LUMEA

M

Maalaea. Localitate în V insulei Maui (Hawaii).Maalahti. (maalahtii). Localitate situată în V Finlandei, la SE de oraşul Vaasa.Maam Cross. (mem cros). Localitate în V Irlandei, la V de lacul Corrib.Maán (Ma'an). 1. Localitate în SV statu-lui Iordania, la S de Amman. 2. Regiune naturală în SE Iordaniei şi N Arabiei Sau-dite, străbătută de uedul Wadi el-Unab.Maanselkä. (manselche). Regiune natu-rală în E Finlandei, la graniţa cu Rusia, străbătută de râul Emäjoki.Maanshan. (manşan). Localitate în E Chinei, centru siderurgic, la SV de oraşul Nanjing.Ma'ara. Localitate în NV Siriei, la SV de capitala statului.Maarestatunturi. (maresta tunturii). Munte (599 m) în N Finlandei, la V de lacul Inari.Ma'aret-en-No'man. (maret en noman). Localitate în VNV Siriei, la SSE de oraşul Idlib.Maarianhamina (Mariehamn). Locali-tate în insula Ahveanmaa (Finlanda).Maas. v. Meuse.Maasbracht. (maasbract). Localitate în SE Olandei, pe râul Maas, la SE de oraşul Weert.Maasbree. Localitate în ESE Olandei, la V de oraşul Venlo.Maaseik. Localitate în NE Belgiei, la frontiera cu Olanda, pe râul Maas.Maasland. Regiune în Olanda, la S de râul Maas, între oraşele s'-Hertogenbosch (la SV) şi Nijmegen (la NE).Maasluis (Maassluis). Localitate în V Olandei, la V de oraşul Rotterdam, centru de extracţie a gazelor naturale.Maastricht (Maestricht). (maastriht). Oraş situat în SE Olandei, port pe râul Maas. Are peste 120 000 loc. Centru im-portant economic şi industrial, face parte din această ţară din anul 1930. Aici se găseşte sediul Uniunii Europene (din anul 1992).

Maavianhamina. Localitate în insula fin-landeză Ahvenanmaa.Maba. Localitate în E Insulei Halmahera (Indonezia).Ma'bar. Localitate în N Yemenului, la SSE de capitala Sanaa.Mabaruma. Localitate în NV Guyanei, la graniţa cu Venezuela.Mabatang. Localitate în insula Luzon (Filipine), la golful Manila, la N de oraşul Balanga.Mabechi. (mabechii). Râu în NE insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Oceanul Pacific la oraşul Hachinohe.Mabeleapudi. (mabeleapudii). Localitate în VNV Botswanei, la S de lacul Ngami.Mabini. (mabinii). Localitate în E insulei Mindanao (Filipine), centru de exploatare a aurului.Mablethorpe. (meblîtorp). Localitate în E Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la SE de oraşul Grimsby.Mabote. Localitate în S Mozambicului, la NV de oraşul Inhambane.Mabrouk. (mabruc). Localitate găsită în N statului Mali, la altitudinea de 300 m.Mabruk. Centru de extracţie a ţiţeiului situat în N Libiei, la SE de capitala Tripoli.Mabungo. Localitate în SE Somaliei, pe râul Giuba.Macaé. Localitate în SE Braziliei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Rio de Janeiro.Macaíba. Localitate în E Braziliei, la S de oraşul Natal.Macamic. Localitate în Canada (Ontario), la E de lacul Abitibi. Macang. Râu în China, în Himalaya, unul dintre izvoarele lui Brahmaputra.Macao (Santo Nome de Deus de Macau). 1. v. Aomen. 2. (macau). Locali-tate în E Braziliei, la NV de oraşul Natal, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la vărsarea râului Piranha.Macapá. Oraş în NE Braziliei, port pe stânga braţului Canal do Norte din delta Amazonului, centru administrativ al terito-riului federal Amapá. Are circa 150 000 loc. A apărut în 1752. Este centru agricol şi de exploatarea manganului.Macará. Localitate în S Ecuadorului, la frontiera cu Peru.

1

Macarani. (macaranii). Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Itabura.Macarena (Serranía de la Macarena). Lanţ muntos în partea central-sudică a Columbiei (Cordiliera Oriental), la circa 320 km S de Bogotá, extins pe direcţia NNV-SSE, pe 240 km lungime, între râurile Duda (la V), Guejar (la N şi E) şi Guayabero (la S). Altitudinea maximă este de 3 050 m. Aici s-a creat un parc naţional (501 300 ha) în 1948, declarat rezervaţie în 1971. Aici trăiesc urşi, jaguari, reptile şi circa 450 specii de păsări.Macas. Localitate situată aproximativ în centrul Ecuadorului, la SE de oraşul Ri-obamba.Macassar. v. Ujung Pandang.Macau. v. Macao şi Aomen.Macauley. (maculei). Insulă din cadrul grupului Kermadec (Oceanul Pacific) ce aparţine Noii Zeelande.Maccagno. (macanio). Localitate în N Italiei, pe malul NE al lacului Maggiore.Mac Call. (mecchel). Localitate în S.U.A. (Idaho), la N de oraşul Boise.Mac Cammon. (mecchemon). Localitate în S.U.A. (Idaho), la NE de Marele Lac Sărat şi la SE de oraşul Pocatello.Macclesfield. (maclăsfild). Oraş în partea central-sudică a Marii Britanii (Anglia), pe râul Bollin, la 27 km SE de Manchester. Are circa 150 000 loc., fiind centru textil, electronic, chimic etc.Maccluer. v. Berau.Mac Clure (McClure). (mec cleor). Strâmtoare marină situată între insulele canadiene Melville şi Prince Patrick (la N) şi Banks (la S). M'Clure.Maccluer, Golf. v. Berau.MacDonald. (mecdonald). Insule situate în Oceanul Indian, la SE de Madagascar şi la N de Antarctica, respectiv la SV de in-sulele Kerguelen. Aparţin Australiei.Macdonald. (mecdonald). Lac în centrul Autsraliei, la V de Munţii Macdonell.Macdonell (Mac Donell). (mecdonăl). Munte (1 510 m) situat în centrul Aus-traliei, la N şi NV de oraşul Alice Springs.Macea. Comună în jud. Arad, în Câmpia Aradului, cu peste 6 300 loc. Aici se află un parc dendrologic în suprafaţă de 20 ha, cu peste 2 400 de unităţi taxonomice. În satul principal (atestat 1380) se află o bis-erică ortodoxă (1700) şi un castel (sec.

XIX). Satele componente: Macea, Sân-martin.Macedo de Cavaleiros. (masedu de cav-aleiros). Localitate în NE Portugaliei, la SV de oraşul Bragança.Macedonia. 1. Stat antic în N Greciei, în regiunile muntoase ale peninsulei Bal-canice. Cel mai important conducător a fost Alexandru Macedon (363-323 î.e.n.). 2. Republica Macedonia (Republika Makedonija, Former Yugoslav Repub-lic of Macedonia - FYROM - Fosta Re-publică Iugoslavă a Macedoniei). Stat în S Europei (Peninsula Balcanică), fără ieşire la mare. Are suprafaţa de 25 700 kmp, circa 2 milioane loc. Capitala este Skopje.Maceió. (maseiu). Oraş în ENE Braziliei, centru administrativ al statului Alagoas. Are circa 730 000 loc., fiind creat în 1815. Centru economic important, este port (prin Jaraguá) la Oceanul Atlantic.Macelj. (maceli). Munte situat la hotarul Slovenia-Croaţia.Macenta. (masenta). 1. Localitate situată în N statului Côte d'Ivoire. 2. Localitate în SSE statului Guinea, la graniţa cu Liberia.Macequece. (masechese). Localitate în Mozambic, la graniţa cu Zimbabwe (în dreptul oraşului Umtali), la NV de oraşul Beira.Macerata. (maserata). Oraş situat în E Italiei, pe râul Chienti, la SSV de oraşul Ancona.Macgillicuddy's Reeks. (măcgilăkădiz riks). Lanţ muntos în SV Irlandei, în peninsula Iveragh. Altitudinea maximă este de 1 041 m (vf. Carrantuohill), cel mai înalt şi din Irlanda.Mach. (maci). Localitate în V Pakistanu-lui, centru de exploatare a cărbunelui.Machacamarca. (macia camarca). Local-itate în Bolivia, la N de lacul Poopó şi la S de oraşul Oruro.Machachi. (maciacii). Localitate în N Ecuadorului, la S de capitala Quito.Machado. (maciado). v. Jiparanã.Machala. (maciala). Oraş în SV Ecuadorului, în apropiere de ţărmul Golfu-lui Guayaquil (Oceanul Pacific), cu circa 200 000 loc. Este deservit de portul Puerto Bolivar situat la 6,5 km VSV de oraş. Este centru comercial.

2

Machareti. (maciaretii). Localitate în S Boliviei, la SE de oraşul Sucre, aproape de hotarul cu statele Argentina şi Paraguay.Machecoul. (meşcul). Localitate în VNV Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Nantes.Machhalipattanam Machilipatnam (Masulipatam). (macilipatnam). Oraş în E Indiei, pe ţărmul Golfului Bengal, la gura de vărsare a râului Krishna.Machias. (mecies). Localitate în NE S.U.A. (Maine), în apropierea graniţei cu statul canadian, la SE de oraşul Bangor.Machias Nguema. (macias nguema). In-sulă situată în Golful Biafra (Oceanul At-lantic). Aparţine Camerunului.Machichaco. (maciciaco). Cap situat în N Spaniei, la golful Biscaya, la N de oraşul Bilbao.Machilly. (maşilii). Localitate aflată în E Franţei, la SE de lacul Geneva.Machiques. (macic). Localitate în NV Venezuelei, la V de laguna Maracaibo şi la SV de oraşul Maracaibo.Machkund. (macund). Centru industrial (hidrocentrală) în E Indiei, la SE de oraşul Bhilai. Se găseşte pe râul Indravati.Macho Rusio. (macio rusio). Râu în Mexic, la VNV de capitala ţării.Machida. (macida). Oraş aflat în Japonia (Honshu), la poalele Dealurilor Tama, la 40 km SV de Tokyo şi 22 km de Kawasaki. Are peste 360 000 loc. Este centru textil.Mach'ingkangjih. (machingcangii). v. Maqên Gangri.Machu Picchu. (maciu piciu). Străvechi oraş incaş, azi aflat în ruine, în Anzi (Cordiliera Oriental), la altitudinea de 2 045 m, la poalele vârfurilor Machu Picchu şi Huayna Picchu, la 80 km NV de Cuzco (Peru), dominând dinspre V valea râului Urubamba.Macias Nguema Biyogo. (macias nguema biiogo). v. Bioko.Macierzysz. (macierzis). Cartier al capi-talei Poloniei, Varşovia.Maciołki. (maciovchii). Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).Maçka. (maci ca). Localitate în NE Tur-ciei, situată la SSV de oraşul Trabzon (Trapezunt).Maçkatica. (maci catiţa). Localitate în SE Serbiei, la SE de oraşul Leskovac.

Mackay. (măkei). 1. Lac în partea de N a Canadei (Northwest Territories), în suprafaţă de 648 kmp. Este legat cu Lacul Aylmer printr-un râu, iar de aici, prin in-termediul unor lacuri şi râuri mici comu-nică cu Marele Lac al Sclavului. 2. Oraş în ENE Australiei, pe coasta Oceanului Pa-cific, la SE de oraşul Townsville. 3. Lo-calitate în NV S.U.A. (Idaho), la NV de oraşul Pocatelfo. 4. Gheţar în Antarctica, la Marea Ross, în zona Munţilor Prince Albert.MacKay. (mec chei). Lac (647 kmp) în N Canadei, la N de lacul Marele Lac al Sclavului şi la SE de Marele Lac al Ursu-lui.Mac Kean. (mec chin). Insulă în Oceanul Pacific. Face parte din arhipelagul Phoenix.Mackenzie. (măkenzii). 1. Fluviu în NV Canadei, al doilea ca lungime din America de Nord (după Mississippi), de 4 241 km (navigabil în avale de Marele Lac al Sclavului şi pe unele porţiuni din amonte de lac, pe circa 2 000 km). Suprafaţa bazi-nală este de 1,76 milioane kmp. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi (Canada) sub numele de Athabasca, străbate lacul Athabasca şi apoi Marele Lac al Sclavului (de aici în aval se numeşte Mackenzie), după care se îndreaptă spre NV şi se varsă printr-o deltă în golful Mackenzie (Marea Beaufort-Oceanul Arctic). Afluenţii principali sunt: Peace River, Finlay River. 2. Golf al Mării Beaufort (Oceanul Arctic) care mărgineşte ţărmul de NV al Canadei. Are 161 km lungime şi 193 km lăţimea maximă. 3. Lanţ muntos în NV Canadei, extins pe di-recţia NV-SE, pe circa 800 km lungime, la graniţa dintre Yukon Territorry şi North-west Territories, formând cumpăna de ape dintre fluviul Mackenzie şi Yukon. Alti-tudinea maximă urcă la 2 972 m (vf. Keele). Deţine relief glaciar. Aici s-a creat Parcul Naţional Nahani (476 500 ha) în 1972. 4. Regiune administrativă în N Canadei cu centrul la Yellowknife. Face parte din cadrul provinciei Teritoriile de Nord. 5. Localitate aflată în centrul Guyanei, centru siderurgic. 6. Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), la V de lacul de acumulare Kentuky şi la NNE de oraşul Jackson.

3

Mackenzie King. (măchenzii ching). In-sulă canadiană afaltă în Oceanul Arctic, la N de insula Melville.Mackinac. (mechinec). Strâmtoare lacus-tră poziţionată între lacurile Michigan şi Huron.Mackinaw City. (mechinau sitii). Locali-tate în S.U.A. (Michigan), la strâmtoarea Machinac.Mačkovci. (maci covţii). Localitate în E Sloveniei, aproape de hotarul cu Ungaria, la N de oraşul Murska Sobota.Macksville. (mecsvil). Localitate în ESE Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la jumătatea distanţei dintre oraşele Newcas-tle (la S) şi Brisbane (la N).Mackworth. (mecuors). Localitate aflată în Anglia (Marea Britanie), la V de oraşul Nottingham.Maclear. (meclir). Localitate în E Repub-licii Africa de Sud, la SV de oraşul Dur-ban.Maclovio Herrera. Localitate în N Mexi-cului, pe râul Conchos, la NE de oraşul Chihuahua.Macocha. (macocia). Vârf în E Cehiei, în Podişul Drahanei, la N de oraşul Brno.Macomb. (mecomb). Localitate în S.U.A. (Illinois), la SV de oraşul Peoria.Macomer. Localitate în VNV insulei Sar-dinia (Italia), la VSV de oraşul Nuoro.Macomia. Localitate în NE Mozambicu-lui, pe litoralul Oceanului Indian, la NV de oraşul Pemba.Macon. (mecăn). 1. Oraş în SE S.U.A. (Georgia), la ENE de oraşul Columbus. 2. Localitate în SSE S.U.A. (Mississippi), la NV de oraşul Montgomery. 3. Localitate în S.U.A. (Missouri), la N de oraşul Co-lumbia.Mâcon. (maso). Oraş în E Franţei, pe râul Saône, la N de oraşul Lyon.Macondo. Localitate în E Angolei, pe flu-viul Zambezi, la graniţa cu Zambia.Macouba. (macuba). Cap în N insulei Martinica din Oceanul Atlantic.Macquarie. (măcuorii). 1. Râu în SE Australiei, afluent de stânga al râului Dar-ling în aval de Brewarrina. Are 948 km. Îşi are izvorul în Munţii Marii Cumpene de Ape, curge pe direcţia SE-NV, trece prin oraşele Bathurst şi Dubbo, iar înainte de confluenţa cu Darling traversează zona mlăştinoasă Macquarie. Pe cursul supe-

rior, aval de Bathurst, s-a creat lacul de acumulare Burrendong. 2. Arhipelag vul-canic în S Oceanului Pacific, la 1 368 km SE de insula Tasmania, alcătuit dintr-o in-sulă mai mare (insula cu acelaşi nume, de 176 kmp) şi patru insule mai mici. Suprafaţa totală este 230 kmp. Aparţine de Australia, administrată de Tasmania. Pe insula principală se găseşte o rezervaţie naturală (foci, pinguini regali, elefanţi de mare) din 1933 şi o staţiune de cercetări ştiinţifice (1948).Macqaurie Fields. (măcuorii fildz). Lo-calitate în Australia, la SV de oraşul Syd-ney.Macroom. (mecrum). Localitate în S Ir-landei, la V de oraşul Corq.Macshiaho. (maciaho). Râu în ENE Chinei, cu vărsare în Marea Galbenă, la N de Fluviul Galben.Macsiakan. (maciacan). Localitate în NE Chinei, pe malul N al lacului Hanka, la graniţa cu Rusia (Siberia).Macsola. (maciola). Localitate în Ucraina, aproape de hotarul cu Ungaria, la SSV de oraşul Beregovo.Macugnana. (macuniana). Localitate în NNV Italiei, în Alpi, la graniţa cu Elveţia, la NV de Lacul Maggiore.Macuje. (macuhe). Localitate în S Columbiei, pe râul Yari, la NV de oraşul Araracuara.Macukulli. (macuculii). Localitate în Al-bania, pe un afluent al râului Mati, la SE de oraşul Abacija.Macusani. (macusanii). Localitate în SE statului Peru, la NV de lacul Titicaca şi la NE de oraşul Santa Rosa.Macutao. Insulă chineză în Marea Chinei de Est, la E de oraşul Fucsou. Macute. Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Podravska Slatina şi la SE de oraşul Virovitica.Maczki. (maţchii). Localitate în Polonia, în Silezia Superioară, la SE de oraşul Sos-nowiec.Mád. (mad). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Madagascar, Republica (République de Madagascar, Repoblikan'i Mada-gasikara). 1. Stat insular african în V Oceanului Indian şi în SE Africii, pe in-sula cu acelaşi nume. Suprafaţa este de

4

587 100 kmp şi are peste 14 milioane loc. Capitala este Antananarivo. Relieful este accidentat, cu trei regiuni naturale princi-pale dispuse longitudinal: un platou cen-tral cu altitudinea medie de 1 000 m, dom-inat de masive vulcanice (altitudinea max-imă ajunge la 2 886 m în vf. Maromokotro din masivul Tsaratanana), o câmpie litorală estică îngustă, cu lagune şi podişuri vestice fragmentate de râuri scurte şi repezi ce se varsă în Canalul Mozambic (care desparte insula de conti-nentul african). Clima este tropicală umedă cu precipitaţii bogate în E (3 500 mm/an) şi sărace în V (350 mm/an). Vege-taţia este de păduri tropicale (abanos, pal-isandru), apoi de păduri secundare ("sa-voka"), de savană cu palmieri (câmpia litorală Mahajanga) şi semideşertică, de scrub, în SV. Fauna este bogată şi en-demică. Are resurse minerale bogate. Oraşele principale sunt: Toamasina (fost Tamatave), Antsirabé, Mahajanga, Fia-narantsoa, Antsirana (fost Diégo-Suarez). Anterior s-a numit Republica Malgaşă. 2. Bazin suboceanic al Oceanului Indian sit-uat la SE de insula Madagascar. 3. Dorsală oceanică în Oceanul Indian ce se întinde la SV de insula Madagascar.Madain Salih. Localitate în VNV Arabiei Saudite, la S de localitatea Khamis.Madan. Localitate în S Bulgariei, la graniţa cu Grecia, centru al metalurgiei ne-feroaselor.Madang. Insulă situată în E statului Papua-Noua Guinee (insula Noua Guinee), pe ţărmul Oceanului Pacific.Madaoua. (madua). Localitate în SSV Nigerului, la graniţa cu Nigeria, la SE de localitatea Illéla.Madara. Sit istoric în regiunea varna (Bulgaria), unde la baza platoului (434 m), se găseşte basorelieful "Călăreţul de la Madara), care aparţine artei vechi bulgare (sec. VIII) reprezentând o continuare a ba-soreliefurilor în stâncă din Asia Mică. Face parte din patrimoniul cultural mon-dial (UNESCO).Madaras. 1. Munte situat în Slovacia, în partea central-sud-vestică, între râurile Garam (la E) şi Nyitra (la V). 2. (modoroş). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Baja.

Madáres (Levka). Vârf în SV insulei Creta (Grecia). Are 2 454 m altitudine.Madari. (madarii). Localitate în NE In-diei, la graniţa cu Bhutan, la NV de oraşul Cooch Behar.Madaripur. Oraş în S Bangladesh-ului, la SV de capitala Dacca.Madau. Localitate în V Austriei, pe râul Lech, la SE de oraşul Bach.Madawaska. (medeuescă). Râu în Canada, afluent al râului Ottawa cu care se uneşte amonte de oraşele Hull şi Ottawa.Maddalena. 1. Pas (1 996 m altitudine) în Munţii Alpi, între Franţa şi Italia (la V de oraşul Cuneo). Se mai numeşte Larche. 2. Peninsulă în SE insulei Sicilia (Italia), în Marea Mediterană, la SE de oraşul Sira-cusa.Maddaloni. (madalonii). Oraş în Italia peninsulară, la NE de oraşul Napoli.Madden. v. Maden.Madden Dam. Localitate în Panama, la N de Canalul Panama, pe malul SE al lacului Madden.Madeba. Localitate în NV Iordaniei, la SSV de capitala Amman.Madeira. 1. Arhipelag vulcanic în E Oceanului Atlantic, situat la 545 km VNV de ţărmul marocan al Africii, constituind o provincie a Portugaliei. Are suprafaţa de 797 kmp (după alte surse 815 kmp). In-sulele principale sunt: Madeira (740 kmp), Porto Santo (42,5 kmp), Ilhas Desertas (14 kmp), Ilhas Selvagens. Relieful este muntos, cu altitudinea maximă de 1 861 m (Pico Ruivo de Santana). Clima este sub-tropicală. Renumit prin vinuri şi staţiuni balneoclimaterice. Oraşul principal este Funchal din insula Madeira. A fost de-scoperit în 1418. Mai este cunoscut şi sub numele de Madera. 2. Râu în America de Sud (Bolivia şi Brazilia), afluent de dreapta al Amazonului. Se formează prin unirea râurilor Mamoré şi Beni, care izvoresc din Munţii Anzi. Are lungimea de 3 239 m (împreună cu râul Mamoré). Este navigabil pe 1 060 km (până la Pôrto Velho). Mai este cunoscut şi sub numele de Rio Madeira.Maden (Madden). Lac în Panama, la N de Canalul Panama.Mädelegabel. (medelegabel). Vârf (2 649 m) în Munţii Alpi, la graniţa Germania-

5

Austria, la obârşia râurilor Iller şi respec-tiv Lech.Madeley. (medălii). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Birmingham.Madeline. (medelain). 1. Localitate în S.U.A. (California), la izvoarele râului Pit, la NV de oraşul Wendel. 2. Insulă în SV lacului Superior, la NE de oraşul Ashland. Aparţine de S.U.A.Madera. 1. Localitate în SV S.U.A. (Cali-fornia), la NV de oraşul Fresno. 2. Oraş în N Mexicului, pe râul Yaqui, la NV de oraşul Chihuahua.Madésima. Localitate în N Italiei, în Alpi, aproape de hotarul cu Elveţia, la N de lacul Como.Madhar. (madhar). Localitate în VNV Arabiei Saudite, la NE de oraşul de pe ţăr-mul Mării Roşii, Harak.Madhkur. (madcur). Oază în NV Arabiei Saudite, la SV de localitatea Tabuk.Madhubani. (madubanii). Oraş în NNE Indiei, la graniţa cu Nepal, la NE de oraşele Darbhanga şi Patna.Madhumati. (madumatii). Râu în Bangladesh, în Delta fluviului Gange.Madhya Pradesh. (madia pradeş). Stat în centrul Indiei, în N Podişului Deccan. Are suprafaţa de 443 400 kmp (fiind cel mai mare stat al Indiei ca suprafaţă) şi circa 72 milioane loc. Centrul administrativ este Bhopal. Madi. (madii). Localitate în S Yemenului, pe ţărmul Oceanului Indian, la NE de oraşul Mukalla.Madian. Regiune antică (locuită de madi-aniţi, o populaţie antică) la SE de Palestina.Madidi. (madidii). Râu în NV Boliviei, afluent al râului Beni. Confluenţa are loc în dreptul localităţii Mercedes.Madimba. Localitate situată în VSV stat-ului R.D. Congo, la SV de capitala Kin-shasa.Madina do Boé. Localitate în ESE statu-lui Guinea-Bissau, la graniţa cu Guinea.Madinah, al. v. Medina.Madinat ash-Sha'b. (mădinăt aş şab). Oraş în SV Republicii Yemen, situat pe ţărmul Golfului Aden, la 16 km V de Aden. Are circa 10 000 loc. Între anii 1967 şi 1990 a fost capitala administrativă

a R.D.P. Yemen. Vechiul nume a fost al-Ittihad.Madingo. Localitate în V R.P. Congo, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Pointe Noire.Madison. (medisăn). 1. Localitate în SE S.U.A. (Florida), la E de oraşul Talla-hasee. 2. Localitate în S.U.A. (Indiana), pe râul Ohio, la NE de oraşul Louisville. 3. Localitate în NE S.U.A. (pe râul Ken-nebec), la V de oraşul Bangor. 4. Locali-tate în S.U.A. (Carolina de Nord), la NV de oraşul Greensboro. 5. Localitate în N S.U.A. (Dakota de Sud), la NV de oraşul Sioux Falls. 6. Localitate în S.U.A. (Ne-braska), la NV de oraşul Omaha. 7. Oraş în N S.U.A., centru administrativ al statu-lui Wisconsin, cu circa 200 000 loc. Cen-tru industrial complex.Madison Heights. (medisăn haigt). Lo-calitate în S.U.A. (Virginia), la ESE de oraşul Lynchburg.Madison Square Garden. (medisăn scuer gadn). Arenă sportivă în New York.Madisonville. (medisănvil). 1. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la S de oraşul Evansville. 2. Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul Knoxville.Madiswil. (madisvil). Localitate în Elveţia, la SE de oraşul Solothurn.Madiun. Oraş în insula Java (Indonezia), la 145 km VSV de Surabaja, cu circa 110 000 loc. Este centru textil şi agricol.Madjapahit (Majapahit). (magiapahit). Numele un stat indonezian (1293-1520) cu centru în insula Java, având capitala cu acelaşi nume. Maxima dezvoltare a fost în secolul al XIV-lea.Madjarovo. (mad iarovo). Localitate în S Bulgariei, pe râul Arda, la SE de oraşul Dimitrovgrad.Madjene. (madgene). Localitate în VSV insulei Sulawesi (Indonezia), pe ţărmul golfului Mandar, la NV de oraşul Makas-sar.Madjori. (madgiorii). Localitate în SE statului Bourkina Faso, la graniţa cu statul Benin.Madoc. (medoc). Localitate în SSE Canadei (Ontario), la N de lacul Ontario, la NV de oraşul Kingston.Madocsa. (modocio). Localitate în Un-garia (Tolna), aproape de fluviul Dunăre, la NE de Paks.

6

Madoi. Oraş în partea centrală a Chinei, pe fluviul Galben, la SV de oraşul Xining.Madona. Localitate în Letonia, la E de Riga, pe râul Daugava.Madonna dell'Arco. Localitate în Italia, în apropierea Vezuviului şi a lui Napoli.Madonna del Principio. (madona del principio). Localitate în Italia, la SE de Muntele Vezuviu.Madrakah (Madraka). Cap poziţionat în E statului Oman, în Marea Arabiei (Oceanul Indian), situat la SV de insula Masira.Madras. 1. Vechea denumire a statului Tamil Nadu. 2. Oraş în SE Indiei, centrul administrativ al statului Tamil Nadu, port pe coasta Coromandel. Are peste 3,8 mil-ioane loc. Este centru industrial complex. S-a mai numit Chennapattanam. 3. (medres). Localitate în S.U.A. (Oregon), pe râul Ueschule, la SE de oraşul Portland.Madre. (medr). Lagună în S S.U.A., în V golfului Mexic, la S de oraşul Corpus Christi.Madre de Dios (Madre de Diós). 1. Râu în America de Sud, pe teritoriul statelor Peru şi Bolivia, afluent stâng al râului Beni, în aval de localitatea Riberalta. Are o lungime de 1 450 km, izvorând din Cordillera de Carabaya (Anzii Peruvieni). 2. Localitate în ESE statului Peru, pe râul cu acelaşi nume, la NE de localitatea Asunción. 3. Insulă în SV statului Chile, în Oceanul Pacific.Madrid. 1. Capitala Spaniei şi centru ad-ministrativ al comunităţii autonome cu acelaşi nume, situată în Podişul Sierra de Guadarrama, la altitudinea de 640 m. Are peste 2,9 milioane loc. A fost menţionat în 932 ca cetate maură însă a existat înainte (sub numele de Matricia). Este principalul centru economic al Spaniei, devenind din anul 1516 capitala Spaniei. 2. Comunitate autonomă în Spania centrală, în suprafaţă de 8 000 kmp şi cu peste 5 milioane loc. Centrul administrativ este Madrid.Madridejos. (madridehos). Localitate în centrul Spaniei, la NV de oraşul Alcázar.Madronal. Localitate în Panama, la N de Canalul Panama şi la SV de lacul Madden.Madugula. Localitate în E Indiei, la V de oraşul Vishakhapatnam.Madura. 1. Insulă în partea de S a Mării Java (Indonezia), aproape de litoralul de

NE al insulei Java. Are 5 500 kmp, 160 km lungime şi 60 km lăţime maximă. Oraşele principale sunt Pamekasan, Sumenep şi Bangkalan. Relieful este deluros carstic, cu altitudinea de maxim 471 m. Climatul este ecuatorial musonic. Deţine păduri ecuatoriale şi savane. Se cultivă plante adecvate climei (orez, man-ioc, tutun şi porumb). 2. Strâmtoare poz-iţionată între insulele indoneziene Madura (la N) şi Java (la S).Madurai (Madura). Oraş în extremitatea de S a Indiei (Tamil Nadu), la 434 km SV de Madras. Are peste 940 000 loc. Este centru comercial, cultural şi industrial complex. Madvar. Vârf (3 600 m) în centrul Iranu-lui, în Podişul Iranului, la SV de oraşul Anar.Madžarevo. (madjarevo). Localitate în Croaţia, la S de oraşul Varaždin.Madzsarovo. (madjarovo). Localitate de tip minier (zinc) situată în S Bulgariei, la S de oraşul Haszkovo, pe râul Arda.Madzsi. (madjii). Oraş în SV Etiopiei, aproape de graniţa cu Sudan.Maebashi. (maebaşii). Oraş în insula Honshu (Japonia), la 100 km NV de Tokyo, pe râul Tonegawa, cu circa 290 000 loc. Este centru industrial şi agricol.Mae Klong. (me clon). Fluviu în V Thai-landei, lung de 401 km. Izvorăşte din Munţii Dawna, curge pe direcţia N-S, trece prin Kanchanaburi şi se varsă în Gol-ful Thailandei. Afluenţii săi principali sunt Khwae Noi, Taphoen.Maelamun. (melamun). Vârf (1 965 m) situat în V Thailandei.Maelström (Malstrøm). (mălştrăm, malştrom). Curent turbionar în Marea Norvegiei, în apropierea ţărmului de NV al Norvegiei, care se deplasează de la V la E, cu o viteză de circa 12 km/h, pe o lăţime de 8 km, între insulele Moske-nesøya (N) şi Mosken (S) din arhipelagul Lofoten. Se manifestă ca un curent super-ficial foarte puternic, provocat de acceler-area mareei şi de năvălirea apelor hulei, asigurând circulaţia apelor între Marea Norvegiei şi Golful Vestfjorden. Vânturile locale violente şi vârtejurile sunt foarte periculoase pentru navigaţie (de altfel, de aici are şi denumirea cu semnificaţia "curent zdrobitor").

7

Mãe Maria. (mae maria). Cap brazilian în Golful Guanabara, la V de insula Gover-nador, la N de oraşul Rio de Janeiro.Mae Moh. Centru minier (fier) în E Myanmar-ului.Maen. Hidrocentrală în NV Italiei, la graniţa cu Elveţia, la V de oraşul Biella.Mae Nam Ping. v. Menam.Maentwrog. (menturog). Localitate în V Ţării Galilor (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei. Are o termocentrală.Mae Sai. Oraş în N Thailandei, la graniţa cu Myanmar.Maestra. Cap în NE Italiei, în Marea Adriatică, la E de delta fluviului Po (Pad).Maestricht. v. Maastricht.Maevatanana. Oraş în partea central-ves-tică a Madagascarului, la SE de oraşul Marovoay.Maewo. (meuu). Insulă în Oceanul Pa-cific, în cadrul grupului Noile Hebride.Mafeking. (mefăching). Localitate în N Republicii Africa de Sud, la frontiera cu Botswana, la V de oraşul Johannesburg.Mafia. Insulă (Tanzania) situată în V Oceanului Indian, la SE de oraşul Dar-es-Salaam, la NE de delta râului Rufiji. Are suprafaţa de 43 kmp.Mafjar, Al. (mafgiar). Localitate în N Qatar-ului, pe ţărmul Golfului Persic.Mafra. 1. Localitate în SE Braziliei, pe râul Iguaçu, la SV de oraşul Curitiba. 2. Localitate în VSV Portugaliei, la NV de Lisabona.Mafrag. v. El-Fedein.Magadan. Oraş în Rusia, în Extremul Orient, port la Marea Ohotsk, cu circa 130 000 loc. A fost fondat în anul 1933. Are şantiere navale dar şi alte industrii.Magadha. (magada). Stat în N Indiei an-tice, cu capitala la Pataliputra.Magadi. (magadii). 1. Lac în S Kenyei, aproape de graniţa cu Tanzania, la 80 km SV de Nairobi. Are suprafaţa de 622 kmp, lungimea de 48 km. De aici se exploatează carbonatul de sodiu. 2. Localitate în S Kenyei, pe malul E al lacului cu acelaşi nume, la SV de capitala Nairobi.Magadino. Localitate în Elveţia, pe malul NE al lacului Maggiore.Magadiougou. (magadiougu). Localitate în V Nigerului, la N de capitala Niamey.

Magaliesberg. (megălizberg). Munte în N Republicii Africa de Sud, la NV de oraşul Johannesburg. Urcă la 1 852 m altitudine.Magaliesburg. (megălizburg). Localitate în Republica Africa de Sud, la baza Munţilor Magaliesberg şi la NV de oraşul Johannesburg.Magalo. Localitate în SE Etiopiei, pe râul Web (afluent al râului Giuba), la SE de Addis Abeba.Magangué. (maganghe). Oraş în NV Columbiei, pe fluviul Magdalena, la SE de oraşul Cartagena.Magara. Localitate în S Turciei, la SV de oraşul Mersin.Magas-bérc. (mogoş bierţ). Vârf (559 m) la graniţa Ungaria-Austria, la SV de oraşul Sopron.Magdagacsi. (magdagaci). Oraş în SE Siberiei (Rusia), situat la NV de oraşul Blagovescensk.Magdalena. 1. Localitate în E Argentinei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de oraşul La Plata. 2. Localitate în NE Bo-liviei, pe râul San Miguel, la SE de oraşul San Joaquin. 3. Regiune administrativă în N Columbiei, la E de fluviul Magdalena, cu centrul la Santa Maria. 4. Cartier al capitalei Mexicului, Ciudad de Mexico. 5. (megdălenă). Localitate în S S.U.A. (New Mexico), pe Rio Grande, la SV de oraşul Albuquerque. 6. Golf al Oceanului Pacific situat în SV peninsulei California. 7. In-sulă mexicană situată în VSV peninsulei California. 8. Insulă în SV statului Chile, la E de insulele Chonos. 9. Fluviu situat în NV Americii de Sud (Columbia) în lungime de 1 538 km. Suprafaţa bazinală este de 260 000 kmp. Izvorăşte din Cordillera Central (Anzii Columbieni), de la altitudinea de 3 500 m, curge spre N de-a lungul unei depresiuni tectonice şi se varsă printr-o deltă în Marea Caraibilor. Afluentul principal este Cauca. Este navi-gabil pe două tronsoane, în total pe 1 496 km. Trece prin oraşele Neiva, Soledad şi Baranquilla.Magdeburg. Oraş situat în Germania (Saxonia Superioară), situat la 131 km SV de Berlin, port pe Elba. Are peste 250 000 loc. Centru industrial complex, a fost menţionat documentar în anul 805. Aici a fost experimentată existenţa presiunii at-

8

mosferice (celebrele "Inelele de Magde-burg").Magden. Localitate în N Elveţiei, la ESE de oraşul Basel.Magdeshu. (magdeşu). v. Mogadishu.Mage. Insulă japoneză aflată la S de in-sula Kyushu, în grupul de insule Osumi.Magelang. Oraş în centrul insulei Java (Indonezia), situat la poalele vulcanului Merbabu.Magellan. (magelan). Strâmtoare marină situată între extremitatea continental-su-dică a Americii de Sud şi insula Ţara de Foc, care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Are 563 km, lăţimea maximă 38 km, cea minimă 3,3 km şi adâncimea maximă de 1 170 m. Portul principal este Punta Arenas. Navigaţia este dificilă prin prezenţa stâncilor subacvatice, a vânturilor puternice şi a ceţii.Magenta. 1. Localitate în NV Algeriei, la SSV de oraşele Sidi-bel-Abbes şi de Oran. 2. Localitate în N Italiei (Lombardia), cu circa 25 000 loc. Centru industrial şi is-toric (francezii i-au învins pe austrieci la 4 iunie 1859).Magerov. Localitate în VNV Ucrainei, la graniţa cu Polonia, la NV de oraşul Lvov.Magerøy (Magerøya). (magăroi). Insulă aparţinând de Norvegia situată în Marea Barents. Are 287 kmp, lungimea de 35 km şi 26 km lăţime maximă. Relieful este de platou cristalin, cu altitudinea maximă de 417 m. Aici se află cel mai nordic punct al Europei, Capul Nord (71o11' lat. N şi 25o48' long. E).Maggia. (magia). 1. Râu (55,8 km) în S Elveţiei, cu vărsare în Lacul Maggiore. 2. Localitate în Elveţia, pe râul cu acelaşi nume, la NNV de Lacul Maggiore.Maggiore. (magiore). Lac prealpin la graniţa Italia-Elveţia, situat pe bordura su-dică a Alpilor Lepontini, într-o vale glaciară, la altitudinea de 194 m. Suprafaţa atinge 212,2 kmp, lungimea de 66 km, lăţimea maximă de 12 km. Adâncimea maximă ajunge la 372 m. Este străbătut de râul Ticino. Pe malul său se găsesc staţiu-nile balneoclimaterice Ascona, Verbania, Baveno, Stresa, Cerro, Laveno, Luino, Lo-carno. Vechiul nume al lacului a fost Ver-bano.

Maghagha. (maghaga). Localitate aflată în Egipt, pe Nil, la N de oraşul Beni Mazar.Maghreb (Maghrib). (magreb). Nume dat în Evul Mediu, de geografii şi istoricii arabi, regiunii din NV Africii (Maroc, Al-geria, Tunisia şi uneori Libia). Maghull. (meghal). Localitate în Anglia (Marea Britanie), aproape de oraşul Man-chester.Magione. Localitate în Italia peninsulară, pe malul E al lacului Trasimeno, la V de oraşul Perugia.Magiscatzin. (maghiscaţin). Localitate în ENE Mexicului, la VNV de oraşul Tampico.Maglaj. (maglai). Localitate în Bosnia-Herţegovina, la SE de oraşul Banja Luka.Magland. (maglon). Localitate în Franţa, pe râul Arve, la SE de oraşul elveţian Geneva.Maglavit. Comună în jud. Dolj, situată în Câmpia Desnăţui, pe stânga Dunării, cu circa 5 700 loc. Este renumită în viticul-tură şi sericicultură. În satul principal se află o biserică dinainte de 1845 şi o mănă-stire de călugări (din 1935). Satele co-munei sunt: Maglavit, Hunia.Magliana. (maliana). Localitate în Italia, pe fluviul Tibru, la SV de Roma.Magliano Sab. (maliano sab). Localitate în Italia peninsulară, pe Tibru, la N de oraşul Roma şi la SV de oraşul Terni.Maglić. (magliţ). Vârf (2 386 m) în SE Bosniei şi Herţegovinei, la graniţa cu Muntenegru. De aici îşi are originea unul dintre izvoarele Drinului.Maglie. (malie). Localitate în SE Italiei peninsulare, în peninsula Salentino, la S de oraşul Lecce.Maglóca. (mogloţo). Localitate în NV Un-gariei (Győr-Moson-Sopron), la V de oraşul Győr.Maglód. (moglod). Localitate în Ungaria (Pest), găsită la SSE de Budapesta.Magnac Laval. (maniac laval). Localitate în partea central-vestică a Franţei, la NV de oraşul Limoges.Magnezia. Peninsulă în E Greciei, în Marea Egee, la SE de oraşul Volos.Magnitogorsk. Oraş în SE Munţilor Ural (Rusia), pe fluviul Ural, construit între 1929-1931. Are peste 430 000 loc. Impor-tant centru siderurgic.

9

Magnor. Localitate în SE Norvegiei, la graniţa cu Suedia, la E de oraşul Oslo.Mágocs. (magoci). Localitate în Ungaria (Baranya), la N de Pécs şi la SSE de oraşul Dombóvár.Mágocs-ér. (magoci i er). Râu în SE Un-gariei, afluent al râului Kurca iar acesta din urmă al Crişului (Körös).Magog. (megog). Localitate în SE Canadei (Québec), la graniţa cu S.U.A., la E de Ottawa.Magome. Cartier în Tokyo (Japonia).Magoska. (mogoşco). Vârf (737 m) în NE Ungariei, pe teritoriul judeţului Borsod-Abaúj-Zemplén, în Munţii Zempléni, la NE de localitatea Boldogkőváralja.Magosliget. (mogoşlighet). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu Ucraina, la E de localitatea Kölcse.Magra. Râu (62 km lungime şi 939 kmp suprafaţa bazinului hidrografic) în NV Italiei, afluent al râului Vara, cu vărsare în Golful Spezia (Marea Ligurică), la E de oraşul La Spezia.Maguari. (maguarii). Cap în NE Braziliei, la Oceanul Atlantic, în ESE in-sulei Marajó.Magude. Localitate în S Mozambicului, la N de oraşul Maputo.Maguire. (maghire). Localitate în E Ar-gentinei, la SE de oraşul Pergamino.Magva. Localitate în E satului Kuweit, la S de capitala ţării, pe ţărmul golfului Per-sic.Magwe. (mague). 1. District în partea cen-tral-vestică a Uniunii Myanmar, situat pe cursul mijlociu al fluviului Irrawaddy. Are suprafaţa de 44 800 kmp şi peste 4,1 mil-ioane loc. Centrul administrativ este oraşul cu acelaşi nume. 2. Oraş în Myan-mar, pe stânga fluviului Irrawaddy, la 233 km SV de Mandalay, centru administrativ al provinciei omonime. Are circa 55 000 loc, fiind centru comercial.Magy. (mogi). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la E de oraşul Nyíregyháza.Magyaralmás. (mogiorolmaş). Localitate în Ungaria (Fejér), la NV de oraşul Székesfehérvár.Magyaratád. (mogiorotad). Localitate în Ungaria (Somogy), la NE de oraşul Ka-posvár.

Magyarbánhegyes. (mogior banhegieş). Localitate în SE Ungariei (Békés), la SV de Békéscsaba şi la SE de oraşul Orosháza.Magyarbóly. (mogiorboi). Localitate în SV Ungariei (Baranya), la SE de Pécs şi de localitatea Villány.Magyarcsanád. (mogior cionad). Locali-tate în Ungaria (Csongrád), la hotarul cu România, la SE de oraşul Makó.Magyardombegyház. (mogior domb egi haz). Localitate în SE Ungariei (Békés), la NV de localitatea Dombegyház şi la SE de oraşul Kunágota, în apropierea frontierei cu România.Magyaregregy. (mogior egregi). Locali-tate în SSV Ungariei (Baranya), la NE de oraşul Komló.Magyaregres. (mogior egreş). Localitate în V Ungariei (Somogy), la N de oraşul Kaposvár.Magyarfalva. (mogiorfolvo). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la frontiera cu Austria, la S de oraşul Sopron.Magyarföld. (mogiorfeold). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Za-laegerszeg, aproape de hotarul cu Austria.Magyargéc. (mogiorghieţ). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la E de oraşul Balas-sagyarmat.Magyargencs. (mogiorghenci). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la NV de oraşul Pápa.Magyarhertelend. (mogior hertelend). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.Magyarhomorog. (mogiorhomorog). Lo-calitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), aproape de graniţa cu România, la E de lo-calitatea Komádi.Magyarkeresztúr. (mogior cherestur). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SE de oraşul Kapuvár.Magyarkeszi. (mogior chesii). Localitate în Ungaria (Tolna), la SE de lacul Balaton şi de oraşul Siófok.Magyarlak. (mogiorloc). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Rába, la E de lo-calitatea Szentgotthárd.Magyarlukafa. (mogiorlucofo). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Szigetvár.

10

Magyarmecske. (mogiormeci che). Local-itate în SSV Ungariei (Baranya), la SV de Pécs.Magyarmecske. (mogiormeci che). Local-itate în SSV Ungariei (Baranya), la SV de Pécs.Magyarnádalja. (mogiornadol io). Local-itate în V Ungariei (Vas), la V de locali-tatea Körmend, la frontiera cu Austria.Magyarnándor. (mogiornandor). Locali-tate în N Ungariei (Nógrád), la SSE de oraşul Balassagyarmat.Magyarország. (mogiororsag). v. Un-garia.Magyarpolány. (mogiorpolani). Locali-tate în V Ungariei (Veszprém), la N de oraşul Ajka.Magyarsarlós. (mogior şorloş). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la ESE de oraşul Pécs.Magyarszecsőd. (mogior secieod). Local-itate în V Ungariei (Vas), pe râul Rába, la SSE de oraşul Szombathely.Magyarszék. (mogiorsiec). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de Pécs şi la V de oraşul Komló.Magyarszentmiklós. (mogior sent mi-cloş). Localitate în V Ungariei (Zala), la NV de oraşul Nagykanizsa.Magyarszerdahely. (mogior serdohei). Localitate în V Ungariei (Zala), la NNV de oraşul Nagykanizsa.Magyarszombatfa. (mogior sombotfo). Localitate în V Ungariei (Vas), la hotarul cu Slovenia, la SSE de oraşul Szentgot-thárd.Magyartelek. (mogiortelec). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SSV de oraşul Pécs.Magyartés. (mogiortieş). Localitate în SSE Ungariei (Csongrád), la NNV de oraşul Szentes.Magyarürög. (mogior iureog). Cartier al oraşului Pécs din Ungaria.Mahabaleshwar. (mahabaleşuar). Locali-tate în V Indiei, la SE de oraşul Mumbai şi la SV de oraşul Poona.Mahabo. Localitate în V insulei Mada-gascar, la E de oraşul Morondava.Mahacikala (Mahacskala). (mahaci cala). Oraş în Rusia, capitala Daghestanu-lui, port petrolier la Marea Caspică. Are circa 340 000 loc. A fost întemeiat în 1844 şi declarat oraş în 1857 sub numele

de Petrovsk-Port. Numele actual datează din 1922.Mahad Dhahab. (mahad dahab). Locali-tate în V Arabiei Saudite, la SE de oraşul Medina.Mahaéna. Localitate în ENE insulei Tahiti, pe ţărmul Oceanului Pacific, la gura râului Tahaute.Mahagi. Localitate în NE R.D. Congo, pe ţărmul NV al lacului Albert, la graniţa cu Uganda.Mahail. Localitate în SV Arabiei Saudite, la NV de oraşul Abha.Mahajan. (mahagian). Localitate în NV Indiei, la NE de oraşul Bikaner.Mahajanga. (mahagianga). Câmpia litorală situată în E Madagascarului. Aici se află şi oraşul cu acelaşi nume.Mahakam. Râu în E insulei Noua Guinee, respectiv a statului Papua-Noua Guinee, cu vărsare în strâmtoarea Makasari la oraşul Samarinda. Are 740 km lungime.Mahalapye. Localitate în E Botswanei, pe fluviul Limpopo, situată la SE de oraşul Morupula.Mahallah al-Kubra, Al. (mahala). Oraş în Egipt, în delta fluviului Nil, pe canalul Bahr Hallah, la 113 km N de Cairo. Are peste 400 000 loc. Este centru agricol şi textil. Se mai numeşte El-Mahalla el-Kubra.Mahallat. Localitate în V Iranului, la SE de oraşul Arak.Mahallet. Localitate în delta fluviului Nil (Egipt), la NV de oraşul Tanta.Mahalchari. (mahalciarii). Localitate în E statului Bangladesh, la N de Chittagong.Mahambet. Localitate în Kazahstan, pe fluviul Ural, la N de Marea Caspică şi de oraşul de pe ţărmul acestei mări, Gurjev.Mahanadi. (mahanadii). Fluviu în partea de E a Indiei, în NE Podişului Deccan. Are circa 900 km lungime (fiind navigabil în sezonul ploios în sectorul inferior); izvorăşte din Munţii Gaţii de Est şi se varsă în Golful Bengal printr-o deltă (15 000 kmp). Trece prin oraşul Cuttack. În sectorul mijlociu, amonte de oraşul Sam-balpur, a fost construit barajul Hirakud (1956), lung de 4 800 m şi înalt de 61 m, rezultând lacul de acumulare Hirakud (56 km lungime şi 8 milioane mc volum). Apele fluviului sunt utilizate pentru iri-gaţii şi energie electrică.

11

Mahanoro. Localitate în E Madagascaru-lui, pe ţărmul Oceanului Indian, la S de oraşul Toamasina.Maha Nuwara. (maha nuvara). Munte (2 524 m) situat în centrul insulei Sri Lanka.Maharashtra. (măharaştra). Stat situat în partea central-vestică a Indiei, cu ieşire la Marea Arabiei; are 307 700 kmp suprafaţa şi circa 86 milioane loc. Centrul adminis-trativ este Mumbai (fost Bombay).Mahasamund. Localitate în E Indiei, la ESE de oraşul Raipur.Mahaweli (sau Mahaweli Ganga). (ma-hauelii ganga). Fluviu în partea central-es-tică a statului Sri Lanka, cel mai mare din ţară, în lungime de 335 km. Izvorăşte din masivul Kirigalpotta (Platoul Hatton) şi se varsă în Golful Bengal (Oceanul Indian). Afluentul principal este Ambon Ganga.Mahbubnagar. Oraş în partea central-su-dică a Indiei, la SV de oraşul Hyderabad.Mahdha. Localitate în N Omanului, la NV de oraşul de pe ţărmul Mării Arabiei Sohar.Mahdia. Localitate în NE Tunisiei, pe ţăr-mul Mării Mediterane, la SE de oraşul Sousse şi la NNE de oraşul Sfax.Mahd il-Dahab. Centru minier (aur) aflat în V Arabiei Saudite, la SE de oraşul Medina.Mahe. Localitate în SV Indiei, la NV de oraşul Calicut, pe Coasta Malabar.Mahé. (mae). Insulă în arhipelagul Sey-chelles, în VNV Oceanului Indian. Are suprafaţa de 145 kmp, oraşul principal fi-ind Victoria. Relieful este deluros (912 m altitudinea maximă). Are plantaţii de co-cotieri, vanilie etc. Mahejraganj. (mahegi ragangi). Locali-tate în NE Indiei, la graniţa cu Bangladesh, pe Brahmaputra.Maheshwar. (maheşuar). Localitate în V Indiei, pe râul Narmada, la SV de oraşul Indore.Mahestala. Localitate în NE Indiei, la SV de oraşul Calcutta.Mahi. (mahii). Fluviu în V Indiei, în lungime de 580 km. Izvorăşte din masivul Vindhya din apropierea oraşului Sardapur şi se varsă în Golful Khambhat (Marea Arabiei). Apele sale sunt utilizate pentru irigaţii.Mahiari. (mahiarii). Localitate în NE In-diei, la V de oraşul Calcutta.

Mahiljov. (mahiliov). Localitate în Be-larus, pe Nipru, la E de oraşul Misk.Mahim. 1. Cartier al oraşului Mumbai (India). 2. Golf al Mării Arabiei situat în V Indiei, la NV de oraşul Mumbai.Mahjal. (mahgial). Localitate aflată în NV Yemenului, la NE de oraşul Sanaa.Mahlow. (mahlov). Localitate în Germa-nia, la S de Berlin.Mahlsdorf. (malzdorf). Cartier al oraşului Berlin (Germania).Mahmudia. Comună în jud. Tulcea, pe braţul Sf. Gheorghe, la poalele de E ale Dealului Beştepe, cu peste 5 000 loc. Este port fluvial şi centru de exploatare a cal-carului şi dolomitului. Are o pepinieră de sturioni. Aici sunt vestigiile unei cetăţi getice (sec. IV-III î.e.n.) cunoscută în pe-rioada stăpânirii romane sub numele de Salsovia. Satele componente: Mahmudia, Băltenii de Jos, Băltenii de Sus, Beştepe.Mahmutbey. (mahmut bei). Localitate în Turcia europeană, la NV de oraşul Istan-bul.Máhomfa. (mahomfo). Localitate în V Ungariei (Zala), la SE de localitatea Lenti.Mahón. (maon). Oraş situat în SE insulei Menorca (Baleare-Spania).Mahonoro. Oraş în E insulei Madagascar, pe ţărmul Oceanului Indian, la S de oraşul Vatomandry.Mahorais, Mahoré. (maore). v. Mayotte.Mahra. Regiune naturală în SE Yemenu-lui, între râurile de tip ued Hadramaut Masila (la V) şi Wadi Jiza (la E).Mahukona. Localitate în NV insulei Hawaii (S.U.A.), pe ţărmul Oceanului Pa-cific.Mahalle-el-Kubra. Localitate situată în NE Egiptului, pe stânga Canalului Suez.Mahun. Localitate în Iran, la SE de oraşul Kerman.Mahuva. Oraş în V Indiei, în ESE penin-sulei Kathiawar, la Golful Cambay, la SV de oraşul Bhavnagar.1 Mai. Denumirea comunei Pardina (jud. Tulcea) între anii 1983-1966.Maia. Râu în Rusia, în Extremul Orient (Siberia), afluent de dreapta al râului Al-dan, în amonte de Ust Maia. Are 1 053 km lungime şi 166 780 kmp suprafaţa bazinu-lui hidrografic. Izvorăşte de pe pantele S ale culmii Suntar Haiata, traversând oraşele Nelkan şi Aim.

12

Maiana. Insulă coraligenă în Oceanul Pa-cific, în arhipelagul Gilbert.Maîche. (maiş). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la S de oraşul Belfort şi la ENE de oraşul Besançon.Maicurú. Râu în NNE Braziliei, afluent al Amazonului aval de oraşul Santarém.Maidan. 1. Localitate în Afganistan, pe râul Arghandab, la NE de oraşul Kanda-har. 2. Localitate în ENE Irakului, la graniţa cu Iran, pe râul Diyala, la SE de oraşul Kirkuk.Maidan-i-Naftun. Localitate situată în VNV Iranului, pe râul Karun, la SE de oraşul Dizful.Maiden. Insule britanice situate în NV Ir-landei de Nord, la N de oraşul Larne.Maidi. (maidii). Localitate găsită în NV Yemenului, pe ţărmul Mării Roşii, la fron-tiera cu Arabia Saudită, la N de localitatea Habl.Maidstone. (medston). Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), la SE de Londra.Maiduguri. (maidugurii). Oraş în NE Nigeriei, capitala statului Borno, situat pe râul Ngadda, la 507 km E de Kano. Are circa 330 000 loc. Centru industriaş şi agricol. În anul 1957 a fost inclusă în cadrul teritoriului oraşului suburbia Yerwa, formând împreună oraşul Yerwa-Maiduguri.Maiella. Vârf în Munţii Appenini, în cen-trul peninsulei Italia, la SE de vârful Gran Sasso.Maienfeld. Localitate în localitate în E Elveţiei, pe Rinul Anterior, la N de oraşul Chur şi la S de statul Liechtenstein.Maieru. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, pe Someşul Mare. Are circa 7 500 loc. Aici se exploatează grafit şi dacit (la Anieş) şi calcar cristalin (cariera Valea Caselor) şi se află izvoare cu ape minerale carbogazoase, un muzeu etnografic. La Anieş se găsesc ruinele unei cetăţi din sec-olul al XI-lea. La Maieru (menţionat docu-mentar în 1440) se găseşte o biserică de lemn (1817-1818). Satele componente: Maieru, Anieş.Maihar. Localitate situată aproximativ în partea centrală a Indiei, la NE de oraşul Jabalpur.Maikop. Oraş în Rusia, în NV Munţilor Caucaz, pe dreapta râului Belaia, centrul administrativ al regiunii autonome

Adîghel. Are circa 170 000 loc. Constituie un centru al ţiţeiului. A fost fondat în anul 1857.Maikoor. Localitate indoneziană situată în cadrul insulelor Aru.Maikor. Localitate în E Rusiei europene, centru siderurgic, situat la N de oraşul Perm.Mailani. (mailanii). Localitate în N In-diei, la graniţa cu statul Nepal, la E de oraşul Bareilly.Mailhebiau. (melebio). Vârf (1 471 m) în Masivul Central Francez, în Muntele Aubrac.Mailly. (meii). Localitate în N Franţei, la SV de oraşul Châlons.Mailsy. (mailsii). Localitate în E Pak-istanului, la SE de oraşul Multan.Maimana (Maimanã). Oraş situat în NNV Afganistanului, în apropierea graniţei cu statul Turkmenistan, la NE de oraşul Qaisar.Main. 1. Râu (524 km lungime şi 27 400 kmp suprafaţa bazinală) în partea central-sudică a Germaniei, afluent de dreapta al Rinului la Mainz. Izvorăşte din Munţii Bavariei (Fränkische Alb), curge pe di-recţia E-V, formând ample meandre şi trece prin Bayreuth, Schweinfurt, Würzburg, Lohr, Frankfurt am Main. Cur-sul său superior a fost legat cu Dunăre (în zona Regensburg) printr-un canal naviga-bil (Canalul Dunăre-Main-Rin din 1992) ce face legătura dintre mările Neagră şi Nordului. 2. Strâmtoare marină aflată în Noua Zeelandă, la E de oraşul Wellington, ce permite legătura dintre strâmtoarea Cook (la SV) şi golful Port Nicholson (la NE).Maimanã. v. Maimana.Mainaké. (mainache). Oraş ruiniform în S Spaniei, pe coasta Mării Mediterane, la ENE de oraşul Málaga.Mainburg. Localitate în SE Germaniei, la SV de oraşul Regensburg.Mai-Ndombe. Lac tectono-glaciar în Africa Centrală (R.D. Congo), la 340 m altitudine, drenat de râurile Lokoro (în N) şi Lukénié (în S). Are suprafaţa de 2 325 kmp (în sezonul ploios poate ajunge la 8 200 kmp). Adâncimile oscilează între 2,5 şi 5 m. Malurile joase au păduri ecuatori-ale. Vechiul nume a fost Leopold II.

13

Maine. (men). 1. Provincie istorică în NV Franţei, străbătută de Loara (Loire). Oraşul principal este Le Mans. 2. (mein). Golf al Oceanului Atlantic, pe ţărmul Americii de Nord (S.U.A. şi Canada), mărginit de peninsula Noua Scoţie (la NNE) şi Capul Cod (la SSV). În partea de N, în Golful Fundy, mareele ating înălţimea medie de 16,3 m (cea mai mare de pe glob). Porturile principale sunt Bos-ton, Portland (S.U.A.) şi Saint John (Canada). 3. (mein). Stat în NE S.U.A. în suprafaţă de 85 800 kmp şi cu peste 1,2 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Augusta.Maine-et-Loire. (men e loar). Departa-ment în NV Franţei, cu sediul la Angers.Maïne-Soroa. Localitate în SE Nigerului, la V de lacul Ciad, la hotarul cu Nigeria.Mainit. Centru minier (aur) situat în E in-sulei Mindanao (Filipine).Mainland. (meinlănd). Insula principală din arhipelagul Shetland (Marea Britanie), având 522 kmp (după alte surse 536 kmp). Oraşul principal este Lerwick. Ocupaţia principală este creşterea oilor şi cailor.Mainpuri. (mainpurii). Localitate în N Indiei, la SE de Delhi.Maintenon. (mentenon). Localitate în N Franţei, la SV de Paris şi la NE de oraşul Chartres.Maintirano. Localitate în V insulei Madagascar, pe ţărmul Canalului Mozam-bic.Mainua. Localitate în centrul Finlandei, la S de lacul Oulu jarvi.Mainz. (mainţ). Oraş în Germania, port pe stânga Rinului, la confluenţa cu râul Main, la altitudinea de 82-135 m. Este centrul administrativ al landului Renania-Palati-nat. Constituie un important centru eco-nomic şi cultural al Germaniei.Maipo (Maipú). 1. Vârf (5 323 m) vul-canic în Anzi, la graniţa Chile-Argentina, la 105 km SE de Santiago de Chile. 2. Pas (3 449 m) în Munţii Anzi, la graniţa Chile-Argentina, în zona vulcanului cu acelaşi nume. 3. Oraş în E Argentinei, la SE de oraşul Buenos Aires.Maipú. v. Maipo.Maipures. Localitate în E Columbiei, pe fluviul Orinoco, la SSV de oraşul Porto Ayacucho.

Maiquetia. (maichetia). Aeroportul capi-talei Caracas (Venezuela).Maira. Râu (67 km) în NV Italiei, afluent al fluviului Po (Pad).Maishofen. (maishofen). Localitate în Austria, pe râul Saalach, la NV de oraşul Lend.Maisi. Cap în SE Cubei, la E de oraşul Guantanamo.Maiskhal. 1. Localitate în SE Bangladesh-ului, în S insulei cu acelaşi nume. 2. Insulă (Bangladesh) din Golful Bengal, la S de oraşul Chittagong.Maison Carrée. (mezon caree). Localitate în N Algeriei, pe ţărmul Mării Mediterane, la E de capitala Alger.Maisons-Alfort. (mezons olfor). Cartier al Parisului (Franţa).Maisons-Laffite. (mezons lafet). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Maissin. (mezin). Localitate în SE Bel-giei, la SV de oraşul Libin.Maisur. v. Mysore.Maitland. (metlend). 1. Localitate în SE Australiei, la NE de oraşul Newcastle. 2. Cartier al oraşului Cape Town (Republica Africa de Sud). Maiurno. Localitate în E Sudanului, pe Nilul Albastru, la SSE de oraşul Wad Megani.Mayani. (maianii). Râu în E statului Bangladesh, pe care se află lacul de acu-mulare Karnaful. Este afluent al râului Chunguri.Maiz. (mais). Insule (Nicaragua) situate în Marea Caraibilor, la E de teritoriul statului Nicaragua.Maizuru. Localitate în SV insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Mării Japoniei, la NV de oraşul Kyoto.Maja. 1. (maia). v. Maia. 2. (magia). In-sulă indoneziană situată la V de insula Kalimantan.Majagual. (mahagual). Localitate în N Columbiei, la SE de oraşul Sincelejo.Majan. (magian). Localitate în E Iranului, la SV de oraşul Tabas.Majang. (maiang). Insulă (Coreea de Nord), în Marea Japoniei, la NE de oraşul Hungnam.Majapahit. v. Madjapahit.Majcichov. (maicicov). Localitate în Slo-vacia, la E de Bratislava.

14

Majdan. (maidan). 1. Localitate în NE Serbiei, la graniţa cu România, la NE de localitatea Novi Kneževac. 2. Localitate în SE Poloniei, la NV de oraşul Rreszów.Majdanek. (maidanec). Localitate în Polonia, aproape de Lublin, unde a existat un lagăr de concentrare şi exterminare nazist. Aici au pierit peste 50 000 de deţinuţi.Majdanpek. (maidanpec). Localitate în E Serbiei, centru de exploatare a cuprului. Se găseşte la SE de oraşul Smederevo.Majene. (magene). Localitate în V insulei Sulawesi (Indonezia), aflată la strâmtoarea Makasari.Majevica. (maieviţa). Munte (915 m) sit-uat în NE Bosniei şi Herţegovinei, la NE de oraşul Tuzla.Majherat. (magi herat). Localitate în In-dia, la SV de oraşul Calcutta.Maji. (magii). Localitate în SV Etiopiei, pe râul Omo, la SV de oraşul Bashuma.Majilovac. (maiilovaţ). Localitate în Ser-bia, la S de Dunăre, în zona defileului Porţilor de Fier.Majja. (maiia). Localitate în E Siberiei (Rusia), la ESE de oraşul Iakutsk.Majkain. (maicain). Localitate situată în Kazahstan, la SV de oraşul Pavlodar. Majkop. (maicop). v. Maikop.Majmaa. (magi maa). Localitate în Ara-bia Saudită, la NV de capitala statului.Majna. (maina). v. Main.Majno-Pilgino. (maino pilghino). Locali-tate în ENE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Bering (Oceanul Pacific), la N de oraşul Vatina.Majoli. (maiolii). Localitate în S statului Surinam, la hotarul cu Brazilia, pe râul Tapanahoni.Majorca. (maiorca). v. Mallorca.Majos. (moioş). Localitate situată în Un-garia (Tolna), la V de localitatea Bonyhád.Majosháza. (moioşhazo). Localitate în Ungaria (Pest), la SV de capitala Bu-dapesta.Majs. (moiş). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Mohács.Majsa-Fehértói-főcsatorna. (moişo fe-hiertoii feociotorno). Canal în SSE Un-gariei, între Tisa şi lacul Fehér.Majszkij. (maischii). Localitate în SE Siberiei (Rusia), pe râul Szelemdzsa, la NE de oraşul Svobodnij.

Majszkoje. (maiscoie). Localitate în E en-clavei ruse Kaliningrad, la N de oraşul Guszev.Majuba Hill. (megiubă hil). Loc în Re-publica Africa de Sud (Kwazulu-Natal), unde armata burilor (olandezi) a obţinut o victorie asupra britanicilor (în data de 27 februarie 1881).Majunga. (magiunga). 1. Localitate în VNV insulei Madagascar, pe ţărmul Canalului Mozambic. 2. Regiune adminis-trativă în NNV Madagascarului, cu cemtrul în oraşul cu acelaşi nume.Majuro. (magiuro). Atol în Oceanul Pa-cific, din grupul Ratak (Insulele Marshall).Majzar. (magi zar). Localitate în NV Yemenului, pe Wadi Harid, la NE de oraşul Sanaa.Maka. Localitate în S Camerunului, la SE de capitala ţării.Makabana. Localitate în SV R.P. Congo, la V de oraşul Brazzaville.Makád. (mocad). Localitate în Ungaria (Pest), pe malul drept al Dunării, la NE de oraşul Dunaújváros.Makahuena. Cap în S insulei Hanalei (Hawaii), pe ţărmul Oceanului Pacific.Makalapa. Crater vulcanic în insula Oahu (Hawaii), lângă oraşul Honolulu.Makale. Localitate în N Etiopiei, la NV de oraşul Sereba.Makalu. Vârf (8 481 m) în Munţii Hi-malaya, la graniţa Nepal-China, la SE de vf. Chomolungma. A fost cucerit în anul 1955 de o expediţie franceză condusă de J. Franco.Makapuu. Cap în SE insulei Oahu, la SE de Honolulu.Makara. 1. Râu în Noua Zeelandă, în In-sula de Nord, la V de oraşul Wellington. 2. Localitate în Insula de Nord (Noua Zee-landă), pe râul cu acelaşi nume, la V de oraşul Wellington.Măkăreşti. (măcăreşti). Localitate aflată în Moldova, pe râul Prut, la SE de oraşul Iaşi.Makarevo. Localitate în Ucraina, la SE de oraşul Mukacsevo şi la NE de oraşul Bere-govo.Makarikari. (macaricarii). Mlaştină în Africa, la NE de Deşertul Kalahari, la SE de mlaştina Okavango.

15

Makariopolszko. (macariopolsco). Local-itate în NE Bulgariei, la NV de oraşul Suman.Makarjev. (macariev). Localitate în Ru-sia, la NE de oraşul Kosztroma.Makarov. 1. Bazin suboceanic (Oceanul Arctic) situat la E de Dorsala Lomonosov şi de Polul Nord. 2. Localitate situată în SE insulei Sahalin (Rusia), la Golful Tyer-penyije (Marea Ohotsk-Oceanul Pacific).Makarska. Localitate în V insulei Brač (Croaţia).Makaryus. Mănăstire în Egipt, la NV de capitala Cairo.Makasar. v. Makassar şi Ujungpandang (Ujung Pandang).Makassar. 1. Strâmtoare între insulele Borneo şi Sulawesi, care uneşte mările Su-lawesi şi Java. Are lungimea de 724 km, 250 km lăţime şi 2 458 m adâncime max-imă. 2. v. Ujung Pandang.Makat. Localitate în Kazahstan, la NE de oraşul Atirau.Makatea. Insulă a Oceanului Pacific, din cadrul arhipelagului Tuamotu.Makatéa. Localitate în SE insulei Faérone (Oceanul Pacific), la NV de insula Tahiti.Makati. (macatii). Oraş în Filipine, situat în insula Luzon, suburbie a oraşului Manila (la 6 km SE). Are circa 500 000 loc. Prelucrarea metalelor şi industrie ali-mentară.Makedénia. v. Macedonia.Makeevka (Makejevka, Makijivka). (macheievca, machiiivca). Oraş situat în Ucraina, în bazinul Doneţk, cu circa 420 000 loc. Centru siderurgic, a fost creat în 1777, fiind declarat oraş în 1925. Între 1920 şi 1931 s-a numit Dmitrievsk.Makemo. Atol al Oceanului Pacific situat în arhipelagul Touamotou.Makena. Localitate în SV insulei Maui (Hawaii), spre insula Kahoolawe.Makeni. (machenii). Localitate în centrul statului Sierra Leone.Makgadikgadi. (macgadicgadii). Regiune mlăştinoasă situată în NE statu-lui Botswana, între oraşele Orapa (la SV) şi Nata (în NE).Makhmur. Localitate în N Irakului, la SE de oraşul Mosul şi la SV de oraşul Erbil.Makian. Insulă indoneziană situată în Marea Maluku, la V de insula Halmahera.

Makiki. (machichii). Cartier al oraşului Honolulu (Hawaii).Makimi. (machimii). Localitate în N Iri-anului de Vest (Indonezia), la golful Irian.Makin. Atol situat în arhipelagul Gilbert (Oceanul Pacific).Makinszk. (machinsc). Oraş în partea central-nordică a Kazahstanului, la NV de oraşul Akmola.Makiš. (machiş). Regiune de luncă a râu-lui Sava situată la VSV de oraşul Beograd (Serbia).Makkah. v. Mecca.Makkavejevo. (macaveievo). Localitate în Siberia (Rusia), la SE de oraşul Cita.Makkinga. Localitate în NNE Olandei, pe râul Tonger, la VSV de oraşul Assen.Makkoshotyka. (mocoş hoti co). Locali-tate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la NV de oraşul Sárospatak.Makkum. Localitate în Olanda, pe ţărmul Mării Watt, la SV de oraşul Leeuwarden.Makläpen. (maclepen). Insulă suedeză în Marea Baltică, la SV de oraşul Malmö, re-spectiv de localitatea Falsterbo.Maklár. (moclar). Localitate în Ungaria (Heves), pe râul Eger, la SE de oraşul Eger.Makloutsie. (maclutsii). Oraş situat în E statului Botswana, la SE de mlaştina Makarikari.Makó. (moco). Localitate situată în SE Ungariei (Csongrád), la E de oraşul Szeged, la graniţa cu România, pe râul Mureş.Makok. Localitate în NV Gabonului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la S de oraşul Libreville.Makokou. (macocu). Localitate în NE Gabonului, pe râul Ogooué.Makongai. Insulă a Oceanului Pacific sit-uată în cadrul Insulelor Fiji.Makongolosi. (macongolosii). Localitate în VSV Tanzaniei, la SE de lacul Rukwa şi la NNV de lacul Malawi.Makoua. (macua). Localitate aflată în R.P. Congo, la NE de oraşul Mbam.Makov. Localitate în NV Slovaciei, la graniţa cu Cehia, la NV de oraşul Žilina.Makovica. (macoviţa). Vârf (978 m) în V Ucrainei, la NE de oraşul Uzsgorod.Makovo. Localitate în S Macedoniei, pe râul Crna, la ENE de oraşul Bitola.

16

Maków Mazowiecki. (macov ma-zovieţchii). Localitate în Polonia, la N de capitala statului, pe râul Orzyc.Maków Podhalański. (macov pod halani schii). Localitate în S Poloniei, pe râul Skawa, la SV de oraşul Kraków.Makran (Makren). (macren). Munţi în SSE Iranului. Altitudinea 2 161 m.Makranul Central. Munţi (2 293 m) situ-aţi în S Pakistanului.Makri. Localitate în E Indiei, la S de oraşul Raipur.Makriplágion. Localitate în N Greciei, la S de oraşul Potami.Maksimir. Cartier al oraşului Zagreb (Croaţia).Maksotag. Localitate în SE Iranului, la frontiera cu Pakistan, la E de oraşul Shurab.Makszatyiha. (macsatiiha). Localitate în N Rusiei europene, la N de oraşul Kalinin.Maktëir. (macteir). Regiune muntoasă în NV Mauritaniei, la graniţa cu Sahara de Vest.Maku. Localitate în extremitatea NV a Iranului, aproape de graniţa cu Turcia, la NV de lacul Urmia.Makua. 1. v. Oubangui. 2. Localitate în NV insulei Oahu (Hawaii), pe ţărmul Oceanului Pacific.Makuang. Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Csincsou.Makum. Localitate în NE Indiei, la graniţa cu R.P. Chineză, pe Brahmaputra, centru de extracţie a petrolului.Makumbi. (macumbii). Localitate în SSV R.D. Congo, pe râul Chicapa, la V de oraşul Kananga.Makuoeo. Insulă (Hawaii) situată la SV de insula Oahu, în dreptul oraşului Hon-olulu.Makurazaki. (macurazachii). Localitate în SV insulei Kyushu (Japonia), la SV de oraşul Kagoshima, pe ţărmul Oceanului Pacific.Makurdi. (macurdii). Oraş în SE Nigeriei, la 300 km NE de oraşul Enugu, pe cursul inferior al râului Benue. Este centrul administrativ al statului Benue. Are circa 130 000 loc. Este centru agricol şi comercial.Makwa. (macua). Centrul insulei Nauru din Oceanul Pacific.

Mal. Localitate în SSV Mauritaniei, la E de oraşul Aleg.Mala. 1. Localitate în V statului Peru, pe ţărmul Oceanului Pacific, la S de capitala Lima. 2. Cap în S statului Panama, în SE peninsulei Azuero.Malabar. 1. Coasta. Nume sub care este cunoscută coasta de SV a peninsulei India, la Marea Arabiei. Se desfăşoară între oraşul Panaji (la N) şi Capul Comorin (la S) iar la E este mărginită de Munţii Gaţii de Vest. Are lungimea de 1 400 km, fiind o câmpie litorală cu ţărm lagunar. Oraşele principale sunt: Mangalore, Kzhikode, Cochin, Trivandrum etc. 2. Cap. Cap în V Indiei, la SV de oraşul Mumbai.Malabar Hill. Cartier al oraşul Mumbai (India).Mala Barna. Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Virovitica.Malabo. Capitala Guineei Ecuatoriale, sit-uată pe ţărmul de N al insulei Bioko, port la Golful Guineea. Are circa 60 000 loc. A fost întemeiată de englezi în 1827, fiind capitală din 1968. Până în 1973 s-a numit Santa Isabel.Malabon. Localitate în Filipine, în insula Luzon, la N de oraşul Manila.Mala Bosna. Localitate în N Serbiei, la SV de oraşul Subotica.Mal Abrigo. Localitate în SV Uruguay-ului, la NV de oraşul San José de Mayo.Malabu. Localitate în ENE Nigeriei, aşezată pe râul Benue, la graniţa cu statul Camerun.Malacca. 1. Peninsulă în SE Asiei, în ex-tremitatea de S a peninsulei Indochina, sit-uată între Marea chinei de Sud şi Golful Thailandei (la E) şi Marea Andaman şi strâmtoarea Malacca (la V), unită cu conti-nentul asiatic prin istmul Kra. Are suprafaţa de 190 000 kmp, lungimea de 1 300 km şi lăţimea maximă de 320 km. Re-lieful este muntos (2 190 m în vf. Tahan). Clima este ecuatorială cu păduri semper-virescente. Deţine resurse ca: staniu, wol-fram, bauxită etc. şi se cultivă cauciuc, co-cotieri, orez. Partea de N a peninsulei aparţine Thailandei (o treime) iar restul Malaysiei (2/3 spre SE). Oraşele princi-pale sunt: Surat Thani, Nakhon Si Tham-marat, Songkhla, Hat Yai (Thailanda), re-spectiv Kota Baharu, Alor Setar, Kuala Terengganu, Ipoh, Kuantan, Kuala

17

Lumput, Johor Baharu (Malaysia). Mai este cunoscută şi sub numele de Malay sau Malaya. 2. Strâmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera, ce leagă mările Andaman şi Chinei de Sud. Are lungimea de 800 km, lăţimea între 64 km în S şi 480 km în N. Adâncimea maximă ajunge la 200 m. Porturile principale: Melaka, Singapore. 3. Denumirea engleză a statului şi oraşului Melaka din Malaysia.Malá Chucle. (mala ciucle). Cartier al oraşului Praga (Cehia).Malacky. (malachii). Localitate în VSV Slovaciei, la NV de Bratislava, centru de extracţie a gazelor naturale.Mala Dapčevica. (mala dapceviţa). Lo-calitate în Croaţia, la SV de oraşul Vi-rovitica.Malad City. (meled sitii). Localitate în S.U.A. (Idaho), la N de Marele Lac Sărat şi la SSE de oraşul Pocatelfo.Maladeta (Maladetta). Masiv muntos sit-uat în Pirineii centrali (Spania), format din granite. Altitudinea maximă-3 404 m (Pico de Aneto, Pic d'Aneto). Este acoperit cu zăpezi veşnice şi gheţari.Maladzecsna. (maladzeci na). Oraş în NNV statului Belarus, la NV de capitala Misk.Mălăieşti. Localitate situată în Republica Moldova, în E ţării, la ESE de capitala Chişinău.Malaez, Arhipelagul. Cel mai mare arhipelag de pe glob, alcătuit din circa 10 000 de insule, situat în V Oceanului Pa-cific, între Asia şi Australia, cuprinzând arhipelagurile Sondele Mari, Sondele Mici, Moluce, insulele Filipine, Noua Guinee şi numeroase grupuri mai mici de insule. Este extins de-a lungul Ecuatoru-lui, de o parte şi de alta a acestuia, pe circa 6 100 km lungime şi circa 3 500 km lăţime. Suprafaţa este de circa 2, 5 mil-ioane kmp. Relieful este predominant muntos (5 030 m-vf. Jaya în NV insulei Noua Guinee). Vulcanismul este intens (cam 330 vulcani). Clima este ecuatorială (în centru) şi subecuatorială (în N şi S). Precipitaţiile sunt abundente (1-5 000 mm/an). Vegetaţia cuprinde păduri tropi-cale umede sempervirescente. Se mai nu-meşte Insulinda.Málaga. 1. Oraş în S Spaniei (Andaluzia), la 544 km S de Madrid, port la Marea

Mediterană, cu circa 540 000 loc. Este principalul centru turistic şi balnear de pe Costa del Sol. Este un oraş foarte vechi, întemeiat în secolul al XI-lea î.e.n. de către fenicieni. Este renumit şi prin vinul cu acelaşi nume. 2. Localitate în Colum-bia, la SE de oraşul Bucaramanga.Malagnou. (malaniu). Cartier al oraşului Geneva (Elveţia).Malagón. Localitate situată aproximativ în partea central-sudică a Spaniei, pe flu-viul Guadiana, la NNE de oraşul Ciudad Real.Malá Haná. Regiune în partea central-es-tică a Cehiei, la E de râul Svitava şi la V de oraşul Olomouc.Malaia. Comună în jud. Vâlcea, situată pe râurile Lotru şi Latoriţa, la poalele de N ale Munţilor Căpăţânii şi cele de S ale Munţilor Lotru. Are peste 2 000 loc. Aici se află hidrocentralele "Brădişor" (115 MW), intrată în funcţiune din anul 1982, şi "Malaia" (18 MW), dată în uz în 1978. Lacul de acumulare Malaia-Brădişor, con-struit pe Valea Lotrului, are o suprafaţă de 230 ha, un volum de 38 milioane mc. În arealul comunei se găseşte o rezervaţie forestieră (Pădurea Latoriţa, de 690 ha), cu exemplare seculare de larice şi zâmbru. La Malaia se află o biserică de lemn (1807) şi un conac al familiei Brătianu (sec. XIX), iar în satul Ciungetu, o biserică de lemn (1865) cu picturi interioare originare.Malá Ida. Localitate în SE Slovaciei, la jumătatea distanţei dintre oraşele Rožnova (la V) şi Trebišov (la E).Malaita. Insulă vulcanică (4 843 kmp) în SE arhipelagului Solomon (SV Oceanului Pacific), la 50 km ENE de insula Guadal-canal şi la 80 km SE de insula Santa Is-abel. Are 180 km lungime şi 24 km lăţimea maximă. Relieful este predomi-nant muntos, cu altitudinea maximă de 1 433 m (vf. Mount Ire). Deţine păduri de mangrove şi plantaţii de cocotieri, cacao. Localităţile principale sunt: Auki, Dala, Bina, Oteotea.Malaja Begany. (malaia begani). Locali-tate în V Ucrainei, la NV de oraşul Bere-govo, aproape de hotarul cu Ungaria.Malaja Beresztovica. (malaia berestoviţa). Localitate în NV statului Be-larus, la graniţa cu Polonia, la S de oraşul Grodno.

18

Malaja Dobrony. (malaia dobroni). Lo-calitate în V Ucrainei, la S de oraşul Uzs-gorod, aproape de hotarul cu Ungaria.Malaja Visera. (malaia vişera). Locali-tate în NV Rusiei europene, la NE de oraşul Novgorod.Malajevci. (malaievţi). Localitate în SV Ucrainei,l graniţa cu Republica Moldova, la NE de oraşul Dubăsari.Malaia. 1. Peninsulă (270 000 kmp) a peninsulei Indochina, ce se întinde în SE Aisie. 2. Mare a Oceanului Pacific, situat la NV de insula Borneo şi spre Marea Chinei de Sud.Malakal (Malakál). Oraş în SE Sudanu-lui, la confluenţa râului Sobat cu Nilul.Malakand. Localitate în N Pakistanului, pe Hindus. Aici se găseşte o hidrocentrală.Malake. Insulă din cadrul arhipelagului Fiji (Oceanul Pacific).Malakoff. Cartier al Parisului (Franţa).Mala Krisna. Localitate în Serbia, la SE de oraşul Smederovo.Malakula. v. Malekula.Malakwal. (malacual). Localitate în N Pakistanului, pe râul Jhelum, la NV de oraşul Lyallpur.Malalaling. Localitate în S statului Botswana, pe râul Molopo, la SV de oraşul Kakia.Malá Mača. (mala macia). Localitate în SV Slovaciei, aproape de oraşul Trnava.Mala Mlaka. Localitate în Croaţia, la S de oraşul Zagreb.Malamocco. Localitate şi insulă în NE Italiei, în Laguna Veneţia (Marea Adriat-ică), la S de oraşul Veneţia.Malá nad Hronom. Localitate în Slova-cia, pe râul Garam, la N de localitatea Štúrovo, la graniţa cu Ungaria.Malancha. (malancia). Golf al golfului Bengal situat în SV Bangladesh-ului.Malang. Oraş în Indonezia, în insula Java, la baza NV a vulcanului Semeru, la alti-tudinea de 450 m, la 85 km S de Surabaja. Are circa 770 000 loc. Este centru agricol şi staţiune climaterică.Malangali. (malangalii). Localitate în SV Tanzaniei, la NE de lacul Malawi.Malangas. Localitate în V insulei Min-danao (Filipine), centru de exploatare a cărbunelui şi a minereurilor de fier.Malange (Malanje). (malange). 1. Oraş în Angola, la SE de oraşul Luanda. Are

mine de diamante. 2. Regiune administra-tivă în Angola, cu centrul în oraşul cu ace-laşi nume.Malangen. Localitate în N Norvegiei, la S de oraşul Tromsø.Malangwa. (malangua). Localitate în SSE Nepalului, la graniţa cu India.Malans. (malan). Localitate în E Elveţiei, pe Rinul Anterior, la NNE de oraşul Chur.Malanville. (malanvil). Localitate în N statului Benin, la graniţa cu Niger.Mala Ostrna. (mala ostrâna). Localitate în Croaţia, la SE de localitatea Dugo Selo. Mala-Panew. (mala panef). Râu (131 km lungime şi 2 037 kmp suprafaţa bazinală) în Polonia, afluent al fluviului Odera (Oder).Mälaren (Mälar). (melarăn). Lac tectono-glaciar în SE Suediei, cu suprafaţa de 1 140 kmp şi adâncimea maximă de 64 m. Este legat prin canale cu Marea Baltică şi prin râul Eskilstuna cu lacul Hjälmaren. Pe malul acestui lac se află oraşul Stock-holm. Are peste 1 260 de insule. Malargue (Malargüe). (malargue). Oraş în V Argentinei, la SV de oraşul San Rafael.Malarhöjden. (malarheogi den). Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.Malarctic. (melerctic). Localitate în Canada, pe râul Harricanaw şi la S de lacul La Motte, la E de oraşul Timmins.Málaš. (malaş). Localitate în Slovacia, aproape de oraşul Levice.Malasevci. (malasevţi). Cartier al capitalei Bulgariei, Sofia.Malaspina. Gheţar pe pantele sudice ale Munţilor St. Elias (Alaska), format prin contopirea a 12 gheţari montani. Lungimea este de 145 km, suprafaţa de 3 900 kmp iar grosimea gheţii 300 m. Coboară până la 96 km de ţărmul Oceanu-lui Pacific.Malá Strana. Cartier al oraşului Praga (Cehia).Mala Subotica. (mala subotiţa). Locali-tate în Croaţia, la frontiera cu Ungaria, la ESE de oraşul Čakovice.Malá T'rňa. (mala târnia). Localitate în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la S de oraşul Trebišov.Mala Trnovitica. (mala târnovitiţa). Lo-calitate în Croaţia, la SE de oraşul Bjelo-var, pe râul Čazma.

19

Malatya. Oraş în SE Turciei, la 180 km NE de Gaziantep. Are circa 320 000 loc. Oraşul modern a fost creat în 1838 iar în antichitate s-a numit Melitene. Deţine ves-tigii romane.Malawi. 1. Republica Malawi (Republic of Malawi, Mfuko la Malawi). (malauii). Stat în SE Africii, pe ţărmul V al lacului Malawi (Nyassa), fără ieşire la mare. Are suprafaţa de 118 500 kmp, circa 10 mil-ioane loc. Capitala este Lilongwe. 2. Den-umirea sub care mai este cunoscut lacul Nyasa (Nyassa).Mała Wies. (mava vies). Localitate în Polonia, pe Vistula, la NV de Varşovia.Malawin. (malauin). Localitate în V in-sulei Luzon (Filipine), în peninsula Bataan, pe ţărmul Oceanului Pacific.Malawiya. (malauiia). Localitate în ENE Sudanului, la frontiera cu Etiopia, la SV de oraşul Kassala.Malay. (malai). v. Malacca (1).Malaya. (malaia). v. Malacca (1).Malaybalay. (malai balai). Localitate în centrul insulei Mindanao (Filipine), pe râul Pulangi.Malayer. (malaier). Localitate în VNV Iranului, la SE de oraşul Hamadan.Malaysia, Federaţia (Federation of Malaysia, Persekutuan Tanah Malaysia). (malaii sia). Stat federal în Asia de SE, constituit din două sectoare, separate de Marea Chinei de Sud, unul continental (Malaysia Occidentală), core-spunzând părţii sudice a peninsulei Malacca, şi altul insular (Malaysia Orien-tală), ocupând partea de NV a insulei Bor-neo. Are suprafaţa de 329 730 kmp şi circa 22 milioane loc. Capitala Kuala Lumpur.Malazgirt (Malazkirt). Localitate în E Turciei asiatice, la NV de lacul Van, pe râul Murat.Malberg. Localitate în VSV Germaniei, pe râul Kyll, la N de oraşul Trier.Malbon. (melbăn). Localitate în NE Aus-traliei, la poalele NE ale Munţilor Selwyn, la SV de oraşul Nelia.Malbooma. (melbumă). Localitate în S Australiei, pe calea ferată Transaus-tralianul, la NV de lacul Everard.Malborghetto. Localitate în NE Italiei, în Alpi, pe râul Fella, aproape de hotarul cu statele Austria şi Slovenia.

Małbork (Malbork). (mavborc). Oraş în N Poloniei, pe râul Nogat, la SV de oraşul Elbląg.Malcesine. (malsesine). Localitate în N Italiei, pe malul NE al lacului Garda.Malchin. (malchin). Localitate în NE Ger-maniei, pe râul Peene, la SE de oraşul Ro-stock.Malchow. (malcov). 1. Localitate în NE Germaniei, pe malul NE al lacului Plau şi la SSE de oraşul Güstrow. 2. Cartier al oraşului Berlin (Germania).Malčice. (malciţe). Localitate în SE Slo-vaciei, la SE de oraşul Trebišov.Malcsin. (malcin). Localitate în NV Mon-goliei, la SE de lacul Ubs şi la SE de oraşul Ulángom.Malczyce. (malţiţe). Localitate în SV Poloniei, pe fluviul Odera (Oder), la NV de oraşul Wrocław.Maldegem. (maldeghem). Localitate în NV Belgiei, la E de oraşul Brugge.Malden. 1. Insulă coraligenă situată în arhipelagul Kiribati din Oceanul Pacific. 2. (meldăn). Localitate în S.U.A. (Mis-souri), la V de oraşul New Madrid de pe fluviul Mississippi. 3. Cartier al oraşului Londra (London) din Anglia (Marea Bri-tanie).Maldive. 1. Republica (Divehi Rajje ge Jumhurya). (divehii rage ge giumuria). Stat insular în S Asiei, ocupând arhipelagul cu acelaşi nume din N Ocean-ului Indian, la SV de India şi la 643 km SV de Sri Lanka. Are suprafaţa de 298 kmp şi circa 270 000 loc. Capitala este Male. 2. Insule în Oceanul Indian. v. Mal-dive.Maldon. (meldăn). Localitate în SE An-gliei (Marea Britanie), pe coasta Mării Nordului, la SSV de oraşul Colchester şi la NE de oraşul Basildon.Maldonado. 1. Localitate în SSE statului Uruguay, pe ţărmul Oceanului Pacific, la E de oraşul Montevideo. 2. Cap în SV Mexicului, la SV de oraşul Ometepec şi la S de oraşul Acapulco.Male. 1. Localitate în N Italiei, pe râul Noce, la SV de oraşul Bolzano. 2. Capi-tala Republicii Maldive (din anul 1965), port la Oceanul Indian, situată în insula cu acelaşi nume. Are circa 65 000 loc.

