în mod teoretic vasale ale '(iptului, dar care se

provocau şi se atacau, folosindu-se de puterea $itită vecină.%area doamnă 8soţia dint9i a regelui


22/41

3eonard 1ottrell în 3oţiile faraonilor +6eşi nu era de o frumuseţe clasică, scrie el, avea mult farmec şi o inteli(enţăvie/ soţul ei era at)t de îndră(ostit de ea, înc)t, c$iar de la începutul domniei adispus ca numele ei să (ureze alături de al său pe toate inscripţiile şidocumentele ociale. 6eparte de a trece sub tăcere ob)rşia ei+nere(ală>, el aarmat-o cu (las tare. @araonul poruncise, la începutul domniei sale, să se înscriepe un scarabeu % reprodus în numeroase e"emplare şi e"pediat în toateprovinciile sale ca o +notă informativă> % numele lui 8e;e, precum şi numelepărinţilor ei lipsiţi de înalte titluri nobiliare, [uFa şi 8$uFa. In înc$eiere, re(eleadău(a: V'a este acum soţia re(elui cel puternic al cărui re(at se întinde de laGaroF, la nord de Sudan, p)nă la Na$arin. în &sia occindentalăW.:/

!orm)ntul părinţilor lui 8e;e a fost descoperit în BEL, de către 8$eodore 6avis, într-un loc retras din 2alea Re(ilor, ca dovadă a consideraţiei deosebite pe carere(ele o acorda soţiei sale. &cest morm)nt nu a fost +cercetat> de ;efuitori dec)to sin(ură dată/ astfel a rămas neatinsă cea mai mare parte a mobilierului funerar.

Re(ele, îndră(ostit de soţia sa preferată, cu rea lui slabă ceda în faţa pretenţiilorlui 8e;e/ de pildă, crearea unui lac articial, pentru plăcerea re(inei. Inscripţiile(ravate pe un scarabeu ne spun că în anul BB al domniei, luna a treia a lui akhit, pe care le

admirăm şi astăzi.&ceste realizări ar$itecturale, care reprezintă apo(eul artei e(iptene clasice, prinranamentul lor deosebit, au fost deseori atribuite (enialului ar$itect &men$otep,ul lui apu. 6atorită preţuirii e"cepţionale de care se bucura, suveranul i-a

în(ăduit lui &men$otep să-şi construiască un templu funerar măreţ, la !edinet-abu. în '(iptul de Pos, el a fost zeicat/ dinastia ptolemaică i-a consacrat ocapelă în templul de la 6eir el-?a$ari, ind slăvit ca zeul care vindecă.&proape de templul funerar al lui &men$otep. o stelă enumera realizărilear$itecturale ale lui &menos III:.&tunci !a;estatea Sa a avut plăcerea de a înălţa un monument foarte mare, cumnu se mai văzuse altul, de c)nd lumea. 'l I-a construit pentru a monumentulpărintelui său &mon, 6omn al 8ronurilor şi al celor 6ouă 5ări, ridic)nd pentru el

un templu (randios, la tribord de oraşul 8eba, o nepieritoare fortăreaţă din (resie, înfrumuseţată cu podoabe de aur/ podeaua ei este din ar(int sclipitor şi toate


23/41

porţile sunt din electrum.> în prezent, din acest templu +de milioane de ani> nu au mai rămas dec)t statuilecolosale, cunoscute drept +coloşii lui !emnon>, portrete ale re(elui, e"ecutate din+(ranit, cuarţit şi pietre preţioase.>+'le sunt mai înalte dec)t bolta cerului. Strălucirea pe care o răsp)ndesc sere9ectă pe feţele oamenilor ca un răsărit de soare..UC@araonul a înzestrat templul său funerar cu multe bo(ăţii, pe care le-a menţionat,amănunţit, într-o inscripţie:+&telierele sale sunt pline de sclavi, bărbaţi şi femei, copiii căpeteniilor din toateţările care i s-au înc$inat !a;estăţii Sale


24/41

&menos III a fost în(ropat într-o v)lcea deşertică dinspre 2alea Re(ilor, undeodi$neau strămoşii lui iluştri. !umia lui ni-l arată ca pe un om de vreo cincizecide ani, suferind de abcese dentare.+educătorul şi tul/urătorul Ameno.s #VRe(ina 8e;e dăruise mai multe ice faraonului, dar în al douăzeci şi patrulea an aldomniei lui &menos III i-a născut un băiat. &cest moştenitor al tronului a fostcrescut de mama lui în cultul zeului-Soare din eliopo-lis, care, de mai mulţi aniera preamărit sub forma unui disc solar, un (lob în 9ăcări, &ton, diferit de Ra. zeulcare e"ista în acest (lob. &ton nu era totuşi o denumire nouă. pentru că eramenţionat de;a în te"tele sacre ale iramidelor.

încă de la început, acest cult cu tendinţă monoteistă a fost combătut de cătreputernica preoţime te-bană a lui &mon, care domina, din epoca Imperiului de!i;loc, viaţa reli(ioasă şi c$iar politică a '(iptului. Să ne amintim ale(ereafaraonului 8$utmosis III, desemnat printr-un ..miracol> în marele templu al lui&mon.&menos I2


25/41

.!oştenitoarea, aleasa de vază, doamnă a (in(ăşiei, dulceaţă a dra(ostei,Stăp)nă a Sudului şi a Nordului, frumoasă la c$ip. împodobit cu două panaşuri,

îndră(ită de &mon cel viu, !area doamnă soţie dint)i a re(elui care o iubeşte,Suverana celor 6ouă 5ări, măreaţă prin dra(oste, Nefertiti, în veci nepieritoare.../:

