SHINTARAM

GREGORY DAVIDROBERTS

Traducere din limba englezd gi note deRaluca gi Christian Tindsescu

nil

Pqrteo intdi

Mi-a luat mult timp gi am stribitut aproape lntreaga lume pAni amaflat ceea ce gtiu acum despre dragoste, despre destin, despre alegerile pecare le facem, lnsi esen;a acestor lucruri m-a lovit intr-o clip5., ln timp ceeram lnlinguit de un zid gi torturat. Printre urletele din mintea mea, mi-arndat seama cumva ci pAni gi cuprins de acea driceasci stare lnlinguiti, deacea lipsi de sperangi, eram lnci liber: liber si-i urisc pe oamenii care mitorturau sau si-i iert. $tiu, poate nu pare mare lucru. insi atunci clnd tre-sari spintecat de mugciturile lanEurilor, cAnd asta este rot ce ai, acea liber-tate pare si fie un univers de posibiliri;i. Iar alegerea pe care o faci, lntre aurl gi a ierta, poate deveni povestea viegii tale.

A mea este lungi gi ticsiti. Eram un revolugionar care lgi pierduse ide-alurile ln heroini, un filosof care lgi pierduse integritatea ln nelegiuiri gi

un poet care lgi pierduse sufletul intr-o lnchisoare de maximi. securirate.Cind am evadat din acea lnchisoare, sirind peste zidul din fagi, printredoui turnuri de pazi, am devenit cel mai ciutat om din tara mea. Norocula fugit cu mine gi m-a lnsogit ln toati lumea, pini ln India, unde am inuatln rAndurile mafiei din Bombay. Am fost traficant de arme, contrabandistgi falsificator. Am fost legat ln languri pe trei conrinenre, bitut, lnjunghi-at, lnfometat. M-am dus la ri.zboi. Am stat in bitaia pu$tilor dugmanilor"

$i am supravieguit, ln timp ce alEii din jurul meu au murit. Mulgi erau maibuni decAt mine: oameni mai buni, a ciror viagi a fost niruiti de gregeli qi

irositi de clipa blestemati. a dragostei, a indiferengei sau a urii altcuiva. Iareu i-am ingropat pe prea mulgi dintre ei gi le-am plAns povegtile gi viegileln propria-mi viagi.

insi povestea mea nu lncepe cu ei sau cu mafia: ea se lntoarce la primameaziln Bombay. Soarta m-a mAnat aici. Norocul a flcut cirgile c:re m-aucondus la Karla Saaranen. Iar eu am lnceput si-mi joc cartea din primul mo-ment ln care am privit ln ochii ei verzi. Aga lncepe aceast5. poveste, ca toatecelelalte - cu o femeie, un orag gi un dram de noroc.

Primul lucru pe care l-am observac ln Bombay, ln prima mea zi rn acesrora$, a fost mirosul deosebit al aerului. L-am simtrit lnainte si aud ori sivid ceva despre India, chiar gi cand am mers de-a lungul coridorului carelega avionul de aeroporr, ca un cordon ombilical. Acel miros m-a lncantatdin primele clipe petrecute ln Bombap fugit din lnchisoare gi nou ln lu-mea largi, lnsi nu am putur si ll identific. Acum gtiu ci era mirosul dul-ceag qi transpirat al speran;ei, opusul urii; gi, ln acelagi dmp, aroma acrigi lnibugitoare a licomiei, opusul mirosului iubirii. Era mirosul zeilor, de-monilor, imperiilor gi civilizagiilor care lnfloresc ai decad. Era mirosul pie-lii albastre a mirii care se simte oriunde te-ai afla in Island ciry qi miro-sul metalic de sange al mitralierelor. Miroseau agitagia, somnul qi risipa amai mult de gaizeci de milioane de animale, mai mult de jumitare fiindoameni gi gobolani. Mirosea a inimi frante, a lupti pentru supravieEuire, aegecuri gi iubiri care ne fac mai curajogi. Mirosea azecemii de restauran-te, a cinci mii de temple, almre, biserici gi moschei, a o suti de bazaruricare vand numai parfumuri, condimente, timaie gi flori proaspit tliate.Karla l-a numit odati cel mai urat miros frumos din lume, gi binelngelesci avea dreptate, a$a cum avea dreptate in legituri cu toate lucrurile. inslacum, ori de cdte ori mL lntorc ln Bombay, am acel sentiment dintdi aloragului - acel miros, mai presus de toate - care imi ureazi bun venit giimi spune ci am ajuns acasi.