20

Maleá (Maleás). Cap în SE peninsulei Pelopones (Grecia), la NE de insula Kíthira.Maleás. v. Maleá.Malegaon. Oraş în partea central-vestică a Indiei, pe râul Girna, la 257 km NE de Mumbai, cu circa 350 000 loc.Malek. Localitate în S Sudanului, pe Nil, la N de localitatea Tombe.Malé Kosihy. Localitate în S Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Lev-ice.Mále-Kuh. Centru de extracţie a petrolu-lui situat în VNV Iranului, la V de oraşul Ezna.Malekula (Malakula, Mallicolo). Insulă vulcanică în arhipelagul Noile Hebride (SV Oceanului Pacific), în Republica Van-uatu, la 40 km SE de insula Espíritu Santo. Are suprafaţa de 2 023 kmp, 80 km lăţime şi 37 km lăţime maximă. Relieful este deluros (891 m maxim). Oraşele prin-cipale sunt: Port Sandwich, Port Stanley, Lakatoro. Se cultivă cafe şi cocotieri.Malela. Localitate în R.D. Congo, în E ţării, la SSE de oraşul Kisangani.Malé Ludince. (male ludinţe). Localitate în Slovacia, la hotarul cu Ungaria, la SE de oraşul Levice.Malembach. (malembac). v. Sebeş (3).Malente. Localitate în N Germaniei, la SE de oraşul Kiel.Malé Ozorovce. (male ozorovţe). Locali-tate în SE Slovaciei, la frontiera cu Un-garia, la SE de oraşul Trebišov.Male Pijace. (male pii iaţe). Localitate în N Serbiei, la ESE de oraşul Subotica.Mäleren. (meleren). Fiord în Suedia, în cadrul oraşului Stockholm.Malerkotla. Oraş în N Indiei, la S de oraşul Ludhiana.Malesco. Localitate în N Italiei, la NV de Lacul Maggiore.Maleševo. (maleşevo). Munte (1 932 m) situat între Macedonia şi Bulgaria.Malesherbes. (maleşerb). Localitate în Franţa, la S de Paris.Malešice. (maleşiţe). Cartier al oraşului Praga (Cehia).Malé Straciny. (male straţini). Localitate în S Slovaciei, la graniţa cu Ungaria la SE de oraşul Krupina.

Malé Trakany. (male tracani). Localitate în SE Slovaciei, la graniţa cu statele Un-garia şi Ucraina, la SE de oraşul Trebišov.Malevo. Localitate în SSE Bulgariei, la SE de oraşul Haskovo.Malé Zlievce. (male zlievţe). Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Krupina.Malfa. Localitate în N insulei Salina (Italia) din grupul de insule Lipari.Malgaşă, Republica. v. Madagascar.Malgobek. Localitate în S Rusiei, la NV de oraşul Groznîi.Malgomaj. (malgomai). Râu şi lac în V Suediei, afluent al râului Ångermanälv.Malgovert. (malgover). Localitate în E Franţei, pe râul Isère, unde se află o hidro-centrală.Malha. Localitate în VNV Sudanului, centru de extracţie a sării.Malhangarh. Localitate în V Indiei, la NV de oraşul Indore.Malheur. (maleor). Lac în NV S.U.A. (Oregon), la NE de lacul Harney.Mali, Republica (République du Mali). (malii). 1. Stat în Africa V, în bazinele su-perioare ale Nigerului şi Senegalului, fără ieşire la mare. Suprafaţa de 1,25 milioane kmp, circa 10 milioane loc. Capitala este Bamako. 2. Insulă a Oceanului Pacific ce face parte din cadrul arhipelagului Fiji.Malibato. Vârf (2 082 m) în SV insulei Mindanao (Filipine).Mali Beograd. (malii beograd). Locali-tate în N Serbiei, la S de oraşul Subotica.Malibú. Staţiune balneoclimaterică aflată în VSV S.U.A. (California), situată pe ţăr-mul de N al Golfului Santa Monica (Oceanul Pacific), la V de Los Angeles. Are circa 7 000 loc.Mali Bukovec. (malii bucoveţ). Localitate în Croaţia, pe râul Drava, la NV de oraşul Koprivnica.Maligin. (maligin). Strâmtoare marină sit-uată între peninsula Iamal şi insula Belij (Rusia). Face legătura dintre mările Kara şi Barents (Oceanul Arctic).Mali Grdevac. (malii grâdevaţ). Locali-tate în Croaţia, la SE de oraşul Bjelovar.Mali i Çikës. (malii iar ciches). Vârf (2 050 m) în SV Albaniei.Mali i Dajti. (malii i daitii). Vârf (1 612 m) în centrul Albaniei.Mali i Dejës. (malii i deies). Vârf (2 246 m) în ENE Albaniei.

21

Mali i Thatë. (malii i tate). Vârf (2 262 m) în SE Albaniei, la SV de la Prespa.Mali Jastrebac. (malii iastrebaţ). Munte (1 492 m) în partea central-sudică a Ser-biei, între Toplica (la S) şi Morava (la E şi N).Malije-Karmakuli. (maliiie carmaculii). Localitate în VSV insulei Novaia Zemlea (Rusia), pe ţărmul Mării Barents.Malij Uzeny. (malii uzeni). Râu în Rusia şi Kazahstan, cu scurgere endoreică.Maliköy. (maliicheoi). Localitate în Tur-cia, la SV de Ankara.Maliku. Localitate situată în ENE insulei Sulawesi (Indonezia).Malili. (maililii). Localitate în partea cen-tral-sudică a insulei Sulawesi (Indonezia), aproape de golful Bone.Mali Lošiny. (malii loşini). Localitate în insula Lošiny (Croaţia) din Marea Adriat-ică.Mali Lug. (malii lug). Localitate în NV Croaţiei, la V de oraşul Gerovo.Malimba. Localitate în V Camerunului, pe ţărmul golfului Guineea, la S de oraşul Doula.Mali Mokri Lug. (malii mocrii lug). Cartier al oraşul Beograd (Serbia).Malin. 1. (malen). Cap în N insulei Ir-landa, pe teritoriul Irlandei. 2. (malin). Lo-calitate în Ucraina, la NV de Kiev.Malinas. v. Mechelen.Malinau. Localitate în NE insulei Borneo (Kalimantan-Indonezia), la NV de oraşul insular Tarakan.Malinche (Matlalcuéyatl). (malince). Masiv muntos (4 461 m) vulcanic în partea central-sudică a Mexicului, în Sierra Madre Oriental, la 20 km de Puebla.Malindi. (malindii). 1. Localitate în ESE Kenyei, pe ţărmul Oceanului Indian, la gura de vărsare a râului Galana, la NNE de oraşul Mombasa. 2. Oraş în V statului Zimbabwe, la NV oraşul Bulawayo.Málinec. (malineţ). Localitate în Slovacia, pe râul Ipoly, la NE de oraşul Lučenec.Malines (Mechelen). Oraş în Belgia, la SSV de oraşul Antwerpen (Anvers).Malingping. Localitate în localitate în SV insulei Java (Indonezia), pe ţărmul Ocean-ului Indian, la E de oraşul Tjibaliung.Malino. Vârf (2 443 m) situat în N insulei Sulawesi (Indonezia).

Malinovo. Localitate în SV Slovaciei, aproape de capitala Bratislava.Malinska. Localitate în NV insulei Krk (Croaţia), pe ţărmul Mării Adriatice.Malinyi. (malinii). Localitate în S Tan-zaniei, pe râul Kilombero, la SV de oraşul Sofi.Maliq. (malic). Localitate în ESE Alban-iei, pe râul Devoll. Are o hidrocentrală.Maliqi. (malichii). Localitate în SE Al-baniei, pe râul Devolli, la NV de oraşul Korça.Malita. Localitate în S insulei Mindanao (Filipine), la Golful Davao (Oceanul Pa-cific).Maliuc. Comună în jud. Tulcea, în Delta Dunării, pe canalul Sulina. Are peste 1 100 loc., fiind port fluvial. Are pepinieră piscicolă şi un popas turistic. Are impor-tanţă în turism pentru intrare în deltă. Satele componente: Maliuc, Ilganii de Sus, Gorgova, Partizani, Vulturu.Maljen. (malien). Munte (1 103 m) în Serbia, la izvoarele râului Kolubara.Malkanagiri. (malcanaghirii). Localitate în E Indiei, la N de oraşul Rajahmundry.Malkapur. Oraş în partea central-vestică a Indiei, la NV de oraşul Akola.Malkara. Localitate în Turcia europeană, la NE de oraşul Keşan.Malkinia Górna. Localitate în ENE Poloniei, pe râul Bug, la NE de Varşovia.Malko gradiste. (malco gradişte). Locali-tate în SE Bulgariei, aproape de graniţa cu Grecia, la SE de oraşul Haszkovo.Malko Tărnovo (Malko Tirnovo). Lo-calitate în SE Bulgariei, la frontiera cu Turcia.Mallacoota. (melecută). Localitate în SE Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la E de oraşul Melbourne.Mallaig. (meleg). Localitate în V Scoţiei (Marea Britanie), pe ţărmul Oceanului At-lantic, în dreptul insulei Rhum.Mallawi. (malauii). Oraş în Egipt, pe flu-viul Nil, la S de oraşul El-Minya.Mallersdorf. (malerzdorf). Localitate în SE Germaniei, la SSE de oraşul Regens-burg.Malles Venosta. Localitate în N Italiei, în Alpi, la frontiera cu Elveţia, pe râul Adige, la V de oraşul Merano.Mallicolo. v. Malekula.

22

Mallnicz. (malniţ). Localitate în S Aus-triei, la NV de oraşul Penk, pe un afluent al râului Drava.Mallorca (Majorca). (maiorca, maiorca). Cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare (situat în V Mării Mediterane), aparţinând Spaniei de care se află la 233 km depărtare. Suprafaţa 3 600 kmp. Oraşele principale: Palma de Mallorca, Alcúdia, Calvia. Relieful este muntos în V şi NV (1 445 m în vf. Puig Mayor) iar în zona centrală şi de E o câmpie înaltă iri-gată. Turismul este deosebit de dezvltat. Mallow. (melou). Oraş în S Irlandei, pe râul Blackwater.Malm. Localitate minieră (minereuri de fier) în V Norvegiei, la NNE de oraşul Trondheim.Malmberget. (malmberghet). Localitate în N Suediei, la N de Gällivare.Malmédy. (malmiedii). Localitate în E Belgiei, la SE de oraşul Liège.Malmi. (malmii). Cartier al oraşului Hel-sinki (Finlanda).Malmö. (malmeo). Oraş în S Suediei, port la strâmtoarea Øresund, vizavi de Copen-haga (Danemarca), de care este legat prin feribot. Are peste 250 000 loc. Important centru industrial, deţinând şi şantiere navale. A fost întemeiat în secolul al XII-lea.Malmöhus. (malmeohus). Regiune ad-ministrativă situată în S Suediei, cu cen-trul în oraşul Malmö.Malmøya. (malmoia). Insulă norvegiană, la S de oraşul Oslo, în fiordul Bunde.Málna. Râu în SV Slovaciei, afluent al Dunării.Malnaş. Comună în jud. Covasna, în de-presiunea cu acelaşi nume, la 505 m altitu-dine, pe cursul superior al Oltului, cu peste 5 000 loc. Reşedinţa este satul Mic-falău. La Bicsad se exploatează bazalt, an-dezit, piatra ponce. Se mai exploatează argila. La Bicsad au fost descoperite ves-tigii neolitice şi urmele unei aşezări dacice (sec. I î.e.n. - I e.n.). La Malnaş (atestat în 1366) se află o biserică din 1834. Satele componente: Micfalău, Bicsad, Malnaş, Malnaş-Băi, Valea Zălanului.Malnaş-Băi. Sat în comuna Malnaş (jud. Covasna), staţiune balneoclimaterică de interes general, situat la 505 m altitudine, în defileul Oltului, care separă Munţii

Bodoc de Munţii Baraolt, la 22 km de Sf. Gheorghe. Deţine izvoare minerale.Malnate. Localitate în N Italiei, la V de oraşul Como, între lacurile Varenese şi Como.Malo. Localitate în NNE Italiei, la NV de oraşul Vicenza.Maloarhangelszk. (malo arhanghelsc). Localitate în partea centrală a Rusiei eu-ropene, la N de oraşul Kursk.Maloca. Localitate în NE Braziliei, pe râul Erepecuru (afluent al Amazonului), la N de oraşul Oriximiná.Maloe Gejovce. (maloe gheiovţe). Locali-tate în V Ucrainei, la S de oraşul Uzs-gorod.Maloelap. Atol în Oceanul Pacific, în arhipelagul Marshall.Małogoszcz. (mavogosţ). Localitate în S Poloniei, la VSV de oraşul Kielce.Maloja. (maloia). 1. Localitate în SSE Elveţiei, pe râul Inn, la SV de oraşul St. Moritz. 2. Pas situat în Alpii Retici, la SV de localitatea Maloja. Face posibilă tre-cerea din Valea Innului la Valea Mera (Italia).Malojaroszlavec. (malo iaroslaveţ). 1. Localitate în Rusia europeană, la SV de oraşul Moscova. 2. Localitate în SV Ucrainei, la graniţa cu Republica Moldova, la NV de Marea Neagră.Malole. Localitate în NE Zambiei, la NE de oraşul Kasome.Malolos. Oraş în insula Luzon (Filipine), la NV de oraşul Manilla.Malom. (molom). Râu în Ungaria, între lacurile Balaton şi Velence. Este afluent al râului Sió.Malomcsatorna. (molom ciotorno). Canal în Ungaria, în jud. Fehér, de-a lungul râu-lui Sárviz.Malom-hegy. (molom hegi). Vârf (229 m) în Ungaria, lângă Budapesta.Malo Milletto. Vârf (2 050 m) în S Italiei peninsulare, în Muntele Matese, la SV de oraşul Campobasso.Malomir. Localitate în SE Bulgariei, la SSV de oraşul Iambol.Malomsok. (molom şoc). Localitate în Ungaria (Veszprém), pe râul Marcal, la NV de oraşul Pápa.Malone. Localitate în NE S.U.A. (New York), la graniţa cu statul Canada (la SE de Ottawa).

23

Malonga. Localitate în S R.D. Congo, la hotarul cu Angola, pe râul Lulua.Malonno. Localitate în NNE Italiei, la E de lacul Como.Malorita. Localitate în Belarus, la SE de oraşul Brest.Malosujka. (malosuica). Localitate în N Rusiei europene, pe ţărmul S al Mării Albe, la SV de oraşul Arhangelsk.Måløv. (molov). Localitate în Danemarca, în insula Sjælland, la V de capitala Copen-haga.Malovăţ. Comună în jud. Mehedinţi, în SE Podişului Mehedinţi, cu circa 3 000 loc. În satul Lazu se află o culă (1850). Satele componente: Malovăţ, Bobaiţa, Colibaşi, Lazu, Negreşti, Pitulaşi, 23 Au-gust.Måløy. (moloi). Localitate în SV Norveg-iei, în insula cu acelaşi nume, la SV de in-sula Stadlandet.Malpas. (melpes). Localitate în Anglia (Marea Britanie), aproape de oraşul Birm-ingham.Malpelo. Insulă (Columbia) situată în Oceanul Pacific, la V de statul Columbia.Malpensa. Aeroport al oraşului Milano (Italia).Malpica. Localitate în NV Spaniei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul La Coruña.Malprabha. Râu în VSV Indiei, afluent al fluviului Krishna.Malqa. Localitate în Arabia Saudită, la NNV de capitala ţării.Malše. (malşe). Râu (100,7 km) în S Ce-hiei, afluent al râului Moldva. Trece prin oraşul Česke Budějovice.Målselv. (molselv). Localitate în N Norvegiei, pe râul Barduelv, la SV de oraşul Malanger.Målset. (molset). Localitate în Norvegia, la S de fiordul Sogne.Malsfeld. Localitate în centrul Germaniei, pe râul Fulda, la SSE de oraşul Kassel.Malta. 1. Republica Malta (Republika ta'Malta, Republic of Malta). Stat insu-lar, ocupând arhipelagul omonim din partea central-sudică a Mării Mediterane, la 90 km S de insula Sicilia (Italia) şi 290 km de ţărmul Africii (Tunisia). Suprafaţa atinge 316 kmp şi aproape 400 000 loc. Capitala este Valletta. Arhipelagul cuprinde 6 insule: Malta (246 kmp), Gozo

(Ghawdex), Comino (Kemmuna), Cominotto, Filfla, St. Paul (ultimele trei nelocuite). Oraşele principale: Valletta, Sliema, Mosta, Rabat. Relieful este format dintr-un podiş calcaros scund (417 m alti-tudinea maximă în insula Gozo), fragmen-tat de văi orientate SV-NE şi terminate sub formă de rias. Clima este subtropicală, mediteraneană. Vegetaţia naturală cu smo-chini şi roşcovi a fost înlocuită cu plante de cultură. 2. Insula principală a statului Malta, în suprafaţă de 246 kmp. 3. Locali-tate în S Austriei, pe râul cu acelaşi nume, la NV de oraşul Gmünd şi de oraşul Vil-lach. 4. Râu în S Austriei, subafluent al râului Drava. 5. (meltă). Localitate în NV S.U.A. (Montana), pe râul Milk, la N de lacul de acumulare Port Peck, la V de oraşul Glasgow.Maltahohe (Maltahöhe). (maltaheohe). Localitate în partea central-sud-vestică a Namibiei, la VSV de oraşul Mariental.Maltai. Localitate în NV Irakului, la NNV de oraşul Mosul.Maltepe. 1. Localitate în NV Turciei asi-atice, pe ţărmul Mării Marmara, la SE de oraşul Haydarpaşa. 2. Cartier al oraşului Ankara (Turcia).Malton. (meltăn). Localitate în NE An-gliei (Marea Britanie), pe râul Derwent, la NE de oraşul York.Malu cu Flori. Comună în jud. Dâm-boviţa, cu aproape 3 000 loc. În satul-reşedinţă se găseşte un muzeu istoric şi etnografic. În satele Malu cu Flori (1857) şi Capu Coastei (1878) se găsesc biserici. Satele componente: Malu cu Flori, Capu Coastei, Copăceni, Micloşanii Mari, Mi-cloşanii Mici.Maluku. 1. Mare a Oceanului Pacific situ-ată între insulele indoneziene Kalimantan şi Sulawesi. Are suprafaţa de 291 000 kmp. 2. v. Moluce.Malu Mare. Comună în jud. Dolj, în Câmpia Romanaţilor, aşezată pe stânga râului Jiu, cu peste 4 700 loc. Aici se prac-tică viticultura. La Preajba se află casa lui Stan Jianu (sec. XVIII) şi o biserică din anii 1778-1779 refăcută în 1833. Satele componente sunt: Malu Mare, Ghindeni, Preajba.Maluso. Localitate în V insulei Basilan (Filipine), la SV de oraşul Basilan, pe ţăr-mul Mării Sulu (Oceanul Pacific).

24

Malva. Podiş în India, în regiunea de izvoare a râului Chambal, în VNV ţării.Malvaglia. (malvalia). Localitate în SSE Elveţiei, la N de oraşul Belinzore.Malvan. Localitate în V Indiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la jumătatea distanţei dintre oraşele Mumbai (la N) şi Panaji (la S).Malvern. (melvărn). Localitate în S.U.A. (Arkansas), pe râul Quachita, la SV de oraşul Little Rock.Malvern Hills. (melvărn hils). Localitate în NE Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la NV de oraşul Christchurch. Este centru de exploatare a cărbunelui.Malvinas. Denumirea spaniolă a arhipelagului Falkland.Malwa. (malua). Podiş în partea centrală a Indiei, la E de râul Chambal şi la N de râul Narmada, între oraşele Kota (la N) şi Indore (la S).Malý Baranec. (malii baraneţ). Vârf (1 949 m) în Munţii Tatra Mare din Slovacia.Malý Horeš. (malii horeş). Localitate în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Trebišov.Mályi. (maii). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de oraşul Miskolc.Mályinka. (mainco). Localitate în NE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NV de oraşul Miskolc.Máły Koszýsta. (malii cosista). Vârf (2 014 m) în Munţii Tatra din Slovacia.Mály Krtíš. (malii cârtiş). Localitate în S Slovaciei, la SV de oraşul Lučenec.Mama. Localitate în ESE Siberiei (Rusia), pe râul Nyityim, la NE de lacul Baikal.Mamabula. Localitate în Botswana, în E statului, la graniţa cu Republica Africa de Sud, la NE de oraşul Gaborone.Mamadis. Localitate în E Rusiei eu-ropene, pe râul Kama (Volga), la E de oraşul Kazan.Mamaia. Staţiune balneoclimaterică esti-vală (din 1906) situată pe ţărmul Mării Negre, pe un cordon litoral care desparte lacul Siutghiol de Marea Neagră, la 5 km N de Constanţa (de care aparţine adminis-trativ). Are o plajă întinsă (10 km lungime şi 50-250 m lăţime) cu nisip foarte fin. Aici se desfăşoară festival de muzică uşoară (din 1963).

Mamala. Golf al Oceanului Pacific situat la S de insula Oahu (Hawaii) şi respectiv de oraşul Honolulu.Mamaliga. Localitate în Ucraina, la graniţa cu România (în dreptul oraşului Darabani).Maman. Localitate în ENE Sudanului, la frontiera cu Eritreea, la SE de oraşul Eriba.Mamanguape. Localitate în ENE Braziliei, la S de oraşul Natal.Mamanutha. Insule din V arhipelagului Fiji (Oceanul Pacific).Mamarcsevo. (mamarcevo). Localitate în SE Bulgariei, la SE de oraşul Iambol.Mambasa. Localitate în R.D. Congo, în NE statului, la NE de oraşul Kisangani.Mamberamo. Râu în NNV insulei Noua Guinee, pe teritoriul Irianului de Vest (In-donezia), cu vărsare în Oceanul Pacific. Are 235 km lungime.Mambrui. Localitate în E Kenyei, pe ţăr-mul Oceanului Indian, la gura de vărsare a râului Galanga.Mamer. Localitate în S statului Luxem-burg, la VNV de oraşul Luxembourg.Mamers. (mamer). Localitate aflată în NV Franţei, la NE de oraşul Le Mans.Mames-la-Coquette. (mam la cochet). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Maminasi. Localitate în Albania, la NV de Tirana.Mamirolle. (mamirol). Localitate în E Franţei, la SSE de oraşul Besançon.Mamming. Localitate în SE Germaniei, pe râul Isar, la NE de oraşul Landshut.Mammola. Localitate în SV Italiei penin-sulare, în peninsula Calabria, la NE de oraşul Reggio di Calabria.Mammoth Cave. v. Mamut, Peştera.Mamonal. Localitate în NV Columbiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la S de oraşul Cartagena.Mamonovo. Localitate în SV enclavei Kaliningrad (Rusia), la graniţa cu Polonia.Mamoré. (mamore). Râu în Bolivia, unul dintre izvoarele râului Madeira, având 1 930 km lungime. Izvorăşte din Cordiliera Oriental (Munţii Anzi) şi formează pe o porţiune graniţa dintre Bolivia şi Brazilia. Este navigabil pentru vase mici. În sec-torul superior se numeşte Rio Grande sau Gaupay.

25

Mamoriá. Localitate în VNV Braziliei, pe râul Purús, la SV de oraşul Lábrea.Mamou. (mamu). Localitate în Guinea, în SV statului, la graniţa cu Sierra Leone, la NE de oraşul Conakry.Mamry. (mamrii). Lac (104 kmp) în NE Poloniei, din cadrul lacurilor mazuriene, în apropierea graniţei cu Rusia (enclava Kaliningrad).Mamudju (Mamuju). (mamugiu). Local-itate aflată în VSV insulei Sulawesi (In-donezia), pe ţărmul strâmtorii Makasar, la N de oraşul Magene.Mamuju. v. Mamudju.Mamúk. Localitate în SE Omanului, cen-tru de extracţie a petrolului, la SV de lo-calitatea Rima.Mamurrasi. Localitate în VNV Albaniei, la NV de Tirana.Mamut, Peştera (Mammoth Cave memăs cheiv). Cea mai mare peşteră din lume, situată în partea central-estică a stat-ului Kentuky, în platoul Cumberland, la 45 km ENE de Bowling Green. Este for-mată din 23 de avene, 47 săli uriaşe, legate între ele prin 225 galerii, cu o lungime totală de 480 km (din care 240 km exploatate, dispuse pe cinci niveluri, până la o adâncime de 300 m. Are nu-meroase râuri subterane, lacuri, domuri (între care se remarcă Domul Mamut/Mammoth Dome, lung de 164 m, lat de 61 m şi înalt de 36 m), stalactite, stalagmite, flori de gips şi diverse concreţiuni. Deţine o bogată faună cavernicolă (greieri, crus-tacee, viermi etc.). a fost descoperită în 1797 de Hutchins şi explorată în 1809. În jurul peşterii a fost creat în 1926 un parc naţional (21 300 ha). Turismul este dez-voltat.Man. 1. (men). Insulă în arhipelagul Bri-tanic, în Marea Irlandei, la 48 km V de ţărmul Angliei. Suprafaţa măsoară 572 kmp. Oraşul principal este Douglas. Re-lieful este deluros, modelat de eroziunea glaciară (621 m altitudinea maximă). Clima este de tip temperat-oceanic. Subor-donată din anul 1765 Coroanei engleze, are statut de autonomie. 2. (man). Locali-tate în V statului Côte d'Ivoire.Mana. 1. Râu în N Guyanei Franceze, cu vărsare în Oceanul Atlantic la localitatea cu acelaşi nume. 2. Oraş în NNV Guyanei Franceze, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la

gura de vărsare a râului omonim. 3. Local-itate în V insulei Kauai (Hawaii), pe ţăr-mul Oceanului Pacific. 4. Pas (5 611 m) în Munţii Himalaya, între India şi China, la izvoarele fluviului Gange şi râului Sutlej.Mana Bárbara. Localitate în NV Venezuelei, pe râul Santa Ana, la SV de laguna Maracaibo.Manacapurú. Localitate în NV Braziliei, pe Amazon, la SV de oraşul Manaus.Manacor. Oraş situat în E insulei Mal-lorca (arhipelagul Baleare-Spania).Manado. Oraş în Indonezia, situat pe ţăr-mul de NE al insulei Sulawesi, port la Marea Sulawesi. Are aproape 400 000 loc. Este piaţă agricolă, întemeiat în 1657 de olandezi.Manage. (manaj). Localitate în SV Bel-giei, la NE de oraşul Mons.Managua. 1. Lac tectonic în Nicaragua, situat la poalele de SE ale vulcanului Mo-motombo (1 280 m altitudine), la 50 m al-titudine. Are suprafaţa de 1 130 kmp, 61 km lungime, 26 km lăţimea maximă şi 20 m adâncimea maximă. Este drenat de râul Tipitapa care se varsă apoi în lacul Nicaragua. Este navigabil pentru vase mici. Populat de aligatori. Mai este cunos-cut de amerindieni sub denumirea de Xolotlán. 2. Capitala statului Nicaragua (din 1858), situată pe ţărmul de SE al lac-ului omonim. Are peste 870 000 loc. A fost întemeiat de spanioli în secolul al XVI-lea şi devine oraş în 1846. A fost dis-trus în mare parte de cutremure în anii 1931 şi 1972.Manah. Localitate în N Omanului, pe uedul Halfain, la NE de oraşul Adam.Manahiki. v. Manihiki Islands.Manakara. Oraş în ESE Madagascarului, pe ţărmul Oceanului Indian, la NNE de oraşul Farafangana.Manakha. Localitate în Yemen, la SV de oraşul Sanaa.Manam. Insulă situată la NE de insula Noua Guinee, la SE de gura de vărsare a râului Sepik în Oceanul Pacific.Manama (Al-Manamah). Capitala statu-lui Bahrain, pe ţărmul de NE al insulei Bahrain, port pentru exportul petrolului la Golful Persic. Are peste 150 000 loc. Cen-tru industrial important.Mañana. (maniana). Localitate în NE ţării Panama, pe ţărmul Mării Caraibilor.

26

Mananjary. (manangiarii). Oraş situat în E insulei Madagascar, pe coasta Oceanului Indian, la S de oraşul Mahanoro.Manankoro. Localitate situată în SV stat-ului Mali, la hotarul cu statul Côte d'Ivoire, la SE de capitala Bamako.Manantenina. Localitate în SE Madagas-carului, pe ţărmul Oceanului Indian, la NE de oraşul Fort-Dauphin.Manapire. Râu în N Venezuelei, afluent al fluviului Orinoco.Manartali. (manartalii). Lac de acumu-lare în SV statului Mali, pe râul Bafing, la V de oraşul Kita.Manas. Râu (400 km) în E statului Bhutan, afluent al Brahmaputrei.Manasarovar (Manaszarovar). (manasa rovar). Lac (520 kmp) în V Chinei, la N de lacul Rakasz, la NE de pasul Mana şi la izvorul râului Sutlej.Manasia. Comună în jud. Ialomiţa, în Bărăgan, pe stânga râului Ialomiţa, cu circa 4 800 loc. Aici se practică viticul-tura. Se găsesc o biserică (1842-1852) şi un conac (Hagienoff 1899-1900). Este co-mună suburbană a oraşului Urziceni. Satele componente: Manasia.Manaslu. Vârf (8 156 m) în Himalaya, în partea de N a statului Nepal, la circa 130 km NV de Katmandu. A fost cucerit la 9 mai 1956 de o expediţie japoneză.Manastirski. (manastirschii). Pârâu în Serbia, la E de Beograd, afluent al Dunării.Manasz. (manas). Localitate situată în NV Chinei, la NV de oraşul Ürümqi.Manaszarovar. v. Manasarovar.Maná-Tará, Cerro. (mana tara, sero). Vârf (3 731 m) în NV Venezuelei, în Munţii Serranía de Perijá, la V de Mara-caibo.Manatí. (manatii). Localitate în Cubei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la E de oraşul Camagüey.Manatiales. Localitate în N insulei Ţara Focului, partea chiliană, la strâmtoarea Magellan.Manatija. (manatigia). Localitate în NV Albaniei, la SSE de oraşul Shkodra.Manaus. (manaus). Oraş în NV Braziliei, port pe Rio Negro, la 19 km de confluenţa cu Amazonul. Este centrul administrativ al statului Amazonas. Are peste 1 milion loc. Centru industrial important. A fost înte-

meiat în 1660 de portughezul Francisco da Motta Falcão cu numele São José de Rio Negro, apoi s-a numit Villa da Barra, Barra do Rio Negro şi din 1850 are nu-mele actual.Manavgat. Localitate în SSV Turciei asi-atice, pe ţărmul golfului Antalya, la SE de oraşul Antalya.Manazil al-Hajana. (manazil al ha-giana). Localitate în S Irakului, pe fluviul Eufrat, la SE de oraşul An-Nasiriya.Mancelona. (menselonă). Localitate în S.U.A. (Michigan), la E de lacul Torch, la SE de oraşul Harbor Springs.Mancha, La. (mancia). v. La Mancha.Manche. (manş). Departament în N Franţei, cu centrul la Saint-Lô.Manchester. (mencistă). 1. Oraş în cen-trul Angliei (Marea Britanie), la 48 km E de Liverpool, la poalele de V ale Munţilor Penini, pe canalul Liverpool-Manchester. Are peste 430 000 loc. 2. Oraş în NE S.U.A. (Conecticut), pe râul Conecticut, la NE de oraşul Hartford. 3. Localitate în S.U.A. (Iowa), între oraşele Waterloo (la V) şi Dubuque (la E). 4. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SE de oraşul Lexing-ton. 5. Oraş în NE S.U.A. (New Hamp-shire), pe râul Merrimack, având peste 100 000 loc. 6. Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Ohio, la SE de oraşul Cincinatti. 7. Localitate în S.U.A. (Tennessee), între oraşele Nashville (la NV) şi Chattanooga (la SE).Manciuria. Denumirea istorică a părţii de NE a Chinei.Máncora. Localitate în NV Peru-lui, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NE de oraşul Lobitos. Mancsouli (Lupin). (manciulii). Locali-tate în NE Chinei, la graniţa cu Rusia siberiană, la NNV de lacul Dalaj-Nor şi la NV de oraşul Hajlar.Mand. Râu în V Iranului cu vărsare în Golful Persic, la NV de localitatea Kan-gan.Mánd. Localitate aflată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la E de locali-tatea Fehérgyarmat.Manda. 1. Localitate în V Tanzaniei, pe malul E al lacului Rukwa. 2. Localitate în SV Tanzaniei, pe malul NE al lacului Malawi.

27

Mandaguarí. (mandaguarii). Localitate în S Braziliei, la SV de oraşul Londrina şi la NV de oraşul Curitiba.Mandal. 1. Localitate în V Afganistanu-lui, pe râul Harut, la SSV de oraşul Herat. 2. Localitate în S Norvegiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la V de oraşul Kris-tiansand.Mandala. Vârf (4 760 m) în E Munţilor Macke, în partea central-nordică a insulei Noua Guinee, în provincia Irian Jaya (In-donezia).Mandalay. (mandalai). 1. Oraş în Myan-mar, în partea central-sudică a ţării, pe flu-viul Irrawaddy, cu peste 530 000 loc. Este centrul administrativ al districtului cu ace-laşi nume. A fost şi capitală între anii 1860-1886. A fost construit în 1857. S-a mai numit Mandale. 2. District în Uniunea Myanmar, cu suprafaţa de 37 000 kmp şi cu aproape 6 milioane loc. Centrul său ad-ministrativ este Mandalay.Mandale. v. Mandalay.Mandalgobi (Mandalgovi). (mandal go-bii). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Mongoliei, la SSV de capitala Ulan Bator.Mandali. (mandalii). Localitate în E Irakului, la graniţa cu Iran, la NE de Bag-dad.Mandal obó. Localitate în S Mongoliei, la N de oraşul Dalandzadgad.Mandalselv. Râu în S Norvegiei, cu văr-sare în Oceanul Atlantic la localitatea cu acelaşi nume.Mandan. (menden). Localitate în Dakota de Nord, pe Missouri, la V de oraşul Bis-marck.Mandaquí. (mandachii). Localitate în Brazilia, lângă oraşul São Paulo.Mandar. Golf în SV insulei Sulawesi (In-donezia).Mandara. Munte situat între statele Nige-ria şi Camerun.Mandas. Localitate în partea central-su-dică a insulei Sardinia (Italia).Mandciuli. (mandciulii). Localitate în NE Chinei, la hotarul cu statele Federaţia Rusă şi cu Mongolia, la V de oraşul Hailar.Mande. Cap situat în E insulei Sjælland (Danemarca), la Marea Baltică.Mandello. Localitate în N Italiei, pe malul E al lacului Lecco.

Mandera. Localitate în NE Kenyei, la graniţa cu statele Etiopia şi Somalia.Manderscheid. (manderşaid). Localitate în V Germaniei, pe râul Lieser, la NE de oraşul Trier.Mandi. (mandii). Localitate în N Indiei, la graniţa cu China, în Himalaya, la E de oraşul Amritsar. Este centru de exploatare a fierului.Mandi Hisar. (mandii hisar). Localitate în S Afganistanului, la SE de oraşul Kan-dahar.Mandinga. Localitate în N Panama-ului, pe ţărmul Mării Caraibilor, la E de oraşul Portobelo.Mandioli. (mandiolii). Insulă indoneziană situată în Marea Maluku, la SV de insula Halmahera.Mandjafa. (mandgiafa). Localitate în VSV Ciadului, pe fluviul Chari, la SE de oraşul Fort Lamy.Mandla. Localitate în India, pe râul Nar-mada, la SE de oraşul Jabalpur.Mándok. (mandoc). Localitate situată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe stânga Tisei, la NE de oraşul Kisvárda.Mandor. 1. Localitate în VNV Indiei, la N de oraşul Jodhpur. 2. Localitate în VNV insulei Kalimantan (Indonezia), la NE de oraşul Pontianak.Mandra. Localitate în NE Pakistanului, la SE de oraşele Islamabad şi Rawalpindi.Mandrica. (mandriţa). Localitate în SE Bulgariei, la graniţa cu Grecia, pe râul Kizil.Mandritsara. Localitate în NE Madagas-carului, la SV de oraşul Maroantsétra.Mandsaur. Oraş în V Indiei, la NV de oraşul Indore.Manduba. 1. Deal lângă oraşul Santos (Brazilia). 2. Cap la SE de oraşul Santos (Brazilia).Manduria. Localitate aflată în SE Italiei peninsulare, în peninsula Salentino, la SE de oraşul Taranto.Mandvi. (mandvii). Oraş în V Indiei, pe ţărmul golfului Kutch, la V de oraşul Ahmedabad.Mandy. (mandii). Localitate în V insulei Mindanao (Filipine).Manera. Localitate în SV Madagascaru-lui, la NE de oraşul Toliara.

28

Mánfa. (manfo). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la SV de oraşul Komló şi la NV de Pécs.Manfalut. Localitate în Egipt, pe Nil, la NNV de oraşul Asyut.Manfredonia. 1. Localitate în ESE Italiei peninsulare, situată în SE peninsulei Gargano, pe ţărmul Mării Adriatice, la ENE de oraşul Foggia. 2. Golf al Mării Adriatice (Marea Mediterană), la SE de oraşul cu acelaşi nume (Italia).Manga. 1. Localitate în E Braziliei, pe fluviul São Francisco, la NE de capitala Brasilia. 2. Regiune deşertică aflată în SSE Nigerului şi în V Ciadului.Mangabeiras. Podiş în E Braziliei, situat între râurile Tocantins (la V) şi Parnaiba (la E).Mangahao. (menghehăo). Localitate în Noua Zeelandă, în S Insulei de Nord, la NE de oraşul Wellington. Are o hidrocen-trală.Mangaia. Insulă a Oceanului Pacific situ-ată în arhipelagul Cook de Sud (ce aparţine de Noua Zeelandă).Mangalia. 1. Liman maritim în SE Podişului Dobrogei de Sud, aproape de oraşul cu acelaşi nume. Are suprafaţa de 261 ha, lungimea de 9,5 km, lăţimea me-die 0,3 km, adâncimea maximă 13 m. Din malul lacului izvorăsc ape sulfuroase ter-male (21-28oC), cunoscute încă de pe vre-mea romanilor 2. Municipiu în jud. Con-stanţa, situat pe ţărmul Mării Negre, la 44 km S de Constanţa. Are circa 45 000 loc. Este port maritim (din 1984). Este renu-mită staţiune balneoclimaterică. Adminis-trativ îi aparţin staţiunile turistice Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp. A fost întemeiat în secolul VI î.e.n. de către greci (dorieni) sub numele de Callatis; în secolul al XI-lea apare ca Pangalia sau Pancalia. Denumirea actuală o primeşte în secolul al XIV-lea (1593). A fost declarat municipiu în 1995.Mangalmé. Localitate în partea central-sudică a Ciadului, la NE de localitatea Mongo.Mangalore (Mangaluru). (mangălur). Oraş în SV Indiei (Karnataka), pe Coasta Malabar, port, cu peste 275 000 loc. A fost construit în 1596.Mangaluru. v. Mangalore.Mangareva. v. Gambier.

Mangeigne. (manghein). Localitate în SE Ciadului, la SE de oraşul Terkama.Mangfall. Râu (55 km) în SE Germaniei, cu vărsare în lacul Chiem. Trece prin oraşul Rosenheim.Manggar. Localitate în E insulei Belitung (Indonezia), în Marea Java, la strâmtoarea Karimata.Mangistau. v. Mangîşlak.Mangîşlak (Mangistau). 1. Peninsulă aflată în partea de E a Mării Caspice, în Kazahstan; are 250 km lungime şi deţine zăcăminte de ţiţei. Are suprafaţa de 31 000 kmp. 2. Localitate în V Kazahstanului, la E de Marea Caspică, centru de exploatare a fosforitelor, manganului dar şi a petrolu-lui. 3. Golf al Mării Caspice, în N penin-sulei cu acelaşi nume.Mangkalihat. Cap în E insulei Borneo (Kalimantan), la strâmtoarea Makasar.Manglaralto. Localitate în V Ecuadoru-lui, pe ţărmul Oceanului Pacific, la golful Santa Elena, la NE de oraşul Salinas.Manglares. Cap în NV Americii de Sud, în SV Columbiei, la Oceanul Pacific.Mango. Insulă în cadrul arhipelagului Fiji (Oceanul Pacific).Mangoche. (mangoce). Localitate în S statului Malawi, la S de lacul Malawi.Mangoky. (mangochii). Râu în VSV Madagascarului, cu vărsare în Canalul Mozambic.Mangonui. Localitate în NE Insulei de Nord (Noua Zeelandă), pe ţărmul Oceanu-lui Pacific.Mangop. Principat în SE Crimeii, consti-tuit în anul 1475 şi cucerit de turci.Mangoreva. v. Mangareva.Mangrol. Localitate în V Indiei, în SV peninsulei Kathiawar, pe ţărmul Oceanului Indian (Marea Arabiei).Manguarí. (manguarii). Localitate în NV Braziliei, pe râul Japurá, la graniţa cu statul Columbia.Mangueni. (manguenii). Podiş deşertic situat în NNE Nigerului, la graniţa cu statele Algeria şi Libia.Manguinha. (manghina). Cap situat în ENE Braziliei, pe ţărmul Oceanului At-lantic, la gura fluviului São Francisco.Manguinhos. (manghinos). Cap SE al in-sulei Governador (Brazilia), în Golful Guanabara.

29

Mangyai. (mangiai). Localitate în partea central-vestică a Chinei, în Depresiunea Tsaidam, centru de extracţie a petrolului.Manhan. Localitate în V Mongoliei, la S de oraşul Hovd şi de lacul Har usz.Manhattan. (menhetn). 1. Insulă în New York, astăzi cartier al marelui oraş. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Kansas), pe râul Kan-sas, la V de oraşul Topeka. Manhattan Beach. (menhetn bici). Plajă şi cartier în V oraşului Los Angeles (Cali-fornia-S.U.A), pe ţărmul Oceanului Pa-cific.Man Hpang. Localitate în ENE Myan-mar-ului, pe Salwen, la S de oraşul Kun-log.Manhuaçu. (manuasu). Localitate în ESE Braziliei, la SE de oraşul Belo Horizonte.Mani. (manii). 1. Localitate în V Chinei, în Tibet, la NE de lacul Kasum-cso. 2. Lo-calitate în centrul Columbiei, pe râul Meta, la ENE de oraşul Bogota.Maniago. Localitate în NE Italiei, la NV de oraşul Udine.Manica. Localitate în V Mozambicului, la graniţa cu statul Zimbabwe.Manica (Manica e Sofala. Regiune ad-ministrativă în centrul Mozambicului, cu centrul la Chimolo.Maniçobal. (manisobal). Localitate aflată în ENE Braziliei, la SE de oraşul Crato.Manicore (Manicoré). 1. Localitate aflată în Brazilia, pe râul Madeira, la SSV de oraşul Manaus. 2. Râu în V Braziliei, aflu-ent al râului Madeira.Manicougan. (menicughen). Râu în SSE peninsulei Labrador (Canada), afluent al fluviului Sf. Laurenţiu.Manici (Manics). Râu (219 km lungime şi 39 000 kmp suprafaţa bazinului hidro-grafic), în S Rusiei, cu vărsare în Marea Azov (Marea Neagră).Manics-Gudilo. (manici gudilo). Lac de acumulare situat în S Rusiei europene, pe râul Manici.Manifa. Localitate în NE Arabiei Saudite, pe ţărmul golfului Persic, la SE de oraşul Safaniya.Manifold. (menifold). Cap în E Australiei, la NE de oraşul Rockhampton.Manihari. (maniharii). Localitate în NE Indiei, pe fluviul Gange, la E de oraşul Bhagalpur.

Manihi. (manihii). Atol în cadrul In-sulelor Touamotou (Oceanul Pacific).Manihiki (Manahiki) Islands. (mane-hichii aileandz). Grup insular format din şapte insule coraligene şi vulcanice (Penhrhyn sau Tongarova-10 kmp, Mani-hiki-5,5 kmp, Pukapuka-5 kmp, Raka-hanga-4 kmp, Palmerston-3 kmp, Nassau, Suwarrow), situat în partea central-sudică a Oceanului Pacific, în N arhipelagului Cook. Suprafaţa 36,4 kmp. Localităţile principale: Tukao, Tauhunu, în insula Manihiki. Deţine cocotieri. Vechea denu-mire a fost Humprey. Din 1901 este sub administraţia Noii Zeelande care în 1965 i-a acordat statutul de autoguvernare.Manikganji. (manic gangii). Localitate în Bangladesh, în deltă, la NV de oraşul Dacca.Manikpur. Localitate în N Indiei, la SV de oraşul Allahabad.Maniktala. Cartier al oraşului Calcutta (India).Manila. 1. Golf al Mării Chinei de Sud, pe coasta de SV a insulei Luzon. Are suprafaţa de 1 994 kmp. Circumferinţa este de 193 km, adâncimea maximă 40 m. Aici se găseşte oraşul cu acelaşi nume. La intrare în golf se găseşte insula Corregi-dor. 2. Capitala Republicii Filipine, aflată în SV insulei Luzon, pe râul Pasig, port la golful omonim. Are peste 1,6 milioane loc. A fost întemeiată în anul 1571.Manilla. (menilă). Localitate în SE Aus-traliei, la NV de oraşul Newcastle.Maningrida. (meningridă). Localitate în N Australiei, în N peninsulei Arnhem, pe ţărmul Mării Arafura.Manipur. 1. Stat în ENE Indiei, cu suprafaţa de 22 300 kmp şi 2 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Imphal. 2. v. Imphal.Manipur Road. Localitate în NE Indiei, la NV de oraşul Kohima.Manisa. Oraş în V Turciei, pe râul Gediz, la NE de oraşul Izmir. Are circa 200 000 loc.Manises. Centru industrial (materiale de construcţii) în SE Spaniei, la NV de oraşul Valencia.Manistee. (menistii). 1. Râu în S.U.A. (Michigan), cu vărsare în lacul Michigan, la localitatea cu acelaşi nume. 2. Locali-tate în S.U.A. (Michigan), pe malul E al

30

lacului cu acelaşi nume, la gura de vărsare a râului omonim.Manistique. (menistic). 1. Localitate în N S.U.A. (Michigan), pe malul N al lacului Michigan. 2. Lac în N S.U.A., pe teritoriul statului Michigan, între lacurile Superior (la N) şi Michigan (la S).Manitoba. (menitauba). 1. Lac în S Canadei, la 248 m altitudine, la V de oraşul Winnipeg. Are suprafaţa de 4 706 kmp, 225 km lungime, 45 km lăţime max-imă şi 7 m adâncime. 2. Provincie în Canada, cu ieşire la Golful Hudson. Are 650 000 kmp şi 1,1 milioane loc. Centrul administrativ Winnipeg.Manitoulin. (menitulin). Insulă canadiană situată între lacul Huron (la V) şi Golful Georgian (la E).Manitou. (menitu). Insule în NE lacului Michigan. Aparţin S.U.A.Manitouwadge. (menituadgi). Localitate în SSE Canadei (Ontario), pe ţărmul N al lacului Superior.Manitowoc. (menitouoc). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe ţărmul V al lacului Michigan, la N de oraşul Milwaukee.Maniwaki. (meniuechii). Localitate în SE Canadei (Québec), la NNV de oraşul Toronto.Manizales. (manisales). Oraş în V Columbiei, la poalele Cordilierei Central din Munţii Anzi, la altitudine de 2 153 m, la V de Bogota. Are peste 360 000 loc. Manîci-Kuma. Depresiune situată în S Rusiei europene, axată pe râurile Kuma şi Manîci. Aici se află lacul Manîci-Gudilo. Pe aici au dorit sovieticii să construiască un canal de legătură între Marea Neagră şi Marea Caspică.Manîci-Gudilo. v. Manics-Gudilo.Manja. (mangia). Localitaten situată în VSV Madagascarului, pe râul Mangoky.Manjača. (maniacia). Munte (1 239 m) situat în NV Bosniei şi Herţegovinei, între râurile Vrbas (la E) şi Sana (la V).Manjeri. (mangerii). Localitate în SV In-diei, la SE de oraşul Calicut.Manjeshwar. (mangeşuar). Localitate în SV Indiei, pe Coasta Malabar, la S de oraşul Mangalore.Manjil. (mangil). Localitate în NV Iranu-lui, pe râul Qizil Uzun, la NV de capitala Teheran.

Manjra. (mangi ra). Râu în India, afluent al râului Godavari.Mank. Localitate situată în NE Austriei, la SV de oraşul St. Pölten, pe un afluent al Dunării.Mankato. (menchetă). 1. Localitate în S.U.A. (Kansas), pe Republican River, la SV de oraşul Lincoln. 2. Localitate în S.U.A. (Minnesota), pe râul Blue Earth, la SV de oraşul Minneapolis.Mankayan. Localitate minieră (cupru) aflată în NV insulei Luzon (Filipine).Mankera. Localitate în E Pakistanului, la V de oraşul Lyallpur.Mankono. Localitate în partea central-nordică a statului Côte d'Ivoire, la NV de oraşul Bouaké.Mankoya. Localitate în VSV Zambiei, la NE de oraşul Mongu.Mankulam. Oraş în N insulei Sri Lanka.Manly. (menlii). 1. Cartier al oraşului Sydney (Australia). 2. Localitate în S.U.A. (Iowa), pe râul Shellrock, la N de oraşul Mason City.Manmad. Oraş în V Indiei, la NE de oraşul Mumbai.Manna. Oraş situat în SV insulei Sumatra (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Bengkulu.Mannar. (manarii). 1. Golf al Oceanului Indian situat în SE Indiei, la SE de oraşul Tuticorin (India), la V de insula Sri Lanka. 2. Localitate în NV statului Sri Lanka.Mannargudi. (manargudii). Oraş în SE Indiei, la SE de oraşul Thanjavur.Männedorf. (mennedorf). Localitate în N Elveţiei, pe malul N al lacului Zürich, la SE de oraşul Zürich.Mannerim. (menerim). Localitate în SE Australiei, la SV de oraşul Melbourne.Mannersdorf (Mannersdorf an Lei-thagebirge). (manersdorf an laitaghe-birghe). Localitate în ENE Austriei, la SE de Viena.Mannersdorf an der Rabnitz. (maners-dorf an der rabniţ). Localitate în E Aus-triei, la graniţa cu Ungaria, la S de locali-tatea Stoob.Mannheim. (manhaim). Oraş în SV Ger-maniei (Baden-Württemberg), la conflu-enţa Rinului cu Neckar, la VSV de oraşul Frankfurt am Main, în dreptul oraşului Ludwigshafen, cu care formează o conur-baţiei; are peste 320 000 loc. Este port flu-

31

vial şi centru industrial (automobile Daim-ler-Benz).Manning. (mening). Localitate în S.U.A. (Iowa), la NV de oraşul Des Moines şi la NE de oraşul Omaha.Mannington. (meningtăn). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la N de oraşul Clarksburg.Mannsdorf an der Donau. Localitate în Austria, pe Dunăre, la SE de Viena.Mannswörth. (mansveort). Localitate în Austria, la SE de Viena.Mannu. 1. Râu în NV insulei Sardinia (Italia), cu vărsare în golful Asinara (Marea Mediterană). 2. Cap în V insulei Sardinia (Italia).Manoa. Pârâu în insula Oahu (Hawaii), ce trece prin capitala Honolulu.Manoileşti. Localitate situată în Repub-lica Moldova, pe râul Botna, la SV de cap-itala Chişinău.Manokwari. (manocuarii). Localitate în NV insulei Noua Guinee, în Irianul de Vest (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Pa-cific, la NNV de oraşul Ransiki.Manolász. (manolas). Localitate în NV peninsulei Peloponez (Grecia), la Marea Ionică.Manole. Localitate în Bulgaria, pe Mariţa, la E de oraşul Plovdiv.Manoleasa. Comună în jud. Botoşani, pe râul Volovăţ. Are circa 3 600 loc. Până în 1968 s-a numit Manoleasa-Volovăţ. Are biserici vechi din lemn. Satele compo-nente: Manoleasa, Bold, Flondora, Iorga, Liveni, Loturi, Manoleasa-Prut, Sadoveni, Şerpeniţa, Zahoreni.Manombo. Localitate în SV Madagas-carului, pe ţărmul strâmtorii Mozambic (Oceanul Indian), la NNV de oraşul To-liara.Manono. Oraş în ESE R.D. Congo, la SE de oraşul Mbuji-Mayi.Manor. Localitate în SE Australiei, la SV de oraşul Melbourne.Manora. 1. Insulă aflată la SV de oraşul Karach (Pakistan). 2. Cap şi far situaţi în SE insulei cu acelaşi nume (Pakistan).Manosque. (manosc). Localitate în SE Franţei, pe râul Durance, la E de oraşul Avignon.Manpho. (manfo). Localitate în N Coreii de Nord, pe râul Amok, la hotarul cu R.P. Chineză.

Manresa. Oraş în NE Spaniei, la NV de oraşul Barcelona.Mans. Localitate în E Turciei, partea asi-atică, pe râul Firat (afluent al fluviului Eu-frat), la SV de oraşul Erzurum.Mansa. Localitate în NV Zambiei, la graniţa cu R.D. Congo, la V de lacul Bangweulu.Mansa Konko. Localitate situată în cen-trul Gambiei, pe fluviul Gambia.Mansel. (menzăl). Insulă canadiană situată în NE Golfului Hudson.Mansfeld. Oraş în partea central-estică a Germaniei, la NV de oraşul Halle.Mansfield. (mensfild). 1. Oraş în centrul Angliei (Marea Britanie), la NNV de oraşul Nottingham. 2. Localitate în S.U.A. (Louisiana), la S de oraşul Shreveport. 3. Oraş în S.U.A. (Ohio), la S de lacul Erie şi la SV de oraşul Cleveland. 4. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SSV de oraşul Elmira. 5. Localitate situată în NV S.U.A. (Washington), pe fluviul Colum-bia, la VNV de oraşul Spokane.Mans, Le. (ma, leo). Oraş în NV Franţei (Maine), pe râul Sarthe, la SV de Paris. Are circa 200 000 loc. Centru important în turism şi comerţ.Mansilla. (mansilia). Localitate în N Spaniei, la SE de oraşul Leon.Mansle. (manslî). Localitate în V Franţei, pe râul Charente, la NNE de oraşul An-goulême.Mansurah, Al. Oraş în NE Egiptului, în delta fluviului Nil, pe malul drept al braţu-lui Damietta. Are peste 370 000 loc. A fost fundat în 1221.Manta. 1. Oraş în V Ecuadorului, pe ţăr-mul Oceanului Pacific, situat la NV de oraşul Guayaquil. 2. Localitate în SV Re-publicii Moldova, pe Prut. 3. Golf în V statului Ecuador, la N de localitatea cu acelaşi nume.Mantalingajan. (mantalingagian). Vârf (2 085 m) situat în SV insulei Palawan (Filipine).Mantar. Localitate în SV Siriei, pe ţărmul Mării Mediterane, la N de oraşul libanez Tripoli.Mantaro. Râu în Peru, afluent al râului Apurimac.Mantawai. (mantauai). Insule in-doneziene situate la SV de insula Sumatra, în Oceanul Indian.

32

Mantello. Localitate în N Italiei, pe râul Adda, la ENE de lacul Como.Manter. (menter). Localitate situată în S.U.A. (Kansas), la VSV de oraşul Wi-chita.Mantes (Mantes-Gassicourt). (mant). Localitate în N Franţei, pe Sena, la NV de Paris.Mantess. Oază în V Nigerului, la graniţa cu Mali.Mantgum. Localitate în N Olandei, la SV de oraşul Leeuwarden.Manthani. (manthanii). Localitate în SE Indiei, pe Godavari, la NE de oraşul Warangal.Mantilla. (mantilia). Cartier al oraşului Havana (Cuba).Mantineea. Oraş antic situat în Grecia (Arcadia). Aici în anul 362 î.e.n. armata tebană i-a învins pe spartani.Mantiqueira. (manticheira). Munte (2 821 m) situat în ESE Braziliei, la NV de oraşul Rio de Janeiro.Manton. (mentăn). Localitate în S.U.A. (Michigan), la N de oraşul Cadillac.Mantos Blancos. Localitate în NV statu-lui Chile, pe ţărmul Oceanului Pacific, centru siderurgic, situat la N de oraşul Antofagasta.Mantova. Oraş în N Italiei (Lombardia), pe râul Mincio, la VSV de Veneţia. Are peste 50 000 loc. Oraşul este foarte vechi, construit de etrusci.Mänttä. (mente). Localitate în V Finlan-dei, la NNE de oraşul Tampere.Manturovo. Localitate în N Rusiei eu-ropene, pe râul Unzsa, la V de oraşul Kirov.Mäntyharju. (mentihargiu). Localitate în SE Finlandei, la NV de lacul Saimaa.Mäntyluoto. (mentiluoto). Localitate în SV Finlandei, pe ţărmul Golfului Botnic, la NV de oraşul Pori, la gura de vărsare a râului Kokemäen joki.Manu. Localitate în ESE statului Peru, pe râul Madre de Dios, la NE de oraşul Cuzco.Manu'a. Insule ale Oceanului Pacific situ-ate în arhipelagul Samoa.Manuan. Lac (259 kmp) în SE Canadei (Québec), la NNV de oraşul Montreal.Manuae (Harvey). (hervii). Insule ale Oceanului Pacific aflate în cadrul Insulelor Societăţii.

Manuc, Hanul lui. Unul dintre cele mai vechi hanuri din Bucureşti (1808).Manuel Antônio. (manuel antoniu). Lo-calitate în V Braziliei, pe Rio Verde (aflu-ent al râului Teles Pires), la N de oraşul Cuiabá.Manuel Benavides. Localitate situată în N Mexicului, pe Rio Bravo, la NE de oraşul Chihuahua.Manuel Ocampo. Localitate în ENE Ar-gentinei, la NV de oraşul Pergamino.Manuel Urbano. (manuel urbanu). Lo-calitate în V Braziliei, pe râul Purús, la NV de oraşul Rio Branco.Manuelzinho. (manuelzinu). Localitate în Brazilia, pe râul Curuá (afluent al râului Iriri), la SSV de oraşul Araras.Manujan. (manugian). Localitate în SSE Iranului, la V de lacul Hamun-i-Jaz Murian şi la NE de oraşul Minab.Manukau. (menaco). Oraş în Noua Zee-landă, situat în Insula de Nord, situat în Golful Manukaul la SE de oraşul Auck-land. Are circa 260 000 loc.Manu-Manu. Localitate în statul Papua-Noua Guinee, la NNV de oraşul Port Moresby, pe ţărmul golfului Papua (Oceanul Pacific).Manus. Insulă vulcanică aflată în arhipelagul Bismarck (Insulele Amiral-ităţii-Oceanul Pacific). Aparţine de Papua-Noua Guinee. Are 1 600 kmp, 80 km lungime, 27 km lăţime maximă. Relieful este deluros (719 m maxim). Oraşul prin-cipal este Lorengau.Mány. (manii). Localitate în NV Ungariei (Fejér), la SE de oraşul Tatabánya.Manyas. Localitate în NV Turciei asiat-ice, la NE de oraşul Balikesir.Manyili. (maniilii). Localitate în ENE Rusiei siberiene, la golful Penzsina (Marea Ohotsk), la V de peninsula Kam-ceatka.Manyoni. (manionii). Localitate situată în centrul Tanzaniei.Manza. Localitate în SE Republicii Africa Centrală, la graniţa cu Sudan.Manzai. Localitate în VNV Pakistanului, la NV de oraşul Dera Ismail Khan.Manzalai. Lac lagunar în NE deltei fluvi-ului Nil (Egipt), pe malul căruia se găsesc oraşele Dumyat şi Port Said.Manzanares. (mansanarez). 1. Localitate în Spania, la E de oraşul Ciudad Real. 2.

33

Râu (95 km) în centrul Spaniei, afluent al fluviului Tajo. Trece prin capitala Spaniei, Madrid.Manzanilla. (mansanilia). 1. Localitate în SV Spaniei, la SV de oraşul Sevilla. 2. Localitate în E insulei Trinidad, la V de capul cu acelaşi nume. 3. Cap în E insulei Trinidad, la Oceanul Atlantic, la E de oraşul omonim. 4. Golf al Oceanului At-lantic situat în E insulei Trinidad.Manzanillo. (mansanilio). 1. Oraş situat în S Cubei, port la golful Guacanayabo al Mării Caraibilor. Are peste 110 000 loc. A apărut în anul 1704. 2. Localitate în V Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Guadalajara. 3. Cap în N statului Panama, la Marea Caraibilorl NV de oraşul Mandinga şi la NE de oraşul Portobelo. 4. Golf al Oceanului Atlantic, situat la NE de Canalul Panama.Manzhouli. (manzoulii). Oraş în NNE Chinei, pe fluviul Amur, la N de lacul Hu-lun (Dalaj), la graniţa cu Rusia şi aproape de frontiera cu Mongolia.Manzikert (Malazgirt). (manzichert, malazghirt). Localitate în E Turciei unde în 1071 împăratul bizantin Roman IV Dio-genes a fost înfrânt de sultanul selgiucid Alp Arslan.Manzovka. Localitate în SE Siberiei (Ru-sia), la N de oraşul Vladivostok.Mao. Localitate în V Ciadului, la NNE de oraşul N'Djamena.Maohszien. (maohsien). Localitate găsită în centrul Chinei, la N de oraşul Csengtu.Maohszing. (maohsing). Localitate în NE Chinei, la V de oraşul Harbin.Maoke (Pegunungan Maoke). Lanţ muntos în Indonezia (Irian Jaya), în NV insulei Noua Guinee, pe direcţia V-E, pe 680 km lungime. Cuprinde culmile Sudirman (în V) şi Djajawidja (în E). Vâr-furile principale: Trikora-4 750 m, Man-dala-4 760 m şi vârful maxim Jaya-5 030 m).Maoli. (maolii). Localitate în VNV Indiei, pe râul Banas, la NE de oraşul Udaipur.Maolin. Localitate în NE Chinei, la N de oraşul Shenyang.Maolang. Localitate în NE Indiei, la SV de oraşul Gauhati.Maoming. Oraş în S Chinei, pe ţărmul Mării Chinei de Sud, la SE de oraşul Nan-ning.

Maomu. Localitate în N Chinei, pe râul Ecin-Gol, la NE de oraşul Jümen.Maparuta. Localitate minieră (diamant şi aur) aflată în ESE Venezuelei, la hotarul cu Brazilia.Mapastepec. Localitate în SE Mexicului, pe ţărmul SE al golfului Tehuantepec, la VNV de oraşul Tapachula.Mapi. (mapii). Localitate în SV insulei Noua Guinee (Indonezia), în Irianul de Vest, pe râul Digul, la SE de oraşul Sapabih.Mapia. Insule indoneziene situate la N de insula Noua Guinee, în Oceanul Pacific.Mapimí. (mapimii). 1. Localitate aflată în Mexic, în partea central-nordică, la NV de oraşul Torreón. 2. Bazin depresionar situat în NE Mexicului, la N de oraşul Torreón şi la E de râul Conchos.Mapire. Localitate în Venezuela, pe flu-viul Orinoco, la SV de oraşul Ciudad Bo-livar.Mapiri. (mapirii). Localitate în V Bo-liviei, la ENE de lacul Titicaca şi la NE de capitala La Paz.Maple Creek. (meplî cric). Localitate în SSV Canadei (Alberta), la VSV de oraşul Regina şi la SE de oraşul Calgary.Mapleton. (meplâtăn). Localitate situată în S.U.A. (Iowa), la NE de oraşul Omaha.Mapuca. Localitate în VSV Indiei, la N de oraşul Panaji, pe coasta Mării Arabiei.Mapuera. Râu în NNE Braziliei, afluent al Amazonului.Maputo. 1. Capitala statului Mozambic, situată în SE ţării, pe ţărmul Oceanului In-dian. Are peste 2 milioane loc. A fost înte-meiat în 1787. Până în anul 1976 s-a nu-mit Lourenço Marques. 2. Golf al Oceanu-lui Indian, situat în SE Africii. Aici se află şi capitala Maputo.Maqatin. (macatin). Localitate în S Yemenului, pe ţărmul Oceanului Indian, la ENE de oraşul Aden.Maqdaha. (macdaha). Localitate aflată în Yemen, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de oraşul Mukalla.Maqên Gangri (Mach'ingkangjih). (machen gangrii, machin canggii). Vârf (6 282 m) în masivul Anyémaqên Shan din partea central-vestică a Chinei.Maqmyat. (macmiat). Localitate în N Omanului, la V de oraşul Masqat.

34

Maqna. (macna). Localitate în NV Ara-biei Saudite, la Golful Aqaba.Maquela do Zombo. (machela du zombu). Localitate în NV Angolei, aproape de hotarul cu R.D. Congo.Maquinchao. (machinciao). Localitate în partea central-sudică a Argentinei, la E de lacul Nahuel Huapi.Maquoketa. (mecochetă). Localitate în S.U.A. (Iowa), la ENE de oraşul Cedar Rapids şi la NV de oraşul Clinton de pe fluviul Mississippi.Mar. 1. Munte în SE Braziliei, la S de oraşul Curitiba. 2. Râu în partea central-sudică a Austriei, care împreună cu râul Mara formează râul Mur. 3. Localitate în NV insulei Noua Guinee, respectiv în NV Irianului de Vest (Indonezia), pe ţărmul strâmtorii Dampier (Oceanul Pacific).Mara. 1. Râu în partea SE a Austriei, afluent al râului Mur împreună cu râul Mar. 2. Râu în Maramureş, afluent al râu-lui Iza. 3. (mere). Localitate în NE Repub-licii Africa de Sud, la NE de oraşul Pietersburg.Maraa. Localitate în V insulei Tahiti din Oceanul Pacific, situată pe ţărm, la SE de oraşul Papara.Maraã. Localitate în NV Braziliei, pe râul Japurá (afluent al Amazonului), la N de oraşul Teté.Marabá. Localitate în NE Braziliei, pe râul Tocantins, la V de oraşul Imperatriz.Maracá. Insulă braziliană situată la NE de Brazilia, în Oceanul Atlantic, la E de oraşul Amapa.Maracaçumé. (maracasume). Localitate în NE Braziliei, la ESE de oraşul Belem.Maracaibo. 1. Lagună pe ţărmul NV al Venezuelei, situată într-o depresiune tec-tonică, în S Golfului Venezuela, cu care comunică printr-un canal de 53 km lungime. Are suprafaţa de 13 500 kmp, adâncimea maximă de 250 m, lungimea de 214 km şi lăţimea maximă de 116 km. Litoralul este mlăştinos, constituind o im-portantă regiune petrolieră. 2. Oraş în NV Venezuelei, centrul administrativ al statu-lui Zulia, port. Are peste 1,4 milioane loc. A fost construit în 1571 sub numele de Ciudad Rodrigo, schimbat în 1574 în Nueva Zamora iar ulterior în numele ac-tual.

Maracaju. (maracahu). Oraş în SV Braziliei, la SSV de oraşul Campo Grande, aproape de graniţa cu Paraguay.Maracanã. (maracania). Localitate în NNE Braziliei, pe ţărmul Oceanului At-lantic, la NE de oraşul Belem.Maracás. Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Salvador.Maracay. (maracai). 1. Munte în SV Braziliei, între fluviile Paraguay (la V) şi Parana (la E). 2. Oraş în N Venezuelei, centrul administrativ al statului Aragua, pe râul omonim, aproape de lacul Valencia, la altitudinea de 445 m. Are aproape 400 000 loc. A apărut în secolul al XVII-lea.Marada. Localitate în N Libiei, la NE de oraşul Raguba.Maradi. (maradii). Oraş în SSV statului Niger, la graniţa cu Nigeria, la SV de oraşul Zinder.Marae. Localitate în V insulei Faérone (Tahiti) din Oceanul Pacific.Maráge (Maragheh). (marage). Oraş în NV Iranului, la SE de lacul Urmia şi la SE de oraşul Tebriz.Maragogipe. Centru petrolier situat în E Braziliei, lângă oraşul Salvador.Maragoji. (maragohii). Localitate în ENE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, între oraşele Recife (la NE) şi Maceió (la SV).Maragondon. Localitate în SV insulei Luzon (Filipine), la SV de oraşul Manilla.Marahauca. (marauca). Vârf (2 579 m) în S Venezuelei.Marajó. (marahu). 1. Insulă în estuarul Amazonului (Brazilia). Are suprafaţa de 40 200 kmp, 295 km lungime şi 198 km lăţime maximă. Ocupată de pădure ecuato-rială. 2. Golf-estuar situat la S şi SE de in-sula cu acelaşi nume. Pe ţărmul său sudic se găseşte oraşul Belem.Marakei. Atol în cadrul Insulelor Gilbert (Oceanul Pacific).Maralal. Localitate situată aproximativ în partea centrală a Kenyei, la N de capitala Nairobi.Maramasike. Insulă a Oceanului Pacific ce face parte din arhipelagul Solomon.Maramba. Oraş situat în SSV Zambiei, pe stânga fluviului Zambezi, la 940 m alti-tudine, aproape de cascada Victoria. Are aproape 90 000 loc. A fost fondat în 1905, fiind capitala Rhodesiei de Nord (1907-

35

1935) şi până în 1968 s-a numit Living-stone.Marambo. Insulă pacifică ce face parte din arhipelagul Fiji.Marambio. Staţiune de cercetări polare argentiniană, situată în Antarctica, la E de peninsula Palmer.Marampa. Localitate în NV statului Sierra Leone, centru de exploatare a minereurilor de fier.Maramureş. 1. Munţii Maramureşului. Grup de munţi în N Carpaţilor Orientali, la graniţa cu Ucraina, alcătuit dintr-o culme principală NV-SE, ce formează cumpăna de ape dintre bazinele râurilor Tisa şi Ceremuş. Este format din şisturi cristaline, roci sedimentare (gresii, marne şi conglomerate) şi roci eruptive. Râurile Vaser şi Ruscova îi despart în masivele Pop Ivan (1 937 m), Toroiaga (1 930 m), Pietrosu (1 850 m). Altitudinea maximă este în vf. Farcău (1 957 m). Se ex-ploatează pirite cuprifere şi sulfuri com-plexe. Deţin păduri de conifere şi de foioase. 2. Depresiune intramontană, de origine tectono-vulcanică, situată în N Carpaţilor Orientali, delimitată de munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş, Rodnei şi Mara-mureşului. Este străbătută de Tisa şi aflu-enţii săi (Vişeu, Iza şi Mara). Suprafaţa: 3 800 kmp. Relieful este deluros (600-800 m) în care râurile au sculptat văi largi, cu terase şi lunci. Clima este umedă şi rece (6-8oC media anuală a temperaturii), pre-cipitaţii bogate (800-1 200 mm/an). Au păduri de fag şi conifere. Este o zonă foarte dezvoltată din punct de vedere etno-grafic şi respectiv turistic. 3. Veche provincie românească situată în N ţării. În antichitate a fost locuită de daci. A fost menţionată documentar în anul 1199. În 1543 a fost inclus în cadrul Principatului Transilvaniei. În 1918, împreună cu Tran-silvania s-a unit cu România. 4. Judeţ în N ţării, la graniţa cu Ucraina. Suprafaţa este de 6 304 kmp (2,64% din teritoriul ţării) cu circa 350 000 loc. Reşedinţa este Baia Mare.Marana de Caffarella. (marana de ca-farella). Pârâu în Italia, afluent al Tibrului la S de Roma.Maranboy. (merenboi). Localitate în N Australiei, în peninsula Arnhem, centru minier al staniului.

Marand. Localitate în NV Iranului, la N de lacul Urmia şi la NV de oraşul Tabriz.Maranguape. Localitate în ENE Braziliei, pe coasta Oceanului Atlantic, la V de oraşul Fortaleza.Maranhão. (maranau). 1. Stat în NE Braziliei, cu suprafaţa de 329 600 kmp şi circa 5 milioane loc. Centrul este la São Luis. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Tocantins. Curge la N de capitala Brasilia.Marañon. (maranion). Denumirea cursu-lui superior al Amazonului, până la con-fluenţa cu Ucayali. Are 1 650 km lungime fiind navigabil pe 800 km.Marans. (maran). Localitate în V Franţei, pe coasta Oceanului Atlantic, la NE de oraşul La Rochelle.Marão. (marao). Vârf (1 415 m) în N Portugaliei, la V de oraşul Vila Real.Marapanim. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Belem.Marapendi. (marapendii). Lac în Brazilia, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Rio de Janeiro.Marapi (Merapi). (marapii, merapii). Vulcan activ (2 891 m) în V insulei Suma-tra (Indonezia), la NE de oraşul Padang.Mararí. (mararii). Localitate în VNV Braziliei, pe râul Jurua, la SV de oraşul Imperatriz.Maraş. v. Kahramanmaraş.Maratea. Localitate în SV Italiei peninsu-lare, pe ţărmul golfului Policastro (Marea Tirenienă), la NV de oraşul Scalea.Maraton (Marathon). 1. Localitate în N Aticii (Grecia), la 42,2 km de Atena. Aici în 490 î.e.n. Miltiade i-a învins pe perşi. Filipides a dus vestea victoriei la Atena, după care a murit de oboseală. În onoarea sa se organizează cursa sportivă numită maraton. 2. (meretăn). Localitate în SSE Canadei (Ontario) situată pe malul N al lacului Superior. 3. Localitate în S S.U.A. (Texas), la SE de oraşul El Paso.Maratua. Insulă (Indonezia) în Marea Celebes (Oceanul Pacific), situată la E de insula Borneo (Kalimantan).Maravaca. Insulă (Trinidad şi Tobago) în Oceanul Atlantic, la N de insula Trinidad.Maraval. Localitate în NV insulei Trinidad (Trinidad şi Tobago).Maravi. (maravii). Oraş în N insulei Min-danao (Filipine), la SV de oraşul Butuan.

36

Maravilha. (maravila). Localitate în VNV Braziliei, pe râul Jurua, la SV de oraşul Imperatriz.Maráza. (morazo). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la E de oraşul Pécs.Marbach. (marbac). 1. Localitate în E Germaniei, la V de oraşul Dresden. 2. Lo-calitate în centrul Elveţiei, la SE de Berna. 3. Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la jumătatea distanţei dintre oraşele Viena (la E) şi Linz (la V).Marbat. Localitate în SV Omanului, pe ţărmul Oceanului Indian, la E de oraşul As-Salala.Marbella. (marbelia). Oraş în S Spaniei (Andaluzia), pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Malaga. Este staţiune bal-neoclimaterică pe Costa del Sol. Are circa 80 000 loc. În antichitate s-a numit Sal-duba.Marble Bar. (merblî ber). Localitate în V Australiei, la SE de oraşul Port Hedland.Marble Canyon. (merblî chenion). Local-itate în S.U.A. (Arizona), pe fluviul Col-orado, la SV de lacul Powell.Marble Plot. (merblî plot). Localitate în SV Namibiei, pe ţărmul Oceanului At-lantic, la NNV de oraşul Lüderitz.Marburg. v. Maribor.Marburg an der Lahn. (marburc an der lan). Oraş în partea centrală-vestică a Ger-maniei (Hessen), pe râul Lahn, la N de oraşul Frankfurt am Main. Are circa 75 000 loc.Marca. 1. Comună în jud. Sălaj, pe râul Barcău (care a săpat în această regiune un defileu în roci cristaline). Are circa 2 800 loc. Deţine vestigii ale unei aşezări dacice din sec. I î.e.n.-I e. n. În satul Porţ există o biserică de lemn (1792). Satele compo-nente: Marca, Leşmir, Marca-Huta, Porţ, Şumal. 2. Localitate în V Peru-lui, pe râul Santa, la NV de oraşul Cerro de Pasco. 3. Cap în SV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la N de gura râului Cunene.Marcal. (morţol). Râu (100,4 km lungime, 3 075 kmp suprafaţa bazinală) în V Ungariei, afluent al râului Rába la SV de oraşul Győr.Marcalgergelyi. (morţol ghergheii). Lo-calitate în Ungaria (Veszprém), la VSV de oraşul Pápa.Marcali. (morţolii). 1. Depresiune joasă situată în V Ungariei, la E de râul cu ace-

laşi nume. 2. Localitate în SV Ungariei (Somogy), la S de lacul Balaton.Marcali-hát. (morţolii hat). Regiune deluroasă situată în SV Ungariei, la SSV de lacul Balaton. Altitudinea 247 m.Marcal-medence. (morţol medenţe). 1. Regiune depresionară joasă situată în V Ungariei, la E de râul cu acelaşi nume. 2. Localitate în SV Ungariei (Somogy), la S de lacul Balaton.Marcaltő. (morţolteo). Localitate în V Ungariei (Veszprém), pe râul Marcal, la NV de oraşul Pápa.Marčana. (marciana). Localitate în S peninsulei Istria (Croaţia), la NE de oraşul Pula (Póla).Marcapata. Localitate în ESE statului Peru, la SE de oraşul Cuzco.Marcas. Cascadă în NV insulei Trinidad, la NE de oraşul Port of Spain.Marceline. (merselin). Localitate aflată în S.U.A. (Missouri), la NV de oraşul Co-lumbia.Marcelino. (marselinu). Localitate situată în NV Braziliei, pe râul Japurá (afluent al Amazonului).Marčelij. (marcelii). Localitate în NV Croaţiei, la NV de oraşul Rijeka.Marcelino Ramos. (marselinu ramos). Localitate în S Braziliei, la SV de oraşul Curítiba şi la NV de oraşul Pôrto Alegre.Marcelova. (marcelova). Localitate în SV Slovaciei, la SE de oraşul Nove Zámky.March. (merci). Localitate în ESE Angliei (Marea Britanie), la N de oraşul Cam-bridge.Marchaux. (marşo). Localitate situată în E Franţei, la NNE de oraşul Besançon.Marche. 1. (marş). Provincie istorică în centrul Franţei, cu suprafaţa de aproxima-tiv 5 000 kmp. Oraşul principal este Guéret. 2. (marche). Regiune în partea central-estică a Italiei, la Marea Adriatică, cu 9 700 kmp şi circa 1,4 milioane loc. Centrul administrativ este Ancona.Marche-en-Famenne. (marş ăn famen). Oraş în SE Belgiei, la SE de oraşul Na-mur.Marchegg. (marcheg). Localitate în NE Austriei, la graniţa cu Slovacia, la ENE de Viena şi la NV de Bratislava.Marchena. (marcena). 1. Insulă ce face parte din arhipelagul Galapagos

37

(Ecuador). 2. Oraş în SSV Spaniei, la ESE de oraşul Sevilla.Marchfeld. (marci feld). Denumirea ger-mană a Câmpiei Moravei de pe teritoriul NE al Austriei.Mar Chica. (mar cica). Golf al Mării Mediterane situat în NE Marocului, pe ţăr-mul căruia se găseşte oraşul Melilla (pose-siune spaniolă).Marchienne-au-Pont. (marşien o pon). Localitate în V Belgiei, la V de oraşul Charleroi. Este centru siderurgic.Marchin. (marşin). Localitate în E Bel-giei, la E de oraşul Namur.Mar Chiquita. (mar cichita). Lac situat în partea central-nordică a Argentinei, pe râul Dulce, la NE de oraşul Córdoba şi la NV de oraşul Santa Fe.Marchize (Marquises, Îles). (il de marchiz). Arhipelag vulcanic situat în cen-trul Oceanului Pacific, în Polinezia Franceză, alcătuit din 10 insule (Nuku-Hiva, Ua-Pou, Hiva-Oa, Tahuata, Fatu-Hiva, Ua-Uka etc.; centrul administrativă este la Taiohae în insula Nuku-Hiva). Suprafaţa este 1 300 kmp. Relieful este muntos vulcanic, cu altitudinea maximă în insula Hiva-Oa (1 260 m). Clima este tropicală umedă, ce determină păduri ecu-atoriale. Au fost descoperite în anul 1595. Din 1842 aparţin Franţei.Marchtrenk. (marctrenc). Localitate în N Austriei, pe râul Traun, la SV de oraşul Linz.Marciana. Localitate în NV insulei Elba (Italia), pe ţărmul Mării Tireniene.Marcillac. (marsilac). Localitate în partea central-sudică a Franţei, la N de oraşul Rodez.Marcillat. (marsila). Localitate în centrul Franţei, la NV de oraşul Clermont-Fer-rand.Marcinkonys. (marcinconis). Localitate în Lituania, la SE de oraşul Merkiné.Marcodava. Davă geto-dacă situată în centrul Transilvaniei, ipotetic lângă oraşul Ocna Mureş (jud. Alba).Marcona. Localitate în VSV statului Peru, la SE de capitala Lima, centru de ex-tracţie a minereurilor de fier.Marcos Paz. Localitate în Argentina, la SV de Buenos Aires.

Marcoule. (marcul). Centrală atomonu-cleară situată în SE Franţei, pe malul V al fluviului Ron, la N de oraşul Avignon.Marcus. v. Minami Tori (Marcus), Insula.Mardan. Oraş în N Pakistanului, la NE de oraşul Peshawar.Mar del Plata. Oraş în E Argentinei, pe coasta Oceanului Atlantic, la SSE de Buenos Aires, cu peste 520 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică renumită.Mardin. Oraş în SSE Turciei, partea asi-atică, la graniţa cu Siria, la SE de oraşul Diyarbakir.Mårdsel. (mordsel). Localitate în N Suediei, pe râul Råneälv, la SE de oraşul Gällivare.Maré. Insulă a Oceanului Pacific aflată în grupul Loyaute, la E de insula Noua Cale-donie.Marea Albă (Beloe More). (beloe more). Mare a Oceanului Arctic, între peninsulele Kola şi Karin. Are suprafaţa de 90 000 kmp, adâncimea maximă 350 m, cea me-die de 67 m. Temperatura medie ajunge la -1,7oC iarna şi 11oC vara. Salinitatea 24-24,‰. Porturile principale: Arhanghelsk, Onega, Belomorsk, Kandalaşka.Marea Barieră de Corali (Great Barrier Reef). (grit beri rif). Lanţ de recife şi de insule coraligene (ce constituie cea mai mare aglomerare de corali din lume), ce se întinde pe circa 2 300 km în NE Aus-traliei, pe marginea platformei continen-tale. Lăţimea oscilează între 5 şi 150 km. În 1983 a fost declarat parc maritim.Marea Barieră de Gheaţă. Barieră de gheaţă în Antarctica, la capătul Gheţarului de şelf Ross, la Marea Ross.Marea Britanie. 1. Cea mai mare insulă a Arhipelagului Britanic, înconjurată de Marea Mânecii (la S), Marea Nordului (la E), Oceanul Atlantic (la NV) şi Marea Ir-landei (la V). Are suprafaţa de 229 900 kmp. Cuprinde Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor (Wales). Ţărmurile sunt crestate cu peninsule, golfuri şi estuare. Ben Nevis (1 343 m) este vârful principal. Clima este temperat-oceanică. 2. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland - unaited chingdom of grit britain and nortern aireland). Stat sit-uat în Arhipelagul Britanic şi în NNE in-sulei Irlanda (Ulster). Suprafaţa este de

38

244 110 kmp şi circa 60 milioane loc. Capitala este London (Londra). Cuprinde Anglia, Scoţia, Ţara Galilor (Wales) şi Ir-landa de Nord (Ulster).Marea Câmpie a Australiei. Câmpie în Australie situată în ESE continentului, străbătută de fluviul Murray.Marea Câmpie Chineză. Câmpie vastă în E Chinei, de circa 1 000 km lungime. Are circa 325 000 kmp, altitudinea 100 m, fi-ind alcătuită din aluviuni fluviale. Clima este subtropical-musonică. Este drenată de fluviile Huang He şi respectiv Chang Jiang (Yangtze). Este foarte populată.Marea Chinei de Est (Donghai). (dong hai). Mare în V Oceanului Pacific, cu suprafaţa de 1,2 milioane kmp, adâncimea medie 349 m, cea maximă 2 717 m. Salin-itatea 32,5‰. Aici se varsă fluviul Chang Jiang. Porturile principale sunt Shanghai, Hangzhou, Ningbo, Keelung, Nagasaki.Marea Chinei de Sud. Mare a Oceanului Pacific, aflată între ţărmul de SE al Asiei, peninsula Malacca, insula Borneo, arhipelagul Filipine şi insula Taiwan. Suprafaţa 3,48 milioane kmp, adâncimea medie 1 140 m, 5 420 m maximă. Salini-tatea 32,5-34,2‰. Porturi principale: Da Nang, Kuala Terengganu, Kuantan, Kota Kinabalu.Marea Galbenă (Huanghai). Mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între peninsulă Coreea şi Asia. Suprafaţa 417 000 kmp, adâncimea medie 106 m iar cea maximă 40 m. Salinitate 29‰. Porturile principale: Lianyungang, Qingdao, Dalian, Haeju, Inch'on.Marea Interioară. v. Setonaikai.Marea Mânecii (fr. La Manche la manş, engl. English Channel ingliş cienăl). Mare a Oceanului Atlantic, cuprinsă între Marea Britanie (la N) şi Franţa (la S). Este legată de Marea Nordului prin strâmtoarea Pas de Calais. Suprafaţa 78 000 kmp, adâncimea maximă 172 m iar cea medie 86 m. Salinitate 35‰. Porturile principale: Portsmouth, Brighton, Boulogne-sur-Mer, Dieppe, Le Havre. Pe sub mare se află Eu-rotunelul.Marea Moartă (Yam Hamelah, Al-Bahr Al-Mayyit). (iam hamelah, al bar al maiit). Lac sărat în Orientul Apropiat, în-tre Israel şi Iordania, pe fundul depresiunii tectonice Ghor, la 408 m sub nivelul

mării. Suprafaţa este de 1 020 kmp, lungimea 82 km, lăţimea maximă 18 km, adâncimea maximă 356 m. Salinitatea ajunge la 260‰. Aici se varsă fluviul Ior-dan. Se mai numeşte Lacul Asfaltit. În peşterile din NV lacului s-au găsit Manuscrisele de la Marea Moartă.Marea Neagră. Mare intercontinentală, situată între Europa de SE şi Asia Mică, scăldând ţărmurile României (234 km), Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei şi Bul-gariei. Are suprafaţa de 413 488 kmp, lungimea de 1 148 km, lăţimea maximă de 606 m, adâncimea medie 1 282 m iar cea maximă 2 245 m (după alte surse 2 211 m). Comunică prin strâmtoarea Bosfor cu Marea Marmara iar prin strâmtoarea Kerci cu Marea Azov. Are o formă ovală, cu ţăr-muri puţin crestate, cu numeroase limane în nord-vest. Are o întinsă platformă con-tinentală (cca 36% din suprafaţa reliefului submarin). În Marea Neagră se varsă Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul, Kizil-Ir-mak etc. Salinitatea este redusă 15-22%, temperatura medie 12-14o în februarie şi 20-22o în august. Sub influenţa vânturilor se formează un curent circulart, care, da-torită peninsulei Crimeea, se împarte în două ramuri închise: estică şi vestică. Prin strâmtoarea Bosfor circulă un curent de suprafaţă dinspre Marea Neagră spre Marea Mediterană iar pe la adâncimea de 180-200 m circulă un curent de adâncime dinspre Marea Mediterană spre Marea Neagră. Flora este săracă, de origine mediteraneană, şi este reprezentată prin alge şi iarbă de mare. Fauna este bogată (circa 1 500 specii), litorală (moluşte, crustacee amfipozi, acul de mare, căluţul de mare), bentonică (calcan, limbă de mare), pelagică (hamsii, heringi, scrumbii, stavrizi, sturioni, delfini(. Sub 200 m, din cauza lipsei oxigenului, trăiesc doar bac-terii sulfuroase. Litoralul constituie o im-portantă zonă balneoclimaterică de-a lun-gul căreia s-au dezvoltat staţiunile Ma-maia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche (România), Varna, Nisipurile de Aur, Albena (Bulgaria), Soci (Federaţia Rusă), Ialta (Ucraina), Suhumi, Batumi(Georgia). Porturi principale: Con-stanţa, Odessa, Sevastopol, Novorosiisk,

39

Batumi, Trabzon, Samsun, Burgas, Varna. Denumirea veche a fost Pontus Euxinus.Marea Nordului. Mare în NV Europei, în Oceanul Atlantic, cuprinse între Arhipelagul Britanic (la V), Scandinavia (la NE), peninsula Iutlanda (la E) şi conti-nent (la S). Suprafaţa 575 000 kmp, 970 km lungime, 560 km lăţime maximă. Adâncimea medie 94, maximă 809 m. Salinitate 32‰. Aici se varsă Elba, Rin, Tamisa. Porturi principale: Aberdeen, Mi-dlesborugh, Haga, Esbjerg, Stavanger, Bergen. Marea Roşie (Al-Bahr al-Ahmar). (al bar al ahmar). Mare intercontinentală a Oceanului Indian, între Africa şi peninsula Arabia. Comunică cu Marea Mediterană prin canalul Suez (în N) şi cu Golful Aden prin strâmtoarea Bab el-Mandeb (în S). Suprafaţa 450 000 kmp, lungimea 1 930 km, lăţimea maximă 3980 km. Adâncimea medie 491 m, maximă 3 039 m. Salini-tatea 40‰. Temperatura medie a apei 32oC (cea mai ridicată de pe glob). În 1956 s-a obţinut cea mai ridicată temper-atură a apei pe glob (56oC). Singura mare în care nu se varsă nici un râu. Porturi principale: As-Suways (Suez), Jiddah, Port Sudan, Al-Hudaydah.Marea Tethys. v. Tethys.Mareb. Râu (401 km) în SSV statului Er-itreea, cu pierderea apei la V de Marea Roşie. Formează pe o porţiune graniţa cu Etiopia.Marechal Deodoro. (mareşal deodoru). Localitate în ENE Braziliei, la SV de oraşul Maceió.Marechiaro. Localitate în Italia, lângă oraşul Napoli şi vulcanul Vezuviu.Maree. (merii). Lac în NV Scoţiei (Marea Britanie), la SE de localitatea Gairloch.Mareeba. (meriibă). Localitate în NE Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, în SE peninsulei York, la SV de oraşul Caims.Marele Bazin (Great Basin). (grit beisn). Podiş în V S.U.A., între Podişul Columbiei (la N), Munţii Cascadelor şi Sierra Nevada (la V), Munţii Stâncoşi (la E) şi Podişul Colorado (la S). Suprafaţa 489 500 kmp, cu altitudinea medie de 1 300 m în N şi 350 m la S. Este o regiune deşertică cu 250 mm/an. Aici se află Marele Lac Sărat. În Valea Morţii s-a

obţinut cea mai mare temperatură din em-isfera vestică (56,7oC). S-a înfiinţat un Parc Naţional (307 kmp) în 1986.Marele Canal (Da Yunhe). (da iunhe). Canal navigabil în E Chinei, între oraşele Beijing şi Hangzhou, intersectând cele două mari fluvii ale Chinei (Galben şi Al-bastru). Are 1 782 km lungime, fiind con-struit între secolele VI î.e.n. şi 13 e.n; este funcţionabil şi în prezent.Marele Canion (Grand Canyon). (gren cheniăn). Canion în S.U.A., format în pleistocen, pe cursul mijlociu al fluviului Colorado, tăiat în rocile sedimentare şi cristaline ale podişului Colorado. Are 451 km lungime (fiind cel mai lung din lume), lăţime între 6-29 km, adâncimea maximă 1 800 m. Este declarat monument al na-turii (1908) şi parc naţional (1919) cu suprafaţa de 492 900 ha.Marele Deşert de Nisip (Great Sandy Desert). (grit sendii dezăt). Deşert situat în NV Australiei, cu suprafaţa de circa 360 000 kmp. Deţine dune, lacuri sărate (Dora, Auld etc.).Marele Deşert Victoria (Great Victoria Desert). (grit victoriă dezăt). Deşert în SV Australiei, extins pe 725 km pe direcţia V-E. Are circa 300 000 kmp suprafaţă, fiind compus din dune de nisip.Marele Drum Maritim de Nord. Cale maritimă navigabilă care leagă oceanele Atlantic şi Pacific, trecând prin mările mărginaşe ale Oceanului Arctic. A fost traversat prima oară de N.A.E. Nordesskjöld (1878-1879). Se mai nu-meşte Pasajul de Nord-Est.Marele Erg Occidental. Deşert nisipos situat în V Algeriei.Marele Erg Oriental. Deşert nisipos sit-uat în E Algeriei.Marele Golf Australian (Great Aus-tralian Bight). (grit ostreilien bait). Golf al Oceanului Indian situat în S Australiei, între capurile Pasley (la V) şi Carnot (la E). Are suprafaţa de 484 000 kmp şi ad, maximă de 5 080 m.Marele Graben Est-African. Zonă de fractură a scoarţei terestre în E Africii. Amplitudinea faliilor ajunge la 2 000 m şi se desfăşoară de la Marea Roşie până la cursul inferior al fluviului Zambezi. Zona este alcătuită din două şiruri de grabene, pe direcţia aproximativ N-S, şi este în-

40

soţită de vulcanii Meru, Kilimanjaro şi Kenya. Aici se găsesc lacurile, considerate tectonice Malawi, Tanganyika, Kivu, Ed-ward, Albert, Turkana etc.Marele Lac al Sclavului (Great Slave Lake). (grit slev lec). Lac tectonoglaciar situat în partea central-vestică a Canadei, la altitudinea de 156 m. Are suprafaţa de 28 400 kmp, lungimea de 480 km, lăţimea maximă 80 km, adâncimea maximă 614 m. Aici se varsă Râul Sclavului şi de aici izvorăşte fluviul Mackenzie. Îngheaţă în perioada octombrie-iunie. A fost de-scoperit în anul 1771 de către Samuel Hearne.Marele Lac al Ursului (Great Bear Lake). (grit ber lec). Lac tectonoglaciar în NV Canadei, la 119 m altitudine, cu suprafaţa de 31 800 kmp, 309 km lungime, 190 km lăţime, 413 m adâncimea maximă. Are ţărmuri stâncoase. Îngheaţă în perioada octombrie-iulie. Portul princi-pal este Fort Franklin. Comunică cu Mackenzie prin râul Great Bear River (113 km lungime). A fost descoperit în 1800 şi explorat în 1825 de John Franklin.Marele Lac Sărat (Great Salt Lake). (grit solt lec). Lac în V S.U.A., în Podişul Marelui Bazin, la altitudinea de 1 282 m. Suprafaţa oscilează între 2 700 şi 5 200 kmp iar adâncimea maximă 11 m (care vara scade cu 1 m). Lungimea maximă 130 km iar lăţimea maximă 55 km. Salini-tatea între 200 şi 270‰. Pe maluri sunt depuneri de sare.Marele Nefud, Deşertul. Deşert nisipos situat în N Arabiei Saudite.Marele St. Bernard. (marele sent bernar). Pas (2 472 m) situat în Alpi, ce face legătura dintre Italia şi Elveţia.Marele Zid Chinezesc. v. Chinezesc.Maremma. Regiune de coastă situată în NV Italiei peninsulare, la S de oraşele Pisa şi Livorno. Este străbătută de râul Om-brone.Marengo. 1. Localitate situată în N Italiei (Piemonte), la S de oraşul Alessandria. Aici Napoleon i-a învins pe austrieci (iu-nie 1800). 2. (merengă). Localitate în S.U.A. (Iowa), pe râul Iowa, la NV de oraşul Iowa City.Marennes. (maren). Localitate în V Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la

strâmtoarea Maumusson, la SV de oraşul Rochefort.Marépa. Localitate în NNE insulei Teavaro (Tahiti), pe ţărmul Oceanului Pa-cific.Marettimo. Insulă italiană ce face parte din grupul Égadi, la V de insula Sicilia.Marezige. (marezighe). Localitate în SV Sloveniei, în N peninsulei Istria.Marfa. (merfe). Localitate aflată în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul El Paso, între munţii Davis (la NV) şi Santiago (la SE).Márfa. (marfo). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la V de localitatea Sik-lós.Marga. Comună în jud. Caraş-Severin, în culoarul Bistrei, la poalele de N ale Măgurii Marga. Are cam 1 300 loc. Se ex-ploatează talc şi mică. Satul Marga (menţionat în 1470) are o biserică din 1830. Satele componente: Marga, Vama Marga.Marganeţ (Marganyec). (marganieţ). Centru minier (sare) situat în Kazahstan, la N de lacul Aral.Margão. Localitate în V Indiei, pe ţărmul Oceanului Indian (Marea Arabă), la SE de oraşul Panaji.Margarabad. Localitate în Iran, lângă oraşul Teheran.Margareten. Cartier al oraşului Viena (Austria).Margarethen am Moos. (margareten am mos). Localitate în NE Austriei, la SE de Viena.Margarita. 1. Insulă în SV arhipelagului Antilele Mici, în Marea Caraibilor, în NE litoralului Venezuelei, de care aparţine. A fost descoperită de Columb în 1498. Are 1 072 kmp. Oraşele principale sunt La Asunción şi Porlamar. Relieful este muntos (1 160 m). Clima subecuatorială. Se exploatează magneziu şi se cultivă cafea şi cacao, respectiv se pescuiesc perle. 2. Localitate în Panama, la capătul atlantic al canalului Panama.Margarítion. (margariţion). Localitate în NV Greciei, la SV de oraşul Joannina.Margate. (merghet). Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordice, la N de oraşul Dover.Margecany. (margecani). Localitate în E Slovaciei, pe râul Hernad, la N de oraşul Košice.