*imitoare declaraţie de dra(oste din partea unui suveran al unui stat puterniccum este '(iptul Nici o re(ină nu a fost vreodată slăvită astfel.A-"enaton adversar al o/scurantismului religios&menos I2 a fost încoronat la 8eba, unde a rămas şase ani, locuind în palatulvast de la !al(atta, construit de tatăl său. în acest oraş al preoţilor lui &mon. elridică un sanctuar lui &ton, zeul în reli(ia căruia fusese crescut. 'l reia titlul de!are reot al Soarelui (7r mau % marele vizionar= acordat faraonilor din Imperiulvec$i. Neînţele(erile cu preoţii lui &mon devin tot mai ascuţite şi t)nărul suveranse $otărăşte să părăsească 8eba, întemeind o altă capitală, în '(iptul de !i;loc/ el

îşi sc$imbă numele în &$enaton. ceea ce înseamnă +slu;itorul (lobului lui &ton>.'l nu-şi ascunde dispreţul faţă de slu;itorii reli(iei tradiţionale a '(iptului. 'l lereproşează lu"ul şi moravurile: de pildă, în marele templu al lui &mon din Garna,era întreţinut un $arem seducător de aşa-zise +concubine ale zeului>, care, de

fapt, se a9au acolo pentru satisfacerea poftelor preoţilor care slu;eau în templu.&menos I2 arma că +mirosul s)n(elui berbecului sacricat lui &mon supărănările>, ca şi tracul de amulete şi vră;i sau e"cesele +oracolelor lui &mon> care

întreţineau obscurantismul reli(ios şi corupţia politică.+1uvintele preoţilor au devenit mai prime;dioase dec)t cele pe care le-a auzit!a;estatea Sa, p)nă în anul al patrulea de domnie/ mai dăunătoare dec)t celeauzite de re(ele &menos III.>7omnul 7umnezeu unic şi 0reimea$ cu paisprezece secole înainte deCristos&$enaton, sc)rbit de putreziciunea morală a clerului, instaurează în reli(iae(ipteană cultul zeului unic. Re(ele a fost, pe vremea aceea, misticul adorator al

8reimii dumnezeieşti, descoperind-o cu paisprezece secole înainte de 1ristos.

2ec$iul zeu solar Ra sau or-&$ti ,şi, pe de altă parte, cu S$u, ul zeului primordial Ra, adică re(ele însuşi. 'ste opildă a treimii implic)nd relaţia ereditară tată-u, o pildă a doctrinei conformcăreia părintele-creator continuă să trăiască prin ul-carele a fost creat %

întrup)ndu-se într-un sm-(urtot.1artuşele (ravate din ordinul lui &$enaton poartă această menţiune:+Ra \ or &$ti care biruie zările în numele său, S$u, care este &ton.>Re(ele este suveranul pontif al acestei noi reli(ii. 'l este preotul suprem, av)ndcea mai înaltă funcţie ecleziastică. 'l sin(ur cunoaşte, interpretează şi transmitecredincioşilor doctrina unui zeu intan(ibil, invizibil dar omniprezent, tată şi mamă

ai omenirii. &ceastă reli(ie se bazează pe dra(ostea faţă de natură. 8otul, pepăm)nt, e"primă divinitatea lui &ton/ el se face cunoscut prin c)ntece, muzică,dra(oste, voie bună, fructe, vin. 9ori, c)nt al păsărelelor, murmurul izvoarelor... înacest sens imnurile compuse de re(e oferă nenumărate e"emple.Reli(ia tradiţională a '(iptului, în esenţă, era o reli(ie funerară, conrmată de

Pudecata de apoi. 8rebuie că atra(em atenţia asupra cultului lui &ton, care nupune probleme în(ri;orătoare de ordin moral. 4eul solar este numai izvorul forţeivitale: el este esenţa spirituală care cuprinde ?inele, &devărul, 6ra(ostea şi@ericirea.;nul dintre cele mai (rumoase poeme ale literaturii egiptene@iind inspirat de imnurile e(iptene străvec$i în cinstea zeului-Soare şi de diferitelepoeme monoteiste, elaborate sub domnia tatălui său. &$enaton a compus multe

imnuri în9ăcărate pentru a-l slăvi pe &ton. *nul dintre cele mai frumoase poemeale literaturii e(iptene antice, cel mai lun( dar şi cel mai bun, este *mnul %tre


26/41

eulAton.1)t de frumoase sunt zorile pe bolta cerească 0 &ton care e"işti, dătătorule deviaţă 1)nd te iveşti la răsărit Răsp)ndeşti strălucirea ta asupra lumii între(i.

8u eşti frumos, puternic, sclipitor, acolo sus. în înaltul cerului.Razele tale încon;ură păm)ntul, cuprinz)nd tot ce ai creat. 8u eşti Ra şi toţi ţi sesupun: 6ra(ostea ta îi uneşte pe toţi 6eşi tu eşti departe, razele tale sunt pepăm)nt/ 6eşi tu eşti acolo sus. urmele paşilor tăi sunt în lumina zilei.1)nd îţi a9i odi$na la apus. ăm)ntul se scufundă în beznă ca un mort: încăminele lor. oamenii dorm. &coperindu-şi capul. Nările lor nu mai freamătă.Nimeni nu-şi mai poate vedea aproapele. 3i se poate lua totul, de subacoperăm)nt. @ără ca ei să aibă $abar. &tunci leii ies din b)rlo(urile lor. Oerpiimuşcă...*niversul e încremenit în tăcere. 1el care l-a creat se odi$neşte la orizont.3uminos e păm)ntul c)nd răsări.1)nd străluceşti ca &ton. zeu al seninului zilei.

8u alun(i bezna/1)nd îţi arunci razele.

?ucuria cuprinde cele 6ouă 5ări.0amenii se scoală şi sar din pat1)nd îi trezeşti.

8rupul şi-l spală, se înveşm)nteazăSi braţele le ridică, slăvindu-ti zorile.