urmitorul lucru pe care l-am observat a fost cildura. La nici cinci mi-nute dupi aerul condigionat din avion, stand la cozile din aeroporr, haine-le lmi atarnau pline de sudoare. Inima imi palpita sub tirania noii clime.Fiecare risuflare era o micr victorie furioasi..Am descoperit mai tarziuci sudoarea junglei nu se opregrc niciodati, pentru ci argiEa umedi stiru-ie 9i ziua, gi noaptea. Aceasti umezeali. lnecicioasi ne face pe toEi cei dinBombay asemenea unor amftbieni ce respiri apa din aer; lnvegi si triiegticu ea gi si-gi placi, sau pleci.

Apoi erau oamenii. Asamezi, jagi, punjabieni; cei din Rajasthan, Bengalgi Tamil Nadu; cei din Pushkar, Cochin qi Konarak; casta rizboiniciloi abrahmanilor, a intangibililor; hinduti, musulmani, cregtini, budigti, persanizoroastrieni, jainigti, animigti; piei albe qi negre, ochi verzi, ciprui-aurii ginegri; toate feluritele chipuri gi forme ale acelei extrayaganre diversitigi,acea incomparabili frumuse,te numiti India.

Toate acele milioane de ftinge gi lucruri din Bombay. cei mai buni prie-teni ai traficantului sunt cathrul qi cdmila. Catarii sunr cei care trec singurimarfa de contrabandi prin punctele de control de la frontieri. cimilelesunt turigtii negtiutori care li ajuti pe contrabandigti si treaci graniga.Pen*u a se camufla mai bine, atunci cand folosesc pagapoarre r",,

"it"acte de identitate false, conrrabandigtii se insinueazi prinrre tovariqele lor

10

de cilitorie, cimilele, care li trec, tn sigurangi gi firi si lntAmpine vreorezistengi, prin punctele de control din aeroporturi sau de la frontiere, fbrica cineva si lEi dea seama.

Dar pe-atunci lnci nu gtiam toate asrea. Am lnvigat arta contrabandeimult mai tdrziu, dupi ani de zile. La prima mea cilitorie ln India m-ambazat, pur qi simplu pe instinct, singura marfl pe care o introduceam ile-gal fiind eu tnsumi, eu gi libertatea mea hiituiti., fragili. Cilitoream cu unpa$aport neo-zeelandez ln care inlocuisem fotografia originali cu a mea.Fi.cusem eu lnsumi manevra, gi era departe de a ft una perfecti. Eram sigurci ar fi recut prin orice verificare de rutini., dar gtiam ci daci ar fi stAr-nit cea mai mici suspiciune gi s-ar fi cerut verificiri la inaltul Comisariatal Noii Zeelandear fi fost identificat rapid ca fals. In timpul zborului de laAuckland in India am tot umblat prin avion ln ciutarea grupului potrivitde neo-zeelandezi. Am gisit o mici gagci de srudengi care fbceau a douacilitorie spre subcontinent. RugAndu-i si-mi tmpirtigeasci din experiengalor in India gi si-mi vAndi cAreva ponturi bune de gdut ca rurist ln zoni,am legat o firavi relaEie care ne-a adus impreuni la punctele de control dinaeroport. Togi funcAionarii indieni pe la care am trecut au presupus ci gi eucilitoream impreuni cu grupul acela voios 9i inocent, aqa ci verificarea a

fost doar una de rutini.Apoi mi-am vizut singur de drum, srecurlndu-mi prin lmbulzeali

pAni la soarele izbitor qi ingepltor din afara aeroportului, beat de bucuriaevadirii: inc5. un zid escaladat, o alti granigi rraversari, alti zi gi alti noaptein care si fug gi sI mi ascund. Evadasem din inchisoare cu aproape doi aniin urmi, dar ln viap de fugar chestia e ci trebuie si evadezi ln permanengd.,

zi qi noapte. $i, cu toate ci nu egti complet liber, de fapt niciodati completliber, existi speran*a qi emojia lnfrico;ati in faEa noului: un nou pagaport,o noui gari, noi riduri de groazl.lntipirite pe faga mea teniri, sub ochiicenugii. Stiteam acolo tn mijlocul strizii forfodnd de lume, sub strachinasinilie gi dogordtoare a cerului din Bombay, iar inima mi-era la fel de cura-ti gi de lnsetati de promisiuni ca o dimineagi bituti de musonul proaspitln gridinile din Malabar.