41

Margeride. (marjerid). Munte (1 702 m) în S Franţei, ce face parte din Masivul Central Francez.Marghera. Localitate în NE Italiei, la NNE de oraşul Veneţia.Margherita. Vârf (5 109 m) în masivul Ruwenzori, situat la graniţa dintre Uganda şi R.D. Congo. Constituie vârful maxim al acestui masiv.Margherita di Savoia. (margherita dii savoia). Localitate minieră (bauxită) în ESE Italiei peninsulare, lângă oraşul An-dria.Marghilan. Oraş în Uzbekistan, în depre-siunea Fergana, cu circa 125 000 loc. A apărut în secolul al X-lea, fiind centru al mătăsii.Marghita. Oraş în jud. Bihor, pe râul Bar-cău, cu circa 18 000 loc. Aici se ex-ploatează petrol şi argile. Centru indus-trial. A fost menţionat documentar în 1216, declarat oraş în 1967 şi municipiu în 2004. Îi aparţin administrativ satele Cheţ şi respectiv Ghenetea.Margina. Comună în jud. Timiş, în partea de E a Podişului Lipovei, pe cursul supe-rior al Begăi. Are aproape 2 400 loc. La Margina se află ruinele unei fortificaţii din secolul al XV-lea şi o biserică de lemn (1737) dar şi celelalte sate (Groşi, Coşe-viţa, Nemeşeşti, Bulza) au biserici de lemn vechi. Satele componente: Margina, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi, Nemeşeşti, Sinteşti, Zorani.Marginea. Comună în jud. Suceava, pe râul Suceviţa, cu peste 9 000 loc. Se ex-ploatează şi se prelucrează lemnul şi con-stituie centru de ceramică neagră şi de ce-ramică roşie smălţuită. Are o biserică din 1849. Satul Marginea este singurul sat component.Margit. (merghit). Golf al Oceanului Pa-cific situat în S peninsulei Palmer (Antarc-tica).Margit-sziget. (morghit sighet). Insulă (cu suprafaţa de 0,92 kmp) la N de Budapesta (Ungaria).Margita. (morghit). Vârf (345 m) în Un-garia, la NE de Budapesta, în Dealurile Gödöllő (Gödöllői-dombşág).Margo, Deşertul. v. Desht-i-Margo.Margonin. Localitate în Polonia, la SV de oraşul Bydgoszcz.

Margut. Localitate în NE Franţei, pe râul Chiers, situată la ESE de oraşul Charleville Mézieres.Marha. Râu (1 200 km şi 90 000 kmp suprafaţa bazinului hidrografic) situat în N Siberiei (Rusia), afluent al râului Viliui la V de oraşul Viliusk.Marhum. Localitate în centrul deltei flu-viului Nil (Egipt).Mari. 1. (marii). Oraş-stat în Mesopotamia antică, pe fluviul Eufrat. Astăzi este localitatea Tell Hariri. 2. Re-publică autonomă în Federaţia Rusă cu sediul la Ioşkar-Ola. Are suprafaţa de 23 200 kmp şi circa 770 000 loc. 3. v. Marî.Maria. Insulă a Oceanului Pacific găsită în grupul Gambier (Tuamotu).Maria Cleofas. Insulă mexicană situată în Oceanul Pacific, din grupul Tres Marias, în dreptul oraşului Tepic.Maria Elena. Localitate în N Chile-ului, pe râul Loa, la NE de oraşul Antofagasta.Maria Ellend. Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la SE de oraşul Viena.Maria Enrique. (maria enriche). Locali-tate în Panama, la NE de canalul Panama.Maria Enzersdorf. (maria enţerzdorf). Cartier al oraşului Viena (Austria).Mariager. (mariagher). Localitate în NE peninsulei Iutlanda (Danemarca).Máriagyűd. (mariogiud). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de locali-tatea Siklós.Máriahalom. (marioholom). Localitate în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), la NE de oraşul Tatabánya.Mariahilf. Cartier al Vienei (Austria).Máriakálnok. (mariocalnoc). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), pe braţul Moson-Duna, la ESE de oraşul Mosonmagyaróvár.Máriakéménd. (mariochiemiend). Locali-tate în SSV Ungariei (Baranya), pe râul Karasica, la SE de Pécs.Mariakerke. Localitate în V Belgiei, pe ţărmul Mării Nordului, la SV de oraşul Oostende.Maria Lanzerdorf. (maria lanţerdorf). Localitate în NE Austriei, la SE de capi-tala Viena.María Madre. Insulă (Mexic) în Oceanul Pacific, în grupul Tres Marias.

42

Maria Magdalena. Insulă mexicană în Oceanul Pacific, din grupul de insule Tres Marias.Máriamakk. (mariomoc). Localitate în Ungaria (Pest), în apropierea capitalei Bu-dapesta.Mariampolé. Oraş în VSV Lituaniei, la SV de oraşul Kaunas.Mariana. v. Mariane.Marianao. Oraş în NV Cubei, suburbie a capitalei Havana, cu circa 140 000 loc. A apărut în anul 1726.Mariane. 1. Arhipelag în V Oceanului Pa-cific, în NV Microneziei. Suprafaţa sa atinge 1 018 kmp, lungimea 900 km. Cuprinde 15 insule vulcanice mari şi nu-meroase insule mici coraligene. Mai im-portante sunt: Guam (541 kmp), Saipan (181 kmp), Sarigan, Anatahan, Pagan, Guguan, Arihan, Aguijan, Tinian şi Rota. Centrul administrativ este Susupu în in-sula Saipan. Clima este tropical-oceanică. Se găsesc păduri tropicale şi savane. Au fost descoperite de Magellan în 1521 care le-a dat denumirea de Islas de los Lan-drones; denumirea actuală datează din 1668. Din 1976 devine stat liber asociat S.U.A. Lupte victorioase ale americanilor împotriva germanilor. 2. Fosă (groapă) oceanică în V Oceanului Pacific, cu lungimea de 2 550 km şi adâncimea max-imă de 11 033 m (descoperită în 1951; în 1960 s-a atins cu batiscaful adâncimea de 11 520 m). Este cea mai mare adâncime de pe glob. 3. Bazin suboecanic situat în V Oceanului Pacific, la E de Insulele Mari-ane.Marianella. Localitate în Italia, aproape de oraşul Napoli şi de vulcanul Vezuviu.Marianka. Localitate în SV Slovaciei, la NV de oraşul Bratislava.Marianna. (merienă). 1. Localitate în S.U.A. (Arkansas), la SV de oraşul Mem-phis. 2. Localitate în S.U.A. (Florida), la SE de oraşul Mongomery.Mariannelund. Localitate în SE Suediei, la SE de lacul Vättern şi de oraşul Jönköping.Márianosztra. (marionostra). Localitate în N Ungariei (Pest), pe râul Ipoly, la NE de oraşul Esztergom.Mariánské Lázně. (mariansche lazne). Oraş în SV Cehiei, la 682 m altitudine, la SV de oraşul Karlowy Vary, cu circa 16

000 loc. Este o staţiune balneoclimaterică renumită. Până în 1918 s-a numit Marien-bad.Maria Plain. Localitate în Austria, la N de oraşul Salzburg.Máriapócs. (mariopoci). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de oraşul Nyiregyháza şi la SV de oraşul Mátészalka.Maria Rojach. (maria rojac). Localitate în S Austriei, pe râul Lavant, la NE de oraşul Klagenfurt.Marias. 1. (Tres Marias). Insule mexi-cane situate în Oceanul Pacific, la SV de oraşul Mazatlán. Aici intră insulele Maria Madre, Maria Magdalena şi Maria Cleo-fas. 2. (meriă). Râu în NE S.U.A., pe teri-toriul statului Montana, afluent al râului Milk.Maria Tereza. Recif în Oceanul Pacific, la E de Noua Zeelandă.Mariato. Cap situat în SV peninsulei Azuero (Panama) la Oceanul Pacific.Máriaújfalu. (mariouifolu). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Rába, la E de lo-calitatea Szentgotthárd.Maria van Diemen. (meriă van dimen). Cap în NV Insulei de Nord (Noua Zee-landă).Mariazell. (mariaţel). Localitate în E Austriei, la N de oraşul Kapfenberg.Marib. Oraş în Yemen, la E de oraşul Sanaa.Maribo. Localitate în N insulei Lolland (Danemarca), la Strâmtoarea Marele Belt.Maribó. Râu în insula Luzon (Filipine), cu vărsare în golful Manila la N de oraşul Manila.Maribor. Oraş în NE Sloveniei, pe râul Drava, aproape de graniţa cu Austria, la NE de Ljubljana. Are peste 150 000 loc. Germanii îi spun Marburg. Oraş industrial.Marica. v. Mariţa.Marica Isztok. (mariţa istoc). Centru in-dustrial (termocentrală) în Bulgaria, în SE ţării, pe râul Mariţa.Maridals. Lac în Norvegia, la N de capi-tala Oslo.Maridi. (maridii). Localitate în S Sudanu-lui, la graniţa cu R.D. Congo.Marié. (marie). Râu în V Braziliei, aflu-ent al lui Rio Negro.Marie Byrd (Land) (Mary Byrd, Terito-riul). (merii bird lend). Vastă regiune a

43

Antarctidei situată între Marea Ross (la E) şi Marea Amundsen (la NV), acoperită de calota glaciară. Pe litoral şi în interior se găsesc munţi vulcanici (vf. Sidley-4 181 m). A fost descoperită în 1929 de Richard Byrd.Marie-Galante. (marii galant). Insulă sit-uată în Oceanul Atlantic, în Antigua şi Barbuda, la SE de insula Guadeloupe. Aparţine Franţei.Mariehäll. (mariehel). Cartier al oraşului Stockholm (Suedia).Mariehamn. v. Maarianhamina.Mariel. Centru industrial (materiale de construcţii) în V Cubei.Mariembourg. (mariemburg). Localitate în SSV Belgiei, pe râul Vroin, aproape de graniţa cu Franţa.Marienbad. v. Mariánské Lázně.Marienberg. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Chemnitz.Marienburg. Cetate a Ordinului teutonic, astăzi Malbork (Polonia). La asediul aces-teia, în 1422 a participat şi un corp de oaste românesc trimis de Alexandru cel Bun.Mariendorf. Cartier al oraşului Berlin (Germania).Marienfelde. Cartier al oraşului Berlin (Germania).Marienhafe. Localitate în NV Germaniei, la N de oraşul Emden.Mariental. Oraş în partea central-sudică a Namibiei, la SSE de oraşul Windhoek.Mariestad. (marieştad). Localitate în S Suediei, pe malul E al lacului Vänern.Marietta. (merietă). 1. Oraş în SE S.U.A. (Georgia), la NV de oraşul Atlanta. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Ohio, la NE de oraşul Parkersburg. 3. Localitate în S.U.A. (Oklahoma), pe Red River, la E de oraşul Wichita Falls.Marieville. (meriivil). Localitate în SE Canadei (Québec), la SE de Montreal.Marifløra. (mariiflora). Localitate situată în Norvegia, în zona fiordului Sogne.Marignane. (mariinan). Localitate în SSE Franţei, la NV de oraşul Marseille.Marignano. (mariniano). Localitate aflată în Italia (Lombardia), pe râul Lambro. În septembrie 1515 aici o armată franceză i-a învins pe elveţieni. Astăzi se numeşte Melegnano.

Marigné-Laillé. (marine leile). Localitate în NV Franţei, la SE de oraşul Le Mans. Marignier. (marinie). Localitate situată în E Franţei, în apropierea graniţei cu Elveţia, la S de lacul Geneva.Mari Indus. (marii indus). Localitate în N Pakistanului, pe fluviul Indus, la SSV de oraşul Islamabad.Mariinsk (Mariinszk). 1. Oraş în Siberia (Rusia), la SE de oraşul Tomsk. 2. Oraş în SE Siberiei (Rusia), pe fluviul Amur, la SV de oraşul Nyikolajevsk.Marikana. (merichene). Localitate în Re-publica Africa de Sud, la V de oraşul Pre-toria.Marile Lacuri (Great Lakes), Ameri-cane. (grit lecs). Grup de cinci lacuri în E Americii de Nord, la graniţa S.U.A.-Canada, fiind cea mai mare acumulare de apă dulce pe glob, cu suprafaţa de 245 300 kmp. Lacurile, de origine tectono-erozive, modelate de glaciaţia cuaternară, sunt: Su-perior, Huron, Michigan, Erie şi Ontario, drenate de fluviul Sf. Laurenţiu. Porturile principale sunt: Milwaukee, Chicago, De-troit, Buffalo, Hamilton, Toronto.Marília. Oraş în Brazilia, pe un mic aflu-ent al fluviului Parana, la V de oraşul Araraguara.Marimba. Localitate în N Angolei, la graniţa cu R.D. Congo, la VNV de oraşul Luremo.Marina. v. Espiritu Santo (1).Marina di Catanzaro. (marina dii catanţaro). Localitate în SV Italiei penin-sulare, pe ţărmul Mării Ionice, în E penin-sulei Calabria, la SE de oraşul Catanzaro.Marina di Ravenna. (marina dii ravena). Localitate în NE Italiei peninsulare, pe ţăr-mul Mării Tireniene, la NE de oraşul Ravenna.Marindugue. (marindughe). Insulă (Filip-ine), la E de insula Mindoro (Filipine) şi la S de insula Luzon.Marine City. (merină sitii). Localitate în S.U.A. (Michigan), la graniţa cu statul canadian, la NNE de lacul St. Claire şi de oraşul Detroit.Marinette. (meriinet). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe ţărmul golfului Green (Lacul Michigan).Maringa. 1. (Maringá). Oraş în SV Braziliei, la NV de oraşul Curitiba şi la SV de oraşul Londrina. 2. Râu (408 km)

44

în NV R.D. Congo, afluent al fluviului Congo. Trece prin oraşul Basankusu.Maringá. v. Maringa (1).Maringues. (maring). Localitate în partea central-sudică a Franţei, pe râul Allier, la SSV de oraşul Vichy.Marinka. Localitate în SE Bulgariei, la SSE de oraşul Burgas.Marino. Oraş în V Italiei peninsulare, pe fluviul Tibru, la SSE de Roma.Marion. (meriăn). 1. v. Marion şi Prince Edward. 2. Localitate în S.U.A. (Al-abama), la VNV de oraşul Montgomery. 3. Localitate în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul St. Louis. 4. Oraş în S.U.A. (Indi-ana), la SE de oraşul Chicago. 5. Locali-tate în S.U.A. (Iowa), pe râul Cedar, la NE de oraşul Cedar Rapids. 6. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SV de oraşul Evansville. 7. Localitate în S.U.A. (Car-olina de Nord), la E de oraşul Asheville. 8. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Toledo. 9. Localitate în S.U.A. (Carolina de Sud), la SE de oraşul Char-lotte. 10. Localitate în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşul Winston-Salem. 11. Lo-calitate situată în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacul Michigan şi la VNV de oraşul Green Bay. 12. Recif (Australia) în Oceanul Pacific, la NE de Australia şi de Marea Barieră de Corali.Marion şi Prince Edward. (meriăn and prins eduard). Insule nelocuite situate în S Oceanului Indian, la aproximativ 2 000 km SE de oraşul Capetown. Marion are suprafaţa de 255 kmp iar Prince Edward 55 kmp. Aparţin Republicii Africa de Sud din 1947-1948.Maripa. Localitate situată aproximativ în partea centrală a Venezuelei, pe râul Caura (afluent al fluviului Orinoco), la SV de oraşul Ciudad Bolivar.Mariposas. Localitate în centrul statului Chile, la SE de oraşul Talca.Maris (Marisia). Numele antic roman al Mureşului.Mariscal Sucre. Aeroport al oraşului Quito (Ecuador).Marisco. Cap în Brazilia, la S de oraşul Rio de Janeiro.Marissa. (merise). Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Kaskaskias (afluent al fluviului Mississippi), la SE de oraşul St. Louis.

Maritimi, Alpii. Lanţ muntos în Franţa şi Italia, alcătuit din granite (masivul Mer-cantour) şi fliş. Altitudinea maximă 3 297 m (vf. Argentara). Vegetaţia este de gariga şi maquis. Pe culmi se găsesc zăpezi şi gheţari.Mariţa (gr. Evros, turc. Meriç). (merici). 1. Fluviu navigabil în Peninsula Balcanică (Bulgaria, Grecia şi Turcia). Are 530 km lungime şi 53 800 kmp suprafaţa bazinului hidrografic, izvorând din NE masivului Rila Planina, formând şi graniţa dintre Grecia şi Turcia, vârsându-se în Marea Egee. Afluenţi: Arda, Tundja. Trece prin Plovdiv. În antichitate s-a numit Hebrus. 2. Oraş în SE Bulgariei, pe fluviul Mariţa, la SE de oraşul Dimitrovgrad.Mariupol. Oraş în ESE Ucrainei, port pe ţărmul N al Mării Azov, cu aproape 530 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică, apărut în 1779. Între anii 1949-1989 s-a numit Jdanov.Marivan. Localitate în NV Iranului, la hotarul cu Irak, la NV de oraşul Kerman-shar.Mariveles. Localitate în SV peninsulei Bataan (insula Luzon-Filipine).Marî. (marîî). Oraş în Turkmenistan, într-o oază a râului Murgab, pe canalul Kara-kum, în deşertul Kara-Kum.Are aproape 100 000 loc. A apărut în 1884, până în 1937 numindu-se Merv.Märjamaa. (meriama). Localitate în NV Estoniei, la SV de capitala Tallinn.Marjanci. (marianţi). Localitate în NE Croaţiei, la NV de oraşul Valpovo.Marjaniemi. (marianiemii). 1. Cartier al oraşului Helsinki (Finlanda). 2. Insulă fin-landeză situată în NE golfului Botnic.Marjata. (margiata). Golf al golfului Bengal situat în SV Bangladesh-ului.Marjayoun. (margia iun). Localitate în SE Libanului, aproape de graniţa cu statele Siria şi Israel.Marjevka. (marievca). Localitate în N Kazahstanului, pe râul Isim, la SV de oraşul Petropavlosk.Marka. Oraş în SE Somaliei, pe coasta Oceanului Indian, la SV de Mogadiscio.Markakol. Lac (454 kmp) situat în SE Kazahstanului, la E de lacul Zajszan.Markandi. (marcandii). Localitate situată aproximativ în centrul Indiei, la SE de oraşul Nagpur.

45

Markaryd. Localitate în S Suediei, pe râul Lagan, la SE de oraşul Halmstad.Markaz. (morcoz). Localitate în Ungaria (Heves), la NE de oraşul Gyöngyös.Markdale. (mercdel). Localitate în S Canadei, la E de lacul Huron, la NV de oraşul Toronto.Markdorf. Localitate în SV Germaniei, la N de lacul Boden.Marked Tree. (merched trii). Localitate în S.U.A. (Arkansas), pe râul St. Francis (afluent al fluviului Mississippi), la NV de oraşul Memphis.Markelo. Localitate în E Olandei, pe râul Shipbeck, la V de oraşul Enschede.Marken. Peninsulă în V Olandei, în gol-ful Ijsel, la NE de Amsterdam.Markeni. (marchenii). Partea SV a lacului Ijssel (Olanda).Markersdorf. Localitate în E Germaniei, pe râul Chemnitz, la NV de oraşul Chem-nitz.Markerwaard. Polder în Olanda, la NE de Amsterdam, în SV lacului Ijsel.Market Drayton. (merchet dreităn). Lo-calitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Wolverhampton.Market-Weighton. (merchet oaigtăn). Localitate în E Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşul Hull.Marcheuci. (marcăuţi). Localitate în Re-publica Moldova, la NV de oraşul Bălţi.Markfield. (mercfild). Localitate în An-glia (Marea Britanie), la NE de oraşul Birmingham şi la NV de oraşul Leich-ester.Markgrafneusiedl. (marc graf noizidl). Localitate în NE Austriei, la ENE de Viena.Markham. (merchăm). 1. Vârf (4 350 m) în partea central-vestică a Antarcticii (Vic-toria Land), descoperit în 1902 de către Scott. 2. Oraş în SE Canadei (Ontario), pe râul Rouge, la NE de Toronto. Are peste 150 000 loc. 3. Râu în E insulei Noua Guinee, respectiv a statului Papua-Noua Guinee, cu vărsare în golful Huon (Oceanul Pacific).Márkháza. (marchazo). Localitate în Un-garia (Nógrád), la SV de oraşul Salgótar-ján.Marki. (marchii). Localitate în Polonia, lângă varşovia, la NE de capitală.

Markkleeberg. Cartier al oraşului Leipzig (Germania).Marknesse. (marcneze). Localitate în cen-trul Olandei, situată la NNV de oraşul Kampen.Márkó. (marco). Localitate în Ungaria (Veszprém), la NV de oraşul Veszprém.Markóc. (morcoţ). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la S de oraşul Szigetvár.Markotabödöge. (morcoto beodeoghe). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la N de localitatea Csorna şi la V de oraşul Győr.Markovac. (marcovaţ). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Serbiei, pe râul Morava, la NE de oraşul Kragujevac.Markovo. Localitate aflată în NE Siberiei (Rusia), pe râul Anadîr.Marktheidenfeld. (marctaidenfeld). Lo-calitate poziţionată în partea central-sudică a Germaniei, pe râul Frank-Saale, afluent al şi râului Main, la NV de oraşul Würzburg.Markthof. (marctof). Localitate în NE Austriei, la graniţa cu Slovacia, la E de Viena şi la NV de Bratislava.Marktl. (marctlî). Localitate în Austria, pe râul Traisen (afluent al Dunării), la SSV de oraşul St. Pölten.Märktl. (merctlî). Localitate în SE Ger-maniei, pe râul Inn, la frontiera cu Austria, la SV de oraşul Passau.Markt Neuhodis. (marct noihodis). Lo-calitate în ESE Austriei, la frontiera cu Ungaria (la NV de oraşul Szombathely).Marktoberdorf. (marct oberdorf). Locali-tate în S Germaniei, pe râul Wertach, la NE de oraşul Kempten şi la S de oraşul Kaufbeuren.Markt Pirawarth. (marct piravart). Lo-calitate în NE Austriei, la NE de oraşul Viena.Marktredwitz. (marctredviţ). Localitate în ESE Germaniei, la graniţa cu Cehia, la NE de oraşul Bayreuth.Markt Sankt Petersburg Florian. Local-itate în N Austriei, la SE de oraşul Linz.Markt Sankt Petersburg Martin. Local-itate în E Austriei, la SE de oraşul Wiener Neustadt.Markuševec. (marcuşeveţ). Localitate în Croaţia, la N de Zagreb.

46

Márkushegy. (marcuşhegi). Localitate în NV Ungariei (Fejér), la NV de oraşul Székesfehérvár.Marl. (marlî). Oraş în VNV Germaniei, la NNE de oraşul Essen.Marlagne. (marlani). Regiune în SV Bel-giei, la S de râul Meuse şi la SV de oraşul Namur.Marlborough. (merlboro). 1. Localitate în S Angliei (Marea Britanie), la ENE de oraşul Bristol şi la V de oraşul Reading. 2. Localitate în N Guyanei, pe ţărmul Ocean-ului Atlantic, la NV de capitala George-town.Marle. (marl). Localitate în NE Franţei, la NE de oraşul Laon.Marlinton. (merlintăn). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de oraşul Charleston.Marlioz. Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia (la SV de oraşul şi lacul Geneva).Marly-le-Roi. (marlii leo roa). Cartier al Parisului (Franţa).Marmagao. Localitate în SV Indiei, pe Coasta Malabar, la SSE de oraşul Panaji.Marmande. (mormond). Localitate în SV Franţei, pe fluviul Garonne, la SE de oraşul Bordeaux şi la NV de oraşul Agen.Marmara. 1. Mare interioară, între Asia Mică şi Peninsula Balcanică, care comu-nică cu Marea Egee prin strâmtoarea Dar-danele iar cu Marea Neagră prin strâm-toarea Bosfor. Are 11 500 kmp, adâncimea maximă 1 355 m iar cea medie 357 m. Pe ţărmul NE se găseşte oraşul Is-tanbul. 2. Marmara Adas. Arhipelag turcesc în marea cu acelaşi nume. Cea mai mare insulă (Marmara) are suprafaţa de 130 kmp şi 669 m altitudine. Se cultivă viţă de vie, măslini şi se exploatează mar-mura.Marmara Ereglisi. (marmara ereglisii). Localitate în S Turciei, partea europeană, pe ţărmul N al Mării Marmara, la V de Is-tanbul.Marmaris. Localitate în SV Turciei asiat-ice, la SSV de oraşul Mugla.Marmarth. (mermers). Localitate în S.U.A. (North Dakota), pe râul Little Mis-souri, la SV de oraşul Bismarck.Mar Menor. Golf al Mării Mediterane, situat la SE de oraşul Murcia şi la NE de oraşul Cartagena.

Marmet. (mermet). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la S de oraşul Charles-ton.Marmolada. Masiv muntos calcaros în Alpii Dolomitici (NE Italiei). Are 3 342 m altitudine fiind acoperit de gheţari.Marmora. (mermore). Localitate în SSE Canadei, la N de lacul Ontario şi la SV de oraşul Ottawa.Marmore, Cascata delle. Cascadă artifi-cială de 165 m în centrul Italiei (Umbria), pe râul Velino (afluent al râului Nera), la E de oraşul Terni. Conţinutul mare de săruri de calciu al apei a determinat for-marea unor concreţiuni deosebite.Marmuerto (Mar Muerto). Golf al Oceanului Pacific situat în SE Mexicului, la SV de oraşul Tuxtla Gutiérez.Marna (Marne). (marn). Râu (525 km lungime şi 12 670 kmp suprafaţa bazinală) navigabil (pe 350 km) în NE Franţei, aflu-ent al Senei. Îşi are originea din Podişul Langres şi este legat de Rin şi Saône prin canale. În timpul I Război Mondial au avut loc lupte grele între francezi-englezi şi germani.Marnay. (marne). Localitate în E Franţei, pe râul Ognon, la NV de oraşul Besançon şi la E de oraşul Dijon.Marne. (marn). Departament în ENE Franţei, cu centrul la Châlons-sur-Marne.Marne, Haute. (marn, hot). Departament în ENE Franţei, cu reşedinţa la Chaumont.Marne-la-Vallée. (marn la vale). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Marne-Rin. (marn rin). Canal în NE Franţei. Are 314 km lungime.Marnes-la-Coquetes. (marn la cochet). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Marnia. Localitate aflată în NV Algeriei, aproape de frontiera cu Maroc, la V de oraşul Tlemcen.Marnitz. (marniţ). Localitate în N Ger-maniei, la SV de lacul Plau, la NNE de oraşul Wittenberge.Marniu. Localitate situată în regiunea de dispută între India şi China, la NE de oraşul indian Lakhimpur.Maro. Recif situat în Oceanul Pacific, în cadrul arhipelagului Hawaii (S.U.A.), la NV de insulele principale ale acestuia.Maroa. Localitate în SV Venezuelei, la graniţa cu statul columbian, la NV de oraşul San Carlos.

47

Maroantsetra. Oraş în NE Madagascaru-lui, la golful Antogil al Oceanului Pacific, la SV de oraşul Antalaha.Maroc. 1. Regatul (Al Mamlakah al-Maghribiyyah). (al mamlacah al ma-gribii iah). Stat în NV Africii, cu ieşire la Marea Mediterană şi la Oceanul Atlantic. Are suprafaţa 458 730 kmp şi aproape 28 milioane loc. Capitala este Rabat. 2. Golf al Oceanului Atlantic situat în NV Marocului.Maróc. (moroţ). Localitate în V Ungariei (Zala), la SE de localitatea Lenti.Marócsa. (morocio). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la S de oraşul Szigetvár.Márok. (maroc). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la SV de oraşul Mohács.Marokau. Insulă recifală a Oceanului Pa-cific aflat în cadrul arhipelagului Tuamotu (Polinezia).Márokföld. (marocfeold). Localitate în V Ungariei (Zala), la NV de localitatea Lenti.Márokpapi. (marocpopii). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la E de localitatea Vásárosnamény.Marol. Localitate în V Indiei, la NE de oraşul Mumbai, la SV de lacul Pawa.Maroni (în olandeză Marowijne). (ma-ronii, maroviine). Fluviu în N Americii de Sud, la graniţa statelor Surinam şi Guyana Franceză, în lungime de 720 km. Izvorăşte din Munţii Tumuc-Humac şi se varsă în Oceanul Atlantic. Afluentul principal Tapanahony. Cursul superior este numit Litani (în olandeză) şi Itany (în franceză).Maros. Localitate în SV insulei Sulawesi (Indonezia), pe ţărmul strâmtorii Makas-sar, la N de oraşul Makassar.Maroshegy. (moroşhegi). Cartier al oraşu-lui Székesfehérvár (Fejér) din Ungaria.Maros-Kőrős köze. (moroş cheoreoş cheoze). Regiune de câmpie situată în SE Ungariei, între râurile Mureş şi Criş.Maros (Mureş). Râu în România şi Un-garia, cu vărsare în Tisa în NE Ungariei. v. Mureş.Maroslele. (moroşlele). Localitate în SE Ungariei (Csongrád), la E de oraşul Szeged.Marot. Localitate în ESE Pakistanului, aproape de hotarul cu India, la la SE de oraşul Bahawalpur.

Marotta. Localitate în V Italiei, în apropierea oraşului Napoli.Maroua. (marua). Oraş în N Camerunului, la NE de oraşul Garoua.Marouini. (maruinii). Râu în SV Guyanei Franceze, afluent al râului Maroni.Marovoay. Oraş în V Madagascarului, la SE de oraşul Mahajanga.Marpod. Comună în jud. Sibiu, în Podişul Hârtibaciului. Are circa 800 loc. În satul Ilimbav se exploatează gaz metan. La Marpod (atestat 1349) se găseşte o cetate (sec. XV-XVI) cu o biserică de inc-intă (sec. XVIII-XIX) iar la Ilimbav o bis-erică ortodoxă (1825-1835) şi o biserică de lemn (1852). Satele componente: Mar-pod şi Ilimbav.Marquette. (merchet). Localitate în N S.U.A. (Wisconsin), pe malul S al lacului Superior.Marquesado. (marchezado). Localitate în V Argentinei, pe râul San Juan (afluent al râului Desaguadero), la V de oraşul San Juan.Marquesas. (marchesas). Recifi situaţi în strâmtoarea Florida, la SV de peninsula Florida. Aparţin S.U.A.Marquette. (merchet). Localitate aflată în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul S al lacului Superior, la SE de oraşul Big Bay.Marquise. (marchiz). Localitate în NE Franţei, pe coasta Mării Mânecii, la SV de oraşul Calais.Marquises, Îles. (marchiz, il). v. Marchize.Marr. (mer). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Sheffield.Marra. Munţi (3 088 m) situaţi în Sudan, la S de Podişul Darfur.Marradi. (maradii). Localitate în N Italiei peninsulare, la SE de oraşul Bologna.Marrakech. (maracheş). Oraş în partea central-vestică a Marocului, la baza ma-sivului Atlasul Mare, cu circa 630 000 loc. A fost întemeiat în 1062, deţinând funcţii administrative şi industriale.Marrawah. (mereue). Localitate în NV insulei Tasmania (Australia), pe ţărmul Oceanului Indian.Marree. (merii). Localitate în SSE Aus-traliei, situat la SE de lacul Eyre şi la NE de lacul Torrens.

48

Marreszalja. (maresal ia). Localitate aflată pe coasta V a peninsulei Iamal (Ru-sia), port la Marea Kara.Marromeu. Localitate în E Mozambicu-lui, pe fluviul Zambezi, la SV de oraşul Quelimane.Marroqui (Tarifa). (marochii). Cap în SSV Spaniei, la strâmtoarea Gibraltar, la S de oraşul Tarifa.Mars. 1. Vârf (1 589 m) în Alpii Scandi-navici, pe teritoriul Suediei, în zona de izvoare a râului Ångerman. 2. Strâmtoare olandeză, între insula Texel şi Olanda con-tinentală. Face legătura dintre Marea Watt şi Marea Nordului.Marsabit. Localitate în N Kenyei, la ESE de lacul Turkana.Marsa el-Brega (Marsa el Brega). Local-itate în N Libiei, pe ţărmul Mării Mediter-ane, centru al prelucrării petrolului.Marsafa. Localitate în Egipt, în delta flu-viului Nil.Marsa Fatma. Localitate în Eritreea, pe ţărmul Mării Roşii, la NV de oraşul Meder.Marsala. Oraş în V insulei Sicilia (Italia), în zona capului Boeo, port la Marea Mediterană. Are peste 80 000 loc. A fost întemeiat de cartaginezi în secolul al IV-lea î.e.n. sub numele de Lilibeo. Arabii l-au numit Mersà Alí după ocupaţie (anul 241). Din 1860 aparţine Italiei.Marsciano. (marsiano). Localitate în Italia peninsulară, pe fluviul Tibru, la SSV de oraşul Perugia.Marsden. (mersden). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Manchester.Marseatî. Localitate în Rusia, în Munţii Ural, la NE de oraşul Serov. Este centru de exploatare a manganului.Marseillan. (marseian). Localitate în S Franţei, pe malul SV al lagunei Thau, la SE de oraşul Béziers.Marseille. (marsei). 1. v. Marsilia. 2. Golf al Mării Mediterane, la VNV de oraşul Marsilia.Marsfjället. (marsf ielet). Vârf (1 589 m) în V Suediei, la SV de oraşul Dikanas şi la N de lacul Kultsjön.Marsh. (merş). Insulă (S.U.A.) situată în Golful Mexic, la V de delta fluviului Mis-sissippi.

Marshall. (marşal). 1. Insulele (Repub-lica Insulelor Marshall (Republic of the Marshall Islands, Majol). Stat insular situat în arhipelagul cu acelaşi nume, în Micronezia (Oceanului Pacific), la SV de arhipelagul Hawaii şi la SE de insula Guam. Are suprafaţa de 181,5 kmp, peste 60 000 loc., capitala Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro). Cuprinde două lanţuri insulare, având 32 atoli şi 867 recifi coraligeni: Ralik în V (cu atolii Kwa-jalein-29 kmp, Eniwetok-27 kmp, Jaluit-17 kmp, Rongelap) şi Ratak în E (cu atolii Majuro-30 kmp, Maloelap, Wotje, Mili, Likiep, Aur, Bikini etc.). Clima este tropi-cal-oceanică, caldă şi umedă (4 000 mm/an). Vegetaţia dată de palmieri şi ba-nanieri. Agricultură tropicală. Au fost de-scoperite în 1529 de spaniolul Miguel de Saavedra. Stat independent. 2. Localitate în S.U.A. (Alaska), pe fluviul Yukon, la SE de delta acestuia. 3. Localitate în S.U.A. (Arkansas), la NV de oraşul Litlle Rock. 4. Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Wabash la SV de oraşul Terre Haute. 5. Localitate în V Liberiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de capitala Monrovia. 6. Localitate în S.U.A. (Michi-gan), pe râul Kalamazoo, la V de oraşul Jackson. 7. Localitate în S.U.A. (Minne-sota), la SV de oraşul Minneapolis. 8. Lo-calitate în S.U.A. (Missouri), la NV de oraşul Jefferson City. 9. Localitate în S.U.A. (North Carolina), la SE de oraşul Knoxville. 10. Oraş în S.U.A. (Texas), pe râul Sabine, la V de oraşul Shreveport.Marshalltown. (marşaltaun). Localitate în S.U.A. (Iowa), pe râul Iowa, la SV de oraşul Waterloo.Marshbrook. (marşbruc). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la V de oraşul Birmingham.Marshfield. (marşfild). 1. Localitate în S.U.A. (Missouri), la SV de oraşul Jeffer-son City. 2. Localitate situată în S.U.A. (Wisconsin), la ESE de oraşele Eau Claire şi St. Paul.Mars Hill. (mers hil). Localitate în NE S.U.A. (Maine), la graniţa cu statul cana-dian, la SE de oraşul Ashland.Marsilia (Marseille). (marsei). Oraş în S Franţei (Provence), port la Marea Mediter-ană. Are peste 800 000 loc. A fost fundat de greci în secolul al VI-lea î.e.n.

49

Marston Moor. (merstăn mur). Localitate în V Angliei (Marea Britanie), unde în iulie 1644 Oliver Cromwell a învins ar-mata regalistă.Marstrand. (marştrand). Insulă suedeză situată în strâmtoarea Skagerrak, la NV de oraşul Göteborg.Marsum. Localitate în N Olandei, la V de oraşul Leeuwarden.Marszjati. (mars iatii). Localitate în V Rusiei asiatice (Siberia), la E de Munţii Ural, la N de oraşul Szerov.Marta. Râu în V Italiei peninsulare, cu vărsare în Marea Tireniană. Îşi are izvorul din lacul Bolsena.Martaban. 1. Golf al Oceanului Indian (Golful Bengal), situat la E de delta fluvi-ului Irrawaddy. 2. Localitate în Myanmar, la golful cu acelaşi nume, situat la gura de vărsare a râului Salwen în Oceanul Indian, la E de oraşul Rangoon.Martaneshi. (martaneşii). Localitate situ-ată în partea central-estică a Albaniei, la NE de Tirana. Este centru minier (crom).Martano. Localitate în SE Italiei peninsu-lare, în peninsula Salentino, la SE de oraşul Lecce.Martapura. 1. Localitate în SE insulei Sumatra (Indonezia), la SSE de oraşul Palembang. 2. Localitate în SE insulei Borneo, respectiv a Kalimantanului (In-donezia), la NE de oraşul Banjarmasin.Mártély. (martei). Localitate în Ungaria (Csongrád), pe Tisa, la NV de oraşul Hód-mezővásárhely.Marten. Localitate în NNE Bulgariei, pe Dunăre, la NE de oraşul Ruse.Martfeld. Localitate în NV Germaniei, la SE de oraşul Bremen.Martfű. (mortfiu). Localitate în Ungaria (Jász-Nagykun-Szolnok), la SE de oraşul Szolnok.Marthalen. Localitate în NE Elveţiei, la S de oraşul Schaffhausen.Martha's Vineyard. (mertes vineierd). Insulă (S.U.A.) în V Oceanului Atlantic, la S de oraşul New Bedford.Martí. (martii). Localitate în Cuba, la SE de oraşul Camagüey.Martigny (Martigny Wille). (martinii vil). Oraş în SV Elveţiei, pe Ron, la ESE de lacul Geneva.Martigues. (martig). Localitate în SE Franţei, pe coasta Mării Mediterane, la

NV de oraşul Marseille, pe malul S al la-gunei Berret.Martijanec. (martii ianeţ). Localitate în Croaţia, la S de râul Drava, la SE de oraşul Varaždin.Martin. 1. Oraş în N Slovaciei, pe râul Turiec, între Munţii Fatra Mică (la V) şi Fatra Mare (la E). 2. Râu (116 km) în NE Spaniei, afluent al fluviului Ebro. 3. (mertin). Localitate în S.U.A. (Dakota de Sud), la SE de oraşul Rapid City. 4. Lo-calitate în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Memphis şi la S de oraşul Paducah. 5. Peninsulă în V Antarcticii, în Marea Amundsen (Oceanul Pacific).Martín. Cap în NE peninsulei Alaska (S.U.A.), în Oceanul Arctic, la SE de lo-calitatea Nigaluk, aproape de graniţa cu Canada.Martina. Localitate în SV Austriei, la graniţa cu statele Elveţia şi Italia, pe râul Inn.Martinac. (martinaţ). Localitate situată în Croaţia, la SV de oraşul Bjelovar.Martina Franca. Localitate în SE Italiei peninsulare, în N peninsulei Salentino, la SE de oraşul Bari.Martinamor. Localitate minieră (plumb) în V Spaniei, la SV de oraşul Valladolid.Martin Chico. (martin cico). Localitate în SV Uruguay-ului, pe malul estuarului Rio de La Plata, la NV de oraşul Colonia del Sacramento.Martín García. (martin garsia). Insulă (Uruguay) în estuarul Rio de La Plata, la NV de oraşul Colonia del Sacramento şi la N de oraşul Buenos Aires.Martinica (Martinique). (martinic). In-sulă în arhipelagul Antilele Mici, în N lanţului Insulele Vântului. Are 1 100 kmp centrul administrativ oraşul Fort de France. Relieful este vulcanic (1 397 m în vârful Montagne Pelée). Clima este tropi-cală umedă. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. Din 1635 este pose-siune franceză. Din 1946 este "departa-ment de peste mări" al Franţei.Martinovics-hegy. (mortinovici hegi). Vârf situat lângă Budapesta (Ungaria).Martin Pérez. Râu în NV Cubei, ce trecee prin oraşul La Habana (Havana) şi se varsă în golful Havana.Martins. Cascadă în Brazilia, pe râul Xingu, în sectorul superior al acestuia.

50

Martinsberg. (martinzberg). Localitate în NE Austriei, pe afluent N al fluviului Dunărea.Martinšćica. (martinşciţa). Localitate în V insulei Cres (Croaţia), pe ţărmul Mării Adriatice.Martins Ferry. (mertins ferii). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Ohio, lângă oraşul Wheeling.Martinsried. (martinzrid). Cartier al oraşului München (Germania).Martinsville. (mertinsvil). 1. Localitate în S.U.A. (Indiana), situată la SV de oraşul Indianapolis. 2. Localitate aflată în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşul Danville.Marton. (mertăn). Localitate găsită în VSV Insulei de Nord (Noua Zeelandă), la NV de oraşul Palmerston North.Martonfa. (mortonfo). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la ENE de Pécs.Martonoš. (martonoş). Localitate în N Serbiei, pe râul Tisa, la N de oraşul Senta.Martonvásár. (mortonvaşar). Localitate în Ungaria (Fejér), la SV de Budapesta.Martonyi. (mortonii). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de lacul de acumulare Rakaca şi la VNV de localitatea Rakaca.Martorell. Localitate în NE Spaniei, la V de oraşul Barcelona.Martos. (martoz). Oraş în S Spaniei, la SV de oraşul Jaen.Martovce. (martovţe). Localitate în SV Slovaciei, pe râul Nyitra, la SSV de oraşul Nove Zamky.Martti. (martii). Localitate în NE Finlan-dei, la NE de oraşul Savukoski.Martuk. Localitate în Kazahstan, pe râul Ilek, la NV de oraşul Aktyubinsk.Maruchak. (maruşac). Localitate în NV Afganistanului, la graniţa cu Turk-menistan, pe râul Murgab.Marudi. (marudii). Localitate în Malaysia, partea insulară, pe râul Baram.Maruf. Localitate în ESE Afganistanului, la ESE de oraşul Kandahar.Marui. Localitate în N statului Papua-Noua Guinee (insula Noua Guinee), pe râul Sepik, la SV de oraşul Wewak.Marum. Localitate în NNE Olandei, la SV de oraşul Groningen.Marun. Localitate petrolieră situată în V Iranului, la NE de oraşul Abadan.

Marungu. Munte în ESE R.D. Congo, în-tre lacurile Tanganyika (la E) şi Mweru (la SV).Maruševečka Greda. (maruşeveci ca greda). Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Varaždin.Marušová. (maruşova). Localitate în SSV Slovaciei, pe râul Garam, la NV de oraşul Levice.Marutea. Insulă coraligenă a Oceanului Pacific situată în grupul Tuamotu.Marutéa. Insulă coraligenă a Oceanului Pacific aflată în grupul Tuamotu.Marv Dast. Oraş în V Iranului, la NE de oraşul Shiraz.Marvejols. (marveiols). Localitate în S Franţei, pe un afluent al râului Lot, la NV de oraşul Mende.Marvila. Localitate în Portugalia, la NE de Lisabona, pe dreapta fluviului Tejo.Marville. (marvil). Localitate în NE Franţei, pe râul Chiers, la SE de oraşul Charleville Méziéres, la graniţa cu Belgia.Marwar. (maruar). Localitate în V Indiei, la SV de oraşul Ajmer.Marx. Localitate în Rusia europeană, pe Volga, la NE de oraşul Saratov.Maryborough. (meriboro). Localitate în E Australiei, în dreptul insulei Fraser, la NNV de oraşul Brisbane.Mary Byrd, Teritoriul. v. Marie Byrd.Marydale. (meriidel). Localitate situată aproximativ în centrul Republicii Africa de Sud, pe fluviul Orange, la SV de oraşul Kimberley.Mary Kathleen. (merii chetlin). Locali-tate în NNE Australiei, la NE de Mount Isa. Este centru de extracţie a uraniului.Maryland. (merilend). Stat în E S.U.A., pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafaţa 27 100 kmp, cu peste 5 milioane loc. Capitala Annapolis.Marymont. Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).Maryport. (meriiport). Localitate în NV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei, centru al cărbunelui şi fierului.Marysvale. (merisvel). Localitate aflată în S.U.A. (Utah), pe Virgin River, la S de oraşul Salt Lake City.Marysville. (merisvil). 1. Localitate în S.U.A. (California), la N de oraşul Sacra-mento. 2. Localitate în SE Canadei (New Brunswick), pe râul St. John, la NE de

51

oraşul Fredericton. 3. Localitate în S.U.A. (Ohio), la NV de oraşul Columbus.Maryut. Lac în N Egiptului, pe coasta Mării Mediterane, la V de delta Nilului.Maryville. (meriivil). 1. Localitate în S.U.A. (Missouri), la NNV de oraşul Kan-sas City. 2. Localitate aşezată în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul Knoxville.Marz. (marţ). Localitate în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la SV de oraşul Eisen-stadt.Marzahn. (marţan). Localitate în Germa-nia, lângă Berlin.Marzili. (marzilii). Cartier al oraşului Berna (Elveţia).Marzo. (marso). Cap în NV Columbiei, în Oceanul Pacific, la NV de oraşul Cupica.Masada (Massada). Fortăreaţă în Deşer-tul Iudeii, pe ţărmul V al Mării Moarte, la 15 km NE de oraşul Arad (Israel).Más Afuera (Más a Fuera). Insulă (Chile) în arhipelagul Juan Fernández. Se mai numeşte Alexander Selkirk.Masai. 1. Regiune de stepă aflată în ENE Tanzaniei. 2. Localitate în S Malayei (Malaysia), la N de oraşul Singapore.Masaka. Localitate în Uganda, pe malul V al lacului Victoria.Masamba. Localitate în centrul insulei Sulawesi (Indonezia).Masan. Oraş în SE Coreii de Sud, port la strâmtoarea Coreii, cu circa 450 000 loc. Centru industrial naval.Más a Tierra (Robinson Crusoe). Insulă (Chile) în arhipelagul Juan Fernández. Aici a trăit marinarul scoţian Alexander Selkirk între 1704-1709, devenit Robinson Crusoe în romanul lui Daniel Defoe.Masaya. Localitate în V statului Nicaragua, pe ţărmul Oceanului Pacific.Masbate. 1. Insulă în partea centrală a arhipelagului Filipine, la SSE de insula Luzon şi la NE de insula Panay. Are suprafaţa de 3 300 kmp, 140 km lungime şi 15-72 km lăţime. Oraşele principale: Masbate, Mandaon, Gumahang. Relieful este deluros (697 m maxim). Clima este tropical-musonică. Se exploatează păduri, aur, mangan, cărbune şi se cultivă orez, porumb, tutun, trestie de zahăr şi palmieri. 2. Localitate în E insulei cu acelaşi nume.Masc. (mesc). Lac în VNV Irlandei, la NV de oraşul Galway.

Mascara. Localitate în NNV Algeriei, la SSE de oraşele Mohammadia şi Oran.Mascarene (Mascarenhas). (masca re-nas). 1. Bazin suboceanic situat la NE de insula Madagascar şi la NV de insulele Mascarene. 2. Insule situate în Oceanul In-dian, la E de Madagascar, ce cuprind in-sulele Réunion (Franţa) şi Mauritius.Mascat (Masqat, Muscat). Capitala sul-tanatului Oman, situată în SE Peninsulei Arabia, în NE ţării, port pe ţărmul Golfu-lui Oman, cu peste 380 000 loc. A fost fundat în secolul în secolul al XV-lea. Capitală din anul 1971.Maschen. (maşen). Cartier al oraşului München (Germania).Mascot. (mescăt). Centru minier (zinc) în S.U.A. (în statul Tennessee).Mascota. Localitate în V Mexicului, la VSV de oraşul Guadalajara.Mascoutah. (mescute). Localitate aflată în S.U.A. (Illinois), pe râul Kaskaskia, la SE de oraşul St. Louis.Maseme. Localitate în NE Botswanei.Masenberg. Vârf (1 272 m) în SE Aus-triei, de unde izvorăşte râul Lainitz.Maseru. (mazeru). Capitala statului Lesotho, pe râul Caledon, la altitudinea de 1 509 m. Are circa 300 000 loc. A apărut în 1868, fiind centrul protectoratului bri-tanic Basutoland iar din 1966 este capitala Regatului Lesotho.Masevaux. (masevo). Localitate în ENE Franţei, la NE de oraşul Belfort.Masfinto. Localitate în N Etiopiei, la NV de oraşul Gavriel.Masgarabad. Localitate în Iran, lângă capitala Teheran.Mashabih. (maşabih). Insulă (Arabia Saudită) aflată în Marea Roşie, la SV de oraşul Harak.Mashad (Mashhad, Mashed, Meshed). (maşad, maşed, meşed). Oraş în NE Iranu-lui, la poalele S ale Munţilor Kopetdag, la 985 m altitudine, pe râul Kashaf Rud, cu circa 2 milioane loc. Este centru religios şi de pelerinaj.Mashaki. (maşachii). Localitate în Afgan-istan, pe râul Lora Tarnak, la SV de oraşul Ghazni.Masham. (meşem). Localitate în N An-gliei (Marea Britanie), pe râul Ure, la N de oraşul Bradford.Mashhad. v. Mashad.

52

Mashed. v. Mashad.Masherbrum. (maşerbrum). Vârf (7 821 m) în Munţii Karakorum, la 30 km SV de vârful K2 (Chogori). A fost atins în 1960. Pe pantele N se află gheţarul Baltoro.Mashike. (maşiche). Localitate în V in-sulei Hokkaido (Japonia), pe ţărmul Mării Japoniei, la SV de oraşul Rumoi şi la N de oraşul Sapporo.Mashkai. (maşcai). Râu în S Pakistanu-lui, afluent al râului Hingöl (ce se varsă în Marea Arabiei la localitatea Hinglaj).Mashkel. (maşchel). 1. Râu în SV Pak-istanului, cu vărsare în lacul Hamun-i-Mashkel. 2. Lac în VSV Pakistanului, la graniţa cu Iran, în care se varsă râul cu acelaşi nume. Se mai numeşte Hamun-i-Mashkel.Mashonaland. (maşonaland). Regiune naturală în NE statului Zimbabwe, unde se găseşte şi capitala Harare.Mashtul el-Suq. (maştul el suc). Locali-tate în delta fluviului Nil (Egipt), la NE de capitala Cairo.Masi. (masii). Localitate în NE Norvegiei, pe râul Altaelv, la E de oraşul Bilto.Masindi. (masindii). Oraş în V Ugandei, la E de lacul Albert.Masinlok (Masinloc). Localitate în NV insulei Luzon (Filipine), la NV de Manila.Masira. 1. Insulă în Marea Arabiei, la E de teritoriul Omanului de care aparţine. 2. Strâmtoare marină situată între insula cu acelaşi nume şi teritoriul statului Oman. 3. Golf al Oceanului Indian situat în E Omanului, la S de insula şi respectiv strâmtoarea omonimă.Masisea. Localitate în E statului Peru, pe râul Ucayali, la NE de oraşul Iparia.Masivul Central (Massif Central). (masif sătral). Masiv muntos hercinic sit-uat în partea central-sudică a Franţei, în suprafaţă de 80 000 kmp. Este alcătuit din şisturi cristaline cu intruziuni vulcanice fi-ind înconjurat de depresiunea Rhône-Saône (în E), bazinul Bretaniei (în V), câmpia Languedocului (în S) şi bazinul Parisului (în N). Transformat în podiş da-torită eroziunii. În centru este dominat de masivele vulcanice Cantal, Mont Doré şi Puy de Dôme. Altitudinea maximă urcă la 1 885 m (vf. Puy de Sancy). În Podişul Causses (în S) sunt forme carstice. Până la

altitudinea de 1 400 se găsesc păduri de foioase iar peste păduri de conifere.Masivul Şistos Renan (Rheinisches Schiefergebirge). (rainişes şifăr ghe-birghe). Masiv muntos hercinic situat în V Germaniei, străbătut de Rin şi format din şisturi cristaline devoniene şi lave vul-canice. Nivelat de eroziune, s-a reînălţat de-a lungul unor falii. Se prezintă ca un podiş vălurit, de 500-700 m altitudine, cu maximum de 818 m (vf. Eberskopf, din masivul Hunsrück). Este format din ma-sivele Hunsrück, Eifel (în V) şi Taunus, Westerwald, Sauerland (în E). Este acoperit de păduri şi păşuni. Se ex-ploatează cărbuni şi minereuri de fier. Deţine ape termale, constituind o zonă im-portantă din punct de vedere turistic.Masjed-i-Szoleiman (Masjid-i-Su-laiman). (masged i soleiman, masgid i su-laiman). v. Moszzsed-i-Soleiman.Mask. (mesc). Lac în NV Irlandei, la N de lacul Corrib.Maska. Localitate în NNV Nigeriei, la N de oraşul Kaduna şi la NV de oraşul Zaria.Mask-Hutan. Localitate în SE Iranului, la SE de lacul Hamun-i-Jaz Murian şi la SV de oraşul Bampur.Masku. Localitate în SV Finlandei, la NNV de oraşul Turku.Maslak. Localitate în partea europeană a Turciei, la NNE de oraşul Istanbul.Maslenica. (masleniţa). Localitate minieră (bauxită) în SV Croaţiei, lângă lo-calitatea Obrovac.Maslovare. Localitate în N Bosniei şi Herţegovinei, pe râul Vrbanja (afluent al râului Vrbas), la SE de oraşul Banja Luka.Masohi. (masohii). Localitate în S insulei Seram (Indonezia), aflată la Marea Banda (Oceanul Pacific).Mason. (mesăn). 1. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Memphis. 2. Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Col-orado, la NV de oraşul Austin.Mason City. (mesăn sitii). 1. Oraş în N S.U.A. (Iowa), la NNE de oraşul Des Moines. 2. Localitate în S.U.A. (Illinois), la SSV de oraşul Peoria.Masontown. (mesăntaun). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), aflată la S de oraşul Pittsburgh.Masqat. v. Mascat.

53

Masraf el-Gharbiya. (masraf el garbii ia). Canal în N deltei fluviului Nil (Egipt).Mass. (mes). Localitate situată în S.U.A. (Michigan), la S de lacul Superior, la SE de oraşul Ontonagon.Massa. Oraş în NV Italiei, la NV de oraşul Pisa şi la SE de oraşul La Spezia.Massachusetts. (meseciusăts). 1. Stat în NE S.U.A., pe coasta Oceanului Atlantic, cu suprafaţa de 21 400 kmp şi peste 6 mil-ioane loc. Capitala este Boston. 2. Golf al Oceanului Atlantic situat în NE S.U.A., la N de peninsula Cape Cod.Massada. v. Masada.Massafra. Localitate în SE Italiei penin-sulare, în NV peninsulei Salentino, la NV de oraşul Taranto.Massakori. (masacorii). Localitate în V Ciadului, la NE de oraşul Fort Lamy.Massa Marittima. Localitate în VNV Italiei peninsulare, la SV de oraşul Siena şi la ENE de oraşul de pe ţărm Piombino.Massangena. Localitate în S Mozambicu-lui, pe râul Save, la VSV de oraşul Bam-bone.Massapê. Localitate în ENE Braziliei, la NV de oraşul Fortaleza.Massawa. (masaua). Oraş în E Eritreei, port la Marea Roşie. 2. Strâmtoare marină situată în Marea Roşie, între insula Dahlak Kebir (Eritreea) şi teritoriul statului Er-itreea (în dreptul oraşului cu acelaşi nume). Massena. (mesenă). Localitate în NE S.U.A. (New York), la ENE de lacul On-tario, pe fluviul Sf. Laurenţiu.Massering. Localitate în V Botswanei, la NV de oraşul Lehututu.Massey. (mesii). Localitate în S Canadei, la N de lacul Huron.Massiac. (masiac). Localitate în partea central-sudică a Franţei, pe râul Alagnon (afluent al râului Allier), la S de oraşul Clermont Ferrand.Massicault. (masicolt). Localitate în N Tunisiei, la SV de capitala Tunis.Massif Central. (masif săntral). v. Ma-sivul Central Francez.Massif de la Vanoise. (masif deo la vanoiz). Vârf (3 862 m) în Alpii Francezi, la SE de oraşul Chambéry şi la NE de oraşul Grenoble.

Massif des Maures. (masif de mor). Munte în SE Franţei, la NE de oraşul Toulon şi la S şi E de râul Argens.Massillon. (mesilăn). Oraş în S.U.A. (Ohio), la S de oraşul Akron şi de lacul Erie, respectiv de oraşul Cleveland.Massing. (masing). Localitate în SSE Germaniei, pe râul Rott, la SV de oraşul Passau.Massinga. Localitate în ESE Mozambicu-lui, pe coasta Canalului Mozambic, la N de oraşul Inhambane.Masson. (mesăn). Insulă a Antarcticii sit-uată în Marea Davis (Oceanul Indian).Massunga. Oraş în E Botswanei, la graniţa cu Zimbabwe, pe râul Shashi.Massy. (masii). Cartier al capitalei Parisu-lui (Franţa).Mastaga. Localitate în Azerbaidjan, la SE de Baku, pe ţărmul Mării Caspice.Masterton. (mestertăn). Localitate în SE Insulei de Nord (Noua Zeelandă), la NE de oraşul Wellington.Mastuj. (mastugi). Localitate în N Pak-istanului, pe râul Kunar (afluent al Indusu-lui), la NE de oraşul Dir.Mastung. Localitate în VSV Pakistanului, la S de oraşul Quetta.Mastura. Oraş în V Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşiei, la N de oraşul Jidda.Masuda. Oraş în SV insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Mării Japoniei, la NE de oraşul Shimonoseki.Masulipatam. v. Machhalipattanam.Mašun. (maşun). Localitate în V Slove-niei, la SV de oraşul Leskova.Masvingo. Localitate situată în partea central-estică a statului Zimbabwe, la E de oraşul Bulawayo.Masyaf. Localitate în V Siriei, la V de oraşul Hama.Maszalli. (masalii). Localitate situată în SE Azerbaidjanului, la NV de oraşul Lenkoran.Maszan. (masan). Oraş în SE Coreii de Sud, la NV de oraşul Pusan.Maszdzsed-Szoleimán (Masdjed-i-Soleiman). (masdjed soleiman). Oraş în VNV Iranului, la NE de oraşul Abadan.Maszewo. (masevo). Localitate în NV Poloniei, la NE de oraşul Szczecin.Maszira. (masira). Insulă a Mării Arabiei (Oceanul Indian), aflată la E de teritoriul Omanului, căruia îi şi aparţine.

54

Maszkat. v. Mascat.Maszlen. (maslen). Cap în SE Bulgariei, în Marea Neagră, la SE de oraşul Burgas.Mászlony. (masloni). Localitate de tip pustă în Ungaria (Tolna), la N de oraşul Dombóvár.Maszrae. (masrae). Localitate minieră (cupru) în Iran, la NE de oraşul Shiraz.Masztek. (mastec). Localitate situată în Kazahstan, la E de Marea Caspică, la SV de oraşul Aksimrau.Maşloc. Comună în jud. Timiş, cu aproape 4 000 loc. În Maşloc (atetstat în 1326), se află un conac (din 1855). Satele componente: Maşloc, Alioş, Fibiş, Reme-tea Mică.Matabeleland. Regiune naturală situată în V statului Zimbabwe, la N de oraşul Bul-awayo.Mataboor. Localitate în N Irianului de Vest (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Pa-cific, la gura râului Mamberamo.Matachel. (matacel). Râu (127 km) în SV Spaniei, afluent al fluviului Guadiana, la E de oraşul Badajoz.Matad. Oraş în SE Mongoliei, la V de oraşul Tamsagbulag.Mata de São João. (mata de sau gioau). Localitate aflată în E Braziliei, pe coasta Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Sal-vador.Matadi. (matadii). Oraş în SV R.D. Congo, port pe fluviul Congo. Are circa 180 000 loc.Matador. (metedăr). Localitate în S.U.A. (Texas), la NE de oraşul Lubbock.Matagalpa. Oraş în NNV statului Nicaragua, la NE de capitala Managua.Matagorda. (metegorde). 1. Insulă ce aparţine S.U.A., situată în NV golfului Mexic, la NE de oraşul Corpus Cristi. 2. Golf al golfului Mexic situat în NV aces-tuia, la NE de oraşul Corpus Cristi şi la N de insula Matagorda.Mata Grande. Localitate în ENE Braziliei, pe fluviul São Francisco, la V de oraşul Maceió.Matahambre. Localitate în NV Cubei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la VSV de oraşul Havana. Este centru de extracţie a cuprului.Matahiva. Insulă-atol în Oceanul Pacific, în cadrul grupului Touamotou.

Matai. Localitate în Egipt, pe stânga Nilu-lui, la N de oraşul El-Minya.Mataiwa. (mataiua). Insulă a Oceanului Pacific aflată în grupul Tuamotu.Mataj. (matai). Localitate situată în SE Kazahstanului, la SE de lacul Balhaş.Matala. Oraş situat în VSV Angolei, între oraşele Lubango (la SV) şi Cubango (la NE).Matale. Localitate în centrul insulei Cey-lon şi statului Sri Lanka.Matali. (matalii). Bazin suboceanic situat în SV Oceanului Indian, la SSV de insula Madagascar.Matallana. (mataliana). Localitate în NV Spaniei, centru de exploatare a huilei. Se găseşte la SE de oraşul Oviedo.Matam. Oraş în NE Senegalului, pe flu-viul Senegal, la frontiera cu Mauritania.Matamoros. 1. Oraş poziţionat în NE Mexicului (Tamaulipas), la graniţa cu S.U.A., port pe Rio Bravo, cu circa 370 000 loc. 2. Localitate în N Mexicului, la NE de oraşul Torreón. 3. Localitate în S Mexicului, pe râul Balsas, la SV de oraşul Puebla. 4. Oraş în SE Mexicului, în penin-sula Yukatan, la SV de oraşul Mérida.Matane. (meten). Oraş situat în SE Canadei (Québec), pe ţărmul S al fluviului Sf. Laurenţiu.Matanuku. Insulă a Oceanului Pacific aflată în Fiji.Matanuska Valley. (metenuscă velii). Lo-calitate în Alaska (S.U.A.), la NE de oraşul Anchorage. Constituie centru de ex-tracţie a cărbunelui.Matanzas. (matansas). 1. Oraş în NV Cubei, la SV de capitală, port la strâm-toarea Florida. Are circa 130 000 loc. A fost întemeiat în anul 1693. Este centru comercial şi industrial. 2. Regiune admin-istrativă în Cuba, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Matapan (în greacă Ákra Taínaron). 1. Cap în S peninsulei Pelopones, la 36o22' lat. N şi 22o30' long. E, punctul cel mai sudic al Europei continentale. Aici în mar-tie 1941 a avut loc o bătălie navală între britanici şi italieni. 2. Fosă marină în apropierea capului cu acelaşi nume, unde se află cea mai mare adâncime a Mării Mediterane (5 121 m).

55

Matapedia. (metepedie). Localitate în SE Canadei, pe râul Restigouche, la V de gol-ful Baie des Chaleurs.Matara. Oraş în S statului Sri Lanka, pe ţărmul Oceanului Indian, la E de oraşul Galle.Mataram. Oraş în NV insulei Lombok (Indonezia).Matarani. (mataranii). Localitate în SV statului Peru, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Arequipa.Mataranka. (meterenche). Localitate în N Australiei, în S peninsulei Arnhem, pe râul Roper.Matarape. Localitate în E insulei Su-lawesi (Indonezia), pe ţărmul Mării Maluku (Oceanul Pacific).Mataripe. Localitate în E Braziliei, pe ţăr-mul Oceanului Pacific, la N de oraşul Sal-vador. Aici se prelucrează ţiţeiul.Matarka. Localitate în NE Marocului, la SSV de oraşul Oujda.Mataró. Oraş în NE Spaniei, pe Costa Bravo, la Marea Mediterană, la NE de oraşul Barcelona.Matatiele. (metetil). Localitate în E Re-publicii Africa de Sud, la graniţa cu statul Lesotho, la SV de oraşul Durban.Mataura. (meteure). Localitate aflată în S Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la SV de oraşul Dunedin şi la NNE de oraşul Inver-cargill.Mata-Utu (Mataoutou). (matautu). Lo-calitate situată în arhipelagul Wallis (SV Oceanului Pacific), găsită pe insula corali-genă Uvea, centrul administrativ al pose-siunii franceze Wallis şi Futuna, cu circa 820 loc.Matavai. Golf al Oceanului Pacific situat în NV insulei Tahiti.Matca. Comună în jud. Galaţi, în Câmpia Tecuci, pe râul Corozel, cu circa 12 000 loc. Se cultivă viţă de vie. Se află o biser-ică din 1856. Satele componente: doar Matca. Matcsa. (matcia). Localitate în Tadjik-istan, pe râul Zeravsan, la NE de oraşul Duşanbe.Matcze. (matţe). Localitate în SE Poloniei, la graniţa cu Ucraina, la SE de oraşul Chełm.Mateeşti. Comună în jud. Vâlcea, în zona de contact a Piemontului Olteţului cu Sub-carpaţii Olteniei, pe râul Târâia. Are cam 3

400 loc. În satul principal este o biserică de lemn (1720) iar la Turceşti biserici vechi (1833 şi 1859). Satele componente: Mateeşti, Greci, Turceşti.Mategua. Localitate în NE Boliviei, pe râul Guaporé, la frontiera cu Brazilia, la ENE de oraşul Magdalena.Matehuala. Oraş în ENE Mexicului, între oraşele Saltillo (la NNV) şi San Luis Po-tosi (la SSV).Matei. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, în Dealurile Lechinţei, pe râul Meleş. Are aproape 3 000 loc. Aici se exploatează gaze naturale. În satul principal (atestat în 1391) se află o biserică reformată (sec. XVII) şi castelul Haller (sec. XVII) iar la Bidiu o biserică de lemn ortodoxă (sec. XVII). Satele componente: Matei, Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele, Moruţ.Mateiaş. Masiv muntos (1 241 m) situat la N de zona Muscelelor Argeşului, la marginea culoarului Rucăr-Bran, dom-inând depresiunea Câmpulung. Alcătuit din calcare tithonice, conţine vegetaţie saxatilă. Aici se exploatează calcar şi se găseşte un mausoleu închinat eroilor din I Război Mondial.Matejovce. (mateiovţe). Localitate în Slo-vacia, pe râul Poprad, la SE de Masivul Tatra.Matejovec. (mateioveţ). Localitate în S Cehiei, în apropierea graniţei cu Austria, la NV de oraşul Znojmo.Matelot. Localitate situată în NE insulei (Trinidad), pe ţărmul Mării Caraibilor, la V de oraşul Sans Souci.Matera. Oraş în SE Italiei peninsulare, la NV de oraşul Taranto.Materada. Localitate în NV Croaţiei, în NV peninsulei Istria.Materija. (materii ia). Localitate în SV Sloveniei, în NNV peninsulei Istria.Matese. Munte (2 050 m) în Italia penin-sulară, la SV de oraşul Campobasso.Mátészálka. (matie salco). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la E de oraşul Nyiregyháza.Mátételke. (matietelche). Localitate în S Ungariei (Bács-Kiskun), la E de oraşul Baja.Matetsi. (mateţii). Localitate în V statului Zimbabwe, aproape de graniţa cu statele Zambia şi Botswana.

56

Mateur. (mateor). Localitate în N Tunisiei, la SV de oraşul Menzel-Bour-guiba şi la NV de capitala Tunis.Matha. (mata). Localitate în V Franţei, la SE de oraşul Rochefort şi la NV de oraşul Angoulême.Matheran. Localitate în V Indiei, la E de oraşul Mumbai.Mathias Hernandez. (matias hernandes). Localitate în Panama, la NE de canalul Panama, la NV de capitala Panama.Mathráki. (matrachii). Insulă (Grecia) aflată în strâmtoarea Otranto, la NV de in-sula Kerkira (sau Corfu).Mathuata. Insulă situată în arhipelagul Fiji (Oceanul Pacific).Mathura. Oraş situat în N Indiei (Uttar Pradesh), la NV de Agra, port pe Yamuna, cu circa 230 000 loc.Mati. (matii). 1. Râu în NV Albaniei, cu vărsare în Golful Drin (Marea Adriatică). 2. Oraş în SE insulei Mindanao (Filipine), pe ţărmul Oceanului Pacific, la ESE de oraşul Davao.Matian. Localitate în E Chinei, la NV de oraşul Pangfu.Matili. (matilii). Localitate în SV insulei Tahiti (Oceanul Pacific).Matina. Localitate în E statului Costa Rica, pe ţărmul Mării Caraibilor, la NV de oraşul Pio Limón.Matineda. (metinede). Lac în S Canadei, la N de lacul Huron, la V de oraşul Sud-bury.Matinicus. (metinicas). Insulă (S.U.A.), în golful Maine (Oceanul Atlantic), la SV de insula Swans.Matiţa. Lac în Delta Dunării, între braţele Chilia şi Sulina, şi între grindurile Chilia la V şi Letea la E. Are suprafaţa de 6,53 kmp, fiind legat prin canale cu lacurile Babina, Merheiu Mare şi Trei Iezere. Adâncimea maximă este de 3 m. Se prac-tică pescuitul.Matla. Golf al Oceanului Indian (Golful Bengal), la SE de oraşul Calcutta.Matlabas. (metlebes). Localitate în NNE Republicii Africa de Sud, la NV de oraşul Pretoria, aproape de graniţa cu Botswana.Matlock. (metloc). Localitate în centrul Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşul Nottingham.

Matlock Bath. (metloc bes). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SV de oraşul Sheffield.Mato. Localitate în SSE R.D. Congo, pe râul Lomami, la NV de oraşul Bukama.Matobe. Localitate în E insulei Pagai de Nord (din grupul Mentawai-Indonezia).Matocikin Şar (Matocskin Sar, Mato-cikin-Şar). 1. Strâmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud (arhipelagul Novaia Zemlea), care uneşte mările Barents şi Kara. Are 98 km lungime, 0,6 km lăţime şi 12 m adâncimea maximă. Este acoperită de gheţuri o mare parte din timpul anului. 2. Localitate situată în SE Insulei de Nord (Novaia Zemlea), la Marea Kara.Matões. (matoes). Localitate aflată în ENE Braziliei, la SV de oraşul Teresina.Mato Groso (Matto Grosso). (matu grosu). 1. Vast podiş în V Braziliei, între cursurile principale ale fluviilor Parana şi Paraguay, alcătuit din formaţii vechi cristaline, puternic metamorfozate. Are al-titudini medii de 500-700 m. În N se găs-esc păduri tropicale şi campos în S. Deţine mlaştini, fiind greu accesibil. 2. Stat în V Braziliei, în podişul cu acelaşi nume, cu suprafaţa de 901 400 kmp şi peste 2,3 mil-ioane loc. Centrul administrativ se găseşte în oraşul Cuiabá. Se exploatează pădurea şi mangan, fier, diamante, şisturi bitumi-noase. Agricultură (orez, tutun, trestie de zahăr, porumb, manioc). 3. Localitate situ-ată în V Braziliei, la graniţa cu Bolivia, pe râul Guaporé (afluent al râului Madeira).Mato Grosso do Sul. (matu grosu du sul). Stat în SV Braziliei, cu suprafaţa de 357 500 kmp, cu circa 1,9 milioane loc. Centrul administrativ: Campo Grande. Se exploatează fier şi mangan şi se practică agricultura.Matola. Centru industrial (rafinărie de petrol) în S Mozambicului, la N de capi-tala ţării.Matopos. Localitate în SV statului Zim-babwe, la SV de oraşul Bulawayo.Mator. Munte (621 m) în E Bulgariei, la N de Burgas.Matosinhos (Matozinhos). (matosinos). Oraş situat în NV Portugaliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Porto.Matoso. Cap în Brazilia, în golful Guan-abara, lângă oraşul Rio de Janeiro.

57

Mat'ovce. (matovţe). Localitate în E Slo-vaciei, pe râul Ung (afluent al râului Bo-drog), la graniţa cu Ucraina, în dreptul oraşului Uzsgorod.Matozinhos. v. Matosinhos.Matra. 1. Localitate în N Omanului, pe ţărmul golfului Oman, la NV de oraşul Mascat. 2. Centru minier (arseniu) situat în insula Corsica (Franţa).Mátra. (matro). Masiv muntos în N Un-gariei, format din andezite şi tufuri vul-canice. Vârful maxim urcă la 1 015 m (vf. Kékes). Este acoperit de foioase şi de conifere. Se exploatează lignit, plumb şi zinc şi se cultivă viţă de vie. Zonă turis-tică. Aici între octombrie 1944 şi ianuarie 1945 trupele româno-sovietice au dus lupte grele cu cele germane.Mátraalja. (matro ol io). Regiune deluroasă situată în S Munţilor Mátra (Un-garia).Mátraalmás. (matro olmaş). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la SSE de localitatea Szuha.Mátraballa. (matro bolo). Localitate în Ungaria (Heves), la SE de oraşul Salgótar-ján.Mátraderecske. (matrodereci che). Local-itate în Ungaria (Heves), la jumătatea dru-mului dintre oraşele Eger (la SE) şi Salgó-tarján (la NV).Mátrafüred. (matrofiured). Localitate în Ungaria (Heves), situată la NE de oraşul Gyöngyös.Matrah. Localitate în NE Omanului, pe ţărmul Mării Arabiei, la NV de Mascat.Mátraháza. (matro hazo). Localitate tur-istică în NE Ungariei, în Munţii Mátra, la N de oraşul Gyöngyös, în jud. Heves.Mátrakeresztes. (matrocheresteş). Local-itate de tip pustă situată în N Ungariei (Nógrád), la ESE de localitatea Pásztó şi la NV de oraşul Gyöngyös.Mátramindszent. (matromindsent). Lo-calitate în Ungaria (Nógrád), la SE de oraşul Salgótarján.Mátranovák. (matro novac). Localitate în NE Ungariei (Nógrád), la SE de oraşul Salgotarján.Mátraszele. (matroszele). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la SE de oraşul Salgó-tarján.Mátraszentimre. (matrosent imre). Lo-calitate în N Ungariei (Heves), între

oraşele Salgótarján (la NV) şi Gyöngyös (la SE).Mátraszentiván. (matro sent ivan). Lo-calitate în Ungaria (Heves), la SE de oraşul Salgótarján.Mátraszentlászló. (matro sent laslo). Lo-calitate în Ungaria (Nógrád), la SE de Sal-gótarján.Mátraszőlős. (matroseoleoş). Localitate în N Ungariei (Nógrád), pe râul Zagyva, la SSV de Salgótarján.Mátraverebély. (matroverebiei). Locali-tate în N Ungariei (Nógrád), pe Zagyva, la S de oraşul Salgótarján.Matre. Localitate în V Norvegiei, la SE de gura fiordului Sogne şi la N de oraşul Bergen.Matrei in Osttirol. Localitate în S Aus-triei, la NV de oraşul Lienz, pe afluentul Isel al râului Drava (Drau).Matroszovo. (matrosovo). Localitate în enclava Kaliningrad (Rusia), pe ţărmul Mării Baltice (la golful Kur).Matruh (Matrúh). Localitate în NNV Egiptului, pe ţărmul Mării Mediterane, în-tre oraşele Alexandria (la E) şi Es-Szal-lúm.Matsu. (maţu). Insule chineze situate în Marea Chinei de Est, la E de oraşul Fuzhou.Matsudo. (maţudo). Oraş în E insulei Honshu (Japonia), la NE de oraşul Tokyo, port pe fluviul Edogawa, cu peste 460 000 loc. Constituie o suburbie rezidenţială a capitalei.Matsue. (maţue). Oraş situat în SV insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Mării Japoniei.Matsumae. (maţume). Localitate în SV insulei Hokkaido (Japonia), la strâmtoarea Tsugaru.Matsumoto. (maţumoto). Oraş în centrul insulei Honshu (Japonia), la VNV de oraşul Tokyo.Matsuo. (maţuo). Localitate în SSE in-sulei Honshu (Japonia), în E peninsulei Kii, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de oraşele Toba şi Ise.Matsusaka (Matsuzaka). (maţusaca). Oraş în S insulei Honshu (Japonia), în E peninsulei Kii, pe ţărmul golfului Ise (Oceanul Pacific).

58

Matsushima. (maţuşima). Localitate în NE insulei Honshu (Japonia), pe coasta Oceanului Pacific, la NE de oraşul Sendai.Matsuyama. (maţuiama). Oraş situat în V insulei Shikoku (Japonia), port la Marea Interioară a Japoniei, cu peste 460 000 loc. Centru industrial.Matsuzaka. v. Matsusaka.Mattagami. (meteghemii). 1. Râu în SE Canadei, în ENE provinciei Ontario, de 443 km lungime. După confluenţa cu râul Missinaibi se numeşte Moose şi se varsă în Golful James (Golful Hudson), la local-itatea Moosones. Cuprinde hidrocentrale ca: Smoky Falls, Wawaitin Falls, Harmon, Kipling etc. 2. Lac (228 kmp) în S Canadei (Québec), la N de lacul Nipissing.Mattancherry. (matancerii). Oraş în SV Indiei, pe ţărmul Mării Arabiei, lângă oraşul Cochin.Mattawa. (meteue). Localitate în SE Canadei (Québec), la NV de Ottawa.Mattawamkeag. (meteuemchig). Locali-tate în NE S.U.A. (Maine), pe râul Penob-scot, la N de oraşul Bangor.Mattawana. (meteuene). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Juniata, la ESE de oraşul Altoona.Matterhorn. Denumirea germană a ma-sivului Monte Cervino (v.).Mattersburg. Localitate în E Austriei, la SE de oraşul Wiener Neustadt.Mattew. (matiu). Insulă a Oceanului Pa-cific aflată la E de insula Noua Caledonie. Face parte din arhipelagul Noua Caledonie (Franţa).Mattighofen. Localitate în N Austriei, la NE de oraşul Salzburg.Mattinata. Localitate în SE Italiei peninsu-lare, în SE peninsulei Gargano, la NE de oraşul Manfredonia, pe ţărmul Mării Adriat-ice.Mattoon. (metun). Localitate în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul Springfield.Mattsee. (matzee). Localitate în N Aus-triei, la NNE de oraşul Salzburg.Matty. (motii). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la SV de localitatea Sik-lós.Matua. Localitate în SV insulei Kaliman-tan (Indonezia), pe ţărmul Mării Java.Matucana. Localitate în V Peru-lui, la NE de capitala Lima.

Matuku. Insulă coraligenă din arhipelagul Fiji (Oceanul Pacific).Matulji. (matulii). Localitate aflată în NV Croaţiei, la NV de oraşul Rijeka.Matura. 1. Pârâu în NE insulei Trinidad, cu vărsare în Oceanul Atlantic, la SE de localitatea cu acelaşi nume. 2. Localitate în NE insulei Trinidad, pe pârâul cu ace-laşi nume. 3. Golf al Oceanul Atlantic sit-uat la NE de insula Trinidad, la ESE de gura pârâului omonim.Maturín. Oraş în NE Venezuelei, centrul administrativ al statului Monagas, cu circa 280 000 loc. A fost fundat în anul 1710.Matúškovo. (matuşcovo). Localitate în SV Slovaciei, la S de oraşul Galanta.Matvejev-Kurgan. (matveiev curgan). Localitate în S Rusiei, la NV de oraşul Rostov-pe-Don, aproape de graniţa cu Ucraina.Mátyásdomb. (matiaşdomb). Localitate în Ungaria (Fejér), la E de localitatea Eny-ing şi de Balaton.Mátyásföld. (matiaşfeold). Cartier al Bu-dapestei (Ungaria).Mátyás-hegy. (matiaş hegi). Cartier al capitalei Ungariei, Budapesta.Mátyus. (matiuş). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe stânga Tisei, la SE de localitatea Mándok.Matzen. (maţen). Localitate în NE Aus-triei, la NE de Viena, centru de extracţie a petrolului.Mauá. Localitate în Brazilia, la SE de oraşul São Paulo.Maubert-Font. (mober fon). Localitate în NE Franţei, la NV de oraşul Charleville-Méziéres.Maubeuge. (mobeoj). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la SE de oraşul Lille.Maud. (mod). 1. Maud, Bancul. Banc în Oceanul Atlantic, în Bazinul Africano-Antarctic, la SE de insula Bouvet. 2. Maud, Regina. Teritoriu în N Antarcticii.Mauer. Cartier al Vienei (Austria).Mauerkirchen. (mauer chirchen). Locali-tate în N Austriei, aproape de graniţa cu Germania, pe un afluent al râului Inn.Maués. Localitate în N Braziliei, la S de Amazon şi la SE de oraşul Manaus.Maug. Insule ale arhipelagului Mariane din Oceanul Pacific.

59

Mauganj. (maugani). Localitate în N In-diei, la SV de oraşul Varanasi.Maui. (mauii). Insulă în arhipelagul Hawaii, în suprafaţă de 1 900 kmp. Deţine oraşele Wailuku, Kahului. Are un relief vulcanic muntos (3 055 m în vf. Haleakala). În SE insulei se află Parcul Naţional Haleakala. Se cultivă trestie de zahăr.Mauke. Insulă a Oceanului Pacific ce face parte din arhipelagul Cook de Sud (Noua Zeelandă).Maukkadaw. (maucadau). Localitate în Myanmar, pe râul Chindwin, la NV de oraşul Mandalay.Maulamyaing (Moulmen). (Mulmen). Oraş în E Myanmar-ului, situat la Golful Martaban (Oceanul Indian), la SE de oraşul Rangoon.Maulde. (mold). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la SE de oraşul Lille.Maule. (mol). Localitate aflată în V Parisului (Franţa).Mauléon-Soule. (moleonsul). Localitate în SV Franţei, la SE de oraşul Bayonne.Maulin. (maulin). Localitate aflată în VSV statului Chile, la N de insula Chiloé.Maumee. (maumii). Localitate în S.U.A. (Ohio), la SV de lacul Erie şi de oraşul Toledo.Maumere. Localitate în N insulei Flores (Indonezia), pe ţărmul Mării Banda.Maumusson. (momuzon). Strâmtoare situ-ată între insula Oléron şi teritoriul Franţei, la N de gura estuarului Gironde.Maun. 1. Insulă croată aflată în NE Mării Adriatice, la V de insula Pag. 2. Oraş în Botswana, în deşertul Kalahari, la SE de mlaştinile Okavango.Mauna Kea. Vulcan stins în insula Hawaii, cu numeroase conuri parazite. Al-titudinea maximă urcă la 4 205 m. Acoperit cu zăpezi, păduri tropicale şi sa-vane. Este rezervaţie naturală. Are un ob-servator astronomic (telescop de 15 m di-ametru).Mauna Loa. Vulcan în insula Hawaii (4 169 m). Este cel mai înalt vulcan din lume (împreună cu partea submersă de 4 500 m). Are o staţie vulcanologică. S-a creat un parc naţional în suprafaţă de 92 800 ha (1916).Maunath Bhanjan. (maunat bangian). Oraş în NNE Indiei, la NNE de Vanarasi.

Maungdaw. (maungdau). Localitate în Myanmar, în V statului, pe ţărmul golfului Bengal, la graniţa cu Bangladesh.Maunu. Localitate în N Suediei, la graniţa cu Finlanda, pe râul Könkämä älv, la N de oraşul Soppero.Maupiti. (maupitii). Insulă coraligenă în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Mau Ranipur. Localitate în N Indiei, la SV de oraşul Kanpur.Mauriac. (moriac). Localitate în partea central-sudică a Franţei, la NNV de oraşul Aurillac.Mauritania, Republica Islamică (Al Jumhuriyah al-Islamiyah al-Muri-taniyah). (al giumuriiiah al islamiiah al mauritaniiiah). Stat în NV Africii, cu ieşire la Oceanul Atlantic. Suprafaţa 1 030 700 kmp, cu aproape 2,5 milioane loc. şi capitala Nouakchott.Mauritius, Republica (Republic of Mauritius). (republic of mauriţius). Stat insular în Oceanul Indian, în SE Africii, la 885 km E de Madagascar, cuprinzând arhipelagul Mascarene. Alte insule sunt: Rodrigues, Saint Brandon, Agalega etc. Suprafaţa 2 040 kmp, cu peste 1,1 mil-ioane loc. şi capitala Port Louis. Relieful insulei este vulcanic (826 m în Muntele Peter Both). Clima subtropical-musonică (precipitaţii 5 000 mm/an). Oraşe princi-pale Beau Bassin-Rose Hill, Vacoas-Phoenix, Curepipe, Quatre Bornes. A fost descoperită în 1507.Maurovlahia. Denumire dată Moldovei medievale, mai ales în actele de la Con-stantinopol.Maurs. (mors). Localitate în partea cen-tral-sudică a Franţei, pe râul Lot, la SV de oraşul Aurillac.Maury. (maurii). Centru minier (fosfor) în S.U.A. (Tennessee), la NV de oraşul Birmingham.Maushij. (mausigi). Localitate aflată în V Yemenului, pe ţărmul Mării Roşii, la N de oraşul Mokha.Mauston. (maustăn). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Wisconsin, la NV de oraşul Madison.Mautern. 1. Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la VNV de Viena. 2. Localitate în centrul Austriei, pe râul Liesing (afluent al râului Mura), la NV de oraşul Leoben.