în lumea întrea(ă ecare se pune pe treabă.2itele sunt duse la păşunat.omii şi plantele cresc.ăsările se înalţă deasupra sm)rcurilor lor.1u aripile ridicate în semn de adorare.0ile zburdă.

înaripatele zboară.

8otul se însu9eţeşte c)nd tu învălui lumea cu strălucireata.?ărcile urcă şi coboară, urm)nd cursul 9uviului.

8oate drumurile se desc$id c)nd te arăţi.eştii din r)uri ţ)şnesc în înt)mpinarea ta.Razele tale pătrund ad)ncurile vastei mări verzi.1el ce ai sădit (ermenele la femeieOi ai dăruit săm)nţa, bărbatului.6)nd viaţă ului în trupul mamei sale.3iniştindu-l ca să nu pl)n(ă.

8u îi porţi de (ri;ă c$iar în p)ntecele mamei lui.

8u îl însu9eţeşti, ca să-şi îndeplinească menirea.1)nd mama lui îl aduce pe lume. 8u îi dai (raiul. 8u îi acoperi nevoile.1)nd puişorul prinde a piui în (ăoace.

8u îi dai su9area vieţii)nă c)nd o poate crăpa.Ieşind din ou.entru a ciripi voios.'l mer(e pe picioarele sale

îndată ce iese de acolo.3ucrările tale sunt nenumărate

Ne sunt tăinuite.0 zeu unic. cu puteri unice.


27/41

8u ai creat păm)ntul după vrerea ta 8u sin(ur:0amenii, vitele, mari şi mici.

8ot ce se a9ă peste între(ul păm)nt 8oate vietăţile ce se mişcă pe păm)nt/ 8ot ce este în aer 8ot ce zboară cu propriile aripi. 8ăr)murile străine. Siria şi Nubia.ăm)ntul '(iptului/

8u pui dreaptă r)nduială.6)nd ecăruia cele trebuincioase...e acest păm)nt tu ai făcut Nilul.

8u l-ai creat după cum ai dorit.entru traiul îndestulat al poporului...1)t de minunate sunt ţelurile tale.0 Stăp)n al veşnicieiSub cerul tău şi străinii au un Nil al lor.

&şa cum au toate vieţuitoarele, în ecare ţară...Razele tale $rănesc (rădinile/'le trăiesc c)nd te iveşti.'le se dezvoltă datorită ţie/

8u creezi anotimpurileentru a înfăptui toate lucrările tale:Iarna, ca să le e răcoare1ăldura, ca să simtă binefacerile tale.

8u ai făcut necuprinsul cerului pentru a te înălţa.& vedea toate c)te le-ai făcut.

8u sin(ur, strălucind cu c$ipul lui &ton cel viu. 8e ridici radios, te îndepărtezi şi te apropii. 1re)nd milioane de forme rin tine

însuţi/ 0raşe, cetăţi şi triburi. 6rumuri şi r)uri: 8oţi te văd în faţa lor6eoarece tu eşti &ton al seninului zilei, pe păm)nt...

8u eşti în su9etul meu.Nimeni altul nu te cunoaşte.6oar ul tău &$enaton.

8u l-ai făcut înţeleptrin voinţa şi puterea ta.3umea întrea(ă este în m)na ta.1$iar aşa cum ai făcut-o.1)nd te ridici, oamenii trăiesc.

1)nd apui, ei mor/0amenii trăiesc prin tine&t)t timp c)t oc$ii lor sunt aţintiţi asupra frumuseţii tale)nă la apusul tău.0rice activitate încetează1)nd tu te odi$neşti la apus...

8u ai creat lumea.Oi ai pre(ătit-o pentru ul tău...&$enaton. a cărui viaţă este lun(ă:Oi pentru cea mai de seamă soţie re(ală, scumpă inimiilui.6oamnă a celor 6ouă ţări

Nefer-nefru-aton. Nefertiti.Nepieritoare în desăv)rşirea frumuseţii ei.


28/41

4Orizontul glo/ului5$ noua capitală a !giptului

otăr)ndu-se să părăsească 8eba. oraşul lui &mon: încă din al patrulea an dedomnie, &$enaton a ales, pentru noua capitală, un loc situat în a BJ-a nom a'(iptului de Sus, pe malul drept al Nilului, în faţa oraşului ermopolis . 'a era situată într-o c)mpie în formă desemilună, măr(inită de un semicerc de coline cu faleze abrupte.

în B s-au descoperit înt)mplător, la 'I-&marna, vesti(iile capitalei lui&$enaton. Oir @linders etrie a început de(a;area lor din BB, iar munca sa afost dusă mai departe de ar$eolo(i (ermani şi en(lezi.+în partea centrală a oraşului &$etaton, scrie 1$ristiane 6esroc$es-Noblecourt,se (ăsesc, reşte, palate a căror structură comportă două clădiri importante:localurile ociale O artă eli/erată de constr9ngere&$enaton şi Nefertiti trăiau acum în palatul lor din centrul oraşului, în tovărăşiacelor doi fraţi mai tineri ai re(elui, Smen$$are şi 8utan$aton. erec$ea re(alănu avea urmaş pe linie bărbătească, ci şase ice: !eritaton, viitoarea re(ină a'(iptului/ !eetaton, care a murit după naşterea unui copil, în al BD-lea an dedomnie/ &n$esenpaaton. de asemenea viitoare re(ină a '(iptului/Nefernefruaton, Nefernefrure şi Setepenre.