- Domnule, domnulel se auzi o voce de undeva din spatele meu.O mAni mi-a ingftcat bragul. M-am oprit. Mi-am lncordat toEi muqchii

trupului, gata de lupti gi mi-am inghigit frica. ,,Nu fugil Nu intra ln pani-ci!" M-am lntors.

Un om scund, lmbricat inu-o uniformi maronie jegoasi, cirAnd ln-tr-o mAni chitara mea. Dar ce zic scund, era un mirungel, un pitic, cu uncap imens gi cu acea inocengi uluiti tipici sindromului Down lntipiriti pechip. Mi-a lntins chitara.

- Muzica dumneavoastri., domnule!V-a;i pierdut muzica, nu-i aga?

ll

Era lntr-adevir chitara mea. Mi-arn dat seama pe loc ci trebuie s-o fi ui-tat lAngi banda care aducea bagajele. CAnd am surAs, aritAndu-mi u$urareagi surprinderea, omul mi-a rAnjit la rAndul lui cu acea sinceritate perfecti decare ne temem cu togii gi pe care o numim prostie. Mi-a dat chitara gi amputut si observ astfel ci avea degetele mAinii prinse lntre ele de o membra-ni. Am scos cAteva bancnote din buzunar gi i le-am lntins, dar el s-a datinapoi, gontAciind pe picioarele groase.

- Firi bani. Suntem aici doar ca si fim de ajutor, domnule. Bine a;ivenit la India! mai zise, 9i dispiru lipeind prin pidurea de trupuri care ocu-pa drumul.

Mi-am luat un bilet pAni tn orag, cu Linia Auto a Veteranilor, autobu-zele conduse de fogti militari din armata indiani. M-am uitat cum mi-auluat rucsacul gi geanta de voiaj gi mi le-au trAntit cu o precizie gi o violenginongalante sus pe capoti, peste mormanul de bagaje, gi m-am hotirAt si-migin chitara ln brage. Mi-am gisit un loc pe bancheta din spate, unde s-au mai

^rezatdoi pasageri pletogi. Autobuzul s-a umplut rapid cu indieni qi striini,

majoritatea oamcni tineri, care cilitoreau la pre;uri cdt mai mici.Cind autobuzul a fost aproape plin, goferul s-a lntors in scaun, s-a ln-

cruntat amenin;itor la noi, scuipAnd un jet rogu-aprins de flegmi plini de

betell prin uqa deschisi, gi ne-a anuntat plecarea iminenti:* Thih hain, chalhPMotorul a lnceput si huruie, intri ln vitezi cu un geamit gi un bufnet,

dupi care am luat-o din loc cu o vitezi alarmanti prin mulEimea de ha-mali gi pietoni care se ridicau lntr-un picior, gAgneau sau ficeau repede unpas lntr-o parte, ferindu-se doar cAtriva milimetri. Controlorul nostru, ri-mas pe treapta de jos, li lnjura cu o dugminie miiastri.

Drumul de la aeroport ln orag a lnceput cu o por{iune de autostradi lar-gi, moderni, mirginiti de giruri de copaci qi arbuqti. Semina foarte multcu decorul ordonat, pragmatic, din jurul aeroportului din oragul meu -Melbourne. Aceste priveligti familiare mi-au indus o stare de toropealigi relaxare destrimati violent de o brusci lngustare a drumului, de parciefectul fusese calculat. Cici, tn vreme ce copacii dispireau de pe margini,prima imagine a mahalalelor, apiruti tocmai cAnd multele benzi ale auto-strizii se uneau lntr-una singuri, mi-a stripuns inima cu gheare de rugine.

