s.c. expostar group s.r.l.apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Raport privind impactul asupra mediului – S.C. EXPOSTAR GROUP S.R.L.

2

Beneficiar Executant

S.C. EXPOSTAR GROUPS.R.L. GalaţiAdministrator,Viorel HARAS

Expert mediu,Irina MELICIANU


3

CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE1.1 Informaţii despre titularul proiectului1.2 Informaţii despre autorul atestat al Raportului privind impactul asupramediului1.3 Denumirea proiectului1.4 Descrierea proiectului1.5 Durata etapei de funcţionare1.6 Informaţii privind producţia1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice1.8 Informaţii despre poluanţii fizici si biologici care afecteaza mediul,generaţi de activitatea propusă1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului siindicarea motivelor alegerii uneia dintre ele1.11 Localizarea geografică si administrativă a amplasamentelor pentrualternativele la proiect1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privindplanificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare lainfrastructura existentă

2. PROCESE TEHNOLOGICE2.1. Procese tehnologice de producţie2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului2.3. Activităţi de dezafectare

3. DEŞEURI3.1. Generarea și managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclareaacestora3.2. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRACOMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA4.1 Apa

4.1.1 Condiţii hidrologice4.1.2 Condiţiile hidrogeologice4.1.3 Alimentarea cu apă4.1.4 Prognozarea impactului4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului

4.2 Aerul4.2.1 Date generale


4

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi4.2.3 Prognozarea poluării aerului4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului

4.3 Solul4.3.1 Date generale4.3.2 Surse de poluare a solurilor şi subsolurilor4.3.3 Prognozarea impactului4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului

4.4 Zgomotul4.4.1 Prognozarea impactului4.4.2 Măsuri de diminuare a impactului

4.5 Biodiversitatea4.5.1. Date generale4.5.2 Impactul prognozat4.5.3 Măsuri de diminuare a impactului

4.6 Peisajul4.6.1 Impactul prognozat4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului

4.7 Mediul social şi economic4.8 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural4.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

6. MONITORIZAREA

7. SITUAŢII DE RISC

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC


5

1. INFORMAŢII GENERALE


6

1.1 Informaţii despre titularul proiectuluiTitularul proiectului este S.C. EXPOSTAR GROUP SRL, cu sediul social în loc.Galaţi, str. Oltului, nr. 22, bl. B18, ap. 8, jud. Galaţi

S.C. EXPOSTAR GROUP SRL are următoarele date de înregistrare:Cod de Înregistrare în Registrul de la Oficiul Comertului: J17/3092/1994Cod Unic de Înregistrare: RO6591968Număr telefon: 0236.472.179Administrator: Haras Viorel

Societatea are printre obiectele de activitate şi „ Extracţia pietrişului şi nisipului –Cod CAEN 0812”.

Amplasament proiect: com. Nicoreşti, sat Ionăşeşti, T133+135, P2323/1, jud.Galaţi.

1.2 Informaţii despre autorul atestat al Raportului privind impactul asupramediuluiAutorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului este drd. ing. IrinaMelicianu - Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM),Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluareadecvată (EA), poziția nr. 423 în Registrul Naţional al Elaboratorilor;www.mmediu.ro.Elaboratorul are sediul social în Galaţi, strada Brăilei 58, bl. BR 2, ap. 144, tel:0726.908.738.

1.3 Denumirea proiectuluiProiectul ce face obiectul Raportului privind impactul asupra mediului este:„Exploatare agregate minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrulIonăşeşti VIII, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi”.

1.4 Descrierea proiectuluiS.C. EXPOSTAR GROUP S.R.L îşi propune să realizeze excavații pentruexploatarea rezervelor de nisip și pietriș din perimetrul Ionășești, situat în cuvetaviitorului lac de acumulare care se va crea pe râul Siret, prin construcția barajuluide la Cosmești – proiect avizat de către Agenția Regională pentru ProtecțiaMediului Galați. Agregatele minerale rezultate vor fi sortate, valorificate în starebrută sau sortate şi folosite ca diverse materiale în construcţii precum și pentrulucrări de refacere a infrastructurii.

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul lazăcământ, care este la suprafaţa şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pedurata exploatării a limitelor topografice impuse de tehnologia de derocaremecanică, încărcare şi transport.

www.mmediu.ro


7

În etapa realizării excavaţiilor şi ulterior în perioada exploatării nu vor fi utilizatepe amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.Agregatele minerale vor fi extrase cu excavator cu cupă inversă cu capacitateacupei de 1,2 mc – pentru excavarea deasupra nivelului hidrostatic. Cantitatea denisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Ionășești situat înextravilanul comunei Nicorești este de 150 000 mc.