60

Mauterndorf. Localitate în partea central-sudică a Austriei, pe un afluent al râului Mura, la NV de oraşul Stadl.Mauthausen. (mauthauzăn). Localitate în Austria Superioară, pe Dunăre, aval de oraşul Linz, cu circa 4 500 loc. Aici a exi-stat între 1938-1945 un lagăr nazist, astăzi muzeu.Mauthen. Localitate în S Austriei, pe râul Gail, la SE de oraşul Lienz.Mavalikara. Localitate în SV Indiei, la SSE de oraşul Alleppey.Maven. Localitate în V Norvegiei, pe ţăr-mul N al fiordului Sogne.Mavinga. Localitate în SE Angolei, la S de oraşul Muié.Mavrodin. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe Râul Câinelui. Are circa 5 800 loc. La Mavrodin se află o biserică (1835) şi Conacul Liţu (1930) iar la Nenciuleşti o biserică (1723). Satele componente: Mavrodin, Nenciuleşti, Păru Rotund.Mavrovi Hanovi. (mavrovii hanovii). Lo-calitate în NV Macedoniei, pe malul V al lacului de acumulare Mavrovo şi la SE de oraşul Brodec.Mavrovo. Lac de acumulare (15 kmp) în NV Macedoniei, pe cursul superior al râu-lui Vardar.Mavrovuni. (mavrovunii). Centru minier (pirită) în N insulei Cipru.Mavson. Staţie de cercetări polare situată în E Antarcticii, pe ţărmul Oceanului In-dian, la N de gheţarul Amery.Mawatta. (mauata). Localitate în S statu-lui Papua-Noua Guinee (Noua Guinee), la strâmtoarea Torres, la V de oraşul Daru.Mawchi. (maucii). Localitate situată în E statului Myanmar, pe fluviul Salwen, cen-tru de extracţie a plumbului.Mawenzi. (mauenzii). v. Kilimanjaro.Mawlaik. (maulaic). Localitate în VNV statului Myanmar, pe râul Chindwin, la NV de oraşul Mandalay.Mawlamyne. (maulamine). v. Mulmein.Mawsil, Al. (moausil). v. Mosul.Mawson. (mausăn). 1. Staţie antarctică de cercetări ştiinţifice aflată în E Antarcticii, pe ţărmul Oceanului Indian, în Teritoriul Kemp. Aparţine Australiei. 2. Vârf (2 746 m) în insula Heard (Australia) din Oceanul Indian. 3. Peninsulă a Antarcticii situată în Oceanul Indian, la V de Coasta George al

V-lea. 4. Gheţar în Antarctica, pe ţărmul E al Mării Ross.Max. (mecs). Localitate în NV S.U.A. (Dakota de Nord), pe Missouri, la NV de oraşul Bismarck.Maxcanú. Localitate în V peninsulei Yukatan (Mexic), la SV de oraşul Mérida.Maxen. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Dresden.Maxglan. Localitate în Austria, lângă oraşul Saluburg.May. (mei). 1. Insulă situată în E Scoţiei (Marea Britanie), la SE de oraşul Dundee. 2. Gheţar situat în SE Antarcticii, cu scurgere în Oceanul Indian, la E de Terito-riul Wilkes.Maya. Insulă indoneziană în V insulei Noua Guinee, la SV de gura râului Ka-puas.Mayagilez. (maiagiles). v. Mayagüez.Mayaguana. 1. Insulă din arhipelagul Ba-hamas, la SE de insula Acklins. 2. Strâm-toare marină situată între insulele Acklin (la NV) şi Mayaguana (la SE).Mayagüez (Mayagilez). (maiaghiues). Oraş în V insulei Puerto Rico, port la Canal de la Mona, cu peste 100 000 loc. A apărut în 1763 şi a devenit oraş în 1877.Mayajigua. (maiahigua). Localitate aflată în Cuba, la SE de oraşul Santa Clara.Mayama. Localitate în SE R.P. Congo, la NV de capitala Brazzaville.Mayapán. Aşezare din perioada maya sit-uată în V peninsulei Yucatán (Mexic).Mayari. (maiarii). Localitate în E insulei Cuba, centru siderurgic.Mayaro. Golf al Oceanului Atlantic situat în SE insulei Trinidad.Maybole. (meibol). Localitate situată în SV Scoţiei (Marea Britanie), la SV de oraşul Ayr, pe ţărmul E al golfului Firth of Clyde.Mayen. (maien). Localitate situată în V Germaniei, la V de oraşul Koblenz.Mayenne. (maien). 1. Râu (195 km şi 5 890 kmp) în NV Franţei, afluent al fluviu-lui Loire. 2. Localitate în NV Franţei, pe râul cu acelaşi nume, la NV de oraşul Le Mans. 3. Departament în NV Franţei, cu centrul la Laval.Mayerling. (meierling). Localitate găsită în Austria, la S de Viena. Aici s-au sinucis arhiducele Turkana de Habsburg şi baroana Maria Vetsera (ianuarie 1889).

61

Mayfield. (meifild). 1. Localitate în An-glia (Marea Britanie), la E de oraşul Stoke. 2. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SE de oraşul Paducah.Maymyo. (maimio). Localitate în Myan-mar, la NE de oraşul Mandalay.Maynooth. (meinus). Localitate în SSE Canadei, la V de capitala Ottawa.Mayo. 1. (meio). Centru minier în NV Canadei (aur), la NE de oraşul Juneau. 2. (maio). Râu în NNV statului Peru, afluent al râului Marañon. 3. (Muigheo). (meio). Regiune administrativă în NV Irlandei, cu centrul la Castlebar.Mayo, 25 de. (maio). Localitate în Ar-gentina, la SV de capitala Buenos Aires.Mayomba. Oraş în SV Gabonului, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic.Mayon. Vulcan activ în SE insulei Luzon (Filipine), cu circumferinţa de 130 km. A erupt în 1814, 1947, 1968, 1984 şi 2000.Mayotte (Mahorais, Mahoré). (maiot). Insulă vulcanică în arhipelagul Comore (Oceanul Indian), în suprafaţă de 374 kmp cu centrul la Dzaodzi. Altitudinea 660 m. A fost descoperită în 1527. Are statutul de "teritoriu de peste mări" al Franţei.Mayrhofen (Mayirhofen). (maiirhofăn). Localitate în SSV Austriei, la ESE de oraşul Innsbruck, centru de exploatare a manganului.Maysville. (meisvil). 1. Localitate în S.U.A. (Kentuky), pe râul Ohio, la SE de oraşul Cincinnati. 2. Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), aflată la SE de oraşul Raleigh.Maytown. (meitaun). Localitate situată în NE Australiei, în ESE peninsulei York, la SSV de oraşul Cooktown.Maywood. (meiud). Oraş în S.U.A. (Illi-nois), la SV de lacul Michigan şi la NV de oraşul Chicago.Maza. Localitate în E Argentinei, la NV de oraşul Bahia Blanca.Máza. (mazo). Localitate situată în Un-garia (Tolna), la SV de localitatea Bony-hád.Mazabuka. Localitate în S Zambiei, pe Kafue, la SV de capitala Lusaka.Mazagan. v. El-Jadida.Mazagão. (masagau). Localitate în NE Braziliei, pe Amazon (ramura nordică), la SV de oraşul Macapá.

Mazagaon. 1. Cartier al oraşului Mumbai (India). 2. Localitate în V Indiei, pe râul Godavari, la V de oraşul Nanded.Mazalidzs. (mazalidj). Localitate minieră (petroliferă) aflată în centrul Arabiei Sau-dite.Mazamet. Localitate în SSV Franţei, la N de oraşul Carcassonne.Mazán. 1. Localitate în NV Argentinei, la SV de oraşul Catamarca. 2. Localitate în NE Peru-lui, pe fluviul Amazon, la NE de oraşul Iquitos.Mazapil. Localitate în NE Mexicului, la SV de oraşul Monterrey.Mazar. 1. Localitate în V Chinei, la NE de vârful K2, pe râul Jarkend, la SV de oraşul Pishan. 2. Localitate în N penin-sulei Sinai (Egipt), pe malul SE al golfului Sabkhet (Marea Mediterană).Mazara del Vallo. Localitate situată în SV insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Mediterane, la SE de oraşul Marsala.Mazar-e-Sharif (Mazar-i-Sharif, Mazari-Sharif). (mazar e şarif, mazar i şarif, mazarii şarif). Oraş în N Afgan-istanului, la N de Kabul. Are circa 130 000 loc. Centru comercial.Mazargues. (masarg). Localitate în SSE Franţei, la S de oraşul Marseille.Mazar-i-Sharif. v. Mazar-e-Sharif.Mazari-Sharif. v. Mazar-e-Sharif.Mazzaredo. Localitate în SE Argentinei, pe ţărmul S al golfului Sf. Gheorghe (Oceanul Atlantic), la SE de oraşul Co-modoro Rivadavia.Mazarrón. (masaron). Localitate în SE Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Cartagena.Mazaruni. (mazarunii). Râu (72,4 km) în V Guyanei, afluent al râului Essequibo.Mazatán. (masatan). Oraş situat în NV Mexicului, la ESE de oraşul Hermosillo.Mazatenango. (masatenango). Localitate în NV Guatemalei, la NV de Guatemala.Mazatlán. (masatlan). Oraş situat în V Mexicului (Sinaloa), port la Golful Cali-forniei, cu peste 360 000 loc.Mažeikiai. (majeichiai). Localitate în NV Lituaniei, la graniţa cu Letonia, la NV de oraşul Siauliai.Mazirbe. Localitate în NV Letoniei, la strâmtoarea Irbeni, la N de oraşul Dundaga.

62

Mazowse (Mazovsze). (mazovse). Regiune naturală situată în NE Poloniei, la S de Vistula.Mazulskoe. Centru minier (mangan) sit-uat în S Siberiei, lângă oraşul Krasnoiarsk.Mazur (Mazuria, Mazurî). Regiune nat-urală în NE Poloniei, cuprinsă între Vis-tula, graniţa cu Rusia şi câmpia litorală baltică. Deţine un relief de acumulare glaciară cu numeroase lacuri (în jur de 2 700). Folosire agricolă.Mazzarino. (maţarino). Localitate în Si-cilia (Italia), la SSE de oraşul Enna.Măceşu de Jos. Comună în jud. Dolj, în Câmpia Desnăţui, pe malul E al lacului Bistreţ, cu circa 1 700 loc. În satul princi-pal se află o biserică (1833). Satele com-ponente: Măceşu de Jos, Săpata.Măceşu de Sus. Comună în jud. Dolj, în Câmpia Desnăţui, cu circa 1 700 loc. Satele componente: doar Măceşu de Sus.Măcin. 1. Munţii Măcin. Masiv muntos de vârstă hercinică, în partea de NV a Do-brogei, puternic peneplenizat, situat la E de braţul Măcin al Dunării, separat de Podişul Niculiţel (din E) prin valea supe-rioară a râului Taiţa, iar de Podişul Babadag (din SSE) prin înşeuarea Cerna-Horia. Este cea mai veche unitate de relief din ţară, alcătuită din granite, şisturi cristaline, cuarţite şi conglomerate. Sunt active procesele de dezagregare, cu nu-meroşi martori de eroziune. Are o culme principală (pe direcţia NV-SE), de 65 km lungime, din care se desprind o serie de culmi secundare (Bugeac, Pricopan, Iacob-deal, Priopcea), care închid între ele gol-furi depresionare (Jijila, Greci, Cerna, Mircea Vodă). Altitudinea maximă ajunge la 467 m (vf. Ţuţuiatu). Cunoscut şi sub numele de Munţii Dobrogei. 2. v. Dunărea Veche. 3. Oraş în jud. Tulcea, port pe dreapta braţului Dunărea Veche, la baza Munţilor Măcin. Are cca 11 500 loc. Aici se exploatează granit şi caolin, fiind oraş industrial şi centru agricol. A fost atestat documentar în jurul anului 100 era noastră sub numele de Arrubium. Aici se află ru-inele unei cetăţi romano-bizantine. Se mai găsesc o geamie (1860) şi un han (sec. XVIII). Nu are sate componente.Măciuca. Comună în jud. Vâlcea, în Piemontul Olteţului, pe Cerna. Reşedinţa este satul Oveselu. Are circa 2 200 loc.

Satele Botorani (1797), Zăvoieni (1842-1844) şi Ştefăneşti (1844) au biserici vechi. Satele componente sunt: Oveselu, Bocşa, Botorani, Ciocănari, Măciuceni, Măldăreşti, Popeşti, Ştefăneşti, Zăvoieni.Mădăras. Comună în jud. Bihor, în Câmpia Crişurilor, pe canalul Crişurilor, la graniţa cu Ungaria, cu aproape 3 000 loc. Satul Homorog (menţionat în 1291-1294) se află o biserică din 1836-1837. Satele componente: Mădăras, Homorog, Ianoşda, Marţihaz.Mădăraşului, Dealurile. Dealuri ale Podişului Transilvaniei (în Câmpia Tran-silvaniei), situate la V de oraşul Târgu Mureş şi de Mureş şi la E de râul Lech-inţa.Mădârjac. Comună în jud. Iaşi, în Podişul Central Moldovenesc, pe râul Sacovăţ, cu circa 1 600 loc. În satul prin-cipal (atestat 1 497) se află două biserici, una de zid (1785) şi una de lemn (1816). Satele componente: Mădârjac, Bojila, Fru-muşica.Mădulari. Comună în jud. Vâlcea, în Piemontul Olteţului, cu aproape 2 000 loc. Până în 1968 s-a numit Hăleşti. Satele Mamu şi Dimuleşti deţin biserici de lemn. Satele componente: Mădulari, Bălşoara, Bănţeşti, Dimuleşti, Iacovile, Mamu.Măerişte. Comună în jud. Săla, în Dealurile Crasnei, pe râul Crasna, cu circa 3 500 loc. Satul reşedinţă este atestat din 1351. În satul Uileacu Şmleului se găseşte o biserică fortificată (1260-1300, refăcută în secolul XVIII). Satele componente sunt: Măerişte, Criştelec, Doh, Giurtelecu Şim-leului, Mălădia, Uileacu Şimleului.Măgeşti. Comună în jud. Bihor, în Depre-siunea Vad-Borod, pe stânga Crişului Re-pede, cu cca, 2 800 loc. Satul Josani are o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele com-ponente: Măgeşti, Butani, Cacuciu Nou, Dobricioneşti, Gălăşeni, Josani, Ortiteag.Măgherani. Comună în jud. Mureş, pe Niraju Mic, cu circa 2 600 loc. La Bereni a fost descoperit un tezaur de la sfârşitul sec. I î.e.n.-sec. I e.n. Satele componente sunt: Măgherani, Bereni, Bâra, Cându, Drojdii, Eremieni, Maia, Mărculeni, Şilea Nirajului, Torba.Măgireşti. Comună în jud. Bacău, în De-presiunea Tazlău, pe râul Tazlău Sărat, cu cca, 4 400 loc. La Stăneşti se exploatează

63

petrol, la Prăjeşti este o grădină botanică. Satele Şesuri (de lemn, din 1648), Valea Arinilor (din 1 800), Prăjeşti (din 1845) şi Măgireşti (ante 1809) au biserici. Satele componente: Măgireşti, Prăjeşti, Stăneşti, Şesuri, Valea Arinilor.Măgura. 1. Masiv deluros în Dealurile Năsăudului, între râurile Sălăuţa (la V), Telcişor (la N) şi Gersa (la E). Are alti-tudinea maximă de 1 112 m (vf. Măgura). Este alcătuit din argile marnoase, con-glomerate şi nisipuri. 2. Vârf în Munţii Berzunţi, cu 984 m altitudine. 3. Peşteră în VNV Munţilor Bihor, pe dreapta văii Sighiştel. Are lungimea de 1 500 m. Este frumos concreţionată şi deţine oase de Ur-sus spelaeus. Este declarat monument al naturii. 4. Comună în jud. Bacău, pe dreapta Văii Bistriţei. Are circa 3 700 loc. Se exploatează petrol. Până în 1965 s-a numit Călugăra. Satul are o biserică (1786) şi un conac (1904). Este comună suburbană a Bacăului. Satele componente: vezi Bacău. 5. Comună în jud. Buzău, la baza dealului Ciolanu, pe râul Buzău, cu circa 4 500 loc. Aici se exploatează calcar şi este centru pomicol. Pe Dealul Colanu se realizează tabără estivală de sculptură în aer liber începând din 1969. În satul Ciuta există o biserică (1762). Până în 1965 s-a numit Atârnaţi. Satele componente sunt: Măgura, Ciuta, Unguriu. 6. Comună aflată în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, la confluenţa râurilor Teleorman şi Claniţa. Are circa 3 100 loc. Se practică viticultura. Satele componente: Măgura, Guruieni. 7. Vârf (906 m) în V Munţilor Metaliferi. 8. Vârf (1 491 m) în N Munţilor Tarcăului. 9. Vârf (901 m) în E Munţilor Plopişului.Măgura Beiuşele. Vârf (1 004 m) în SE Munţilor Pădurea Craiului, reprezentând altitudinea maximă a acestora.Măgura Codlei. Masiv muntos izolat (1 292 m) situat în S Munţilor Perşani, alcă-tuit din calcare jurasice. Domină dinspre V atât Depresiunea Braşovului cât şi oraşul Codlea.Măgura Ilvei. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, pe râul Ilva, cu aproximativ 3 600 loc. Aici se exploatează dacitul. Satele componente: Măgura Ilvei, Arşiţa, Poiana Ilvei.

Măgura Odobeştilor. Masiv deluros în Subcarpaţii Vrancei, între văile Putnei (la N) şi Milcovului (la SE), alcătuit dintr-o culme masivă înaltă, cu direcţia NV-SE (în componenţa căreia intră pietrişuri, nisipuri, argile), dominată de mai multe vârfuri precum: Coarnele Măgurii-912 m, Dealul Gorunului-926 m etc). Altitudinea maximă ajunge la 996 m (cea mai înaltă din Subcarpaţii Vrancei). În lucrările mai vechi este figurat cu 1 001 m altitudine.Măgura Oravei. Munte (1 345 m) în NV Slovaciei, la NV de Munţii Tatra.Măgura Priei. Vârf (996 m) în Munţii Meseş, fiind alcătuit din şisturi cristaline. Este cel mai înalt din aceşti munţi, ce oferă privelişti minunate asupra regiunii înconjurătoare.Măgura Slătioarei. Masiv deluros în Subcarpaţii Olteniei, situat între văile Cerna (la V) şi Luncavăţ (la E), alcătuit din argile şi nisipuri. Mărgineşte la SV de-presiunea Horezu. Are altitudinea de 769 m.Măgura Spišska. (măgura spişsca). Munte (1 943 m) în Munţii Tatra Mică.Măgura Şimleului. Masiv deluros situat la E de Dealurile Crasnei, în marea buclă formată de cursul superior al râului Crasna, dominând la N şi E Depresiunea Şimleului şi oraşul Şimleu Silvaniei. Este alcătuit din şisturi cristaline, având 597 m altitudine. Este acoperit cu păduri de gorun şi carpen pe versantul N şi cu vii şi livezi pe cel S.Măgurele. 1. Comună în jud. Ilfov, situ-ată în Câmpia Română, pe stânga văii Ciorogârla, având circa 8 600 loc. Aici se află Institutul de Fizică şi Inginerie Nucle-ară "Horia Hulubei". La 18 aprilie 1989 a fost declarată oraş dar la 22 ianuarie 1990 a fost "retrogradată" la categoria de co-mună. Până în anul 1968 s-a numit Oteteleşanu; între 1981 şi 1996 a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov. Satele Măgurele, Alunişu şi Vârteju deţin biserici vechi. Este comună suburbană a capitalei. Satele componente: Măgurele, Alunişu, Dumitrana, Pruni, Vârteju. 2. Comună în jud. Prahova, în Subcarpaţii Prahovei, pe Teleajen. Are circa 5 000 loc. La Coada Malului a fost descoperit în 1932 un tezaur dacic (sec. I î.e.n.). se practică

64

pomicultura. Satele componente: Măgurele, Coada Malului, Iazu.Măgureni. Comună în jud. Prahova, în Subcarpaţii Prahovei, pe râul Proviţa, cu circa 6 700 loc. Aici se află ruinele unui conac (1670) şi o biserică (1671-1674). Satele componente: Măgureni, Cocorăştii Caplii, Lunca Prahovei.Măguri-Răcătău. Comună în jud. Cluj, la baza Munţilor Gilău, pe Someşu Rece, cu aproximativ 2 200 loc. Se prelucrează lemnul. În satul Muntele Rece se găseşte o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele com-ponente: Măguri-Răcătău, Măguri, Muntele Rece.Măicăneşti. Comună în jud. Vrancea, pe Râmnic, cu circa 5 300 loc. Se practică viticultura. La Belciugele se află o biserică (1809). Satele componente: Măicăneşti, Belciugele, Râmniceni, Slobozia Boteşti, Stupina, Tătaru.Măieruş. Comună în jud. Braşov, în N depresiunii Braşov, pe Olt. Are circa 2 500 loc. În satul principal (atestat 1377) se găseşte o biserică fortificată reformată din secolul al XIV-lea şi o biserică ortodoxă (sec. XVIII). Satele componente: Măieruş, Arini.Mălaia. Vârf (1 663 m) în Munţii Siriu. Este vârful maxim al acestor munţi.Măldăieni. Comună în jud. Teleorman, cu aproape 5 000 loc. Satele componente: Măldăieni.Măldăreşti. Comună în jud. Vâlcea, în Subcarpaţii Olteniei, la poalele de ENE ale Măgurii Slătioarei, pe râul Luncavăţ. Are circa 2 100 loc. În satul reşedinţă se află un muzeu etnografic şi de artă me-dievală (din 1960), o biserică din 1174-1790, două cule (sec. XVIII şi XIX) şi un conac (sec. XIX). Satele componente sunt: Măldăreşti (reşedinţa), Măldăreştii de Jos, Roşoveni, Telecheşti.Mălini. Comună în jud. Suceava, pe râul Suha Mare. Se practică pomicultura. La Poiana Mărului se află muzeul memorial "Nicolae Labiş" iar la Mălini o biserică (1761). Satele componente: Mălini, Iesle, Pâraie, Poiana Mărului, Văleni-Stânişoara.Mălureni. Comună în jud. Argeş, în Dealurile Argeşului, pe râul Vâlsan, cu circa 4 600 loc. Satele Buneşti şi Zărneşti deţin biserici vechi. Se practică pomicul-

tura. Satele componente sunt: Mălureni, Buneşti, Păuleasa, Topliţa, Zărneşti.Măluşteni. Comună în jud. Vaslui, în Co-linele Fălciului, pe râul Horincea, cu circa 2 600 loc. Aici se află o rezervaţie geolog-ică (punct fosilifer) cu resturi de mamifere din Pliocen. În satul reşedinţă se află o biserică de lemn (1814) iar la Ghireasca o biserică de zid (1750). Satele componente sunt: Măluşteni, Ghireasca, Lupeşti, Mânăstirea, Mânzăteşti, Ţuţcani.Mănăstirea Caşin. Comună în jud. Bacău, cu circa 5 500 loc. În satul princi-pal se află o biserică a unei foste mănăstiri (1655-1657). Aici, armata română a dus lupe în I Război Mondial (dec. 1916-ian. 1917). Satele componente sunt: Mănă-stirea Caşin, Lupeşti, Pârvuleşti, Scutaru.Mănăstirea Humorului. Comună în jud. Suceava, pe râul Humor, cu circa 3 600 loc. Constituie centru de ţesături populare şi are un muzeu de artă medievală. Aici se află mănăstirea de maici Humor (1415) cu o biserică (1530). Biserica este declarată monument UNESCO. Satele componente sunt: Mănăstirea Humorului, Pleşa, Poiana Micului.Mănăstireni. Comună în jdu. Cluj, cu circa 1 800 loc. Constituie centru de co-jocărit şi de exploatarea lemnului. La Mănăstireni (atestat din 1332) se găseşte o biserică din sec. XIII. La Deretea se află o biserică de lemn (1765). Satele compo-nente sunt: Mănăstireni, Ardeova, Bede-ciu, Bica, Dretea, Mănăşturu Românesc.Mănăştiur. Comună în jud. Timiş, pe Bega, cu circa 1 600 loc. Se practică pomicultura. Satul principal este atestat din 1427. La Topla se află o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente sunt: Mănăştiur, Pădurani, Remetea-Luncă, Topla.Măneciu. Comună în jud. Prahova, pe Teleajen. Are aproape 11 500 loc. Reşed-inţa este la Măneciu-Ungureni. Se ex-ploatează gips şi balast. Aici se află o hidrocentrală (10 MW din 1989). Satul Cheia este staţiune climaterică. În satul Mănăstirea Suzana se află mănăstirea Suzana (de maici) din 1740, biserica fiind zidită în 1880-1882. În satul Cheia există mănăstirea Cheia (de călugări) din sec. XVII. Satele componente sunt: Măneciu-Ungureni, Cheia, Chiciureni, Costeni,

65

Făcăieni, Gheaba, Mănăstirea Suzana, Măneciu-Pământeni, Plăieţu.Măneşti. 1. Comună în jud. Dâmboviţa, pe râul Dâmboviţa, cu circa 4 700 loc. Se cultivă pomicultura fructiferi. În satele Măneşti (1874-1881) şi Drăgăeşti-Un-gureşti (1854) se găsesc biserici vechi. Satele componente sunt: Măneşti, Drăgăeşti-Pământeni, Drăgăeşti-Ungureni. 2. Comună în jud. Prahova, pe râurile Pra-hova şi Proviţa, cu circa 7 500 loc. În satul Coada Izvorului au fost identificate în 1895 urmele unei dava iar în anii 1963-1969 au fost descoperite vestigiile unei fortificaţii (sec. IV î.e.n.). în satul reşed-inţă există un castel (1882-1892) şi o bis-erică(1892) iar la Băltiţa o biserică din 1716. Satele componente sunt: Măneşti, Băltiţa, Cheşnoiu, Coada Izvorului, Co-corăştii Colţ, Cocorăştii Grind, Colţu de Jos, Ghioldum, Gura Crivăţului, Perşu-nari, Piatra, Satu de Sus, Zalhanaua.Măraşu. Comună în jud. Brăila, pe braţul Vâlciu al Dunării. Are circa 3 300 loc. La Ţăcău se află o cherhana. Satele compo-nente sunt: Măraşu, Băndoiu, Măgureni, Nedeicu, Plopi, Ţăcău.Mărăcineni. 1. Comună în jud. Argeş, în SV Piemontului Cândeşti, pe râul Doam-nei. Are circa 4 400 loc. Aici se ex-ploatează balast şi se practică pomicultura. În satul Argeşelu se află o biserică (1785). Este comună suburbană a Piteştiului. Satele componente: Mărăcineni, Argeşelu. 2. Comună în jud. Buzău, în Câmpia Buzăului, pe stânga văii Buzăului, cu circa 6 800 loc. Aici se exploatează balast. Satele componente sunt următoarele: Mărăcineni, Căpăţâneşti, Potoceni.Mărăşeşti. Oraş în jud. Vrancea, în lunca Siretului, cu peste 13 000 loc. Are o hidro-centrală (44 MW) la Călimăneşti din 1995. Lacul de acumulare (din 1984-1994) are 10 km lungime, 800 m lăţime şi un volum de 44 milioane mc. A fost atestat din 1455 şi a devenit oraş în 1908. Aici s-a desfăşurat o mare luptă în I Război Mon-dial (august 1917) între români şi germani. S-a ridicat un mausoleu (început în 1922 şi terminat în 1938) şi se află o biserică (1830). Localităţi componente ale oraşu-lui: Siretu, Tişiţa iar satele componente sunt: Haret, Călimăneşti, Modruzeni, Pă-dureni.

Mărăşti. Sat în comuna Răcoasa (jud. Vrancea) unde a avut loc o mare luptă (au-gust 1917) între români şi germani.Mărgăriteşti. Comună în jud. Buzău, în Subcarpaţii Buzăului, la poalele Dealului Blăjani, pe râul âlnău. Are circa 900 loc. La Câmpulungeanca se află o biserică din 1812-1816. Satele componente sunt: Mărgăriteşti, Câmpulungeanca, Fântânele.Mărgău. Comună în jud. Cluj, la baza Măgurii Călăţele, pe cursul superior al râului Henţ. Are cam 1 700 loc. La Mărgău (atestat 1408) se află o biserică ortodoxă (sec. XIX) iar la Răchiţele o bis-erică de lemn (sec. XVIII). Satele compo-nente: Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchiţele, Scrind-Frăsinet.Mărgineni. 1. Comună în jud. Bacău, la poalele de NE ale culmii Pietricica, pe râul Trebiş. Are circa 7 200 loc. La Luncani se află o biserică de lemn (1777). Aici se află rezervaţia forestieră Arsura (34,5 ha). Este comună suburbană a Bacăului (v.). 2. Co-mună în jud. Neamţ, în Subcarpaţii Neamţului, cu circa 4 800 loc. În satul reşedinţă se află o biserică (1768-1769). Satele componente: Mărgineni, Hârţeşti, Hoiseşti, Itrineşti. 3. Mănăstire în comuna Filipeştii de Târg (jud. Prahova), înte-meiată de vornicul Drăghici Mărgineanul, astăzi dispărută. În secolul al XIX-lea a fost închisoare, aici fiind închis şi N. Băl-cescu timp de trei ani.Mărginimea Sibiului sau Depresiunea Mărginimii. Denumirea dată de V. Mi-hăilescu celor două depresiuni (Sălişte şi Sibiu) de la poalele Carpaţilor Meridion-ali, separate de Măgura Beleunţa (630 m). Aici există numeroase sate ale mărgine-nilor (populaţie românească proprietară de mari turme de oi). Această depresiune, limitată la N de anticlinalul de la Ocna Sibiului, este considerată de tip sub-carpatic. Este o zonă etnografică şi fol-clorică. Mărişel. Comună în jud. Cluj, la baza N a Munţilor Gilău, pe Someşul Cald, pe malul E al lacului de acumulare Fântânele. Are aproape 1 700 loc. Aici se află o hidrocentrală (220 MW) din 1977. Aici se prelucrează lemnul. Satele componente: doar Mărişel. Numele satului Mărişel a fost dat suprafeţei a doua de eroziune din Munţii Apuseni (Măguri-Mărişel).

66

Mărişelu. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, pe râul Şieu, cu circa 2 600 loc. Se practică pomicultura. Satul principal este atestat din 1243. La Domneşti se găseşte o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente sunt: Mărişelu, Bârla, Domneşti, apoi Jeica, Măgurele, Neţeni şi Sântioana.Mărtineşti. Comună în jud. Hunedoara, la poalele NV a Munţilor Şureanu, cu circa 1 100 loc. Satul principal a fost atestat în 1405. În satul Jeledinţi a fost descoperit un tezaur de denari romani din sec. I-II e. n. Satele componente sunt: Mărtineşti, Dâncu Mare, Dâncu Mic, Jeledinţi, Măgura, Tămăşasa, Turmaş.Mărtiniş. Comună în jud. Harghita, în de-presiunea Homoroadelor, pe Homorodu Mare. Are aproape 3 000 loc. La Sânpaul sunt zăcăminte de sare gemă. Aici au fost descoperite vestigiile unei aşezări civile romane şi ale unui castru roman cu ziduri de piatră (sec. II-III). În satul Mărtiniş (at-estat în 1333) se află ruinele unei cetăţi (sec. XV), o biserică unitariană (1889) şi un conac (1790). La Sânpaul se găseşte rezervaţia ornitologică "Popasul Păsărilor". Satele componente sunt: Măr-tiniş, Aldea, Bădeni, Călugăreni, Chinuşu, Comăneşti, Ghipeş, Locodeni, Orăşeni, Petreni, Rareş, Sânpaul.Mărunţei. Comună în jud. Olt, pe râul Olt, cu circa 4 400 loc. Se parctică viticul-tura. La Bălăneşti au fost descoperite în 1966 vestigiile unei aşezări dacice (sec. V-IV î.e.n.) şi un tezaur din argint din sec. I î.e.n. Tot la Bălăneşti se află un conac (sec. XVIII) şi o biserică (1820) şi o altă biserică (1860) la Mărunţei. Satele compo-nente: Mărunţei, Bălăneşti, Malu Roşu.Măstăcani. Comună în jud. Galaţi, pe râul Chineja. Se cultivă viţă de vie. Satele Măstăcani (1802-1803) şi Chiraftei (1828) deţin biserici vechi. Satele componente: Măstăcani şi Chiraftei.Mătăsari. Comună în jud. Gorj, în Piemontul Motrului, pe râul Jilţu, cu peste 6 100 loc. Se exploatează lignitul. În satul principal se află o biserică de lemn (1897) iar la Runcurel o altă biserică de lemn (1836) şi o culă (sec. XIX). Satele compo-nente: Mătăsari, Brădet, Brădeţel, Croici, Runcurel.

Mătăsaru. Comună în jud. Dâmboviţa, în Câmpia Titu, pe râul Potopu, cu peste 5 800 loc. Centrul de comună este Ţeţcoiu. Se exploatează petrol şi balast. Aici au fost descoperite o aşezare cu locuiri succe-sive din Neolitic, Bronzul timpuriu, Hall-statt şi cultura Militari-Chilia (sec. II-IV) cu şi din epoca feudală (sec. XVII-XVIII). Satele au biserici: Ţeţcoiu (1842), Mătăsaru (1854), Poroinica (1871). Satele componente sunt: Ţeţcoiu, Creţuleşti, Mătăsaru, Odaia Turcului, Poroinica, Puţu cu Salcie, Sălcioara.Măţău. Deal (1 018 m) situat în Muscelele Argeşului, cu aspect de culme prelungă, cuprins între Râu Târgului (la V) şi Argeşel (la E). Este alcătuit din fliş grezos cu intercalaţii şistoase, din gresii, şisturi şi argile. Pe vremea comuniştilor era numit Dealul Mioarelor.Măureni. Comună în jud. Caraş-Severin, în Câmpia Bârzavei, pe râul Bârzava. Se cresc bovine. Satele componente: Măureni, Şoşdea.Măxineni. Comună în jud. Brăila, pe dreapta Văii Siretului, cu circa 3 400 loc. Se cresc ovine. Satele componente: Măxi-neni, Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, Voineşti.Mânăstirea. Comună în jud. Călăraşi, în Câmpia Bărăganului, pe malul lacului Mostiştea, cu circa 6 000 loc. Se practică viticultura şi precum şi pescuitul. La Sul-tana s-au găsit vestigii neolitice iar în satul Mânăstirea se află o biserică (din 1600). Satele componente: Mânăstirea, Coconi, Sultana.Mândra. 1. v. Parângu Mare. 2. Comună în jud. Braşov, în Depresiunea Făgăraş, pe stânga Oltului, la confluenţa cu Sebeş. Are circa 3 000 loc. Se exploatează turba. La Măndra (atestat 1 400) se află o biserică (1779), la Râuşor de Sus (1698) şi de Jos (1758) alte biserici şi de asemenea la Şona una (1706). Satele componente: Mândra, Ileni, Râuşor, Şona, Toderiţa.Mânzăleşti. Comună în jud. Buzău, în Subcarpaţii Buzăului, pe Slănic. Are circa 3 000 loc. Se cultivă pomicultura fructiferi şi este centru de ceramică populară. Aici există o zonă de carst pe sare (regiune ocrotită din 1973). În satul de reşedinţă se găseşte o mănăstirea de călugări (1532) Găvanu, cu o biserică din 1707. Alte bis-

67

erici sunt la Apostari (sat desfiinţat şi uni-ficat cu satul Beşlii) şi la Jghiab (din 1828). Satele componente: Mânzăleşti, Beşlii, Buştea, Cireşu, Ghizdita, Gura Bădicului, Jghiab, Plavăţu, Poiana Vâlcu-lui, Satu Vechi, Trestioara, Valea Co-toarei, Valea Ursului.Mârşa. Comună în jud. Giurgiu, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Dâm-bovnic. Are cam 3 000 loc. Aici se ex-ploatează petrol şi gazele naturale. Se găs-esc o biserică (1890) şi două conace (sec. XIX). Satele componente: doar Mârşa.Mârşani. Comună în jud. Dolj, în cp. Ro-manaţi, cu peste 5 000 loc. Se cultivă viţă de vie şi se găseşte un muzeu etnografic. Sunt prezente biserici vechi (anii 1793 şi 1831). Satele componente: doar Mârşani.Mârzăneşti. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Burnazului, pe râul Teleorman, cu circa 4 300 loc. Aici există biserici de lemn (1815) la Teleormanu şi la Mârzăneşti (1826). Satele componente sunt: Mârzăneşti, Cernetu, Teleormanu şi Valea Părului.Mâţelor, Lacul. Lac antroposalin, he-lioterm, situat la Ocna Sibiului. Datele: 1 235,5 mp, adâncimea maximă 74,7 m, salinitatea la suprafaţă 34‰ iar la 8,5 m adâncime 323‰. Temperatura apei la suprafaţă este de 24,8oC iar la 1,5 m adâncime 36,3oC (vara).Mba. (mâba). Localitate în NV insulei Levu (Fiji), pe ţărmul Oceanului Pacific.Mbabane. (mâbabane). Capitala statului Swazilamd, situată în NV statului, la alti-tudinea de 1 150 m, cu circa 50 000 loc. Este capitală din anul 1968.Mbaiki (M'baiki). (mâbaichii). Localitate în SSV Republicii Centrafricane, la SV de capitala Bangui.Mbala. (mâbale). Localitate în NE Zam-biei, la SE de lacul Tanganyika, la graniţa cu Tanzania.M'Bala. (mâbala). Localitate în Repub-lica Centrafricană, la NV de oraşul Mouka.Mbam. (mâbam). Localitate în V R.P. Congo, la SV de oraşul Makoua.Mbandaka. (mâbandaca). Oraş în V R.D. Congo, pe ecuator, pe fluviul Congo, la confluenţa cu râul Ruki, cu circa 170 000 loc. Este port fluvial. În anul 1883 a fost întemeiat de H.M. Stanley cu numele de

Équateurville iar între anii 1886-1966 s-a numit Coquilhatville.Mbanza-Congo. (mâbanza congo). Lo-calitate în NV Angolei, la SE de oraşul congolez Matadi.Mbarara. (mâbarara). Oraş în SV Ugan-dei, la V de lacul Victoria şi la SV de cap-itala Kampala.Mbatiki. (mâbatichii). Insulă a Oceanului Pacific situată în arhipelagul Fiji.Mbemkuru. (mâbecuru). Râu în SE Tan-zaniei, cu vărsare în Oceanul Indian, la N de oraşul Lindi.Mbengga. (mâbenga). Insulă din cadrul arhipelagului Fiji (Oceanul Pacific).M'Béré. (mâbere). Râu în E Camerunului şi SV Ciadului, afluent al râului Logone.Mbereshi. (mâbereşii). Localitate în NNE Zambiei, la graniţa cu R.D. Congo, pe râul Luapula.Mbeya. (mâbeia). Oraş în SV Tanzaniei, la NV de lacul Malawi.Mbinda. (mâbinda). Localitate în V R.P. Congo, la frontiera cu statul Gabon.Mbini. (mbinii). Localitate în V statului Guineea Ecuatorială, pe ţărmul Golfului Guineea. Anterior se numea Rio Benito. Mbomou (Mbomu, Bomu). (mâbomu). Râu (800 km) în centrul Africii, considerat unul dintre izvoarele râului Oubangui. Formează pe o porţiune graniţa dintre statete Republica Centrafricană şi R.D. Congo. Mborjë. (mâborie). Localitate în ESE Al-baniei, la SE de oraşul Korcë. Este centru de exploatare a lignitului.Mbout. (mâbut). Localitate în SSV Mau-ritaniei, aproape de hotarul cu Senegal, la SV de oraşul Kiffa.Mbreshtani. (mâbreştanii). Localitate în partea central-sudică a Albaniei, pe râul Osumi, la NV de oraşul Berati.Mbua. (mâbua). Localitate în SV insulei Vanua Levu (Fiji), la golful Mbuai (Oceanul Pacific).Mbuai. (mâbuai). Golf situat în SV in-sulei Vanua Levu (Fiji) din Oceanul Pa-cific.Mbuji-Mayi. (mbugii maii). Oraş aflat în partea central-sudică a R.D. Congo, pe râul Bushimaie, cu peste 800 000 loc. Până în 1966 s-a numit Bakwanga.Mbulia. (mâbulia). Insulă a Oceanului Pa-cific aflată în arhipelagul Fiji.

68

Mbulu. (mâbulu). Localitate în NE Tan-zaniei, la NNV de oraşul Kondoa.Mburucuyá. (mâburucuia). Localitate în NE Argentinei, la SE de oraşul Corrientes.McAdam. (mâc edem). Localitate situată în Canada (New Brunswick), la frontiera cu S.U.A., la SV de oraşul Fredericton.McAlester. (mâc elestăr). Localitate în S.U.A. (Oklahoma), la SE de oraşul Okla-homa City.McAllen. (mâc elen). Localitate în S.U.A. (Texas), la graniţa cu Mexic, la SE de oraşul Laredo.McCamey. (mâcchemii). Localitate situ-ată în S.U.A. (Texas), pe Rio Pecos, la VSV de oraşul San Angelo.McCaysville. (mâccheisvil). Localitate în S.U.A. (Georgia), la ESE de oraşul Chat-tanooga.Mcenszk. (mâcensc). Localitate în Rusia, partea europeană, la SV de oraşul Tula.Mc. Clintock (McClintok). (mâcclintăc). 1. Insulă în arhipelagul Franz Josef din Oceanul Arctic. 2. Strâmtoare în arhipelagul canadian, între insulele Victo-ria (la V) şi Prince de Wales (la E).McClure (M'Clure). (mâclar). Strâm-toare marină situată între insulele canadi-ene Melville (la N) şi Banks (la S).McComb. (mâccomb). Localitate aflată în S.U.A. (Mississippi), la SSV de oraşul Jackson şi la NE de oraşul Baton Rouge.McConnellsburg. (mâcconălzburg). Lo-calitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Johnstown.McConnelsville. (mâcconelsvil). Locali-tate în S.U.A. (Ohio), pe râul Muskingum (afluent al râului Ohio), la SE de oraşele Columbus şi Zanesville.McCook. (mâccuc). Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe Republican River, la VSV de oraşul Lincoln.McCrory. (mâccrorii). Localitate găsită în S.U.A. (Arkansas), la VNV de oraşul Memphis.McDermitt. (mâcdermit). Localitate în V S.U.A. (Nevada), la NE de oraşul Reno.McDermott. (mâcdermăt). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Sciotol NV de oraşul Portsmouth.McDonald (MacDonald). (mâcdoneld). Insule australiene situate în Oceanul In-dian, la ENE de continentul antarctic.

Mc Douall Peak. (mâcduel pic). Locali-tate în S Australiei, la SV de Lacul Eyre.M. Ceneri. (monte cenerii). Pas (553 m) situat în Elveţia, între văile Ticino şi Vedeggio, la E de lacul Maggiore.McGill. (mâcghil). Localitate în S.U.A. (Nevada), la E de oraşul Eureka.McGivney. (mâcghivnii). Localitate în SE Canadei (New Brunswick), la NE de oraşul Fredericton.McGregor. (mâcgregor). Localitate în S.U.A. la SV de lacul Superior şi de oraşul Duluth.McIntosh. (mâc intoş). Localitate aflată în S.U.A. (Dakota de Sud), pe Grand River, la SV de oraşul Bismarck.McKeesport. (mâc chiisport). Oraş în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Pittsburgh.McKenzie. (mâc chenzii). Localitate în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Jack-son.McKiney. (mâc chinii). Localitate în S S.U.A. (Texas), la NE de oraşul Dallas.McKinley. (mâcchinlii). Vârf în Munţii Alaska, alcătuit din granite şi acoperit de zăpezi veşnice. Are altitudinea de 6 194 m (cea mai mare din America de Nord). Aici s-a creat un parc naţional. Se mai numeşte şi Denali.McKittrick. (mâc chitric). Localitate în S.U.A. (California), la S de oraşul Fresno şi la NNV de oraşul Los Angeles.McLeansboro. (mâclinsboro). Localitate în S.U.A. (Illinois), la NV de oraşul Evansville.McLennan. (mâclenen). Localitate în SSV Canadei (Alberta), la NV de oraşul Edmonton.M'Clure. v. McClure.McMinville. (mâcminvil). 1. Localitate în S.U.A. (Oregon), la SV de oraşul Port-land. 2. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la SE de oraşul Nashville.McMurdo. (mâcmardă). Staţie de cercetări antarctice americană (S.U.A.) aflată aproape de Marea Ross.McMurray. (mâcmarii). Localitate situată în Canada (Alberta), pe râul Athabasca şi la SV de lacul Athabasca.McNary. (mâcnerii). Localitate în S.U.A. (Arizona), la NE de oraşul Phoenix.McPherson. (mâcferzăn). Localitate în S.U.A. (Kansas), la N de oraşul Wichita.

69

McRobertson. (mâcrobertzăn). Ţărm în E Antarcticii, la Oceanul Indian, la N de gheţarul Amery.McSherrystown. (mâcşeristăun). Locali-tate în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de oraşul York.McVeigh. (mâcvaig). Localitate în S.U.A. (Kentuky), la S de oraşul Huntington.Mead 1. Lacul. (mid). v. Hoover Dam. 2. Centru industrial (aluminiu) în NV S.U.A. (Washington), la ESE de oraşul Seattle.Meade. (miide). Localitate în S.U.A. (Kansas), pe râul Cimmaron, la SV de oraşul Wichita.Meadville. (midvil). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la S de lacul Erie şi la SV de oraşul Erie.Meaford. (mifărd). Localitate în S Canadei, pe malul S al golfului Georgian, la E de oraşul Owen Sound.Meakan. Munţi (1 503 m altitudine) situ-aţi în E insulei Hokkaido (Japonia).Meana. Localitate în S Turkmenistanului, la graniţa cu Iran, la SV de oraşul Murgab.Meaques. (meaches). Pârâu ce traversează oraşul Madrid (Spania).Mearim. Râu (1 095 km) în NE Braziliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la oraşul São Luis.Measham. (mişem). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Birmingham.Mea Shearim. (mea şearim). Cartier al oraşului Ierusalim (Israel).Meath (An Midhe). (mis, en mide). Regiune administrativă în Irlanda cu cen-trul la An Uaimh.Meaux. (mo). Oraş situat în N Franţei, pe Marne (afluent al Senei), la NE de Paris.Mebu. Localitate în regiunea de dispută între statele India-China, pe Brahmaputra, la N de oraşul indian Murkong.Mecca (Mekka, Makkah). Oraş în V Arabiei Saudite, în regiunea Hijaz, aproape de Marea Roşie. Are peste 630 000 loc. Din 1932 face parte din Arabia Saudită. Mecha. (mecia). Localitate în E Argen-tinei, la SV de oraşul Chivilcoy.Mechanicsburg. (mecanicsboro). Locali-tate în S.U.A. (Pennsylvania), la V de oraşul Harrisburg.

Mechanicsville. (mecanicsvil). Localitate în S.U.A. (Maryland), la SE de capitala Washington.Mechelen (Malines). (mechelăn, malin). Oraş situat în N Belgiei, la N de oraşul Bruxelles, port pe râul Dyle, cu peste 75 000 loc. A fost fundat în secolul XI.Méchéria. (meşeria). Localitate în VNV Algeriei, la SV de oraşul El-Bayadh.Mechernich. (mechernic). Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn.Mechra-el-Hader. (mecra el hader). Lo-calitate în NV Marocului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la S de oraşul Larache.Mecidiye. Localitate în SV Turciei eu-ropene, la strâmtoarea Saros (Marea Egee), la S de oraşul Keşan.Mecitözü. (meciteoziu). Localitate în N Turciei asiatice, la NE de oraşul Çorum.Mechelfeld. (mechefeld). Cartier al oraşu-lui Hamburg (Germania).Mechenbeuren. (mechenboiren). Locali-tate în SSV Germaniei, la N de lacul Bo-den, la SV de oraşul Ravensburg.Meckenheim. (mechenhaim). Localitate în VSV Germaniei, la SV de oraşul Bonn.Mecklenburg. 1. Regiune naturală în NE Germaniei, străbătută de râul Havel. 2. Golf al Mării Baltice situat în N Ger-maniei, la E de insula Fehmarn.Mécovon. Localitate în NV Greciei, la NE de oraşul Joánnina.Mecsek. (mecec). Munte (680 m în vârful Zengő) situat în SV Ungariei, la N de oraşul Pécs.Mecsekalja. (mecec ol io). Cartier al oraşului Pécs (Baranya-Ungaria).Mecseknádasd. (mececnadoşd). Locali-tate în SSV Ungariei (Baranya), la NE de Pécs şi la SV de localitatea Bonyhád.Mecsekpölöske. (mecec peoleoşche). Lo-calitate în Ungaria (Baranya), la NV de oraşul Komló.Mecsekszabolcs. (mecec sobolci). Locali-tate în SSV Ungariei (Baranya), la NNE de Pécs.Mecsekszakál. (mecec socal). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de Pécs.Mecsér. (mecier). Localitate în NV Un-gariei (Győr-Moson-Sopron), pe Mosoni-Duna, la NV de oraşul Győr.

70

Mecula. Localitate în N Mozambicului, pe râul Lugenda, la E de oraşul Cambona.Medak. 1. Localitate în Croaţia, la SE oraşul Karlobag. 2. Localitate în India, la NNV de oraşul Hyderabad şi la E de lacul de acumulare Nizam.Medan. Oraş situat în NV insulei Sumatra (Indonezia), pe Deli, la NV de gura de vărsare în strâmtoarea Malacca. Are peste 1,7 milioane loc.Médanos. (medanoz). Localitate în E Ar-gentinei, la SV de oraşul Bahia Blanca.Medanosa. (medanoza). Cap în SE Ar-gentinei, la NE de oraşul Bahia Laura.Medawachchiya. (medauaci ia). Locali-tate în partea central-nordică a statului Sri Lanka, la N de oraşul Anuradhapura.Médéa. Localitate în N Algeriei, la SV de oraşele Blida şi Alger.Medel. Vârf (3 210 m) în Alpii Lepontini (Elveţia).Medellín. (medelin). 1. Oraş în NV Columbiei, la poalele Cordilierei Central, la 1 500 m altitudine, pe Rio Porce, la NV de capitala Bogota. Are aproape 2 mil-ioane loc. A fost întemeiat de spanioli în 1675. 2. Localitate în VSV Spaniei, pe fluviul Guadiana, la E de oraşul Mérida.Medemblik. Localitate în NV Olandei, pe malul V al lacului Ijsel, la E de oraşul Middenmeer.Meden. Localitate în SE Bulgariei, la SV de oraşul Burgas.Medenine (Médenine). (medenin). Local-itate în ENE Tunisiei, la golful Gabes, la SE de oraşul Gabes.Meder. Localitate în E Eritreei, pe ţărmul Mării Roşii, la NV de oraşul Amarti.Méderdra. Localitate în SV Mauritaniei, la SE de capitala Nouakchott.Medernach. (medernac). Localitate în partea central-estică a Luxemburgului, la E de localitatea Berg.Medet. Localitate industrială (siderurgie) situată în partea central-vestică a Bulgar-iei, la E de capitala Sofia.Medford. (medfărd). 1. Oraş în S.U.A. (Massachusetts), la NV de oraşul Boston. 2. Oraş în NV S.U.A. (Oregon), la S de oraşul Eugene. 3. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe Black River, la NV de oraşul Wausau şi la ENE de oraşul St. Paul.

Medgidia. Municipiu în jud. Constanţa, în Podişul Carasu, pe canalul Dunăre-Marea Neagră, la 41 km VNV de Constanţa. Are peste 46 000 loc. Este oraş industrial şi port pe canal. A fost declarat oraş în 1968 şi municipiu în 1994.Medgyesbodzás. (megeşbodzaş). Locali-tate în SE Ungariei (Békés), la SE de oraşul Orosháza.Medgyesegyháza. (megeş egihazo). Lo-calitate în SE Ungariei (Békés), la SE de oraşul Oroşháza.Media. Regiune istorică şi stat antic, cu centrul la Ecbata, constituit în secolele VIII-VII î.e.n., în NV Iranului, de către mezi. Cucerit în 550 î.e.n.de către perşi.Mediana. Centru minier (sare Glauber) în NE Spaniei, pe Ebro, la SE de oraşul Zaragoza.Mediaş. Municipiu în jud. Sibiu, în Podişul Târnavelor, pe Târnava Mare, cu peste 61 000 loc. A fost menţionat în 1267, declarat oraş în 1319 (civitas) şi municipiu în 1968. Centru industrial.Medicine Bow Peak. (medsin bau pic). Vârf (3 662 m) în Munţii Laramie din S.U.A.Medicine Hat. (medsin het). Oraş în SV Canadei (Alberta), la SE de oraşul Cal-gary.Medieşu Aurit. Comună în jud. Satu Mare, în Câmpia Someşului, pe Some. Are circa 6 600 loc. În satul Iojib se ex-ploatează balast. Satul principal a fost ate-stat în 1271; aici se află o biserică în stil gotic (sec. XV) şi un castel (1620-1657). Aici s-a descoperit o importantă aşezare şi o necropolă a dacilor liberi (sec. III). Satele componente: Medieşu Aurit, Băbăşeşti, Iojib, Medieş-Râturi, Medieş-Vii, Potău, Româneşti.Medina. 1. (Al-Madinah an-Nabi, Al Madina). (al medina an nabii). Oraş în V Arabiei Saudite, în regiunea Hijaz, la alti-tudinea de 800 m. Are circa 400 000 loc. Centru de pelerinaj islamic. 2. Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Vitória da Conquista. 3. (medine). Localitate situată în S.U.A. (New York), la S de lacul On-tario, la NE de oraşul Buffalo. 4. (medino). Localitate în Ungaria (Tolna), pe râul Sárviz, la NV de oraşul Szekszárd.

71

Medinaceli. (medinaselii). Localitate în Spania, pe râul Jalón la SV de oraşul Zaragoza.Medina del Campo. Localitate în Spania, la SSV de oraşul Valladolid.Medina de Ríoseco. (medina de riozeco). Localitate în NNV Spaniei, la NV de oraşul Valladolid.Medina-Sidonia. Localitate poziţionată în SV Spaniei, la ESE de oraşul Cádiz.Medinci. (medinţi). Localitate în NNE Croaţiei, la graniţa cu Ungaria, la NE de oraşul Podrav.Medinet el-Far. Localitate în N Siriei, aproape de hotarul cu Turcia, la SE de oraşul Tell Abyad.Medinet Habu (Madinat Habu). Com-plex religios în apropiere de Luxor, pe stânga Nilului (Egipt).Medio. Râu în Argentina, afluent al fluvi-ului Parana la SE de oraşul Rosario.Mediolanum. Denumirea romană a oraşu-lui italian Milano.Mediterana (Marea Mediterană). Mare intercontinentală situată între Europa (la N), Africa (la S) şi Asia (la E). Comunică cu Oceanul Atlantic prin strâmtoarea Gibraltar, cu Marea Marmara prin strâm-toarea Dardanele (în continuare cu Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor) şi cu Marea Roşie prin Canalul Suez iar în con-tinuare cu Oceanul Indian. Suprafaţa 2,5 milioane kmp, lungimea 3 700 km, adâncimea medie 1 498 m iar cea maximă 5 121 m în fosa Matapan, la S de Pelo-pones. Ţărmul N este sinuos, cu mari peninsule (Iberică, Italică, Balcanică), mări mărginaşe (Ligurică, Adriatică, Ion-ică, Egee) şi golfuri (Valencia, Lion, Gen-ova, Veneţia ş.a.). Peninsula Italia şi in-sula Sicilia împart Marea Mediterană în două bazine: Marea Apuseană (mările Lig-urică, Sardiniei, Tireniană) şi Marea Răsăriteană (mările Adriatică, Ionică, Egee). În Marea Mediterană se varsă fluvi-ile Nilul, Ebrul, Ronul, Padul, Tibrul, Mariţa. Salinitatea 38-39‰. Porturi prin-cipale: Barcelona, Marsilia, Genova, Napoli, Palermo, Alger, Tripoli, Alexan-dria, Port Said, Haifa, Beirut. Insulele principale: Baleare, Corsica, Sardinia, Si-cilia, Creta, Cipru, Malta. Pe Coasta de Azur se găsesc staţiuni balneoclimaterice celebre.

Mediterana Japoneză. v. Setonaikai.Medjera. v. Mejerda.Medjerda. (medgerda). Râu (460 km şi 22 000 kmp) în NE Tunisiei, cu vărsare în golful Tunis (Marea Mediterană).Medjez-el-Bab. (medgez el bab). Locali-tate în N Tunisiei, pe râul Medjerda, la SV de oraşul Tunis.Medkoveţ. Localitate în NV Bulgariei, la NV de oraşul Mihailovgrad.Medlov. Centru minier (fier) în NE Ce-hiei, la SV de oraşul Ostrava.Mednogorsk. Localitate în Rusia, în Ural, la graniţa cu Kazahstan, la S de oraşul Magnitogorsk. Constituie centru de ex-ploatare a nichelului.Médoc. Peninsulă în VSV Franţei, la NV de oraşul Bordeaux, între estuarul Gironde şi Golful Biscaya (Oceanul Atlantic).Medora. (medore). Localitate în N S.U.A. (Dakota de Nord), la V de oraşul Bis-marck.Medovarce. (medovarţe). Localitate în S Slovaciei, la E de oraşul Levice.Medovnica. (medovniţa). Localitate în NV Bulgariei, la SSE de oraşul Vidin.Medulin. 1. Localitate în S peninsulei is-tria (Croaţia), pe ţărmul Mării Adriatice, la SE de oraşul Pola. 2. Golf al Mării Adriat-ice situat în S peninsulei Istria (Croaţia).Medveda. Localitate în S Serbiei, pe râul Iablaniţa, la SV de oraşul Leskovac.Medvediţa (Medvegyica). Râu (745 km şi 34 868 kmp) în Rusia europeană, aflu-ent al Donului.Medvednica. (medvedniţa). Munte (1 035 m), în NV Croaţiei, la N de capitala Za-greb.Medvegrad. Ruine situate lângă Zagreb (Croaţia).Medved'ov. (medvedov). Localitate în SV Slovaciei, pe Dunăre, la SSE de oraşul Dunajska Streda.Medvegyica. v. Medvediţa.Medves. (medveş). Vârf (671 m) în N Un-gariei, la hotarul cu Slovacia, în Munţii Cserhát.Medvešćak. (medveşciac). Cartier al oraşului Zagreb (Croaţia).Medvezsegorszk (Medvezsjegorszk, Medvejiegorsk). (medvejegorsc). Locali-tate în NV Rusiei europene, pe malul NV al lacului Onega.

72

Medvigyovci. (medvigiovţi). Localitate în V Ucrainei, la NV de oraşul Mukacsevo.Medvode. Localitate în V Sloveniei, pe râul Sava, la NV de oraşul Ljubljana.Medyka. (medica). Localitate în SE Poloniei, la graniţa cu Ucraina, la NE de oraşul Przemyś.Medzianka. Localitate minieră (cupru) în S Poloniei, la V de oraşul Kielce.Medzsibozs. (medjiboj). Localitate situată în Ucraina, pe Bugul de Sud, la NV de oraşul Vinnyica.Meekatharra. (micheteră). Localitate în V Australiei, la NE de oraşul Perth şi de oraşul Geraldton.Meer. Localitate în N Belgiei, la graniţa cu Olanda (la S de oraşul Breda).Meerane. Localitate în Germania, la S de oraşul Leipzig.Meerhout. Localitate în N Belgiei, la SV de oraşul Mol.Meerkerk. Localitate în Olanda, la E de oraşul Amsterdam.Meerle. Localitate în N Belgiei, la graniţa cu Olanda (la S de oraşul Breda) şi la NE de localitatea belgiană Meer.Meersburg. (merzburg). Localitate în SSV Germaniei, pe malul N al lacului Bo-den.Meerssen. Localitate în SE Olandei, pe râul Geer, la NNE de oraşul Maastricht. Meerut. Oraş în N Indiei (Uttar Pradesh), la NE de Delhi, cu peste 750 000 loc.Mega. Localitate în S Etiopiei, la SE de oraşul Fuman Guba, la frontiera cu Kenya.Megalopolis (Megalópolisz). Localitate în S peninsulei Peloponez (Grecia), la NV de oraşul Sparta. Are o termocentrală.Megalo Proszílio. (megalo prosilio). Vârf (264 m) lângă oraşul Atena (Grecia).Mégantic. (meghentic). Localitate în SE Canadei, la SE de oraşul Québec.Megara. Oraş-stat în Grecia antică, în NE istmului Corint (sec. VI-IV î.e.n.).Mégara. Localitate în E Greciei, la V de oraşul Atena.Meggen. (meghen). Localitate în Elveţia, la E de oraşul Luzern, pe malul NV al lac-ului Vierwaldstätt.Meggyeskovácsi. (megeş covacii). Locali-tate în V Ungariei (Vas), pe râul Rába, la SV de oraşul Sárvár.Meghalaya. (megalaia). Stat în NE Indiei, în Podişul Shillong, cu suprafaţa de 22

400 kmp, 2 milioane loc şi cu centrul la Shillong.Meghion. Centru de extracţie a ţiţeiului situat în NV Siberiei (Rusia), pe fluviul Obi.Meghna. Râu în NE Bangladesh-ului, afluent al fluviului Gange.Megiddo. Oraş-stat în NV Palestinei, apărut în mileniul IV î.e.n. Astăzi se nu-meşte Tell el-Mutesellim (Israel). A decăzut în secolul VI-IV î.e.n. Aici faraonul Tutmes III a învins, astfel că egiptenii şi-au impus dominaţia în terito-riul siriano-palestinian.Mégiscane. (meghischen). 1. Localitate în Canada, la V de lacul Gouin. 2. Lac în SSE Canadei, la V de lacul Gouin.Megiszte. (meghiste). Insulă (9,4 kmp) turcească situată în SV Turciei asiatice, la SV de oraşul Kaş.Megr. Golf al Mării Mediterane situat în SV Turciei asiatice, la SE de gura râului şi localităţii Dulaman.Megra. Localitate în NNV Rusiei eu-ropene, pe malul S al lacului Onega.Megrun. Localitate în Iran, la NE de capi-tala Teheran.Mëgulla. (megula). Localitate în NE Al-baniei, la SV de localitatea Tregtani.Meguro. Cartier al oraşului Tokyo (Japonia).Megyaszó. (megioso). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Megyehid. (megehid). Localitate în V Un-gariei (Vas), la SV de oraşul Sárvár.Megyenyica. (megeniţa). Localitate în VNV Ucrainei, la SV de oraşul Lvov.Megyer. (meger). Localitate în Ungaria (Veszprém), la SE de oraşul Sárvár.Mehabad. Localitate în NV Iranului, la S de lacul Urmia.Mehadia. 1. Depresiune intramontană tectono-erozivă, în S culoarului Timiş-Cerna, între Munţii Cernei şi Munţii Almăjului. Are suprafaţa de 210 kmp, re-lieful fiind colinar. Este drenată de râurile Mehadica, Bela Reca şi Globu (afluenţi ai Cernei). Clima este blândă (9-10oC media anuală). Deţine păşuni şi fâneţe şi se cul-tivă pomi fructiferi. I se mai spune Mehadica. 2. Comună în jud. Caraş-Sev-erin, în depresiunea cu acelaşi nume, pe Bela Reca, cu peste 4 600 loc. Este centru

73

pomicol şi se exploatează lignit şi gresii. Se prelucrează lemnul. Aici se află un cas-tru roman (sec. II-III, o cetate din sec. XIII şi o biserică (1791-1794). Satele compo-nente: Mehadia, Globurău, Plugova, Valea Bolvaşniţa.Mehadica. Comună în jud. Caraş-Severin, în culoarul Timiş-Cerna, pe Mehadica, cu circa 900 loc. Se practică pomicultura, se află un muzeu etnografic iar în sat (atestat 1440-1444) se găseşte o biserică din 1769. Satele componente: Mehadica.Mehamn. Localitate în N Norvegiei, pe ţărmul Oceanului Arctic, la E de Capul Nord.Mehedinţi. 1. Munţii Mehedinţi. Grup de munţi în SV Carpaţilor Meridionali, la E de Valea Cernei, alcătuit din şisturi cristaline, calcare jurasice şi fliş cretacic. Au aspectul unor culmi (1 000-1 400 m), cu altitudinea maximă în Vârfu lui Stan (1 446 m). Sunt acoperiţi de păduri. 2. Podişul Mehedinţi. Podiş situat în V Olteniei, fiind o continuare spre ESE a Munţilor Mehedinţi. Este alcătuit din gre-sii, gnaisuri, micaşisturi, cuarţite, calcare şi şisturi cristaline. Afectat de fenomene carstice de suprafaţă şi de adâncime. Alti-tudinea medie 400-700 m iar cea maximă 887 m (vf. Paharnicului din dealurile Isvernei). Deţine păduri de liliac sălbatic. Mai este cunoscut şi sub numele de Plaiul Mehedinţilor. 3. Judeţ în SV României, la graniţa cu Serbia şi Bulgaria, pe stânga Dunării. Suprafaţa 4 933 kmp (2,07% din cea a ţării) şi peste 320 000 loc. Reşedinţa este Drobeta-Turnu Severin.Méhétia. Insulă a Oceanului Pacific situ-ată în arhipelagul Tuamotu.Mehidpur. Localitate în V Indiei, la N de oraşul Indore.Mehin. Localitate în VSV Siriei, la NE de oraşul Damasc.Mehkar. Localitate în India, pe râul Pen-ganga, la SV de oraşul Akola.Méhkerék. (miecheriec). Localitate în ESE Ungariei (Békés), la graniţa cu România, la NE de Sarkad şi la SV de oraşul românesc Salonta.Mehr. Localitate în V Germaniei, pe dreapta Rinului, la NV de oraşul Duis-burg.Mehsana. Oraş în V Indiei, la NNV de oraşul Ahmedabad.

Méhtelek. (mietelec). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), aflată la graniţa cu România, la NE de localitatea Csenger.Meiden. (maiden). Localitate situată în SSV Elveţiei, la NNE de oraşul Sion.Meiendörfli. (maiendeorflii). Localitate în Elveţia, la SSV de oraşul Altdorf.Meierij. (meierii). Regiune în SSE Olan-dei, la SE de oraşul Tilburg.Meifod. (maifăd). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la V de oraşul Shrews-bury.Meighen. (maigăn). Insulă canadiană situ-ată la V de insula Axel Heiberg.Meije. (mei). Masiv muntos în Alpii Dauphiné, în SE Franţei, cu altitudinea de 3 938 m. A fost escaladat în 1877 de către E. Boileau de Castelnau şi P. Gaspard.Meiktila. Oraş în Myanmar, la SE de oraşul Myingyan.Meillerie. (meilerii). Localitate aflată în E Franţei, pe malul SSE al lacului Leman (Geneva).Meimeh. Localitate în Iran, la NV de oraşul Isfahan.Meina. Localitate în NNV Italiei, pe ţăr-mul SV al lacului Maggiore.Meinersdorf. (mainerzdorf). Localitate în E Germaniei, la SSE de oraşul Chemnitz.Meinersen. (mainerzen). Localitate în N Germaniei, la ENE de oraşul Hannover.Meiningen. (maininghăn). Oraş în centrul Germaniei (Turingia), pe râul Werra, la SV de oraşul Erfurt. Are peste 25 000 loc.Meiringen. (mairinghen). Localitate în Elveţia, pe râul Aare, la NE de lacul Brienz.Meissen. (maisăn). Oraş în E Germaniei, pe Elba, la NV de Dresda, cu peste 35 000 loc. Oraş siderurgic.Meissner. (maisner). Vârf (750 m) situat în centrul Germaniei, la SE de oraşul Kas-sel.Meisterschwanden. (maister şvanden). Localitate în N Elveţiei, la V de oraşul Zürich.Mejerda (Medjera). (megerda, medgera). Râu în NE Algeriei şi N Tunisiei, cu văr-sare în golful Tunisiei (Marea Mediter-ană), la NV de capitala Tunisia.Mejhokou. (megiocou). Oraş situat în NE Chinei, pe râul Liuho, la NE de oraşul Shenyang.

74

Mejhszien. (megi sien). Oraş situat în SE Chinei, la NE de oraşul Kuangcsou.Mejíllones. (mehilionez). Localitate în NV statului Chile, la NNV de oraşul Antofa-gasta.Mejit. (meiit). Insulă coraligenă situată în arhipelagul Kiribati (fost Gilbert).Mejnun. (megi nun). Localitate în N Siriei, la E de oraşul Alep.Mejsan. (megi san). Localitate în China, la SV de oraşul Csengtu.Mejtan. (megi tan). Localitate în partea central-sudică a Chinei, în apropierea oraşului Kujjang.Mékambó. Oraş în ENE Gabonului, la hotarul cu R.P. Congo.Mekele. Oraş în N Etiopiei, la SE de oraşul Akszum.Mekényes. (mechieneş). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la E de oraşul Dombóvár.Mekerrhane. (mecherane). Mlaştină în Sahara, pe teritoriul Algeriei, la NV de Munţii Ahaggar.Mekhrabad. (mecrabad). Localitate în Iran, lângă capitala Teheran.Mekhtar. (mectar). Localitate în centrul Pakistanului, pe râul Beji, la NE de oraşul Quetta.Mekka. v. Mecca.Meknès. (mecnes). Oraş în Maroc, la E de oraşul Rabat. A fost întemeiat în secolul al X-lea, fiind centru turistic.Mekong (în chineză Dzaciu, Lancang Jiang). (lancang giang). Fluviu în SE Asiei, de 4 500 km lungime. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 810 000 kmp. Izvorăşte din Podişul Tibet (culmea Tanggula) unde se numeşte Dzaciu, stră-bate China, Laos (formând graniţa cu Myanmar şi Thailanda), Cambodgea şi Vietnam, vărsându-se în Marea Chinei de Sud formând o mare deltă (70 000 kmp). În sezonul ploios este navigabil pe 1 600 km.Mekran (Makrän). v. Makran.Mékrou. Râu în N statului Benin, afluent al fluviului Niger.Mela. Râu în N Americii de Sud, la graniţa Venezuela-Columbia, afluent al fluviului Orinoco.Melago. Localitate în N Italiei, la NE de lacul Como, la graniţa cu Austria.

Melaka. 1. Oraş în Malaysia, situat în SV peninsulei Malacca, port la strâmtoarea Malacca, cu circa 300 000 loc. Este cen-trul regiunii administrative omonime. A fost întemeiat în anul 1400. 2. Stat federal al Malaysiei, în SV peninsulei Malacca, în suprafaţă de 1 651 kmp, cu circa 530 000 loc., cu centrul la Melaka.Melanezia. Una dintre principalele grupări insulare ale Oceaniei (Oceanul Pa-cific), extinsă pe circa 5 000 km în SV Oceanului Pacific. Cuprinde insulele: Noua Guinee, arhipelagul Bismarck, In-sulele Solomon, Noua Caledonie, Noile Hebride, Fiji, Vanuatu, Santa Cruz etc. Suprafaţa totală 967 000 kmp. Relieful este variat, predominant muntos, cu nu-meroşi vulcani activi. Clima este ecuatori-ală (în N) şi tropicală (în S). Păduri tropi-cale şi mangrove pe ţărmuri. Ca arbori mai importanţi se enumeră cocotieri, sagotieri, bananieri, arbori de cauciuc ş.a.Melaneziei, Bazin. Bazin suboceanic al Oceanului Pacific situat în NE arhipelagu-lui Melanezia.Melbourne. 1. (melburn). Oraş în SE Australiei, centrul administrativ al statului Victoria, port la Golful Port Phillip, cu peste 3,2 milioane loc. A fost fundat în 1835, fiind şi capitala Australiei între 1901 şi 1927. 2. (mălbărn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Birmingham. 3. (mălbărn). Lo-calitate în S.U.A. (Flroida), pe ţărmul E al peninsulei Florida, la SE de oraşul Or-lando.Melchnau. (melşno). Localitate în Elveţia, la NE de Berna.Melchor Múzquiz. (melcior muschis). Localitate în NNE Mexicului, la SV de oraşul Nueva Rosita.Melchor Ocampo. (melcior ocampo). Lo-calitate în Mexic, la SV de oraşele Saltillo şi Monterrey.Meldal. Localitate în Norvegia, la SSV de oraşul Trondheim.Meldorf. Localitate în N Germaniei, în SV peninsulei Iutlanda, pe ţărmul Mării Baltice.Mele. Cap în NV Italiei, la golful Genova, la NE de oraşul Imperia.Melegaon. Oraş în V Indiei, la SE de oraşul Surat şi la NE de oraşul Mumbai.

75

Meleg-hegy. (meleg hegi). Vârf (352 m) în NNV Ungariei, la N de lacul Velence.Melegnano. (meleniano). Localitate aflată în NV Italiei, la SE de oraşul Milano.Melegob. Localitate în Turcia asiatică, la SE de lacul Tuz-Gölü şi la SV de oraşul Kayseri.Meleg-viz. Râu în V Ungariei, afluent al râului Marcal.Melek. Localitate în SV Slovaciei, la SE de oraşul Nitra şi la SV de oraşul Levice.Melekesz. (meleches). Oraş în Rusia euro-peană, pe Volga, la NE de oraşul Kuibîşev.Melekgon. Localitate în SV Botswanei, la graniţa cu Republica Africa de Sud, pe râul Molopo.Melenagzi. (melenagzii). Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la SV de oraşul Zonguldak.Melenci. (melenţi). Localitate în NE Ser-biei, la NV de oraşul Zrenjanin.Melenki. (melenchii). Localitate situată în apropierea capitalei Moscova (Rusia).Meleuz. Localitate în SE Rusiei europene, pe râul Belaja, la NE de oraşul Orenburg.Melezza. (meleţa). Râu în N Italiei şi în S Elveţiei, cu vărsare în Lacul Maggiore la Locarno.Melezzo. (meleţo). Râu în N Italiei şi în Elveţia, cu vărsare în lacul Maggiore.Melfi. (melfii). Localitate în Italia penin-sulară, la N de oraşul Potenza.Melgaco. (melgacu). Localitate în NE Braziliei, pe un braţ al Amazonului, la V de oraşul Belem.Melhus. Localitate în Norvegia, la S de oraşul Trondheim, pe râul Gaula.Melick. Localitate în SE Olandei, la graniţa cu Germania, pe râul Rur (afluent al râului Maas), la SE de oraşul Roer-mond.Melidónion. Localitate în N insulei Creta (Grecia), la V de oraşul Iraklion.Meligalász. (meligalas). Localitate în Peloponez (Grecia), la NV de oraşul Kalame.Melihovszkaja. (melihovscaia). Localitate în S Rusiei europene, la NE de oraşul Rostov-na-Don.Melilla. (melilia). Oraş şi comunitate au-tonomă spaniolă (enclavă) în NE Marocu-lui, cu suprafaţa de 12 kmp şi cu 60 000

loc, port la Marea Mediterană. Din 1497 aparţine Spaniei.Melinca. Localitate (Chile) în insula cu acelaşi nume din cadrul grupului Chonos.Melinci. (melinţi). Localitate în Slovenia, pe râul Mura, la SE de oraşul Murska Sob-ota.Melineşti. Comună în jud. Dolj, în Dealurile Amaradiei, pe Amaradia. Are circa 4 300 loc. Aici se exploatează petrol. Satele au biserici vechi, de prin anii 1800. La Negoieşti se află un conac (1695-1705). Satele componente sunt: Melineşti, Bodăieşti, Bodăieştii de Sus, Godeni, Muieruşu, Negoieşti, Odoleni, Ohaba, Ploştina, Popeşti, Spineni, Valea Mare, Valea Muierii de Jos.Melipilla. (melipilia). Localitate în Chile, la SV de capitala Santiago.Melisey. (melisii). Localitate în E Franţei, la NV de oraşul Belfort.Melitene. v. Malatya.Melito di Porto Salvo. (melito dii porto salvo). Localitate în SV Italiei peninsu-lare, în SV peninsulei Calabria, la SE de oraşul Reggio di Calabria.Melitopol. Oraş în SE Ucrainei, pe râul Molocinaia, cu peste 175 000 loc. A apărut în 1784, până în 1841 purtând nu-mele de Novoaleksandrovskaia Sloboda.Melk. 1. Localitate în NE Austriei, pe Dunăre, la V de oraşul St. Pölten. 2. Râu în NE Austrie, afluent al Dunării la locali-tatea Melk.Melkki. (melchii). Insulă finlandeză situ-ată în golful Finic, la SV de oraşul Hel-sinki.Mellansel. Localitate în E Suediei, la NV de oraşul Örnswköldsvik.Melle. 1. (mel). Localitate în Belgia, la SE de oraşul Gent. 2. (mel). Localitate în V Franţei, la SE de oraşul Niort şi la SV de oraşul Poitiers. 3. (melle). Localitate în NV Germaniei, la NV de oraşul Os-nabrüch. Mellem. Localitate în partea central-su-dică a Sudanului, la SV de oraşul Kadugli.Mellen. (melăn). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la S de lacul Superior, la SE de oraşul Duluth.Mellerud. Localitate în SV Suediei, pe malul VSV al lacului Vänern.Mellieha. Localitate în NV insulei Malta, pe ţărmul Mării Mediterane.

76

Mellingen. (melinghen). Localitate în N Elveţiei, la SSE de oraşul Zürich, respec-tiv la jumătatea dsitanţei dintre lacurile Zürich (la NE) şi Zug (la SV).Mellish. (meliş). Recif în Marea Coralilor, la ENE de Australia şi de Marea Barieră de Corali. Aparţine de Australia.Mello. Localitate în E Etiopiei, la NE de oraşul Diredawa.Mellor. Gheţar în ENE Antarcticii, cu văr-sare înspre gheţarul Amery (Oceanul In-dian).Mellrichstadt. (melricştat). Localitate în centrul Germaniei, pe râul Frank-Saale, la SE de oraşul Fulda.Melnik. Oraş în N Cehiei, pe Labe (Elba), la N de oraşul Praga.Mělnik. (melnic). Localitate în Cehia, pe fluviul Labe (Elba), la N de Praga.Mełno. (mevno). Localitate în N Poloniei, la SE de oraşul Grudziądz.Melo. Oraş în NE Uruguay-ului, aproape de graniţa cu Brazilia.Melones. Insulă a Oceanului Pacific situ-ată la gura canalului Panama. Aparţine de Panama.Melos. v. Mílosz.Melouprey. (meluprei). Localitate în N Cambodgei, la NE de oraşul Takhé.Meløy. (meloi). Localitate în insula cu acelaşi nume (Norvegia), la SV de insula Sandhornøy.Melrhir-sott (Melrir-sott). (melrir şot). Lac de tip şot (sărat), situat în NE Al-geriei, la SE de Munţii Atlasul Saharian.Melrose. (melroz). Cartier al oraşului Wellington (Noua Zeelandă).Mels. (melz). Localitate în E Elveţiei, aproape de graniţa cu Liechtenstein, la NV de oraşul Bad-Ragaz.Melsetter. Localitate în Zimbabwe, în E ţării, la graniţa cu Mozambic.Melsnipa. Vârf (1 547 m) situat la N de fiordul Sogne (Norvegia).Melsungen. (melzunghen). Localitate în centrul Germaniei, pe râul Fulda, la SSE de oraşul Kassel.Meltaus. Localitate în NV Finlandei, pe râul Ounas joki, la NV de oraşul Rovaniemi.Meltham. (melsăm). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Manchester.

Melton Mowbray. (meltăn maubrii). Lo-calitate în Anglia (Marea Britanie), la SE de oraşul Nottingham.Melun. Oraş în Franţa, la SE de Paris.Melun-Sénart. (melun senar). Localitate în Franţa, la SE de oraşul Paris.Melut. Localitate în ESE Sudanului, pe Nil, la NE de oraşul Malakal.Melvich. (melvici). Localitate în N Scoţiei (Marea Britanie), pe ţărmul Oceanului At-lantic.Melville. (melvil). 1. Peninsulă în N Canadei, între golfurile Foxe (la E) şi Committee (la V), legată de continent prin istmul Rae. Are 63 000 kmp, un relief de tip deluros (200-500 m), litoralul fiind mlăştinos. 2. Insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (arhipelagul Parry), la N de insula Victo-ria, în suprafaţă de 42 400 kmp, 322 km lungime, 209 km lăţime maximă. Relieful este de platou, cu altitudinea de 1 000 m. Vegetaţia arctică. Descoperită în 1819 de Parry. 3. Golf al Mării Baffin, pe coastele NV ale Groenlandei, cu adâncimea de 1 000 m. Pe litoral există gheţari, aici for-mându-se circa 20% din aisebrgurile întâl-nite în Oceanul Atlantic. 4. Lac în E Canadei, în NE peninsulei Labrador, legat de Golful Hamilton printr-o strâmtoare. Are suprafaţa 2 935 kmp aici vărsându-se râul Churchill. 5. Cap în NE Australiei, situat în E peninsulei York. 6. Strâmtoare situată între insulele canadiene Melville (la N) şi Prince Wales (la S). 7. Localitate poziţionată în SSV Canadei (Saskatchewan), la NE de oraşul Regina. 8. Insulă (6 200 kmp) australiană situată în N Australiei, în Marea Arafura, la NV de peninsula Arnhem. 9. Strâmtoare. v. Vis-count.Mélykút. (mieicut). Localitate în S Un-gariei (Bács-Kiskun), la E de oraşul Baja.Memaj. (memai). Localitate în V Alban-iei, pe râul Evrzen, la ESE de oraşul Dür-res.Memaliaj. (memaliai). Localitate situată în S Albaniei centru de extracţie a lignitu-lui.Memar-Csago. (memar ciago). Lac sărat în V Chinei, în Podişul Tibet.Membij. (membigi). Localitate în N Siriei, la NE de oraşul Haleb (Aleppo) şi de oraşul Bab.

77

Memboro. Localitate în N insulei Sumba (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian.Membrillar. (membriliar). Localitate în E Argentinei, la NV de oraşul Chivilcoy şi la S de oraşul Pergamino.Memel. v. Klaipéda.Memfis (Memphis). Oraş în Egiptul antic situat la 20 km S de Cairo. Astăzi se nu-meşte Mit Ruhaynah, sit arhiteologic. A fost capitala Regatului Vechi (2686-2180 î.e.n.), întemeiat de faraonul Menes.Memmert. Insulă germană situată în Marea Nordică, la NE de insula Borkum. Face parte din arhipelagul Frisice de Vest.Memmingen. (meminghen). Oraş în SSV Germaniei, pe râul Iller, la SV de oraşul München.Memphis. (memfis). 1. v. Memfis. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Missouri), la SV de oraşul Burlington. 3. Oraş în ESE S.U.A. (Tennessee), port pe fluviul Mississippi, cu circa 600 000 loc. Apărut în 1797 iar ca oraş în 1819. Aici se găseşte muzeul "Elvis Presley". 4. Localitate în S.U.A. (Texas), pe Red River, la SE de oraşul Amarillo.Memphremagog. (memfremagog). Lac în SE Canadei şi NE S.U.A. (Vermont), la SV de oraşul Sherbrooke.Mena. 1. (menă). Localitate în S.U.A. (Arkansas), pe râul Quachita (afluent al fluviului Mississippi), la V de oraşul Little Rock. 2. (mena). Localitate în Ucraina, la V de oraşul Csernyigov.Mena al-Ahmadi. (mena al ahmadii). Lo-calitate în Kuweit, în E statului, la SE de capitala Kuwait.Menaggio. (menagio). Localitate în NNV Italiei, pe malul V al lacului Como.Menai. (menei). Strâmtoare situată între insula Anglesey şi Ţara Galilor (Marea Britanie).Ménaka. Localitate în E statului Mali, la E de fluviul Niger şi de oraşul Ansongo.Menalon. Munte (1 980 m) în centrul peninsulei Peloponez (Grecia).Menam. (în thailandeză Chao Phraya, Mae Nam, Mae Nam Ping). (ciao fraia). Fluviu în Thailanda, în lungime de 1 200 km, ce izvorăşte din N ţării (Munţii Den-Lao), străbate o câmpie aluvială şi se varsă în Golful Siam printr-o deltă de 20 000 kmp suprafaţă. Este navigabil pe 400 km

iar în sezonul ploios pe 750 km. În deltă se găseşte capitala Bangkok.Menard. (menerd). Localitate în S.U.A. (Texas), la NV de oraşul Austin.Menasha. (meneşe). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe malul N al lacului Winebago, la S de oraşul Appleton şi la V de lacul Michigan.Menawashei. (menavaşei). Localitate în V Sudanului, la SV de oraşul El-Fasher.Mencseng. (menceng). Localitate în E Chinei, pe râul Voho, la NV de oraşul Pangfu.Mencshely. (menci hei). Localitate în Un-garia (Veszprém), la V de lacul Balaton.Mendalia. Golf al Mării Egee situat în SV Turciei asiatice, în care se varsă râul Menderes.Mendawai. (mendauai). 1. Râu în S in-sulei Kalimantan (Indonezia) cu vărsare în Marea Java. 2. Localitate în S insulei Kali-mantan (Indonezia), aşezată pe ţărmul Mării Java, la V de oraşul Bandjarmasin.Mende. 1. (mend). Localitate în S Franţei, pe râul Lot, la NV de oraşul Nîmes. 2. (mende). Localitate în Ungaria (Pest), la E de Budapesta.Mendehora. Localitate în VNV Turciei asiatice, la ESE de oraşul Balikesir.Mendel. Localitate în V Turciei, pe râul Gediz, la E de oraşul Manisa.Mendeleev, Dorsala. Dorsală situată aproximativ în partea centrală a Oceanului Arctic, la E de Dorsala Lomonosov.Menden. Oraş în Germania, în bazinul Ruhr, la SE de oraşul Dortmund.Menderes (Büyük Menderes). (biuiuc menderes). Fluviu în V Turciei, de 390 km lungime, cu izvoare în Podişul Ana-toliei şi se varsă în Marea Egee printr-o deltă (300 kmp). De la cursul său sinuos a rezultat denumirea de meandru (după nu-mele vechi al acestuia).Méndez. (mendes). Localitate situată în NE Mexicului, la SE de oraşul Monterrey.Mendi. (mendii). Localitate în statul Papua-Noua Guinee, la SV de Muntele Mount Wilhelm (4 508 m).Mendocino. (mendosino). 1. Cap în V S.U.A., la Oceanul Pacific, la SV de oraşul Eureka. 2. Dorsală suboceanică în Oceanul Pacific, la NV de oraşul San Francisco.

78

Mendola. Localitate în N Italiei, la SV de oraşul Bolzano.Mendong Gomba. Localitate în V Chinei, la V de lacul Terinam-Cso, în Ti-bet.Mendota. (mendote). Localitate în S.U.A. (Illinois), la VSV de oraşul Chicago.Mendoza. (mendosa). 1. Oraş în V Argen-tinei, la poalele Anzilor, la altitudinea de 761 m, la SE de vulcanul Aconcagua, cu peste 121 000 loc. A fost fundat în 1561, fiind distrus în 1861 şi refăcut în 1863. 2. Regiune administrativă în V Argentinei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume. 3. Cartier al oraşului La Habana (Cuba). 4. Localitate în Panama, la SV de canalul Panama şi la SE de lacul Gatun.Mendrisio. Localitate în SSE Elveţiei, la hotarul cu Italia, la S de oraşul Lugano.Mene Grande. Oraş în NV Venezuelei, la E de laguna Maracaibo, pe râul Motatán.Menemen. Localitate în V Turciei asiat-ice, pe râul Gediz, la NNV de oraşul Izmir şi la V de oraşul Manisa.Menen. Localitate în VSV Belgiei, la graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Kortrijk.Meneng. Oraş în insula Nauru din Oceanul Pacific.Ménes-patak. (mieneş potoc). Râu în N Ungariei, afluent al râului Ipoly. Îşi are izvorul din Munţii Cserhát.Menez. Munţi situaţi în E peninsulei Bre-tagne (Franţa).Menfi. (menfii). Localitate în SV insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Mediter-ane, la NV de oraşul Sciacca.Ménfőcsanak. (mienfeocionoc). Locali-tate de tip pustă (csárda) în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SV de oraşul Győr.Mengce. Oraş în S Chinei, la SE de oraşul Kunming, aproape de graniţa cu Vietnam.Mengen. (menghel). Localitate în SV Ger-maniei, pe fluviul Dunăre, la SV de oraşul Ulm.Menggala. Localitate în E insulei Sumatra (Indonezia), la NE de oraşul Telukbelung.Mengjin. (menggin). Localitate situată în E Chinei, la SE de oraşul Posan.Mengkofen. Localitate în SE Germaniei, la SV de oraşul Straubing.Menglian. Localitate în S Chinei, la graniţa cu Myanmar, la SV de oraşul Kun-ming.

Mengong. Localitate în SV Camerunului, la S de oraşul Yaounde.Mengszan. (mengsan). Localitate aflată în Coreea de Nord, în centrul ţării, la NV de oraşul Vonsan.Mengting. Localitate în S Chinei, la graniţa cu Myanmar, la SV de oraşul Kun-ming.Mengusovce. (mengusovţe). Localitate în N Slovaciei, pe râul Poprad, la poalele Munţilor Tatra.Menindee. (menindii). Localitate în SE Australiei, pe râul Darling, la ESE de oraşul Broken Hill.Menink. v. Jerba.Menkere. Localitate în NE Siberiei (Ru-sia), pe fluviul Lena.Mennecy. (menesii). Localitate în V Parisului (Franţa).Menoíkion. Munte în NNE Greciei, între râurile Strimon (la V) şi Nestos (la E).Menominee. (mănominii). 1. Localitate în S.U.A. (Michigan), pe malul V al golfului Green (lacul Michigan), la NNE de oraşul Green Bay. 2. Râu situat în N S.U.A. (Wisconsin), cu vărsare în golful Green al lacului Michigan, la localitatea cu acelaşi nume.Menone. Vârf (2 245 m) în Alpii Italieni, la V de lacul Como.Menongue. (menonghe). Localitate în S Angolei, pe râul Cubango, la SE de oraşul Cubango.Menorca (Minorca). Insulă (Spania) în NE arhipelagului Baleare, în suprafaţă de 689 kmp. Oraşele principale: Mahón, Ciu-tadella. Relieful este carstic (358 m maxim în vf. Toro). Se cultivă viţă de vie şi pomi fructiferi şi se cresc ovine.Mentana. Localitate în V Italiei peninsu-lare, pe Tibru, la NE de oraşul Roma.Mentawai. (mentauai). 1. Insule in-doneziene situate la V de insula Sumatra. 2. Strâmtoare aflată între insulele cu ace-laşi nume (la V) şi insula Sumatra (In-donezia).Méntelek. (mientelec). Localitate de tip pustă în Ungaria (Bács-Kiskun), la NV de oraşul Kecskemét.Menteng. Cartier al oraşului Jakarta (In-donezia).Menteşe. Localitate în centrul Turciei, la N de oraşul Kayseri.

79

Menthon. (menton). Localitate în ESE Franţei, la S de lacul Geneva.Mentok. Localitate în NV insulei Bangka (Indonezia), la strâmtoarea Bangka.Menton. Localitate în SE Franţei, pe ţăr-mul Mării Mediterane, la ENE de oraşul Nice (Nisa).Menzel Bourguiba (Menzel-Burguiba). (menzel burghiba). Oraş în N Tunisiei, aflatt la SV de oraşul Bizerte.Menzelen. Localitate în V Germaniei, pe stânga Rinului, la SV de oraşul Wesel.Menzelinszk. (menzelinsc). Localitate în E Rusiei europene, la S de oraşul Ijevsk.Menzel-Termine. Localitate în NE Tunisiei, pe ţărmul Mării Mediterane.Menziken. (menţinchen). Localitate în N Elveţiei, la SV de oraşul Zürich.Menzingen. (menţinghen). Localitate în centrul Elveţiei, la NE de oraşul Zug.Menznau. (menţnau). Localitate situată în Elveţia, la VNV de oraşul Luzern.Meppel. Localitate în NNE Olandei, la E de lacul, Ijssel, la NNE de oraşul Zwolle.Meppen. Localitate în NV Germaniei, pe râul Ems, la N de oraşul Lingen.Mequinenza. (mechinensa). Localitate situată în NE Spaniei, pe fluviul Ebro, la ESE de oraşul Zaragoza.Mer. Localitate situată aproximativ în partea centrală a Franţei, pe fluviul Loire, la NE de oraşul Blois şi la SV de oraşul Orléans.Mera. 1. Comună în jud. Vrancea, în Sub-carpaţii Vrancei, pe râul Milcov, cu circa 4 000 loc. Se cultivă viţă de vie. La Mera se află mănăstirea cu acelaşi nume (1683-1685) cu o biserică de lemn (ctitorită de Dimitrie Cantemir; fiul său a ridicat în 1705 o biserică din cărămidă). Satele com-ponente sunt: Mera, Livada, Milcovei, Roşioara, Vulcăneasa. 2. Râu în SE Elveţiei şi N Italiei, cu vărsare în Lacul Como.Méra. (miero). Localitate în NNE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de localitatea Encs.Merabéllu (Merampéllu). Golf al Mării Mediterane situat în NE insulei Creta (Grecia).Merag. Localitate în E insulei Cres (Croaţia).Merak. Localitate în NV insulei Java (In-donezia), la strâmtoare Sunda.