Asemenea unor dune maronii qi negre, hectarele de mahalale se ln-tindeau de la marginea qoselei pAni la orizontul pe care ll podideau cumiraje mAnjite de cilduri. Aceste adiposturi chinuite erau incropite din

I Cunoscuti qi sub numele de Piper betle, betelul este o planti agigitoare pe care indienii oconsideri sacri. Foile proasperc au un gust picant gi ln Asia sunt consumate zilnic.2 ,Foarte bine, si mergem!" (hindi tn original).

t2

zdrenge, resturi de plastic qi hArtie, din rogojini de trestie gi beje de bambus.Cocioabele se rezemau una ln alta, separare de alei foarte lnguste gerpuindde-a valma. Nimic din aceste lntinderi imense nu se ridica prca mult pes-te un stat de om.

Pirea imposibil ca un aeroport modern, plin de cilirori prosperi gi cugeluri precise, si se afle la numai cAEiva kilometri de acele vise zdrobite, dincare r5.misese numai cenuga. Prima impresie a fost ci acolo avusese loc o

tu.etrtifalfcatastrofh gi ci acele mahalale fuseseri de fapt taberele de refugiagi rezer.a-te supravieguitorilor nesiguri pe picioare. $i lntr-adevir, dupi cum am aflatcAteva luni mai tirziu, locuitorii mahalalelor chiar eraa supraviquitori, darcatastrofele care ti goniserl pAni acolo din satele lor de bagtini erau siricia,foametea Ei virsirile de sAnge, Cinci mii de noi asemenea supravieguitorisoseau tn orag in fiecare siptimAni, siptimAni de siptimAnl * d"

"rr.Pe misuri ce kilometrii zburau pe lAngi noi, iar sutele de oameni dinacele mahalale deveneau mii, apoi zeci de mii, sufletul mi se zvArcolea. MisimEeam pAngirit de propria sinitate gi de banii pe care li aveam ln buzu-nare. Daci o simgi ln vreun fel, e o mili absolut sfrqietoare, sentimentul pe

care il triieEti atunci cAnd te lntAlnegti prima dati cu nenorociEii planetei.

Jefuisem balci, vAndusem droguri gi ml bituseri gardienii pani imi rupse-

seri oasele. Fusesem lnjunghiat, gi tnjunghiasem la rAndul meu. Evadasem

dintr-o lnchisoare duri plini de duri - sirind peste zidul din fagi. $i totugi,acea primi intAlnire cu siricia crunti a mahalalei, inimi frtnti lAngi ini-mi frAnti pAni ln zare, pur qi simplu lmi stripungea ochii. Pentru un ris-timp, am continuat si primesc acele pumnale ln plin.

Apoi, ticiunii mocni;i ai ruginii gi vinei s-au transformat ln furie, de-

venind mAnie cu pumnii lncleqtagi ln faEa unei asemenea nedreptigi crun-te: oCe fel de guvern", mi gAndearn, ,,ce fel de sistem poate si tolereze atA-

a , v\a(ta surerlntar

Mahaialele au continuat, kilometru dupi kilometru, lntrerupte doar de

contrastul teribil al sediilor de firme prospere;i al blocurilor de locuinge ln-velite in mugchi si iederi, ln care stS.teau cei relativ lnstirigi. Dar mahalalele

nu se terminau acolo, iar ln cele din urmi omniprezenga lor mi-a tocit toa-ti mila rnea de striin. in schimb, m-a cuprins uimirea. Am lnceput si miuit dincolo de imensitatea acelor mahalale, gi am vizut oamenii care triiauln ele. O femeie se aplecase gi lgi peria psalmul de satin negru al pletelor.Alta lgi lmbiia copiii turnAnd peste ei api. dintr-un vas de alami. Un birbattrigea dupi el trei capre cu panglici la gAt. Altul se birbierea la o oglindicripati. Copii care se jucau peste tot. BirbaEi cirAnd api cu gileata. Uniireparau cAte o colibi. $i, oriunde mi uitam, oamenii zAmbeau gi rAdeau.

Autobuzul s-a oprit lntr-o zoni cu trafic lncAlcit, iar dintr-una din co-libele de sub fereastra mea s-a ivit un om. Era striin, la fel de palid la fagi

L3

ca oricare dintre nou-veniEii din autobuz, dar lmbricar doar cu o fAgie debumbac cu modele de hibiscus, pe care gi-o lnfiqurase ln jurul trupului.

S-a lntins, a ciscat gi s-a scirpinat nepisitor pe burta goali. Atat pe chi-pul lui, cAt gi ln postura pe care o luase, era o anumiri placiditate definiti-vi, bovini. M-am pomenit ci-i invidiez mulEumirea, surAsurile gi saluti-rile pe care le primea de la un grup de oameni care treceau pe lAngi el ciltre drumul principal.