Obiectivele proiectuluiScopul proiectului este exploatarea de agregate minerale de râu. Proiectulpropus de S.C. EXPOSTAR GROUP S.R.L. la nivelul terasei râului Siret, înperimetrul Ionășești, are următoarele obiective:

1. extragerea agregatelor minerale în vederea comercializării în stare brutăla terţi;

2. sortarea parțială a agregatelor extrase;3. transportul agregatelor de râu către beneficiari;4. întreținerea drumurilor de exploatare utilizate.

Amplasamentul proiectuluiExploatarea se va face din terasa râului Siret, în extravilanul localităţii Ionăşeşti,com. Nicoreşti, judeţul Galaţi, perimetrul fiind inclus în categoria terenneproductiv.Din punct de vedere geografic amplasamentul exploatării este localizat în terasainferioară formată înspre malul stâng al râului Siret, în aval de barajul de laCălimăneşti.Terenul aflat în T 133+135, parcela 2323/1, cu numărul cadastral 2805, este înproprietatea societăţii comerciale, fiind dobândit prin contractul de vânzare –cumpărare nr. 2615 din 08.11.2012.Amplasamentul perimetrului este prezentat în fişa de localizare scara 1:5.000 şiîn planul topografic Sc 1: 500, anexate la documentaţie.

Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din DN 24 Tişita-Tecuci-Iaşipe drumul comunal în lungime de 4.0 km ce face legătura cu localitateaIonăşeşti, apoi pe drumul de exploatare în lungime de cca 2.0 Km. Pentruimplementarea proiectului nu vor fi realizate căi noi de acces şi nici nu vor fimodificate cele deja existente.

Regimul de lucru: 8 ore/zi; 5 zile/săptămână; 9 luni/an; 270 zile/an.

1.5 Durata etapei de funcţionareProiectul „Exploatare agregate minerale din terasa râului Siret, mal stâng, înperimetrul Ionăşeşti VIII, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi”, implică excavareaunui volum de 150.000 mc nisip şi pietriş într-o perioadă de 1 an (va începe înanul 2014 și se va finaliza în anul 2015).Lucrările de exploatare vor fi precedate de amenajarea patului de înaintarepentru prima fâşie exploatată.


8

1.6 Informaţii privind producţiaCantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul situat înextravilanul Ionăşeşti este de 150.000 mc de nisip şi pietriş.Cantitatea de nisip şi balast defalcată pe trimestre:

Trimestrul IV 2014 – 30.000 mc; Trimestrul I 2015 – 20.000 mc; Trimestrul II 2015 – 50.000 mc; Trimestrul III 2015 – 50.000 mc

Din materialul extras se obţin 142 500 mc de pietris şi nisip reprezentând un gradde valorificare de aproximativ 95%, iar pierderile de exploatare se ridică la 5%.

În cazul resurselor folosite pentru perioada de construcţie, funcţionare, respectivînchidere şi post închidere vor fi utilizaţi doar combustibilii necesari funcţionăriiutilajelor ce vor amenaja exploatarea, vor realiza extracţia agregatelor şi vor fiimplicate în lucrările de închidere.

Pentru activităţile desfăşurate într-o balastieră nu este necesară alimentarea cuenergie electrică.

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţieiDenumirea Cantitatea

totalăprodusă

Denumirea Cantitateaanuală

Furnizor

Nisip si pietriş 142 500 mc Petrol/păcură - -Gaze naturale - -

Gaze petrolierelichefiate

- -

Cărbune - -Cocs de furnal - -Gaz de furnal - -

Gaze de rafinărie - -Benzină - -

Energie electrică - -Energie termică - -

Motorină 30.000 l Furnizori autorizaţiBiogaz - -Altele - -

Ulei hidraulic 5 l Furnizori autorizaţiUlei de transmisie 5 l Furnizori autorizaţi


9

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimiceÎn perioada de extracţie a agregatelor minerale se va utiliza motorină, substanţăîncadrată în categoria substanţelor inflamabile şi periculoase pentru mediulînconjurător. În cazul unor poluӑri accidentale, motorina poate determinaimpurificarea factorilor de mediu sol şi apă. Cantităţile de carburanţi dinrezervoarele utilajelor sunt reduse şi nu pot produce poluări majore ale mediuluiînconjurător.

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatelechimice

Denumireamaterieiprime, a

substanţeisau a

preparatuluichimic

Cantitateatotală

Produsă

Clasificarea şi etichetarea substanţelorsau a preparatelor chimice*)

Categorie-Periculoase/

Nepericuloase(P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Nisip si pietriş 142 500 mc N - -

Motorină 30 t/an;

Nu sedepozitează

peamplasament

P lit.e –inflamabilă;lit.h – nocivă;lit.k – sensibili-zantă;lit.o –periculoasăpentru mediulȋnconjurător

R10 - inflamabil;R11 - foarteinflamabil;R22 - nociv prinînghiţire;R43 - poateprovocasensibilizare încontact cu pielea;R54/55/56-toxicpentru faună,floră, organismedin sol

Uleiuriminerale

10 l;

Nu sedepozitează

peamplasament

P lit.h – nocivă;lit.k – sensibili-zantă;lit.o –periculoasăpentru mediulinconjurător

R22 - nociv prinînghiţire;R43 - poateprovocasensibilizare încontact cu pielea;R54/55/56-toxicpentru faună,floră, organismedin sol


10

1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul,generaţi de activitatea propusăConform Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilormetodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactuluiasupra mediului, Raportul privind impactul asupra mediului în acest subcapitoltrebuie să prezinte informaţii cu privire la poluanţii fizici (zgomot, radiaţieelectromagnetică, radiaţie ionizantă) şi biologici (microorganisme: viruşi, bacterii,ciuperci patogene, paraziţi) care sunt generaţi pe amplasament şi pot afectafactorii de mediu.