Meråker. (merocher). Localitate în E Norvegiei, aproape de graniţa cu Suedia, la E de oraşul Trondheim.Mera Lava. Insulă a Oceanului Pacific situată în arhipelagul Noile Hebride (Van-uatu).Merampéllu. v. Merabéllu.Meranke. Localitate în SE Irianului de Vest (Indonezia, Insula Noua Guinee), pe ţărmul Mării Arafura.Merano. Oraş în NNE Italiei, în Alpii Italieni, pe râul Adige, la NV de oraşul Bolzano.Merapi. (merapii). v. Marapi.Merate. Localitate în N Italiei, la S de lacul şi oraşul Lecco şi la V de Bergano.Meratus. Munte în SE insulei Borneo (Kalimantan), la E de râul Barito.Merauke. Localitate în SE Irianului de Vest (Indonezia), din insula Noua Guinee, la Marea Arafura (Oceanul Pacific).Meravi. (meravii). Localitate în NNE Su-danului, pe fluviul Nil, la NV de oraşul Atbara.Merbabu. Vulcan activ (3 150 m) în cen-trul insulei Java (Indonezia), ce domină oraşele Magelang şi Salatiga. A erupt în anii 1994, 1998, 2001.Merca. Oraş în SE Somaliei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de capitală.Mercan. Vârf (3 449 m) în Turcia asiat-ică, la S de oraşul Erzincan.Mercara. Localitate în SV Indiei, la V de oraşul Mysore şi la SSV de oraşul Banga-lore.Merced. (mersed). Localitate în S.U.A. (California), la SE de oraşul San Fran-cisco.Mercedario, Cerro. (mersedario, sero). Vârf (6 770 m) în Anzi, în V Argentinei, la graniţa cu Chile, la N de Aconcagua.Mercedes. (mersedes). 1. Oraş în centrul Argentinei, la SV de oraşul Córdoba. 2. Localitate în NE Argentinei, la SE de oraşul Corrientes. 3. Oraş în E Argentinei, la V de oraşul Buenos Aires. 4. Localitate în N Boliviei, pe râul Beni, la S de oraşul Fortaleza. 5. Localitate situată în S S.U.A. (Texas), pe Rio Grande, la graniţa cu Mexic, la S de oraşul Corpus Cristi. 6. Oraş în Uruguay, port pe Rio Negro, la NV de Montevideo. Este staţiune balneo-climaterică. A apărut în anul 1781.

80

Mercer. (merser). Centru industrial (ter-mocentrală) situat în N Insulei de Nord (Noua Zeelandă).Merchtem. (merctem). Localitate în Bel-gia, la NV de oraşul Bruxelles.Mercia. (mersiă). Regat anglo-saxon în partea central-estică a Angliei (Marea Bri-tanie), cu centrul la Tamworth.Merdanali. (merdanalii). Localitate în centrul Turciei asiatice, la SE de oraşul Ankara.Mer-de-Glace. (mer deo glas). Gheţar pe versantul N al masivului Mont Blanc (Alpii Francezi), ce coboară până la alti-tudinea de 1 150 m. Are 15 km lungime, 2 km lăţime, suprafaţa de 41 kmp. Consti-tuie obiectiv turistic.Mere. (mer). Localitate în Anglia (Marea Britanie), lângă oraşul Liverpool (la SE) şi Manchester (la SV).Meredith. Cap în SV insulei Fakland de Vest din arhipelagul Falkland-Marea Bri-tanie.Meredosia. (meredozie). Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Illinois, la N de oraşul St. Louis.Meregh. (mereg). Localitate în E Soma-liei, pe ţărmul Oceanului Indian, la NE de capitala ţării, Mogadiscio.Merefa. Localitate în Ucraina, la SV de oraşul Harkov.Merei. Comună în jud. Buzău, în Câmpia Săratei, la baza Dealului Istriţa, pe râul Sărata. Are circa 6 700 loc. Se extrage petrol, se cultivă viţă de vie. Sărata-Mon-teoru este staţiune balneoclimaterică şi aici au fost descoperite vestigii din Epoca bronzului (mileniul II î.e.n.). La Izvoru Dulce se află o biserică din 1813. Satele componente: Merei, Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrileşti, Gura Sărăţii, Izvoru Dulce, Lipia, Nenciuleşti, Ogrăzile, Sărata-Monteoru, Valea Puţului Merei.Mereni. 1. Comună în jud. Constanţa, în Podişul Cobadin, cu peste 4 300 loc. Satele componente: Mereni, Ciobăniţa, Lanurile, Miriştea, Osmancea. 2. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe Glavacioc, cu circa 3 300 loc. Reşedinţa este Merenii de Jos. La Merenii de Sus se exploatează petrolul. La Ştefeni se află o biserică dinainte de 1840. Satele componente: Merenii de Jos, Merenii de

Sus, Ştefeni. 3. Localitate în Republica Moldova, la SE de capitala Chişinău.Merenye. (merenie). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Szigetvár.Mereşti. Comună în jud. Harghita, la poalele Munţilor Harghita, pe râurile Vârghiş şi Homorodu Mic, cu circa 1 500 loc. Aici se exploatează calcar şi se află un muzeu etnografic. Pe teritoriul comunei se găsesc Cheile Vârghişului. În satul princi-pal (atestat 1333) se găsesc ruinele unei cetăţi medievale şi o biserică unitariană (1786-1793). Satele componente: Mereşti.Mergellina. (mergelina). Localitate în Italia, în apropierea oraşului Napoli şi a vulcanului Vezuviu.Mérges. (miergheş). Localitate în NV Un-gariei (Győr-Moson-Sopron), situată pe râul Rába, la SV de oraşul Győr.Merghindeal. Comună în jud. Sibiu, în Podişul hârtibaciului, pe râurile hârtibaci, Valea Rorii şi Albac, cu peste 1 300 loc. În satul principal (menţionat documentar în 1332) există o biserică (sec. XIII) într-o cetate din secolele XV-XVI, apoi în satul Dealu Frumos o altă biserică din secolul al XIII-lea, o biserică ortodoxă (1626) şi casa "Hohner" (1783). Satele componente sunt: Merghindeal, Dealu Frumos.Mergui. (merghii). 1. Arhipelagul în E Mării Andaman, alcătuite din circa 200 in-sule (Myanmar). Principalele insule sunt: Kadan (442 kmp), Mali, Thayawthadan-gyi, Saganthit, Bentinck, Kanmaw, Let-sôk-aw, Lanbi, Zadetkyi. Oraşul principale se găseşte în insula Kadan şi se numeşte Kyat-aw. Deţin zăcăminte de wolframit. 2. v. Myek. 3. Localitate în SV Myanmar-ului, pe ţărmul Oceanului Indian, la S de oraşul Palaw.Merheim. (merhaim). Cartier al oraşului Köln (Germania).Merheiu Mare. Lac în N Deltei Dunării, între braţele Chilia şi Sulina, la V de grindul Letea. Are 10,58 kmp, fiind legat prin canale de lacurile Matiţa, Babina şi Trei Iezere. Utilizat în piscicultură. Loc de cuibărit al pelicanilor.Meriç. (merici). 1. Denumirea turcă a râu-lui Mariţa. 2. Localitate în V Turciei eu-ropene, la graniţa cu Grecia, la S de oraşul Edirne.

81

Mérida. 1. Cordillera de. Culme muntoasă în Anzi (în NV Venezuelei), cu direcţia SV-NE, alcătuită din granite, gnaisuri şi şisturi cristaline. Are 400 km lungime, altitudinea maximă fiind de 5 007 m (Pico Bolivar). Pantele sunt acoperite de păduri ecuatoriale, apoi cu stepe iar de la 4 600 m zăpezi veşnice. 2. Oraş în Spania (Extremadura), pe Guadi-ana, la ENE de Badajos, cu circa 50 000 loc. A fost colonie romană sub numele de Emerita Augusta. 3. Oraş în SE Mexicu-lui, centru administrativ al statului Yukatan, cu peste 350 000 loc. A fost fun-dat în anul 1542. 4. Oraş în NV Venezuelei, centru administrativ al statu-lui cu acelaşi nume, situat la 1 641 m alti-tudine, având aproape 200 000 loc. A apărut în anul 1558 fiind distrus în mare parte de cutremure în 1812 şi 1894. 5. Stat în NV Venezuelei, cu suprafaţa de 11 300 kmp, aproape 700 000 loc. şi cu centrul la Mérida.Meriden. (meridăn). Oraş în S.U.A. (Connecticut), la NE de oraşul New York.Meridian. (meridiăn). 1. Oraş situat în SE S.U.A. (Mississippi), la NE de oraşele New Orleans şi Jackson. 2. Localitate poz-iţionată în S.U.A. (Texas), la SV de oraşele Fort Worth şi Dallas, pe râul Bra-zos.Merig. Insulă a Oceanului Pacific situată în arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu).Mérignac. (meriniac). Localitate aflată în Franţa, la V de oraşul Bordeaux.Merikarvia. Localitate în VSV Finlandei, pe ţărmul golfului Botnic, la NNV de oraşul Pori.Mering. Localitate în S Germaniei, pe râul Lech, la SSE de oraşul Augsburg.Merioneth. (meriones). Regiune adminis-trativă în Ţara Galilor (Marea Britanie), cu centrul la Dolgelley.Merir. Insule situate în Oceanul Pacific, la N de insula Noua Guinee şi la SE de arhipelagul Filipine.Merişani. Comună în jud. Argeş, în S Dealurilor Argeşului, în regiunea de con-fluenţă a râului Vâlsan cu Argeşul. Are peste 4 000 loc. Aici se exploatează petrol şi balast şi există o hidrocentrală (11,5 MW) din 1976. Satul reşedinţă (atestat din 1428) este o biserică (1808). Şi celelalte sate au biserici: Vărzaru (1653), Borleşti

(1751-1753), Dobrogostea (1809-1810), Vâlcelele (1868). Satele componente sunt: Merişani, Borleşti, Brăteasca, Capu Piscu-lui, Crâmpotani, Dobrogostea, Malu Vânăt, Vărzaru, Vâlcelele.Merişor. Trecătoare (759 m) în Carpaţii Meridionali, între culmile de S ale Munţilor Şureanu şi cele de N ale Munţilor Retezat, ce permite legătura între depresiunile Petroşani şi respectiv Haţeg-Pui. Este străbătută de un drum şi de o cale ferată. Mai este ştiută şi sub numele de pasul Băniţa.Mérk. (mierc). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu România, la SE de oraşul Mátészalka.Merkem. Localitate în V Belgiei, la V de oraşul Roeselare.Merken. Localitate în V Germaniei, pe râul Rur, la SV de oraşul Bonn.Merkers. (mercherz). Localitate în Ger-mania, la SE de oraşul Kassel, centru de exploatare a potasiului.Merket. Localitate în V Chinei, la marginea V a deşertului Takla-Makan, la NE de oraşul Jarkand (Sacsö).Merkiné. Localitate în Lituania, la conflu-enţa râurilor Merchisz şi Nemunas, la SSE de oraşul Alytus.Merkisz (Merkys). (merchis). Râu (215 km lungime şi 4 030 kmp suprafaţa bazi-nală) în SE Lituaniei, afluent al râului Ne-munas.Merksem. Oraş în N Belgiei, la NE de oraşul Antwerpen (Anvers).Merkwiller. (mercvilie). Localitate situată în ENE Franţei, la graniţa cu Germania, centru de prelucrare a petrolului.Merkys. v. Merkisz.Merlebach. (merlbaş). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Germania, la NE de oraşul Metz.Merlo. Oraş în E Argentinei, la V de Buenos Aires, în aria metropolitană a acestuia, cu peste 390 000 loc. A fost fun-dat în 1730 cu numele de Villa de San An-tonio del Camino.Mermaiod. Recif situat la NV de Aus-tralia (căreia îi aparţine), în Oceanul In-dian, la V de peninsula Dampier.Mern. Localitate în S insulei Sjælland (Danemarca).

82

Mernik. Localitate în E Slovaciei, la NE de oraşul Prešov, centru de exploatare a mercurului.Mernye. (mernie). Localitate în SV Un-gariei (Somogy), la NNV de oraşul Ka-posvár.Merowe. (merove). Localitate în N Sudan-ului, pe Nil, la NV de oraşul Atbara.Merredin. (merdin). Localitate în SV Australiei, la NE de oraşul Perth.Merrick. Vârf (842 m) în SV Scoţiei (Marea Britanie), în Southern Upland.Merril. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Wisconsin, la N de oraşul Wausau.Merrillan. (merilen). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe Black River, la SE de oraşul St. Paul.Merrimack. (merimec). Râu (293 km, 12 500 kmp) în NE S.U.A. cu vărsare în Oceanul Atlantic la localitatea Newport.Merriwa. (meriue). Localitate în SE Aus-traliei, la NV de oraşul Newcastle.Mersch. (merş). Localitate în centrul Lux-emburgului, pe râul Alzette, la N de capi-tala ducatului.Merseburg. (merzăburg). Oraş situat în partea central-estică a Germaniei, pe râul Saale, la V de oraşul Leipzig, cu peste 42 000 loc. A apărut în anul 800 fiind centru al lignitului.Mers-el-Kébir. Localitate în NV Algeriei, pe ţărmul Mării Mediterane, la VNV de oraşul Oran.Mersevát. (merşevat). Localitate în V Un-gariei (Vas), pe râul Marcal, la SV de oraşul Pápa.Mersey. (mărsii). Fluviu în V Angliei (Marea Britanie), în lungime de 113 km. Trece prin Liverpool şi se varsă în Marea Irlandei printr-un estuar de 25 km lungime este legat de râurile Trent şi Severn prin intermediul canalelor.Merseyside. (mărzisaid). Arie metropoli-tană (conurbaţie) în V Angliei (Marea Bri-tanie), formată în 1974 din oraşele Liver-pool, Wirral şi St. Helens, cu circa 1,3 milioane loc.Mersin. 1. v. Içel. 2. Golf al Mării Medit-erane situat în NE bazinului marin, în dreptul oraşului cu acelaşi nume.Mersing. Localitate în Malaysia, în SE părţii peninsulare, pe ţărmul Mării Chinei de Sud, la SE de oraşul Kuala Rompin.

Mersrags. Localitate în Letonia, la golful Riga, la NV de oraşul Riga.Mersza-el-Hamra. (mersa el hamra). Lo-calitate în NE Egiptului, la V de Alexan-dria, pe coasta Mării Mediterane.Merta. Localitate în VNV Indiei, la NV de oraşul Ajmer.Merthyr Tydfil. (mertir tidfil). Localitate în S Ţării Galilor (Wales), Marea Britanie, la NV de oraşul Cardiff.Merti. (mertii). Localitate situată aproxi-mativ în partea centrală a Kenyei, pe râul Lak Dera.Mértola. Localitate în SE Portugaliei, pe fluviul Guadiana, la SE de oraşul Beja.Merton. (mertăn). Cartier în Londra (An-glia-Marea Britanie).Mertz. (merţ). Gheţar în SE Antarcticii, la Marea D'Urville (Oceanul Indian).Meru. 1. Lac în SE R.D. Congo din care îşi are izvorul râul Luvua. 2. Vulcan activ (4 567 m) în NE Tanzaniei, la V de oraşul Kilimanjaro. Are 4 566 m, fiind acoperit până la 1 100 m cu vegetaţie de stepă şi păduri savaniere, apoi până la 1 800 m, cu plantaţii de cafea, bumbac, bananieri, până la 3 000 m cu păduri tropicale iar peste această altitudine cu pajişti alpine.Méru. Localitate în NNE Franţei, la NV de Paris.Mervelier. (mervelie). Localitate în NV Elveţiei, la NNV de oraşul Solothurn.Merwede. (mervede). Canal fluvial în Olanda, la SSV de lacul Ijssel.Mery. (merii). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Mery-sur-Oise. (merii siur oaz). Locali-tate în Franţa, pe râul Oise (afluent al flu-viului Seine), la NV de oraşul Paris.Merzifon. Localitate în N Turciei asiatice, la NV de oraşul Amasya.Merzig. (merţig). Localitate în SV Ger-maniei, pe râul Saar, la SV de oraşul Trier.Mesa. (meză). Oraş situat în SV S.U.A. (Arizona), pe râul Gila, la SE de oraşul Phoenix.Mesabi. (mesabii). 1. Localitate în N S.U.A. (Minnesota), la N de oraşul Du-luth, la V de lacul Superior. 2. Munte în N S.U.A., pe teritoriul statului Minnesota, la graniţa cu statul canadian. Are altitudinea de 680 m.

83

Mesa Bolivar. Localitate în NV Venezuelei, la S de laguna Maracaibo şi la SV de oraşul Mérida.Mesagne. (mesane). Oraş în SE Italiei peninsulare, în peninsula Salentino, la V de oraşul Brindisi.Mesandans. (mezadan). Localitate în E Franţei, la jumătatea distanţei dintre oraşele Belfort (la NE) şi Besançon (la SV).Meschede. (meşede). Localitate în VNV Germaniei, la SE de oraşul Dortmund.Mesa Verde. Oraş ruiniform situat în S.U.A. (Colorado), la NV de oraşul Du-rango.Mese. Centru industrial (hidrocentrală) în NNV Italiei, la N de lacul Como.Mesembria (Mesambria). Colonie gre-cească, situată pe litoralul N al Golfului Burgas (Bulgaria). Astăzi Nesebăr. A fost întemeiată în 520 î.e.n.Meseş, Munţii. Culme muntoasă cristal-ină (997 m) în N Carpaţilor Occidentali, între văile Crasnei, Crişului Repede şi Agrijului. Are orientare NE-SV. Vârful principal este Măgura Priei. Este fragmen-tată de ape, slab împădurită cu păduri de fag, carpen şi gorun şi cu păşuni şi culturi.Meseşenii de Jos. Comună în jud. Sălaj, în depresiunea Şimleu, la poalele de NV ale Munţilor Meseş, cu aproape 3 000 loc. Este centru etnografic. Deţine izvoare cu minerale carbogazoase şi sulfuroase. În satul principal (atestat 1341) se află o bis-erică (sec. XV). Până în 1965 s-a numit Căţăluşa. Satele componente: Meseşenii de Jos, Aghireş, Fetindia, Meseşenii de Sus.Meseta Algeriană. Regiune de podiş în NV Africii, în Algeria, cuprinsă între cul-mile Micului Atlas (în N), Hodna (în E) şi Atlasul Saharian (în S). Altitudinile medii 1 000-1 200 m. Precipitaţiile sunt puţine (400 mm/an), râurile fiind de tipul ue-durilor. Se găsesc păduri de stejar de plută.Meseta de Montemayor. (meseta de mon-temaior). Munte în SE Argentinei, la E de râul Chico, la SV de oraşul Rawson.Meseta de Somuncurá. Munte în partea central-sudică a Argentinei, la NV de peninsula Valdés.Meseta Marocană. Regiune de podiş în NV Africii, în Maroc, între lanţul

Munţilor Rif (în N), ţărmul Oceanului At-lantic (în V) şi Munţii Atlas (în E şi S). Deţine zăcăminte de fosfaţi.Meshed. v. Mashad.Meshra'er-Req. (meşra er rec). Localitate în S Sudanului, la NE de oraşul Wau.Mesic. (mezic). Localitate în S.U.A. (Car-olina de Nord), pe ţărmul Oceanului At-lantic, la golful Pamlico, la N de gura râu-lui Neuse.Mesima. Râu în SV Italiei peninsulare, în SV peninsulei Calabria, cu vărsare în Marea Tireniană la localitatea Rosarno.Meskene. Localitate în N Siriei, pe fluviul Eufrat, la SE de oraşul Haleb.Mesnil-le-Roi. (mesnil leo roa). Cartier al Parisului (Franţa).Mesocco. Localitate în SSE Elveţiei, pe râul Moësa, la NE de oraşul Belinzona.Mesolóngion. v. Meszolóngi.Mesopotamia, Câmpia. Regiune naturală în VSV Asiei, în Orientul Apropiat şi Mi-jlociu, cuprinsă între fluviile Tigru şi Eu-frat, de 1 000 km lungime şi circa 200 km lăţime. Aici au apărut civilizaţii şi state vechi şi strălucite. Astăzi face parte din statul Irak.Mesoraca. Localitate în S Italiei peninsu-lare, în E peninsulei Calabria, la NE de oraşul Catanzaro.Messará. Golf al Mării Mediterane aflat în S insulei Creta (Grecia).Messaria. Regiune naturală în N Ciprului.Messeix. (meseiş). Localitate în Franţa, la SV de oraşul Cleromont-Ferrand şi la NV de muntele Monts Dore.Messena. Oraş ruiniform în S peninsulei Peloponez (Grecia).Messick. Localitate în E S.U.A. (Vir-ginia), pe ţărmul golfului Chesapeake, la N de oraşul Norfolk.Messina. 1. Strâmtoare între peninsula Italică şi insula Sicilia, care leagă Marea Tireniană cu Marea Ionică. Are 33 km lungime, 3-16 km lăţime, 85 m adâncimea minimă şi 1 240 cea maximă. În antichi-tate aici s-a creat legenda Scylla şi Charibda. 2. Oraş în Sicilia (Italia), port la strâmtoarea omonimă, cu circa 270 000 loc. Deţine şantiere navale. Este legat prin feribot cu Reggio di Calabria. În 28 de-cembrie 1908 a avut de suferit de pe urma unui cutremur de pământ (60 000 de vic-time). A fost întemeiat în secolul al VIII-

84

lea î.e.n. sub numele de Zancle. Din sec-olul V î.e.n. îşi schimbă numele în Messene. Din 1860 face parte din Italia. 3. Localitate în NE Republicii Africa de Sud, la graniţa cu Zimbabwe, la NE de oraşul Mara.Messincourt. (mezincur). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la SE de oraşul Charleville Méziéres.Messíni, Golful. (mesinii). Golf al Mării Mediterane, situat în SV peninsulei Pelo-pones (Grecia).Messira. Localitate în V Senegalului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la graniţa cu Gambia, la SE de oraşul Dakar.Messkirch. (meschirc). Localitate în SV Germaniei, la N de lacul Boden şi la NV de oraşul Ravensburg.Messzíni. (mesinii). 1. Localitate în SV peninsulei Peloponez (Grecia), la V de oraşul Kalame, la golful cu acelaşi nume. 2. Golf. v. Messíni.Mesta, Meszta (Néstos). (mesta). Fluviu navigabil în Peninsula Balcanică (Bulgaria şi Grecia), în lungime de 246 km. Suprafaţa bazinală ajunge la 7 540 kmp. Îşi are izvorul de pe versantul S al Munţilor Rila şi se varsă în Marea Egee.Mestassa. Localitate în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Alhucemas.Mestecăniş. 1. Trecătoare (1 096 m) în N Carpaţilor Orientali, între culmile de S ale Obcinei Mestecăniş şi cele de NV ale ma-sivului Giumalău. Face legătura între de-presiunile Dornelor şi, respectiv, Câmpu-lung Moldovenesc. Este străbătută de o cale ferată şi de o şosea. 2. Obcina Mestecăniş. v. Obcinele Bucovinei.Mesterháza. (meşterhazo). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Répce, la NE de oraşul Szombathely.Mesteri. (meşterii). Localitate în V Un-gariei (Vas), la SV de localitatea Celldömölk şi la SE de oraşul Sárvár.Mesterszállás. (meştersalaş). Localitate în E Ungariei (Jász-Nagykun-Szolnok), la SV de oraşul Mezőtúr.Mestghanem. (mest ganem). v. Mosta-ganem.Mestigmeur. (mestigmeor). Localitate în NE Marocului, la SV de oraşul Oujda.Mestre. Oraş în NE Italiei, la NV de oraşul Veneţia.

Mesurai. Vârf (2 933 m) în V insulei Sumatra (Indonezia), situat la NV de oraşul Mukomuko.Meszes. (meseş). Localitate în NNE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Rakaca, la SE de lacul de acumulare Rakaca şi la NE de localitatea Szendrő.Meszlen. (meslen). Localitate în V Un-gariei (Vas), la NE de oraşul Szombathely.Meszolóngi (Meszolóngion). (meso-longhii, mesolonghion). Localitate în SV Greciei continentale, la golful Patrai (Pa-tras), la NV de oraşul Patras.Meszta. v. Mesta.Mesztegnyő. (mestegnieo). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de localitatea Marcali.Meta. Râu (1 100 km) în E Columbiei, apoi formează graniţa dintre Columbia şi Venezuela, fiind afluent al fluviului Orinoco.Métabetchouan. (metabetciouan). Locali-tate în SE Canadei, pe malul S al lacului St. John, la NNV de oraşul Québec.Metagama. (metegheme). Localitate în S Canadei, la N de lacul Huron şi la NV de oraşul Sudbury.Metalici, Munţii (Etzgebirge, Krušné Hory). (eţghebirghe, cruşne horii). Masiv muntos hercinic, la graniţa Germania-Ce-hia. Este alcătuit din gnaisuri, micaşisturi şi granite. Urcă la 1 244 m (vf. Klinovec). Deţine culmi netede cu aspect de platouri. Se exploatează zăcăminte feroase şi ne-feroase (wolfram, bismut, uraniu, staniu, plumb, zinc).Metaliferi, Munţii. Masiv muntos în S Munţilor Apuseni, între valea Ampoiului şi Valea Roşie (afluent al Mureşului), cu altitudini între 500-1 000 m. Altitudinea maximă urcă la 1 170 m (vf. Fericeli). Constituiţi din fliş cretacic (gresii, marne, argile, conglomerate), şisturi cristaline, calcare, piroclastite vulcanice. Predomină relieful vulcanic, carstic, cu conuri dis-truse de eroziune. Are depresiuni intra-montane (Zlatna, Băiţa, Luncoiu, Ilia etc.). Se exploatează aur, argint, mercur, pirite şi sulfuri complexe. Deţine păduri de foioase.Meta. Râu în Columbia şi Venezuela, afluent al fluviului Orinoco.

85

Metaline. (metelain). Centru minier (zinc) în NV S.U.A. (Washington), la graniţa cu statul canadian, la NV de oraşul Spokane.Metán. Localitate în NV Argentinei, pe râul Salado, la SE de oraşul Salta.Metangule. Localitate în NV Mozambicu-lui, pe malul lacului Malawi.Metapán. Localitate în NE Salvadorului, la graniţa cu statele Honduras şi Guatemala.Metapontum. Localitate în ruine situată în S Italiei peninsulare, pe ţărmul golfului Taranto, la gura râului Basento.Meteghan. (meteghen). Localitate în SE Canadei, pe ţărmul NV al peninsulei Noua Scoţie, la golful Fundy.Metauro. Râu în NE Italiei peninsulare, cu vărsare în Marea Adriatică la localitatea Fano.Metelen. Localitate în NV Germaniei, la SE de oraşul Nordhorn.Metemma. Localitate în NV Etiopiei, la graniţa cu Sudan, la NV de lacul Tana.Meteor, Bancul. Banc în SE Oceanului Atlantic, situat la N de Dorsala Africano-Antarctică şi la SE de insula Gough şi la NE de insula Bouvet.Meteora. Zonă stâncoasă pe care se află un complex de mănăstiri, situată în regiunea Tesalia din Grecia centrală.Meteş. Comună în jud. Alba, la poalele S ale Munţilor Trascău, pe râurile Ampoi şi Ampoiţa. Are peste 3 100 loc. La Meteş (atestat 1338) au fost descoperite urmele unei necropole din mileniul III î.e.n. iar la Ampoiţa vestigiile a două aşezări de tip Coţofeni, ale unuia de tip Wietenberg şi ale unei aşezări romane. Satele Ampoiţa, Meteş şi Poiana Ampoiului au biserici vechi (sec. XVII; 1780 şi respectiv 1780). Aici se află un izbuc ca şi rezervaţiile de tip geologic: calcarele de la Ampoiţa şi Pi-atra Corbului. Satele componente sunt: Meteş, Ampoiţa, Isca, Lunca Ampoiţei, Lunca Meteşului, Pădurea, Poiana Am-poiului, Poiana Ursului, Presaca Ampoiu-lui, Remetea, Tăuţi, Văleni.Me Thuôt. Localitate în S Vietnamului, la SV de oraşul Binh Dinh.Meti. (metii). Localitate în V insulei Min-danao (Filipine), pe ţărmul E al golfului Moro.

Metkovic'(Metković). (metcovici). Local-itate în SV Croaţiei, pe râul Neretva, la graniţa cu Bosnia-Herţegovina.Mętków. (mietcof). Localitate în Polonia, în regiunea Silezia Superioară, pe Vistula, la E de oraşul Oswięcim.Metlaoui. (metlaouii). Localitate în V Tunisiei, la NV de oraşul Kebili.Metlika. Localitate în Slovenia, la SV de Zagreb.Metnitz. (metniţ). 1. Localitate în S Aus-triei, pe râul cu acelaşi nume, la NNV de oraşul Klagenfurt. 2. Râu în S Austriei, afluent al râului Olsa.Meto. Oraş în NE Uruguay-ului, aproape de graniţa cu Brazilia.Metohia. v. Kosovo şi Metohia.Metohija. (metohii ia). Regiune în NV provinciei Kosovo (Serbia).Metorica. Localitate în N Mozambicului, pe râul Lugenda, la NV de oraşul Balama.Metovnica. (metovniţa). Localitate în E Serbiei, pe Crna Reka (afluent al râului Timok), la SSE de oraşul Bor.Metropolis. Localitate în S.U.A. (Illi-nois), pe râul Ohio, la NV de oraşul Padu-cah.Metropolitan Museum of Art. (metrăpolităn miuziăm of art). Muzeu în New York, fundat în 1870.Métszovo (Métszovon). (metsovo). 1. Oraş în VNV Greciei, pe râul Arachtós, la NE de oraşul Joánina. 2. Pas (1 705 m) situat la E de oraşul cu acelaşi nume, în Munţii Pindului.Métszovon. v. Métszovo.Metten. Localitate în SE Germaniei, pe Dunăre, la la SE de oraşul Straubing.Mettendorf. Localitate în SV Germaniei, la NV de oraşul Trier.Mettet. Localitate în S Belgiei, la SV de oraşul Namur.Mettlach. (metlac). Localitate în VSV Germaniei, pe râul Saar, la NV de oraşul Saarbrücken.Mettmach. (metmac). Localitate în N Austriei, la V de oraşul Wels şi la SV de oraşul Linz.Mettmann. Localitate în regiunea indus-trială Ruhr (Germania), la SV de oraşul Wuppertal.Mettur. Localitate în S Indiei, centru al industriei aluminiului. Se află la S de oraşul Bangalore.

86

Metz. (meţ). Oraş în NE Franţei (Lorena), port pe Moselle, cu circa 200 000 loc. Centru industrial siderurgic şi comercial, în antichitate s-a numit Mediomatrici. În anumite perioade a aparţinut şi Germaniei.Metzendorf. (meţendorf). Localitate în N Germaniei, la S de oraşul Hamburg.Meudon. (meodon). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Meulaboh. Localitate în NV insulei Sumatra (Indonezia), la SE de oraşul Banda Aceh.Meulan. (meola). Cartier NV al oraşului Paris (Franţa).Meulebeke. Localitate în V Belgiei, la NE de oraşul Roeselare.Meung-sur-Loire. (meong siur loar). Lo-calitate în Franţa, pe fluviul Loire, la SV de oraşul Orléans.Meurthe. (meort). Râu (170 km) în ENE Franţei, afluent al râului Mosel la Nancy.Meurthe-et-Moselle. (meort e mozel). De-partament în ENE Franţei, cu centrul la Nancy.Meuse. (meuz). 1. (Maas). Râu în V Eu-ropei (Franţa, Belgia, Olanda), de 950 km lungime; are suprafaţa bazinală de 50 000 kmp îşi are izvorul din Podişul Langres (Franţa) şi se varsă în delta Rinului. Trece prin oraşele Verdun, Namur, Liège, Maas-tricht. Lupte grele ale francezilor îm-potriva germanilor în 1917. 2. Departa-ment în NE Franţei, cu centrul la Bar-le-Duc.Meuselwitz. (meuzelviţ). Centru minier (lignit) în E Germaniei, la SE de oraşul Halle.Mexborough. (mecsboro). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Sheffield.Mexcala. (mehcala). Râu în S Mexicului, afluent al râului Balsas. Trece prin oraşul Puebla.Mexia. (mecsie). Localitate în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul Dallas.Mexiana. (mehiana). Insulă braziliană sit-uată în Oceanul Atlantic, la E de gura Amazonului.Mexic. 1. Statele Unite Mexicane (Esta-dos Unidos Mexicanos). Stat în S Americii de Nord, cu ieşire la Oceanul Pa-cific şi la Oceanul Atlantic (Golful Mexic). Suprafaţa 1 952 200 kmp, aproape 100 milioane loc, capitala Ciudad de Méx-

ico. 2. Golf al Oceanului Atlantic, cuprins între S.U.A., Mexic şi arhipelagul Antile. Suprafaţa măsoară 1,5 milioane kmp. Are lungimea 1 600 km de la V la E şi 1 250 km N-S. Adâncimea maximă 4 376 m. Spre continent se desfăşoară o întinsă plat-formă continentală cu ţărm lagunar. Aici se varsă fluviul Mississippi. Salinitate 33-36‰. De aici se formează Golfstromul. Porturile principale sunt: Galveston, Tampico, Veracruz, Campeche. 3. Podişul Mexican. Podiş în S Americii de Nord, încadrat de Sierra Madre Occidental, Sierra Madre Oriental şi Sierra Madre del Sur, care comunică în N cu Podişul Col-orado. Are suprafaţa de circa 1,2 milioane kmp. În N regiunii apar culmi muntoase cu altitudini de 900-1 200 m, în centru platouri vulcanice de 2 000-2 500 m, mărginite de culmi muntoase sau depre-siuni tectonice, iar în S numeroşi vulcani activi şi inactivi. Altitudinea maximă este de 5 700 m (vf. Citlaltépetl/Orizaba). Clima este tropicală, vegetaţia xoriftă, iar pe pantele munţilor apar păduri. Se ex-ploatează aur, argint, plumb, antimoniu, zinc, mercur, mangan, fier, cupru.Mexicali. (mehicalii). Oraş situat în NV Mexicului, centrul administrativ al statului Baja California Norte, la graniţa cu S.U.A. Are populaţia de 700 000 loc.Mexico. Localitate în S.U.A. (Missouri), la NE de oraşul Columbia şi la NV de oraşul St. Louis.México. (mehico). 1. Stat în centrul Mexi-cului, cu suprafaţa de 21 400 kmp şi circa 12 milioane loc. Centrul administrativ este Toluca de Lerdo. 2. v. México City şi Ciu-dad de México.México City. (mehico sitii). v. Ciudad de México.Meyadin. (meiadin). Localitate în E Siriei, pe fluviul Eufrat, la SE de oraşul Deir ez-Zor.Meycauayan. (meicauaian). Localitate în insula Luzon (Filipine), la N de oraşul Manila.Meyenburg. Localitate în NE Germaniei, la S de lacul Plau, la NE de oraşul Witten-berge.Meyersdale. (meiersdel). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Pittsburgh.

87

Meyerton. (meiertăn). Localitate în Re-publica Africa de Sud, la S de oraşul Jo-hannesburg.Meymac. (meimac). Localitate în partea central-sudică a Franţei, la SV de oraşul Clermont-Ferrand şi la SE de oraşul Limoges.Meyrargues. (meirarg). Localitate în SE Franţei, pe râul Durance, la NNE de oraşul Marseille.Meyrueis. (meirueis). Localitate în S Franţei, la NV de oraşul Montpellier. Mezaquital. (mesachital). Râu în V Mexi-cului, cu vărsare în Oceanul Pacific la S de oraşul Mazatlán.Mezdra. Localitate în NV Bulgariei, pe râul Iskăr, la NE de oraşul Sofia.Méze. (mez). Localitate în S Franţei, pe malul NV al lacului Thau şi la SV de oraşul Montpellier.Mezen (Mezeny). 1. Fluviu în N Rusiei europene, de 966 km lungime. Are suprafaţa bazinală 79 658 kmp. Izvorăşte din Colinele Timan şi se varsă în Golful Mezen al Mării Albe. Este navigabil în sectorul inferior. Îngheaţă în perioada noiembrie-aprilie. 2. Golf al Mării Albe (Oceanul Arctic). 3. Oraş în NV Rusiei europene, pe fluiviul omonim, la Marea Barents.Mezenc. (mesens). Munte (1 754 m) în cadrul Munţilor Ceveni (Franţa).Męźenin. (mejenin). Localitate în NE Poloniei, la VSV de oraşul Białystok.Meziad. Peşteră în V Munţilor Apuseni, pe versantul S al Munţilor Pădurea Craiu-lui. Se desfăşoară pe trei nivele, având lungimea totală de 4 750 m. Deţine resturi de Ursus spelaeus şi o sală cu lilieci. Con-stituie un important obiectiv turistic.Mežica. (mejiţa). Localitate în N Slove-niei, la graniţa cu Austria. Este centru siderurgic.Mézidon. (mezido). Localitate situată în N Franţei, la SE de oraşul Caen.Mézieres. (mezier). Localitate aflată în V Elveţiei, la NE de oraşul Lausanne.Mézières. (mezier). Localitate în NE Franţei, pe râul Meuse, la NE de oraşul Reims.Mezimesti. (mezimestii). Localitate în N Cehiei, la graniţa cu Polonia, la NE de oraşul Hradec Králové.

Mézin. (mezin). Localitate în SV Franţei, la SV de oraşul Agen.Mezőberény. (mezeoberieni). Localitate în ESE Ungariei (Békés), la NNV de oraşul Békéscsaba.Mezőcsát. (mezeociat). Localitate în NE Ungariei (Hajdú-Bihar), la SE de oraşul Miskolc.Mezőcsokonya. (mezeocioconio). Locali-tate în SV Ungariei (Somogy), la NV de oraşul Kaposvár.Meződ. (mezeod). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la N de localitatea Sásd şi la SV de oraşul Dombóvár.Mezőfalva. (mezeofolvo). Localitate de tip pustă (csárda) în Ungaria (Fejér), la SV de oraşul Dunaújváros.Mezőföld. (mezeofeold). Regiune de câmpie aflată în partea central-vestică a Ungariei, între Dunăre şi lacul Balaton.Mezogiorno. Denumire generică folosită în Italia pentru regiunile aflate la S de Roma, caracterizate printr-o mai slabă dezvoltare economică decât N Italiei.Mezőgyán. (mezeogian). Localitate în SE Ungariei (Békés), la graniţa cu România, la NNE de localitatea Sarkad.Mezőhegyes. (mezeo hegieş). Localitate în SE Ungariei (Békés), la graniţa cu Româ-nia, situată la SE de oraşul Hód-mezővásárhely.Mezőhék. (mezeohiec). Localitate în Un-garia (jász-Nagykun-Szolnok), la VSV de oraşul Mezőtúr.Mezökeresztes. (mezeocheresteş). Locali-tate situată în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Tisa, la SE de oraşul Miskolc.Mezőkomárom. (mezeocomarom). Local-itate în Ungaria (Fejér), la SE de lacul Balaton şi de oraşul Siófok.Mezőkovácsháza. (mezeocovaci hazo). Localitate în SE Ungariei (Békés), la SSV de oraşul Békéscsaba.Mezőkövesd. (mezeocheoveşd). Localitate în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de oraşul Eger.Mezőladány. (mezeolodani). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe Tisa, la NE de oraşul Kisvárda.Mezőlak. (mezeoloc). Localitate în Un-garia (Veszprém), la V de oraşul Pápa.

88

Mezőmegyer. (mezeomeger). Localitate în SE Ungariei (Békés), la N de oraşul Békécsaba.Mezőnagymihály. (mezeonagi mihai). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de localitatea Mezőkeresztes.Mezőnyárád. (mezeoniarad). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zem-plén), la N de localitatea Mezőkeresztes şi la E de oraşul Eger.Mezőörs. (mezeoeorş). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SE de oraşul Győr.Mezőpeterd. (mezeopeterd). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), la SE de locali-tatea Berettyóújfalu.Mezősas. (mezeoşoş). Localitate în E Un-gariei (Hajdú-Bihar), la S de localitatea Berettyóújfalu.Mezőszemere. (mezeosemere). Localitate în Ungaria (Heves), la SE de oraşul Eger.Mezőszentgyörgy. (mezeosentgeorgi). Localitate în Ungaria (Fejér), la E de lacul Balaton.Mezőszilas. (mezeosiloş). Localitate în Ungaria (Fejér), la SV de localitatea Sár-bogárd.Mezőtárkány. (mezeotarcani). Localitate în Ungaria (Heves), la SE de oraşul Eger.Mezőtúr. (mezeotur). Oraş în ESE Un-gariei (Jász-Nagykun-Szolnok), la SE de oraşul Szolnok.Mezőzombor. (mezeozombor). Localitate situată în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la E de localitatea Szerencs.Mezsdurecsenszk. (mejdurecensc). Local-itate în Siberia (Rusia), lângă oraşul No-vokuzneţk.Mezsdusarszkij. (mejdusarschii). Insulă (748 kmp) rusească situată în Marea Bar-ents (Oceanul Arctic), la SV de insula No-vaia Zemlea.Mezzocorona. (meţocorona). Localitate în NE Italiei, pe râul Adige. Are o hidrocen-trală.Mezzola. (meţola). Lac (5,85 kmp) N Ital-iei, la NE de lacul Como.Mezzoldo. (meţoldo). Localitate în N Ital-iei, la E de lacul Como.Mezzolombardo. (meţolombardo). Local-itate în N Italiei, la NNV de oraşul Trento.

Mezzovico. (meţovico). Localitate în S Elveţiei, la E de lacul Maggiore şi la N de lacul Lugano.Mfiss. Localitate în E Marocului, la graniţa cu Algeria, centru de extracţie a plumbului.Mfuwe. (mfuue). Localitate în ENE Zam-biei, pe râul Luangwa, la NNV de oraşul Chipata.Mhamid. Localitate în SE Marocului, într-o oază, la frontiera cu Algeria.Mhow. (mau). Oraş în V Indiei, la SV de oraşul Indore.Mi. (mii). Insulă japoneză situată în SE Mării Japoniei, la SV de insula Honshu.Miajadas. (miahadaz). Localitate în VSV Spaniei, la NE de oraşul Badajoz şi la SE de oraşul Cáceres.Miami. (maiemii). 1. Localitate în S.U.A. (Arizona), la ESE de oraşul Phoenix. 2. Oraş aflat în SE S.U.A. (Florida), port pentru pasageri la Golful Biscayne al Oceanului Atlantic. Are circa 400 000 loc şi împreună cu suburbiile Miami Beach, Palm Beach, Hialeah, North Miami, Corale Gables, Miami Springs ş.a., circa 2 milioane loc. Este renumită staţiune bal-neoclimaterică. A fost fundat de spanioli în 1567. A fost lovit de mai multe ori de uragane. 3. Canal fluvial în S.U.A., ce tra-versează oraşul Miami (Florida).Miami Beach. v. Miami.Miamisburg. (maiamiisbeor). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Ohio, la SV de oraşul Dayton şi la NE de oraşul Cincin-nati.Miami Shores. (maiamii şors). Cartier al oraşului Miami (Florida).Miami Springs. (maiamii springs). Cartier al oraşului Miami (Florida).Mianeh. Localitate în NV Iranului, pe râul Qizil Uzun, la SE de oraşul Tabriz.Mianella. Localitate în Italia, lângă oraşul Napoli.Miangas (Paimas). Insulă indoneziană situată în Oceanul Pacific, la SE de insula filipineză Mindanao.Miani. (mianii). Localitate în V Indiei, pe ţărmul Mării Arabiei, în V peninsulei Kathiawar.Miano. Localitate în Italia, situată în apropierea oraşului Napoli.Mianmar. v. Myanmar.

89

Mianwali. (mianualii). Localitate în Pak-istan, pe fluviul Indus, la SV de oraşul Rawalpindi.Mianyang. (mianiang). Oraş în China, la NE de oraşul Chengdu.Miaoli. (miaolii). Localitate în V insulei Taiwan (China), la strâmtoarea Taiwan. Este centru de prelucrare a ţiţeiului.Miaotao. 1. Insule chineze situate între strâmtorile Pohaj (la N) şi Miaotao (la S) şi respectiv între golful Pohaj (la V) şi Marea Galbenă (la E). 2. Strâmtoare mar-ină situată între peninsula Santung (la S) şi insulele cu acelaşi nume (la N).Miass. 1. Oraş în Rusia siberiană, la E de Munţii Ural, la SV de Celeabinsk. Are circa 175 000 loc. Centru minier (aur, talc şi marmură) şi industrial. 2. Râu (647 km, 23 220 kmp) în Siberia (Rusia), afluent al râului Iset (iar acesta al râului Tobol). Iar se mai spune Miass Iset (Miassz Iszety). Miass Iset. v. Miass (2).Miasteczko Krajeńskie. (miasteţco craienschie). Localitate în NV Poloniei, pe râul Notéc, la V de oraşul Bydgoszcz.Miastko. Localitate în NV Poloniei, pe râul Wieprza, la S de oraşul Słupsk.Miazzina. (miaţina). Localitate aflată în N Italiei, la V de lacul Maggiore.Mica. Comună în jud. Cluj, la poalele Dealurilor Jimborului, la confluenţa Someşului Mic cu Someşul Mare, cu peste 3 600 loc. Este comună suburbană a Deju-lui (v.). Satul reşedinţă este atestat din 1330. În satul Mănăstirea se găsesc o bis-erică din secolul XIII (în stil romanic), una ortodoxă (1520) şi un castel (1593). 2. Co-mună în jud. Mureş, în Podişul Târ-navelor, pe Târnava Mică, cu peste 4 600 loc. Aici se practică viticultura. În satul principal (atestat 1376) se află un conac din secolul XVIII, la Abuş un castel în stil baroc (sec. XVII), o biserică de lemn (sec. XVIII). În septembrie 1944 aici au avut loc lupte grele cu germanii. Satele compo-nente: Mica, Abuş, Căpâlna de Sus, Ceuaş, Deaj, Hărănglab, Şomoştelnic.Micăsasa. Comună în jud. Sibiu, în Podişul Târnavelor, pe Târnava Mare, cu circa 2 300 loc. În satul Micăsasa (atestat 1267) se află o biserică romano-catolică (sec. XIII), Castelul Brukenthal (1500). Aici Gh. ŞIncai a înfiinţat o şcoală cu predare în limba română (1787). Satele

componente: Micăsasa, Chesler, Ţapu, Văleni.Micay. (micai). Localitate în VSV Columbiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Buaneventura şi de oraşul Cali.Micene (Mykenai, Mykéne). Oraş străvechi în N Agolidei (Grecia), în NE peninsulei Peloponez. Ruinele sale au fost scoase la zi de către H. Schliemann în anul 1876. A fost, după "Iliada" sediul lui Agamemnon şi a fost distrus de dorieni în secolul XII î.e.n.Miceşti. Comună în jud. Argeş, în S Dealurilor Argeşului, pe Râu Doamnei. Are circa 3 800 loc. Se practică pomicul-tura. La Păuleasca se află un conac (ante 1746) şi o biserică (1796) iar la Purcăreni o altă biserică din 1779. Satele compo-nente: Miceşti, Brânzari, Păuleasca, Pur-căreni.Miceştii de Câmpie. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, în Colinele Comlodului, cu circa 1 300 loc. Satele componente sunt: Miceştii de Câmpie (atestat 1329), Fântâniţa (atestat în 1297), Visuia.Mičevec. (miceveţ). Localitate în Croaţia, lângă oraşul Zagreb.Michafany. (micafani). Localitate în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SSV de oraşul Trebišov.Michal nad Žitavou. (mical nad jitavu). Localitate în SSV Slovaciei, la SE de oraşul Nitra.Michal na Ostrove. (mical na ostrove). Localitate în SV Slovaciei, la NV de oraşul Dunajská Streda şi la SE de Bratislava.Michalovce. (micalovţe). Oraş în E Slova-ciei, la NE de oraşul Trebišov.Michałowice. (micavoviţe). Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).Michałowo. (micavovo). Localitate în NE Poloniei, la graniţa cu Belarus, la SE de oraşul Białistok.Michelau. (michelau). Localitate în partea central-nordică a Luxemburgului, pe râul Clerve (afluent al râului Sure), la N de oraşul Ettelbrück.Micheldorf. (micheldorf). Localitate în centrul Austriei, pe râul Krems, la SV de oraşul Steyr.Michendorf. (michendorf). Localitate în ENE Germaniei, la SV de Berlin.

90

Michigan. (mişigăn). 1. Lac în America de Nord, în NE S.U.A., în sistemul Mar-ilor Lacuri, la altitudinea de 177 m. Are suprafaţa de 58 100 kmp, adâncimea max-imă 281,5 m, 517 km lungime (de la N la S), 190 km lăţime maximă. Comunică cu Lacul Huron prin strâmtoarea Mackinac şi printr-un canal navigabil cu fluviul Mis-sissippi. Pe malurile sale se găsesc oraşele Chicago şi Milwaukee. 2. Stat în NNE S.U.A., în peninsula Lower. Are 250 500 kmp, circa 10 milioane loc, centrul său ad-ministrativ fiind oraşul Lansing. 3. Canal fluvial ce traversează oraşul Chicago (S.U.A.) şi se leagă de lacul Michigan.Michigan City. (mişighen sitii). 1. Locali-tate în S.U.A. (Indiana), pe malul S al lac-ului Michigan, la ESE de oraşul Chicago. 2. Localitate în S.U.A. (Mississippi), la ESE de oraşul Memphis.Michipicoten. (mişipicoten). Insulă cana-diană situată în ENE lacului Superior.Michipicoten Harbour. (mişipicoten har-bur). Localitate în SSE Canadei, pe malul NE al lacului Superior.Michle. (micle). Cartier al oraşului Praga (Cehia).Michoácan. (micioacan). Stat în SV Mex-icului, având suprafaţa de 59 900 kmp şi circa 4 milioane loc. Centrul administrativ este Morelia.Michów. (micof). Localitate în E Poloniei, pe râul Wieprz, aşezată la NV de oraşul Lublin.Miciurin (Micsurin). Localitate în SE Bulgariei, pe ţărmul Mării Negre, la SE de Burgas.Micsurin. v. Miciurin.Micsurinsk. (miciurinsc). Oraş în Rusia europeană, la SE de Moscova.Micleşti. Comună în jud. Vaslui, în Podişul Central Moldovenesc, pe râul Vaslui, cu circa 3 000 loc. Se cultivă pomicultura fructiferi. Aici se află rezer-vaţia botanică Movila lui Burcel. Satele deţin biserici vechi: Chirceşti (1809-1810), Micleşti (1830) iar Popeşti are o biserică de lemn (1795). Satele compo-nente: Micleşti, Chirceşti, Popeşti.Micronezia, Statele Federate ale Mi-croneziei (The Federated States of Mi-cronesia). Stat insular în Pacificul Central (Micronezia), la E de arhipelagul Filipine. Are suprafaţa de 707 400 kmp şi circa 110

000 loc. Capitala este Palikir situată în in-sula Pohnpei. Cuprinde patru state (grupuri insulare), situate în sectorul estic al arhipelagului Caroline, respectiv arhipelagul Senyavin, care cuprinde insula Pohnpei (fost Ponape) şi 162 insule corali-gene, arhipelagul Chuuk (Truk) cu 294 in-suliţe (cu suprafaţa de 127,2 kmp), arhipelagul Kosrae (Kusaie) cu cinci in-sule (109,6 kmp) şi arhipelagul Yap (patru insule muntoase şi 141 insule mici, cu suprafaţa totală de 118,9 kmp). Clima este tropical-oceanică, cu temperaturi ridicate şi precipitaţii bogate (4 000 mm/an). Veg-etaţia este dominată de plamieri şi ba-nanieri. Este stat suveran.Micula. Comună în jud. Satu Mare, în Câmpia Soomeşului, pe Tur, cu circa 4 000 loc. Are o rezervaţie de cerbi lopătari. Este o biserică (1838) reformată în satul Micula. Satele componente sunt: Micula (centrul de comună), Bercu Nou, Micula Nouă.Micul Colorado. v. Little Colorado.Micul St. Bernard. Pas (2 188 m) în Alpii Savoiei, între Italia şi Franţa, la S de Mont Blanc.Micul Minch. (minci). Strâmtoare în cadrul arhipelagului Hebride, între insulele Uist la V şi Skye la E.Micul Nefud, Deşertul. Deşert al Arabiei Saudite situat la E de capitala ţării.Midar. Localitate în N Marocului, la SV de oraşul Nador.Middelburg. (midălburg). 1. Localitate în NE Republicii Africa de Sud, la ESE de oraşul Pretoria. 2. Oraş în SV Olandei, la V de oraşul Goes.Middelfart. Localitate în V insulei Fyn (Danemarca), la strâmtoarea Beltul Mic.Middelharnis. Localitate în SV Olandei, în insula Overflakke, la braţul Haringvliet al râului Maas.Middelkerke. Localitate în V Belgiei, pe ţărmul Mării Nordului, la SV de oraşul Ostende.Middenmeer. Localitate în NV Olandei, în regiunea Friensland de Vest, la SE de oraşul Den Helder.Middin. Localitate în V Iordaniei, la ESE de lacul Marea Moartă.Middlebury. (midălbării). Localitate în NE S.U.A. (Vermont), la SE de lacul Champlain şi la S de oraşul Burlington.

91

Middle Ground. (midlî grund). Insulă in-diană situată în golful Mumbai (Marea Arabiei), la SE de oraşul Mumbai.Middleport. (midălport). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Ohio, la SE de oraşul Columbus.Middlesboro. (midălsboro). Localitate în S.U.A. (Kentuky), la NE de lacul de acu-mulare Cheroke şi la NNE de oraşul Knoxville.Middlesbrough. (midălzbro). Oraş situat în E Angliei (Marea Britanie), în conur-baţia Teesside, la SE de oraşul Newcastle upon Tyne, port la estuarul Tees (Marea Nordului), cu peste 140 000 loc. Oraşul este industrial.Middleton. (midăltăn). 1. Localitate în Australia (Queensland), la SV de oraşul Richmond. 2. Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Wolver-hampton. 3. Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), la E de oraşul Memphis. 4. Recif în Oceanul Pacific, la E de Aus-tralia, la SE de oraşul Brisbane.Middleton in Teesdale. (midăltăn in tizdel). Localitate aflată în N Angliei (Marea Britanie), pe râul Tees, la SV de oraşul Newcastle upon Tyne.Middletown. (midăltaun). 1. Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SV de oraşul Shrewsbury. 2. Oraş situat în S.U.A. (Connecticut), pe râul Connecticut, la E de oraşul Meriden. 3. Localitate în S.U.A. (Delaware), în N peninsulei Delaware, la NE de oraşul Baltimore. 4. Oraş în S.U.A. (New Jersey), la SSE de oraşul Jersey City, pe ţărmul Oceanului Atlantic. 5. Lo-calitate în S.U.A. (New York), la SV de oraşul Newburg. 6. Oraş în S.U.A. (Ohio), la NE de oraşul Cincinnati.Middlewich. (midăluici). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Birmingham.Mideli. (midelii). Localitate în ENE Marocului, centru de exploatare a plumbu-lui.Midelt. Localitate în E Marocului, la SE de oraşul Fés.Midia. Cap pe litoralul românesc al Mării Negre, la N de Constanţa. Separă două tipuri de ţărmuri, cel înalt cu faleză (în S) şi cel jos cu plajă, cordoane, perisipuri şi lagune (în N). Aici debuşează canalul

Poarta Albă-Năvodari-Midia (ramificaţie a canalului Dunăre-Marea Neagră).Midjar. (midiar). Vârf (2 168 m) în Munţii Balcanii de Vest, la frontiera Bul-garia-Serbia.Midland. (midlănd). 1. Localitate în Canada (Ontario), la NV de Toronto. 2. Oraş în S.U.A. (Michigan), la V de lacul Huron şi la NV de oraşul Bay City. 3. Oraş în S S.U.A. (Texas), la SV de oraşul Lubbock.Midlothian. (midloşăn). Regiune admin-istrativă în S Scoţiei (Marea Britanie), la SE de oraşul Edinburgh, cu centrul la Lin-litghow.Midlovary. (midlovarii). Localitate în SE Cehiei, pe Vltava, la SE de oraşul Písek, centru de exploatare a lignitului.Midnapure. Oraş în NE Indiei, la VSV de oraşul Calcutta.Midongy du Sud. (midongi diu sud). Lo-calitate în SE Madagascarului, la NV de oraşul Fort-Dauphin.Midour. (midur). Râu în SV Franţei, aflu-ent al râului Adour.Midskog. Localitate în centrul Suediei, la SE de oraşul Östersund. Are o hidrocen-trală.Midsland. Localitate în S insulei Ter-schelling (Olanda), pe ţărmul Mării Watt.Midsommarkransen. Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.Mid-Valley. (midvelii). Regiune în ESE S.U.A. (Mississippi şi Tennessee), la E de fluviul Mississippi.Midway. (midvei). Două insule coraligene mici (Eastern Island şi Sand Island) în Oceanul Pacific, la 2 100 km NV de Hawaii. Suprafaţa 5,2 kmp; aparţin S.U.A. din anul 1867. Aici americanii i-au învins pe japonezi în iunie 1942.Midwest. (miduest). Localitate în S.U.A. (Wyoming), la NNE de oraşul Casper.Midwie. (midvie). Lac în NV Poloniei, la SE de oraşul Szczecin.Midwolde. (midvolde). Localitate în NNE Olandei, la SSV de oraşul Gröningen.Midyat. Localitate în SE Turciei asiatice, la E de oraşul Mardin.Midye. Localitate în E Turciei europene, pe ţărmul Mării Negre, la NV de Istanbul şi de localitatea Istrança.

92

Midžor. (midjor). Vârf (2 169 m) în E Serbiei, la graniţa cu Bulgaria, în Munţii Csiprevc.Mie. Regiune în SSV insulei Honshu (Japonia), în peninsula Kii, cu centrul la Osaka.Miechow. (miecof). Localitate în SE Poloniei, la NE de oraşul Cracovia.Miechowice. (miecoviţe). Localitate în Polonia, în Silezia Superioară, la V de oraşul Bytom.Mieders. (miiderz). Localitate în V Aus-triei, la SV de oraşul Innsbruck.Miedwie. (miedvie). Lac (36,7 kmp) în NV Poloniei, pe râul Płonia, la SE de oraşul Szczecin.Miedzeszyn. (miedzesin). Cartier al oraşu-lui Varşovia (Polonia).Miedziane. Vârf (2 233 m) în Munţii Tatra (Slovacia).Międzybórz. (miedziborţ). Localitate în Polonia, la NE de oraşul Wrocław.Międzychód. (miedziciod). Localitate în V Poloniei, pe râul Warta, la NV de oraşul Poznan.Międzylesie. (miedzilesie). 1. Localitate în SV Poloniei, la graniţa cu Cehia, la SSE de oraşul Wałbrzych. 2. Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).Międzyrzec Podlaski. (miedzirzeţ pod-laschii). Localitate în E Poloniei, pe râul Krzna (afluent al Bugului), la SE de oraşul Siedlce.Międzyrzecz. (miedzirzeţ). Localitate în V Poloniei, pe râul Obra, la V de oraşul Poz-nan.Międzyzdroje. (miedzizdroie). Localitate în NV Poloniei, pe ţărmul Mării Baltice, la NV de oraşul Szczecin.Miehikkälä. (miehiichele). Localitate în SE Finlandei, la graniţa cu Rusia, la NE de oraşul Kotka.Miejska Górka. (mieisca gorca). Locali-tate în VSV Poloniei, la jumătatea dis-tanţei dintre oraşele Poznan (la N) şi Wrocław (la S).Miélan. (miela). Localitate în SV Franţei, pe râul Baïse (afluent al fluviului Garonne), la SV de oraşul Toulouse şi la NE de oraşul Tarbes.Mielec. (mieleţ). Localitate în SE Poloniei, pe râul Wisloka, la SV de oraşul Stalowa Wola.

Mielelek. Localitate în SV insulei Noua Britanie (Papua-Noua Guinee), pe ţărmul Oceanului Pacific.Mielnik. Localitate în E Poloniei, pe râul Bug, la NE de oraşul Siedlce.Mielville. (milvil). Localitate situată în SV Elveţiei, la SE de lacul Geneva. Are o hidrocentrală.Mienjang. (miengiang). Oraş în centrul Chinei, pe râul Fucsiang, la NE de oraşul Csengtu.Mienning. Localitate în partea central-su-dică a Chinei, la N de oraşul Hszicsang.Miercurea-Ciuc. Municipiu în jud. Harghita, în Depresiunea Ciuc, pe Olt, cu peste 46 000 loc. Este centrul jud. Harghita. Centru industrial, a fost menţionat documentar în 1427, oraş în 1558 şi municipiu în 1979. Are ca local-ităţi componente: ciba, Harghita-Băi (staţiune balneoclimaterică), Jigodin-Băi (altă staţiune balneoclimaterică). Păuleni-Ciuc constituie comună suburbană cu satele componente: Păuleni-Ciuc, Delniţa, Şoimeni.Miercurea Nirajului. Comună în jud. Mureş, pe Niraj, cu circa 6 000 loc. Aici se exploatează gazele naturale şi se prac-tică viticultura. În satul principal se află o biserică reformată (sec. XV) şi o biserică de lemn (1843) iar la Moşuni o altă biser-ică reformată (1760). Satele componente sunt: Miercurea Nirajului, Beu, Du-mitreştii, Lăureni, Moşuni, Şardu Niraju-lui, Tâmpa, Veţa.Miercurea Sibiului. Oraş (din anul 2004) în jud. Sibiu, în Podişul Secaşelor, pe Se-caş, cu circa 4 300 loc. Se practică pomi-viticultura. Aici se află o staţiune balneo-climaterică sezonieră. La Apoldu de Sus au fost descoperite vestigii neolitice hall-stattiene şi un tezaur monetar imperial ro-man (din perioada 189-180 şi din anul 41 î.e.n.). În satul principal (menţionat la 1290-1301) se află o biserică (sec. XIII), o cetate ţărănească (sec. XVI-XIX), o biser-ică ortodoxă (sec. XIX) şi casa memorială "Cornel Medrea". Satele componente: Apoldu de Sus, Dobârca.Mieres. (mierez). Oraş în NV Spaniei, la SE de oraşul Oviedo.Mieroszów. (mierosof). Localitate în SV Poloniei, la graniţa cu Cehia, la SV de oraşul Wałbrzych.

93

Mierovo. Localitate în SV Slovaciei, aproape de oraşul Bratislava.Miersdorf. (mierzdorf). Cartier al Berlin-ului (Germania).Mierzeszyn. (mierzesin). Localitate în N Poloniei, la SV de oraşul Gdansk.Miesbach. (miezbac). Localitate în SE Germaniei, pe râul Mangfall, la SV de oraşul Rosentheim şi la SE de oraşul München.Miesso. Localitate în SE Etiopiei, la E de oraşul Addis Abeba şi la SV de oraşul Diredawa.Mieszkowice. (miescoviţe). Localitate în VNV Poloniei, la V de oraşul Gorzów.Mifflintown. (minflintăun). Localitate în NE S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Juni-ata, la E de oraşul Altoona.Mifoli. (mifolii). Localitate în SV Alban-iei, pe râul Vjosa, la NNE de oraşul Vlora.Migdal Ashqelon. (migdal aşchelon). Oraş în V Israelului, la S de oraşul Tel Aviv.Miging. Localitate situată în zona de dis-pută India-China, pe Brahmaputra.Miglen. Localitate în ESE Bulgariei, la NV de oraşul Burgas.Miglizs. (miglij). Localitate în centrul Bulgariei, la NV de oraşul Stara Zagora.Mignano. (miniano). Localitate în Italia peninsulară, la SV de oraşul Campobasso.Migole. Localitate în centrul Tanzaniei, pe râul Ruaha, la NV de oraşul Mikumi.Miguel Auza. (mighel ausa). Localitate situată aproximativ în partea central-nordică a Mexicului, la ENE de oraşul Du-rango.Migues. (mighez). Localitate în S Uruguay-ului, la NE de oraşul Montev-ideo.Miha Chakaja. (miha ciacaia). Localitate în V Gruziei, la V de oraşul Kutaisi.Mihai Bravu. 1. Comună în jud. Giurgiu, în Câmpia Burnazului, pe râul Neajlov, pe malul de SV al lacului Comana, cu peste 2 600 loc. Satele componente: Mihai Bravu. 2. Comună în jud. Tulcea, la poalele NE ale Podişului Babadag, pe râul Taiţa, cu circa 2 800 loc. Aici se exploatează cal-care şi porfire. Satele componente sunt: Mihai Bravu, Satu Nou, Turda.Mihai Eminescu. Comună situată în jud. Botoşani, pe râul Drăcşani. Are peste 6 500 loc. Reşedinţa este satul Ipoteşti. Aici

au fost descoperite vestigii neolitice şi din Epoca fierului; se află un parc dendrologic şi muzeul memorial "Mihai Eminescu" (la Ipoteşti). La Cucorăni (1818-1819) şi la Ipoteşti (1825) sunt biserici vechi iar la Cerviceşti o biserică de lemn (1787). La Baisa în fiecare iulie are loc un festival folcloric. Satele componente sunt: Ipoteşti, Baisa, Cătămăreşti, Cătărămeşti-Deal, Cerviceşti, Cerviceşti-Deal, Cu-corăni, Manoleşti, Stânceşti.Mihail Kogălniceanu. 1. Comună în jud. Constanţam cu circa 9 900 loc. Are un aeroport internaţional pentru Constanţa. Satele componente: Mihail Kogăliceanu, Oituz, Palazu Mic, Piatra, Sibioara. 2. Co-mună în jud. Ialomiţa, în Bărăgan, pe râul Ialomiţa, cu peste 6 200 loc. La Luciu se află o biserică (1854-1862) şi tot aici a fost descoperit un opaiţ din bronz (sec. VI). Satele componente sunt: Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiţei, Hagieni, Luciu. 3. Comună în jud. Tulcea, la poalele Dealurilor Tulcei, pe Teliţa, cu circa 3 700 loc. Aici se află un aeroport ce deşerveşte oraşul Tulcea. Se exploatează calcarul. Aici a fost descoperit un tezaur (sec. XIII-XIV). Satele componente: Mi-hail Kogălniceanu, Lăstuni, Rândunica.Mihailov (Mihajlov). Localitate în Rusia europeană, la SE de oraşul Moscova şi la NE de oraşul Tula.Mihailovgrad. Oraş în NV Bulgariei, în Platforma Prebalcanică la 80 km N de Sofia, cu circa 60 000 loc. Este piaţă agri-colă.Mihai Viteazu. 1. Comună în jud. Cluj, pe Arieş, cu peste 5 800 loc. Este comună suburbană a municipiului Turda. La Cheia se exploatează gipsul. În satul principal (atestat 1332) se află o biserică reformată (1674-1684), una romano-catolică (sec. XIX) şi una unitariană (sec. XVIII-XIX) iar la Corneşti o biserică romano-catolică (din 1774). Satele componente sunt: Mihai Viteazu, Cheia, Corneşti. 2. Comună în jud. Constanţa, pe ţărmul de V al lacului Sinoie, cu circa 3 300 loc. Satele compo-nente: Mihai Viteazu, Sinoie.Mihajlov. (mihailov). 1. v. Mihailov. 2. Insulă situată la E de Antarctica, în Marea Davis (Oceanul Indian).Mihajlovgrad. (mihailovgrad). v. Mi-hailovgrad.

94

Mihajlovka. (mihailovca). 1. Localitate în ESE Republicii Moldova, la S de oraşul Chişinău. 2. Oraş în S Rusiei europene, pe râul Medvegyica, la NV de oraşul Vol-gograd.Mihajlovszkij. (mihailovschii). Localitate în Rusia siberiană, la SV de oraşul Bar-naul.Miháld. Localitate în Ungaria (Zala), la E de oraşul Nagykanizsa.Mihaliççik. (mihalicic). Localitate în NV Turciei asiatice, la V de oraşul Ankara.Mihaljevci. (mihal ievţii). Localitate în Croaţia, la NNV de oraşul Slavonska Požega.Mihalkovo. Localitate în SSV Bulgariei, pe râul Vicsa, la SV de oraşul Plovdiv.Mihalţ. Comună în jud. Alba, pe Târnava, cu peste 3 500 loc. Aici se exploatează nisip. În 1848 aici a avut loc o luptă între ţăranii români şi oastea nemeşimii maghiare ("Măcelul de la Mihalţ"). Satele componente: Mihalţ, Cistei, Obreja, Zărieş.Mihályfa. (mihaifo). Localitate în Ungaria (Veszprém), la NV de oraşul Tapolca.Mihálygerge. (mihaigherghe). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la graniţa cu Slo-vacia, la NV de oraşul Salgótarján.Mihályháza. (mihaihazo). Localitate în Ungaria (Veszprém), la SV de oraşul Pápa.Mihályi. (mihaii). Localitate în NV Un-gariei (Győr-Moson-Sopron), la SE de oraşul Kapuvár.Mihara. Localitate în SV insulei Honshu (Japonia), port la Marea interioară, la NE de oraşul Hroshima.Mihăeşti. 1. Comună în jud. Argeş, în regiunea de contact a Piemontului Cân-deşti cu Dealurile Argeşului, pe Râul Târ-gului, cu circa 5 700 loc. Aici se găseşte un parc dendrologic (57,5 ha) din 1895 cu exemplare de brad cucazian, stejar roşu, gorun, arborele pagodelor (Ginkgo biloba) etc. Satele Valea Bradului (1767) şi Furni-coşi (1810) au biserici vechi. Satele com-ponente sunt: Mihăeşti, Drăghici, Furni-coşi, Rudeni, Valea Bradului, Valea Popii, Văcarea. 2. Comună în jud. Olt, în Câmpia Boian, cu circa 2 100 loc. Se cul-tivă viţă de vie. Satele Buşca (1847) şi Mihăeşti (1864-1869) au biserici vechi. Satele componente sunt: Mihai Viteazu,

Mihăeşti, Buşca. 3. Comună în jud. Vâl-cea, în Subcarpaţii Olteniei, pe Olt, cu circa 6 200 loc. Satul Buleta este reşedinţa comunei. Aici se află o centrală electrică şi de termoficare (207,5 MW), o hidrocen-trală (45 MW) şi o uzină de produse sodice (în satul Govora). La Govora se află o mănăstire cu acelaşi nume, cu o bis-erică (1492-1496) unde a funcţionat o ti-pografie unde au fost publicate diferite cărţi. Satele componente sunt: Buleta, Ar-sanca, Bârseşti, Govora, Gurişoara, Măgura, Mihăeşti, Munteni, Negreni, Rugetu, Scărişoara, Stupărei, Vulpueşti.Mihăileni. 1. Comună în jud. Botoşani, pe stânga Siretului, cu aproape 4 700 loc. Satele comunei deţin fie biserici de lemn (Talpa-1772, Cândeşti-1777, Călineşti-sec. XIX), fie de zid (Pârâu Negru-1795, Mihăileni-1839-1842, Cândeşti-1853-1892, Viţcani-1857). Satele componente: Mihăileni, Călineşti, Cândeşti, Pârâu Ne-gru, Rogojeşti, Talp, Viţcani. 2. Comună în jud. Harghita, în NE Depresiunii Ciuc, pe Olt, cu peste 2 600 loc. La Mihăileni (atestat 1333) se află o biserică romano-catolică (sec. XV), un conac (sec. XIX). Satele componente: Mihăileni, Livezi, Nădejdea, Văcăreşti. 3. Comună în jud. Sibiu, în Podişul Hârtibaciului, cu peste 1 000 loc. La Metiş se găsesc o cetate ţărănească (sec. XV-XVI) cu o biserică evanghelică de incintă (1863). Satele com-ponente: Mihăileni, Metiş, Moardăş, Răvăşel, Şalcău.Mihăileşti. 1. Oraş în jud. Giurgiu, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe Argeş, cu peste 7 100 loc. Are un lac de acumulare (1 013 ha). Deţine vestigii din epocile bronzului şi fierului şi respectiv din pe-rioada geto-dacică (la Popeşti). A fost declarat oraş în 1989. La Popeşti se află o biserică (1714) şi un conac (sec. XIX) iar la Novaci (1688-1689) şi Drăgănescu alte biserici. Satele componente: Drăgănescu, Novaci, Popeşti. 2. Comună în jud. Buzău, în V Câmpiei Bărăganului, pe râul Sărata şi pe malul lacului Amaru, cu circa 3 600 loc. Satele componente sunt: Mi-hăileşti, Colţăneni, Florica, Mărgineanu, Satu Nou.Mihălăşeni. Comună în jud. Botoşani, cu peste 2 500 loc. Deţine iazuri şi heleşteie. Are un conac (sec. XIX). Satele compo-

95

nente: Mihălăşeni, Caraiman, Năstase, Ne-greşti, Păun, Sarata, Slobozia Silişcani.Miheşu de Câmpie. Comună în jud. Mureş, cu aproape 2 500 loc. În satul prin-cipal (atestat în 1293) sunt iazuri şi heleşteie. Sate componente: Miheşu de Câmpie, Bujor, Cirhagău, Groapa Rădăii, Mogoaia, Răzoare, Şăuliţa, Ştefanca.Mihla. Localitate în centrul Germaniei, la SSV de oraşul Mülhausen şi la NV de Er-furt.Miho. Râu în ENE Chinei, cu vărsare în golful Lajcsou (Golful Pohaj).Miholec. (miholeţ). Localitate în Croaţia, la SE de oraşul Varaždin.Mihran. Localitate în S Iranului, la SE de oraşul Shiraz şi la NE de oraşul Bandar-Charak.Mijáne. (migiane). Localitate situată în NV Iranului, la SE de lacul Urmia şi de oraşul Tebriz.Mijang. (migiang). Localitate în SE Cor-eii de Sud, la SE de oraşul Tegu.Mijares. (mihares). Râu (104 km) în E Spaniei, cu vărsare în Marea Mediterană la S de oraşul Castellon.Mijdrecht. (miidrect). Localitate aflată în Olanda, la S de oraşul Amsterdam.Mijoux. (miju). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la SE de oraşul Be-sançon.Mijükou. (migiucou). Localitate în NE Chinei, la E de capitala ţării.Mijün. (migiun). Localitate în NE Chinei, la NE de capitala Beijing.Mike. Localitate în Ungaria (Somogy), la NE de localitatea Nagyatád.Mikebuda. (michebudo). Localitate în Ungaria (Pest), la VSV de oraşul Cegléd.Mikekarácsonfa. (miche coracioni fo). Localitate în V Ungariei (Zala), la SSV de oraşul Zalaegerszeg.Mikene. v. Micene.Mikepércs. (michepierci). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), la S de oraşul De-brecen.Miki. (michii). Localitate în SSV insulei Honshu (Japonia), la NV de oraşul Kobe.Mikindani. (michindanii). Localitate în SE Tanzaniei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Lindi.Mikkeli. (michelii). 1. Localitate în SE Finlandei, la NV de lacul Saimaa. 2.

Regiune în SE Finlandei, cu centrul la lo-calitatea cu acelaşi nume.Miklăuşeni (Miclăuşeni). Localitate în Republica Moldova, pe râul Kogilnic, la V de capitala Chişinău.Miklavec. (miclaveţ). Localitate aflată în Croaţia, pe râul Mura, la graniţa cu Slove-nia, la NV de oraşul Čakovec.Mikleuš. (micleuş). Localitate în Croaţia, la SE de oraşul Podravska Slatina.Miklósfa. (micloşfo). Localitate în VSV Ungariei (Zala), situată la S de oraşul Nagykanizsa.Miklósi. (micloşii). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de Balaton şi la SE de lo-calitatea Nágocs.Mikófalva. (micofolvo). Localitate în Un-garia (Heves), pe râul Eger, la NNV de oraşul Eger.Mikóháza. (micohazo). Localitate în Un-garia (Borsod-Abaúj-Zemplén), la fron-tiera cu Slovacia, la NV de oraşul Sátoral-jaúljhely.Mikolaiv (Mikolajiv, Nicolaev). Oraş în S Ucrainei, port fluvio-maritim la limanul Bugului de Sud al Mării Negre, la NE de Odessa. Are peste 515 000 loc. Fundat în 1788, deţine şantiere navale.Mikołajki. (micovaichii). Localitate în NE Poloniei, pe malul N al lacului Sniardwy.Mikołów. (micovof). Localitate în S Poloniei, la SV de oraşul Katowice.Mikonosz. (miconos). Insulă grecească aflată în arhipelagul Ciclade din Marea Egee.Mikósszéplak. (micosieploc). Localitate în V Ungariei (Vas), la NE de Za-laegerszeg.Mikoszewo. (micosevo). Localitate în N Poloniei, pe Vistula, la golful Gdansk (Marea Baltică).Mikre. Localitate în NNV Bulgariei, la SSV de oraşul Pleven.Mikrón Déreion. Localitate în NE Gre-ciei, la hotarul cu Bulgaria.Mikronézia. v. Micronezia.Mikrot-Timna. Localitate în S Israelului, centru de exploatare a cuprului.Mikstat. Localitate în S Poloniei, la SE de oraşul Ostrów.Mikulczyce. (miculţiţe). Localitate în S Poloniei, în Silezia Superioară, la N de oraşul Zabrze.

96

Mikulić. (miculici). Localitate în Croaţia, la NV de oraşul Zagreb.Mikulov. Localitate în SE Cehiei, la graniţa cu Austria, la S de oraşul Brno.Mikulovice. (miculoviţe). Localitate în NE Cehiei, la graniţa cu Polonia, la NV de oraşul Opava.Mikumi. (micumii). Localitate în E Tan-zaniei, pe râul Rufiji, la SV de Dar es Salaam.Mikuni. (micunii). Munte (2 578 m) situat în centrul insulei Honshu (Japonia).Mikura. Insulă japoneză situată în Oceanul Pacific, în arhipelagul Izu Shi-chito, la S de insula Honshu.Milaca. (mileche). Localitate în S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul St. Paul, la SSE de lacul Mille Lacs.Milagro. 1. Oraş în V Ecuadorului, la E de oraşul Guayaquil, cu peste 120 000 loc. 2. Localitate în Argentina, la NV de oraşul Córdoba.Miłakowo. (mivacovo). Localitate în NNE Poloniei, pe râul Pasteka, la NV de oraşul Olsztyn.Milan. (milen). 1. Localitate în S.U.A. (Michigan), la SV de oraşul Chicago şi la VNV de lacul Erie. 2. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la N de oraşul Jackson şi la NE de oraşul Memphis.Milano. Oraş în N Italiei, centrul adminis-trativ al regiunii Lombardia. Are peste 1,3 milioane loc. A fost întemeiat la sfârşitul secolului V î.e.n. sub numele de Medi-olanum.Milanovac. (milanovaţ). Localitate în NE Croaţiei, la V de oraşul Valpovo.Milanovce. (milanovţe). Localitate în SV Slovaciei, la SE de oraşul Nitra.Milanówek. (milanovec). Localitate în Polonia, la SV de Varşovia.Milâs. Localitate în SV Turciei asiatice, la NE de oraşul Bodrum.Milaş. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, în SE Dealurilor Lechinţei, pe râurile Lech-inţa şi Archiud. Are peste 1 400 loc. Satul reşedinţă este atestat în 1315. La Comlod se găsesc o biserică reformată (sec. XVII), una ortodoxă (sec. XVII) şi un castel (sec. XVII). Sate componente sunt: Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean, Orosfaia.Milazzo. (milaţo). 1. Localitate situată în NE insulei Sicilia (Italia), la V de oraşul

Messina. Este centru de prelucrare a ţiţeiu-lui. 2. Cap în NE Siciliei (Italia), la V de oraşul Messina şi la N de localitatea cu acelaşi nume. 3. Golf al Mării Tireniene (Marea Mediterană), la E de capul omonim.Milbank. (milbenc). Localitate situată în N S.U.A. (Dakota de Sud), pe Red River, la VNV de oraşul Minneapolis.Milbridge. (milbridgi). Localitate în NE S.U.A. (Maine), pe ţărmul Oceanului At-lantic, la SE de oraşul Bangor.Milcoiu. Comună în jud. Vâlcea, la poalele Dealului Negru, pe Topolog. Are aproape 1 300 loc. În satul reşedinţă se află o biserică (1875) iar la Izbăşeşti o bis-erică de lemn (sec. XVIII). Satele compo-nente: Milcoiu, Căzăneşti, Ciuteşti, Izbăşeşti, Şuricaru, Tepşenari.Milcov. 1. Râu, afluent de dreapta al râu-lui Putna, în Câmpia Siretului Inferior, în lungime de 68 km. Izvoreşte din Sub-carpaţii Vrancei, la 720 m altitudine. În verile secetoase seacă. A format, până la Unirea din anul 1859, graniţa dintre Ţara Românească şi Moldova. 2. Comună în jud. Olt, în Câmpia Boian, pe Olt, cu circa 3 000 loc. Reşedinţa este satul Ulmi. La Ipoteşti se află o hidrocentrală (53 MW). La Milcov se află o biserică (1781). Satele componente: Ulmi, Ipoteşti, Milcovu din Deal, Milcovu din Vale, Stejaru.Milcovul. Comună în jud. Vrancea, pe râul Milcov, cu aproape 9 700 loc. În satul cu acelaşi nume se află o biserică din sec-olul XIX. Satele componente: Milcovul, Gologanu, Lămoteşti, Răstoaca.Mildenau. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Chemnitz.Mildred. (mildrăd). Localitate în NE S.U.A. (Pennsyilvania), la NV de oraşul Scranton.Mildura. (mildară). Localitate în SE Aus-traliei, la confluenţa Murray-Darling, la NE de oraşul Adelaide.Mileanca. Comună în jud. Botoşani, cu peste 3 200 loc. Constituie centru de artă populară. În satul principal, Mileanca, se află o biserică (sec. XVIII). Satele compo-nente sunt: Mileanca, Codreni, Scutari, Seliştea.Milea-Viforâta, Rezervaţia. v. Penteleu.

97

Miles City. (mils sitii). Localitate în NV S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone, la NE de oraşul Billings.Mileh Tharthar. (mile tartar). Lac în Irak, între fluviile Tigru şi Eufrat, la NV de oraşul Bagdad.Milejewo. (mileievo). Localitate în N Poloniei, la NE de oraşul Elbląg.Milejszeg. (mileiseg). Localitate în V Un-gariei (Zala), la SV de oraşul Za-laegerszeg.Miles. (maiels). Localitate în E Australiei, pe râul Condamine, la NV de oraşul Bris-bane.Miles City. (maiels sitii). Localitate în NNV S.U.A. (Montana), la confluenţa râurilor Yellowstone cu râul Tongur, la NE de oraşul Billings.Milet. Oraş grecesc fundat la sfârşitul mileniului II î.e.n., în V peninsulei Asia Mică.Miletin. Râu în România, afluent de dreapta al Jijiei, în Câmpia Moldovei (sau a Jijiei). Are lungimea de 79 km, izvorând din Şaua Bucecii.Mileto. Localitate în SV Italiei peninsu-lare, în Calabria, la SSV de oraşul Valen-tia.Miletos. Oraş în ruine situat în SV Turciei asiatice, la S de gura de vărsare a râului Menderes şi la SE de oraşul Söke.Milevo. Localitate situată aproximativ în partea centrală a Bulgariei, pe râul Tundzsa, la NE de oraşul Stara Zagora.Milevsko. Localitate în Cehia, la jumă-tatea distanţei dintre oraşele Praga (la N) şi Česke Budějovice (la S).Milewo. (milevo). Localitate în NE Poloniei, la NV de oraşul Auguszów.Milford. (milfărd). 1. Localitate în S.U.A. (Delaware), în E peninsulei Delaware, la N de oraşul Salisbury. 2. Localitate în S.U.A. (Massachusetts), la SV de oraşul Boston. 3. Localitate în S.U.A. (New Hampshire), la S de oraşul Concord. 4. Localitate în S.U.A. (Utah), la S de lacul Sevier şi la SV de oraşul Salt Lake City.Milford Haven. (milfărd havăn). Locali-tate în SV Ţării Galilor (Marea Britanie), la NV de oraşul Pembroke.Milh. Cap în NE Libiei, pe ţărmul Mării Mediterane, la NNV de localitatea Bardia.Mili, Atol. (milii). Atol în Oceanul Pa-cific, cadrul Insulelor Ratak.

Miliana. Localitate în N Algeriei, la SV de capitala Alger. Este centru de extracţie a minereurilor de fier.Milićevo brdo. (milicevo bîrdo). Vârf (279 m) lângă Zagreb (Croaţia).Milicz. (miliţ). Localitate în VSV Poloniei, pe râul Barycz, la NE de Wrocław.Milig. Localitate situată în Delta Nilului (Egipt).Miling. Localitate în SV Australiei, la NE de oraşul Perth.Milino. Localitate situată aproximativ în partea centrală a Macedoniei, la SE de oraşul Skopje.Milişăuţi. Oraş (din 2004) în jud. Suceava, în N Podişului Sucevei, în zona de confluenţă Suceava-Suceviţa. Are peste 8 700 loc., reşedinţa fiind la Bădeuţi. Până în 1976 s-a numit Bădeuţi (v.), iar între 1976 şi 1996 s-a numit Emil Bodnăraş. La Bădeuţi se află din 1487o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare. Localităţi compo-nente: Bădeuţi. Sate componente: Gara, LuncaMilitari-Chilia. Cultură a dacilor liberi din Muntenia (sec. II-III e.n.), denumită după cartierul Militari (Bucureşti) şi satul Chilia (com. Făgeţelu-jud. Olt).Miljevina. (milievina). Localitate în SE Bosniei-Herţegovinei, la SSE de oraşul Sarajevo.Miljevska. (milievsca). Vârf (1 732 m) în SE Serbiei, la graniţa cu Bulgaria, la SE de localitatea Božica.Milk. Râu (1 005,8 km) în N S.U.A. şi pe o mică porţiune în SSV Canadei, afluent al râului Missouri.Milkovo. Localitate în S peninsulei Kam-ceatka (Rusia), pe râul Kamceatka, la NV de oraşul Petropavlosk-Kamceatskii.Milk River. (milk rivăr). Localitate în SSV Canadei, pe râul Milk, la SE de oraşul Calgary.Mill. 1. Localitate în ESE Olandei, aflată la SV de oraşul Nijmegen, pe un afluent al râului Maas. 2. Insulă situată la E de con-tinentul Antarctica, în Marea Davis (Oceanul Indian).Millares. (mliares). Localitate aflată în E Spaniei, pe râul Jucar, la SV de Valencia. Aici se găseşte o hidrocentrală.Millau. (milo). Oraş în S Franţei, pe râul Tarn, la NE de oraşul Toulouse.

98

Millbrook. (milbruc). Localitate în SSE Canadei, la N de lacul Ontario, la NE de oraşul Toronto.Mill City. (mil sitii). Localitate minieră (wolfram) în S.U.A. (Nevada), la NV de oraşul Carson City.Milledgeville. (milădgevil). Localitate în SE S.U.A. (Georgia), pe râul Oconee, la SE de oraşul Atlanta.Mille Lacs. (millec). 1. Lac în S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul St. Paul. 2. Lac (264 kmp) în S Canadei, la NV de lacul Superior şi de oraşul Port Arthur.Millen. (milăn). Localitate în SE S.U.A. (Georgia), pe râul Ogeechee, la NV de oraşul Savannah.Miller. (milăr). Localitate în N S.U.A. (Dakota de Sud), la NV de oraşul Sioux Falls.Millerovo. Oraş în S Rusiei europene, la graniţa cu Ucraina, la NE de oraşul Voroşilovgrad.Millersburg. (maielsburg). 1. Localitate în S.U.A. (Ohio), la S de lacul Erie şi la SV de oraşul Akron. 2. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Susque-hanna, la NV de oraşul Harrisburg.Millevachesi. (milevaşez). Platou-podiş situat în Franţa, în V Masivului Central Francez.Mill Hill. Cartier al oraşului Londra (An-glia-Marea Britanie).Millicent. (milisănt). Localitate în SSE Australiei (Australia de Sud), pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Ade-laide.Millinocket. (milinochet). Localitate în S.U.A. (Maine), la N de oraşul Bangor.Millmerran. (milmeren). Localitate în E Australiei (Queensland), la VSV de oraşul Brisbane.Millom. Localitate în NV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei, la NV de oraşul Barrow in Furness.Millroy. (milroi). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Altoona.Millstatt. (milştat). 1. Localitate în S Aus-triei, pe malul N al lacului cu acelaşi nume, la NV de oraşul Villach. 2. Lac (13,3 kmp) situat în S Austriei, la NV de oraşul Villach.Millstone. (milston). Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SE de oraşul Lexington.

Millvale. (milvel). Localitate în Republica Africa de Sud, la NV de oraşul Johannes-burg.Millwall. (miluel). Cartier al oraşului Lon-dra (Anglia-Marea Britanie).Milly-la-Forêt. (milii la foret). Localitate în Franţa, la S de oraşul Paris.Milna. Localitate situată în V insulei Brač (Croaţia), pe ţărmul Mării Adriatice.Milnet. (milnăt). Localitate în SSE Canadei (Ontario), la NV de lacul Wanapite şi la N de oraşul Sudbury.Milo. 1. (mailău). Localitate în S.U.A. (Maine), la NV de oraşul Bangor. 2. (milo). Localitate în SV Tanzaniei, la NE de lacul Tanganyika.Milö. (mileo). Localitate în S Chinei, la SE de oraşul Kunming.Milohnić. (milonici). Localitate în V in-sulei Krk (Croaţia), la SE de localitatea Glavotok.Milolii. Localitate în SV insulei Hawaii (Hawaii-S.U.A.), pe ţărm.Miłomłyn. (mivomvin). Localitate în N Poloniei, la VSV de oraşul Olsztyn.Mílos. Insulă vulcanică, aparţinând Gre-ciei, în Marea Egee, în arhipelagul Ci-clade. Are 158 kmp. Oraşele principale sunt Mílos şi Adamas. Relieful este muntos cu altitudinea de 776 m. Clima ca şi vegetaţia sunt mediteraneene. Deţine izvoare termale. Aici a fost descoperită în 1820 renumita statuie "Venus din Milo".Miloşeşti. Comună în jud. Ialomiţa. În Câmpia Bărăgan, cu circa 3 000 loc. Satele componente sunt: Miloşeşti, Nicoleşti, Tovărăşia (?).Miloševo. (miloşevo). Localitate în S Ser-biei, în provincia Kosovo, la NV de oraşul Priština.Miloslavov. Localitate în SV Slovaciei, la SE de capitala Bratislava.Miłosław. (mivosvaf). Localitate în partea central-vestică a Poloniei, la SE de oraşul Poznan.Mílosz. v. Milos.Milota. (miloto). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu Ucraina, la NE de localitatea Kölcse.Miloti. (milotii). Localitate în VNV Al-baniei, pe râul Mati, la SE de oraşul Shko-dra.

99

Milovice. (miloviţe). Localitate în Cehia, la NE de oraşul Praha (Praga).Milow. (milov). Localitate în Germania, la V de Berlin şi la NV de oraşul Branden-burg.Milparinka. (milperinche). Localitate în SSE Australiei (New South Wales), la N de oraşul Broken Hill.Mils. (milz). Localitate în V Austriei, pe râul Inn, la VSV de oraşul Innsburck.Milt. Insulă în Oceanul Indian, la E de Antarctica, la E de Teritoriul Regina Mary.Miltach. (miltac). Localitate în SE Ger-maniei, la graniţa cu Cehia, pe râul Regen (afluent al Dunării), la NE de oraşul Re-gensburg.Miltenberg. Localitate în SSV Germaniei, la NE de oraşul Mannheim.Miltitz. (miltiţ). Localitate în E Ger-maniei, pe râul Freiberger Mulde (afluent al fluviului Elba), la NV de oraşul Dres-den.Milton. (miltăn). 1. Localitate în S.U.A. (Kansas), la SV de oraşul Wichita. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Williamsport.Milton Keynes. (miltăn cheinz). Oraş nou (1967) în S Angliei (Marea Britanie), la NV de Londra. Are aproape 200 000 loc.Milton West. (miltăn uest). Localitate în SSE Canadei, la V de lacul Ontario, la SV de oraşul Torino.Milutinovac. (milutinovaţ). Localitate în E Serbiei, pe Dunăre, aval de Defileul Dunării, în dreptul localităţii româneşti Crivina.Milville. (milvil). Localitate în ENE S.U.A. (New Jersey), la V de oraşul At-lantic City.Milwaukee. (milvochii). Oraş în N S.U.A. (Wisconsin), la N de Chicago, port la Lacul Michigan, cu circa 600 000 loc. A fost întemeiat în 1835 prin unirea local-ităţilor Juneautown şi Kilbourtown.Mimizan. Localitate în SV Franţei, pe ţăr-mul Golfului Biscaya (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul Bordeaux.Mimmaya. Localitate în N insulei Hon-shu (Japonia), la strâmtoarea Tsugaru, la NV de oraşul Aomori.Mimmenhausen. (mimenhuazen). Locali-tate în SV Germaniei, la N de lacul Bo-den.