în al doisprezecilea an de domnie, re(ina 8e;e, care trăia la 8eba, alături de ceilalţicopii ai săi, s-a dus în noua capitală a ului său. pentru sărbătorirea ;ubileului(he +ed) re(elui. 1u această ocazie s-au or(anizat multe serbări publice şi s-aconstruit un templu special, pentru ca 8e;e să-l poată preamări pe &ton,divinitatea în cultul căreia îşi crescuse ul.*n basorelief mortuar înfăţişează banc$etul pe care &$enaton l-a oferit mameisale. 'ste un e"emplu edicator al artei amarniene, eliberate de constr)n(erilereprezentărilor clasice: Nefertiti (ustă cu delicateţe dintr-o raţă friptă în timp cere(ele muşcă dintr-un os cu multă carne. Re(ina 8e;e oferă c)teva mici cadouritinerei sale ice ?eetaton. aşezată l)n(ă ea/ două ice ale perec$ii re(ale,!eritaton şi &n$esenpaaton, st)nd soase l)n(ă mama lor, îşi spri;ină picioarele

pe mici perne.& fost cea din urmă înt)lnire a ului cu mama sa. Re(ina 8e;e a murit peste c)tvatimp şi a fost în(ropată într-un mic morm)nt, săpat în 2alea Re(ilor.6upă moartea re(inei s-au produs evenimente (rave care au z(uduit 8eba. Separe că un anumit număr de înalţi demnitari tebani insti(aseră la revoltă,

îndemnaţi de preoţii lui &mon.&$enaton s-a arătat neînduplecat. 2inovaţii şi-au primit pedeapsa, cultul lui&mon a fost suprimat, precum şi cultul tuturor celorlalţi zei e(ipteni/ templele şişcolile teolo(ale au fost înc$ise. &ton devenea sin(urul unicul zeu al '(iptului.+'u înc$id toate templele lui &mon, a declarat re(ele Vîmpătimit de dumnezeireW,şi desinţez sursele de prot ale preoţilor. un stăp)nire pe porturile lor, pecorăbiile lor, pe atelierele lor, pe carierele lor pe toate (r)narele lor, pe toate

cirezile lor, care alcătuiesc, cu r)vna şi patima lor de a domina, un stat în stat. eviitor, preoţii pot citaţi să compară în faţa unui tribunal. 8oţi semiţii proveniţi din


29/41

?abilon, care răsp)ndesc moravuri condamnabile în '(ipt, trebuie să părăseascăţara.>6ar &$enaton nu s-a mulţumit numai cu înc$iderea templelor lui &mon.+retutindeni, scrie 1$ristiane 6esroc$es Noble-court, el a dat poruncă să sedistru(ă ima(inile lui &mon, să se răzuiască numele său de pe inscripţii, să i seştear(ă epitetele, precum şi tot ce se referea la emblemele tutelare ale re(alităţiitebane. Se mer(e at)t de departe înc)t se înlătură p)nă şi ima(inea de vultur azeiţei Ne$bet, ca şi $iero(lifa însemn)nd oraşul lui &mon. 0rdinele sunt foarteprecise, şi trebuie respectate pe între(ul teritoriu al '(iptului, p)nă la (raniţa cuNubia, astfel înc)t templele să e de(a;ate de aceste ima(ini detestate.>7uşmanii imperiului acţionează nesting"eriţi$ (araonul nu reacţionează

în acest timp, lucrurile luau o întorsătură supărătoare în Siria. Re(ele Gadeşuluirecucerise nordul Siriei/ re(ele &murru pusese stăp)nire pe porturile feniciene,incluz)nd şi oraşul ?Fblos, vec$i aliat al '(iptului/ în alestina, beduinii răsculaţiluaseră oraşul !e(-(ido, apoi Ierusalimul/ marele re(at !itanni, aliat al '(iptului,cedase în faţa atacurilor date de asirieni şi de $itiţi. Nu a mai rămas nimic dinimperiul asiatic făurit de 8$utmosis III. &$enaton lasă lucrurile să decur(ă în voia

lor, fără a interveni, cu toate ru(ăminţile stăruitoare ale vasalilor lui/ re(eleIerusalimului, &bdu eba, îşi e"primă în(ri;orarea, într-o scrisoare, din care cităm:+&scultă, re(e, suveranul meu, ce prăpăd au făcut pe teritoriul tău !ililu şiOuvardata 'i au trimis trupe din #at$ şi din Geila să atace #ezer/ au pusstăp)nire pe ţara Rubutu/ teritoriile tale se întindeau p)nă la poporul &piru. 6aracum, c$iar un oraş din ţara Ierusalimului, numit ?it 3a$mi, care-ţi aparţinea ţie,a trecut de partea poporului din Geila. 6e-ar vrea re(ele meu să plece urec$ea laspusele slu;itorului său. &bdu eba, trimiţ)ndu-i arcaşi pentru a recuceridomeniul re(al, pentru re(e 6acă arcaşii nu vor a;un(e aici, teritoriul re(elui vacădea în m)inile poporului &piru.>&$enaton nu a trimis arcaşii ceruţi de &bdu eba. ost-scriptumul unei altescrisori, tot at)t de în(ri;orătoare, adau(ă, adres)ndu-se secretarului re(elui:

+3ămureşte-l bine pe re(e: ţara întrea(ă mer(e la pieire>7espărţirea şi moartea*ltimii cinci ani de domnie ai lui &$enaton au fost suportaţi cu (reutate. Re(eleera bolnav şi era conştient de eşecul său: în (eneral, poporul e(iptean nu preaapreciase reformele sale, ind e"trem de tradiţionalist: dacă s-ar păstrat cultulzeilor străvec$i, veneraţi, ar acceptat mai uşor noul cult, impus de faraon, înplus reli(ia mistică, prea elevată, prea subtilă, a zeului &ton, nu îi convenea.3a &marna atmosfera era apăsătoare. ?ucuria şi entuziasmul .de la începutdispăruseră. Nefertiti şi &$enaton erau despărţiţi. Re(ina cea frumoasă trăiaacum într-un palat situat în nordul capitalei &marna/ ea era însoţită de tatăl ei.