Pentru implementarea proiectului, în perioada de exploatare a agregatelorminerale, pe suprafaţa amplasamentului se vor produce zgomote determinate defuncţionarea utilajelor și a mijloacelor de transport folosite.


11

Tipulpoluării

Sursa depoluare

Poluaremaximăpermisă

Poluarede fond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere Măsuri deeliminare/reducere a

poluăriiÎn zona

obiectivului

(la sursă)

În zone deprotecţieaferente

obiectivului

În zone rezidenţiale, derecreere sau alte

zone protejate cu luareaîn considerare apoluării de fond

Fărămăsuri dereducere/eliminare

Cuimplementare

amăsurilor de

reducere/eliminareapoluării

În perioada de execuţiePoluareaer

Utilaje/mijloace detransportNr. surse: 6

ConformLegii nr.104/2011

Nesemnificativ - - - - Menţinereautilajelor încondiţii normalede funcţionare

Poluarefonică

Utilaje/mijloace detransportNr. surse: 6Excavatortip draglină(1);Buldoexcavator (1);Buldozer (1);

STAS10009/1988

50 dB(A)

40dB(A) Funcţie deutilaje, curespectarea HGnr.1756/2006

105 dB(A)

115 dB(A)

107 dB(A)

- - Sunt surseexterioarecu acţiune limitată,întimpul zilei.Distanţa faţă deaşezările umanedin zonă esteconsiderabilă(peste 3 km).


12

Încărcătorfrontal (1)Autobasculante (2)

Folosirea utilajelormodernecu nivelul dezgomotîncadrat în limiteleimpuse.

În perioada de funcţionarePoluareaer

Utilaje/mijloace detransportNr. surse: 6

ConformLegii nr.104/2011

Nesemnificativ - - - - RespectareaNormelorRAR. Valorilelimită pentruindicatorii decalitate vor fiSpecificaţi înAnexa laCertificatul deînmatriculare autolaefectuareaInspecţiei tehnice.Menţinerea unuigradoptim de umiditateasolului excavat

Poluareafonică

Utilaje/mijloace detransportNr. surse: 6Excavatortip draglină

STAS10009/1988

65 dB (A)la limita

45 dB (A) 105 dB(A)

115 dB(A)

107 dB(A)

40 dB (A) - - Sunt surseexterioarecu acţiune limitată,numai pe timpulzilei.Distanţa faţă de


13

(1);Buldoexcavator (1);Buldozer (1);Încărcătorfrontal (1)Autobasculante (2)

incintei aşezările umanedin zonă esteconsiderabilă(peste 3 km).Folosirea utilajelormodernecu nivelul dezgomot încadrat înlimitele impuse


14

1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologicăRadiaţie electro-magnetică, radiaţie ionizantă, poluare biologică - Nu este cazul.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şiindicarea motivelor alegerii uneia dintre eleAcumulările de nisipuri şi pietrişuri au o largă răspândire în albia minoră a râuluiSiret; obiectivul proiectului propus are caracter temporar, cu refacerea factorilorde mediu posibil afectaţi.În cazul obiectivelor cu acest specific, cumpărarea terenului, drumurile de accesşi adâncimea nivelului hidrostatic sunt criterii care contribuie la alegereaamplasamentului. Având în vedere aceste criterii, zona de amplasare aobiectivelor nu a putut face obiectul altor variante.Ţinând seama de amplasarea într-o zonă protejată s-a ales varianta folosiriizonei doar pentru activitatea de exploatare şi încărcare agregate, toate celelalteactivităţi urmând a se desfăsura pe un alt amplasament, în afara zonei protejate,reducând astfel impactul la minim.

Alternativele studiate de titularul proiectului sunt: Alternativa 0 – nerealizarea proiectului; Alternativa I – excavarea agregatelor minerale cu umplerea excavaţiilor cu

pӑmânt şi nivelarea până la cota terenurilor învecinate; Alternativa II – excavarea agregatelor minerale ȋn acord cu legislația de

mediu ȋn vigoare;

Alternativa 0 – nerealizarea proiectului;În situaţia alternativei „0” de neimplementare a investiţiei au fost luate în calculmai multe situaţii cu impact negativ asupra factorilor de mediu şi anume:

terenul își va menține încadrarea în cadrul funcționalității zonale casuprafață neproductivă;

pe suprafața bazinului se va dezvolta în continuare o vegetație ierboasăxenotermă care va fi pășunată de vitele locuitorilor satului Ionășești,poluată cu deșeuri și exploatată în mod ilegal de către locuitorii din sateleînvecinate;

s-ar diminua numărul locurilor de muncă la nivel local; s-ar pierde surse de finanţare la bugetul local.