Mimoň. (mimoni). Localitate în NNV Ce-hiei, la SV de oraşul Liberec.Mina. Localitate în SE Portugaliei, la ho-tarul cu Spania, la S de oraşul Moura.Miná. Cascadă în N Braziliei, pe râul Trombetas, afluent al râului Mapuera iar acesta al Amazonului.Mina-Abdalláh. Localitate cu rafinărie aflată în E Kuwaitului, pe ţărmul Golfului Persic.Mina-Ahmadi. v. Mina-el-Ahmadi.Mina-al-Ahmadi. v. Mina-el-Ahmadi.Minab. Localitate în SE Iranului, în apropierea strâmtorii Ormuz.Mina-Dzsebel-Ali. (mina djebel alii). Lo-calitate în Emiratele Arabe Unite, pe ţăr-mul Golfului Persic, la NE de oraşul Abu-Dhabi.Mina-el-Ahmadi. (mina el ahmadii). Lo-calitate în SE Kuwait-ului, pe ţărmul Gol-fului Persic, la S de capitala statului.Mina-el-Fahl. (mina el fal). Localitate în NE Omanului, pe ţărmul Golfului Oman, la NV de oraşul Mascat.Minahasa. Peninsulă a insulei Sulawesi (Indonezia), situată în N acesteia.Minaj. (minai). Localitate în V Ucrainei, la SSV de oraşul Uzsgorod.Minaki. (minechii). Localitate în S Canadei (Ontario), la N de Lacul Pă-durilor, la ENE de oraşul Winnipeg.Minamata. Centru industrial (chimie, ma-teriale de construcţii) în V insulei Shikoku (Japonia).Minami Tori (Marcus). (minamii torii). Insulă japoneză în Oceanul Pacific, la NE de insulele Mariane de Nord şi la NV de insulele Marshall.Min-Aral. Localitate în Kazahstan, pe malul SV al lacului Balhaş.Minas. 1. Localitate aflată în E Cubei, la NE de oraşul Camagüey. 2. Localitate sit-uată în partea centrală a insulei Sumatra (Indonezia), lângă oraşul Rengat. Este centru de extracţie a petrolului. 3. Oraş în SE statului Uruguay, la NE de capitala Montevideo.Minas Cué. Localitate în partea central-nordică a Paraguay-ului, la NE de oraşul Filádelfia.Minas de Corrales. Localitate în NNV Uruguay-ului, aşezată la NE de oraşul Tacuarembó.

100

Minas de Riotinto. Oraş în SV Spaniei, la NV de oraşul Sevilla.Mina Saud (Mina-Szaúd). (mina saud). Localitate petrolieră situată în SE Kuwait-ului, pe ţărmul Golfului Persic.Minas Gerais. (minas jerais). Stat în E Braziliei, cu centrul la Belo Horizonte. Are suprafaţa de 586 600 kmp şi cu circa 17 milioane loc.Minas Novas. Localitate în E Braziliei, la nE de oraşele Itambé şi Belo Horizonte.Minatitlán. Localitate în Mexic, pe ţăr-mul Golfului Campeche (Golful Mexic), în N istmului Tehuantepec, la SE de oraşul Veracruz Llave.Minato. Cartier al oraşului-capitală Tokyo (Japonia).Minbu. Localitate în Myanmar, la NNV de Rangoon, centru de exploatare a căr-bunelui.Minbulak. Localitate în Uzbekistan, la SE de lacul Aral.Minbya. Localitate în V Myanmar-ului, pe ţărmul golfului Bengal, la SE de oraşul Arakan.Minch de Nord. (minci). Strâmtoare mar-ină situată între insula Lewis (arhipelagul Hebride) şi Scoţia (Marea Britanie).Minchinabad. (mincinabad). Localitate în ENE Pakistanului, la graniţa cu India, la SE de oraşul Sahiwal.Mincio. (mincio). Râu (72 km, 3 160 kmp) în N Italiei, cu vărsare în lacul Garda. Traversează oraşul Mantova.Mincsiang. (minciang). 1. Râu (750 km) în S Chinei, afluent al fluviului Csangjiang. 2. Râu (600 km, 73 000 kmp) în SE Chinei, cu vărsare în Marea Chinei de Est la oraşul Fucsou.Mincsin. (mincin). Localitate în N Chinei, la NE de oraşul Hszining.Mincsing. (mincsing). Localitate în SE Chinei, pe râul Mincsiang, la V de oraşul Fucsou.Mincsüan. (minciuan). Localitate în E Chinei, la SV de oraşul Csining.Mindanao. Insulă a arhipelagului Filip-ine, cu suprafaţa de 99 100 kmp. Relieful este predominant muntos cu vulcani ac-tivi. Altitudinea maximă ajunge la 2 954 m (vf. Apo). Pe ţărmuri sunt câmpii litorale înguste. Clima este subecuatorială ce determină păduri tropicale. Oraşele

principale sunt: Zamboanga, Davao, Bu-tuan, Iligan.Mindel. Râu (75 km) în S Germaniei, afluent al fluviului Dunărea.Mindelheim. (mindelhaim). Localitate în S Germaniei, pe râul Mindel, la SV de oraşul Augsburg.Minden. (mindăn). 1. Localitate în SSE Canadei (Ontario), la N de lacul Ontario şi la NV de oraşul Peterborough. 2. Oraş în partea central-nordică a Germaniei, pe Wesser, la VSV de oraşul Hannover. 3. Localitate în S.U.A. (Iowa), la NE de oraşul Omaha. 4. Localitate în S.U.A. (Louisiana), pe Red River, la NE de oraşul Shreveport. 5. Localitate situată în S.U.A. (Nevada), la SE de oraşul Carson City.Mindoro. Insulă a arhipelagului Filipine, la SV de insula Luzon. Are 9 700 kmp. Oraşul principal este Calapan. Relieful este muntos cu altitudinea maximă de 2 585 m (Mt. Halcón).Mindouli. (mindulii). Localitate în SE R.P. Congo, la graniţa cu R.D. Congo, la SV de oraşul Brazzaville.Mindszent. (mindsent). Localitate în SE Ungariei (Csongrád), pe Tisa, la NNE de oraşul Szeged.Mindszentkálla. (mindsentcalo). Locali-tate în Ungaria (Veszprém), la V de Bala-ton şi la E de oraşul Tapolca.Mindszentpuszta. (mindsentpusto). Lo-calitate de tip pustă în Ungaria (Győr-Mo-son-Sopron), la SE de Győr.Min. Munte (5 000 m) situat în centrul Chinei, între fluviile Galben şi Albastru.Mine. (min). Localitate în SE Franţei, la ENE de oraşul Toulon.Minehead. (minhid). Localitate în SV An-gliei (Marea Britanie), la golful Bristol, la SV de oraşele Weston şi Bristol.Mineiros. Localitate în centrul Braziliei, la SV de oraşul Goiânia.Mineo. Localitate în ESE insulei Sicilia (Italia), la SV de oraşul Catania.Mineola. (mineole). Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Sabine, la ESE de oraşul Dallas.Mineral. (minerel). Localitate în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşul Richmond.Mineral City. (minerel sitii). Localitate în S.U.A. (Ohio), la S de oraşul Canton.

101

Mineral del Monte. Centru minier (argint) în SV Mexicului, în apropierea oraşului Guadalajara.Mineral Point. (minerel poant). Locali-tate în S.U.A. (Iowa), aproape de oraşul Waterloo.Mineral Wells. (mineral uels). Localitate în S.U.A. (Mississippi), la SE de oraşul Memphis. Minervino Murge. Localitate în SE Ital-iei peninsulare, la V de oraşul Bari.Mingan. (minghen). Localitate în SE peninsulei Labrador (Canada), la golful Sf. Laurenţiu, în dreptul insulei Anticosti.Mingecsaur (Mingheecaur). (minghe ciaur). 1. Localitate în Azerbaidjan, pe malul SE al lacului cu acelaşi nume, la E de oraşul Kirovabad. Deţine o hidrocen-trală. 2. Lac de acumulare în Azerbaidjan, pe râul Kura.Mingin. 1. Localitate în partea central-nordică a Myanmar-ului, pe râul Chind-win, la NV de oraşul Mandalay. 2. Munte în N statului Myanmar, între fluviul Ir-rawaddy (la E) şi Chindwin (la V). Mingheecaur. v. Mingecsaur.Minglanilla. (minglanilia). Localitate în partea central-estică a Spaniei, la V de oraşul Valencia.Mingo. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Akron. Ming Takla Dawan. (ming tacla dauan). Pas (5 334 m) în regiunea Dardistan (regiune disputată între China şi India), ce face legătura cu China. Se află în Munţii Karakorum.Mingulay. (mingulei). Insulă din cadrul grupului Hebride (Marea Britanie), la S de insulele Barra.Minhla. Localitate în Myanmar, pe flu-viul Irrawaddy, la SV de oraşul Mandalay.Minho. 1. (minu). Regiune în N Portu-galiei,, la N de fluviul Douro. 2. (Miño). (minio). Râu (75 km; 25 000 kmp) în NV Spaniei şi la graniţa Spania-Portugalia, cu vărsare în Oceanul Atlantic.Minhszien. (minsien). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Chinei, pe râul Tauho, la S de oraşul Lancsou.Minićevo. (minicevo). Localitate în Ser-bia, pe râul Timok, la SSE de oraşul Za-jećar.

Minicoy. Insulă indiană în Marea Arabiei (Oceanul Indian), la SV de peninsula in-dică.Minidoka. (minidoche). Localitate în S.U.A. (Idaho), pe râul Snake, la SE de oraşul Boise.Minigwal. (miniguel). Lac în SV Aus-traliei, în Deşertul Victoria.Minija. (minii ia). Râu în V Lituaniei, cu vărsare în Marea Baltică.Miniogbolo. Localitate în SSV Sudanului, la SE de oraşul Wau.Minja-Konka (Minja Konka). (mingia conca). Vârf (7 590 m) în partea central-sudică a Chinei, la SV de oraşul Chengdu.Minkébé. Localitate în NNE Gabonului, la graniţa cu R.P. Congo.Minna. Oraş în partea central-vestică a Nigeriei, la SV de oraşul Kaduna. Este centrul administrativă al statului Niger, cu peste 140 000 loc. Este centru agricol.Minnaar. (miner). Localitate în Republica Africa de Sud, la SE de oraşul Pretoria.Minneapolis. (miniepălis). Oraş în N S.U.A. (Minnesota), port pe fluviul Mis-sissippi, formând împreună cu oraşul St. Paul o aglomeraţie urbană. Are circa 360 000 loc. Centru industrial.Minnedosa. (minedoze). Localitate în S Canadei (Manitoba), la NV de oraşul Win-nipeg.Minnesota. (minisăuta). 1. Stat în N S.U.A., la graniţa cu Canada, cu ieşire la Lacul Superior, având 225 200 kmp, 5 milioane loc. Centrul administrativ Saint Paul. 2. Râu (534,3 km) în S.U.A., afluent al fluviului Mississippi la St. Paul.Minnipa. (minipe). Localitate în SSE Australiei, la NV de oraşul Adelaide.Miño. (minio). v. Minho.Minonk. Localitate în S.U.A. (Illinois), la NE de oraşul Peoria.Minorca. v. Menorca.Minot. Localitate în N S.U.A. (Dakota de Nord), la NNV de oraşul Bismarck.Minsin. Localitate în NV statului Myan-mar, pe râul Chindwin, la SV de oraşul Taro.Minsk. Capitala Republicii Belarus (Be-lorusiei), situată pe râul Svisloci (afluent al râului Berezina), cu circa 1,7 milioane loc. A apărut în 1067 sub numele de Menesk. Capitală din anul 1919.

102

Mińsk Mazowiecki. (minsc mazovieţchii). Localitate în E Poloniei, la SE de capitala varşovia.Minster. (minstăr). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Wabash, la SV de oraşul Lima.Minsterley. (minstărlii). Localitate în An-glia (Marea Britanie), la SV de oraşul Shrewsbury.Minszk. v. Minsk.Mintiu Gherlii. Comună în jud. Cluj, sit-uată în partea de NV a Dealurilor Jimboru-lui, pe Someşu Mic, cu aproape 3 700 loc. Se practică pomicultura. În satul reşedinţă (atestat 1304) se află o biserică (sec. XIII) iar la Nima (atestat 1225) o altă biserică (1774). Satele componente: Mintiu Gher-lii, Buneşti, Ninma, Pădurenii, Petreşti, Salatiu.Minto. 1. Lac (1 256 kmp) situat în NV peninsulei Labrador, din care îşi are izvorul River aux Feuilles. 2. Localitate în SE Canadei (New Brunswick), pe malul N al lacului Grand Lake şi la NE de oraşul Fredericton. 3. Atol în cadrul arhipelagu-lui Micronezia, în grupul Caroline. 4. Lo-calitate în SE Australiei, la SV de oraşul Sydney.Mintobe. Localitate în Kazahstan, la N de Marea Caspică, la jumătatea distanţei din-tre fluviile Volga şi Ural.Minturno. Localitate în V Italiei peninsu-lare, pe coasta Mării Tireniene, la NV de Napoli.Minuf. Localitate în Egipt, în delta fluviu-lui Nil.Minufiya. (minufii ia). Regiune în S del-tei Nilului (Egipt).Minusinsk (Minuszinszk). (minusinsc). Localitate în S Siberiei (Rusia), pe fluviul Enisei, la E de oraşul Abakan.Minusio. Localitate în Elveţia, pe ţărmul N al lacului Maggiore.Minya, El. Oraş în Egipt, pe dreapta Nilu-lui, la S de Cairo, cu circa 210 000 loc.Minyak-Konkar. v. Gonggaşan.Minyeralnije Vodi. (minieralnie vodii). Localitate în S Rusiei europene, la SE de oraşul Stavropol.Minyet el-Qamh. (miniet el cam). Locali-tate în delta fluviului Nil (Egipt).Minzong. 1. Localitate în NE Indiei, la graniţa cu China şi cu Myanmar. 2. Local-

itate în China, la graniţa cu India şi cu Myanmar.Minzsilgi. (minjilghii). Vârf (2 176 m) în Munţii Karatau (Kazahstan).Minzsir (Minjir). (minjir). Localitate în V Republicii Moldova, în dreptul oraşului românesc Huşi.Mio. Localitate în S.U.A. (Michigan), la N de oraşul Saginaw. Mioarele. Comună în jud. Argeş, la poalele şi pe pantele Dealului Măţău, pe dreapta Argeşelului. Are aproape 1 800 loc. Reşedinţa este la Măţău. Se cultivă pomicultura fructiferi. La Suslăneşti există o rezervaţie paleontologică (peşti fosili din Oligocen). La Măţău se află o biserică (1881-1883). Satele componente: Măţău, Aluniş, Chilii, Coceneşti, Suslăneşti.Miokovićevo. (miocovicevo). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Daruvar.Miolî. (miolîî). Localitate în E Kazahstan-ului, la NE de lacul Karaganda, centru de exploatare a aurului.Mioveni. Denumirea din 1996 a oraşului Colibaşi (jud. Argeş). Îi aparţin satele: Clucereasa, Făgetu, Racoviţa.Miquelon. (michelo). Insulă situată în NV Oceanului Atlantic, la S de insula New-foundland (Canada), cu suprafaţa de 216 kmp. Constituie posesiune franceză. V. Saint-Pierre şi Miquelon.Mir. Localitate în SE Nigerului, la SE de oraşul Termitt.Mira. 1. Râu (130 km, 1 781 kmp) în SSV Portugaliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la localitatea Vila Nova de Mil-fontes. 2. Localitate în NV Portugaliei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de oraşul Coimbra.Mirabad. Localitate în SV Afganistanu-lui, pe râul Hilmend, la graniţa cu statul Iran.Mirabeau. (mirabo). Localitate în SE Franţei, pe râul Durance, la NE de oraşele Aix-en-Provence şi Marseille.Mirador. Localitate în NNE Braziliei, pe râul Itapecuru, la SV de oraşul Teresina.Miraflores. 1. Localitate în S peninsulei California (Mexic), la S de oraşul La Paz. 2. Localitate în Panama, în zona Canalului Panama, la VNV de oraşul Panama. 3. Lac situat în zona Canalului Panama, pe malul SE al său găsindu-se localitatea cu acelaşi nume.

103

Miragoâne. Localitate în SV statului Haiti, la V de capitala Port-au-Prince, în dreptul insulei Gonâve.Miraj. (miragi). Oraş în V Indiei, pe râul Krishna, la NE de oraşul Kolhapur.Miramar. 1. Localitate în Argentina, pe malul S al lacului Chiquita, la NE de oraşul Córdoba. 2. Localitate în E Argen-tinei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Mar del Plata. 3. Cartier al oraşului Havana (Cuba). 4. (miremer). Cartier al oraşului Wellington (Noua Zee-landă).Miramare. Localitate în NE Italiei, pe ţăr-mul E al golfului Trieste, la NV de oraşul Trieste.Miramas. (mirama). Localitate în SE Franţei, pe malul N al lagunei Berret, la NV de oraşul Marseille şi la SE de oraşul Avignon.Miram Shah. (miram şah). Localitate în NV Pakistanului, la frontiera cu Afgan-istan, la la V de oraşul Bannu.Miranda. 1. Stat în N Venezuelei, cu ieşire la Marea Caraibilor, în suprafaţă de 7 900 kmp şi circa 2,3 milioane loc. Cen-trul administrativ este Los Teques. 2. Râu în VSV Braziliei, afluent al râului Taquari, iar acesta al fluviului Paraguay. 3. Localitate în SV Braziliei, pe râul cu acelaşi nume, la V de oraşul Terenos.Miranda de Ebro. Localitate aflată în N Spaniei, pe cursul superior al fluviului Ebro, la SV de oraşul Vitoria.Miranda do Douro. (miranda du douru). Oraş în NE Portugaliei, pe fluviul Douro (Duero), la frontiera cu Spania.Mirande. (mirand). Localitate aflată în SV Franţei, pe râul Haïse (afluent al fluvi-ului Garonne), la NE de oraşul Tarbes.Mirandela. Localitate în NE Portugaliei, pe râul Tua (afluent al fluviului Douro), la NE de oraşul Villa Real şi la SV de oraşul Bragança.Mirandola. Localitate în Italia, la N de Bologna.Mirano. Oraş în NE Italiei, la V de oraşul Veneţia.Miranovac. (miranovaţ). Localitate în ESE Serbiei, la ENE de oraşul Niš.Mirăslău. Comună în jud. Alba, aşezată în Dealurile Aiudului, pe Mureş, cu peste 2 300 loc. La Ormeniş se exploatează nisip cuarţos. La Decea au fost descoperite

vestigii neolitice. Aici în septembrie 1600 Mihai Viteazu a fost învins de armata im-perială (condusă de Basta) unită cu armata nobilimii maghiare din Transilvania. Satele componente: Mirăslău, Cicău, De-cea, Lopadea Veche, Ormeniş, Rachiş.Mirat. Oraş în N Indiei, la NE de capitala New Delhi.Miravalles. (miravaliez). Vârf (2 020 m) situat în NV statului Costa Rica, la NE de oraşul Liberia.Miravci. (miravţii). Localitate în SE Macedoniei, pe râul Vardar, la SSE de oraşul Gradec.Mircea Vodă. 1. Comună în jud. Brăila, în Câmpia Brăilei, pe Buzău, cu aproxi-mativ 3 500 loc. Satele componente sunt: Mircea Vodă, Deduleşti. 2. Comună în jud. Constanţa, în Podişul Carasu, pe canalul Dunăre-Marea Neagră, cu peste 6 300 loc. Aici se exploatează argile caoli-noase. Se practică pomi-viticultura. Şi tot aici a fost descoperită o inscripţie din anul 943 ce menţionează numele lui Jupan Dimitrie. Satele componente: Mircea Vodă, Faclia, Gherghina, Saligny, Satu Nou, Ştefan cel Mare, Ţibrinu.Mirceşti. Comună în jud. Iaşi, în lunca şi pe terasele râului Siret, cu peste 7 200 loc. Se exploatează balast. În satul Mirceşti (menţionat la 1455) se găsesc două bis-erici (1809 şi 1875) şi muzeul memorial "Vasile Alecsandri" (din 1975) în casa părintească unde a locuit marele poet între 1865-1890. Satele componente: Mirceşti, Iugani, Izvoarele, Răchiteni, Ursăreşti.Mirear. Insulă egipteană aflată în Marea Roşie, în dreptul graniţei Egipt-Sudan.Mirebeau. (mirebo). Localitate situată în E Franţei, la NE de oraşul Dijon.Mirecourt. (mirecur). Localitate în ENE Franţei, la S de oraşul Nancy.Mireditë. (miredite). Podiş în NE Alban-iei, între râurile Drin (la N) şi Fanul Mure (la S).Miren. Localitate în V Sloveniei, la graniţa cu Italia, pe râul Vipava.Mirepoix. (mirepoa). Localitate aflată în S Franţei, la SE de oraşul Toulouse.Mireşu Mare. Comună în jud. Mara-mureş, în Depresiunea Baia Mare, la con-fluenţa râurilor Someş-Tulghieş. Are peste 5 000 loc. La Stejera se află o biserică de lemn (1800). Satele componente sunt:

104

Mireşu Mare, Dăneştii Chioarului, Iadăra, Lucăceşti, Remeţi pe Someş, Stejera, Tul-ghieş.Mirgorod. Localitate în Ucraina, la NE de Kiev, centru de exploatare a ţiţeiului.Mirgün. (mirghiun). Localitate în Turcia europeană, la strâmtoarea Bosfor, la NE de oraşul Istanbul.Miri. (mirii). Oraş în partea insulară (Sarawak) a Malaysiei, pe ţărmul Mării Chinei de Sud (Oceanului Pacific), la graniţa cu statul Brunei.Miriam Vale. (miriem vel). Localitate în E Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de oraşul Gladstone.Miribel. Localitate în Franţa, la NE de oraşul Lyon.Mirijevo. (mirii ievo). Localitate în Ser-bia, la E de oraşului Belgrad.Mirijevsko brdo. (mirii ievsco brâdo). Vârf (265 m) situat în Serbia, la E de capi-tala Belgrad.Mirim. Lac în SE Braziliei, la hotarul cu Uruguay, la SV de oraşul Rio Grande.Miri Sarawak. (mirii saravac). Localitate în Malaysia, pe teritoriul insulei Borneo, în partea numită Sarawak. Este centru de extracţie a petrolului.Mirjam. (mirgiam). Localitate în SV In-diei, pe Coasta Malabar, la N de oraşul Mangalore.Mirjawa. (mirgiava). Localitate în SE Iranului, la graniţa cu Pakistan, la NE de oraşul Ladis.Mirna. Râu situat în V peninsulei Istria (Croaţia), cu vărsare în Marea Adriatică la localitatea Novigrad.Mirnîi (Mirnij). (mirnîi). 1. Oraş situat în Siberia (Rusia), pe râul Viliui. 2. Staţie de cercetări antarctice în E Antarcticii, pe ţăr-mul Mării Davis (Oceanul Indian). Aparţine Rusiei.Miro. Localitate în SE Etiopiei, la SE de oraşul Kurati.Miroč. (miroci). 1. Regiune muntoasă sit-uată în E Serbiei, la S de Defileul Dunării. 2. Localitate în E Serbiei, în cadrul de-fileului Dunării, la SE de localitatea Golu-binje.Mironeasa. Comună în jud. Iaşi, în Podişul Central Moldovenesc, cu peste 4 400 loc. Se exploatează gresii şi se prac-tică pomi-viticultura. Satul Schitu Hadâm-bului are mănăstirea Hadâmbu (de

călugări), cu o biserică (1659). Satele componente: Mironeasa, Schitu Hadâmbu-lui, Urşiţa.Miroševec. (miroşeveţ). Localitate situată în Croaţia, la NE de capitala Zagreb.Miroslava. Comună în jud. Iaşi, în zona Coastei Iaşilor, pe Bahlui, cu aproape 6 300 loc. Se practică pomicultura. La Ciurbeşti sunt iazuri iar la Uricani o rezer-vaţie forestieră. Satele Voroveşti (1745), Ciurbeşti (1769), Valea Adâncă (1776) şi Miroslava (1811) au biserici din zid iar la Balciu (1751) şi Voroveşti (1768) se găs-esc biserici de lemn. Satele componente: Miroslava, Balciu, Brătuleni, Ciurbeşti, Corneşti, Dancaş, Găureni, Horpaz, Pros-elnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursu-lui, Voroveşti.Mirosławiec. (mirosvavieţ). Localitate în NV Poloniei, la NV de oraşul Piła.Mirosloveşti. Comună în jud. Iaşi, în SE Podişului Fălticeni, pe stânga râului Moldova. Are aproape 7 000 loc. În satul cu acelaşi nume (menţionat la 1429) se află o biserică (1535) iar la Ciohărani (1860-1864) alta. Satele componente sunt: Mirosloveşti, Ciohărani, Miteşti, Soci, Verşeni.Miroşi. Comună în jud. Argeş, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Burdea, cu circa 2 800 loc. Se exploatează petrol şi gaze nat-urale. La Miroşi se află o biserică (1906-1908). Satele componente: Miroşi, Surd-uleşti.Mirow. (mirov). Localitate în NE Ger-maniei, la SE de lacul Müritz şi la SV de oraşul Neustrelitz.Mirpur Khas. (mirpur cas). Oraş în SE Pakistanului, la NE de oraşul Hyderabad.Mirsale. Localitate în E Somaliei, la NV de oraşul Obbia.Mirşid. Comună în jud. Sălaj, în zona de contact a Munţilor Meseş cu Dealurile Sălajului. Are circa 2 400 loc. Satul prin-cipal este menţionat la 1219. Pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum au fost de-scoperite vestigii neolitice şi din Epoca bronzului etc., ca şi urmele unei aşezări romane (Porolissum). Satele componente: Mirşid, Firminiş, Moigrad, Popeni.Mirsk. Localitate în SV Poloniei, la graniţa cu Cehia, la NV de oraşul Jelenia Góra.

105

Mirzaani. (mirzaanii). Localitate aflată în Gruzia, la SE de capitala Tbilisi.Mirzapur. Oraş în NNE Indiei, pe fluviul Gange, situat la SV de oraşul Vanarasi (Benares).Misaki. (misachii). Localitate în E insulei Honshu (Japonia), lângă oraşul Tokyo.Misan. Localitate în NE Chinei, la NV de lacul Hanka, la E de oraşul Harbin.Misawa. (misaua). Localitate situată în NE insulei Honshu (Japonia).Misburg. (mizburg). Localitate în partea central-nordică a Germaniei, la SE de oraşul Hannover.Mischabel. (mişabăl). Grup muntos în Alpii Pennini, în partea central-vestică a Elveţiei, alcătuit din gnaisuri, serpentinit etc. Altitudinea maximă 4 545 m în vârful Dom.Mischii. Comună în jud. Dolj, în S Dealurilor Amaradiei, pe râul Teslui, cu peste 1 700 loc. Aici se exploatează ţiţei şi gaze naturale. Satele deţin biserici: Mlecăneşti (1845), Urecheşti (1850) şi Mischii (1864). Satele componente sunt: Mischii, Călineşti, Gogoşeşti, Mlecăneşti, Motoci, Urecheşti.Misefa. (mişefo). Localitate în V Ungariei (Zala), pe Canalul Principal (Principális), la la SE de Zalaegerszeg.Miseno. Cap în VSV Italiei, la Marea Tireniană, la V de oraşul Napoli.Miserey-Salines. (mizerei salen). Locali-tate în E Franţei, la NV de oraşul Be-sançon.Misericórdia. (mizericordia). Localitate situată în NE Braziliei, pe râul Piranhas, la NV de oraşul Campina Grande.Mishagua. (mişagua). Localitate aflată în Peru, pe râul Urubamba, la N de oraşul Cuzco.Mishawaka. (mişeueche). Oraş în S.U.A. (Indiana), la SE de lacul Michigan şi de oraşul Michigan City.Misilmeri. (misilmerii). Localitate în NV insulei Sicilia (Italia), la SE de Palermo.Misima. Insulă vulcanică în arhipelagul Louisiade, la 200 km SE de Noua Guinee. Are suprafaţa de 250 kmp, 40 km lungime, 2-6 km lăţime. Relieful este muntos (1 050 m în Muntele Oiatau). Lo-calitatea principală Bwagaoia. Aparţine statului Papua-Noua Guinee.

Misina-tető. (mişino teteo). Vârf (534 m) lângă oraşul Pécs (Ungaria).Misiones. (misionez). Regiune administra-tivă în NE Argentinei, cu centrul în oraşul Posadas.Misir (Mîsîr). Denumirea turcească a Egiptului.Miske. (mişche). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Kalocsa.Miski. (mischii). Localitate în VNV Su-danului, la NV de oraşul El-Fasher.Miskin. Localitate în N Omanului, la V de oraşul Masqat.Miskolc. (mişcolţ). Oraş în N Ungariei, cu circa 180 000 loc. Are regim de comitat. Oraş important din punct de vedere eco-nomic al ţării. În apropierea sa se găseşte staţiunea Lillafüred.Miskolctapolca. (mişcolţ topolţo). Locali-tate situată în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SV de oraşul Miskolc.Misol (Misool). Insulă (Indonezia) aflată între insulele Seram (la SV) şi Noua Guinee (la E), între Marea Seram.Misool. v. Misol.Misr. Denumirea arabă a Egiptului.Missinaib. (misineib). Lac în S Canadei, la ENE de lacul Superior.Mississauga. (misisaga). Oraş în SE Canadei (Ontario), situat pe râul Cookville, la SV de Toronto. Are circa 470 000 loc. A luat naştere în secolul al XIX-lea prin stabilirea aici a indienilor mississauga. S-a dezvoltat prin înglobarea localităţilor Port Credit şi Streetsville.Mississippi. (misăsipii). 1. Fluviu în partea central-estică a S.U.A., având lungimea de 3 779 km, suprafaţa bazinului hidrografic 3,2 milioane kmp. Izvorăşte din lacul Itasca şi se varsă în Golful Mexic (Oceanul Atlantic) printr-o mare deltă (3 800 kmp). Afluenţii principal: Missouri, Arkansas, Red River, Wisconsin, Illinois şi Ohio. Este navigabil pe 3 000 km. Tra-versează oraşele Minneapolis, St. Paul, Davenport, St. Louis, Memphis, Baton Rouge şi New Orleans. Este legat prin canale de Marile Lacuri. 2. Stat în SSE S.U.A., în suprafaţă de 123 500 kmp, 2,7 milioane loc. Centrul administrativ Jack-son.Missolonghi (Mesolóngion). (miso-longhii, misolonghion). Oraş în S Greciei, la Golful Patras, cu circa 13 000 loc. Con-

106

stituie simbolul rezistenţei şi eroismului poporului grec, rezistând atacurilor tur-cilor şi apoi turcilor şi egiptenilor (1821-1829). Aici a murit în luptă şi renumitul poet englez Byron.Missoula. (misole). Oraş situat în S.U.A. (Montana), la NV de oraşul Helena.Missour. (misur). Localitate în NNE Marocului, la SE de oraşul Fés.Missouri. (mazurii). 1. Râu în partea cen-tral-nordică a S.U.A., afluent al fluviului Mississippi. Are 4 317 km lungime suprafaţa bazinală 1,4 milioane kmp. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi. Are aflu-enşi pe Yellowstone, Little Missouri, James, Platte, Kansas. Este navigabil în sectoarele mijlociu şi inferior. Trece prin oraşele Great Falls, Omaha, Kansas City. 2. Stat în centrul S.U.A., în suprafaţă de 180 500 kmp, cu circa 5,5 milioane loc. Centrul administrativ Jefferson City. 3. Podiş în N S.U.A., pe teritoriul statului Dakota de Nord, la E de râul Missouri.Misszar. (misar). Localitate în V Chinei, pe râul Sutlej, la graniţa cu India, la NV de oraşul Barkha.Mistassini. (mistasen). Lac în ESE Canadei, în provincia Québec. Are suprafaţa de 2 176 kmp, lungimea 160 km, lăţimea 19 km. Este legat de Golful James (Lacul Hudson) prin râul Rupert. A fost descoperit în anul 1672.Mistassin Post. (mistasen post). Locali-tate în SE Canadei (Québec), pe malul SE al lacului omonim, în SV peninsulei Labrador.Mistelbach. (miztelbac). Localitate în NE Austriei, la NE de Viena.Misti. (mistii). Vulcan inactiv în S Peru-lui, în cadrul Cordilierei vestice andine. Altitudinea 5 822 m. Acoperit cu zăpezi perene. La poalele sale se găseşte oraşul Arequipa. Ultima erupţie a avut loc în anul 1600.Mistral. Vânt violent, rece şi uscat, care bate iarna în Franţa, de-a lungul văii Ronului, spre Marea Mediterană.Mistretta. Localitate în N insulei Sicilia (Italia), la jumătatea drumului dintre oraşele Paleromo (la V) şi Messina (la E).Misugi. (misughii). Localitate în S insulei Honshu (Japonia), în peninsula Kii, la ESE de oraşul Osaka.

Misurata (Miszuráta). (misurata). Oraş în N Libiei, pe ţărmul Mării Mediterane, la ESE de capitala Tripoli.Mişca. Comună în jud. Arad, în Câmpia Crişurilor, pe Teuz, cu circa 3 200 loc. Este centru viticol, satul Mişca fiind ates-tat în anul 1249. Satele componente: Mişca, Satu Nou, Vânători, Zerindu Mic.Miszla. (mislo). Localitate situată în Un-garia (Tolna), la E de localitatea Tamási.Misz Smidta. (mis smidta). Localitate în NE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Ciukotsk (Oceanul Arctic), la E de locali-tatea Pilgin.Misz-Vhodnoj. (mis vodnoi). Localitate în N Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Kara (Oceanul Arctic), în V peninsulei Taimâr, la gura râului Pjaszina.Misz Zselanyija. (mis jelanii ia). Locali-tate în N insulei Novaia Zemlea (Rusia), la Oceanul Arctic.Mitai. Localitate în centrul insulei Kyushu (Japonia), la SE de oraşul Ku-mamoto.Mitan. Localitate în E insulei Trinidad, la SV de localitatea Manzanilla.Mitanni. (mitanii). Stat antic situat în NV Mesopotamiei, întemeiat în secolul XVII î.e.n. A fost cucerit de Asiria în secolul XIII î.e.n.Mitare. Localitate în NV Venezuelei, pe ţărmul E al golfului Venezuela.Mitatib. Localitate în NE Sudanului, la NV de oraşul Kassala.Mitau (Mitava). v. Jelgava.Mitcham. (mitcem). Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).Mitchell. 1. Mount. (mitceăl, maunt). Cel mai înalt vârf (2 037 m) al Munţilor Ap-palachi, alcătuit din cuarţite, situat în S lanţului montan (masivul Blue Ridge). Acoperit la bază de păduri iar în partea su-perioară de pajişti alpine. 2. (mitceăl. Lo-calitate în S Canadei, la E de lacul Huron şi la N de oraşul London. 3. Localitate în S.U.A. (Indiana), pe White River, la NV de oraşul Louisville. 4. Localitate în S.U.A. (Dakota de Sud), pe râul James (afluent al râului Missouri), la VNV de oraşul Sioux Falls. 5. Râu în peninsula York (Australia), cu scurgere în Golful Carpentaria.Mitchell River. (miceăl rivăr). v. Mitchell (5).

107

Mitchelstown. (mitceăl staun). Localitate în S Irlandei, pe râul Blackwaterl SE de oraşul Limerick.Mit Ghamr. (mit gamr). Localitate în delta fluviului Nil (Egipt).Mithi. (mitii). Localitate în SE Pakistanu-lui, la SE de oraşul Hyderabad.Míthimna. (mitimna). Localitate situată în N insulei Lesvos (Grecia).Mitiaro. Insulă în Oceanul Pacific, din cadrul Insulelor Societăţii.Mitilíni. (mitilinii). Oraş în SE insulei Lesvos (Lesbos), ce aparţine Greciei.Mitiscsi (Mîtişci). (mitiscii). Localitate în Rusia europeană, la NE de Moscova.Mit Kinana. Localitate în delta fluviului Nil (Egipt).Mitla. Oraş ruiniform în Mexic, la NV de oraşul Tehuantepec.Mito. Oraş în insula Honshu (Japonia), pe cursul inferior al râului Naka, la NE de Tokyo, cu circa 250 000 loc. Centru in-dustrial metalurgic.Mitoc. Comună în jud. Botoşani, pe Prut, cu aproape 2 000 loc. Aici se află un muzeu de istorie şi arheologie şi au fost descoperite urme din Paleolitic. Satele componente: Mitoc, Horia.Mitocu Dragomirnei. Comună în jud. Suceava, în Podişul Dragomirnei, cu circa 4 000 loc. Constituie comună suburbană a municipiului Suceava. Aici se află rezer-vaţia forestieră "Făgetul Dragomirnei" (131 ha). În satul Dragomirna se află mănăstirea cu acelaşi nume. Satele com-ponente: Mitocu Dragomirnei (centrul de comună), Dragomirna, Lipoveni, Mito-caşi.Mitreni. Comună în jud. Călăraşi, în Câmpia Mostiştei, pe râul Argeş, cu peste 4 800 loc. Este comună suburbană a Olteniţei. Aici au fost descoperite vestigii ale Culturii Sântana de Mureş (sec. III-IV) şi tot aici se află rezervaţia forestieră Cior-nuleasa (75 ha) şi rezervaţia cinegetică (fazani, mistreţi, căprioare). Satele compo-nente: Mitreni, Clăteşti, Valea Roşie.Mit Oqba. (mit ocba). Localitate în Egipt, la V de capitala Cairo.Mitre. Insulă din Oceanul Pacific, din cadrul Insulelor Santa Cruz.Mitsio. Insulă (Madagascar) situată la NV de insula principală.

Mitsuke. (miţuche). Oraş în VNV insulei Honshu (Japonia), la SSE de oraşul Ni-igata.Mittagspitze. (mitagspiţe). Vârf (2 092 m) în V Austriei, la SE de oraşul Dorn-bim.Mittelbach. (mitelbac). Localitate în E Germaniei, la V de oraşul Chemnitz.Mittelberg. 1. Localitate în V Austriei, la graniţa cu Germania, la N de oraşul Lech. 2. Localitate în SV Austriei, pe râul Pitzbach, la SV de oraşul Innsburck.Mittelland. Regiune joasă în NV Elveţiei, unde este concentrată cea mai mare parte a ţării.Mittellandkanal. (mitălantcanal). Canal navigabil în NNV Germaniei, construit în-tre 1905-1939, în etape, ce face legătura între Dortmund-Ems-Kanal şi Weser-Elbe-Kanal. Are 323 km lungime. De-a lungul său se găsesc oraşele Lübbeck, Minden, Wunstorf, Hanovra (Hannover), Peine, Wolfsburg.Mittelmark. Regiune în NE Germaniei, la S de Berlin.Mittenwald. (mitenvald). Localitate în S Germaniei, la graniţa cu Austria, pe râul Laar, aşezată la SE de oraşul Garmisch-Partenkirched.Mittenwalde. (mitenvalde). Localitate în NE Germaniei, la SE de Berlin.Mitterbach. (miterbac). Localitate în cen-trul Austriei, pe râul Erlsuf, la SV de oraşul Annaberg.Mitterberg. Centru minier (cupru) în Austria, la SSE de oraşul Salzburg.Mitterdorf. Localitate în Austria, pe râul Mura, la SV de oraşul Mürzzuschlag.Mitterndorf. Localitate în Austria, la E de lacul Hallstatt.Mitterndorf an der Fischa. (miterndorf an der fişa). Localitate în E Austriei, pe râul Fischa, la SE de Viena.Mittersill. (miterzil). Localitate în Aus-tria, pe râul Salzach, la ENE de oraşul Wald.Mitterteich. (mitertaic). Localitate în ESE Germaniei, la frontiera cu Cehia, la N de oraşul Regensburg.Mittweida. (mitveida). Localitate în E Germaniei, la NE de oraşul Chemnitz.Mitú. Localitate în ESE Columbiei, la graniţa cu Brazilia, pe râul Vaupés (aflu-ent al lui Rio Negro).

108

Mitumba. Munţi (2 968 m) situaţi în E R.D. Congo.Mitwaba. (mituaba). Localitate în R.D. Congo, în SE ţării, la S de oraşul Manono.Mityajevo. (mitia ievo). Localitate în V Siberiei (Rusia), pe râul Lozva, la NE de oraşul Serov.Mitzic. Localitate în N Gabonului, la graniţa cu Guinea Ecuatorială.Mius (Miusz). 1. Râu (316 km, 7 080 kmp) în Ucraina, cu scurgere în laguna Mius (Golful Taganrog-Marea Azov). Trece prin oraşul Doneţk. 2. Lagună în S Ucrainei, la N de golful Taganrog. Aici se varsă râul cu acelaşi nume. Miusz. v. Mius. Mixco. (micsco). Oraş în S Guatemalei, suburbie a capitalei Ciudad de Guatemala, cu circa 415 000 loc.Mixcoac. (micscoac). Cartier al capitalei Mexicului, Ciudad de Mexico.Mixtepec. (micstepec). Localitate în SSE Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SSV de oraşul Oaxaca.Miya. Râu în S peninsulei Kii (Insula Honshu-Japonia), cu vărsare în golful Ise.Miyagi. (mii iaghii). 1. Centru minier (cărbune) în NE insulei Honshu (Japonia), în apropierea oraşului Morioka. 2. Regiune administrativă în NE insulei Hon-shu (Japonia), cu centrul la Sendai.Miyake. (mii iache). Insulă japoneză din grupul Izu (la S de insula Honshu).Miyako. (mii iaco). 1. Oraş în NE insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la E de oraşul Morioka. 2. Insulă japoneză ce face parte din grupul Ryukyu.Miyakonojo. (mii iaconogio). Oraş în S insulei Kyushu (Japonia), la NE de oraşul Kagoshima.Miyamei. (mii iamei). Localitate în NE Iranului, la V de oraşul Masshad.Miyanabad. (mii ianabad). Localitate în NE Iranului, la NV de oraşul Masshad.Miyandoab. (mii iandoab). Localitate în NV Iranului, pe râul Zarineh, la SE de lacul Urmia.Miyazaki. (mii iazachii). Oraş situat în SE insulei Shikoku (Japonia), pe ţărmul Oceanului Pacific.Miyazu. (mii iazu). Localitate aflată în SV insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Mării Japoniei, la NV de oraşul Kyoto şi la NE de oraşul Matsue.

Miyoshi. (mii ioşii). Oraş în SV insulei Honshu (Japonia), la NE de oraşul Hi-roshima.Mizal. Localitate aflată în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitala statului.Mizda. Localitate în NV Libiei, la S de capitala Tripoli.Mizen. (mizăn). Cap în SSV insulei Ir-landa, la SSV de oraşul Bantry.Miziia. Localitate în NV Bulgariei, pe Dunăre, la SE de oraşul Kozlodui.Mizil. Oraş în jud. Prahova, în Câmpia Săratei, la poalele Dealului Istriţa, pe râul Ghighiu, cu circa 17 000 loc. Este centru industrial. Au fost descoperite vestigii din Epoca bronzului. A fost atestat în 1585 cu numele de Istau. A fost declarat oraş în 1870. În aparţine satul Fefelei.Mizoram. Stat în NE Indiei, la graniţa cu statele Bangladesh şi Myanmar. Are 21 100 kmp, cu aproape 800 000 loc. Capi-tala Aizawl.Mizque. (mische). Localitate în centrul Boliviei, la SE de oraşul Cochabamba.Mizukaido. Oraş în E insulei Honshu (Japonia), la NE de Tokyo.Mîtişci. v. Mitischi.Mjaksza (Miaksa). (miacsa). Localitate în Rusia europeană, pe malul NE al lacu-lui Rîbinsk.Mjaundzsa. (miaundja). Localitate în NE Siberiei (Rusia), la E de oraşul Oimeakon (Oimiakon).Mjohjang. (miohgiang). Munte (2 014 m) în centrul Coreei de Nord.Mjöhult. (mieohult). Localitate situată în SV Suediei, la N de oraşul Hälsingborg.Mjölby. (mieolbii). Localitate în S Suediei, la E de lacul Vattern şi la V de oraşul Linköping.Mjöngzsan. (mgeongjan). Localitate în NE Coreii de Nord, la NE de oraşul Kilcsu.Mjörn. (mieorn). Lac în SV Suediei, la SSV de lacul Vänern şi la NE de oraşul Göteborg.Mjøsa. (miosa). Lac în S Norvegiei, la NE de Oslo. Suprafaţa 362 kmp, 105 km lungime, lăţimea maximă 15 km şi adâncimea maximă 449 m. Aici se varsă râul Lågen şi de aici izvorăşte râul Vorma (afleunt al râului Glåma). Pe malul sãu se aflã Lillehammer.Mikinvari. (michinvarii). v. Kazbek.

109

Mkangira. Localitate în SE Tanzaniei, pe râul Luwegu, la SE de oraşul Mikumi.Mlačevo. (mlacevo). Localitate în Slove-nia, la SE de Ljubljana.Mlada Boleslav (Mladá Boleslav). Oraş în Cehia, la N de oraşul Praga, cu circa 45 000 loc. A apărut în secolul X.Mladenovac. (mladenovaţ). Localitate în Serbia, la SE de Beograd.Mlava. Râu (122 km, 1 864 kmp) în Ser-bia, afluent al Dunării aval de Belgrad.Mława. (mvava). Oraş în NE Poloniei, la NV de capitala Varşovia.Mlecsino. (mlecino). Localitate în S Bul-gariei, la SV de oraşul Haszkovo.Mleczna. (mleţna). Râu în S Poloniei, afluent al fluviului Vistula.Mliečno. (mlieci no). Localitate în SV Slovaciei, pe Dunăre, la SE de Bratislava.Mliništa. (mlinişta). Localitate în VNV Bosniei-Herţegovinei, la NE de oraşul Va-ganj.Mljet. (mliet). 1. Insulă (97,9 kmp) croată situată în Marea Adriatică, la NV de oraşul Dubrovnik. 2. Canal maritim natu-ral situat între peninsula Pelješac (la N) şi insula Mljet (la SE), care aparţin Croaţiei.Młociny. (mvocinii). Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).Młynary. (mvinarii). Localitate în NNE Poloniei, la E de oraşul Elbląg.Mnichovo Hradiště. (mnicovo hradişte). Localitate în N Cehiei, la NE de Praha, pe râul Jizera.Mnisek. (mnisec). Localitate în SE Poloniei, pe râul Radomka, la VSV de oraşul Radom.Mníšek. (mnişec). Localitate în Cehia, la SV de Praga, centru de exploatare a fieru-lui.Mo. Râu în extremitatea SE a Rusiei siberiene, cu vărsare în lacul Hanka, la N de oraşul Usurisk.Moa. 1. Localitate în E Cubei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la E de oraşul Nicaro. Este centru industrial textil. 2. Insulă in-doneziană aflată la NE de insula Timor.Moab. 1. Localitate în S.U.A. (Utah), pe fluviul Colorado, la NE de Marele Canion. 2. Regiune în V Iordaniei, la E de Marea Moartă.Moabit. Cartier al oraşului Berlin (Ger-mania).

Moacşa. Comună în jud. Covasna, în De-presiunea Târgu Secuiesc, pe Râu Negru, cu peste 2 000 loc. La Dalnic este herghe-lie de cai Lipiţan. Au fost descoperite ves-tigii ale Culturii Precucuteni. Satul Moacşa datează din 1332. La Pădureni ex-istă o plantaţie de castani (declarată monu-ment al naturii) iar la Dalnic există o bis-erică fortificată (sec. XIV-XV), conac (sec. XIX) şi un parc dendrologic. Satele componente: Moacşa, Dalnic, Pădureni.Moadan. Centru minier (sare) în NE Iran-ului, la graţ, cu Turkmenistan.Moala. Insulă a Oceanului Pacific situată în arhipelagul Jiji, la SE de insula Levu.Moanda. Localitate-port al R.D. Congo la Oceanul Atlantic, la vărsarea fluviului Congo în ocean.Moapa. Localitate în S.U.A. (Nevada), la NE de oraşul Las Vegas.Moara. Comună în jud. Suceava, în Podişul Sucevei, pe râul Şomuzu Mare, cu circa 4 200 loc. Centrul comunei este satul Moara Nica. La Bulai este o biserică armeano-gregoriană (1512) şi la Moara Nica o biserică de lemn (1774). Satele componente sunt: Moara Nica, Bulai, Fru-moasa, Groapa Vlădichii, Liteni, Moara Carp, Vornicenii Mari, Vornicenii Mici.Moara Săracă. v. Moara Vlăsiei.Moara Vlăsiei. Comună în jud. Ilfov, în Câmpia Vlăsiei, pe Cociovaliştea, cu peste 5 500 loc. Aici se practică sericicultura. Până în 1968 s-a numit Moara Săracă. La Căciulaţi se află Palatul "Ghica" (1822-1828). Satele componente: Moara Vlăsiei, Căciulaţi.Moba. Localitate în SE R.D. Congo, pe malul SV al lacului Tanganyika.Mobara. Oraş situat în S insulei Honshu (Japonia), în E peninsulei Boso, la SE de Tokyo.Mobaye. (mobaie). Localitate în S Repub-licii Centrafricane, pe râul Oubangui, la ENE de oraşul Bangui.Moberly. (mobărlii). Localitate în S.U.A. (Missouri), la N de oraşul Columbia.Mobile. (moubil). 1. Golf în N golfului Mexic, lung de 56 km şi lat de 13-19 km. În el se varsă fluviul Alabama. Aici a avut loc o bătălie navală în august 1864 în pe-rioada războiului de secesiune. 2. Oraş în SSE S.U.A. (Alabama), pe ţărmul NV al golfului cu acelaşi nume, având peste 200

110

000 loc. A fost capitala Louisianei între anii 1702 şi 1720. Este port şi centru al metalurgiei aluminiului. 3. Localitate în S.U.A. (Arizona), pe râul Gila, la S de oraşul Phoenix.Mobridge. (mobridgi). Localitate aflată în S.U.A. (Dakota de Sud), pe Missouri, pe malul E al lacului de acumulare Oahe.Mobutu Sésé Séko. Lac tectonic în E Africii, în Marele Graben Est-African, la graniţa R.D. Congo-Uganda, la altitudinea de 619 m. Suprafaţa atinge 5 300 kmp, adâncimea maximă 51 m, lungimea 180 km iar lăţimea maximă 48 km. Salinitatea are valoarea de 7‰. Aici îşi are originea unul dintre izvoarele Nilului şi anume Bahr-el-Jebel). A fost descoperit de Baker în 1864. S-a mai numit Albert (Albert-Nyanza) iar din 1998 a revenit la denu-mirea de Albert.Moca. Localitate în N Republicii Domini-cane, la E de oraşul Santiago.Moča. (mocia). Localitate în SV Slova-ciei, în apropierea oraşului Nitra.Mocajuba. (mocahuba). Localitate aflată în NNE Braziliei, pe râul Tocantins, la SV de oraşul Belem.Moçambique. (mosambic). v. Mozambic.Mocca (Mocha, Mokha, Mokka, Al-Mukha). Oraş în SV Yemenului, port la Marea Roşie, cu circa 10 000 loc. Centru comercial. De la acest oraş a rezultat denu-mirea unei celebre cafele bogată în cofeină.Moçamedes (Moçâmedes). (mosamedes). 1. Localitate în SV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Benguela. 2. Regiune administrativă în Angola cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Mocague Grande. (mocag grande). In-sulă în golful Guanabara (Brazilia).Mocangue Pequeno. (mocang pechenu). Insulă în golful Guanabara (Brazilia).Moccasin. (mocasen). 1. Localitate în S.U.A. (Arizona), pe un afluent al fluviu-lui Colorado, la SV de oraşul Kanab. 2. Localitate în S.U.A. (Montana), la SE de oraşul Great Falls.Mocha. 1. v. Mocca. 2. (mocia). Insulă chiliană situată în Oceanul Pacific, la SSV de oraşul de pe ţărm Lebu.

Mochis. (mocis). Oraş în VNV Mexicului, pe râul Fuerte, la NE de oraşul To-bolobampo.Mochovce. (mocovţe). Localitate în SSV Slovaciei, la SE de oraşul Nitra.Mochudi. (mociudii). Localitate în ESE Botswanei, la NE de capitala Gaborone.Mocímboa da Praia. (mosimboa da praia). Localitate în NE Mozambicului, pe ţărmul Oceanului Indian, aproape de ho-tarul cu Tanzania.Mociu. Comună în jud. Cluj, în Câmpia Fizeşului, cu peste 3 700 loc. Satul Mociu este atestat din 1219. La Crişeni a fost de-scoperit în 1965 un tezaur din sec. III î.e.n. La Boteni este o biserică din secolul al XIII-lea iar la Chesău din secolele XV-XVI. La Crişeni este o biserică de lemn (1791). Satele componente: Mociu, Boteni, Chesău, Crişeni, Falca, Ghirişu Român, Roşieni, Turmaşi, Zorenii de Vale.Mockau. (mocau). Cartier al oraşului Leipzig (Germania).Mockern. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Altenberg şi la NV de oraşul Chemnitz.Möckern. (meochern). Cartier al oraşului Leipzig (Germania).Mocoa. Oraş în SV Columbiei, la ESE de oraşul Pasto.Mococa. (mocosa). Localitate situată în ESE Braziliei, la SV de oraşul Belo Hori-zonte.Mocorito. Localitate în NV Mexicului, la N de oraşul Culiacán.Mocsa. (mocio). Localitate în Ungaria (Komárom), la NV de oraşul Tata.Mőcsény. (meocieni). Localitate în Un-garia (Tolna), la SV de oraşul Szekszárd.Mocsiang. (mociang). Localitate în S Chinei, la SV de oraşul Kunming.Mocsurica. (mociuriţa). Râu în SV Bul-gariei, afluent al râului Tundja.Moctezuma. 1. Râu în E Mexicului, aflu-ent al râului Panuco. 2. Localitate în N Mexicului, la SSE de oraşul Ciudad Juarez. 3. Localitate în NV Mexicului, la NE de oraşul Hermosillo.Mocuba. Localitate în ENE Mozambicu-lui, la SV de oraşul Nampula.Mocubúri. (mocuburii). Localitate în NE Mozambicului, la NV de oraşul Nampula.

111

Moda. Cap în Turcia asiatică, la Marea Marmara, dinspre oraşul Kadiköy (Istan-bul).Modane. (modan). Localitate situată în SE Franţei, pe râul Arc (afluent al râului Isère), la ENE de oraşul Grenoble.Modasa. Localitate în V Indiei, la NE de oraşul Hyderabad.Modder. Râu în Republica Africa de Sud, afluent al fluviului Orange, la Douglas.Modderfontein. (moderfontain). Locali-tate în Republica Africa de Sud, la NE de oraşul Johannesburg şi la SV de Pretoria.Modelu. Comună în jud. Călăraşi, în Bărăgan, pe braţul Borcea al Dunării. Are peste 10 800 loc. Este comună suburbană a Călăraşului. Aici se află mănăstirea de călugări Radu Negru (1992) cu o biserică (1903-1913). Satele componente: Modelu, Pelicani, Radu Negru, Stoeneşti, Tonea.Modena. Oraş în Italia (Emilia-Ro-magna), cu circa 175 000 loc. Oraş vechi celtic, apoi roman (sub numele de Mutina), cu numeroase monumente arhi-tectonice.Moder. Râu în E Franţei, afluent al Rinu-lui.Modesto. Oraş în SV S.U.A. (California), la E de oraşul San Francisco.Modica (Módica). Oraş în SSE insulei Si-cilia (Italia), la SV de oraşul Siracusa.Modigliana. (modiliana). Localitate în NE Italiei peninsulare, la SE de oraşul Bologna.Modjokerto. (modgiocherto). Oraş în NE insulei Java (Indonezia), la SV de oraşul Surabaja.Modliborzyce. (modliborziţe). Localitate în SE Poloniei, la SV de oraşul Lublin.Modlin. Localitate în Polonia, pe Vistula, la NV de Varşovia.Mödling. (meodling). Oraş în NE Aus-triei, la SV de capitala Viena.Modowi. (modlovii). Localitate în SV Iri-anului de Vest (Indonezia), la SV de oraşul Kaimana.Modra. Localitate în SV Slovaciei, la NE de oraşul Bratislava şi la SV de oraşul Tr-nava.Modran. Localitate în NNE Bosnia-Herţegovinei, la NE de oraşul Banja Luka.Modranka. Localitate în SV Slovaciei, la SE de oraşul Trnava.

Modrany. (modranii). Localitate în SSV Slovaciei, în apropierea oraşului Nitra.Modřany. (modrianii). Localitate în Ce-hia, la S de oraşul Praha (Praga).Modrič. (modrici). Localitate în V Mace-doniei, la graniţa cu Albania, la NV de lacul Ohrid.Modriča. (modricia). Localitate în NNE Bosniei şi Herţegovinei, pe râul Bosna, la NE de oraşul Doboj.Mödring. (meodring). Vârf (1 693 m) în Munţii Alpii Gurk (Austria), la izvorul râului Metnitz.Modrý Kameň. (modrii cameni). Locali-tate în S Slovaciei, la SV de oraşul Lučenec, centru de exploatare a căr-bunelui.Mo Duc. Localitate în E Vietnamului, pe ţărmul Mării Chinei de Sud, la SSE de oraşul Da Nang.Modugno. (modunio). Localitate în SE Italiei peninsulare, la SV de oraşul Bari.Moéla. Insulă braziliană situată la SE de oraşul Santos, în Oceanul Atlantic. Are un far.Moen. Localitate situată în insula Chuuk (Micronezia).Moengo. Localitate în NE statului Suri-nam, centru de exploatare a bauxitei. Se află pe ţărmul Oceanului Atlantic, la fron-tiera cu Guyana Franceză.Moerbeke. 1. Localitate în NV Belgiei, la NV de oraşul Lokeren. 2. Localitate în SV R.D. Congo, la graniţa cu Angola.Moerdijk. (moerdiic). Localitate în SSV Olandei, la NV de oraşul Breda, pe malul estuarului Hollandesch Dien.Moers. (moerz). 1. Râu în V Germaniei, afluent al Rinului. 2. Oraş în V Germaniei, pe râul cu acelaşi nume, la V de oraşul Duisburg.Moësa. (moesa). Râu (43,8 km) în SE Elveţiei, afluent al râului Ticino.Moesia. (moesia). Provincie romană cre-ată în secolul I î.e.n., în regiunea dintre Balcani şi Dunăre. A fost divizată în anul 86 e. n., în Moesia Superior şi Moesia In-ferior (din care făcea parte şi Dobrogea).Moeskroen. v. Mouscron.Moffat. (mofet). 1. Localitate în S Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Annan, la NE de oraşul Dumfries. 2. Localitate în S.U.A. (Colorado), la SV de oraşul Denver.

112

Moftin. Comună în jud. Satu Mare, în Câmpia Someşului, pe râul Crasna, cu peste 4 000 loc. Reşedinţa este la Moftinu Mic. În Moftinu Mare se găseşte o biserică romano-catolică (din anul 1724). Satele componente sunt: Moftinu Mic, Domăneşti, Ghilvaci, Ghirolt, Istrău, Moftinu Mare, Sânmiclăuş.Mogadishu (Muqdisho, Mogadiscio). (mogadişu, mogadişu). Capitala Somaliei, port la Oceanul Indian, cu aproape 1 mil-ion de loc. A fost fundat în secolul X şi din 1906 deţine rol de centru administra-tiv.Mogadouro. (mogadouru). Localitate în NE Portugaliei, pe râul Sabor, la ESE de oraşul Mirandelo.Mogalo. Localitate situată în NV R.D. Congo, la SV de oraşul Gemena.Mogami. (mogamii). Râu (216 km, 7 400 kmp) în NV insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Marea Japoniei la oraşul Sakata.Moggio Ud. Localitate în NE Italiei, pe râul Felia, la E de oraşul Ampezzo.Moghilev. Oraş în Belarus, pe Nipru, cu circa 370 000 loc. A fost construit în 1267, fiind oraş industrial.Mogi das Cruzes. (moghii das cruses). Oraş în SE Braziliei, la NNE de oraşul Santos.Mogielnica. (mogielniţa). Localitate aflată în Polonia, la NV de oraşul Radom.Mogiljov. (mogiliov). Oraş în E Belarusu-lui, la E de capitala Minsk.Mogiljov-Podolszkij (Mohiliy-Pogyil-szkij). (mogiliov podolschii). Localitate în Ucraina, la graniţa cu Republica Moldova, pe Nistru, la SV de oraşul Vinnyica.Mogilno. Localitate în Polonia, la S de oraşul Bydgoszcz.Mogocha (Mogocea, Mogocsa). (mogo-cia). Localitate în SE Siberiei (Rusia), la NE de oraşul Cita.Mogocsin. (mogocin). Localitate în Siberia (Rusia), pe fluviul Obi, la NV de oraşul Tomsk.Mogok. Oraş în ENE Manmar-ului, la N de oraşul Mandalay.Mogoro. Râu în VSV insulei Sardinia (Italia), trece prin localităţile Ales şi Ter-ralba.Mogoş. Comună în jud. Alba, pe cursul superior al râului Geoagiu, cu peste 1 200 loc. La Cojocani (sec. XV) şi Bârleşti

(1844) sunt biserici de lemn. Satele com-ponente sunt: Mogoş, Bărbeşti, Bârleşti, Bârleşti-Cătun, Bârzogani, Boceşti, Bogdăneşti, Buteşti, Cojocani, Cristeşti, Mămăligani, Negreşti, Onceşti, Poienile-Mogoş, Tomeşti, valea Bârluţeşti, Valea Barnii, Valea Coceşti, Valea Giogeşti, Valea Mlacii, Valea Ţupilor.Mogoşani. Comună în jud. Dâmboviţa, în Câmpia Titu, pe Argeş, cu circa 4 700 loc. La Cojocaru (1812), Merii (1884) şi la Mogoşeşti (1840) se află biserici vechi. Satele componente: Mogoşani, Chirca, Cojocaru, Merii, Zăvoiu.Mogoşeşti. Comună în jud. Iaşi, în Podişul Central Moldovenesc, cu peste 4 400 loc. Aici se exploatează gresii, argile şi marne. Au fost descoperite vestigii pale-olitice şi din epocile bronzului şi fierului. Satele componente sunt: Mogoşeşti, Budeşti, Hadâmbu, Mânjeşti.Mogoşeşti-Siret. Comună în jud. Iaşi, pe Siret, cu aproape 4 000 loc. Satul cu ace-laşi nume este menţionat în anul 1454. Satele componente sunt: Mogoşeşti-Siret, Muncelu de Sus, Tudor Vladimirescu.Mogoşoaia. 1. Lac de origine antropică, pe valea Colentinei, în suprafaţă de 103 ha dar din care 40 ha au fost asanate. Consti-tuie obiectiv turistic. 2. Comună în jud. Il-fov, în Câmpia Vlăsiei, pe stânga lacului cu acelaşi nume şi a râului Colentina, cu peste 4 800 loc. Este comună suburbană a Bucureştiului. Deţine iazuri şi heleşteie, fiind menţionată documentar în 1598. Aici se află o biserică (1688) şi un palat dom-nesc (1702) a lui Constantin Brâncoveanu, devenit muzeu de artă feudală. Satele componente: Mogoşoaia.Moguer. (mogher). Localitate aflată în SV Spaniei, pe râul Tinto, la NE de oraşul Huelva.Mogur. Localitate în S Etiopiei, pe râul Dawa, aproape de hotarul cu statul Kenya.Mogyoród. (mogiorod). Localitate în Un-garia, la NE de capitala Budapesta.Mogyoródi-patak. (mogiorodii potoc). Pârâu în Ungaria, la N de Budapesta, aflu-ent al Dunării.Mogyorósbánya. (mogioroşbanio). Lo-calitate aflată în N Ungariei (Komárom-Esztergom), la VSV de oraşul Esztergom.

113

Mogyoróska. (mogioroşco). Localitate în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NV de oraşul Sárospatak.Moha. (moho). Localitate în Ungaria (Fe-jér), la NV de oraşul Székesfehérvár.Mohács. (mohaci). Oraş în S Ungariei (Baranya), port la Dunăre, aproape de graniţa cu Yugoslavia, cu peste 20 000 loc. Aici au avut loc două bătălii impor-tante: 1526 (maghiarii, conduşi de Lu-dovic II, fiind învinşi de otomanii lui Soli-man Magnificul) şi 1687 (cînd turcii au fost înfrânţi de Liga Sfântă, condusă de Carol de Lorena).Mohácsi-sziget. (mohacii sighet). Insulă fluvială situată în S Ungariei, la E de Dunăre şi de oraşul Mohács.Mohamed. Cap în S peninsulei Sinai (Egipt), în Marea Roşie.Mohamed-Kól. Oraş în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, la N de oraşul Port-Sudan.Mohammadia (Mohammedia). Oraş în NV Marocului, la N de Casablanca, port la Oceanul Atlantic, cu peste 170 000 loc. Anterior s-a numit Fédala.Mohanganj. (mohangangi). Localitate în NNE Bangladesh-ului, la E de oraşul Ne-trakona.Mohave (Mojave). (mouhavii). Regiune de deşert în SV S.U.A. (California), in-cluzând şi Valea Morţii. Suprafaţa ajunge la 64 800 kmp, vegetaţia predominantă fi-ind de tufişuri xerofite.Mohawk. (mohauc). 1. Râu (238 km) în NE S.U.A. afluent al fluviului Hudson, la Troy. Este legat cu lacul Ontario printr-un canal. 2. Localitate în S.U.A. (Michigan), în peninsula Keweenaw, la S de oraşul Ea-gle River. 3. Localitate în NE S.U.A. (New York), pe râul cu acelaşi nume, la ESE de oraşul Utica.Mohe. Localitate în NE Chinei, pe fluviul Amur, la hotarul cu Rusia siberiană, la NE de oraşul Hajlar.Mohéli. (moelii). Insulă în Oceanul In-dian, ce face parte din grupul Comore.Mohelnice. (mohelniţe). Localitate în N Cehiei, la NV de oraşul Olomouc.Mohenjodaro (Mohenjo-Daro). (mohen-gio daro). Localitate preistorică, astăzi în ruine, în NV peninsulei India, în Pakistan.Moheparu. Localitate în V Guyanei, pe râul Mazaruni, la ENE de oraşul Soraba.

Mohiliy-Pogyilszkij. v. Mogiljov-Podol-szkij.Möhlin. (meohlin). Localitate situată în N Elveţiei, la E de oraşul Basel.Mohna, Dorsala. Dorsală suboceanică aflată în NE Oceanului Atlantic, între Is-landa şi arhipelagul Spitzbergen.Möhne. (meohne). Lac de acumulare sit-uat în V Germaniei, pe râul Ruhr, la E de oraşul Dortmund.Moho. Localitate în NE Chinei, pe fluviul Amur, la graniţa cu Rusia (Siberia), la N de oraşul Csinho.Mohora. (mohoro). Localitate în N Un-gariei (Nógrád), aflată la SE de oraşul Bal-assagyarmat.Mohorn. Localitate în E Germaniei, la V de oraşul Dresden.Mohoro. Localitate în E Tanzaniei, pe ţăr-mul Oceanului Indian, la S de capitala Dar es Salaam.Mohpani. (mohpanii). Localitate în cen-trul Indiei, la N de oraşul Nagpur.Moia. Localitate în SV Sudanului, la graniţa cu R.D. Congo, la NV de oraşul Maridi.Moieciu. Comună în jud. Braşov, în cu-loarul depresionar Rucăr-Bran, la baza munţilor Piatra Craiului şi Bucegi, cu peste 4 800 loc. Reşedinţa este la Moieciu de Jos, unde se află o biserică (sec. XVIII) ca şi la Cheia (1818). Satele componente: Moieciu de Jos, Cheia, Drumul Carului, Măgura, Moieciu de Sus, Peştera.Moigny. (moanii). Localitate în Franţa, la S de Paris.Moigrad-Porolissum. v. Mirşid.Moila. Centru minier (sare) în SV Portu-galiei, la SE de Lisabona.Moiliili. (moiliilii). Cartier al oraşului Honolulu (Hawaii-S.U.A).Moimoi. Localitate în SE Sudanului, la graniţa cu Uganda.Moineşti. Oraş în jud. Bacău, în depre-siunea Tazlău, la poalele Culmii Berzunţi, pe râul Ormeniş. Are peste 25 000 loc. Este centru industrial mai ales al petrolu-lui. A fost atestat în 1478, fiind ridicat la rang de târg în 1817-1820; în 1864 a rede-venit comună iar în 1912 oraş. Îi aparţine satul Găzărie.Mointi. (mointii). Localitate în Kazahstan, la NV de lacul Balhaş.

114

Mo-i-Rana (Moi Rana). Localitate în centrul Norvegiei, la SV de oraşul Dun-derland.Moircy. (moarsii). Localitate în SE Bel-giei, pe râul Ourthe, la SE de oraşul St. Hubert.Mõisaküla (Môisaküla). (moisachiula). Oraş aflat în SV Estoniei, la graniţa cu Letonia.Moisei. Comună în jud. Maramureş, în depresiunea Maramureş, pe râul Vişeu, cu peste 9 100 loc. La Moisei (menţionat la 1365) se află o mănăstire de călugări (sec. XIV) şi o biserică de lemn (1672). Există un ansamblu monumental din lemn (dar ulterior şi din beton) în memoria celor 29 de români ucişi de armata ungară în re-tragere (14 octombrie 1944). Anasamblul a fost realizat în 1967 de Gheza Vida. Satele componente: Moisei.Moisie. (moazii). Râu în S peninsulei Labrador (Canada), cu vărsare în estuarul fluviului Sf. Laurenţiu.Moissac. (moasa). Oraş în SV Franţei, pe fluviul Garonne, la NV de oraşul Toulouse.Moïssala. Localitate în SSV Ciadului, pe râul Ouham (afluent al fluviului Chari), la SV de oraşul Fort Archambault.Moissy-Cramayel. (moasii cramaiel). Lo-calitate în Franţa, la SE de Paris.Moitaco. Localitate în Venezuela, pe flu-viul Orinoco, la SV de oraşul Ciudad Bo-livar.Mojácar. (mohasar). Oraş în SE Spaniei, pe coasta Mării Mediterane, la SV de oraşul Cartagena.Mojave. (mohave). v. Mohave.Mojehtao. (mogehtao). Insulă chineză aflată în Marea Galbenă (Oceanul Pacific), la E de peninsula Santung.Mojero. (moiero). Râu în N Siberiei (Ru-sia), afluent al râului Kotuj iar acesta din urmă al râului Hatanga.Moji. 1. (mogii). v. Kitakyushu. 2. (mo-hii). Râu în SE Braziliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la E de oraşul Santos. 3. Munte în SE Braziliei, la N de oraşul San-tos. De aici izvorăşte râul cu acelaşi nume. 4. (mogii). Localitate în V Chinei, la graniţa cu Tadjikistan, la V de oraşul Jarkand.Mojinti. (moiintii). Localitate situată în E Kazahstanului, la V de lacul Balhaş.

Mojjo. (mogio). Localitate situată în cen-trul Etiopiei, pe râul Awash, la SE de cap-itala statului Addis Abeba.Mojmírovce. (moimirovţe). Localitate în SV Slovaciei, la S de oraşul Nitra.Mojocoya. (mohocoia). Localitate în Bo-livia, la NE de oraşul Sucre.Mojú. (mohu). Localitate în NE Braziliei, la SV de oraşul Belem.Mojzesovo. (moizesovo). Localitate în SV Slovaciei, în apropierea oraşului Nitra.Mokalsar. Localitate în VNV Indiei, la SV de oraşul Jodhpur.Mokambo. Localitate în SE R.P. Congo, la graniţa cu Zambia, la SE de oraşul Lubumbashi.Mokanje Hills. (mocange hils). Localitate în VSV statului Sierra Leone, la SE de capitala Freetown.Mokau. Localitate în Noua Zeelandă, în V Insulei de Nord, pe ţărm, centru de ex-ploatare a cărbunelui.Mokha. v. Mocca.Mokka. v. Mocca.Mokhopudis. Localitate în Botswana, în NV ţării, la NV de lacul Ngami.Mokil. Atol în grupul insulelor Caroline din Oceanul Pacific.Mokokchung. (mococciung). Localitate în NE Indiei, la NE de oraşul Shilong.Mokotów. (mocotov). Cartier al oraşului varşovia (Polonia).Mok'po (Mokpo, Mokpho). (mocpo, mocfo). Oraş în SV Coreii de Sud, port la Marea Galbenă, cu circa 250 000 loc.Mokra. Munte (2 155 m) în Serbia, la graniţa statelor Serbia-Muntenegru.Mokrá Luka. Localitate în SSE Slova-ciei, la NV de oraşul Rožnava.Mokre. Localitate în Polonia, în Silezia, la SSE de oraşul Zabrze.Mokrec. (mocreţ). Vârf (1 058 m) în V Sloveniei, la SE de Ljubljana.Mokres. Localitate în NV Bulgariei, la SE de oraşul Lom.Mokrij Jelancsik. (mocrii ielancic). Râu în SE Ucrainei şi în S Rusiei, cu vărsare în golful Taganrog (Marea Azov-Marea Nea-gră).Mokrin. Localitate în NE Serbiei, la E de oraşul Senta.Mokroluska. Pârâu în Serbia, ce tra-versează oraşul Belgrad şi se varsă în râu Sava.

115

Mokrósz. (mocros). Localitate în N Gre-ciei, pe râul Nesztosz (Mesta), la SE de oraşul Potami.Mokrousz. (mocrous). Localitate în Rusia europeană, la ESE de oraşul Saratov.Moksa (Mokşa). Râu (698 km, 52 470 kmp) în Rusia europeană, afluent al râului Oka (Volga).Mol. 1. Localitate localitate în NNE Bel-giei, la E de Antwerpen (Anvers). Aici se găseşte o centrală atomoelectrică. 2. Lo-calitate în NE Serbiei, pe Tisa, la SE de oraşul Senta.Mola di Bari. (mola dii barii). Localitate în SE Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Adriatice, la SE de oraşul Bari.Molái. Localitate în SE peninsulei Pelo-pones (Grecia), la SE de oraşul Sparta.Molara. Insulă (3,5 kmp) italiană situată în ENE Sardiniei, în Marea Tireniană.Molat. Insulă (27,7 kmp) croată în Marea Adriatică, la NV de oraşul Zadar, între in-sulele Dugi Otok (la SE) şi Premuda (la NV).Molay. (molei). Localitate în E Franţei, la NE de oraşul Dijon.Mold. Localitate situată în NE Ţării Galilor (Marea Britanie), centru al regiunii administrative Flint.Moldava (Moldava nad Bodvou). Local-itate în SE Slovaciei, pe râul Bodva (Bod-vou), aproape de hotarul cu Ungaria, la SV de oraşul Košice.Moldava nad Bodvou. v. Moldava.Moldavia. Denumirea veche a Moldovei.Molde. Localitate în VSV Norvegiei, la NV de gura râului Lågen.Moldova. 1. Râu, afluent al Siretului, aval de Roman. Are 216 km lungime şi 4 210 kmp suprafaţa bazinală, izvorând din NE Obcinei Mestecăniş, de la 1 250 m altitu-dine, de sub vf. Lucina şi străbate Podişul Sucevei. Traversează oraşele Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului. Are ca afluenţi: Moldoviţa, Suha, Humor, Neamţ (sau Ozana), Topoliţa. 2. Câmpia (sau Depresiunea Moldovei). v. Jijia (2). 3. Subcarpaţii Moldovei. v. Subcarpaţi. 4. Podişul Moldovei. Mare unitate de podiş în ENE ţării, între Subcarpaţii Moldovei şi Obcinele Bucovinei la V, Valea Prutului la E şi Câmpia Siretului Inferior la S, alcă-tuită din depozite marine şi fluvio-lacustre monoclinale, dispuse transgresiv peste un

fundament cristalin. Altitudinea sa max-imă este de 692 m (vf. Ciungi). Cuprinde trei sectoare: un podiş piemontan în V, dealuri pliocene în S şi câmpia deluroasă a Jijiei în NE. Este străbătut de Prut şi de Bârlad cu afluenţii lor. Clima este tem-perat-continentală iar vegetaţia de pădure (în NV) şi de silvostepă şi de stepă în E şi S. 5. Stat feudal românesc format în sec-olul XIV, pe cursul superior al Siretului, la NE Carpaţilor Orientali. S-a unit cu Ţara Românească în 1859.Moldova. 1. Republica. Stat în SE Eu-ropei, la E de prut şi la V de fluviul Nistru. Are suprafaţa de 33 700 kmp şi circa 4,36 milioane loc. Capitala Chişinău. În 1918 s-a unit cu Ţara-mamă (1918-1940, 1941-1944). Fusese reocupată de sovietici. În 1991 a devenit independentă. 2. Insulă fluvială românească situată în Defileul Dunării, în dreptul localităţii Moldova Veche. Astăzi este acoperită de lacul de acumulare Porţile de Fier.Moldova Nouă. Oraş situat în jud. Caraş-Severin, la poalele Munţilor Locvei, cu circa 15 000 loc. Este centru industrial (minereuri complexe) şi port la Dunăre. Aici se află rezervaţia forestieră şi botan-ică Valea Mare (400 ha). A fost menţionat ca sat în 1717 şi declarat oraş în 1968. Îi aparţin administrativ localităţile Măceşti, Moldova Veche şi Moldoviţa.Moldova-Suliţa. Comună în jud. Suceava, la poalele Obcinei Mestecăniş şi a Obcinei Mari, pe râul Moldova. Are peste 2 500 loc. Aici se află rezervaţia botanică Tinovu Găina, cu mesteacănul pitic (Betula nana), relief glaciar şi Răchi-taşu Mare (177,5 ha), cu plante rare (strugurii ursului). Deţine şi herghelie de cai Huţuli. Satele componente: Moldova-Suliţa, Benia.Moldoveanu. Vârf în Munţii Făgăraş, al-cătuit din şisturi cristaline, cel mai înalt (2 544 m) din România. Constituie nod oro-hidrografic.Moldoveneşti. Comună în jud. Cluj, pe Arieş cu aproape 3 500 loc. În satul princi-pal (atestat în anul 1075) se găsesc ruinele unei fortificaţii (sec. X-XIII). În unele sate sunt biserici unitariene (Moldoveneşti-sec. XVII-XVIII; Bădeni-sec. XVII; Plăieşti-sec. XV-XVIII), în altele ortodoxe de lemn (Bădeni-1765; Podeni-1784) sau la

116

Stejeriş o biserică reformată (1714). Satele componente: Moldoveneşti, Bădeni, Pietroasa, Plăieşti, Podeni, Stejeriş.Moldoveni. Comună în jud. Neamţ, în Subcarpaţii Neamţului, cu circa 2 400 loc. Satele componente: Moldoveni, Hociungi.Moldoviţa. 1. Comună în jud. Suceava, la poalele V ale Obcinei Mari şi cele de E ale Obcinei Feredeu, pe râul Moldoviţa. Are peste 5 200 loc. Se exploatează şi se prelu-crează lemnul. Există o păstrăvărie. Satele componente sunt: Moldoviţa, Argel, Demacuşa, Raşca. 2. Mănăstirea Moldoviţa. v. Vatra Moldoviţei.Moldva (Vltava). (moldva, vîltava). 1. Regiune în Cehia, de-a lungul râului cu acelaşi nume, la S de oraşul Praga. 2. Râu (435 km) în SSV Cehiei, ce traversează capitala Praga şi se uneşte cu Elba (Labe) la N de Praga.Molegbwe. (molegbue). Localitate în NV R.D. Congo, la graniţa cu Republica Cen-trafricană.Molenbeek. Pârâu ce traversează oraşul Bruxelles. Este afluent al râului Senne.Molenbeek-Saint-Jean. (molenbec sent jean). Cartier al oraşului Bruxelles (Bel-gia), străbătut de râul Molenbeek.Molepolele (Molepolole). Oraş în ESE Botswanei, la NV de capitala Gaborone.Molfetta. Oraş în SE Italiei (Puglia), port la Marea Adriatică, cu peste 65 000 loc. Deţine şantiere navale şi este staţiune bal-neoclimaterică.Molgora. Râu în N Italiei, ce curge pe lângă oraşul Monza.Molibagu. Localitate în NE insulei Su-lawesi (Indonezia), pe ţărmul Mării Maluku.Molina. Localitate aflată în centrul statu-lui Chile, la NE de oraşul Talca.Molina de Aragon. Localitate în Spania, în Aragon, pe râul Gallo, la SV de oraşul Zaragoza.Moline. Localitate în S.U.A. (Illinois), la SV de oraşul Madison.Molini di Tures. (molinii dii tures). Lo-calitate în N Italiei, pe râul Ahm, la NE de oraşul Bolzano.Moliro. Localitate în SE R.D. Congo, pe malul SV al lacului Tanganyika.Molise. Regiune în S Italiei, cu ieşire la Marea Adriatică, cu suprafaţa de 4 400

kmp şi 330 000 loc. Centrul administrativ este oraşul Campobasso.Moloiterno. Localitate situată în SE Ital-iei peninsulare, la S de oraşul Potenza.Mölkau. (meolcau). Cartier al oraşului Leipzig (Germania).Moll. Localitate în E Argentinei, la SV de capitala Buenos Aires.Möll. (meol). Râu (65 km) în S Austriei, afluent al râului Drava.Mollagjeshi. (molaggeşii). Localitate în Albania, la SE de capitala Tirana.Mollans. (molan). Localitate în E Franţei, în apropierea oraşului Belfort.Mollasi. (molasii). Localitate în Albania, la SV de oraşul Elbasan.Möllbrücke. (meolbriuche). Localitate în S Austriei, pe râul Möll, la NV de oraşul Villach.Mollendo. Localitate în SV Peru-lui, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Arequipa.Möllenhagen. (meolenhaghen). Localitate în NE Germaniei, la NE de lacul Müritz şi la V de oraşul Neubrandenburg.Molles. (molies). Localitate în centrul stat-ului Uruguay, la N de oraşul Duranzo.Mollis. Localitate în E Elveţiei, la NE de oraşul Glarus. De la această localitate vine termenul geologic mollis (moale) utilizat pentru roci sedimentare moi.Mölln. (meoln). 1. Localitate în NE Ger-maniei, la V de oraşul Neubrandenburg. 2. Localitate în N Germaniei, pe canalul Elba-Trave, la E de oraşul Hamburg.Molnári. (molnarii). Localitate în V Un-gariei (Zala), pe Mura, la SV de oraşul Nagykanizsa.Molnaszecsőd. (molnoseceod). Localitate în V Ungariei (Vas), pe râul Rába, la NE de localitatea Körmend.Mölndal. (meolndal). Localitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Kattegat, la S de oraşul Göteborg.Mologa. Râu în N Rusiei europene, aflu-ent al fluviului Volga. Trece prin Lacul Ribinsk.Mologyecsno. (mologeci no). Oraş în Be-larus, la NV de capitala Minsk.Mologyozsnaja. (mologiojnaia). Staţie rusă de cercetări polare situată pe ţărmul Oceanului Indian al Antarcticii.

117

Molokai. Insulă (Hawaii-S.U.A.) în Pa-cific, în care se găseşte oraşul Honolulu. Are suprafaţa de 676 kmp.Molokis-Mare. Localitate în NE Repub-licii Moldova, pe Nistru, la N de oraşul Dubăsari.Molokovo. Localitate în Rusia europeană, la V de lacul de acumulare Ribânsk.Molonglo. Râu în Australia, ce tra-versează capitala Canberra.Molopo. Râu intermitent (ued) în S Africii, afluent al fluviului Orange, în lungime de 960 km. Izvorăşte din N podişului Kaap şi traversează S podişului Kalahari. În cursul superior se numeşte Kuruman. În sezonul secetos este acoperit de dune iar în cel ploios albia se umple cu apă.Moloundou. (molundu). Localitate în NV R.P. Congo, la graniţa cu statul Camerun.Molsheim. (molşaim). Localitate în NE Franţei, la VSV de oraşul Strasbourg.Molteno. Localitate în S Republicii Africa de Sud, la NV de oraşul Queenstown.Molvány. (molvani). Localitate în Ungaria (Baranya), la SV de oraşul Szigetvár.Molve. Localitate în NE Croaţiei, la SE de oraşul Koprivnica.Moluce (Maluku, Moluccas). 1. Arhipelag în Indonezia, între insulele Su-lawesi (la V) şi Noua Guinee (la E). Suprafaţa 83 700 kmp. Insulele principale: Halmahera, Ceram (Seram), Ambon, Buru, Obi, Waigeo, Morotai. Oraşele prin-cipale: Ambon, Jailolo, Weda, Namlea. Relieful este muntos, cu altitudini de 3 000 m. Se înregistrează cutremure de pământ. Clima ecuatoriale, păduri ecuato-riale. 2. Mare a Oceanului Pacific situată între insulele Sulawesi şi Halmahera, în suprafaţă de 291 000 kmp, adâncimea maximă 4 750 m, salinitatea 34‰. Deţine numeroase insule.Moma. 1. v. Codru-Moma. 2. Localitate situată aproximativ în partea centrală a R.D. Congo, pe râul Tsuapa, la SV de oraşul Opala.Mombaça. (mombasa). Localitate în ENE Braziliei, la SV de oraşul Fortaleza.Mombasa. Oraş în SE Kenyei, pe insula cu acelaşi nume, port la Oceanul Indian. Are circa 600 000 loc. A fost întemeiat de arabi (sec. XI). A fost vizitat şi de Vasco da Gama (1498).

Mombetsu (Monbetsu). (monbeţu, mombeţu).). Localitate în N insulei Hok-kaido (Japonia), pe ţărmul Mării Ohotsk (Oceanul Pacific. Este port pescăresc, la SE de oraşul Omu.Mombongo. Localitate în NNV R.D. Congo, pe fluviul Congo, la NV de oraşul Kisangani.Mombum. 1. Insulă indonezană situată în Marea Arafura, între insulele Noua Guinee şi Kolepom. 2. Localitate în E insulei cu acelaşi nume (Indonezia).Momcilgrad (Momcsilgrad). Localitate în SSE Bulgariei, la NE de oraşul Zlatograd.Momence. (momens). Localitate în S.U.A. (Illinois), la S de lacul Michigan şi de oraşul Chicago.Momignies. (mominies). Localitate în S Belgiei, la graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Charleroi.Mominabad. Localitate în VSV Indiei, la SV de oraşul Nanded.Momino. Localitate în E Bulgariei, la SV de oraşul Varna. Momjan. (momian). Localitate în NV peninsulei Istria (Croaţia).Mommark. Localitate în E insulei Als (Danemarca).Momo. Localitate în N Italiei, pe râul Agogna, la S de lacul Maggiore.Momotombo. Vulcan activ în Nicaragua, la NV de lacul Managua. Are 1 280 m al-titudine. A avut activitate în anii 1609 şi 1905.Mompós. (mompoz). Localitate în N Columbiei, pe fluviul Magdalena, la SE de oraşul Cartagena.Mon. Stat în S Myanmar-ului, cu ieşire la Golful Martaban. Are suprafaţa de 12 300 kmp şi circa 2,2 milioane loc. Centrul ad-ministrativ. Moulmein (Mawlamyine).Møn. (mon). Insulă daneză (218 kmp) aflată în Marea Baltică, la SE de insula Sjælland şi la NE de insula Falster.Mona. 1. Insulă în Marea Caraibilor (An-tilelor), situată la SV de insula Puerto Rico, de care aparţine. 2. Canal maritim natural situat între insulele Hispaniola (la V) şi Puerto Rico şi respectiv Mona (la E).Monach. (moneci). Insule britanice situate în grupul Hebride, la V de insulele Uist.Monaco. 1. Principatul (Principauté de Monaco). (prinsipote deo monaco). Stat

118

în S Europei, în SE Franţei, pe un promontoriu stâncos (5,16 km lungime) al Mării Mediterane, pe Coasta de Azur, la 14 km de oraşul Nisa (Nice). Are suprafaţa de 1,95 kmp şi circa 32 000 loc. Capitala Monaco. 2. Oraş, capitala Princi-patului Monaco, cu circa 1 200 loc. Este capitală din anul 1814. Are un muzeu oceanografic (din 1899).Monadliath. (monedlies). Munte (943 m) în Scoţia (Marea Britanie), la S de Canalul Caledonian.Monagas. (monagaz). Stat în NE Venezuelei, cu ieşire la Golful Paria al Oceanului Atlantic. Suprafaţa 28 900 kmp şi peste 550 000 loc. Centrul administra-tiv: Maturin. Se exploatează petrol.Monaghan (Muineachán). (moneghen). 1. Oraş în NE Irlandei, centrul regiunii cu acelaşi nume. 2. Regiune administrativă situată în NE Irlandei.Monaj. (monoi). Localitate situată în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşele Miskolc şi respectiv Kaz-inbarcika.Monasi. (monasii). Localitate aflată în S Ucrainei, la N de Marea Neagră.Monastero. Localitate în N Italiei, cu o hidrocentrală, la NE de Lacul Maggiore.Monastir. v. Bitolia.Monate. Lac în N Italiei, la E de lacul Maggiore.Mona Vale. Localitate în Australia, la N de oraşul Sydney, pe ţărmul Mării Tas-maniene (Oceanul Pacific).Moncalieri. (moncalierii). Oraş în NV Italiei, la S de oraşul Torino, pe fluviul Po.Moncalvo. Vârf (2 047 m) în NV Spaniei, în SV Munţilor Loón.Monção. (monsau). 1. Localitate în N Braziliei, pe râul Pindaré, la SV de oraşul São Luis. 2. Localitate în N Portugaliei, la graniţa cu Spania, pe râul Miño.Moncayo. 1. Munte (2 313 m) situat în NE Spaniei, la SV de fluviul Ebro şi de oraşul Zaragoza. 2. Localitate în E insulei Mindanao (Filipine), pe râul Agusan.Moncegorsk (Moncsegorszk). (monce gorsc). Localitate în N Rusiei europene, în V peninsulei Kola, pe malul NV al lacului Imandra.