înţeleptul &F, cu soţia lui, 8i, şi de ultimile patru ice, dintre care &n$esepaaton,

căsătorită cu t)nărul prinţ 8utanaton. Re(ele locuia, de preferinţă, în palatul!aruaton, la sudul oraşului &$enaton/ alături de el era ica lui cea mare: !eritaton, de altfel preferata lui, căsătorită cu Smen$$are, fratele mai mic alfaraonului.Re(ele a dovedit că avea simţul realităţii, întruc)t, ind conştient de anar$iainterioară şi e"terioară, care creştea necontenit, a încercat o apropiere de clerullui &mon: această tentativă nu a fost înţeleasă de Nefertiti, neînduplecată încredinţa ei, refractară la orice abatere de la noua reli(ie, de altfel străină derealităţile politice.&$enaton l-a asociat pe t)nărul său frate la domnie/ Smen$$are părăseşteatunci &marna, ind încoronat la 8eba. 3a scurt timp după aceea, re(ele+împătimit de dumnezeire> murea, la douăzeci şi nouă de ani.

&$enaton preconizase un ideal, de care se lăsase condus/ el îşi ima(inase viaţamai mult dec)t o trăise, ca pe o realitate vie. ierdut în contemplarea zeului său,


30/41

compun)nd, pentru a-l slăvi, minunate imnuri, înălţ)ndu-i temple desc$ise spresoare, el ne(li;ase cu totul meseria lui de re(e. Statul se prăbuşea, cu încetul,pradă anar$iei cresc)nde, în timp ce re(ele recomanda poporului său iubirea,pacea, frumuseţea, bucuria de a-l slăvi pe &ton. 8otuşi, la sf)rşitul vieţii, intuisecă era necesar să încredinţeze afacerile e"terne unui om de năde;de, (ene-ralulorem$eb, care a şi reluat ofensiva în &sia.6upă moartea fratelui său, Smen$$are devine unicul faraon. 6ar el moarefoarte cur)nd, şi fratele lui 8utan$aton, îi succedă, ind învestit faraon, la&marna. 8)nărul re(e nu are dec)t nouă ani/ re(enţa, aşadar, îi revine luiNefertiti, spri;inită de înţeleptul ei tată, &F.0utan-"amon$ cel care îl instaurează din nou pe AmonIntransi(entă în reli(ia ei, credincioasă cultului lui &ton, Nefertiti răm)ne la&marna împreună cu t)nărul re(e şi soţia lui. 6upă trei ani, 8utan$atonpărăseşte capitala eretică şi se întoarce la 8eba, unde înţele(e să (uvernezesin(ur, ind înscăunat faraon, sub noul nume, 8utan$amon. Re(ina&n$esenpaaton ia numele &n$esenamon.3a 8eba se or(anizează mari festivităţi pentru a celebra, cu multă bucurie, suirea

pe tron a re(elui şi restabilirea dreptului de a-l preamări pe zeul ancestral &mon.reoţii îşi e"ercită din nou profesiunea în temple şi şcoli, relu)ndu-şi privile(iile.&tunci 8utan$amon înalţă o stelă, aproape de al treilea piion al templului dinGarna, pe care se citeşte inscripţia:+1)nd !a;estatea Sa s-a urcat pe tron. templele zeilor şi zeiţelor, de la 'lefanţinap)nă la mlaştinile deltei erau în ruină, altarele erau într-o stare ;alnică şi se de-(radau tot mai mult, năpădite de mărăcini, capelele parcă nu ar e"istatvreodată ca loc de cult, iar încăperile lor vaste se prefăcuseră în spaţii destinateplimbărilor... 6ar după multe zile, !a;estatea !ea s-a urcat pe tronul tatălui săupentru a domni asupra 8eritoriilor lui orus, 5ara Nea(ră şi 5ara Roşie a9)ndu-sesub autoritatea sa::

8utan$amon a murit t)năr, şi el, după nouă ani de domnie, în afara specialiştilor,

nimeni nu şi-ar amintit de numele său dacă nu s-ar descoperit morm)ntul săuintact, dezvăluind lumii moderne fastul funerar al suveranilor e(ipteni.Cele/ra descoperire a morm9ntului6eşi e foarte cunoscută, ind relatată de nenumărate ori, descoperireamorm)ntului lui 8utan$amon şi a bo(ăţiilor pe care le tăinuia merită să ereamintită.'a se datorează cercetărilor asidue ale e(iptolo(ului oTard 1arter şi alebo(atului amator de ar$eolo(ie, lord 1arnarvon, în celebra 2ale a Re(ilor.

în J noiembrie BDD, după ce a de(a;at cele două colibe de piatră de la piciorulmorm)ntului lui Ramses 2I, 1arter a descoperit scara care ducea la morm)ntul lui

8utan$amon. 'l a aşteptat sosirea lordului 1arnarvon, reţinut în &n(lia, ca să

pătrundă în anticamera mortuară.6escoperirea a fost uluitoare, iar bo(ăţiile tăinuite, neasemuite şi nenumărate.+'rau trei scaune mari din aur, notează 1arter, părţile laterale ind sculptate,reprezent)nd animale monstruoase, cu trupul deformat intenţionat, pentru a-lfolosi ca scaun/ capetele, însă, erau realizate cu un realism impresionant.&spectul lor era înfricoşător, în sine, dar, aşa cum le vedeam, ivindu-se din

întuneric, pe neaşteptate, aurite şi sclipitoare, luminate doar de facla noastrăelectrică, capetele acestea proiectau pe zid umbre (roteşti, sc$imonosite.>&nticamera era înţesată cu felurite obiecte, ca: +vase de alabastru, casetedelicate, pictate şi încrustate, ciudate racle ne(re, una, în special, din care păreacă iese un şarpe mare auriu, buc$ete din frunziş şi 9ori, paturi... e st)n(a, o(rămadă nedesluşită de cărucioare răsturnate, pline cu aur şi pietre preţioase

care sc)nteiau. iar în spate ieşea în evidenţă un alt portret al re(elui...>7esc"iderea sarco(agului (a/ulos