Alternativa I – excavarea agregatelor minerale cu umplerea excavaţiilor cupӑmânt şi nivelarea până la cota terenurilor învecinateExploatarea agregatelor minerale din perimetrul Ionășești VIII determină apariţiade noi locuri de muncă la nivel local şi în general în domeniul construcţiilor.Umplerea cu pӑmânt a excavaţiilor realizate pentru extracţia agregatelorminerale necesită un consum de carburant la fel de mare ca cel utilizat pentrutransportul nisipului şi pietrişului la beneficiari.


15

Alternativa II – excavarea agregatelor minerale (alternativa propusӑ) Cantitatea de carburant consumată pentru amenajarea cuvetei, care va fi

umplutӑ cu apӑ, la umplerea barajului ȋn curs de amenajare este mai micădecât cea necesară pentru transportul unei cantităţi de pӑmânt necesarӑumplerii excavaţiilor;

Prin valorificarea rezervei de nisip și pietriș, exploatatӑ pe o adâncimemedie de 3,5 m, terenul va avea o utilizarea economică superioară decâtcea din prezent – teren neproductiv.

Excavarea agregatelor minerale de râu se va face ȋn acord cu prevederilePlanului de amenajare a teritoriului, Ordinului MS nr. 536/1997 cumodificӑrile și completӑrile ulterioare, Legii nr. 49/2011 pentru aprobareaOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei și faunei sӑlbatice.

În ariile naturale protejate pot fi dezvoltate activitӑți tradiționale, respectivactivitӑțile de utilizare durabilӑ a resurselor naturale și specifice zonei respectivede cӑtre comunitӑțile locale, care au stat la baza dezvoltӑrii comunitӑții locale de-a lungul timpului și nu afecteazӑ obiectivele de conservare a biodiversitӑții.

Astfel vor fi respectate prevederile Legii nr. 49 din 2011 pentru aprobarea OUGnr. 57/2007, conform cӑreia:- art. 10: Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua ȋn considerareinteresele comunitӑții locale, ȋncurajându-se menținerea cunoștințelor tradiționalelocale ȋn valorificarea acestor resurse ȋn beneficiul comunitӑților locale;- art. 21, alin. 4) - Respectarea Planurilor de management și a regulamenteloreste obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritӑțilecare reglementeazӑ activitӑți pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum șipentru persoanele fizice și juridice care dețin sau administreazӑ terenuri și altebunuri și/sau care desfӑșoarӑ activitӑți ȋn perimetrul și ȋn vecinӑtatea arieinaturale protejate;- art. 22, lit. i): In zonele de dezvoltare durabilӑ se pot desfӑșura cu respectareaprevederilor din planul de management: activitӑțile de construcții/investiții, cuavizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conformePlanurilor de urbanism legal aprobate.

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentrualternativele la proiectAdministrativ, amplasamentul balastierei se afla în extravilanul localităţiiIonăşeşti, com. Nicoreşti, judeţul Galaţi, perimetrul fiind inclus în categoria terenneproductiv.Din punct de vedere geografic amplasamentul exploatării este localizat în terasamalului stâng al râului Siret, în aval de barajul de la Călimăneşti.


16

Perimetrul are o forma poligonală având o suprafaţa de 60 158 mp (calculată dincoordonatele punctelor de contur) fiind delimitat de 6 puncte cu coordonateSTEREO 70 prezentate în tabelul de mai jos.

Nr. Crt. X Y

1 491536,734 676646,575

2 491701,717 676964,148

3 491552,259 677052,966

4 491390,984 676744,5165 491412,648 676737,968

6 491508,130 676678,811

1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privindplanificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului- Certificat de urbanism nr. 112/26.08.2013 emis de Consiliul Judeţean Galaţi:

la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul localităţii și esteproprietatea numitului S.C. EXPOSTAR GROUP S.R.L., conformContractului de vânzare-cumpӑrare nr. 2615 din 08.11.2012 ȋncheiat cuPrimӑria Nicorești, privind suprafața de teren de 60 158 mp situat ȋn133+135, parcela 2323/1, cu numărul cadastral 280;

la regimul economic:- folosinţa actuală a terenului: teren neproductiv;- destinaţia propusă: lucrări de excavație ȋn vederea extragerii de agregateminerale de râu, ȋn comuna Nicorești, judeţul Galaţi.

la regimul tehnic: suprafaţa de teren : 60 158 mp.