Autobuzul a pornit iarigi la drum cu o smucituri Ei curAnd l-am pierdutpe om din priviri. Dar imaginea lui mi-a schimbat total atitudinea fagi. demahalale. Faptul ci ll vizusem acolo, un om la fel de striin fagi de locul re-spectiv ca gi mine, m-a fhcut si lmi lnchipui cum ag fi fost eu in acea lume.Ceea ce piruse inimaginabil de ciudat qi de striin de experien;a mea de pAniatunci a devenit dintr-odati posibil, de inEeles gi, ln cele din urmi, fascinant.

M-am uitat apoi la togi acei oameni gi am observat cAt de ocapali ptt-teau fi - cdti activitate gi cAti energie le caracteriza viegile. Scurtele prile-juri ln care puteam ziri cdte ceva din interiorul colibelor mi-au dezviluituluitoarea curigenie a siriciei - dugumele impecabile Ei vase metalice stri-lucind de cur[genie gi agezate frumos unul peste altul. $i, ln cele din urmi,am obseryat ce ar ft trebuit si vid din prima cAt de frumogi erau: femei-le lnfigurate ln rogu-aprins, albastru gi auriu; femeile piqind desculEe prinmizeria incAlciti a mahalalei, cu gralie ribditoare, eterici; frumusegea vi-rili a birbaEilor cu dinEi albi gi ochi migdalaEi; qi camaraderia afectuoasi a

copiilor cu midulare zvelte, mulgi dintre ei cirAndu-qi fraEii gi surorile maimici pe umerii firavi. $i asrfel, la o jumitate de ori dupi ce lncepusem ci-litoria mea cu autobuzul, am zAmbit pentru prima oari.

- Nu-i foarte atrigitor, spuse tAnirul de lAngi mine, privind qi el pefereastri.

Era canadian, dupi cum anunga petecul ln formi de frunzi de argar depe geaca lui. inalt gi robust, ochi deschiqi la culoare, plete castanii plni laumir. Tovariqul lui pirea a fi o versiune mai scundi 9i mai lndesati - pur,tau chiar blugi spilicigi, identici, acelagi tip de sandale gi acelagi model degeaci, din pdnzi.

- Poftim?

- Suntegi pentru prima oari aici? tntrebi el, iar eu didui din cap. Agami-am gi lnchipuit. Nu vi lngrijoraEi. De aici lncolo o si arare ceva maibine. Mai putine mahalalele gi alte chestii de-astea. Dar altfel, nu e foartebine niciieri ln Bombay. Asta-i cel mai jegos oraq din toati India, putqi simi credqi pe cwAnt.

- Ai dreptate, lncriviingi tipul mai scund.

- insi de aici lncolo o si vedegi cAteva temple frurnoase gi cAteva cli-diri englezegti care arati bine - lei din piatri, stAlpi de iluminat din alami,

t4

chestii de-astea. Numai ci nu asm e India. Adevirata Indie se afli ln apro-pierea munfilor Himalaya, la Manali sau ln Varanasi, oragul sflnt, sau lnjos, pe malul oceanului, la Kerala. Trebuie si iegigi din orag penrru a gisiadevirata Indie.

- $i unde mergegi voi?

- Ne ducem si stim laun ashranf, spuse prietenul lui. Este condus decei din familia Rajneeshi,la Poona. Cel mai bun ashram din gari.

Cele doui perechi de ochi albagtri se holbari la mine cu dezaprobare vagi,aproape acwlatoate, specifici celor convingi ci au gisit calea spre adevir.

- Vi cazati?

- Poftim?

- Vi lua;i cameri sau doar rrece[i prin Bombay azi?

- Nu gtiu, rispunsei lntorcAndu-mi gi uitAndu-mi din nou pe fereas-

ui. Era adevira* nu $tiam daci vreau si mai stau ln Bombay o vreme sau

si tmi continui cilitoria spre... undeva. Nu qtiam qi nici nu avea prea mareimportangi pentru mine. ln acel moment eram ceea ce Kada numea odati,cel mai periculos animal din lume": un birbat curajos, puternic, ftri ni.ciun fel de plan.