31/41

@eluritele bo(ăţii din celelalte trei încăperi ale morm)ntului aşteptau să edescoperite de ar$eolo(ii noştri: ane"a, camera funerară, adăpostind sarcofa(ul,şi camera tezaurului propriu-zis. întocmirea unui inventar complet al morm)ntuluia necesitat c)ţiva ani. în camera funerară nu s-a putut pătrunde dec)t în BB fe-bruarie B89:/ dar au fost nevoiţi să mai aştepte, p)nă pe BE octombrie BDJ,după moartea lordului 1arnarvon, care fusese muşcat de un ţ)nţar veninos, pec)nd încerca să ridice capacul (reu al sarcofa(ului de piatră:+Scripetele care trebuia să ridice capacul sarcofa(ului era pre(ătit. &m datsemnalul operaţiunii, scrie 1arter, într-o tăcere cvasireli(ioasă, lespedea (rea depiatră, despicată în două bucăţi, a cărei (reutate depăşea BDJE ilo(rame, a fostridicată de pe sol. 3umina a pătruns în sarcofa(. 1eea ce am văzut ne-a pus pe()nduri, într-o oarecare măsură am fost dezamă(iţi. Interiorul era împodobit cu(iul(iuri subţiri şi ne de in. 1apacul sta suspendat la ;umătate înălţime. &mdesfăşurat (iul(iurile r)nd pe r)nd şi. cum era r)ndul ultimului, s-a auzit deodatăun puternic stri(ăt de admiraţie: eram uluiţi, tot interiorul sarcofa(ului era plin cue(ia t)nărului re(e.>e D octombrie, masca de aur, at)t de celebră, a fost descoperită pe faţa

mumiei, care, din nefericire, era foarte deteriorată. 8răsăturile bl)nde, calme erauale unui adolescent, plin de nobleţe şi de distincţie.Numărul bi;uteriilor care-l acopereau pe re(e depăşea orice înc$ipuire. &cestfaraon de optsprezece ani era învelit, în sensul strict al cuv)ntului, în mai multestraturi de aur şi de pietre preţioase.&ceasta este povestea bo(ăţiilor funerare ale t)nărului faraon aproapenecunoscut, care nu a domnit dec)t nouă ani, după perioada nesi(ură, confuză,de la &marna, dar care era descendentul vite;ilor întemeietori ai dinastiei a Q2III-a. ale căror morminte, din 2alea Re(ilor, nu fuseseră cruţate de setea de c)şti( a

;efuitorilor, ispitiţi de valoarea e"traordinară a acelor comori.!giptul va avea oare un (araon "itit)3a moartea lui 8utan$amon, le(itimitatea re(ală revenise văduvei sale,

&n$esenamon, deoarece nici un prinţ din familia re(ală amarniană nu mai era înviaţă. 1el pe care-l lua în căsătorie, devenea, aşadar, faraon al '(iptului, în acelmoment a intervenit un episod neobişnuit, relatat de cronicile e(iptene, conrmatrecent de tăbliţele cuneiforme descoperite printre ruinele capitalei $itite attusa,din &natolia.

8)năra re(ină de DD ani, neav)nd posibilitatea de a se căsători cu un prinţe(iptean de s)n(e re(al, scrisese re(elui $itit Suppiluliumas, cer)ndu-i încăsătorie unul dintre ii lui. !ursilis, un alt u al re(elui, a înscris acesteveniment pe c)teva tăbliţe, din care cităm:+2ăduva lui ?ib$uria

Re(ele $itit a încuviinţat p)nă la urmă şi i-a în(ăduit ului lui, 4annuza, să plece în '(ipt. 6ar această alianţă nu era pe placul unui mare număr de înalţi demnitari


32/41

e(ipteni: în cursul călătoriei, o trupă e(ipteană a surprins escorta $itită şi a ucispretendentul la tronul '(iptului. &ceastă misiune a fost îndeplinită, probabil, dinporunca (eneralului orem$eb. care nu dorea, c)tuşi de puţin, ca un prinţ $itit săpună stăp)nire pe tronul '(iptului.&eacţie amarniană puternică&n$esenamon, descura;ată i-a încredinţat conducerea ţării bătr)nului ei unc$i&F, care a devenit faraon şi care, pentru a-şi le(itima autoritatea, s-a căsătorit,probabil, cu t)năra re(ină, despre care nu s-a mai pomenit apoi nimic, în v)rstăde şaizeci de ani. noul faraon nu a domnit dec)t patru ani. lăs)ndu-i (eneraluluiorem$eb (ri;a de a conduce politica e"ternă.

în cele din urmă, acest (enerai a fost urmaşul la tron a lui &F. entru ;usticarea,cam arbitrară, a acestei succesiuni, el s-a căsătorit cu Ned;emmut, ica iui &F şisora re(inei Nefertiti.orem$eb a dus o politică antiamarniană cr)ncenă. &$enaton a fost consideratun duşman de moarte/ templele dedicate lui &ton au fost distruse. Noul faraon adecretat abolirea tuturor anilor din perioada amarniană, elimin)ndu-i din anale.&stfel, i s-a atribuit o domnie de cincizeci şi nouă de ani, în loc de douăzeci şi

patru, pentru umplerea intervalului scurs.orem$eb nu a lăsat nici un urmaş. 'l a desemnat drept succesor al său, unsoldat de carieră din 8anis, în deltă, care a domnit sub numele de Ramses I.