- Studiul tehnic zonal privind influența exploatӑrii agregatelor minerale dinterasa mal stâng a râului Siret, ȋn perimetrul Ionăşeşti VIII, com. Nicoreşti,judeţul Galaţi, ȋntocmit de SC. COMINSANT S.R.L.;

- Aviz de gospodӑrire a apelor nr. 134 din 03.12.2013 emis de A.N. ApeleRomâne – Administrația Bazinalӑ de Apӑ – Prut – Bârlad;

- Plan de situaţie al zonei cu perimetrul de exploatare;

- Fisa de localizare a perimetrului de exploatare.


17

1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare lainfrastructura existentăAvând în vedere că activitatea evaluată nu se desfăşoară într-un sediu social sauadministrativ, iar fiecare operator deserveşte câte un utilaj folosit în exploatare,nu va fi cazul unei conectări propriu zise la utilităţi, decât în ceea ce priveşteaccesul la perimetrul societăţii.

Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din DN 24 Tişita-Tecuci-Iaşipe drumul comunal în lungime de 4.0 km ce face legătura cu localitateaIonaşeşti, apoi pe drumul de exploatare în lungime de cca 2.0 Km. La nivelulperimetrului se va amenaja un pat de înaintare a utilajelor către prima fâşie careva fi exploată. Întreţinerea drumului de acces se face prin lucrări de astupare agropilor apărute, volume mai mari de piatră şi balast fiind puse în opera în specialtoamna şi primăvara.

Activitatea de exploatare a agregatelor nu este consumatoare de apă, necesarulde apă potabilă pentru operatori va fi asigurat cu apă îmbuteliată la PET saubidoane. Pentru apele uzate menajere se va folosi o toaletă ecologică.


18

2. PROCESE TEHNOLOGICE


19

2.1. Procese tehnologice de producţieActivitatea de exploatare a agregatelor de nisip şi pietriş nu presupune oactivitate de producţie, ci de extracţie şi de aceea nu pot fi prezentate procesetehnologice ce stau la baza desfăşurării unei astfel de activităţi, ci metoda aleasăde exploatare şi lucrările aferente acesteia.

Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelornecesare; alternative avute în vedereActivitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Ionăşeşti VIII seva desfăşura în următoarele etape:

lucrări de deschidere;lucrări de exploatare;lucrări de prelucrare;protecţia zăcământului;lucrări de închidere.

Lucrări de deschidereAccesul în perimetrul de exploatare se realizează din DN 24 Tişita-Tecuci-Iaşipe drumul comunal în lungime de 4.0 km ce face legătura cu localitateaIonaşeşti, apoi pe drumul de exploatare în lungime de cca 2.0 Km. Pentruimplementarea proiectului nu vor fi realizate căi noi de acces şi nici nu vor fimodificate cele deja existente.

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la crearea frontuluide lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse detehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.

Lucrări de exploatareExploatarea nisipului şi pietrişului din zăcămantul Ionașeşti VIII se va face ţinândcont de: O caracteristica a zacamintului o constituie faptul ca fractiunile cu diametrul

0-3 mm au o prezenta insemnata, celelalte fractii avand o prezentaaproximativ egala ;

Zacamantul are nivelul hidrostatic situat in jurul adancimii de 0.4 -0.7 m; Marimea pilierilor de siguranta fata de nivelul apei la debite medii - minim

100 m; Caracteristicile sistemei de masini si utilaje din balastiera, in special a celor

de excavare.

Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,5 m şi cea maximă de 3,5 m faţăde cota actuală a terenului.

În cazul balastierei Ionasesti VIII pentru excavare sunt utilizate: Excavator; Buldoexcavator; Buldozer;


20

Încarcator frontal; Autobasculante – 3 bucăți.

Odata stabilite compoziţia granulometrică a zăcământului, adâncimea niveluluihidrostatic, adâncimea de extracţie, marimea pilierilor de siguranta şicaracteristicile tehnice ale utilajelor folosite, cunoscându-se şi volumul (mc) denisip şi pietriş, inclusiv cel prelucrat ce trebuie extras anual se va stabili metodade exploatare cadru: În cadrul perimetrului, la inceputul anului se va stabili panoul din care se va

extrage; Dimensiunile panoului se vor alege ţinând cont de volumul preconizat a fi

extras şi adancimea medie de extractie; Colţurile panoului se vor borna.

Apoi ţinând cont de sensul de curgere al apei, se va imparţi acest panou în 4sectoare, în funcţie de cantităţile preconizate a fi extrase în fiecare trimestru,începand din aval către amonte.Etapa urmatoare constă în împărţirea fiecărui sector în fâşii longitudinale paralelecu sensul de curgere al apei, care vor fi marcate cu ţăruşi sau fanioane.Lungimea acestor fâşii longitudinale va fi de pana la 170 m, iar lăţimea de 5 m, înfuncţie de raza de acţiune a excavatorului.Direcţia de avansare va fi din aval spre amonte şi dinspre firul apei spre malulstâng. Excavatorul va înainta prin retragere succesivă dinspre aval spre amonte,deplasându-se pe mijlocul fâşiilor.