- Nu prea am niciun plan. Dar cred ci voi mai rimdne o vreme lnBombay.

- Ei bine, noi o si riminem aici peste noapte gi vom pleca mdinecu trenul. Putem lmpirEi o camerd. daci vregi. Este mult mai ieftin dacilmpirEim o cameri ln trei.

I-am lntdlnit privirea sinceri, albastri. ,,Poate cl ar fi mai bine si lm-part o cameri la lnceput", mi-am spus. Documentele originale gi zdmbete-le lor largi vor face ca pa$aportul meu fals si scape neobservat. Poate ci arfi mai sigur aga.

- $i este gi mult mai sigur, adiugi el.

- Mda, clar, fu de acord prietenul lui.

- Mai sigur? lntrebai eu, cu falsi nonqalangi.Autobuzul se migca gi mai lncet de-a lungul srrizilor inguste, mirginite

de clidiri cu trei sau patru etaje. Traficul gAlgAia de-a lungul str6.zilor, cu oeficiengi uimitoare gi misterioasi - un dans frenetic de autobuze, camioa-ne, biciclete, magini, ciruEe trase de boi, scutere qi oameni. Geamurile des-chise ale autobuzului nostru ponosit ne llsau si sim;im mirosurile de con-dimente, parfumuri, gaze de etapamenr qi balegi, lntr-un amesrec aburind,dar deloc neplicut, qi si auzim vocile care se ridicau deasupra murmuruluistriin al muzicii. La fiecare colg erau lipite afiqe uriaqe care fbceau reclami

3 O clidire izolati, de cele mai multe ori regedinji a unui guru, folositi penrru reculegerereligioasi sau educagie hinduisri.

t5

filmelor indiene. culorile gipitoare ale afigelor se perindau pe dinapoia feEeibronzate a canadianului inalt.

- A, cum si nu, esre muh mai sigur. Aici e Gotham Ciq/, omule. Aicicopiii strizii gtiu mai multe feluri ln care si-1i ia banii decat nenorociliidin cazinouri.

- E o chestie urband., explici cel scund. Toate oragele sunt la fel. Nuse lntampli numai aici. E la fel tn New york, la Rio qi ra paris. Togi suntnecinstigi, togi sunt dezaxagi. o chestie urband.,lngelegi ce vreau sispun?M.rgt prin toati India gi o si lgi placi la nebunie. E o gari minunati, daroragele sunt de ci.cat, ca si zic aqa.

- Iar nenorocitele astea de hoteluri sunt ra fer, adiugi cel mai lnalt.Te pot jefui gi daci stai linigtit ln camera ta gi fumezi pugine iarbi. Faclngelegeri cu poligigtii ca s5.,te aresreze gi si-gi ia togi banii.'cel mai sigureste si ne strangem mai mulEi 9i si cilitorim ln grup, uede-mi pe cuvant.

- $i si iegi din orage cdt mai repede! spuse micugul. cicat!Ai vizut?Autobuzul lui o curbi gi intri pe un bulevard larg, mirginit de stanci

uriage care se privileau in marea de culoarea turcoazului. pe stanci eralmprigtiat un pilc de cocioabe negre, siricicioase, care semi.nau cu un vasprimitiv equat la girm. Cocioabele erau ln flIciri.

- Fir-ag al naibiilla uiti+e la dstalTipul se pndjeye,omule! strigi ca_nadianul lnalt, aritand cu degetul ci.ue un birbat care alerga spre mare,cu pirul qi hainele ln fliciri. omul aluneci gi cizu lntre stancile uriage. ofemeie gi un copil il ajunseri din urmi 9i hlbugiri flici.rile cu mainile gicu hainele. Algii lncercau si stingi focul din cocioabe sau pur gi simplu sti-teau;i priveau cum casele lor gubrede ard pAni-n temelii.

- Ai vizut? Tipu' ila s-a dus, lgi zic io!

- Ba bine ci nu! ofti cel mai scund.

$oferul autobuzului a lncetinit, alituri de celelalte magini pentru a seuita la incendiu, apoi a ambalat motorul gi gi-a continuat dtum.rl. Niciunadintre maginile-de pe toseaua aglomerati. nus-a oprit. M-am rntors gi m-amuitat pe geamul din spate al autobuzului pani ce moviliEele carbonizate s-autransformat in puncte, iar fumul *"rorrio, ln goapta unor ruine.