întemeind dinastia a QlQ-a.SFÂRŞITUL IMPERIULUI NOUupă cele c)teva decenii de misticism şi l],. izolare ale epocii amarniene: '(iptulva ]^ redob)ndi (loria de odinioară odată cu ; ; primii faraoni ai dinastiei a QlQ-a.*n loc %UU de frunte îl ocupă, fără îndoială, Ramses al ll-lea, cel mai celebrufaraon al '(iptului. 6ar perioada imperialismului e(iptean victorios a trecut.2ictoriile lui 8utmosis a lll-lea nu s-au mai repetat. Ramses al ll-lea nu va putearecuceri Gadeşul de la duşmanii săi.#ermenii decadenţei, iviţi în cursul dinastiei a Q2III-a, s-au dezvoltat, iar

in9uenţele asiatice sunt evidente, din ce în ce mai mult.*ltimii faraoni ai dinastiei a QlQ-a marc$ează începutul unei decadenţe (rave,care, e"cept)nd domnia lui Ramses al lll-lea şi epoca saită, se va accentua înmod constant, duc)nd '(iptul la pieire.7inastia a aveau să constituie, pentru succesorii lui, o problemă în(ri;orătoare, permanentă.&amses a= ll*lea$ cel care a construit A/u*+im/el@iul re(inei 8ui şi al lui Seti l, Ramses a ll-lea


33/41

fost deseori un uzurpator al muncii altora. @ără şovăială e ordona să se răzuiascăde pe monumentele vec$i numele predecesorilor lui, înlocuindu-le cu al lui. 6acăadău(ăm numărul monumentelor uzurpate, la cel al propriilor construcţii, cu totulremarcabile, se înţele(e că el a transmis istoriei universale o ima(ine strălucită adomniei iui>.

în timpul lunilor de iarnă, reşedinţa lui Ramses al ll-lea era la 8eba. în restul anuluiel locuia ia estul deltei, unde a dispus să se ridice un oraş, numit i-Ramses.1onstructor de seamă şi restaurator, el a înfrumuseţat foarte mult templelee(iptene, în special cele ale lui &mon, la 3u"or şi Garna: în necropola tebană a lui Ramses al ll-lea: ,.Subţire la trup, scrie 3eonard1otîrell, cu s)nii sus plasaţi, într-o roc$ie care-i mula perfect formele, cu bărbiamicuţă ridicată cu m)ndrie, faţa cu trăsături delicate încadrată de o enormă

perucă buclată.>6ar amses al ll-lea a avut numeroase alte soţii, un vast $arem de concubine şisute de copii, cărora le înşira numele, cu multă satisfacţie, pe zidurile templelorsale. rintre frumoasele din $aremul re(al se număra şi ica re(elui $itiţilor.attusil. de care faraonul era at)t de m)ndru înc)t a dat ordin să se înalţe, înnumeroase locuri din tară, stele care să înfăţişeze călătoria viitoarei sale soţii, dela (raniţele &natoliei p)nă în '(ipt. &ceastă prinţesă, al cărui nume e(iptean este!ane-frura, nu a fost în(ropată în 2alea Re(inelor, cinste ce-i era rezervată doarlui Nefertari, prima soţie de faraon admisă în această vale. în(runt9ndu*l pe regele "itit %u>atallu6upă o campanie în Sudan şi alta în 3ibia. Ram-ses al ll-lea, continu)nd politica

tatălui său. va relua e"pediţiile e(iptene în &sia. în Siria situaţia era (ravă. Re(ele $itit înaintase către sud, p)nă la Gadeş, oraşulcelebru situat pe 9uviul 0ronte. în anul J al domniei sale. în fruntea unei armateputernice, Ramses al ll-lea a $otăr)t să lupte pentru cucerirea Siriei, împotrivatrupelor re(elui $itit !uTatallu. căruia i se raliase şi o coaliţie formată dedouăzeci de popoare siriene.

în luna mai BDM, armatele e(iptene a;un( în c)mpia Gadeşului, trec)nd prinvadul 9uviului 0ronte, la Oabluna. &van(arda e(ipteană era comandată c$iar dere(e. încon;urat de (arda sa de mercenari, de sardani-popor de piraţi carenăvălise în deltă şi fusese învins de Ramses al ll-lea: arier(arda era asi(uratăde ..armata lui &mon>. ,.armata lui Ra::, ..armata lui ta$>. ,.armata lui Setrv:.Ramses al ll-lea trebuia să se măsoare cu re(ele $itit !uTatallu, cunoscut ca

strate( puternic. &cesta&spect


34/41

!asca funerară a lui 8utan$amon


35/41

îndeamnă să (raveze scene de bătălie şi propria lui relatare pe pereţii templelor,pe care se pot citi fraze ca:

P-am măcelărit şi i-am dobor)t acolo unde se a9au în timp ce ei îşi stri(au, unulcătre celălalt: VNu este un muritor, ci un zeu atotputernic: tot ce a săv)rşit nueste faptă omenească/ nimeni nu a biruit astfel, p)nă acum at)tea sute de mii deoşteni.W i-am ucis pe toţi. nu a scăpat niciunul.>Strălucirea unei domnii şi procesul dedecadentăIn următorii zece ani, Ramses al ll-lea a întreprins noi e"pediţii în Siria, recucerindcea mai mare parte a ţării stăp)nite de $itiţi. 6ar situaţia evoluase la sf)rşituldeceniului. ?ătr)nul re(e !uTatallu murise şi ul său. attusi III, care îisuccedase, a $otăr)t să se înţelea(ă cu '(iptul pentru a stăvili noua putereasiriană care, după ce pusese stăp)nire pe cea mai mare parte a ţinutului!itanni, se stabilise pe 'ufrat, constituind o prime;die pentru interesele $itite şie(iptene.S-a înc$eiat un tratat de pace între cele două mari puteri/ s-au descoperit douăcopii ale acestui acord, în e(ipteană şi în $itită/ prima dat)nd din anul DD al dom-

niei lui Ramses al ll-lea. 8reisprezece ani mai t)rziu, re(ele $itit în persoană s-a dus la curtea lui Ramsesal ll-lea, d)ndu-i pe ica sa drept soţie.Ramses al ll-lea a domnit în '(ipt mai bine de şaizeci şi şapte de ani. 1elebra samumie, de la muzeul din 1airo, ni-i arată ca pe un moşnea( de K ani. c$el şiridat, cu un nas mare încovoiat şi pomeţi proeminenţi, păstr)ndu-şi, în moarte,silueta dreaptă şi ţinuta m)ndră şi maiestoasă pe care le-a avut în viaţă.+(9rşitul trist al #mperiului Nou