Tehnologia de exploatare este următoarea: Trasarea fâşiilor de exploatare, conform planului de situaţie şi materializarea

lor în teren; Deplasarea prin autopropulsie şi fixarea excavatorului în prima fâşie de

exploatare; Excavarea în cadrul fâşiilor cu ajutorul excavatorului şi a buldoexcavatorului,

din aval către amonte şi dinspre firul apei spre malul stâng şi depozitareatemporară a materialului lateral (2-3 ore);

Încarcarea materialului depozitat în autobasculante; Nivelarea cu buldozerul în anumite situaţii când se impune aceasta operaţie; Transportul nisipului şi pietrişului se realizează direct la beneficiari sau la stația

de sortare mobilă.

Lucrări de prelucrareAgregatele de balastieră extrase din perimetrul Ionăşeşti VIII se valorifică în starebrută sau după ce vor fi sortate în staţia de sortare a societăţii.

Protecţia zăcământuluiÎn ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se vaefectua numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toatăsuprafaţa zonei de exploatare.


21

Pentru a evita poluarea zăcămintelor de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şihidrocarburi rezultate din funcţionarea defectuoasă a utilajelor sauautocamioanelor vor fi luate următoarele măsuri: Vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice

efectuate la zi; Personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi

va anunţa imediat eventualele defecţiuni; Utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului; Nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi

autocamioanelor pe suprafaţa amplasamentului; Se va respecta adâncimea de excavare impusă prin Avizul de gospodărire al

apelor.

Lucrări de închidereLa finalizarea exploatării, beneficiarul va executa următoarele lucrări:

nivelarea perimetrului de exploatare; îndepărtarea utilajelor de pe amplasament.

Nu sunt necesare lucrări de închidere propriu-zise deoarece excavaţia rezultată,cu adâncimea de 3,5 m faţă de cota actuală a terenului, va fi umplută cu apăodată cu deschiderea ecluzelor barajului de la Cosmeşti.

2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediuluiSursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă laechipamentele folosite ȋn procesul de extracţie a agregatelor, respectiv: Excavator; Buldoexcavator; Buldozer; Încarcator frontal; Autobasculante – 3 bucăți.

Pe amplasament, poluările accidentale pot surveni ca urmare a scurgerilor decombustibil şi uleiuri în mediu. Pentru a preveni poluarea, administratorulsocietăţii va menţine echipamentele în stare optimă de funcţionare, avândinspecţiile tehnice periodice efectuate. Este interzisă utilizarea echipamentelorcare prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/saulubrifianţi. Totodată, se interzic schimburile de lubrifianţi şi reparaţiile utilajelorutilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare.

Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit săsupravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evitapoluarea mediului înconjurător în caz de avarie.


22

Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apaşi solul. Dintre aceştia, factorul de mediu sol este cel mai predispus laimpurificare datorită unor poluări accidentale, deoarece amplasamentul se află înterasa inferioarӑ la cca 200m de albia râului Siret.

În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii;2. Conducerea unităţii dispune:- anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şiacţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluăriiaccidentale;- anunţarea imediată a S.G.A.- ului (Sistemul de Gospodărire a Apelor) pe raza

căruia s-a produs poluarea.3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor careau provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire asubstanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelorpoluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii desecuritate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării saudistrugerii substanţelor poluante.4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare apoluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia.5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nusunt suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţiiva solicita sprijin altor unităţi.6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericoluluirăspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A.asupra sistării poluării.

Datorită faptului că în rezervoarele şi mecanismele utilajelor, cantităţilestocate sunt reduse, eventuale poluări accidentale de pe amplasament nuproduc impurificări majore ale factorilor de mediu.

Pentru protecția factorului de mediu aer, emisiile produse de mijloacele detransport şi de utilaje sunt măsurate la inspecţia tehnică periodică şi conformlegislaţiei, utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu sunt admise lafuncţionare sau circulaţie pe drumurile publice.

2.3. Activităţi de dezafectareÎn cadrul arealului nu se va construi niciun obiectiv, de aceea activitatea dedezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea utilajelor,ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizatespecializate. Datorită lipsei reţelelor de utilităţi, a instalaţiilor şi a construcţiilor, nuse prevăd activităţi de dezafectare a acestora.


23

3. DEŞEURI


24

3.1. Generarea și managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclareaacestoraTipuri de deșeuri generate:Din activitatea de exploatare a agregatelor minerale de râu rezulta, atât peperioada de construcţie (deschidere a exploatării), cât şi în cea defuncţionare/închidere, următoarele tipuri de deșeuri:

deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare;deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect;deşeuri de ambalaje (PET-uri).

Deşeuri tehnologice- uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje – 10 l/an;- anvelope uzate – 12 buc.;- deşeu inert rezultat din decopertarea unor porţiuni mici de plajă sau ca

urmare a excavării lentilelor de argilă.