Moncenisto. Localitate în NV Italiei, la frontiera cu Franţa, la NV de Torino. Are o hidrocentrală.Mönch. (meonch). Vârf (4 098 m) în ma-sivul Aar-Gothard din Alpii Bernezi, pe teritoriul Elveţiei.Mönchengladbach (Mönch en-Glad-bach). (meoncănglatbac). Oraş în Germa-nia (Renania de Nord-Westfalia), la V de oraşul Düsseldorf, cu circa 270 000 loc. A fost fundat în secolul al X-lea, astăzi fiind oraş industrial.Mönchhof. (meoncof). Localitate în E Austriei, la E de lacul Neusiedl.Monchiguei. (moncighei). Munte (902 m) situat în S Portugaliei.Monch ique. (monci iche). Localitate în SV Portugaliei, la NE de oraşul Lagos.Monchon. (moncion). Localitate în V Guineii, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NNV de Conakry.Monclo. Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la SV de oraşul Charleston şi la SE de oraşul Huntington.Monclova. Localitate de tip industrial (siderurgie, construcţii de maşini) situată în NE Mexicului, la NV de oraşul Monter-rey.Moncsegorszk. v. Moncegorsk.Moncton. Oraş în SE Canadei (New Brunswick), la NE de oraşul St. John.Mondego. 1. Râu (225 km, 6 200 kmp) în Portugalia, în partea centrală a ţării. Izvorăşte din Munţii Serra da Estrela şi trece prin oraşul Coimbra. 2. Cap în V Portugaliei, la N de gura de vărsare a râu-lui omonim.Mon Désir. (mondezir). Localitate în NE Surinamului, la E de Paramaribo.Mondoñedo. (mondoniedo). Oraş în NV Spaniei, la NE de oraşul La Coruña.Mondorf-les-Bains. (mondorf lez bens). Localitate în SE Luxemburgului, la graniţa cu Franţa, la SE de capitala Lux-embourg.Mondovi. (mondovii). 1. Localitate în NV Italiei, pe râul Tanaro, la E de oraşul Cu-neo. 2. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la SE de oraşul St. Paul.Mondragone. Localitate în V Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Tireniene, la golful Gaeta, la NV de Napoli.Mondsee. (mondze). 1. Localitate în Aus-tria, la NV de lacul cu acelaşi nume şi la

119

NE de oraşul Salzburg. 2. Lac (14,2 kmp) în Austria, la NE de oraşul Salzburg şi la V de lacul Attersee. Moneasa. Comună în jud. Arad, la baza Munţilor Codru-Moma, pe râul cu acelaşi nume. Are peste 1 200 loc. La Rănuşa se găsesc zăcăminte de sulfuri cuprifere. La Moneasa se exploatează marmură roşie şi neagră. Aici se află o staţiune balneocli-materică, cu ape minerale mezotermale (24-32oC). Satele componente: Moneasa (atestat 1597) şi Rănuşa.Monemvasia (Monemvaszia, Monem-vaszía). (monem vasia). Oraş situat în SE peninsulei Pelopones (Grecia), pe ţărmul Mării Egee.Monet. Localitate în SE Canadei, la NV de oraşul Québec.Moneta. Localitate în E Argentinei, pe râul Arrecifes (afluent al fluviului Parana), la E de oraşul Pergamino.Monfalcone. Localitate în NE Italiei, la graniţa cu Slovenia, la N de oraşul Trieste.Monferrato. 1. Regiune naturală în NV Italiei, între Po şi râul Tanaro. 2. Locali-tate în NV Italiei, în regiunea cu acelaşi nume, la SE de oraşul Asti.Monforte (Monforte de Lemos). Locali-tate în NV Spaniei, la NE de oraşele Vigos şi Orense, respectiv, la S de oraşul Lugo.Monga. Localitate în NNV R.D. Congo, aproape de graniţa cu Republica Cen-trafricană.Mongaguá. Munte în SE Braziliei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la V de oraşul Santos.Mongala. Râu (329 km) în N statului R.D. Congo, afluent al fluviului Congo.Mongalla. Oraş în S Sudanului, pe Nilul Alb, la SE de oraşul Bor.Mongana. Localitate situată în NNV R.D. Congo, pe fluviul Congo, la E de oraşul Lisala.Mong Cay. Localitate în NE Vietnamului, la hotarul cu R.P. Chineză, pe ţărmul gol-fului Vietnam.Monghyr. (monghir). Localitate în NE In-diei, pe Gange, la E de oraşul Patna.Möng Kung. (meong cung). Localitate în Myanmar, la ESE de oraşul Mandalay.Mongo. Localitate în partea central-sudică a Ciadului, la baza NE a Muntelui de Guéra.

Mongol Altain Nuruu. v. Altaiul Mon-gol.Mongolia. 1. Regiune naturală în Asia Centrală, cu relief variat, predominând cel muntos (Altaiul Mongol, Hangain Nuruu) sau de podiş. Altitudinea maximă urcă la 4 374 m (vf. Nairamdal Uul). În S se găseşte podişul Gobi. Între culmile muntoase se găsesc depresiuni cu mari suprafeţe deşer-tice. Clima este continentală excesivă. Deţine lacuri în cea mai mare parte sărate. Vegetaţia de stepă şi silvostepă. Deţine minereuri polimetalice. 2. Statul Mon-goliei (Mongol Uls). Stat în Asia Cen-trală, între Federaţia Rusă şi China. Are suprafaţa de 1 570 000 kmp şi circa 2,4 milioane loc. Capitala este Ulan Bator (Ulaanbaatar).Mongolia Interioară (Nei Menggu/Mon-gol Zizhiqu). (zizicuu). Regiune au-tonomă în N Chinei, cu suprafaţa de 1 200 000 kmp şi peste 23 milioane loc. Centrul administrativ: Honhot.Möng Ping. (meong ping). Localitate în Myanmar, la SE de oraşul Mandalay.Mongu. Oraş în VSV Zambiei, pe fluviul Zambezi.Mongula. Centru minier (plumb, fier) în Ruanda.Mong Yang. (mong iang). Localitate în Myanmar, în E statului, la graniţa cu R.P. Chineză.Mong Yawng. (mong iaung). Localitate în E statului Myanmar, aproape de graniţa cu statele China, Laos şi Thailanda.Mönh hajrhan úl. (meon hairhan ul). Vârf (4 231 m) în V Mongoliei, în Munţii Altaiul Mongol.Mönh hán. (meon han). Localitate în E Mongoliei, la SE de oraşul Öndörhan.Moniaive. (moniaiv). Localitate în S Scoţiei (Marea Britanie), la NV de oraşul Dumfries.Moniga. Localitate în N Italiei, pe malul SV al lacului Garda.Moniquirá. (monichira). Localitate în Columbia, la NE de capitala Bogota şi la E de oraşul Medelin.Monkey River. (monchii rivăr). Locali-tate în ESE statului Belize, pe ţărmul Mării Caraibilor.Mońki. (moni chii). Localitate în NE Poloniei, la NV de oraşul Białistock.

120

Monkoto. Localitate în VNV R.D. Congo, pe râul Luilaka, la SE de oraşul Mbandaka.Monkstown. (moncstaun). Cartier al oraşului Dublin (Irlanda).Monleon. Râu în ENE Spaniei, cu vărsare în Golful Valencia la Castellón.Monmouth. (monmous). 1. Localitate în SV Ţării Galilor (Marea Britanie), la graniţa cu Anglia, la NE de oraşul New-port. 2. Regiune administrativă în SE Ţării Galilor (Wales), cu centrul la Newport. 3. Localitate în S.U.A. (Illinois), la NE de oraşul Burlington.Monnikendam. Localitate în V Olandei, pe malul V al lacului Ijssel, la NE de Am-sterdam.Monnikermeer. Polder situat la NE de Amsterdam, pe care se găseşte localitatea Monnikendam.Mono. Lac în V S.U.A. (California), în V deşertului Nevada.Monok. Localitate aflată în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de locali-tatea Szerencs.Monólithosz. (monolitos). Localitate în V insulei Rodos (Grecia), pe ţărmul Mării Egee (Marea Mediterană).Monomotapa. Vechi regat în S Africii, între fluviile Zambezi şi Limpopo, în teri-toriul de astăzi al Republicii Zimbabwe şi Mozambic. S-a sfârşit la începutul secolul XVIII.Monomoy. (monomoi). Cap aflat în SE peninsulei Cape Cod (S.U.A.).Monon. Localitate în S.U.A. (Indiana), la SE de Chicago.Monopoli (Monópoli). (monopolii). Oraş în SE Italiei peninsulare, pe ţărmul NE al peninsulei Salentina, la SE de oraşul Bari.Monor. 1. Comună situată în jud. Bistriţa-Năsăud, în SE Dealurilor Bistriţei, pe râul Luţu. Are peste 1 700 loc. Se practică viti-cultura şi se află un muzeu etnografic. Satul principal este atestat în 1319. Aici se află o rezervaţie (vulcani noroioşi) în suprafaţă de 10 ha. Satele componente sunt: Monor, Gledin. 2. Localitate în Un-garia, la SE de capitala Budapesta.Monos. Insulă situată la NV de insula Trinidad. Aparţine statului Trinidad şi To-bago.

Mónosbél. (monoşbiel). Localitate în Un-garia (Heves), pe râul Eger, la NNV de oraşul Eger.Mónosokor. (monoşocor). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), pe râul Ókor, la SSE de oraşul Szigetvár.Monostorapáti. (monoştor opatii). Local-itate în Ungaria (Veszprém), la NE de oraşul Tapolca şi la NV de lacul Balaton.Monostorpályi. (monoştor paii). Locali-tate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), la SE de Debrecen.Monoszló. (monoslo). Localitate în Un-garia (Veszprém), laş V de Balaton şi la NE de oraşul Tapolca.Monóvar. Localitate în ESE Spaniei, la NV de oraşul Alicante.Monreale. Oraş în NV insulei Sicilia (Italia), la SV de oraşul Palermo.Monroe. (monroo). 1. Oraş în SSE S.U.A. (Louisiana), la ENE de oraşul Shreveport. 2. Localitate în S.U.A. (Michigan), pe malul V al lacului Erie, la NNE de oraşul Toledo. 3. Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Charlotte. 4. Lo-calitate în S.U.A. (Wisconsin), la SSV de oraşul Madison.Monroe City. (monroo sitii). Localitate în S.U.A. (la SV de oraşul Quincy.Monrovia. Capitala Liberiei, situată în VNV ţării, pe insula Bushrod şi pe promontoriul Mesurado, port la Oceanul Atlantic, cu circa 970 000 loc. A fost înte-meiată în 1822 şi a devenit capitală din anul 1847.Mons. (mons, în flamandă Bergen berg). Oraş în SV Belgiei, port fluvial pe canalul Escaut-Sambre, cu circa 95 000 loc. Cen-tru de exploatare a cărbunelui dar şi oraş industrial chimic.Monsanto. (monsantu). 1. Vârf (223 m) situat lângă capitala Lisabona (Portugalia). 2. Localitate în E Portugaliei, la graniţa cu Spania, la NE de oraşul Castelo Branco.Monschau. (monşau). Localitate în V Germaniei, la graniţa cu Belgia, la SSE de oraşul Aachen.Monsellice. Localitate în ENE Italiei, partea continentală, la SV de oraşul Padova.Monserrat. Vârf (1 236 m) în NE Spaniei, în Munţii Cataloniei, la NV de oraşul Barcelona.

121

Monserrato. Localitate în S insulei Sar-dinia (Italia), la N de oraşul Cagliari.Monster. Localitate în V Olandei, pe ţăr-mul Mării Nordului, la SV de Haga.Mönsterås. (mieonsteros). Localitate în SE Suediei, centru al celulozei şi hârtiei, în dreptul insulei Öland.Montabaur. Localitate în V Germaniei, la NE de oraşul Koblenz.Montabrisons. (montabrizon). Localitate în Franţa, la V de oraşul Starea Étienne, centru siderurgic.Montagnac. (montaniac). 1. Localitate în NV Algeriei, la SV de oraşul Oran. 2. Lo-calitate în SE Franţei, pe râul Verdon (afluent al râului Durance), la NE de oraşul Aix-en-Provence.Montagna Muda. (montania muda). Vârf (689 m) situat în N insulei Fuerteventura (Insulele Canare-Spania).Montagnana. (montaniana). Localitate în NE Italiei, la SV de oraşul Padova.Montagne de la Margeride. (montani de la marjerid). Masiv în partea E a Masivu-lui Central Francez. Are altitudinea de 1 702 m.Montagne de l'Audibergue. (montani deo lodeberg). Munte (1 642 m) situat în SE Franţei.Montagne de Sainte-Victoire. (montani deo sent victoar). Munte (1 011 m) în SE Franţei, la NE de oraşul Marseille. Montagne Noire. (montani noar). Munte (1 210 m) situat la N de Canal du Midi.Montagne Pelée. (montani pele). Vulcan activ în N insulei Martinica, în arhipelagul Antilele Mici. Are altitudinea de 1 397 m. A erupt în anul 1902 distrugând oraşul Saint Pierre, cu circa 30 000 loc. A rămas în viaţă doar un singur locuitor aflat în momentul erupţiei în închisoarea oraşului.Montague. (monteg). 1. Localitate în S.U.A. (Michigan), aflată pe malul E al lacului Michigan, la NV de oraşul Muskegon. 2. Insulă a Oceanului Atlantic situată în arhipelagul Sandwich de Sud.Montalbán. Localitate în NE Spaniei, la SSE de oraşul Zaragoza.Montalbano Ionico. Localitate în SE Ital-iei peninsulare, pe râul Agri, la SV de oraşul Matera.Montalcino. Localitate în NV Italiei peninsulare, la SSE de oraşul Siena.

Montalieu. (montalieo). Localitate în S Franţei, la NE de Lyon. Este centru al in-dustriei materialelor de construcţii.Montalto. 1. Vârf (1 956 m) situat în SV peninsulei Calabria (Italia), la ENE de oraşul Reggio di Calabria. 2. Localitate în V peninsulei Calabria (Italia), la NV de oraşul Cosenza.Montalto di Castro. (montalto dii cas-tro). Localitate în V Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Tireniene, la gura râului Flora, la NV de oraşul Civitavecchia.Montana. 1. (montana). Localitate în SSV Elveţiei, pe fluviul Rhône, la NE de oraşul Sion. 2. (montenă). Stat în NV S.U.A., cu suprafaţa de 380 800 kmp şi cu circa 890 000 loc. Centrul este la Helena.Montargis. (montarjii). Localitate situată în partea central-nordică a Franţei, la NE de oraşul Orléans.Montario al Vomano. Localitate în E Italiei peninsulare, la NV de Pescara. Aici se află o hidrocentrală.Montasio. (montazio). Vârf (2 754 m) în NE Italiei, în Munţii Alpii Carnieni.Montataire. (montater). Localitate în NNE franţei, la NV de Paris. Este centru siderurgic şi al industriei construcţiilor de maşini.Montauban. (montoba). Oraş în S Franţei (Languedoc), pe râul Tarn, la N de oraşul Toulouse. Are circa 55 000 loc. A fost în-temeiat în 1145 devenind centru comercial şi industrial.Montauk. (montoc). 1. Localitate în NE insulei Long Island (New York D.S.). 2. Cap în NE insulei Long Island (New York D.S.).Montbard. (monbar). Localitate în E Franţei, la NV de oraşul Dijon.Montbazon. (monbazon). Localitate în NV Franţei, pe râul Indre, la SSE de oraşul Tours.Montbéliard. (montbielia). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la SV de oraşul Mulhouse.Montbenoît. (monbenoa). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, în apropierea graniţei cu Elveţia, la SE de oraşul Be-sançon.Mont Berio Blanc. (mon berio blonc). Vârf (3 259 m) în NV Italiei, la graniţa cu Franţa, la SE de vârful Mont Blanc.

122

Mont Bessou. (mon besuu). Vârf (978 m) în Platoul Millevaches, la SE de oraşul Limoges.Mont Blanc (Monte Bianco). (mon blo). Masiv muntos în Alpii Occidentali (Alpii Savoiei), cel mai înalt din Europa (4 807 m) situat la graniţa dintre Franţa şi Italia. Este alcătuit din şisturi cristaline. Deţine gheţari (Mer-de-Glace, Argentère, Brenva etc.). aici se află o staţie astronomică şi una de meteorologie. Pe sub acest masiv s-a construit un tunel rutier de 11,6 km lungime între Franţa şi Italia. A fost escal-adat în 1786 de alpiniştii J. Balmat şi M.G. Paccard.Montblanch. (montblanci). Localitate în NE Spaniei, la V de Barcelona.Montbovon. (monbovo). Localitate în SV Elveţiei, la NE de lacul Geneva.Montbozon. (monbozo). Localitate în E Franţei, pe râul Ognon, la NE de oraşul Besançon.Montbrison. (monbrizo). Oraş în partea central-sudică a Franţei, pe Loire, la VSV de oraşul Lyon.Montcarotto. Localitate în NE Italiei, partea peninsulară, la VSV de oraşul An-cona.Montceau-les-Mines. (monso le min). Lo-calitate în E Franţei, la S de oraşul Le Creusot. Aici se exploatează cărbuni şi uraniu.Mont Cenis. (mo sănis). v. Cenis.Montchanin-les-Mines. (monşanin le min). Localitate în E Franţei, pe Canal du Centre, la SE de oraşul Le Creusot.Mont Collon. (mon colon). Vârf (3 637 m) în SSV Elveţiei, în Alpii Pennini, la graniţa cu Italia, la V de vârful Matter-horn.Montcornet. (moncorne). Localitate situ-ată în NE Franţei, la SV de oraşul Charleville-Méziéres.Mont-de-Marsan. (mon deo marza). Lo-calitate în SV Franţei, la S de oraşul Bor-deaux.Montcuq. (moncuc). Localitate în SSV Franţei, la NE de oraşul Agen.Mont-de-Marsan. (mon deo morso). Oraş în SV Franţei, pe râul Midour, la NE de oraşul Bayonne.Mont des Fourches. (mon de furş). Vârf (504 m) situat în Munţii Faucilles (Franţa), la SV de oraşul Épinal.

Montdidier. (mondidie). Localitate în NE Franţei, la SE de oraşul Amiens.Mont-Dore. (mo dor). Masiv muntos vul-canic în Masivul Central, în Franţa, între bazinele râurilor Loara şi Garonne, reprezentând restul unui vulcan terţiar, puternic tectonizat. Urcă la 1 885 m (vf. Puy de Sancy, cel mai înalt din Masivul Central). Acoperit de păşuni. Are izvoare termale, intrând în circuitul turistic.Monte Adamello. Vârf (3 554 m) în N Italiei, la NV de lacul Garda.Monteagudo. Localitate în S Boliviei, la SE de oraşul Sucre.Monte Albán. Sit arheologic în Mexic, situat la SV de oraşul Oaxaca, unde se găsesc ruinele unui mare oraş pre-columbian).Monte Albo. Munte (1 127 m) în NE Sar-diniei (Italia).Monte Alegre. Localitate în N Braziliei, pe fluviul Amazon, la NE de oraşul San-tarém.Montealegre del Castillo. (monte alegre del castilio). Localitate în E Spaniei, la SE de oraşul Albacete.Monte Alegre de Mines. Localitate în Brazilia, pe râul Paranaiba, la SE de oraşul Goiânia.Monte Altissimo. Vârf (2 078 m) în Italia situat la E de lacul Garda.Monte Amiata. Vârf (1 738 m) în NV Italiei peninsulare, la V de Tibru şi la SE de râul Ombrone, respectiv la SV de lacul Trasimeno.Monte Argentario. Vârf (635 m) în NV Italiei peninsulare, aflat pe ţărmul Mării Tireniene, la V de oraşul Orbetello.Monte Arruit. Localitate în NE Marocu-lui, la S de oraşul Melilla.Monte Avella. Vârf (1 591 m) situat la ENE de oraşul Napoli.Monte Azul. Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Salvador.Monte Baldo. Munte în Italia situat la E de lacul Garda.Monte Basadino. Vârf (3 273 m) situat în S Elveţiei, la graniţa cu Italia, în Alpii Lepontini.Monte Bello. Insule australiene situate în V continentului, la N de insula Barrow, la NV de oraşul Fortescue.Montebelluna. Localitate în NE Italiei peninsulare, la NV de oraşul Treviso.

123

Monte Benitez. (monte benites). Locali-tate în ENE Argentinei, la N de oraşul Pergamino.Monte Bianco. v. Mont Blanc.Monte Bregagno. (monte breganio). Vârf (2 107 m) în N Italiei, la V de lacul Como.Monte Bruffionbe. Vârf (2 565 m) în N Italiei, la E de oraşul şi de lacul Lecco.Monte Canin. Vârf (2 585 m) în NE Ital-iei, la graniţa cu Slovenia, la NE de oraşul Udine.Monte Caplone. Vârf (1 977 m) în N Ital-iei, la V de lacul Garda.Montecarlo. Localitate în NE Argentinei, pe fluviul Parana, la graniţa cu Paraguay, la NE de oraşul Posadas.Monte-Carlo (Monte Carlo). Oraş situat în Principatul Monaco, pe Coasta de Azur, la 15 km NE de oraşul Nice, cu circa 15 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică, centru turistic (cazinouri) şi totodată sportiv (formula 1).Monte Carmelo. Localitate în E Braziliei, la NV de oraşul Belo Horizonte.Monte Caseros. Localitate în NE Argen-tinei, pe fluviul Uruguay, la frontiera cu Uruguay şi cu Brazilia.Montecassino. Colină în N Italiei, în Lazio, în apropierea oraşului Cassino, cu altitudinea de 516 m. Aici a fost o mănă-stire (din anul 529) distrusă în al II-lea Război Mondial în lunile februarie-mai 1944 de bombardamentele aliaţilor.Montecatini Terme. (montecatinii terme). Localitate situată în NV Italiei peninsu-lare, la NV de oraşul Florenţa (Firenze) şi la SV de oraşul Pistoia.Monte Catria. Vârf (1 702 m) în ENE Italiei peninsulare, în Munţii Appennini, la NV de oraşul Fabriano.Monte Cervino. (monte servino). v. Cervino.Monte Cevelade. Vârf (3 764 m) în N Italiei, în Alpii Bergamo.Monte Cimone. Cel mai înalt vârf (2 165 m) în Apeninii Toscano-Emiliani (Italia).Monte Cinto. Vârf (2 706 m) în N insulei Corsica (Franţa), la SE de oraşul Calvi.Monte Coba da Serpe. Vârf (841 m) în NV Spaniei, la NV de oraşul Lugo.Monte Cocuzzo. (monte cocuţo). Vârf (1 541 m) în V peninsulei Calabria (Italia), la SV de oraşul Cosenza.

Monte Coglians. (monte colians). Vârf (2 787 m) în NE Italiei, la graniţa cu Austria, în Alpii Carnieni, la izvoarele râului Pi-ave.Monte Comán. Localitate în V Argen-tinei, pe Rio Diamante, la E de oraşul San Rafael.Montecristi. (montecristii). 1. Localitate în NV Republicii Dominicane, la graniţa cu statul Haiti, pe ţărmul Oceanului At-lantic. 2. Localitate în V Ecuadorului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la V de oraşul Portoviejo.Montecristo. Insulă (Italia) în Marea Tire-niană, la 40 km S de insula Elba. Are suprafaţa de 10,4 kmp. Aici se află o fortăreaţă. Insula este renumită datorită ro-manului "Contele de Monte-Cristo" de Al. Dumas.Mont d'Aubrac. (mon dobrac). Munte (1 471 m) în Masivul Central Francez, la E de oraşul Decazeville.Monte de Guéra. (monte de ghera). Munte (1 800 m) situat în S Ciadului.Monte di Termezzo. (monte dii termeţo). Vârf (1 700 m) în N Italiei, situat între lacurile Lugano (la V) şi Como (la E).Monte Dourado. (monte douradu). Local-itate în NNE Braziliei, la N de Amazon, la NV de oraşul Gurupá.Monte Douro. (monte douru). Localitate în VNV Braziliei, pe râul Juruá, la SV de oraşul Imperatriz.Monte Ermada. Vârf (323 m) în NE Ital-iei, la graniţa cu Slovenia, la NV de oraşul Trieste.Montefalco. Localitate în centrul Italiei peninsulare, la SSE de oraşul Perugia.Monte Ferru. Vârf (1 050 m) în Italia, în V insulei Sardinia.Montefiascone. Localitate în V Italiei peninsulare, pe malul SE al lacului Bolsena.Monte Fiscagno. (monte fiscanio). Vârf (3 058 m) în N Italiei, la izvoarele râului Adda.Montefrio. Localitate în S Spaniei, pe râul Genil, la V de Granada.Monte Fumo. Vârf (3 418 m) în NNE Italiei, în Alpi, la izvoarele râului Oglio.Monte Garzirola. Vârf (2 111 m) în N Italiei, la graniţa cu Elveţia, la N de lacul Lugano.

124

Monte Generozo. Vârf (1 701 m) în S Elveţiei, la hotarul cu Italia, la E de lacul Lugano şi la V de lacul Como.Montego Bay. (mantigău bei). Oraş în NV insulei Jamaica, la NV de Kingston. Are circa 85 000 loc. Este staţiune baln-eară. A fost vizitat de Columb în 1494.Monte Grammondo. Vârf (1 378 m) în SE Franţei, la graniţa cu Italia, la N de oraşul Menton.Monte Grande. Localitate în E Argen-tinei, la V de oraşul Buenos Aires.Monte Grappa. Vârf (1 779 m) în N Ital-iei, la SE de oraşul Trento.Monte Gruppo. Vârf (2 809 m) în N Ital-iei, în Munţii Alpi.Monte Inés. (monte inez). Vârf (1 120 m) în S Argentinei, la ENE de râul Chico.Monteiro. (monteiru). Localitate în NE Braziliei, la VNV de oraşul Recife.Monte Italia. Vârf (2 350 m) în insula Ţara Focului, în partea chiliană.Monte Junto. (monte huntu). Vârf (664 m) în V Portugaliei, la NE de Lisabona.Monte Lauro. Vârf (985 m) în SE insulei Sicilia (Italia), la NNV de oraşul Ragusa.Monte Legnone. (monte lenione). Vârf (2 610 m) situat în N Italiei, la E de lacul Como.Monte Leone. Vârf (3 553 m) în NV Ital-iei, la graniţa cu Elveţia, la N de tunelul Simplon.Montélimar. (montelima). Oraş în SE Franţei, pe fluviul Ron, la S de oraşul Va-lence şi la N de oraşul Orange.Monte Limbara. Vârf (1 362 m) situat în N insulei Sardinia (Italia).Monte Linas. Vârf (1 236 m) aflat în SV insulei Sardinia (Italia).Monte Lindo. Râu în V statului Paraguay, afluent al fluviului Paraguay.Montello. Localitate poziţionată în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacul Michigan şi la N de oraşul Madison.Monte Macá. Vârf (2 960 m) în S statului Chile, în dreptul insulelor Chonos.Monte Mario. Localitate în V oraşului Roma (Italia).Monte Marmontana. Vârf (2 374 m) în N Italiei, la frontiera cu Elveţia, la NV de lacul Como.Monte Melimoyu. (monte melimoiu). Vârf (2 379 m) în SV statului Chile, în dreptul insulelor Chonos.

Montemorelos. (montemoreloz). Locali-tate în NE Mexicului, la SE de oraşul Monterrey.Montemor-o-Novo. (montemor u novu). Localitate în VSV Portugaliei, la SE de capitala Lisabona.Montemuro. Vârf (1 382 m) în N Portu-galiei, la S de fluviul Douro.Montemurro. Localitate în SE Italiei peninsulare, la SE de oraşul Potenza.Montenaken. Localitate în NE Belgiei, la NV de oraşul Liège.Montendre. (montendrî). Localitate în VSV Franţei, la NE de oraşul Bordeaux.Montenero di Bis. (montenero dii bis). Localitate în SE Italiei peninsulare, pe râul Biferno, la NE de oraşul Campobasso.Monte Nudo. Vârf (1 235 m) în N Italiei, la E de lacul Maggiore.Monteoru. Cultură din Epoca bronzului (mileniul II î.e.n.), numită după satul Sărata-Monteoru (din com. Merei, jud. Buzău). Cultura este răspândită în NE Munteniei, SE Transilvaniei şi în Moldova. Aparţine unei populaţii sedentare (păstori şi cultivatori). Cultura este o sinteză între locuitorii Neoliticului târziu şi a triburilor indo-europene.Monte Pennino. Vârf (1 570 m) în Munţii Appenninii Centrali, la SE de oraşul Peru-gia.Monte Perdido. Vârf (3 355 m) în Munţii Pirinei, pe teritoriul Spaniei, la V de vâr-ful Pic d'Aneto. Montepescali. (montepescalii). Localitate în VNV Italiei peninsulare, la N de oraşul Grosseto.Monte Pollino. Vârf (2 248 m) situat în peninsula Calabria (Italia), la SE de oraşul Lauria.Monteponi. (monteponii). Localitate în SV insulei Sardinia (Italia), pe ţărmul Mării Mediterane, centru al metalurgiei neferoase.Montepulciano. Localitate găsită în Italia peninsulară, la V de lacul Trasimeno.Monte Quemado. (monte chemado). Lo-calitate în N Argentinei, la NE San Miguel de Tucuman.Montereau (Montereau-faut-Yonne). (montero fo ion). Localitate aflată în Franţa, la SE de Paris, pe râul Yonne.Montereau-faut-Yonne. v. Montereau.

125

Monterey. (monterii). 1. Localitate aflată în V S.U.A. (California), pe ţărmul Oceanului Pacific, la S de oraşul San Francisco. 2. Localitate în S.U.A. (Ten-nessee), la E de oraşul Nashville. 3. Local-itate în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşul Charlottesville. 4. Golf al Oceanului Pa-cific situat în SV S.U.A., la S de oraşul San Francisco.Montería. Oraş în NV Columbiei, situat pe cursul inferior al râului Sinú, cu circa 330 000 loc. A fost fundat în anul 1744.Montero. Oraş în Bolivia, la N de oraşul Santa Cruz.Monteros. (monteroz). Localitate în NV Argentinei, la SV de oraşul San Diego de Tucuman.Monte Rosa. Masiv muntos în Alpii Pen-nini (Alpii Occidentali), la graniţa dintre Italia şi Elveţia, format din granite şiar gnaisuri. Are altitudinea de 4 634 m (vf. Dufourspitze, al doilea vârf al Alpilor). Aici se află Gheţarul Gorner (67 kmp).Monterotonda. Localitate în V Italiei peninsulare, pe Tibru, la NE de Roma. Monte Rotondo. Vârf (2 622 m) în cen-trul insulei Corsica (Franţa).Monterrey. (monterei). 1. Oraş situat în NE Mexicului, în valea Santa Catarina, centrul administrativ al statului Nuevo Leôn, cu peste 1,1 milioane loc. A apărut în anul 1579 fiind un oraş industrial. 2. Localitate în NV Spaniei, la graniţa cu Portugalia, la SE de oraşul Orense.Monterrubio. Localitate în N Spaniei, la SE de oraşul Burgos.Monte Sacro. Cartier al oraşului Roma (Italia).Monte San Angelo. Localitate în SE Ital-iei peninsulare, în peninsula Garganol NE de oraşul Manfredonia.Monte San Primo. Vârf (1 685 m) în N Italiei, între lacurile Como (la V) şi Lecco (la E).Monte Santu. Cap în E insulei Sardinia (Itralia), la NE de localitatea Baunei.Monte San Vittoria. Vârf (1 212 m) în ESE insulei Sardinia (Italia), la NE de oraşul Nurri.Montescaglioso. (montescalioso). Locali-tate în SE Italiei peninsulare, la S de oraşul Matera.Montes Claros. Oraş situat în E Braziliei (Minas Gerais), la N de oraşul Belo Hori-

zonte, cu circa 225 000 loc. Centru agri-col.Montes de Toledo. Munte (1 419 m) în centrul Spaniei, la N de fluviul Guadiana.Monte Semprevisa. Vârf (1 536 m) în V Italiei peninsulare, la NE de oraşul Latina.Monte Sirino. Vârf (2 007 m) în SV Ital-iei peninsulare, la N de oraşul Lauria.Monte Sobretta. Vârf (3 296 m) în N Ital-iei, la izvoarele râului Adda.Monte Somma. Vârf (1 132 m) al Muntelui Vezuviu (Italia).Monte Sorro. Vârf (1 846 m) în NE in-sulei Sicilia (Italia), la izvoarele râului Simeto, la NV de oraşul Randazzo.Monte Sparagio. Vârf (1 110 m) în NV insulei Sicilia (Italia), la NE de oraşul Tra-pani.Monte Spluga. Vârf (2 845 m) situat în N Italiei, la NE de lacul Como.Monte Stello. Vârf (1 305 m) situat în NE insulei Corsica (Franţa), la N de oraşul Bastia.Montes Torozos. (montez torosoz). Munte (890 m) în Spania, la V şi NV de oraşul Valladolid.Montesson. (monteso). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Montes Universales. (montez univerza-lez). Munte în E Spaniei, la izvoarele flu-viului Tajo.Monte Tamaro. Vârf (1 967 m) în Alpii Elveţieni, în S ţării, la E de lacul Mag-giore.Monte Tambura. Centru minier (fier, marmură) în NV Italiei peninsulare, la NV de Carrara.Monte Tomba. Vârf (1 766 m) în N Ital-iei, la E de lacul Garda.Monte Torsoleto. Vârf (2 708 m) în N Italiei, la izvorul râului Oglio.Monte Tronador. Vârf (3 551 m) situat la graniţa Chile-Argentina, la NV de lacul ar-gentinian Nahuel Huapi.Monte Valnera. Vârf (1 720 m) în N Spaniei, la SSE de oraşul Santander.Montevarchi. (montevarchii). Localitate în N Italiei peninsulare, pe Arno, la SE de Firenze.Montevecchio. (montevechio). Localitate în V Sardiniei (Italia), centru metalurgic neferos.Monteverde Nuovo. Localitate în Italia, la SV de Roma.

126

Monte Vettore. Vârf (2 478 m) în ENE Italiei peninsulare, între râurile Chienti (la N) şi Tronto (la S), la SV de oraşul An-cona.Montevideo (Monte Video). Capitala statului Uruguay, port pe ţărmul estuarului Rio de La Plata, cu circa 1,4 milioane loc. A fost înfiinţat în anul 1726 sub numele de Ciudad de Felipe y Santiago de Monte-video. Este capitală din anul 1828.Montevideu. Localitate în NV Braziliei, pe fluviul Amazon, la VNV de oraşul Coari şi la VSV de oraşul Manaus.Monteviso (Monte Viso, Montevisio). Masiv muntos în NV Italiei, la graniţa cu Franţa, alcătuit din şisturi verzi, cel mai înalt din Alpii Cotici (3 841 m). Din gheţarii de pe acest masiv îşi are izvorul Padul.Monte Vista. Localitate situată în S.U.A. (Colorado), pe Rio Grande, la NV de oraşul Santa Fe.Monte Volturino. Vârf (1 856 m) în SV Italiei peninsulare, la S de oraşul Potenza.Monte Zeda. Vârf (2 157 m) în N Italiei, la V de lacul Maggiore.Montezuma. Localitate în S.U.A. (Iowa), la E de oraşul Des Moines.Montfaucon. (monfoso). Înălţime (336 m) în ENE Franţei, la V de râul Meuse.Montfermeil. (monfermei). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Montferrat. 1. (monfera). Localitate în SE Franţei, la NV de oraşul Cannes. 2. (montferrat). Regiune situată în N Italiei (Piemont). Oraşul principal este Chivasso.Montfort-sur-Meu. (monfor siur meo). Localitate în NV Franţei, la V de oraşul Rennes.Mont Gargans. (mon gargon). Vârf (731 m) în Platoul Millevaches, la SE de oraşul Limoges.Mont Genèvre. (mon jenevrî). Trecătoare (1 854 m) între Franţa şi Italia, în Alpii Cottieni.Montgeron. (monjero). Cartier al Parisu-lui (Franţa).Mont Gibloux. (mon jiblu). Vârf (1 206 m) în SV Elveţiei, la V de lacul Gruyères.Montgomery. (măntgămării). 1. Oraş în SE S.U.A., centrul administrativ al statu-lui Alabama, pe Alabama, cu circa 200 000 loc. A apărut în 1819 fiind capitală a sudiştilor la începutul Războiului de Inde-

pendenţă. 2. Regiune administrativă în Wales (Marea Britanie), cu centrul la Welshpool. 3. Localitate în E Ţării Galilor (Marea Britanie), la graniţa cu Anglia. 4. Localitate în S.U.A. (Minnesota), la SV de oraşul Minneapolis. 5. Localitate în E Pakistanului, la SSE de oraşul Lahore.Montgomery City. (măntgămării sitii). Localitate în S.U.A. (Missouri), la NV de oraşul St. Louis.Monthermé. (montermee). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Belgia, la NE de oraşul Charleville Méziéres.Montherwell. (monteruel). Localitate în S Scoţiei (Marea Britanie), la SE de Glas-gow. Este centru siderurgic.Monthéry. (montierii). Cartier al capitalei Franţei, Paris.Monthey. (montei). Localitate aflată în SV Elveţiei, la SE de lacul Geneva.Monti Albani. (montii albanii). Munte în V Italiei peninsulare, la SE de Roma.Monticello. (montiselo). 1. Localitate în S.U.A. (Illinois), la SV de oraşul Cham-paign şi la NE de oraşul Decantur. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Indiana), la NNE de oraşul Lafayette. 3. Localitate în S.U.A. (Iowa), la SV de oraşul Dubuque şi la NE de oraşul Cedar Rapids. 4. Localitate în S.U.A. (Kentuky), pe râul Cumberland, la NE de lacul de acumulare Dale Hollow. 5. Localitate în S.U.A. (Maine), la graniţa cu statul canadian, la NE de oraşul Oakfield. 6. Localitate în S.U.A. (New York), la NE de oraşul Scranton.Montiers-sur-Saulx. (montie siur sol). Localitate în NE Franţei, la SE de oraşul St. Dizier.Montignac. (montiniac). Localitate în SV Franţei, pe râul Vézère (afluent al râului Dordogne), la SE de oraşul Périgueux.Montignies. (montinie). Localitate în S Belgiei, pe râul Meuse, la E de oraşul Charleroi.Montijo. 1. (montihu). Localitate în SV Portugaliei, la SE de Lisabona. 2. (mon-tiho). Localitate în VSV Spaniei, pe Gua-diana, la E de oraşul Badajoz.Monti Lessini. (montii lesinii). Munte în N Italiei, la E de lacul Garda şi de râul Adige.Montilla. (montilia). Localitate situată în S Spaniei, la SE de oraşul Córdoba.

127

Montividiu. Localitate în Brazilia, pe Rio Verde, la SV de oraşul Goiânia.Montjuich. (monthuici). Înălţime (173 m) aflată lângă Barcelona (Spania).Mont Laurier. (monlorier). Localitate în SE Canadei (Québec), la N de oraşul Ot-tawa.Mont L'incudine. (mon lencuden). Vârf (2 136 m) în ESE insulei Corsica (Franţa).Mont Lozère. (mon lozer). Vârf (1 699 m) în SE Masivului Central Francez.Montluçon. (monluso). Oraş în centrul Franţei (Bourbonnais), cu circa 50 000 loc. Centru industrial.Mont-de-Marsan. (mon deo marsan). Lo-calitate în SV Franţei, pe râul Adour.Montmagny. (monmanii). Localitate în SE Canadei (Québec), pe Sf. Laurenţiu, la SE de oraşul Québec.Mont Mangart. Vârf (2 678 m) în NV Sloveniei, la graniţa cu Italia, la izvoarele râului Soča.Montmartre. (monmartrî). Colină în N Parisului, de 128 m altitudine, astăzi cartier al Parisului (Franţa).Montmedy (Montmédy). (monmiedii). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Bel-gia, la SE de oraşul Sedan.Montmélian. (monmelion). Localitate în E Franţei, pe râul Isére, la SE de oraşul Chambéry.Montmeyan. (monmeion). Localitate în SE Franţei, pe râul Verdon, afluent al râu-lui Durance.Mont Mézenc. (mon miesens). Vârf (1 753 m) în E Masivului Central din Franţa.Montmirail. (monmirei). Localitate în N Franţei, la E de Paris.Montmorency. (monmorensii). 1. Cartier al Parisului (Franţa). 2. Oraş în Franţa, la N de Paris.Montmorillon. (monmoriion). Localitate în V Franţei, pe râul Gartempe, la SE de oraşul Poitiers.Montoire-sur-Loir. (montoar siur loar). Localitate în Franţa, pe râul Loir, la SE de oraşul Le Mans.Montoro. Localitate în S Spaniei, pe râul Guadalquivir, la NE de oraşul Córdoba.Montparnasse. (moparnas). Cartier în S Parisului (Franţa).Mont Pelada. Înălţime (261 m) în oraşul Barcelona (Spania).

Mont Pelat. (mon pela). Vârf (3 053 m) în SE Franţei, în Alpii Maritimi.Mont Pelée. v. Montagne Pelée.Mont Pelerin. (mon peleren). Vârf (1 080 m) în SV Elveţiei, la NE de lacul Geneva.Montpelier. (monpiliăr). 1. Localitate în S.U.A. (Idaho), la SE de oraşul Pocatelfo şi la NE de Marele Lac Sărat. 2. Localitate în S.U.A. (Ohio), la V lacul Erie şi la V de oraşul Toledo. 3. Oraş în NE S.U.A., cen-trul administrativ al statului Vermont, cu peste 8 000 loc. A fost construit în anul 1781.Montpellier. (mopălie). Oraş în S Franţei (Languedoc), la VNV de Marsilia, cu peste 210 000 loc. A fost fundat în secolul VIII.Mont Perdu. (mo perdiu). Denumirea franceză a masivului Monte Perdido.Mont Pinçon. (monpinşon). Vârf (369 m) în NV Franţei, la SV de oraşul Caen.Montpont-sur-l'Isle. (monpon siur lislî). Localitate în SV Franţei, pe râul Isle, la NE de oraşul Bordeaux şi la SV de oraşul Périgueux.Montréal. 1. (moreal). Oraş în SE Canadei (Québec), extins în cea mai mare parte pe insula cu acelaşi nume, situată în-tre fluviul Sf. Laurenţiu (la S şi E) şi braţul Rivière Prairies (V), port pe fluviul Sf. Laurenţiu, cu peste 3,3 milioane loc. A fost capitala Canadei între anii 1844-1849. 2. Râu în SSE Canadei, afluent al râului Ottawa. 3. (montreal). Localitate în V Germaniei, pe râul Elz, la S de oraşul Bonn. Montréjeau. (monrejo). Localitate aflată în SSV Franţei, pe cursul superior al râu-lui Garonne, la SE de oraşul Tarbes şi la SV de oraşul Toulouse.Montreuil. (monreoi). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Montreuil-sur-Mer. (monreoi siur mer). Localitate în NE Franţei, pe râul Canche, la NV de oraşul Amiens.Montreux. (monreo). Oraş situat în Elveţia (Vaud), pe ţărmul de E al lacului Geneva, cu peste 20 000 loc.Montrichard. (monrişard). Localitate în Franţa, pe râul Cher (afluent al fluviului Loire), la SE de oraşul Tours.Montriond. (monriond). Localitate în E Franţei, pe râul Dranse, la S de lacul Geneva.

128

Mont Rochard. (monroşard). Vârf (375 m) în NV Franţei, în regiunea Maine, la NV de oraşul Le Mans.Montrond. (monrond). Localitate situată în partea central-estică a Franţei, la SV de oraşul Le Creusot.Montrose. (monroz). 1. Localitate în S.U.A. (Colorado), pe un afluent al fluviu-lui Colorado, la SE de oraşul Grand Junc-tion. 2. Localitate poziţionată în S.U.A. (Pennsylvania), la S de oraşul Binghamp-ton. 3. Localitate găsită în E Scoţiei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordu-lui, la NE de oraşul Dundee.Montrouge. (monruj). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Mont Saint-Martin. (monsent marten). Localitate în NE Franţei, la graniţa cu Bel-gia, la NV de oraşul Metz.Mont-Saint-Michel. (mon sent mişel). In-sulă mică în NV Franţei, cu altitudinea de 90 m şi un perimetru de 900 m, legată de ţărm printr-un dig. Aici există o mănăstire (din anul 966). Insula este frecvent supusă fenomenelor de maree. Este un mare obiectiv turistic.Mont Albères. (monalber). Munte la graniţa Franţa-Spania, la S de oraşul Per-pignan.Monts des Maures. (mons de mor). Munte în SE Franţei, la NE de oraşul Toulon.Monts Dore. (montsdor). Munte (1 886 m) în Franţa, în cadrul Masivului Central Francez.Montserrat. (montseret). 1. Insulă britan-ică în Marea Caraibilor, în Insulele de sub Vânt din cadrul Antilelor Mici. Centrul administrativ este Plymouth. Are suprafaţa de 104 kmp. A fost descoperită de Columb în 1493. A fost colonizată de en-glezi în 1632. 2. Localitate în NE Spaniei, la NV de oraşul Barcelona.Montsoult. (monzul). Localitate aflată la N de oraşul Paris (Franţa).Mont-sur-Marchienne. (mon siur marşien). Localitate în S Belgiei, la SE de oraşul Mons.Mont Tendre. (mon tendrî). Vârf (1 679 m) în SV Elveţiei, la E de lacul Joux la NV de oraşul Lausanne.Mont Valérien. (monvalerie). Înălţime (124 m) în Paris (Franţa).

Montville. (monvil). Localitate situată în N Franţei, la N de oraşul Rouen.Monument Valley. (monument valii). Vale, rezervaţie, la E de fluviul Colorado, la graniţa statelor Utah, Cororado şi Ari-zona (S.U.A.).Monvisio. v. Monte Viso.Monyash. (monieş). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SE de oraşul Man-chester.Monyoród. (moniorod). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs.Monywa. (moniua). Oraş în Myanmar, pe râul Chindwin, la VSV de oraşul Man-dalay.Monza. (monţa). Oraş situat în N Italiei (Lombardia), la N de Milano, cu circa 120 000 loc. Este de origine celtică. Aici au loc curse de formula 1.Monzón. (monson). 1. Localitate în NE Spaniei, pe râul Cinca (afluent al fluviului Ebru), la NV de oraşul Lerida. 2. Locali-tate în N Spaniei, pe Canalul Castilia, la N de oraşul Palencia.Moóca. (moosa). Cartier al oraşului São Paulo (Brazilia).Moody. (mudii). Cap N al insulei Joinville (Antarctica).Mooi. (mui). Râu în Republica Africa de Sud, afluent al râului Vaal.Mook. (moc). Localitate în E Olandei, pe râul Maas, la SE de oraşul Nijmegen.Moolap. (mulep). Localitate în Australia, la SV de oraşul Melbourne.Moomba. (mumbe). Localitate minieră (gaze naturale) în Australia, la SE de râul Cooper Creek.Moora. (mure). Localitate în SV Aus-traliei, la NNE de oraşul Perth.Moorabool. (murebul). Localitate în SE Australiei, la S de oraşului Melbourne.Moorburg. (morburg). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).Moore. (mură). Lac în VSV Australiei, la NE de oraşul Perth.Moorea. Insulă coraligenă situată în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Moorefield. (murăfild). Localitate aflată în S.U.A. (Virginia de Vest), la SSV de oraşul Cumberland.Mooresville. (murăsvil). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la N de oraşul Charlotte.

129

Moorfleet. (morflet). Germania 62i9Moorhead. (morhid). Localitate în N S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşele Minneapolis şi St. Paul.Moorman. (murmen). Localitate aflată în S.U.A. (Kentuky), pe Green River, la SE de oraşul Evansville.Moorooduc. (murudac). Localitate în SE Australiei, la SSE de oraşul Melbourne.Moorslede. (morslede). Localitate în SV Belgiei, la SV de oraşul Roeselare.Moos. (moz). Cartier al oraşului Salzburg (Austria).Moosach. (mozac). Cartier al oraşului München (Germania).Moosbrunn. (mozbrun). Localitate aflată în Austria, la SE de oraşul Viena.Moosburg. (mozburg). Localitate în SE Germaniei, la NE de oraşele München şi Freising şi la SV de oraşul Landshut.Moose. (mus). Râu în Canada, cu vărsare în Golful James (Golful Hudson).Moose Factory. (mus factorii). Localitate în SE Canadei, pe râul Moose, la SV de golful James (Golful Hudson).Moosehead. (musăşid). Lac în NE S.U.A. (Maine), la NV de oraşul Bangor.Moose Jaw. (mus geu). Localitate în SV Canadei (Saskatchewan), la V de oraşul Regina.Moose Lake. (mus lec). Localitate în S.U.A. (Minnesota), la SV de oraşul Du-luth şi de lacul Superior.Mooselookmeguntic. (musăluc măgan-tic). Lac în NE S.U.A. (Maine), la NV de oraşul Lewiston.Moosham. (moşam). Localitate în SE Germaniei, la V de oraşul Straubing.Moosomin. (musomin). Localitate în SSV Canadei (Saskatchewan), la SE de oraşul Regina.Moosonee. (musonii). Localitate în SE Canadei (Ontario), pe ţărmul SV al golfu-lui James (Golful Hudson), la gura râului Moose.Mopelia. Insulă coraligenă în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Mopti. (moptii). Oraş în Mali, pe fluviul Niger, la NE de oraşul Ségou.Moqatta. Localitate în NE Sudanului, pe râul Atbara, la SV de oraşul Kassala.Moquegua (Mouquégua). (mochegua). Localitate în SV ţării Peru, la SE de oraşul Arequipa.

Mór. 1. Localitate în NV Ungariei (Fejér), la NV de oraşul Székesfehérvár. 2. Vale joasă aflată între Munţii Bakony şi Vértes, la NV de oraşul Székesfehérvár.Mora. 1. Localitate în N Camerunului, la graniţa cu Nigeria, la NV de oraşul Bourba. 2. (more). Localitate în S.U.A. (Minnesota), la N de oraşele Minneapolis şi St. Paul. 3. Localitate în centrul Spaniei, la SE de oraşul Toledo. 4. Locali-tate în centrul Suediei, pe malul NV al lac-ului Orsasjön (de pe râul Österdalälven).Móra. Localitate în ESE Portugaliei, la NE de Lisabona.Morača. (moracia). Râu în S Muntene-grului, cu vărsare în lacul Shkodra.Moradabad. Oraş situat în N Indiei (Uttar Pradesh), pe râul Ramganga, la ENE de Delhi, cu circa 430 000 loc. A apărut în anul 1625. Centru industrial-agrar.Morafenobé. Localitate în V Madagas-carului, la E de oraşul Tambohorano.Morag. Localitate în NNE Poloniei, la NV de oraşul Olsztyn şi la SE de oraşul Elbląg.Mórágy. (moragi). Localitate în Ungaria (Tolna), la SSV de oraşul Szekszárd.Mórahalom. (moroholom). Localitate în SSE Ungariei (Csongrád), la VSV de oraşul Szeged.Moraleda. Canal maritim natural situat în SSV statului Chile, înntre insulele Chonos şi continent.Morales. (moralez). 1. Localitate în N Columbiei, pe fluviul Magdalena, la SE de oraşul Barranca de Loba. 2. Pârâu ce tra-versează oraşul Ciudad de Mexico (Mexic).Moramanga. Localitate în E Madagas-carului, la ENE de capitala Antananarivo.Morán. Lac în NE Argentinei, la SE de oraşul Rosario.Morane. Insulă coraligenă în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Morano Calabro. Localitate în N penin-sulei Calabria (Italia), la E de oraşul de pe coastă Scalea.Morant. Cap în E insulei Jamaica, la E de oraşul Kingston.Morar. (morer). Lac în VNV Scoţiei (Marea Britanie), la SE de la oraşul Mal-lag.

130

Morari. Lac (129 kmp) în N Indiei, la V de fluviul Indus şi la VSV de oraşul Loma.Morastrand. (moraştrand). Localitate în partea central-sudică a Suediei, pe râul Ös-terdalälven şi pe malul NV al lacului Sil-jan.Morat. Lac în V Elveţiei, la E de Lacul Neuchâtel şi la SV de capitala Berna.Morata. v. Goodenough (2).Morata de Tajuňa. (morata de tahunia). Localitate în centrul Spaniei, la SE de Madrid.Moratalla. (moratalia). Localitate în SE Spaniei, la NV de oraşul Murcia.Moratuwa. (moratua). Oraş în SV Re-publicii Sri Lanka, la S de Colombo, port la Oceanul Indian, cu circa 170 000 loc. Este centru turistic şi agricol.Morava. 1. (Morva). Râu, afluent al Dunării, amonte de oraşul Bratislava. Are 358 km lungime şi 26 658 kmp. Izvorăşte din Munţii Sudeţi, străbate partea de E a Cehiei, formează graniţa dintre statele Ce-hia şi Slovacia şi respectiv dintre Slovacia şi Austria. Este navigabil pe 125 km lungime. Germanii îi spun March. 2. Râu (568 km şi 37 000 kmp) în Serbia, afluent al Dunării aval de capitala Beograd. 3. v. Velika Morava.Morava de Sud. Râu în S Serbiei, afluent al Moravei.Morava de Vest. Râu în centrul Serbiei, afluent al râului Morava.Móraváros. (morovaroş). Cartier al oraşului Szeged (Ungaria).Moravci. (moravţii). Localitate în SE Sloveniei, la NE de oraşul Murska Sobota.Moravei, Câmp. v. Marchffeld.Moravia. Regiune naturală situată la E de Boemia, între Cehia şi Slovacia, traversată de Morava. Oraşele principale: Brno, Os-trava, Olomouc. Se practică agricultura.Moravica. (moraviţa). Râu în Serbia, afluent al râului Morava de Vest.Moravice. (moraviţe). Râu (102 km) în NE Cehiei, afluent al râului Morava (Morva).Moraviţa. Comună aflată în jud. Timiş, în Câmpia Bârzavei, pe râul Moraviţa, la graniţa cu Serbia (Yugoslavia). Are aproape 2 500 loc. Satul reşedinţă este menţionat în 1333. Satele componente:

Moraviţa, Dejan, Gaiu Mic, Stamora Ger-mană.Moravská Nová Ves. Localitate în SV Slovaciei, la N de Bratislava, pe râul Morava (Morva).Moravská Třebowá. (moravsca triebova). Localitate aflată în ENE Cehiei, pe Morava, la NV de oraşul Olomouc.Moravska Žižkov. (moravsca jijcov). Lo-calitate în SE Cehiei, la SSE de Brno, aproape de hotarul cu Austria.Moravské Budějovice. (moravsche budeioviţe). Localitate în SSE Cehiei, la SV de oraşul Brno.Moravské Dyje. (moravsche diiie). Râu în SE Cehiei, afluent al râului Morava (Morva). Formează graniţa cu Austria pe o porţiune.Moravský Krumlov. (moravschii crumlov). Localitate în SSE Cehiei, la SV de oraşul Brno.Moravský Svätý Ján. (moravschii svetii ian). Localitate în SV Slovaciei, la N de Bratislava.Moray. (morei). Regiune administrativă în N Scoţiei (Marea Britanie), cu centrul la Elgin.Moray Firth. (morei feors). Golf de tip estuar în NE Scoţiei (Marea Britanie), continuarea NE a Canalului Caledonian.Morăreşti. Comună în jud. Argeş, în Piemontul Cotmeana, în regiunea de izvoare a râurilor Cotmeana şi Vedea, cu peste 2 100 loc. Se practică pomicultura. Satele Luminile (1780-1783) şi Morăreşti (sec. XIX) deţin biserici vechi, ultima fi-ind de lemn. Satele componente sunt: Morăreşti, Deduleşti, Dealul Obejdeanu-lui, Luminile, Măncioiu, Săpunari.Morbegno. (morbenio). Localitate în N Italiei, la ENE de lacul Como.Morbier. (morbie). Localitate situată în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la NV de lacul Geneva.Morbihan. (morbian). Departament în V Franţei, în partea de S a peninsulei Bre-tagne, cu centrul la Vannes.Mörbisch am See. (meorbiş am zee). Lo-calitate în Austria, la graniţa cu Ungaria, la V de lacul Neusiedl.Mörbylånga. (meorbilonga). Localitate în SV insulei Öland (Suedia), la strâmtoarea Kalmarsund.

131

Morciano. Localitate situată în NE Italiei peninsulare, la SSE de oraşul Rimini şi la SE de statul San Marino.Morcone. Localitate în Italia peninsulară, la S de oraşul Campobasso.Mordag. Vârf (3 819 m) în SE Turciei, în Munţii Kara Dag, la graniţa cu Irak, la SE de lacul Van.Morden. (mordăn). 1. Cartier al oraşului Londra (Anglia-Marea Britanie). 2. Local-itate în S Canadei (Saskatchewan), la graniţa cu S.U.A., la SV de oraşul Win-nipeg.Mordialloc. (mordieloc). Localitate în Australia, lângă oraşul Melbourne.Mordovia. Republică în Federaţia Rusă, cu suprafaţa de 26 200 kmp şi circa 960 000 loc; capitala Saransk.Mordovo. Localitate în Rusia europeană, la NE de oraşul Voronej.Mordvin. Regiune în Rusia europeană, în zona oraşului Kazan.Mordy. (mordii). Localitate în E Poloniei, pe râul Liwice, la NE de oraşul Siedlce.Morea. v. Pelopones.Moreau. (moro). Râu aflat în N S.U.A. (Dakota de Nord), afluent al râului Mis-souri.Morecambe. (morchemb). Golf al Mării Irlandei situat în NV Angliei (Marea Bri-tanie), la V de oraşul Lancaster.Moreda. Localitate în S Spaniei, la NE de oraşul Granada.Moree. (morii). Localitate în E Australiei, la SV de oraşul Brisbane.Morehead. (morhid). 1. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SV de oraşul Ash-land şi la SE de oraşul Cincinnati. 2. Oraş în SV statului Papua-Noua Guinee, la strâmtoarea Torres, la frontiera cu statul Indonezia (Irianul de Vest).Moreira. Localitate în NV Braziliei, pe Rio Negro, la NV de oraşul Manaus.Morel. Localitate în S Elveţiei, pe Ron, cu hidrocentrală.Mörel. (meorel). Localitate în S Elveţiei, pe Rhône, la NE de oraşul Brig.Morelia. Oraş în S Mexicului, centrul ad-ministrativ al statului Michoácan, situat pe valea Guayangares din Meseta de Anáhuac. Se află la altitudinea de 1 941 m, datând din 1541, fiind un centru agri-col.

Morella. 1. (morelă). Localitate în Aus-tralia (Queensland), la SE de localitatea Winton. 2. (morelia). Localitate în NE Spaniei, la SV de oraşul Tortosa.Morelos. Stat în S Mexicului, cu suprafaţa de 4 900 kmp şi 1,4 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Cuernavaca.Morenci. (morăns). Localitate aflată în SV S.U.A. (Arizona), la NE de oraşul Tucson.Moreni. Oraş în jud. Dâmboviţa, în zona de contact a Subcarpaţilor Ialomiţei cu Câmpia Cricovului, pe cursul superior al râului Cricovu Dulce, cu peste 22 000 loc. Este centru al ţiţeiului. A fost menţionat documentar în 1584, declarat oraş în 1917. Îi aparţine comuna suburbană Iedera (cu satele componente: Iedera de Jos- centrul de comună, Colibaşi, Cricovu Dulce şi Iedera de Sus).Moreno. 1. Localitate în E Argentinei, la V de Buenos Aires. 2. Centru minier (grafit) în NV Mexicului, aproape de oraşul Hermosillo.Møre og Romsdal. (more og romsdal). Regiune administrativă în V Norvegiei, cu centrul la Molde.Moresby. (morăzbii). Insulă (Canada) în arhipelagul Queen Charlotte, în Oceanul Pacific. Are suprafaţa de 2 567 kmp. Oraşul principal este Sandspit.Moresnet. Localitate în NE Belgiei, la graniţa cu statele Olanda şi Germania, la NE de oraşul Liège.Moreşti. Sat în comuna Ungheni, jud. Mureş, unde au fost descoperite aşezări omeneşti din Neolitic şi până în epoca feu-dală timpurie (mil. III î.e.n.-sec. X-XI).Moret. (more). Localitate în Franţa, pe fluviul Sena, la confluenţa cu râul Yonne, la SE de Paris.Moreton. (moretăn). Insulă australiană situată în Oceanul Pacific, la NE de oraşul Brisbane.Moretta. Localitate în NV Italiei, pe flu-viul Pad, la SSV de oraşul Torino.Morez. (mores). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la NV de lacul Geneva.Morgam-Vilbus. Vârf (599 m) în N Fin-landei, la SV de lacul Inari.Morgan. (morgăn). 1. Localitate în SSE Australiei, pe fluviul Murray, la NE de oraşul Adelaide. 2. Centru de extracţie a ţiţeiului, în Golful Suez (Egipt).

132

Morgan City. (morgăn sitii). Localitate în S S.U.A. (Louisiana), în delta fluviului Mississippi, la SV de oraşul New Orleans.Morganfield. (morgănfild). Localitate în S.U.A. (Kentuky), pe râul Ohio, la SV de oraşul Evansville.Morganton. (morghentăn). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Johnson City.Morgantown. (morgăntaun). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), în apropierea oraşului Richmond.Morges. (morj). Localitate în SV Elveţiei, pe malul N al lacului Geneva, la V de oraşul Lausanne.Morgex. Localitate în NV Italiei, la SE de vârful Mont Blanc.Morgins. (morjens). Localitate în SV Elveţiei, la SE de lacul Geneva.Morgyino. (morgiino). Localitate în Rusia europeană, la NE de oraşul Kirov.Morhange. (moranj). Localitate în NE Franţei, la SE de oraşul Metz.Mori. (morii). 1. Localitate în N Italiei, la NE de lacul Garda. 2. Localitate ă SV in-sulei Hokkaido (Japonia), la golful Uchiura, la NV de oraşul Hakodate.Morialme. Localitate în S Belgiei, la SE de oraşul Charleroi.Móricgát. (moriţ gat). Localitate de tip pustă în Ungaria (Bács-Kiskun), la SSV de oraşul Kiskunfélegyháza.Mórichida. (moriţ hido). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), pe râul Rába, la SV de Győr.Morigny-Champigny. (morinii şampinii). Localitate în Franţa, la S de oraşul Paris.Moriguchi. (morigucii). Localitate în S insulei Honshu (Japonia), la NE de oraşul Osaka.Moringen. (moringăn). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Ger-maniei, la N de oraşul Göttingen.Morin-Gol. Denumirea mongolă a râului Edzin care se găseşte în N Chinei, la V de Deşertul Alaşan. Îşi are izvoarele în Deşertul Gobi.Morioka. Oraş situat în insula Honshu (Japonia), pe râul Kitakami, la E de oraşul Akita, cu circa 300 000 loc. Centru indus-trial siderurgic.Morisena. v. Cenad.

Móri-viz. (morii viz). Pârâu în Ungaria, afluent al râului Sárviz. Curge între munţii Bakony (la SV) şi Vértes (la NE).Morjärv. (morierv). Localitate în NE Suediei, pe râul Kalix-älv, la N de oraşul Luleå.Morkalla. (morchele). Localitate în SE Australiei, pe fluviul Murray, la NE de oraşul Adelaide.Mørkhøj. (morcoi). Localitate în Dane-marca, la V de capitala Copenhaga. Morkoka. Râu în Siberia (Rusia), afluent al râului Viliui.Morlaix. (morle). Localitate situată în NV Franţei, în NV peninsulei Bretagne, la NE de oraşul Brest.Morles-les-Mines. (morl le min). Locali-tate industrială (siderurgie) în NE Franţei, la SV de oraşul Lille.Mormont. (mormon). Localitate aflată în E Belgiei, la SE de oraşul Seraing.Morne la Selle. (morn la sel). Masiv muntos (2 674 m) în SE Republicii Haiti la graniţa cu Republica Dominicană.Morne-Rouge. (morn ruj). Localitate în NV insulei Martinica, la NE de oraşul St.-Pierre.Mornington. (morningtăn). 1. Localitate în Australia, lângă oraşul Melbourne. 2. Insulă chiliană situată în S statului, la N de canalul Trinidad şi la V de insula Wellington. 3. Insulă australiană aflată în golful Carpentaria, la NV de gura râului Nicholson.Mórnosz. (mornos). Lac de acumulare în Grecia, la N de Golful Corint şi la ESE de oraşul Agrinio.Moro. 1. Golf al Mării Celebes (Oceanul Pacific) situat în SV insulei Mindanao (Filipine). 2. Localitate în SE Pakistanu-lui, pe fluviul Indus, la NV de oraşul Hy-derabad.Morobe. Localitate în ESE statului Papua-Noua Guinee, pe ţărmul Mării Sala-mon, la NE de oraşul Port Moresby.Moroeni. Comună în jud. Dâmboviţa, la poalele S ale Munţilor Bucegi, Ialomiţa, cu circa 5 000 loc. Aici se exploatează gresii şi există două hidrocentrale: Do-breşti (16 MW din 1929) şi Moroeni (15,3 MW din 1953). Se găsesc şi un muzeu de istorie şi de etnografie şi respectiv o biser-ică (din 1825-1827). Satele componente:

133

Moroeni, Dobreşti, Glod, Lunca, Muşcel, Pucheni.Morogoro. Oraş în E Tanzaniei, la V de capitala Dar-es-Salam.Moroka. (moroche). Localitate în Repub-lica Africa de Sud, la VSV de Johannes-burg.Morombe (Morombé). Localitate în VSV insulei Madagascar, la Canalul Mozambic, la S de gura fluviului Mangoky.Moron. Vârf (1 336 m) în NV Elveţiei, la N de oraşul Biel.Morón. 1. Localitate în Argentina, la SSE de capitala Buenos Aires. 2. Localitate în N Cubei, la SE de oraşul Santa Clara. 3. Centru minier (fosfor) în N Venezuelei, în apropierea oraşului Valencia.Mörön. (meoreon). Localitate în N Mon-goliei, pe Selenga, la VNV de oraşul Er-denet.Morondava. Localitate în V insulei Madagascar, pe ţărmul Canalului Mozam-bic, la NNE de oraşul Morombe.Morón de la Frontera. Oraş în SSV Spaniei, la SE de oraşul Sevilla.Moroni. (moronii). Capitala statului Co-more (din 1962), situată în SV insulei Ngazidja, cu circa 30 000 loc. Este şi loc de pelerinaj.Morotai. Insulă indoneziană situată în Oceanul Pacific, la NE de insula Halma-hera (Jailolo). Are suprafaţa de 1 000 kmp.Moroto. Vârf (3 083 m) situat la graniţa Uganda-Kenya.Morozovo. Localitate în centrul Bulgariei, pe râul Tundja, la SV de oraşul Kazanlîk.Morpeth. (morpăs). Localitate în NE An-gliei (Marea Britanie), aflată la NNV de oraşul Newcastle.Morphou. (morfu). Localitate în N insulei Cipru, la V de Nicosia.Morrão. (morau). Munţi situaţi lângă oraşul São Paulo.Morrinhos. (morinos). Localitate situată în Brazilia, la SV de oraşul Brasilia.Morris. 1. Localitate în NE Algeriei, la SE de oraşul Annaba. 2. Localitate în S Canadei (Manitoba), la S de oraşul Win-nipeg. 3. Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Illinois, la SV de Chicago.Morrisburg. (morisbărg). Localitate în SE Canadei, pe fluviul Sf. Laurenţiu, la S de Ottawa.

Morris Jesup (Morris jesup). (moris gesăp). Cap în N insulei Groenlanda, în Ţara Peary, la Marea Lincoln, având coor-donatele 83o38' lat. N şi 33o52' long. V.Morrison. (morisăn). Localitate în S.U.A. (Illinois), la E de oraşul Clinton.Morris Run. (moris ran). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de oraşul Elmira.Morristown. (moristaun). Localitate în S.U.A. (Tennessee), pe râul Tennessee, la NE de oraşul Knoxville.Morrisville. (morisvil). Localitate situată în S.U.A. (Vermont), la ENE de oraşul Burlington.Morro. Cap în NV statului Chile, la SV de oraşul Caldera.Morro Alto. Vârf (1 678 m) în centrul Braziliei, la NNE de oraşul Brasilia.Morro Boa Vista. (moru boa vişta). Vârf (219 m) lângă oraşul Rio de Janeiro (Brazilia).Morro da Barra. (moru da bara). Vârf (324 m) la SE de oraşul Santos (Brazilia).Morro das Neves. (moru das neves). Vârf lângă oraşul São Paulo (Brazilia).Morro da Taquara. (moru da tacara). Vârf (811 m) lângă oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).Morro da Viração. (moru da virasau). Vârf (330 m) lângă oraşul Rio de Janeiro (Brazilia).Morro do Chapéu. (moru du ciapeu). Lo-calitate în E Braziliei, pe râul Salitre, la NV de oraşul Salvador.Morro do Cocrane. (moru du cocrane). Vârf (706 m) lângă oraşul Rio de Janeiro (Brazilia).Morro do Inácio Dias. (moru du inaţio diaz). Munte (488 m) lângă oraşul Rio de Janeiro (Brazilia).Morro Grande. (moru grande). Vârf (629 m) în N Braziliei, între fluviul Amazon şi râul Curua, la N de oraşul Alenguer.Morro Môco. (moro moso). Vârf (2 620 m) în V Angolei, la E de oraşul Benguela.Morros. Localitate în NNE Braziliei, la SE de oraşul São Luis.Morrosquillo. (morozchiliu). Golf al Oceanului Atlantic situat în NV Columbiei, la V de oraşul Sincelejo.Mörrum. (meorum). Localitate în SE Suediei, centru al celulozei şi hârtiei, la NE de oraşul Malmö.

134

Mörrumsăn. (meorumsăn). Râu în S Suediei, cu vărsare în Marea Baltică, la V de oraşul Karlshamn.Morsanszk. (morsansc). Oraş în centrul Rusiei europene, pe râul Cna, la N de oraşul Tambov.Morse. Localitate în E Argentinei, la NV de oraşul Chivilcoy.Morsin. Localitate în V Ucrainei, la S de oraşele Sztril şi Lvov.Morskie Oko. Lac polonez situat în Carpaţi, la graniţa cu Slovacia, la NV de vârful Rysy.Mortagne. (mortani). Localitate în V Franţei, pe malul NE al estuarului Gironde.Mortagne-au-Perche. (mortani o perş). Localitate în NNV Franţei, la NE de oraşul Alençon.Mortain. (morten). Localitate în NV Franţei, în S peninsulei Cotentin, la SV de oraşul Caen.Mortana. (mortenă). Localitate în S Aus-traliei, pe ţărmul NE al Marelui Golf Aus-tralian, la NV de oraşul Elliston.Mortara. Localitate în NV Italiei, pe râul Agogna, la SV de oraşul Milano.Morte. (mort). Cap în N peninsulei Corn-wall (Anglia-Marea Britanie), la V de oraşul Ilfracombe.Morteau. (morto). Localitate în E Franţei, la hotarul cu Elveţia, pe râul Doubs, la SE de oraşul Besançon.Morteni. Comună în jud. Dâmboviţa, în NV Câmpiei Titu, pe râul Neajlov, cu circa 3 100 loc. La Morteni (1870) şi la Neajlovu (1837) sunt biserici vechi. Satele componente: Morteni, Neajlovu.Morteros. Localitate în NE Argentinei, pe malul E al lacului Mar Chiquita, la NE de oraşul Córdoba.Mortlock. Insule coraligene în Oceanul Pacific, din grupul Kiribati (Caroline).Morton Grove. (morton grov). Cartier al oraşului Chicago (S.U.A.-Illinois).Mortsel. Oraş în N Belgiei, la SE de oraşul Antwerpen (Anvers).Moruga. 1. Pârâu în SE insulei Trinidad, cu vărsare în Oceanul Atlantic la locali-tatea cu acelaşi nume. 2. Localitate în S insulei Trinidad, la gura râului omonim.Morunglav. Comună în jud. Olt, în SE Piemontului Olteţului, pe Olteţ, cu peste 3 000 loc. Se cultivă viţă de vie. La Poiana

Mare se află o biserică (din anul 1833). Satele componente sunt următoarele: Morunglav, Bărăşti, Ghioşani, Moruneşti, Poiana Mare.Morupula. Localitate în E Botswanei, centru de exploatare a cărbunelui, situat la NE de oraşul Molepolele.Moruya. (moruie). Localitate în SE Aus-traliei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SSV de oraşele Wollongong şi Sydney.Morva (Morava). 1. v. Morava. 2. Regiune în partea central-estică a Cehiei, străbătută de râul cu acelaşi nume. Princi-palele oraşe sunt Brno şi Olomouc. 3. Câmpie în ENE Austriei, între Dunăre şi Morava (Morva), la E de Viena. 4. Poartă (strânsoare, chei) în Cehia, de-a lungul văii Morva (Morava), între Munţii Odera (la N) şi Hostýn.Morvan. Munte (901 m) situate în centrul Franţei, în Burgundia, la NV de oraşul Le Creusot.Morven. (morvăn). 1. Localitate în E Australiei (Queensland), pe râul Warrego, la NV de oraşul Mitchell. 2. Vârf (705 m) în NE Scoţiei (Marea Britanie), la NV de localitatea Helmsdale.Morvi. (morvii). Oraş în V Indiei, în Gu-jarat, la SV de oraşul Ahmedabad.Moryń. (morini). Localitate în V Poloniei, pe un afluent al fluviului Odera (Oder), la SSV de oraşul Szczecin.Morzg. (morţg). Localitate în Austria, la S de Viena.Morzine. (morsen). Localitate în E Franţei, pe râul Dranse, la S de lacul Geneva.Morzysław. (morzisvav). Localitate în centrul Poloniei, la ESE de Poznan, centru de extracţie a cărbunelui.Mosbach. (mosbac). Localitate în SV Germaniei, pe râul Neckar, la SE de oraşul Heidelberg.Moscavide. Localitate în Portugalia, la NE de Lisabona, pe malul V al fluviului Tejo.Mošćenice. (moşceniţe). Localitate în E peninsulei Istria (Croaţia), pe ţărmul NV al golfului Fiume, la SV de oraşul Rijeka.Moscova (Moskva). (mascva). 1. Râu navigabil în Rusia europeană, afluent stâng al râului Oka, la Kolomna. Are 473 km lungime, izvorând din Podişul Central Rusesc, traversând oraşul Moscova. Este

135

legat de Volga prin canale. 2. Capitala Rusiei (Federaţia Rusă), cu circa 8,5 mil-ioane loc. A fost menţionat narativ în 1147 dar este mai vechi.Moscova-Volga, Canal. Canal între râurile Moscova şi Volga aflat la N de capitala Rusiei, Moscova.Moscow. (moscou). Localitate în S.U.A. (Idaho), la SE de oraşul Spokane.Moscsnij. (mosci nii). Insulă (Rusia) situ-ată în golful Finic, la V de oraşul Sankt Petersburg.Mosdós. (moşdoş). Localitate în SV Un-gariei (Somogy), la E de Kaposvár.Mosel. (mozel). 1. Denumirea germană a râului Moselle. 2. Localitate în E Ger-maniei, la N de oraşul Zwickau.Mösele. (meozele). Vârf (3 479 m) în Munţii Alpii Ziller, la graniţa Austria-Ger-mania.Moselle. 1. (Meuse, Mosel). (mosel). Râu (545 km şi 28 200 kmp) în V Europei, în Franţa, Luxemburg şi Germania, afluent stâng al Rinului la Koblenz. Izvorăşte din Munţii Vosgi, curge prin Lorena şi stră-bate Masivul Şistos Renan. Este legat prin canale de Marna şi Rin. Este navigabil în avale de oraşul Nancy. Trece prin oraşele Épinal, Nancy, Metz, Thionville şi Trier. 2. Departament în NE Franţei, cu centrul la Metz.Moshi. (moşii). Localitate în NE Tan-zaniei, la graniţa cu Kenya, la NV de oraşul Tanga.Mosina. Localitate în V Poloniei, pe râul Warta, la SSV de oraşul Poznań.Mosinee. (mosinii). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la S de oraşul Wausau.Mosjøen. (mosioen). Oraş în V Norvegiei, la NE de insula Vega.Moskenesøy. (moschenesoi). Insulă norvegiană din cadrul grupului Lofoten.Moskog. Localitate în V Norvegiei, la N de fiordul Sogne.Moskopole. Oraş în Albania, aproape de oraşul Korçë.Moska. v. Moscova.Moslavačka Gora. (moslavaci ca gora). Munte (489 m-vârful Humka) din Croaţia.Mosoni-Duna. (moşonii duno). Râu (119,5 km) în NV Ungariei, constituind un braţ al Dunării, unindu-se cu râul Rába, revenind în Dunăre la NE de oraşul Győr.

Mosoni-síkság. (moşonii şicşag). Regiune de câmpie joasă aflată în NV Ungariei la NV de oraşul Győr.Mosonmagyaróvár. (moşon magiarovar). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la NV de oraşul Győr.Mosonszentmiklós. (moşon sent micloş). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la NV de Győr.Mosonszolnok. (moşon solnoc). Locali-tate în NV Ungariei (Győr-Moson-So-pron), la VSV de oraşul Mosonmag-yaróvár.Mosor. Munte (1 330 m) în VSV Croaţiei, pe ţărmul Mării Adriatice, la SE de oraşul Split.Mosquera. (moschera). Localitate în SV Columbiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NE de oraşul Tumaco.Mosqueira. (moscueira). Înălţime (129 m) situată la N de oraşul Lisabona.Mosquero. (moscheră). Localitate în S.U.A. (New Mexico), la ENE de oraşele Santa Fe şi Las Vegas.Mosquito. (moschito). v. Moszkito.Moss. Localitate în SE Norvegiei, la fior-dul Oslo, la SSE de oraşul Oslo.Mossel Bay. (mozăl bei). Oraş în S Re-publicii Africa de Sud, pe ţărmul oceanic, la jumătatea distanţei dintre oraşele Cape Town (la V) şi Port Elizabeth (la E).Mossendjo. (mosendgio). Oraş în SV R.P. Congo, la NV de oraşul Brazzaville.Mossoró. (mosoru). Oraş în NE Braziliei, la NV de oraşul Natal şi la SE de oraşul Fortaleza.Møsstrand. (mostrand). Localitate în S Norvegiei, pe râul Norsjø, la NE de oraşul Stavanger.Most. Oraş în NV Cehiei, la NV de Praha (Praga), pe râul Bilina, cu peste 70 000 loc. A fost menţionat documentar în sec-olul XI. Oraş industrial.Mostaganem (Mestghanem). Oraş în NV Algeriei, port la Marea Mediterană, cu circa 115 000 loc. A apărut în secolul al XI-lea, fiind centru agricol vinicol dar şi industrial.Mostar. Oraş situat în Bosnia-Herţegov-ina, pe râul Neretva, la SV de oraşul Sara-jevo. Are circa 130 000 loc. A fost înte-meiat în anul 1452 fiind centru industrial.

136

Mostardas. Localitate în SE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de oraşul Pôrto Alegre.Møsting. (mosting). Cap în SE Groenlan-dei, la NE de localitatea Skjoldungen.Mostiştea. 1. Râu, afluent al Dunării aval de Olteniţa. Izvorăşte din Câmpia Vlăsiei, străbate câmpia cu acelaşi nume şi trece prin lacul omonim. Are lungimea de 74 km. În verile foarte secetoase râul seacă, rămânând în albia minoră unele lacuri (Lilieci, Hagieşti, Plumbuita, Pârlita, Sil-iştea etc.). 2. Iezerul Mostiştea. Liman fluviatil situat pe cursul inferior al râului Mostiştea. Are suprafaţa de 18,6 kmp. Uti-lizarea în piscicultură şi pentru irigaţii. 3. Câmpia Mostiştei. Subunitate a Câmpiei Române, de-o parte şi de alta a râului Mostiştea, între râurile Vânăta şi Argova (la E) şi Dâmboviţa şi Argeş (la V). Este acoperită cu loess (20 m grosime). Alti-tudinea câmpiei este de sub 100 m. Deţine soluri cernoziomice (molisoluri) şi vege-taţie de stepă.Most na Ostrove. Localitate în SV Slova-ciei, în apropierea oraşului Bratislava.Mostolés. (moztolez). Oraş situat în cen-trul Spaniei, la SV de capitala Madrid.Mostová. Localitate în SV Slovaciei, la SE de oraşul Trnva.Mosty. (mostii). Localitate în E Poloniei, aproape de graniţa cu Ucraina, la NE de oraşul Lublin.Mostyn. (mostin). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la estuarul râului Dee, la SV de oraşul Liverpool.Mosul (Al-Mawsil). (mausil). Oraş în N Irakului, port pe fluviul Tigru, cu circa 670 000 loc. Din 1923 face parte din Irak. În apropierea sa se găsesc ruinele oraşului Ninive.Moşna. 1. Comună în jud. Iaşi, în E Podişului Central Moldovenesc, cu circa 1 900 loc. Se cultivă pomi fructiferi. La Moşna se află o biserică (sec. XVIII). Satele componente: Moşna. 2. Comună în jud. Sibiu, în Podişul Târnavelor, cu peste 3 000 loc. Nemşa constituie vechi centru săsesc de ceramică. La Moşna (atestat 1820) se află o biserică (1480-1486) în stil gotic (astăzi evanghelică), străjuită de ziduri şi turnuri de apărare (sec. XVIII) şi o biserică ortodoxă (1841). Satele compo-nente: Moşna, Alma Vii, Nemşa.

Moşniţa Nouă. Comună în jud. Timiş, în Câmpia Timişului, pe râul Timiş, cu peste 3 800 loc. Satele componente: Moşniţa Nouă (reşedinţa), Albina, Moşniţa Veche, Rudicica, Urseni.Moşoaia. Comună în jud. Argeş, în SE Piemontului Cotmeana, pe râul Teleor-man, cu circa 3 800 loc. Aici se ex-ploatează petrol. La Ciocănăi (1840) şi Moşoaia (1806) sunt biserici. Satele com-ponente: Moşoaia, Bătrâni, Ciocănăi, Dealul Viilor, Hinţeşti, Lăzăreşti, Smeura.Moşteni. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe Câlniştea, cu aproape 1 800 loc. Aici se exploatează petrol. Satele componente: Moşteni.Moszcháton. (moscaton). Cartier al capi-talei Atena (Grecia).Moszkitó (Mosquito). (moschito). 1. Golf al Mării Caraibilor situat la N de statul Panama, la V de oraşul Colón. 2. Plat-formă continentală a Mării Caraibilor aflată în E Hondurasului şi al Nicaraguei. 3. Coastă (ţărm) al Mării Caraibilor situat în E statelor Honduras şi Nicaragua. Se continuă în mare cu o vastă platformă con-tinentală.Moszkovszko-Narvszkij. (moscovsco narvschii). Cartier al oraşului Sankt Pe-tersburg (Rusia).Moszkva. (moscva). 1. Râu (502 km, 17 530 kmp) în Rusia europeană, afluent al râului Oka. Traversează capitala Moscova. 2. v. Moscova. 3. Canal fluvial (127 km) ce leagă râul Moscva cu Volga. Trece prin oraşul Moscova.Moszpino. (mospino). Localitate situată în Ucraina, în bazinul Doneţk.Mosztyiszka. (mostiisca). Localitate în V Ucrainei, la graniţa cu Polonia, la V de oraşul Lvov.Moszülpho. (mosiulfo). Localitate în SV insulei Csezsu (Coreea de Sud).Mota. Localitate în centrul Etiopiei, pe Nilul Albastru, la NV de Addis Abeba.Motagua. Râu în partea central-estică a Guatemalei, având 547 km lungime (navi-gabil pe 200 km). Izvorăşte din Sierra Madre de Chiapas şi se varsă în Golful Honduras. Formează la un moment dat graniţa dintre Guatemala şi Honduras. Trece prin oraşele Los Amates şi Morales.

137

Motajica. (motaiiţa). Vârf (652 m) în N Bosniei-Herţegovinei, la graniţa cu statul Slovenia, la NE de oraşul Banja Luka.Motala. Oraş în S Suediei, pe malul E al lacului Vättern, la gura canalului Göta.Motané. Insulă coraligenă a Oceanului Pacific aflată în arhipelagul Tuamotu.Motatán. 1. Râu în NV Venezuelei, cu vărsare în laguna Maracaibo. Trece prin localitatea cu acelaşi nume şi prin oraşul Mene Grande. 2. Localitate în NV Venezuelei, pe râul omonim, la E de la-guna Maracaibo şi la SE de oraşul Mene Grande.Mothe. Insulă coraligenă situată în arhipelagul Fiji (Oceanul Pacific).Motherwell. (moteruăl). Oraş în SSV Scoţiei (Marea Britanie), la SE de oraşul Glasgow.Moticora. Râu în NV Venezuelei, cu văr-sare în golful Venezuela.Motihari. (motiharii). Localitate în NNE Indiei, la NE de oraşul Vanarasi.Motilla del Palancar. (motilia del palan-car). Localitate în E Spaniei, la N de oraşul Albaceta.Motilones. Regiune în NV Venezuelei, la V de laguna Maracaibo.Motława. (motvava). Râu în N Poloniei, afluent al fluviului Vistula. Trece prin oraşul Gdansk.Moto. Centru minier (aur) în NE R.D. Congo, la graniţa cu Sudan, la NE de oraşul Kisangani.Motoki. (motochii). Cartier al oraşului Tokyo (Japonia).Motol. Cartier al oraşului Praga (Cehia).Motoşeni. Comună în jud. Bacău, în Col-inele Tutovei, pe râul Zeletin. Are circa 3 700 loc. Până în 1968 s-a numit Ursa Mo-toşeni. Satele comunei deţin biserici: Chetreni (din 1809), Chicerea (1840),Ţe-poaia (1830), Poiana (1835) şi Motoşeni (1865). Satele componente: Motoşeni, Bâ-cleşti, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornăţelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăieşti, Poiana, Praja, Rotăria, Şendreşti, Ţepoaia.Motovszkij. (motovschii). Golf al Mării Barents (Oceanul Arctic), situat între peninsula Ribacsij şi peninsula Kola.Motovun. Localitate în centrul peninsulei Istria (Croaţia), pe râul Mirna.

Motoyashi. (motoiaşii). Localitate în NE insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la S de oraşul Kesen-numa.Motril. Oraş în S Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SE de Granada şi la jumă-tatea drumului dintre oraşele Malaga (la V) şi Almeria (la E).Motru. 1. Piemontul Motrului (sau Dealurile Piemontane ale Motrului). Unitate de relief în NV Piemontului Getic, constituită dintr-o succesiune de culmi deluroase, cu aspect de platouri sus-pendate faţă de văile râurilor Motru, Coşuştea, Huşniţa etc., cu altitudini ce de-scresc de la 400 m în NV la 250 m în SV. Versanţii văilor au forma unor frunţi de cuestă şi sunt afectaţi de ravenări şi sur-pări. Cuprinde subunităţile Piemontul Coşuştei şi Piemontul Bălăciţei. 2. Râu, afluent de dreapta al Jiului la Filiaşi. Are 120 km lungime. Izvorăşte din Munţii Vâlcan, de sub vârful Oslea (de la alti-tudinea de 1 230 m) şi strânge apele munţilor şi podişului Mehedinţi. Trece prin oraşele Motru şi Strehaia. 3. Lac de acumulare situat pe Motru, la 15 km amonte de confluenţa râurilor Motru-Motru Sec. Are suprafaţa de 2 kmp şi un volum de 3 milioane mc. Face parte din complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana. 4. Municipiu situat în jud. Gorj, în apropierea Dealurilor Ploştina şi Prigor, pe Motru, cu peste 25 000 loc. A devenit oraş în 1966 şi municipiu în anul 2000. Este centru carbonifer. Are o centrală de termoficare. Îi aparţin administrativ local-ităţile Dealu Pomilor, Horăşti, Însurăţei, Leurda, Ploştina. Satele care-i aparţin sunt: Lupoiţa, Roşiuţa şi Râpa.Motry-Mory. (motrii morii). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Motsuta. (moţuta). Cap în SV insulei Hokkaido (Japonia), în Marea Japoniei.Motta. Localitate în N Italiei, la NV de lacul Maggiore, având o hidrocentrală.Motta di Livenza. (mota dii livenţa). Lo-calitate în NE Italiei, pe râul Livenza, la NE de Veneţia.Mottarone. Vârf (1 492 m) în N Italiei, la V de lacul Maggiore.Mottingham. (motingăm). Cartier al Lon-drei (Anglia-Marea Britanie).

138

Mottola. Localitate în SE Italiei peninsu-lare, la NV de oraşul Taranto.Motueka. Localitate în N Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la strâmtoarea Cook, la V de oraşul Nelson.Motuiti. (motuitii). Insulă a Oceanului Pa-cific aflată în grupul Santa Cruz.Motupe. Localitate în Peru, în NV ţării, la NE de oraşul Chiclayo.Moturiki. (moturichii). Insulă a Oceanu-lui Pacific situată în grupul Fiji, la E de insula Viti Levu.Motvarjevci. (motvar ievţii). Localitate în E Sloveniei, la graniţa cu Ungaria, la NE de oraşul Murska Sobota.Moţăieni. Comună în jud. Dâmboviţa, în Subcarpaţii Ialomiţei, pe cursul superior al Ialomiţei, cu peste 2 200 loc. Este comună suburbană a oraşului Fieni. Se practică pomicultura. Aici se află un muzeu de is-torie şi etnografie. La Cucuteni se găseşte o biserică din 1830. Satele componente: Moţăieni, Cucuteni.Moţăţei. Comună în jud. Dolj, în Câmpia Desnăţuiului, pe râul Sărăceaua, cu circa 8 300 loc. Aici au fost descoperite vestigii ale unui castru roman (sec. II-III) iar la Moţăţei se află o biserică (1802-1804, rezidită între 1914-1916). Satele compo-nente: Moţăţei, Dobridor, Moţăţei-Gară.Moţca. Comună în jud. Iaşi, în SE Podişului Sucevei, pe râul Moldova, cu peste 5 100 loc. La Boureni se găseşte o mănăstire (Mănăstirea Boureni), cu o bis-erică (1657). Satele componente sunt: Moţca, Boureni.Mouanda. (muanda). Localitate în E Gabonului, pe râul Ogooué, centru de ex-ploatare a uraniului.Moudon. (mudon). Localitate situată în SV Elveţiei, pe râul broye, între lacurile Geneva (la S) şi Neuchâtel (la N).Mouila. (muila). Localitate în SV Gabonului.Mouille. (muil). Cap în SV Republicii Africa de Sud, la NV de oraşul Cape Town.Mouille Point. (muil poant). Cartier al oraşului Cape Town (Republica Africa de Sud).Mouka. (muca). Localitate în E Repub-licii Centrafricane, la NV de oraşul Bria.

Moulay bou Chta. (mulai bu ci ta). Lo-calitate în N Marocului, pe râul Ouergha, la SE de oraşul Ouezzane.Moulin-Rouge. (mule ruj). Local de noapte în Paris (Franţa).Moulins. (mulen). Oraş în centrul Franţei, pe râul Allier (afluent al fluviului Loire), la NNE de oraşul Clermont-Ferrand.Moulins-Engilbert. (mulens enjilbărt). Localitate în centrul Franţei, la ESE de oraşul Nevers.Moulmein (Mawlamyine). (mulmain). Oraş în S Myanmar-ului, centrul adminis-trativ al statului Mon, port la gura de văr-sare a fluviului Salween în Golful Marta-ban. Are peste 220 000 loc. Deţine şantiere navale fiind şi centru agricol al orezului.Moulouya. (muluia). Fluviu în NE Marocului, de 595 km lungime. Izvorăşte din regiunea situată între culmile Atlasului Mijlociu şi Înalt şi se varsă în Marea Mediterană. Apele sale sunt folosite în iri-gaţii.Moulton. (multăn). Localitate în S.U.A. (Iowa), la SSV de oraşul Ottumwa.Moultrie. (multrii). Localitate găsită în SE S.U.A. (Georgia), la SE de oraşul Al-bany.Mounana. (munana). Centru minier (petrol) în Gabon.Moundou. (mundu). Oraş în SV Ciadului, pe râul Logone, la SV de oraşul Sarh.Mounds. (munds). Localitate în S.U.A. (Illinois), la confluenţa fluviului Missis-sippi cu râul Ohio, la V de oraşul Padu-cah.Moundsville. (mundsvil). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Ohio, la SE de oraşul Columbus.Moung Phayao. (mung faiao). Localitate în NNV Thailandei, la SSE de oraşul Chi-ang Rai.Mount. (maunt). Golf al Oceanului At-lantic situat la SV peninsula Cornwall (Anglia-Marea Britanie).Mount Adam. (maunt edem). Vârf (698 m) în N insulei Falkland de Vest (Insulele Falkland).Mountain Ash. (maunten eş). Oraş în S Ţării Galilor (Marea Britanie), la NNV de oraşul Cardiff.