In capitul bulevardului lung, paralel cu marea, am cotit la stanga pe ostradi largi, cu clidiri moderne. Acolo se aflau marile hoteluri, cu portaritn livrea care sti"reau ln spatele marchizelor colorare. in apropierea horelu-rilor erau resraurante private, lmprejmuite de gridini. R"".1" ,o"relui stri-luceau pe fagadele lustruite din sticli gi alami ale birourilor liniilor aerienesau ale altor companii. Dughenele de pe stradi se adiposteau de strilucireadiminegii sub umbrele largi. Indienii care ffeceau pe acolo punau pantofi

a Orag ftctiv din benzile desenate, regedinEl a legendarului personaj Batman.

I6

lnchigi gi costume occidentale, iar femeile erau lmbricate ln mitisuri ftne.To$ pireau si aibi treburi foarte importante gi erau foarte serioqi, iar ex-presia de pe faga lor rimAnea la fel de serioasi gi cAnd intrau sau ie;eau dinmarile clidiri de birouri.

Contrastul dintre familiar qi iegit din comun se putea simgi la tor pa-sul. O ciruEi trasi de bivoli se oprise la semafor, lAngi o magini sport mo-derni. Un bS.rbat se agezase pe vine, la adipostul disrret al unei antene pa-rabolice, pentru a se ugura. O stivuitoare electrici descirca marfi dintr-ostdveche cirugi din lemn. Impresia de corvoadi, de lucru inepuizabil, detrecut scurs intact prin barierele timpului, citre propriul viitor. lmi plicea.

* Aproapeci am ajuns, spuse inso;itorul meu. Centrul e la doar cAgiva

pagi. Nu e tocmai ce am numi noi centru de afaceri. E doar zona turisti-ci, unde se afli cele mai multe dintre hotelurile ieftine. Ultima oprire. Se

numette Colaba.Cei doi tineri igi scoaseri paqapoartele gi cecurile de cilitorie din buzu-

narele din spate ale pantalonilor 9i le lndesari ln faEi. Cel scund lgi scoase

chiar 9i ceasul, care lui calea banilor, a pataportului gi a celorlalre lucruride valoare pe care le pusese ln buzunarul marsupial al chilo;ilor. imi sur-prinse priviroa qi zAmbi.

- Hei, rAnji el, niciodati nu poli ff suficient de previzitor!M-am ridicat in picioare gi mi-am flcut loc spre iegire. Am fost primul

care a coborlt cAnd s-a oprit autobuzul, lnsi nu am mai putut lnainta dincauza mulqimii de oameni de pe stradi.. Togi erau vAnzitori care lgi strigaumarfa - agenli ai diferitelor lanEuri hoteliere, traftcangi de droguri gi algiafacerigti ai oraqului. Strigau la noi intr-o englezi stricari, oferindu-ne ca-mere ieftine de hotel gi alte chilipiruri. Primul dintre ei, care stitea chiar lnu;i, era un birbat micu; cu un cap mare, aproape perfect rotund. Era lm-bricat lntr-o cimagi din blugi gi pantaloni albaqtri din bumbac. A strigatla tovarigii lui si faci linigte, apoi s-a lntors spre mine cu cel mai radios gi

mai larg zAmbet pe care 1l vizusem vreodati.

- Buni diminiaga, mari domni! ne lntAmpini el. Bine agi venit IaBombay!Vrei hoteluri ieftin qi excelent, nu-i aga?

S-a uitat fix ln ochii mei, iar zAmbetul enorm nu s-a clintit. Era ceva lnsurAsul lui - un fel de exuberanti nebunatici, mai cinstiti gi mai lncAntatidecAt fericirea puri - care m-a pitruns pAni la suflet. Era efectul celui de-aldoilea contact vizual dintre noi. A fost lndeajuns de lung lncAt si tmi dauseama c5. voi avea incredere ln el, ln acel omuleg cu zAmbet larg. Nu gtiamatunci, dar avea si fie una dinue cele mai bune hotirAri din viaga mea.

CAgiva pasageri care coborAseri din autobuz au lnceput si. pocneascivAnzitorii. Cei doi tineri canadieni gi-au croit drum prin mulEime firia fi deranjagi, zAmbind larg atAt comercian;ilor, cAt gi turigtilor agitaEi.

17