Uleiurile uzate - fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* -uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service, iar în cazul apariţiei uneidefecţiuni care necesită intervenție imediată scurgerile vor fi captate într-unrecipient etanș și utilajul/mijlocul de transport va fi transportat la o unitate servicepentru remedierea defecțiunii. Uleiul/carburantul colectat în urma defecțiunii va fipredat la unitatea care va realiza reparațiile. Schimbul de ulei la mijloacele autose va face în service-uri autorizate.

Anvelopele uzate - fac parte din categoria de deşeuri reciclabile, cod 16 01 03 -rezultă ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto şi vor fipredate o dată cu achiziţionarea celor noi; în caz contrar, anvelopele uzate vor ficolectate pe o suprafaţă impermeabilizată în incinta sediului beneficiaruluiproiectului şi vor fi predate unui operator economic autorizat.

Deşeuri din decopertare şi excavareEventualele cantităţi de argilă şi pământ vegetal - cod 17 05 04 - rezultat dindecopertarea unor porţiuni mici de plajă sau ca urmare a excavării lentilelor deargilă vor fi utilizate la refacerea malurilor/consolidarea taluzelor. Deşeul inerteste definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică,chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în nici un fel,fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine încontact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăunezesănătăţii omului.

Deşeuri municipale amestecateDeşeurile municipale amestecate – cod deșeu 20 03 01 – care rezultă de lapersonalul care asigură exploatarea şi transportul agregatelor minerale.


25

Cantitatea maximă pe perioada de construcţie/funcţionare/închidere va fi deaprox. 10 kg/lună, astfel:10 kg/lună x 9 luni/an = 90 kg/an.

Deşeurile municipale amestecate vor fi colectate și depozitate temporar peamplasamentul organizării de şantier a societăţii comerciale, în europubeleînchise etanş, fără scurgere în mediu și vor fi eliminate de pe amplasament decătre un operator economic autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului,pe baza contractului de prestări servicii.

Deşeuri de ambalajeAmbalaje din material plastic (PET-uri) – cod deșeu - 15 01 02. Cantitateamaximă pe perioada de construcţie/funcţionare/închidere va fi de aprox. 2,5kg/lună, astfel:2,5 kg/lună x 9 luni/an de lucru efectiv = 22,5 kg.

Administratorul S.C. EXPOSTAR GROUP S.R.L. va instala în cadrulamplasamentului un container/europubelă special amenajat pentru colectareaPET-urilor, urmând ca acest tip de deșeu să fie valorificat prin predare la centrede colectare/eliminare prin agent economic autorizat.

Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate,titularul proiectului are următoarele obligaţii:

- să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării dauneloraduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor;

- să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului deeliminare a acestora;

- să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare, învederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeurigenerate.

3.2. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoaseÎn timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimicepericuloase:- substanţe şi preparate inflamabile (combustibil: motorinӑ);- substanţe şi preparate periculoase pentru mediu: substanţe care utilizate înmediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu(uleiuri minerale).

Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şimijloacele de transport vor fi utilizate în starea optimă de funcţionare, avândefectuate reviziile tehnice; schimburile de ulei se vor realiza în unităţi serviceautorizate, iar pe amplasament nu se vor depozita combustibili. Aceeaşiprocedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatoriauto.Pe amplasament nu se vor depozita substanţe toxice şi periculoase.


26

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CELTRANSFRONTIERĂ, ASUPRACOMPONENTELOR MEDIULUI

ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA


27

Pe durata deschiderii exploatării, constructorul va urmări în permanenţărespectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrareîn parte si va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii pentrutot personalul de execuţie şi de protecţie a mediului.

Apele uzate menajere generate pe perioada construcţiei (deschiderii exploatării)sunt gestionate corespunzător prin dotarea cu o toaletă ecologică.Apele pluviale se vor scurge liber pe amplasament. Pot fi antrenate accidentaldiverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele pluviale.De aceea vor fi utilizate doar utilaje care au efectuată revizia tehnicăcorespunzător cerinţelor legale în vigoare, iar întreţinerea şi alimentarea cucombustibil a acestora se va realiza doar în cadrul unor zone special amenajateîn acest scop în afara perimetrului balastierei.Deşeurile care vor fi generate pe perioada construcţiei vor fi în cea mai mareparte deşeuri caracterizate drept nepericuloase, o parte din ele putând firecuperate (deşeuri din ambalaje), iar celelalte tipuri de deșeuri vor fi colectateselectiv, apoi transportate și eliminate pe baza contractelor de prestări servicii cuagenți economici autorizați.

Pe perioada construcţiei, deşi se vor lua toate măsurile amintite anterior, sepoate concluziona că va fi generat un impact direct asupra atmosferei prindegajarea emisiilor specifice rezultate din transportul utilajelor. Acest impactdirect va fi local şi reversibil.Pentru consideraţiile amintite se preconizează că acest impact local direct şireversibil nu va fi semnificativ, astfel încât nu vor fi îndeplinite nici criteriile pentrua caracteriza un impact de transfrontieră.