139

Mountain City. (maunten citii). Locali-tate în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Kingsport.Mountain Grove. (maunten grov). Local-itate în S.U.A. (Missouri), la S de oraşul Jefferson City.Mountain Home. (maunten hom). Locali-tate în S.U.A. (Idaho), pe râul Snake, la SE de oraşul Boise.Mountain Iron. (maunten airăn). Locali-tate în S.U.A. (Minnesota), la V de lacul Superior şi la NV de oraşul Duluth.Mountain View. (maunten viu). 1. Locali-tate în S.U.A. (Arkansas), la N de oraşul Little Rock. 2. Oraş în S.U.A. (Califor-nia), la SE de oraşul San Francisco.Mount Apo. (maunt apo). Vârf (2 954 m) situat în S insulei Mindanao (Filipine).Mount Airy. (maunt airii). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la NV de oraşul Winston-Salem.Mount Aripo. (maunt eripă). Vârf (940 m) în N insulei Trinidad, în Munţii de Nord.Mount Atkinson. (maunt etchinsăn). Vârf (140 m) situat la V de oraşul Mel-bourne (Australia).Mount Baker. (maunt becăr). Vârf (3 285 m) în NV S.U.A. (Washington), la SE de oraşul Bellingham.Mount Bartle Frere. (maunt bertlî frer). Vârf (1 612 m) în NE Australiei, la V de oraşul Caims.Mount Batchawana. (maunt betciuene). Vârf (640 m) în S Canadei, la E de lacul Superior, la NE de localitatea Batchawana.Mount Bogong. (maunt bogong). Vârf (1 986 m) în SE Australiei, în Alpii Aus-traliei, la V de vârful Kosciusko.Mount Brandon. (maunt brendăn). Vârf (953 m) în SV Iralndei, la NV de oraşul Dingle.Mount Bruce. (maunt brus). Vârf (1 227 m) situat în V Australiei, la VNV de oraşul Newman.Mount Carleton. (maunt carletăn). Vârf (820 m) în SE Canadei (New Brunswick), la NE de oraşul Nictau.Mount Carmel. (maunt carmăl). 1. Lo-calitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Wabash, la NV de oraşul Evansville. 2. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Williamsport şi la NV de oraşul Atletown.

Mount Carpiagne. (munt carpiani). Vârf (644 m) situat la SE de oraşul Marseille (Farnţa).Mount Carroll. (maunt cherol). Locali-tate în S.U.A. (Illinois), la SV de oraşul Rockford.Mount Clemens. (maunt clemăns). Local-itate în S.U.A. (Michigan), pe malul NV al lacului St. Claire, la NE de oraşul De-troit.Mount Colombia (Columbia). (maunt colambia). Vârf (3 747 m) în SV Canadei, la NV de oraşul Calgary.Mount Cook. (maunt cuc). Vârf (3 764 m) în V Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la SV de oraşul Christchurch şi la NV de oraşul Dunedin.Mount Cottereli. (maunt coterălii). Lo-calitate în SE Australiei, la V de oraşul Melbourne.Mount Cuthbert. (maunt catbert). Local-itate în NNE Australiei (Queensland), la NE de oraşul Mount Isa. Mount Davis. (maunt devis). Vârf (979 m) în Munţii Allegheny, la NV de oraşul Cumberland.Mount Desert. (maunt desert). Insulă (S.U.A.-Maine), în golful Maine (Oceanul Atlantic).Mount Detzner. (maunt deţner). Vârf (3 600 m) în Munţii Müller (Papua-Noua Guinee).Mount Eba. (maunt ebă). Localitate în S Australiei (Australia de Sud), la NV de lacul Torrens.Mount Egmont. (maunt egmănti). Vârf (2 518 m) în SV Insulei de Nord (Noua Zeelandă).Mount Elbert. (maunt elbărt). Vârf (4 399 m) în statul Colorado (S.U.A.), la SV de oraşul Denver şi la SE de fluviul Col-orado.Mount Elgon. (maunt elgăn). Vârf (4 321 m) la graniţa statelor Uganda-Kenya.Mount Elias. (maunt elies). Vârf (5 489 m) în SV Alaskăi (S.U.A.), la graniţa cu statul canadian, în Munţii Chugach.Mount Ellen. (maunt elăn). Vârf (3 540 m) în S.U.A. (Utah), în Munţii Wasatch, la NE de oraşul Escalante, la V de fluviul Colorado şi la S de râul Fremont.Mount Erebus. (maunt erebus). Vârf (4 023 m) în vulcanul activ situat în insula Ross (Antarctica).

140

Mount Evans. (maunt evăns). Vârf (4 346 m) în S.U.A., la V de oraşul Denver (Col-orado).Mount Everest. v. Chomolungma.Mount Fairweather. (maunt fairoatăr). Vârf (4 670 m) în S Alaskăi (S.U.A.), la NV de oraşul Juneau.Mount Forest. (maunt forăst). Localitate în S Canadei (Ontario), la NV de oraşul Guelph.Mount Franklyn. (maunt frenclin). Vârf (2 338 m) în NNE Insulei de Sud (Noua Zeelandă).Mount Frere. (maunt frer). Localitate în E Republicii Africa de Sud, la SV de oraşul Durban.Mount Fridjof Nansen. (maunt fridiof nanzăn). Vârf (4 068 m) situat în SSV Antarcticii, la Marea Ross.Mount Gambier. (maunt gembiăr). Lo-calitate în SE Australiei (Australia de Sud), pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Adelaide.Mount Garfield. (maunt garfild). Vârf (3 342 m) în S.U.A. (Idaho), în Munţii Bitter Root, la NV de oraşul Dubois.Mount Garnet. (maunt garnăt). Locali-tate în NE Australiei, la NV de oraşul Townsville, în SE peninsulei York.Mount Hagen. (maunt haghăn). Locali-tate în centrul statului Papua-Noua Guinee (Insula Noua Guinee), la poalele SV ale vârfului Mount Wilhelm (4 508 m).Mount Hayes. (maunt haiăs). Vârf (4 178 m) în Munţii Alaskăi (S.U.A.), la V de râul Tanana, la SE de localitatea Nenana.Mount Holly. (maunt holii). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la NV de oraşul Charlotte.Mount Holly Springs. (maunt holii springs). Localitate poziţionată în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de oraşul Harris-burg.Mount Hood. (maunt hud). Vârf (3 424 m) în NV S.U.A., în Oregon, la NE de oraşul Salem şi la S de fluviul Columbia.Mount Hope. (maunt hop). Localitate în S Australiei (Australia de Sud), pe ţărmul E al Marelui Golf Australian (Oceanul In-dian), la SE de oraşul Elliston.Mount Isa. (maunt iza). Localitate în N Australiei (Queensland), centru de ex-ploatare a pumbului, argintului, cuprului,

fiind şi centru al siderurgiei colorate. Se găseşte la V de localitatea Cloncury.Mount Jackson. (maunt gecsăn). Munte (4 190 m altitudine) în peninsula Antarc-tica (Palmer). Aici se află şiar o staţiune de cercetări polare (S.U.A.).Mount Jefferson. (maunt gefersăn). Vârf (3 200 m) în NV S.U.A. (Oregon), în Munţii Cascadelor.Mount Katahdin. (maunt chetedin). Vârf (1 605 m) în NE S.U.A. (Maine), la NV de oraşul Sherman Mills.Mount Kenya. v. Kenya.Mount Kirkpatrick. (maunt chircpetric). Vârf (4 530 m) în S Antarcticii, la Marea Ross.Mount Kosciusko. v. Alpii Australieni.Mount Lebanon. (maunt lebanon). Lo-calitate în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Washington.Mount Leisler. (maunt laislăr). Vârf (1 006 m) în centrul Australiei, în V Munţilor Mcdonnel, la SE de lacul Mac-donald şi la NE de lacul Hopkins.Mount Linn. (maunt lin). Vârf (2 466 m) în S.U.A. (California), în Munţii Coast-elor, la SE de oraşul Euroka.Mount Logan. (maunt loghen). Vârf (6 050 m) în NV Americii de Nord, pe terito-riul Canadei, la NV de oraşul Juneau (S.U.A.) şi la V de oraşul canadian Whiterhorse.Mount Lyell. (maunt lail). Centru minier (pirită) aflată în NV insulei Tasmania (Australia).Mount Magnet. (maunt magnet). Locali-tate în VSV Australiei, centru de extracţie a aurului, la NE de oraşul Perth.Mount Mansfield. (maunt mensfild). Vârf (1 338 m) în NE S.U.A. (Vermont), la NE de oraşul Burlington.Mount Marcy. (maunt mersii). Vârf (1 628 m) în NE S.U.A. (New York), în Munţii Adirondack.Mount Markham. (maunt merchem). Vârf (4 349 m) în Antarctica, la E de gheţarul Ross.Mount McKinley. (maunt mîc chinlii). Vârf (6 194 m) în NV Americii de Nord, în Munţii Alaska (Alaska-S.U.A.).Mount Michelson. (maunt michelsăn). Vârf (2 186 m) în NE Alaskăi (S.U.A.), în Munţii Brooks.

141

Mount Mitchell. (maunt mitcel). Vârf (2 037 m) în E S.U.A., în Munţii Allegheny.Mount Montgomery. (maunt mont-gomării). Localitate în S.U.A. (Nevada), la SV de oraşul Gilbert.Mount Morgan. (maunt morgăn). Centru minier (aur) în E Australiei (Queensland), la SV de oraşul Rockhampton.Mount Morris. (maunt moris). Localitate în NE S.U.A. (New York), la S de lacul Ontario şi la SV de oraşul Rochester.Mount Mulligan. (maunt malighen). Lo-calitate în NE Australiei (Queensland), în E peninsulei York, la NV de oraşul Caims.Mount Nelson. (maunt nelsăn). Vârf (3 690 m) în ESE statului Papua-Noua Guinee, în Munţii Albert, la V de oraşul Morobe.Mount Olive. (maunt olaiv). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Raleigh.Mount Olympus. (maunt olimpus). Vârf (2 424 m) în NV S.U.A. (Washington), la SV de oraşul Port Angeles.Mount Ord. (maunt ord). Vârf (936 m) în NV Australiei, în Munţii Kimberley.Mount Ossa. (maunt oze). Vârf (1 617 m) în N insulei Tasmania (Australia).Mount Palomar. (maunt palomar). Vârf în SV S.U.A. (California), la SE de oraşul Los Angeles. Aici se găseşte o staţie de cercetări astronomice.Mount Peale. (maunt peale). Vârf (3 877 m) în S.U.A. (Utah), la E de fluviul Col-orado, la SE de oraşul Moab.Mount Perry. (maunt perii). Localitate în E Australiei (Queensland), la S de oraşul Rockhampton.Mount Pleasant. (maunt plizont). 1. Lo-calitate în S.U.A. (Iowa), pe râul Skunk (afluent al fluviului Mississippi), la NV de oraşul Burlington. 2. Localitate în S.U.A. (Michigan), la NV de oraşul Saginaw. 3. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de Pittsburgh. 4. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul Nashville. 5. Localitate în S.U.A. (Texas), la NE de oraşul Dallas.Mount Pulaski. (maunt păleschii). Local-itate în S.U.A. (Illinois), la SV de Chicago.Mount Rainier. (maunt rainie). 1. Vârf (4 391 m) în NV S.U.A. (Washington), la SE

de oraşul Seattle. 2. Cartier al oraşului Washington (Maryland-S.U.A.).Mount Ritter. (maunt rităr). Vârf (3 997 m) în V S.U.A. (California), la E de oraşul Modesto, în Munţii Sierra Nevada.Mount Robson. (maunt robzon). Vârf (3 954 m) situat în SV Canadei, la V de oraşul Edmonton.Mount Rogers. (maunt rogers). Vârf (1 746 m) în S.U.A., în Munţii Appalachil NE de oraşul Mountain City.Mount Rolland. (maunt roland). Locali-tate în SE Canadei (Québec), la N de oraşul Montreal.Mount Saint Helens. (maunt sent helens). Vârf vulcanic (2 549 m) în NV S.U.A., la SE de oraşul Seattle. A erupt în anul 1980.Mount Sanford. (maunt senfărd). Vârf (4 940 m) aflat în Munţii Alaskăi (Alaska-S.U.A.), la SE de vârful McKinley.Mount Scott. (maunt scot). Vârf (2 725 m) în V S.U.A. (Oregon), la izvorul râului Rogue, la NV de oraşul Kirk.Mount Shasta. (maunt şestă). Vârf (4 317 m) în V S.U.A., în Munţii Cascadelor, la NE de oraşul Eureka.Mount Siple. (maunt sipl). Vârf (3 109 m) în Antarctic, pe ţărmul Mării Amund-sen (Oceanul Pacific).Mount Sterling. (maunt sterling). 1. Lo-calitate în S.U.A. (Illinois), la E de oraşul Quincy. 2. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la E de oraşul Lexington.Mount Taylor. (maunt teilăr). Vârf (3 444 m) în S.U.A. (New Mexico), la V de oraşul Albuquerque.Mount Trumbull. (maunt trambal). Vârf (2 449 m) în S.U.A. (Arizona), la N de fluviul Colorado, în zona Marelui Canion.Mount Union. (maunt uniăn). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Juniata, la SE de oraşul Altoona.Mount Usborne. (maunt usborn). Vârf (684 m) în insula Falkland de Est (Insulele Falkland).Mount Vernon. (maunt vernăn). 1. Lo-calitate în S.U.A. (Arkansas), la N de oraşul Little Rock. 2. Localitate în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul St. Louis şi la NV de oraşul Evansville. 3. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SE de oraşul Louisville. 4. Localitate în S.U.A. (New York D.C.), la N de oraşul New York. 5.

142

Localitate în S.U.A. (Ohio), la NE de oraşul Columbus. Mount Victoria. (maunt victoria). Vârf (4 073 m) în SE statului Papua-Noua Guinee (Insula Noua Guinee), la NE de oraşul Port Moresby.Mount Waddington. (maunt uădingtăn). Vârf (4 041 m) în SV Canadei, în Munţii Coastelor, la NV de oraşul Vancouver.Mount Washington. (maunt oaşingtăn). Vârf (1 917 m) în NE S.U.A., la NV de oraşul Boston.Mount Wheeler. (maunt uelăr). Vârf (3 982 m) în S.U.A. (Nevada), la V de lacul Sevier.Mount Whitney. (maunt uitnii). Vârf (4 418 m) în VSV S.U.A., în Munţii Sierra Nevada, la E de oraşul Fresno.Mount Wilhelm. (maunt uilhălm). Vârf (4 508 m) în statul Papua-Noua Guinee (Insula Noua Guinee), la VNV de oraşul Goroka.Mount William. (maunt uiliam). Vârf (1 167 m) în SE Australiei, la NV de oraşul Melbourne.Mount Wilson. (maunt uilsăn). Vârf (4 348 m) în S.U.A. (Colorado), în Munţii Stâncoşi, la V de oraşul Silverton.Mount Woodroffe. (maunt uudrof). Vârf (1 524 m) în centrul Australiei, în Muntele Musgrave.Mount Wrangell. (maunt vranghel). Vârf (4 268 m) în Alaska (S.U.A.), la NV de oraşul Kennicot.Mount Ziel. (maunt zil). Vârf (1 510 m) în centrul Australiei, în Muntele Macdon-nel.Mouping. Localitate în ENE Chinei, pe ţărmul N al peninsulei Santung, la golful Pohaj.Moura. (mura). 1. Localitate în NNV Braziliei, pe Rio Negro, la NV de oraşul Manaus. 2. Localitate în SE Portugaliei, pe Guadiana, la NE de oraşul Serpa.Mourão. (mourau). Localitate în SE Por-tugaliei, pe fluviul Guadiana, la SE de oraşul Evora.Mourdi. (murdii). Regiune joasă în NE Ciadului, la NNV de Muntele Ennedi.Mourdiah. (murdiah). Localitate în VNV statului Mali, la NE de capitala Bamako.Mourenx. (muren). Localitate în SV Franţei, la SE de oraşul Bayonne. Consti-tuie centru al metalurgiei neferoaselor.

Mourne. (murne). Munte şi vârf (852 m) situat în SE Irlandei de Nord (Marea Bri-tanie), la SSV de oraşul Belfast.Mourra. (mura). Localitate în E Ciadului, la graniţa cu statul Sudan.Mourre de Chanier. (mur de şanie). Vârf (1 931 m) în SE Franţei, la N de râul Ver-don şi la E de râul Durance.Mourrepiane. (murepian). Localitate în Franţa, la NV de oraşul Marseille.Mouscron. (muscro). Localitate situată în V Belgiei, la frontiera cu Franţa, la NE de oraşul francez Roubaix.Moussoro. (musoro). Localitate în V Ciadului, la NE de oraşul Fort Lamy.Moustiers-Ste-Marie. (mustier sante marii). Localitate în SE Franţei, pe râul Colostre (afluent al râului Verdon), la S de oraşul Digne.Mouthe. (mut). Localitate în E Franţei, la frontiera cu Elveţia, la S de oraşul Be-sançon.Mouth of the Shannon. (mus of ză şenon). Estuar al râului Shannon din VSV Irlandei.Moutier. (mutie). Localitate situată în NV Elveţiei, la NV de oraşul Biel, centru de exploatare a fierului.Moûtiers. (mutier). Localitate în ESE Franţei, la NE de Grenoble, în Alpii Savoiei, pe valea Isère.Moutohora. (mutohore). Localitate în E Insulei de Nord (Noua Zeelandă), la NV de oraşul Gisborne.Mouzay. (muzei). Localitate situată în NE Franţei, pe râul Meuse, la SE de oraşul Charleville-Méziéres.Mouzon. (muzon). Localitate în NE Franţei, pe râul Meuse, la SE de oraşul Charleville-Méziéres.Movelier. (movilie). Localitate în NV Elveţiei, la graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Basel.Movila. Comună în jud. Ialomiţa, în Câmpia Bărăganului, cu peste 2 200 loc. Până în 1948 s-a numit Ferdinand I, iar în-tre 1948-1985 Vasile Roaită. Satele com-ponente: Movila.Movila Banului. Comună în jud. Buzău, în Câmpia Săratei, pe râul Sărata, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Movila Banului, Cioranca, Limpeziş.Movila Miresii. 1. Lac de origine clasto-carstică (de crov), în Câmpia Brăilei, pe

143

teritoriul comunei cu acelaşi nume. Suprafaţa este de 1,8 kmp, adâncimea maximă 11 m. Conţine apă sărată. 2. Co-mună în jud. Brăila, în Câmpia Brăilei, cu peste 4 200 loc. Deţine mai multe lacuri clastocarstice (Movila Miresii, Seaca, Esna, Lutu Alb etc.) cu ape sărate. Satele componente: Movila Miresii, Esna, Ţepeş Vodă.Movileni. 1. Comună în jud. Galaţi, în Câmpia Siretului Inferior, pe Siret, cu aproape 3 300 loc. Aici se exploatează balast şi se află o biserică (1862). Satele componente: Movileni. 2. Comună în jud. Iaşi, în Câmpia Jijiei, cu aproape 3 000 loc. Satul principal este atestat din 1587. În 1455 aici s-a desfăşurat o luptă între Petru Aron şi Alexăndrel, primul re-dobândâdu-şi tronul. Satele componente sunt Movileni, Iepureni, Larga-Jijia, Potângeni. 3. Comună în jud. Olt, în Câmpia Boian, cu aproape 4 000 loc. Se exploatează petrol şi gazele naturale. La Bacea este o biserică din sec. XIX. Satele componente sunt: Movileni, Bacea.Moviliţa. 1. Comună în jud. Ialomiţa, în Câmpia Ialomiţei, pe râul Colceag, cu circa 4 500 loc. Satele componente sunt următoarele: Moviliţa, Biţina-Pământeni, Biţina-Ungureni, Roşiori. 2. Comună în jud. Vrancea, la poalele SE ale Piemontu-lui Zăbrăuţi, pe râul Zăbrăuţi, cu aproape 4 200 loc. Se practică viticultura. La Moviliţa se află o biserică (1809) iar la Trotuşanu o mănăstire de maici (1990) cu o biserică (1808-1809, refăcută în 1858). Satele componente: Moviliţa, Diocheţi-Rediu, Frecăţei, Trotuşanu.Moville. (movil). Localitate în N Irlandei, pe ţărmul Oceanului Atlantic.Mowbray. v. Observatory Mowbray.Moxico. Regiune în E Angolei.Moxotó. (moşotu). Râu în ENE Braziliei, afluent al fluviului São Francisco.Moy. 1. Râu în NV Irlandei, cu vărsare în golful Kilalai (Oceanul Atlantic). 2. Lo-calitate în NNE Franţei, pe râul Oise, la SE de oraşul St. Quentin. 3. Centru minier (cărbune-turbă) în NV Irlandei.Moyale. (moiale). Localitate situată în NE Kenyei, la graniţa cu Etiopia, la NE de oraşul Marsabit.Moyobamba. Localitate în N Peru-lui, la SE de oraşul Bagua.

Mozambic (Mozambik). 1. Republica (República de Moçambique). (republica de mosambic). Stat în SE Africii, cu ieşire la Oceanul Atlantic (Canalul Mozambic). Are suprafaţa de 812 400 kmp, peste 18 milioane loc şi capitala la Maputo. 2. Canalul. Strâmtoare între Africa şi insula Madagascar. Are lungimea de 1 670 km, lăţimea maximă 1 000 km, adâncimi în jur de 2-3 000 m. Este străbătut de curentul cu acelaşi nume. 3. Curent cald în strâm-toarea omonimă ce se îndreaptă spre S cu viteza de 1,8-2,8 km/h. Temperaturile apei oscilează între 22 şi 28oC. 4. Bazin subo-ceanic situat în V Oceanului Indian, la SE de Africa şi la SV de insula Madagascar.Mozăceni. Comună în jud. Argeş, în Câmpia Găvanu-Burdea, în zona de con-fluenţă Dâmbovnic-Mozacu, cu 2 700 loc. Aici se exploatează petrol. Satele compo-nente: Mozăceni, Babaroaga, Zidurile.Mozdok. Localitate în S Rusiei europene, pe râul Terek, la NV de oraşul Groznîi.Mozela. v. Mossele.Mozir. v. Mozîr.Mozîr (Mozir). Oraş în SE statului Be-larus, pe râul Pripet, la SV de oraşul Gor-net.Mozirje. (mozirie). Localitate în Slovenia, pe râul Savinja, la NE de oraşul Ljubljana.Mözs. (meoj). Localitate găsită în Ungaria (Tolna), la NE de oraşul Szekszárd.Mozsajszk. (mojaisc). Localitate în Rusia europeană, pe râul Moskva, la SV de oraşul Moscova.Mozsga. (mojga). Oraş în E Rusiei eu-ropene, la SV de oraşul Ijevsk (Izsevszk).Mozsgó. (mojgo). Localitate în Ungaria (Baranya), pe râul Almás, la N de oraşul Szigetvár.Mozzate. (moţate). Localitate în N Italiei, la SV de lacul şi oraşul Como, respectiv la NE de oraşul Busto.Mpanda. Localitate în V Tanzaniei, la E de lacul Tanganyika şi la SV de oraşul Tabora.Mpigi. (mpighii). Localitate în Uganda, pe malul NV al lacului Victoria, la SV de oraşul Kampala.Mpika. Localitate în ENE Zambiei, la SE de lacul Bangweulu şi la poalele V ale Munţilor Muchinga.

144

Mpouya. (mpuia). Localitate în E R.P. Congo, pe fluviul Congo, la NNE de oraşul Brazzaville.Mprachámi. (mpraciamii). Cartier al oraşului Atena (Grecia).Mpraeso. (mpreso). Localitate situată în S Ghanei, la NV de Accra.Mpulungu. Localitate în N Zambiei, pe malul S al lacului Tanganyika.Mragowo. (mragovo). Localitate în NE Poloniei, la NV de lacul Sniardwy.Mramor. Localitate în Serbia, pe râul Morava de Sud, la VNV de oraşul Niš.Mramorak. Localitate în Serbia, la NE de oraşele Pančevo şi Beograd (Belgrad).Mrežičko. (mrejici co). Localitate în S Macedoniei, la SE de oraşul Prilep.Mrkonjić Grad. (mârconiiţ grad). Local-itate în Bosnia-Herţegovina, la SV de oraşul Banja Luka.Mrlera. (mârlera). Cap în S peninsulei Is-tria (Croaţia). Aici se găseşte un far.Mrocza. (mroţa). Localitate în Polonia, la NV de oraşul Bydgoszcz.Mrzeźyno. (mârzejino). Localitate în NV Poloniei, pe ţărmul Mării Baltice, la gura râului Rega.Mrzla Vodica. (mârzla vodiţa). Localitate în în Croaţia, la E de oraşul Rijeka.Msaken. Oraş în NE Tunisiei, la SE de capitala Tunis.Msolwa. (msolua). Localitate în SSE Tan-zaniei, pe râul Kilombero, la NE de oraşul Sofi.Msonga. Localitate în Tanzania, în V ţării, la NE de lacul Rukwa.M.S. Primo. Vârf (1 685 m) în N Italiei, între lacurile Como (la V) şi Lecco (la E).Msta. (mâsta). Râu în NV Rusiei eu-ropene, cu vărsare în lacul Ilmen.Mszana Dolna. (msana dolna). Localitate în SSE Poloniei, la SE de Cracovia.Mszczonów. (mâsţonof). Localitate aflată în centrul Poloniei, la SV de Varşovia.Msztyiszlavi. (mâstislavii). Localitate în Belarus, la NE de oraşul Mogiljov.Mtuwa. (mtua). Localitate în SE Tan-zaniei, la VSV de oraşul de pe ţărm Lindi.Mtwara. (mtuara). Oraş în SE Tanzaniei, pe ţărmul Oceanului Indian, la gura râului Rovuma, la graniţa cu statul Mozambic.Muaná. Localitate în N Braziliei, în in-sula fluvială Marajó, la V de oraşul Belem.

Muang Chainat. (muang ciainat). Locali-tate în centrul Thailandei, la N de oraşul Bangkok.Muang Khon Kaen. (muang con caen). Localitate în Thailanda, pe râul Chi, la N de oraşul Buriram.Muang Lampang. Oraş în NV Thailan-dei, la SE de oraşul Chiang Mai.Muang Lat. Localitate în VNV Vietna-mului, la graniţa cu Laos, la SV de oraşul Hanoi.Muang Loei. Localitate în N Thailandei, la graniţa cu Laos (la SV de oraşul Vien-tiane).Muang Lom Sak. Localitate în N Thai-landei, la E de oraşul Phitsanulok.Muang Phon. (muang fon). Localitate în Thailanda, la S de oraşul Khon Kaen.Muaradua. Localitate în SE insulei Sumatra (Indonezia), la VNV de oraşul Telukbelung.Muaraenim. (muarenim). Localitate în SSE insulei Sumatra (Indonezia), la SV de oraşul Palembang.Muaralasan. Localitate în NE insulei Kalimantan (Indonezia), la SV de oraşul Seguntur.Muarasiberut. Localitate în SE insulei Siberut (Indonezia), în dreptul oraşului Padang de pe insula Sumatra.Muaratewe. (muarateue). Localitate în insula Borneo (Kalimantan), pe teritoriul Indoneziei, pe râul Barito, la VNV de oraşul Balikpapan.Muarataweh. (murataueh). Localitate în insula Kalimantan (Indonezia), la VNV de oraşul Balikpapan.Muari. (muarii). Cap în SSE Pakistanu-lui, la SV de oraşul Karachi.Mubarek. Localitate în S Kazahstanului, centru al gazelor naturale, la SV de oraşul Almalîk.Mubarraz. Localitate aflată în E Arabiei Saudite, în dreptul statului Qatar.Mubi. (mubii). Localitate situată în ENE Nigeriei, la graniţa cu statul Camerun, la SSE de oraşul Maiduguri.Mucajai. (mucahai). Râu în N Braziliei, afluent al lui Rio Branco.Mücheln. (miucheln). Localitate în centrul Germaniei, la SV de oraşul Halle.Muchinga. (mucinga). Munte situat în NE Zambiei, la V de râul Luangwa.

145

Much Wenlock. (muci uenloc). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Birmingham.Mučibaba. (muci baba). Localitate în E Serbiei, la NE de oraşul Niš.Mučín. (mucin). Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Lučenec.Muck. (mac). Insulă situată în arhipelagul Hebride (Marea Britanie).Mucojo. (mucogio). Localitate în NE Mozambicului, pe ţărmul Oceanului In-dian, la N de oraşul Macomia.Muconda. Localitate în E Angolei, la NE de oraşul Luena.Mucone. Localitate în SV Italiei peninsu-lare, în calabria, la NE de Cosenza. Are o hidrocentrală.Mucsfa. (muci fo). Localitate în Ungaria (Tolna), între oraşele Dombóvár (la VNV) şi Szekszárd (la ESE).Mucsi. (mucii). Localitate situată în Un-garia (Tolna), la NE de oraşul Dombóvár.Mucsi-hegy. (mucii hegi). Vârf (286 m) în regiunea deluroasă Hegyhát.Múcsony. (mucioni). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de oraşul Kazinbarcika.Mucsou. (muciou). Localitate în NE Chinei, pe malul E al lacului Pajanghu, la E de Paoting.Mucuchies. (mucuciez). Localitate în NV Venezuelei, la SE de laguna Maracaibo, la NE de oraşul Mérida.Mucuim. Râu în NV Braziliei, afluent al râului Purús.Mucur. Localitate în centrul Turciei asiat-ice, aproape de oraşul Kayseri.Mucura. Localitate în NV Braziliei, la NV de oraşul Manaus.Mucuri. (mucurii). 1. Râu (520 km) în E Braziliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la localitatea cu acelaşi nume. 2. Localitate în E Braziliei, pe ţărmul Oceanului At-lantic, la gura râului omonim.Mucuripe. 1. Localitate în V Braziliei, pe râul Tarauacá (afluent al râului Juruá), la E de oraşul Natal. 2. Localitate în VNV Braziliei, pe râul Putumayo (afluent al Amazonului).Mucusso. Localitate în SE Angolei, la graniţa cu Namibia, pe râul Okovanggo.Mudanjang (Mudanjiang). (mudan-gi-ang). Oraş în NE Chinei (Heilongjiang),

pe râul Mudan, la SE de Harbin. Are circa 600 000 loc. Centru industrial.Mudanya. (mudania). Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Marmara, la NV de oraşul Bursa.Mudarli. (mudarlii). Localitate în NV Turciei asiatice, la SE de oraşul Alaçali.Muddo Gashi. (mudo gaşii). Localitate în partea central-estică a Kenyei, la NE de oraşul Bahadale.Muddus. Localitate în N Suediei, la S de oraşul Gällivare.Mudgal. Localitate în SSV Indiei, pe râul Krishna, la NV de oraşul Adoni.Mudhnib. Localitate în centrul Arabiei Saudite, la SE de oraşul Anaiza.Múdrosz. (mudros). Localitate aflată în SE insulei Límnos (Grecia).Mudurnu. Localitate în NV Turciei asiat-ice, la SE de oraşul Adazapari.Muefa de Ares. Vârf (1 318 m) în ENE Spaniei, la NNV de oraşul Castellón.Muereasca. Comună în jud. Vâlcea, în Subcarpaţii Olteniei, pe râul cu acelaşi nume, cu peste 2 600 loc. La Şuta se află mănăstirea de călugări Frăsinei, cu două boiserici (1762 şi 1860) iar la Muereasca o altă biserică din 1782. Satele componente: Muereasca (centrul de reşedinţă), An-dreieşti, Frânceşti-Coasta, Găvăneşti, Hotarele, Muereasca de Sus, Pripoara, Şuta.Mufulira (Mufulura). Localitate în N Zambiei, la NV de oraşul Ndola, pe râul Kafue, la graniţa cu R.D. Congo, având peste 150 000 loc. Centru de exploatare şi de prelucrare a cuprului şi zincului.Mugaldzsar. (mugaldjar). Regiune deluroasă (656 m) în Kazahstan, contin-uarea spre S a Uralilor.Mügeln. (miugheln). Localitate în E Ger-maniei, la SE de oraşul Leipzig.Mugeni. Comună în jud. Harghita, pe Târnava Mare, cu aproape 6 000 loc. La Mugeni (atestat la 1333) se află o biserică în stil gotică (sec. XIV-XV) şi un conac (sec. XIX) la Beteşti. Satele componente: Mugeni, Aluniş, Beta, Beteşti, Dejuţiu, Dobeni, Lutiţa, Mătişeni, Porumbenii Mari, Porumbenii Mici, Tăietura.Müggel-Berge. (miughel berghe). Înălţime (115 m) situată la SE de Berlin (Germania).

146

Müggelheim. (miughelhaim). Cartier al oraşului Berlin (Germania).Muggia. Localitate în NE Italiei, la graniţa cu Slovenia, la SV de oraşul Tri-est.Mugía. (mugia). Localitate în NV Spaniei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul La Coruña.Mugla. Oraş în SV Turciei asiatice, la ENE de oraşul Bodrum.Müglitz. (miugliţ). Râu în E Germaniei, afluent al fluviului Elba. Mugodjar (Mugodzsar), Colinele. (mu-godjar). Dealuri (657 m) situate în N Kazahstanului.Mugur-Akszi. (mugur acsii). Localitate în S Siberiei (Rusia), la graniţa cu Mongo-lia, la V de lacul Ubs núr.Muhaiwir. (muhaiuir). Localitate în V Irakului, pe Wadi Hauran, la NE de oraşul Rutba.Muhametovo. Localitate în Munţii Ural (Rusia), la NV de oraşul Magnitogorsk.Muhammad. Cap situat în S peninsulei Sinai (Egipt), în Marea Roşie.Muhammad Qol. (muhamad col). Locali-tate în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, la N de oraşul Port Sudan.Muhamedabad. Localitate în Iran, lângă oraşul Teheran.Muharraq. (muharac). Localitate în NE insulei Bahrain (Marea Roşie).Muhavec. (muhaveţ). Râu (133 km, 6 180 kmp) în SV Belarusiei, afluent al râului Bug la Brest.Muhembo. Oraş în NV Botswanei, la graniţa cu Angola şi Angola.Muhi. (muhii). Localitate în NNE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Sajó, la SE de Miskolc.Muhinga. Localitate în NE statului Bu-rundi, la graniţa cu Tanzania. Mühlau. (miuhlau). Localitate în E Ger-maniei, la NV de oraşul Chemnitz.Mühlbach. (miulbac). 1. Localitate în Austria, la NE de oraşul Lend. 2. Locali-tate în E Germaniei, la NV de oraşul Chemnitz.Mühlberg. (miulberg). Localitate în E Germaniei, pe fluviul Elba, la NV de Dresden.Mühldorf. (miuldorf). Localitate în SE Germaniei, pe râul Inn, la NE de oraşul München.

Mühlen. (miuhlen). Localitate în S Aus-triei, pe râul Gurk, la SE de oraşul Shei-fling.Mühlenbeck. (miuhlenbec). Cartier în Berlin (Germania).Mühlenberg. (miulenberg). Localitate în NV Elveţiei, la NV de Berna.Mühlhausen in Thüringen. (miulhauzăn in tiuringhen). Oraş în centrul Germaniei, la NV de oraşul Erfurt.Mühlheim. (miulhaim). Localitate situată în Germania, la E de oraşul Farnkfurt am Main.Mühlig-Hoffman. (miulig hofman). Munte în Antarctica, în N continentului, spre Oceanul Atlantic, în regiunea Princess Martha.Mühlinghausen. (miuhlinghauzăn). Lo-calitate în regiunea Ruhr (Germania), la E de oraşul Wuupertal.Mühlleiten. (miuhlaităn). Localitate în NE Austriei, la SE de Viena.Mühlstein. (miulştain). Vârf (1 053 m) situat la SE de oraşul Salzburg (Austria).Mühlvierteil. (miulviertail). Regiune în NV Austriei, la N de Dunăre şi de oraşul Linz.Muhomornoje. (muhomornoie). Locali-tate în extremitatea NE a Siberiei (Rusia), la NE de oraşul Markovo.Muhos. Localitate în VNV Finlandei, pe râul Oulu joki, la SE de oraşul Oulu.Muhovo. Localitate în partea central-ves-tică a Bulgariei, pe râul Topolnica, la SE de Sofia.Muhr. Localitate în S Austriei, pe râul Mura, la V de oraşul Mauterndorf.Muhtolovo. Localitate în centrul Rusiei europene, la SV de oraşul Nijni Nov-gorod.Muhu. Insulă (204 kmp) estoniană în Marea Baltică, la NE de insula Saaremaa.Muiden. Localitate în V Olandei, la E de Amsterdam.Muié. Localitate în SE Angolei, pe râul Cuando, la N de oraşul Mavinga.Muileann Cearr. v. Mullingar.Muineacháin. v. Monaghan.Muine Bheag. (muinii big). Localitate în E Irlandei, pe râul Barrow, la NE de oraşul Kilkeny.Muir. Gheţar în S peninsulei Alaska, în Munţii Saint Elias, extins pe 1 200 kmp şi 30 km lungime. A fost explorat în anul

147

1880 de englezul John Muir, de unde a rezultat şi denumirea.Muite. Localitate în NE Mozambicului, pe râul Lúrio, la NV de oraşul Nampula.Mujnak. (muinac). Oraş în NV Uzbek-istanului, la SSV de lacul Aral.Mujun-Kum (Mujun-kum, Muiunkum). (muiun cum). Regiune deşertică în S Kazahstanului, între fluviile Sâr-Daria (la V) şi Csu (la E), la graniţa cu Kirghistan.Mukacseve (Mukacsevo). (mukaceve, mukacevo). Localitate în V Ucrainei, la SE de oraşul Ungvar.Mukah. Localitate în Malaysia, partea in-sulară, în NV insulei Borneo, la NE de oraşul Sibu.Mukalla. Oraş în S Yemenului, pe ţărmul golfului Aden, la E de oraşul Aden.Mukawwar. (mucauar). Insulă (Sudan) aflată în Marea Roşie, la SE de oraşul Muhammad Qol.Mukden. (mucdăn). Denumirea veche en-gleză a oraşului chinezesc Shenyang.Mukeiras. Localitate în Yemen, la NE de oraşul Aden.Mukha, Al. v. Mocca.Mukinge. (muchinge). Localitate situată în Zambia, la SV de oraşul Kasempa.Muko. Insule în Oceanul Pacific, situate în grupul Ogasawara (Japonia).Mukomuko. Localitate în S insulei Sumatra (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Indian, la NV de oraşul Bengkulu.Mukran. Localitate în NE Germaniei, în E insulei Rügen, pe ţărmul Mării Baltice.Mukri. (mucrii). Localitate în S Turk-menistanului, la graniţa cu Afganistan, pe fluviul Amu-Daria.Muktinath. Vârf în Himalaya, la N de vârful Annapurna.Mukur. Localitate în E Afganistanului, la SV de oraşul Ghazni.Mula. 1. Râu în VSV Pakistanului. 2. Lo-calitate în SE Spaniei, la NV de oraşul Murcia.Muladdah. Localitate în NE Omanului, pe ţărmul golfului Oman, la NV de oraşul Maqat.Mulaih. Oază în N Arabiei Saudite, pe Wadi Fair.Mulan. Localitate în NE Chinei, la E de oraşul Harbin, pe râul Szunghuacsiang (Szungari).

Mulberry. (malberii). Centru minier (fos-for) în SE S.U.A. (Florida).Mulchén. (mulcen). Localitate în Chile, la SE de oraşul Los Ángeles.Mulda. Localitate în E Germaniei, pe râul Freiberger-Mulde, la S de oraşul Freiberg.Mulde. Râu (252 km, 7 200 kmp) în Ger-mania, afluent stâng al fluviului Elba aval de oraşul Dessau. Trece prin oraşele Zwickau, Wurzen, Eilenburg şi Dessau. Are o hidrocentrală.Muleba. Localitate în NV Tanzaniei, pe malul V al lacului Victoria.Mulegé. Localitate în E peninsulei Cali-fornia (Mexic), pe ţărmul golfului Califor-nia.Mulegns. (mulens). Localitate aflată în SE Elveţiei, la SE de oraşul Savognin.Mulengho. Râu (500 km) în NE Chinei, afluent al râului Uszuri.Mules. Localitate în NV Italiei, pe râul Ridana, aproape de graniţa cu Germania.Mulgod. Localitate în SE Australiei, la V de oraşul Sydney.Mulgrave. Insulă australiană situată la NV de peninsula York şi la S de insula Noua Guinee.Mulhacén. (mulasen). Cel mai înalt vârf (3 478 m) al masivului Sierra Nevada şi totodată din Spania, situat în S Spaniei, al-cătuit din şisturi cristaline. Acoperit cu zăpezi veşnice.Mülhausen. (miulhauzăn). Oraş în centrul Germaniei, la NV de oraşul Erfurt. Are peste 45 000 loc. A fost menţionat în anul 830 şi declarat oraş în 1308. Centru indus-trial.Mülheim. (miulhaim). Cartier al oraşului Köln (Germania).Mülheim an der Ruhr. (miulhaim an der rur). Oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe râul Ruhr, cu circa 180 000 loc. A fost menţionat docu-mentar în 1093 şi declarat oraş în 1808. Centru siderurgic.Mulhouse. (muluz). Oraş în NE Franţei (Alsacia), port pe canalul Rin-Ron, cu circa 110 000 loc. Din 1798 aparţine Franţei (doar pe perioade scurte şi Ger-maniei). A fost menţionat documentar în secolul VIII şi a devenit oraş în 1273. Centru industrial. Muli. (mulii). 1. Localitate în S Chinei, la NV de oraşul Kunming. 2. Localitate în

148

SE Rusiei siberiene, la NE de oraşul Habarovsk.Muliama. Localitate în SE insulei Noua Irlanda (Papua-Noua Guinee) pe ţărmul Oceanului Pacific.Mulin. Localitate în NE Chinei, pe râul Mulengho, la graniţa cu Rusia, la SV de oraşul Csihszi.Mulki. (mulchii). Localitate în SV Indiei, pe Coasta Malabar, la N de oraşul Manga-lore.Mull. (mol). 1. Insulă (Marea Britanie), în Oceanul Atlantic, din cadrul arhipelagului Hebride. 2. Strâmtoare marină aflată între insula Mull şi teritoriul Scoţiei (Marea Britanie).Mullaittivu. Localitate în NE insulei Cey-lon (Sri Lanka), pe coasta Oceanului In-dian.Mulla Mustafa. Localitate în SE Afgan-istanului, la graniţa cu Pakistan, la SE de oraşul Kandahar.Mullan. (malen). Localitate în S.U.A. (Idaho), la ESE de oraşul Spokane.Mullen. (malen). Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe râul Loup Mijlociu, la NV de oraşul Lincoln.Müllenborn. (miulenborn). Localitate în V Germaniei, pe râul Kyll, la N de oraşul Trier.Müllendorf. (miulendorf). Localitate în E Austriei, la SV de oraşul Eisenstadt.Mullens. (malens). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), pe râul Guyandot (aflu-ent al râului Ohio), la SSE de oraşul Charleston.Müller. (miuler). 1. Munte în centrul in-sulei Borneo (Kalimantan). Altitudinea maximă urcă la 2 988 m. 2. Munte în cen-tru insulei Noua Guinee, pe teritoriul stat-ului Papua-Noua Guinee. Urcă la 3 600 m în vârful Detzner.Mullet. (malăt). Peninsulă situată în NV insulei Irlanda, în Oceanul Atlantic, la N de insula Achill.Mulleti. (muletii). Localitate în Albania, la SE de Tirana.Mullewa. (maleue). Localitate în VSV Australiei, la NV de lacul Barlee, la N de oraşul Perth.Müllheim. (miulhaim). Localitate în SV Germaniei, la graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Freiburg.

Mullingar (Muileann Cearr). (mal-ingher). Oraş în centrul Irlandei, la VNV de oraşul Dublin.Mülln. (miuln). Cartier al oraşului Salzburg (Austria).Müllrose. (miulroze). Localitate în ENE Germaniei, la SV de oraşul Frankfurt am Oder.Mulobezi. (mulobezii). Oraş în SV Zam-biei, la NV de oraşul Maramba.Mülsen-St. Jacob. (miulzen sankt iacob). Localitate în E Germaniei, la E de oraşul Zwickau.Multai. Localitate în centrul Indiei, la NV de oraşul Nagpur.Multan. Oraş în E Pakistanului, pe râul Trinab, la SV de oraşul Lahore, cu peste 730 000 loc. Este oraş din anul 1867, fiind centru industrial.Multia. Localitate în partea central-vestică a Finlandei, la NV de oraşul Jyväskylä.Mulu. Vârf (2 400 m) în Malaysia, în partea insulară.Muluya. (muluia). Râu în NE Marocului, cu vărsare în Marea Mediterană la V de graniţa cu Algeria.Mumbai. v. Mumbay şi Bombay.Mumbwa. (mumbua). Localitate în SV Zambiei, la NV de capitala Lusaka.Muminabad. Localitate în S Tadjikistan-ului, la graniţa cu Afganistan, la SE de Duşanbe.Mun. Râu (400 km) în centrul Thailandei, afluent al râului Chao Phraya.Muna. 1. Insulă indoneziană aflată la SE de insula Celebes (Sulawesi), în Marea Banda. 2. Râu (331 km, 28 000 kmp) în N Siberiei, afluent al fluviului Lena.Munak Thog. Localitate în V Chinei, în Podişul Tibet, la N de izvoarele fluviului Indus şi la SV de localitatea Damtang.Munankuan. Localitate în S Chinei, la hotarul cu Vietnam, la SV de oraşul Nan-ning.Muncelu. Vârf (520 m) în Dealurile Ci-ceului (Depresiunea Colinară a Transil-vaniei).Münchberg. (miuncberg). Localitate în SE Germaniei, la graniţa cu Cehia, la SE de oraşul Hof.Müncheberg. (miuncheberg). Localitate în NE Germaniei, la E de oraşul Berlin.Münchehofe. (miunchehofe). Cartier al oraşului Berlin (Germania).

149

München. (miunhăn). Oraş în SSE Ger-maniei, centrul administrativ al Bavariei, pe râul Isar, cu peste 1,2 milioane loc. Renumit oraş industrial, sportiv (olimpiada de vară din 1972) şi cultural.Münchenbuchsee. (miunchenbucze). Lo-calitate în V Elveţiei, la NE de capitala Berna.Münchendorf. (miunchendorf). Localitate în NE Austriei, la SSE de Viena.Muncie. (mansii). Oraş situat în S.U.A. (Indiana), la NE de oraşul Indianapolis.Müncshön. (miunci heon). Localitate în SE Coreii de Nord, pe ţărmul Mării Japoniei, la NV de oraşul Vönszan.Muncy. (mansii). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Pine Creek, la E de oraşul Williamsport.Mund. Râu (483 km) în SV Iranului, cu vărsare în Golful Persic la NV de oraşul Kangan.Munday. (mandei). Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Brazos, la NV de oraşul Dallas.Münden. (miundăn). Oraş în centrul Ger-maniei, pe râul Wesse, la NE de oraşul Kassel.Munderfing. Localitate în Austria, la NE de oraşul Salzburg.Munderkingen. (munderchinghen). Lo-calitate în SV Germaniei, pe Dunăre, la SV de oraşul Ulm.Mundo. Râu în SE Spaniei, afluent al râu-lui Segura.Mundo Novo. (mundu novu). Localitate în E Braziliei, la NV de oraşul Salvador.Munduba. (munduva). 1. Deal în Brazilia situat la SE de oraşul Santos. 2. Cap în Oceanul Atlantic situat la SE de oraşul Santos.Mune. Localitate în NE peninsulei Istria (Croaţia), la graniţa cu Slovenia.Munfordville. (mandforvil). Localitate în S.U.A. (Kentuky), pe Green River (afluent al râului Ohio), la SV de oraşul Louisville, în apropierea peşterii Mamut.Mungana. (manghene). Localitate în S peninsulei York (Australia), la V de oraşul Caims.Mungbere. Oraş în NE R.D. Congo, la NNE de oraşul Wamba.Mungeli. (mungelii). Localitate în partea central-estică a Indiei, pe râul Manadi, la N de oraşul Raipur.

Mungindi. (manghindii). Localitate în ESE Australiei (Queensland), la V de oraşul Texas şi la SV de oraşul Brisbane.Munhongo. (munongu). Localitate în cen-trul Angolei, între oraşele Luena (la NE) şi Kuito (la SV).Munia. Insulă coraligenă aflată în arhipelagul Fiji din Oceanul Pacific.Munichía. (munichia). Port al oraşului Atena (Grecia) situat în golful Atena.Munier. Localitate în NE Algeriei, la SE de oraşul Annaba, la graniţa cu Tunisia.Munising. (manising). Localitate aflată în S.U.A. (Michigan), pe malul SE al lacului Superior, la ESE de oraşul Marquette.Munkfors. Localitate în Suedia, la N de Lacul Vänern, centru siderurgic.Munkegga. Vârf (1 354 m) situat la N de fiordul Sogne (Norvegia).Munku Sardîk (Munku-Szárdik). (muncu sardic). Vârf (3 491 m) în Munţii Saian, situat la graniţa Mongolia-Rusia (Siberia).Münnerstadt. (miunerştat). Localitate sit-uată aproximativ în centrul Germaniei, la N de oraşul Schweinfurt.Muno. Localitate în SE Belgiei, la graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Flo-renville.Munozero. Localitate în peninsulei Kola (Rusia), la E de oraşul Kandalaksa.Muñoz Gamero. (munios gamero). Peninsulă situată în SV statului Chile, la NV de insula Ţara Focului şi de strâm-toarea Magellan.Munphen. (munfen). Localitate în ESE Coreii de Nord, la SV de oraşul Hungnam. Este centru al siderurgiei neferoaselor.Münsingen. (miunzinghen). 1. Localitate în SV Germaniei, la SE de oraşul Tübin-gen. 2. Localitate în V Elveţiei, la SSE de capitala Berna, pe râul Aare.Munslow. (manslou). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la V de oraşul Birming-ham.Munster. 1. (munste). Localitate în ENE Franţei, la SV de oraşul Colmar şi la NV de oraşul Mulhouse. 2. (manster). Regiune istorică în SSV Irlandei.Münster. (miunstăr). 1. Localitate în N Germaniei, la ESE de oraşul Bremen. 2. Oraş în NV Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe canalul Dortmund-Ems, la N de oraşul Dortmund, cu circa

150

270 000 loc. Centru industrial. 3. Locali-tate în S Elveţiei, pe fluviul Rhônne, la SV de oraşul Gletsch.Münstereifel. (miunsteraifăl). Localitate în V Germaniei, pe râul Rur, la SV de Bonn.Münsterland. (miunsterland). Regiune în VNV Germaniei, la N de râul Lippe, cu oraşul principal Münster (1).Muntele Mare. Masiv muntos în E Apusenilor, între Someşu Rece (la N) şi văile Feneş-Iara (la E), Arieş (la S) şi văile Bistra şi Someşu Rece (la V). Este alcătuit din şisturi cristaline. Altitudinea maximă urcă la 1 826 m (vf. Muntele Mare). Îm-preună cu Munţii Gilău, formează o uni-tate numită Gilău-Muntele Mare.Muntele Mic. 1. Masiv muntos în Carpaţii Meridionali, în NV Munţilor Ţar-cului, alcătuit din şisturi cristaline, străpunse de granite. Altitudinea maximă este de 1 802 m în vârful cu acelaşi nume. 2. Staţiune climaterică şi de odihnă situată pe versantul de S al masivului cu acelaşi nume, la altitudinea de 1 525 m. Climatul este montan, cu aer puternic ozonat. Are pârtii de schi. Staţiunea funcţionează per-manent.Muntele Roşu. Masiv muntos în Munţii ciucaş, format din depozite calcaroase cretacice. Altitudinea maximă este de 1 761 m în vf. cu acelaşi nume. Deţine forme carstice, fiind un important obiectiv turistic. Aici se află o staţiune seismică.Muntele Şes. v. Plopiş, Munţii Plopişului.Muntenegru (Crna Gora). (crâna gora). Republică în Yugoslavia cu suprafaţa de 13 800 kmp, circa 650 000 loc. Capitala este Podgorica.Munteni. Comună în jud. Galaţi, în Câmpia Tecuciului, pe râul Bârlad, cu peste 9 400 loc. Este comună suburbană a municipiului Tecuci. Se cultivă viţă de vie. În satul principal (atestat 1430) se găseşte o biserică din 1829. Satele compo-nente: Munteni, Frunzeasca, Negrileşti, Slobozia Blăneasa, Ţigăneşti, Ungureni.Muntenia. Denumirea convenţională a părţii E a Ţării Româneşti, situată între Carpaţi (la N) şi Dunăre (la SE), la E de Olt şi până la râul Milcov. v. şi Ţara Românească.Munteni-Buzău. Comună în jud. Ialomiţa, în Câmpia Bărăganului, pe râul

Ialomiţa, cu aproape 4 000 loc. Satele componente: Munteni-Buzău.Muntenii de Jos. Comună în jud. Vaslui, în E Colinelor Tutovei, pe Bârlad. Are 3 700 loc. Satul reşedinţă este menţionat documentar în 1491. La Mânjeşti se află o biserică dinainte de anul 1809, refăcută în 1866. Satele componente: Muntenii de Jos, Băcăoani, Mânjeşti, Secuia.Muntigl. Localitate în Austria, la N de oraşul Salzburg.Muntok. Oraş situat în NV insulei Bangka (Indonezia).Munţii Coastei. Munţi ai Cordilierilor, situaţi în V S.U.A.Munţii Dobrogei. v. Măcin (1).Munţii Marii Cumpene de Ape (Great Dividing Range). (grit dăvaidin rengi). Catenă muntoasă în E şi SE Australiei, în lungul coastei estice, cu lăţimi cuprinse în-tre 160-322 km, fiind parte componentă a Alpilor Australieni. Altitudinea maximă urcă la 2 228 m (vf. Kosciusko).Munţii Orăştiei. Denumirea sub care este cunoscută zona muntoasă situată la S de cursul mijlociu al Mureşului şi la E de valea Streiului, parte componentă a Munţilor Şureanu, unde în antichitate a fost centrul statului dac pe vremea lui Bu-rebista şi Decebal (82 î.e.n.-106 e.n). Prin-cipalele cetăţi şi aşezări au fost: Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Sarmizegetusa Re-gia.Munţii Scoţiei Centrale. v. Grampiani.Muojärvi. (muoiervii). Lac în ENE Fin-landei, la graniţa cu Rusia.Muolen. Localitate în NE Elveţiei, la SV de lacul Boden şi la NV de oraşul St. Gallen.Muong Khoua. (muong coua). Localitate în NE Laosului, pe râul Hou, la graniţa cu Vietnam, la NE de oraşul Luang Prabang. Muong Nong. Localitate în SE Laosului, la NNV de oraşul Saravane.Muong Ou Neua. Localitate în NV Lao-sului, pe râul Hou, aproape de graniţa cu statele China şi Vietnam.Muong Sing (Muongsing). Oraş în NV Laosului, la graniţa cu China şi aproape de frontiera cu Myanmar.Muonio. Localitate în NV Finlandei, la graniţa cu Suedia, pe râul Muonioälven.Muonioälven. (muonio elven). Râu (333 km lungime, 14 430 kmp suprafaţa bazi-

151

nală) la graniţa Suedia-Finlanda, afluent al râului Torneälven. Pe acest râu se găseşte oraşul Muonio.Muota. Râu în Elveţia, cu vărsare în lacul Vierwaldstätt.Muotathal. Localitate în Elveţia, pe râul Muota, la E de lacul Vierwaldstätt şi la SE de oraşul Schwyz.Muqdisho. (mucdişu). v. Mogadishu.Mur. Râu în centrul Europei, în Austria, Slovenia şi Croaţia, afluent drept al Dravei. Are 449 km lungime şi 13 830 kmp suprafaţa bazinală. Izvorăşte din Munţii Tauern Înalţi şi traversează oraşele Leoben şi Graz. Formează graniţa din Croaţia şi Slovenia pe o anumită porţiune. Pe cursul său s-au construit hidrocentrale.Mura. v. Mur. Denumirea slovenă a râu-lui Mur de pe teritoriul Austriei.Muradiye. (muradii ie). Localitate în E Turciei, la NE de lacul Van.Murakami. (murachimii). Oraş în VNV insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Mării Japoniei, la NE de oraşul Niigata.Murakeresztúr. (murocherestur). Locali-tate în SV Ungariei (Zala), pe râul Mura, la frontiera cu Croaţia.Muralfon. Vârf (3 600 m) situat în S stat-ului Chile, la graniţa cu Argentina.Muráň. (murani). Localitate în SSE Slo-vaciei, la NV de oraşul Rožnava, pe râul Murány.Murano. Localitate suburbană a oraşului Veneţia (Italia), cu circa 8 000 loc., renu-mită prin obiecte de sticlă şi cristaluri.Murány. Râu în SSE Slovaciei, afluent al râului Sajó.Murarátka. (muro ratco). Localitate în VSV Ungariei (Zala), pe râul Mura, la NV de localitatea Letenye.Murasi. (murasii). Localitate în N Rusiei europene, la NV de oraşul Kirov.Muraszemenye. (muro semenie). Locali-tate în VSV Ungariei (Zala), pe râul Mura, la VNV de localitatea Becsehely.Murat. 1. (Murat Nehri). (murat nerii). Râu în E Turciei, fiind unul dintre izvoarele fluviului Eufrat. Are 611 km lungime. Îşi are originea în Podişul Arme-niei, din Munţii Ararat, trece prin Lacul Keban şi se uneşte cu râul Karasu formând Eufratul. În antichitate se numea Arsanias. 2. (mura). Localitate în partea central-su-

dică a Franţei, pe râul Aragon, la SV de oraşul Clermont-Ferrand.Murat Dagi. (murat daghii). Vârf (2 224 m) în V Turciei asiatice, la NE de oraşul Uşak.Muratkovo. Localitate în V Siberiei (Ru-sia), pe râul Tura, situată la NE de oraşul Nijni Tagil.Muratli. (muratlii). Localitate în Turcia europeană, la VNV de oraşul Istanbul.Murato. Cap situat în SE insulei Shikoku (Japonia), în Oceanul Pacific.Murat-sur-Vèbre. (murat siur vebrî). Lo-calitate în S Franţei, la VNV de oraşul Montpellier.Murau. Localitate în centrul Austriei, pe râul Mur.Muravera. Localitate în SE insulei Sar-dinia (Italia), la gura râului Flumendosa, pe ţărmul Mării Tireniene.Murban. Localitate situată în N Emi-ratelor Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Persic, centru al petrolului şi gazelor natu-rale.Murcheh Khur. (murcheh cur). Locali-tate în Iran, la N de oraşul Isfahan.Murchison. (mărcisăn). Fluviu în V Aus-traliei, în lungime de 708 km. Izvorăşte din Munţii Robinson şi se varsă în Golful Gantheaume (Oceanul Indian). A fost ex-plorat în 1839 de G. Grey.Murcia. (mursia). 1. Oraş în SE Spaniei (Murcia), pe fluviul Segura, centrul ad-ministrativ al comunităţii autonome omonime, are circa 350 000 loc. A fost în-temeiat de arabi în 831 sub numele de Medinat Mursiya. 2. Comunitat autonom în SE Spaniei, la Marea Mediterană, cu suprafaţa de 11 300 kmp şi peste 1,1 mil-ioane loc. Regiune agricolă.Murcki. (murchii). Localitate în Polonia, în Silezia, la S de oraşul Katowice.Murdo. (mardo). Localitate în S.U.A. (Dakota de Sud), pe White River (afluent al râului Missouri), la SV de oraşul Pierre.Murdochville. (murdoci vil). Localitate în SE Canadei (Québec), aproape de malul S al estuarului Sf. Laurenţiu.Murë. Localitate în Albania, la NE de oraşul Burrel.Mureck. Localitate în SE Austriei, pe râul Mur (Mura), la graniţa cu Serbia, la SE de oraşul Graz.

152

Mürefte. (miurefte). Localitate în S Tur-ciei europene, pe ţărmul Mării Marmara.Muren. Localitate în N Mongoliei, pe râul Selenga.Mureş. 1. Dealurile Mureşului. Zonă deluroasă în E Podişului Transilvaniei, de o parte şi de alta a Mureşului, suprapusă pe regiunea cutelor diapire. Este alcătuită dintr-o alternanţă de dealuri înalte (Sin-ioara-756 m, Lapoşu-628 m, Teleac, Os-oiu etc.) şi depresiuni dezvoltate pe axul unor anticlinale diapire (Deleni, Idicel, Nădaşa-Chiheru, Glăjărie etc.). 2. Câmpia Mureşului. Câmpie înaltă (80-120 m) a Câmpiei de Vest, situată între valea Crişu-lui Alb (la N), Munţii Zarand (NE), Câmpia Vingăi (E), Câmpia Timişului (SE şi S) şi graniţa cu Ungaria şi Iugoslavia (V). Este în mre parte o câmpie de diva-gare în care pot fi identificate conul de de-jecţie şi fostele meandre ale Mureşului Unii geografi presupun că această câmpie a fost la origine o "deltă uscată". 3. Cu-loarul Mureşului. Culoar depresionar in-tramontan, de origine tectonică, situat de-a lungul Văii Mureşului, între Alba Iulia (la ENE) şi comuna Zam (VSV), delimitat de Munţii Metaliferi şi Trascău (N şi NE) şi prelungirile munţilor Cindrel, Şureanu şi Poiana Ruscă (la S). Are suprafaţa de circa 1 300 kmp şi o lungime de 110 km iar lăţimile oscilează între 8-15 km. Cuprinde trei subdiviziuni: Culoarul Orăştiei, cu caracter predominant de dealuri în S şi de lunci şi terase în N; Depresiunea Simeria-Deva, un culoar de vale, lărgit, cu lunci şi terase bine dezvoltate; Depresiunea Ilia, mai îngustă (Brănişca, Burjuc-Zam), dar şi cu lărgiri (bazinetul Ilia-Gurasada). 4. Râu, afluent al Tisei, lung de 803 km (761 km pe teritoriul ţării), cu suprafaţa de 29 289 kmp (27 890 kmp în România). Izvorăşte din Hăşmaşu Mare, curge prin Depresiunea Giurgeu, traversează lanţul vulcanic Căliman-Gurghiu (prin defileul Topliţa-Deda de 50 km lungime), străbate Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Munţii Apuseni şi Câmpia de Vest (Câmpia Aradului). Are ca afluenţi: Com-lod, Iernut, Luduş, Târnava, Arieş, Am-poi, Sebeş, Strei. Trece prin oraşele: Topliţa, Reghin, Târgu Mureş, Luduş, Aiud, Alba Iulia, Simeria, Deva, Ilia, Lipova, Arad, Nădlac. În antichitate s-a

numit Maris sau Marisia. 5. Judeţ în Podişul Transilvaniei, în bazinul Mureşu-lui. Are suprafaţa de 6 714 kmp (2,82% din suprafaţa ţării), peste 600 000 loc, reşedinţa fiind Târgu Mureş.Muret. (mure). Localitate în SSV Franţei, pe râul Garonne, la SV de oraşul Toulouse.Murfatlar. 1. Denumirea până în 1975 a oraşului Basarabi. 2. Renumită podgorie în Dobrogea, întemeiată în 1907, având circa 6 500 ha. Staţiune de cercetări viti-cole (1942), având şi o cramă vestită.Murfreesboro. (marfriizboro). 1. Locali-tate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de oraşul Norfolk. 2. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la SE de oraşul Nashville.Murg. 1. Râu în SV Germaniei, cu izvorul în Munţii Pădurea Negrară, afluent al Rin-ului. 2. Localitate în N Elveţiei, pe Rin, la graniţa cu Germania, la E de oraşul Basel. 3. Localitate în NE Elveţiei, pe malul S al lacului Wallen.Murga. (murgo). Localitate în Ungaria (Tolna), la NV de oraşul Szekszárd.Murgab. 1. (Murghab). Râu în Asia Centrală (Afganistan şi Turkmenistan), în lungime de 978 km (suprafaţa bazinală 62 600 kmp). Izvorăşte din Munţii Paropamiz (NV Afganistanului) şi se pierde în deşer-tul Karakum. Este legat printr-un canal de Amu-Daria şi Tedjen. Apele sale sunt uti-lizate la irigaţii. 2. Oraş în Turkmenistan, pe râul Murgab (Murghab).Murgas. Vârf (1 6787 m) în V Munţilor Balcanici, la NE de Sofia.Murgaşi. Comună în jud. Dolj, în S Dealurilor Amaradiei, cu peste 2 700 loc. Reşedinţa este la Balota de Jos. Satul Rup-turile este centru de artă populară. Satele Veleşti (1786), Rupturile (1790) şi Mur-gaşi (1807-1811) au biserici vechi. Satele componente: Balota de Jos, Balota de Sus, Buşteni, Gaia, Murgaşi, Picăturile, Rup-turile, Veleşti.Murgeni. Comună în jud. Vaslui, în De-presiunea Elan, pe râul Elan şi pe Prut, cu circa 7 700 loc. Are o rezervaţie de ani-male şi de păsări (cerbul lopătar, pelicanul alb, lebăda mută etc.). Satele au fie bis-erici de lemn (Cârja-1672 şi Lăţeşti-ante 1748), fie de zid (Schineni-1771, Mur-geni-sec. XVIII). Satele componente sunt:

153

Murgeni, Cârja, Lăţeşti, Sărăţeni, Schi-neni, Vădeni, 23 August (?).Murgeşti. Comună în jud. Buzău, în Sub-carpaţii Buzăului, pe râurile Câlnău şi Hârboca, cu circa 1 000 loc. Se practică pomicultura. Satele componente sunt: Murgeşti, Batogu, Valea Ratei.Murghab. v. Murgab.Murgha Kibzai. Localitate în Pakistan, pe râul Beji, la NV de oraşul Dera Ghazi Khan.Murgo. Localitate în extremitatea N a In-diei, în Munţii Karakorum, la S de pasul Karakorum.Murgoci. Vârf (1 292 m) în N Munţilor Goşmanu.Murgoo. (margu). Localitate în VSV Australiei, la NE de oraşul de pe ţărmul Oceanului Indian, Northampton.Murgul. Localitate în NE Turciei asiatice, la hotarul cu Gruzia, la NE de oraşul Trab-zon. Este centru al exploatării cuprului.Muri. (murii). 1. Localitate în E Nigeriei, pe râul Benue, la SE de oraşul Jos. 2. Lo-calitate în N Elveţiei, la SV de oraşul Zürich.Murici. (murisii). Localitate în E Braziliei, la NV de oraşul Maceió.Murifeld. Cartier al oraşului Berna, capi-tala Elveţiei.Murighiol. Comună în jud. Tulcea, pe malul E al lacului Razim şi pe braţul Sf. Gheorghe, cu peste 3 600 loc. La Sarina-suf se exploatează calcar şi tot aici există pepinieră piscicolă şi rezervaţie zoologică. Între 1983-1996 s-a numit Independenţa. Au fost descoperite vestigii daco-getice (perioada 350-250 î.e.n.) şi ale unei cetăţi romano-bizantine (sec. IV-VI). În antichi-tate aici a existat aşezarea Halmyris, care mai era denumită şi Salmorus. Satele com-ponente sunt: Murighiol, Colina, Dunavăţu de Jos, Dunavăţu de Sus, Plopul, Sarinasuf, Uzlina.Murigino. Localitate în Rusia europeană, la N de oraşul Kirov.Murilo. Insulă-atol situată în grupul Kiri-bati din Oceanul Pacific.Muriqani. (muriqanii). Localitate în Al-bania, la SV de oraşul Elbasan.Müritz. (miuriţ). Lac (115 kmp) în NE Germaniei, la SE de oraşul Rostock.Murjek. (muriec). Localitate aflată în NE Suediei, la S de oraşul Gällivare.

Murjo. (murgio). Vârf (1 602 m) în NE insulei Java (Indonezia), la N de oraşul Kudus.Murkong Selok. Localitate în NE Indiei, pe Brahmaputra, la NE de oraşul Dibru-garh.Mürlenbach. (miurlenbac). Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn.Murman. Ţărm situat în N peninsulei Kola (Rusia), la Marea Barents (Oceanul Arctic).Murmansk (Murmanszk). Oraş în NV Rusiei europene, în peninsula Kola, port la Golful Kola şi la Marea Barents, cu circa 410 000 loc. A fost întemeiat în anul 1916 cu numele de Romanov-na-Murmane şi din 1917 se numeşte atare. Deţine şantiere navale.Murmino. Localitate în centrul Rusiei eu-ropene, pe râul Oka, la E de oraşul Rjazany.Murnau. Localitate în SSE Germaniei, la SV de München.Murnei. Localitate în V Sudanului, la graniţa cu Ciad, la SV de oraşul El-Fasher.Muro. Localitate în N insulei Corsica (Franţa).Muro Lucano. Localitate în S Italiei peninsulare, la NV de oraşul Potenza.Murom. Oraş în Rusia europeană, pe râul Oka, la SE de oraşul Moscova.Murony. (muroni). Localitate în SE Un-gariei (Békés), găsită la NNV de oraşul Békéscsaba.Muroran. Oraş aflat în insula Hokkaido (Japonia), port la Golful Uchiura (Oceanul Pacific), cu circa 110 000 loc.Muros. Localitate în NV Spaniei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Santiago de Compostela.Muroto. Cap în NE insulei Shikoku (Japonia), la SE de oraşul Aki.Murowana Goślina. (murovana goşlina). Localitate în V Poloniei, la NE de oraşul Poznan.Murphy. (meorfii). 1. Localitate în S.U.A. (Idaho), pe râul Snake, la SV de oraşul Boise. 2. Localitate în S.U.A. (Car-olina de Nord), la E de oraşul Chat-tanooga.Murray. (marii). 1. Cel mai mare fluviu al Australiei, în lungime de 2 570 km, din care 1 700 km navigabili. Suprafaţa bazi-nală ajunge la 1 160 000 kmp. Izvorăşte

154

din S Alpilor Australieni, din masivul Snowy Mountains şi se varsă în Oceanul Indian prin laguna Alexandrina. Afluenţii principali sunt râurile Darling şi Mur-rumbidgee. Deţine hidrocentrale (de ex., lacul de acumulare Hume) şi are utilizare în irigaţii. 2. Localitate situată în S.U.A. (Kentuky), la V de lacul de acumulare Kentuky, la SE de oraşul Paducah. 3. Lo-calitate în V S.U.A. (Utah), la SE de oraşul Salt Lake City, centru al met-alurgiei neferoaselor. 4. Insule situate la NE de Australia şi la S de insula Noua Guinee. Aparţin statului Papua-Noua Guinee.Murray Bridge. (marii bridgi). Localitate în SV Australiei (Australia de Sud), la gura fluviului Murray, la SE de oraşul Adelaide.Murre. Oraş în NE Pakistanului, la E de capitala Islamabad.Murrumbidgee. (marămbidgi). Râu în SE Australiei, afluent de dreapta al fluviu-lui Murray, în lungime de 1 581 km (800 km navigabil). Suprafaţa bazinului hidro-grafic este de 135 000 kmp. Izvorăşte din Munţii Marii Cumpene de Ape (Great Di-viding Range), trece pe lângă capitala Canberra (unde s-a construit lacul de acu-mulare Burrinjuck). Irigaţii.Murrurundi. (mararandii). Localitate în SE Australiei (New South-Wales), la NV de oraşul Newcastle.Murshidabad. (murşidabad). Localitate în NE Indiei, pe fluviul Gange, la graniţa cu Bangladesh, la N de oraşul Berhampur.Murska Sobota. Oraş situat în E Slove-niei, aproape de graniţa cu Ungaria.Mursko Središće. (mursco şredişce). Lo-calitate în NE Croaţiei, pe râul Mura, la graniţa cu Slovenia, la N de oraşul Čakovec.Murten. Localitate în V Elveţiei, la SV de Berna şi la SE de oraşul Neuchâtel.Murter. Insulă (18,6 kmp) croată aflată în Marea Adriatică, la NV de oraşul de pe coastă Šibenik.Murungdong. Localitate în NE Coreii de Nord, la NV de oraşul Csöngzsin.Murupú. Localitate în N Braziliei, pe râul Uraricoçra (afluent al râului Rio Branco), la hotarul cu Guyana, la NE de oraşul Boa Vista.

Mururoa. Atol în arhipelagul Tuamotu (Polinezia franceză), în S Oceanului Pa-cific. A constituit poligon de teste nucle-are pentru Franţa.Murutinga. Localitate în NV Braziliei, pe Amazon, la SE de oraşul Manaus.Murvagödör. (murvo gheodeor). Locali-tate în Ungaria (Veszprém), la NV de oraşul Veszprém.Murviedro. v. Sagunto.Murwara. (muruara). Oraş în centrul In-diei, la NE de oraşul Jabalpur.Murwillumbah. (maruilambah). Locali-tate în E Australiei, pe coasta Oceanului Pacific, la S de oraşul Brisbane.Mürz. (miurţ). Râu (98 km) în Austria, afluent al râului Mur (Mura).Mürzsteg. (miurţ şteg). Localitate în E Austriei, pe râul Mürz, la NV de oraşul Mürzzuschlag.Murzuch (Murzuk, Murzuq). 1. Deşert în SV Libiei, la hotarul cu statele Algeria şi Niger. 2. Localitate în SV Libiei, la marginea NE a deşertului cu acelaşi nume, la NNV de oraşul Tummo.Mürzzuschlag. (miurţuşlag). Localitate în E Austriei, la NE de oraşul Kapfenberg.Musa. 1. Vârf (856 m) în NV Marocului, la NV de oraşul spaniol Ceuta, pe ţărmul strâmtorii Gibraltar. 2. Râu în SE insulei Noua Guinee, respectiv a statului Papua-Noua Guinee, cu vărsare în Oceanul Pa-cific la V de oraşul Tuf. 3. Râu în Letonia, afluent al râului Lielupe.Musala (Muszala). Vârf (2 925 m) în Munţii Rila (Bulgaria).Musan. Localitate în NE Coreii de Nord, la NV de oraşul Chongjin, centru de ex-ploatare al minereurilor de fier.Musa Qala. (musa cala). Localitate în V Afganistanului, la NV de oraşul Kandahar.Muscat. v. Mascat.Muscatine. (maschetin). Localitate în S.U.A. (Iowa), pe Mississippi, la SV de oraşul Davenport.Muscelele Argeşului (Muscelele Getice sau Subcarpaţii Argeşului). 1. Unitate de relief formată dintr-o asociaţie de culmi înalte şi prelungi, cu altitudini între 600-1000 m, separate de depresiuni, situată în-tre lanţul Munţilor Cozia, Ghiţu, Frunţi şi Iezer (la N), valea Dâmboviţei (la E), Piemontul Cândeşti, Dealurile Argeşului şi Piemontul Cotmeana (la S) şi valea

155

Oltului (la V). De la E la V se înşiruie: Măţău-1 018 m, Ciocanu-886 m, Chicera sau Chiciura-1 218 m sau, după alţii, 1 227 m, Tămaşu-1 104 m etc., separate de culoare de vale (Topolog, Argeş, Vâlsan, Râu Târgului, Argeşel etc.). Dealurile domină către N o serie de depresiuni: Sălătrucu pe Topolog, Arefu pe Argeş, Brădetu pe Vâlsan, Nucşoara pe Râu Doamnei, Câmpulung pe Bughea şi Râu Târgului. Regiunea cuprinde fâneţe şi livezi. 2. Muscelele Năsăudului. v. Năsăud (1).Musgrave. Munte (1 440 m) situat în partea central-sudică a Australiei, pe teri-toriul statului Australia de Sud, la S de Muntele Macdonnell.Mushie. (muşie). Localitate în V R.D. Congo, pe râul Kwa, la NE de oraşul Kin-shasa.Mushrif. (muşrif). Localitate în SV Ara-biei Saudite, pe Wadi Dawasir, la NV de localitatea Tamra.Musi. (musii). Râu (500 km) în S insulei Sumatra (Indonezia), cu vărsare în Marea Java. Trece prin oraşul Palembang.Muskegon. (maschegăn). 1. Oraş situat în N S.U.A. (Michigan), pe malul V al lacu-lui Michigan, la gura râului cu acelaşi nume. 2. Râu în S.U.A. (Michigan), cu vărsare în lacul Michigan la oraşul cu ace-laşi nume.Muskegon Heights. (maschegăn haigs). Localitate în S.U.A. (Michigan), la S de oraşul Muskegon, la E de lacul Michigan.Musken. Localitate în N Norvegiei, la SV de oraşul Narvik.Muskingum. (maschingam). Râu (177 km) în S.U.A. (Ohio), afluent al râului Ohio.Muskogee. (mascoghii). Oraş în S.U.A. (Oklahoma), pe râul Arkansas, la SE de oraşul Tulsa.Muskoka. (mascoche). Lac în S Canadei (Ontario), la N de lacurile Simcoe şi On-tario.Muslomiye. (muslomii ie). Localitate în NV Siriei, la NNE de oraşul Alep (Haleb).Musmar. Localitate în NNE Sudanului, la NE de oraşul Atbara.Musoma. Localitate în N Tanzaniei, pe malul E al lacului Victoria.Muson. Vânt periodic, caracteristic regiu-nilor tropicale, mai ales în bazinul Ocean-

ului Indian, şi care îşi inversează direcţia dominantă de la un sezon la altul, în funcţie de încălzirea sau de răcirea mai puternică a continentului faţă de ocean. După repartiţia în timp a sistemelor barice, se deosebesc: musonul de vară (cald şi umed, care bate dinspre S spre V în pe-rioada aprilie-septembrie în Asia Sudică) şi musonul de iarnă (rece şi uscat, care bate dinspre N spre V sau de E în perioada octombrie-martie în Asia meridională). Schimbarea direcţiei de batere este însoţită de furtuni (numite şi taifunuri în China şi Japonia). Cea mai tipică regiune musonică este în Asia de S (India) şi de SE (In-dochina).Mušov. (muşov). Localitate în SE Cehiei, la graniţa cu Austria, pe râul Diye, la ENE de oraşul Znojmo.Musqat. v. Masqat.Musqeta. (muscheta). Localitate în Alba-nia, la SE de Tirana.Mussa Ali. (musa alii). Vârf (2 021 m) în NE Etiopiei, la graniţa cu Eritreea şi Dji-bouti.Mussau. Insulă în Oceanul Pacific, la NE de insula Noua Guinee. Aparţine statului Papua-Noua Guinee şi face parte din grupul de insule Bismarck.Mussel. Localitate în NE Olandei, la graniţa cu Germania, la NE de oraşul Em-men.Musselburgh. (maselboro). Localitate în ESE Scoţiei (Marea Britanie), la estuarul Firth of Forth, la E de oraşul Edinburgh.Musselkanaal. 1. Localitate în NE Olan-dei, la SV de localitatea Mussel, pe canalul cu acelaşi nume. 2. Canal în NE Olandei, cu legătură spre oraşul Grönin-gen.Musselshell. (maselşel). Râu în N S.U.A. (Montana), afluent al râului Missouri.Mussende. Localitate în Angola, la SE de capitala Luanda.Mussera. Localitate în NV Angolei, pe ţărmul Oceanului Indian, la NNV de oraşul Luanda.Mussidan. Localitate în VSV Franţei, pe râul Isle, la SV de oraşul Périgueux.Mussomeli. (musomelii). Localitate aflată aproximativ în partea centrală a insulei Si-cilia (Italia), la VNV de oraşul Caltanis-setta.

156

Mussum. Localitate în V Germaniei, pe râul Issel, la SSV de oraşul Bocholt.Mussuma. Localitate în SE Angolei, la graniţa cu Zambia, la NE de oraşul Muié.Mustafakemalpaşa (Mustafa-Kemal-Paşa). Râu în NV Turciei asiatice, afluent al râului Simav (ce se varsă în Marea Mar-mara). Trece prin lacul Ulubati situat la V de oraşul Bursa.Mustag (Mustagh). Vârf (7 282 m) în V Chinei, în Munţii Kunlun (China).Mustahil. Localitate în SE Etiopiei, pe râul Shibeli, la graniţa cu Somalia.Mustai. Localitate în delta fluviului Nil (Egipt).Müstair. (miustair). Localitate situată în E Elveţiei, la frontiera cu Austria.Mustajidda. (mustagida). Localitate în Arabia Saudită, la NE de localitatea Hair.Mustèr. v. Disentis.Musters. Lac în S Argentinei, la V de lacul Colhué Hope.Mustikkamaa. Insulă norvegiană situată în golful Finic, la S de oraşul Helsinki.Mustla. Localitate în Estonia, la SV de oraşul Tartu.Mustvee. Localitate în Estonia, pe malul NV al lacului Csúd.Musu. Cap în ENE Coreii de Nord, la Marea Japoniei, la NE de oraşul Kimchak.Muszwellbrook. (masuelbruc). Localitate în SE Australiei, la NV de oraşul Newcas-tle.Muszail (Musail). (musail). Localitate în S Republicii Moldova.Muszala. (musala). v. Musala.Muszan. (musan). 1. Localitate în NV Coreii de Sud, la graniţa cu statul nord-coreean, la NV de Szeoul. 2. Localitate în NE Chinei, la graniţa cu Coreea de Nord, pe râul Tumen (Tuman), la SV de oraşul Jencsi.Musz-Haja. (mus haia). Vârf (2 959 m) în E Siberiei (Rusia), la SV de oraşul Oimeakon.Muszomista. (musomista). Localitate în SV Bulgariei, pe râul Meszta, la graniţa cu Grecia.Musztafa. (mustafa). Cap în NE Tunisiei, la E de localitatea Kélibia.Muszyna. (musina). Localitate în SSE Poloniei, la graniţa cu Slovacia, la SE de oraşul Nowy Sącz.

Muş. Oraş în E Turciei asiatice, pe râul Murat, la VNV de oraşul Van.Muşat. Vârf (1 501 m) în Munţii Vrancei.Muşăteşti. Comună în jud. Argeş, la con-tactul Muscelelor Argeşului cu Dealurile Argeşului, pe Vâlsan, cu peste 4 100 loc. Reşedinţa este la Vâlsăneşti. Se practică pomicultura. La Stroeşti se practică olăritul iar la Muşăteşti există un muzeu etnografic. La Robaia se află mănăstirea de maici omonimă, cu o biserică iniţială din lemn (sec XIV.), reconstruită din zid (între 1642-1644). Satele componente sunt: Vâlsăneşti, Bolovăneşti, Costeşti-Vâlsan, Muşăteşti, Prosia, Robaia, Stroeşti, Valea Farului, Valea lui Maş, Valea Muscelului.Muşeniţa. Comună în jud. Suceava, în Podişul Sucevei, pe râul Ruda, la graniţa cu Ucraina, cu circa 2 300 loc. Reşedinţa este satul Baineţ iar Vicşani este punct de frontieră. Satele componente sunt: Baineţ, Bănceşti, Climăuţi, Muşeniţa, Văşcăuţi, Vicşani.Muşeteşti. Comună în jud. Gorj, în De-presiunea Subcarpatică Olteană, la baza Dealului Săcelu, cu aproape 2 500 loc. Satele deţin biserici de lemn: Stănceşti (1720), Stănceşti-Larga (1730), Muşeteşti (1751). Satele componente: Muşeteşti, Arşeni, Bârcaciu, Gămani, Grui, Stănceşti, Stănceşti-Larga.Mut. 1. Localitate în Egipt, la SE de oraşul El-Qasr. 2. Localitate în S Turciei, la SV de oraşul Mersin.Mutancsiang. (mutanciang). 1. Râu (470 km) în NE Chinei, afluent al râului Szun-gari. 2. Oraş în NE Chinei, pe râul omonim, la SE de oraşul Harbin.Mutanda. Localitate în NV Zambiei, la NV de oraşul Kitwe.Mutare. Oraş în E statului Zimbabwe, la frontiera cu Mozambic, la SE de oraşul Harare.Mutis. Vârf (2 427 m) situat în SV insulei Timor (Indonezia).Mutmir. Localitate în N Sudanului, pe fluviul Nil, la SSV de oraşul Atbara.Mutoraj. (mutorai). Localitate în Siberia (Rusia), pe râul Csunya (afluent al râului Tunguska Pietroasă), la ESE de oraşul Ba-jkit.

157

Mutshatsha. (mutşatşa). Localitate în R.D. Congo, în SSE statului, la NV de oraşele Kolwezi şi Lubumbashi.Mutsu. (muţu). Golf al Oceanului Pacific situat în N insulei Honshu (Japonia).Muttabura. (matebare). Localitate în Australia (Queensland), aşezată pe creek-ul Thomson, la NE de oraşul Morella.Mutterkopf. Vârf (2 777 m) în V Aus-triei, în Alpii Lech, la NV de localitatea Imst de pe Inn.Mutt's Corner. (mats corner). Aeroportul oraşului Belfast (Irlanda de Nord-Marea Britanie).Mutubis. Localitate în delta fluviului Nil (Egipt).Mutumparaná. Localitate în VNV Braziliei, pe râul Madeira, la SV de oraşul Pôrto Velho.Muwaih. (muaih). Localitate în V Arabiei Saudite, la NE de oraşul Mekka.Muyumba. Localitate situată în ESE R.D. Congo, centru de exploatare a staniului.Muzachia, Câmpia. (muzacia). Câmpie în V Albaniei, la N de râul Seman.Muzaffarabad. Localitate în NV Indiei, la graniţa cu Pakistan, la NV de oraşul Sri-nagar.Muzaffarnagar. Oraş în N Indiei, la NE de oraşul Delhi.Muzaffarpur. Oraş în NE Indiei, pe flu-viul Gange, la ENE de oraşul Vanarasi (Benares).Mužla. (mujla). Localitate în localitate în SSV Slovaciei, la SE de oraşul Nitra.Muzsi. (mujii). Localitate în NV Rusiei siberiene, pe fluviul Obi, la SE de oraşul Vorkuta.Muzsijovo. (mujii iovo). Localitate în V Ucrainei, la NE de oraşul Beregovo.Muztag (Ulug Muztagh). Vârf (7 723 m) în Munţii Kunlun (China). A fost escala-dat în 1956 de o expediţie engleză con-dusă de J. Hartog.Muztag Ata. Vârf (7 438 m) în V Chinei, la V de oraşul Jarkand, în Munţii Karako-rum.Muztagh. Pas în Munţii Karakorum ce permite trecerea din China în India la flu-viul Indus.Muztor. Localitate în Kirghistan, pe râul Narin, la SV de oraşul Bishkek.

Muzusawa. (muzusaua). Oraş în NE in-sulei Honshu (Japonia), la S de oraşul Morioka.Mvolo. Localitate în SV Sudanului, la SV de oraşul Kongor.Mwali. (mualii). Insulă în Oceanul Indian, ce face parte din arhipelagul Comore.Mwanza. (muanza). 1. Localitate în SE R.D. Congo, pe râul Lualaba, la SV de oraşul Manono. 2. Oraş şi port în NNV Tanzaniei, pe malul SSE al lacului Victo-ria, cu circa 225 000 loc.Mwatate. (muatate). Localitate aflată în SE Kenyei, la NV de oraşul Mombasa.Mwaya. (muaia). Localitate în SV Tan-zaniei, pe malul N al lacului Malawi.Mweelrea. (muilrii). Vârf (819 m) în V Ir-landei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la V de lacul Mask.Mweka. (mueca). Localitate în partea cen-tral-sudică a R.D. Congo, la NV de oraşul Kananga.Mwengwa. (muengua). Localitate în V Zambiei, pe râul Kafue, la V de capitala Lusaka.Mweru. (mueru). Lac în Africa Centrală, la graniţa R.D. Congo şi Zambia, situat în Munţii Mitumba, la altitudinea de 917 m. Suprafaţa 4 920 kmp, adâncimea maximă 26 m, lungimea maximă 130 km şi lăţimea maximă 40 km. Aici se varsă râul Luapula şi de aici izvorăşte râul Luvua (afluent al fluviului Congo). Deţine nu-meroase insule, cea mai mare fiind Kilwa. A fost descoperit de Livingstone.Mwingi. (muinghii). Localitate în Kenya, la ENE de capitala Nairobi.Mwinilunga. (muinilunga). Localitate în NV Zambiei, la graniţa cu R.D. Congo, la NE de oraşul Kamapanda.Myanaung. Localitate în Myanmar, pe fluviul Irrawaddy, la S de oraşul Prome.Myangmya. (miangmia). Localitate în Myanmar, în delta fluviului Irrawaddy, la SV de capitala Rangoon.Myanmar, Uniunea (Ryidaungzu Myanma Naingngandaw). Stat federal în Asia de SE, în V peninsulei Indochina. Suprafaţa 676 580 kmp, circa 47 milioane loc. Capitala Yangôn (fost Rangoon). An-terior, statul s-a numit Birmania.Myczkowce. (miţcovţe). Localitate în SE Poloniei, pe râul San. Are o hidrocentrală.

158

Myeik. (mieic). Oraş în SV Myanmar-ului, pe ţărmul Mării Andaman (Oceanul Indian), la SSE de oraşul Tavoy.Mydlovary. (midlovarii). Centru minier (cărbune brun) în S Cehiei, la N de oraşul Česke Budějovice.Myebon. (miebon). Localitate în V statu-lui Myanmar, pe ţărmul golfului Bengal (Oceanul Indian), la SE de oraşul Arakan.Myingyan. (mingian). Oraş în Myanmar, pe Irrawaddy, la SV de oraşul Mandalay.Myinmoletkat. Vârf (2 076 m) în S Myanmar-ului, la SE de oraşul Tavoy.Myitkiyna. (miitchina). Oraş în N statului Myanmar, pe fluviul Irrawaddy, la NE de oraşul Katha.Myittha. (miitha). Râu în Myanmar, aflu-ent de dreapta al fluviului Irrawaddy.Myjava. (mii iava). Localitate în V Slova-ciei, la NE de Bratislava.Mykénai. v. Micene.Mykéne. v. Micene.Myllykoski. (milicoschii). Localitate în SE Finlandei, la SE de oraşul Lahti.Mymensingh. (mimensing). Oraş în N statului Bangladesh, la NNV de capitala Dacca.Mynydd Prescelly. (minid preselii). Vârf (536 m) în SV Wales-ului (Marea Bri-tanie), la SE de oraşul Fishguard şi la NV de oraşul Carmarthen.Myrdal. Localitate în SSV Norvegiei, la NE de oraşul Bergen.Myrdalsjökull (Myrdals jökull). (mirdals ieocul). Vulcan situat în S Is-landei, la NV de oraşul de pe ţărm, Vik. Este acoperit de gheţari.Myrtle Beach. (mirtlî bici). Localitate în S.U.A. (Carolina de Sud), pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Wilm-ington şi la NE de oraşul Charleston.Mysia. (misia). Regiune în NV Turciei asiatice cu oraşul principal Balikekesir.Myslenice. (misleniţe). Localitate în SV Slovaciei, la NE de oraşul Bratislava.Myślenice. (mişleniţe). Localitate în SSE Poloniei, la S de oraşul Cracovia.Myślibórz. (mişliborţ). Localitate în VNV Poloniei, la NV de oraşul Gorzów.Myślice. (mişliţe). Localitate în N Poloniei, la SE de oraşul Malbork şi la N de lacul Jezoriak.Mysłowice. (misvoviţe). Localitate situată în Silezia Superioară (Polonia), la SE de

Katowice. Este centru al metalurgiei ne-feroaselor.Mysore (Maisur). 1. Oraş în S Indiei (Karnataka), pe râul Kaveri, la S de oraşul Bangalore, cu circa 480 000 loc. A fost în-temeiat în secolul al XVI-lea. 2. Denu-mirea până în anul 1973 a statului indian Karnataka.Myszewo. (misevo). Localitate în N Poloniei, la NE de oraşul Malbork.Myszków. (miscof). Localitate în S Poloniei, la S de Cracovia.Myszyniec. (misinieţ). Localitate în NE Poloniei, pe râul Szkwa, la SE de oraşul Olsztyn.My Tho (My-Tho). (miito). Localitate în SE Vietnamului, în delta fluviului Mekong, la SV de oraşul Ho Şi Min.Mytilene (Mytiléné). 1. v. Lesbos. 2. Strâmtoare marină situată între insula Lésvos (Lesbos) şi peninsula Asia Mică. v. şi Mytilini.Mytilini. (mitilinii). 1. Localitate în E in-sulei Lésvos (Grecia), spre strâmtoarea cu acelaşi nume (Marea Egee). 2. v. Mytilene (2).Mýto. (mito). Localitate în V Cehiei, la NE de oraşul Plzeň.Mývatn. Lac (38 kmp) în N insulei Is-landa, la SSE de oraşul Husavik.Mže. (mîje). Râu în V Cehiei, afluent al râului Berounka. Trece prin oraşul Plzeň.Mzuzu. Localitate în Malawi, pe malul V al lacului Malawi.

159