în anul JJ al lun(ii domnii a lui Ramses al ll-lea, prinţul moştenitor, ul săuG$aemuast, mare preot al lui Ra$, şi-a dat su9etul. e tronul '(iptului a urcat unalt u al lui Ramses, !inepta$


36/41

&stfel, pentru e(iptolo(ul RoTton, datele de succesiune ale dinastiei a QlQ-a, încep)nd cu cel de-al treilea faraon, se prezintă diferit, după cum urmează:Ramses II


37/41

'(iptul va muri cur)nd, '(iptul re(ilor cei mari, Geops. 8utmosis al ill-lea şiRamses al ll-lea va dispărea şi el. 0$ nu imediat a(onia va lun(ă. &ceastăcivilizaţie, mai mult dec)t bimilenară, se va stin(e cu încetul, de-a lun(ul c)torvasecole. 'a va avea convulsiuni, tresăltări, care înseamnă tot at)tea reînvieri aletrecutului său ilustru.*n mileniu desparte '(iptul 1leopatrei de cel al lui Ramses al ll-lea. Istoriaacestui mileniu nu prezintă un interes deosebit, deoarece e(iptenii, foartecur)nd, nu vor mai stăp)ni, nici pe destinul lor naţional, nici pe civilizaţia lor.Scrierea devine tot mai sosticată. Scribii inventează mereu noi $iero(life,interpret)nd manuscrisele vec$i cu o e"a(erată meticulozitate a detaliilor, confe-rind culturii un caracter tot mai ermetic. Reli(ia păstrează tradiţiile, fără a lepătrunde prea bine înţelesul. rin miturile lui 0siris. ea caută să descopere oreli(ie a m)ntuirii pentru un popor care are nevoie de acest refu(iu, în timp cedomină scepticismul şi epicureismul, proprii perioadelor de decadenţă. '(iptulmonolit, făurit pentru a înfrunta secolele, nu s-a putut adapta noilor cerinţe(eopolitice. e c)nd invaziile indoeuropene zdruncină ţările !editeranei, ale &siei!ici şi ale #olfului ersic. ţara Nilului cu tradiţii milenare, aşezată la punctul de

;oncţiune dintre &sia, &frica şi !editerana, îşi arată neputinţa de a ale(e..&r trebuit să asistăm, scrie Pean 2ercoutter. Ia o deplasare a centrului de(ravitate politic al '(iptului consecutiv cu deplasarea civilizaţiilor înspre!editerana. 6ar '(iptul se întinde prea mult în lun(ime pentru a putea deplasa,fără prime;die, centrul său administrativ. entru el, stabilirea capitalei în deltăec$ivalează, în mod aproape cert. cu st)rnirea unei revolte a sudului. 8oată(eneza decadenţei se (ăseşte, fără îndoială, în această dilemă. entru a puteasuprave($ea lumea mediteraneană şi a se apăra de ea, '(iptul are nevoie de uncentru situat în '(iptul de Pos, unde să dispună de toate efectivele militare. 6ar,dacă centrul administrativ este situat prea la nord, '(iptul de Sus şi Nubia devin,mai mult sau mai puţin, independente şi atunci periclitează soliditatea re(alităţiifaraonicei&amses al #ll*lea$ ultimul mare (araonSet$na$t este cel care reuşeşte în cele din urmă să-l detroneze pe sirianul larsa,care preluase puterea. 'l fondează dinastia a QQ-a şi (uvernează '(iptul, de laBDEE la BB. @iul lui, pe care-l asociase la tron, a fost cel din urmă faraon ilustrual istoriei e(iptene. 6omnia lui Ramses al Ill-lea


38/41

este şase ani, $oardele indoeuropene ale 3ibiei, str)nse sub conducerea unică aunui comandant. Gaper, au pornit la atac, pentru cucerirea '(iptului, ameninţ)ndoraşul !ems. Ramses al lll-lea i-a învins, şi de data aceasta, a ucis re(ele şi amăcelărit aproape DEEE oameni, în timp ce restul armatei duşmane se împrăştia

în dezordine.e templul funerar al re(elui, situat pe una din laturile curţii de acces ale mareluitemplu al lui &mon, la Garna, este (ravat imnul triumfal al faraonului:+1ei care mi-au încălcat (raniţele nu mai au (r)ne: inima şi su9etul lor au muritpentru totdeauna. 1ei mulţi a9aţi pe mare au fost mistuiţi de un foc pustiitor cares-a întins spre ei, în porturi. e coastă au fost încercuiţi de un zid de er. &u fostucişi, aruncaţi pe mal, iar din corăbiile lor răsturnate se scur(eau toate comorilelor. ?e(uitorii de morminteRamses al I2-lea a succedat tatălui său. urmat apoi de Ramses 2, 2I, 2II, 2III, IQ, Qşi QI. '(iptul se năruie, decadenţa este vădită: anar$ia, autoritatea cresc)ndă apreoţilor lui &mon. foametea, mizeria tot mai mare a poporului şi, în cele dinurmă. ;efuirea mormintelor particulare şi re(ale, semnalate în timpul domniilor lui

Ramses Q şi Ramses QI.rezentăm mai ;os o relatare a felului în care operau $oţii:

scăldată de nil

Documents