4.1. Apa4.1.1. Condiţii hidrologicePerimetrul de exploatare se află în terasa râului Siret, malul stâng al râului, avalcca 3 km de barajul Călimăneşti, pe teritoriul administrativ al comunei Nicoreşti,extravilanul localităţii Ionășești, judeţul Galaţi.

Debitul solid multianual al Siretului la statia hidrometrica Adjudu Vechi - aflatӑ ȋnamonte de perimetrul de exploatare este de 16,7 kg/s, iar debitul mediumultianual de aluviuni ȋn suspensie este de 14,5 kg/s, iar cel ȋn suspensie estede 2,20 kg/s (10 % din suspensie).

Debitul mediu multianual al râului Siret calculat pentru stația hidrometricӑ AdjuduVechi este de 145 mc/s, debitele variind ȋntre un debit minim de 0,70 mc/s(1.07.2003) - ȋn regim influențat de amenajӑrile hidroenergetice existente amontede Adjud și un debit maxim de 2450 mc/s (30.07.1991).

Din punct de vedere statistic, în vara anului 2005 a fost înregistrat cel mai maredebit lichid de pe râul Siret cu o valoare de 4650 mc/s la staţia hidrometricăLungoci, în apropiere de vărsarea în Dunăre.


28

Date topobatrimetriceIn ceea ce priveste cele 2 maluri, malul stâng este mult mai ȋnalt, diferența decotӑ fațӑ de malul drept fiind de peste 30 m. Cota medie ȋn zona perimetruluieste de 62mdM, iar talvegul râului se gӑsește la cote cuprinse ȋntre 58,63 mdM -57,80 mdM. Panta raului pe acest sector este de 0,3 ‰ - 0,4 ‰, ajungând 0,8 -1,0 ‰, la nivele mai mari ale apei.

Vitezele caracteristice ale râului sunt:- la cote mici: 0,300 – 0,500 m/s;- la cote medii: 0,700 – 0,800 m/s;- la cote mari: 1,20 – 1,50 m/s.

In timpul viiturii istorice din 2005 ȋn acest sector al râului au fost zone ȋn carenivelul apei a depӑșit cota coronamentului digului de apӑrare de pe malul drept,inundațiile produse afectând grav localitatea Cosmeștii din Vale situatӑ pe maluldrept și ȋntinse suprafețe de teren, iar ȋnspre malul stâng, nivelul maxim al apei aajuns la cota coronamentului digului de aparare ce protejeaza frontul de captareși locuințele situate ȋn zona podului de la Cosmești.

4.1.2 Condiţiile hidrogeologiceÎn sud de perimetrul Ionaşeşti VIII se dezvoltă un strat acvifer freatic continuucare a fost interceptat într-o serie de foraje în nisipurile şi pietrişurile holocene înzona podului de la Cosmeşti, unde se extinde un front de captare pentrualimentarea cu apă a municipiului Tecuci.Nivelul hidrostatic variază între 1,0 şi 4,80 m.Stratul acvifer freatic constituie principala sursă de apă potabilă în zonă, dinaceasta zona alimentându-se cu apă potabilă municipiul Tecuci, printr-un front decaptare alcătuit din foraje de medie şi mare adâncime.Debitele forajelor variază între 1,4 l/s şi 12 l/s la denivelări foarte mici 0,4 -1 m.

4.1.3 Alimentarea cu apăApa tehnologicăÎn cadrul fluxului tehnologic de exploatare a rezervelor de nisipuri şi pietrişuri dinperimetrul Ionăşeşti VIII, nu se este necesară alimentarea cu apă.

Apa potabilă necesară consumului individual va fi furnizată de către societate, înrecipiente din plastic. Pe amplasament vor lucra 5 operatori, care deservescutilajele implicate în lucrările de exploatare. Necesarul de apă potabilă fiind de 2-4 l/persoană/zi lucrătoare, administratorul trebuie să pună la dispoziţia salariaţilorde pe amplasament o cantitate de 10-20 l apă potabilă/zi.Deşeurile rezultate din aprovizionarea cu apă a muncitorilor de pe utilajeleterasiere vor fi colectate separat şi valorificate de către agenţii economiciautorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de tip PET sau depuse ulterior la punctelede colectare selectivă.


29

Pentru apa uzată menajeră se va folosi ca sursă o toaletă ecologică situată lacca 500 m distanţă de perimetrul propus pentru exploatare. Calculul necesaruluide apă pentru nevoi igienico – sanitare a fost efectuat pe baza STAS 1343/1-95şi STAS 1479-90, luând în considerare numărul de angajaţi.

Consumul mediu zilnic de apă pentru un număr de 5 operatori, s-a calculat curelaţia:

Q1 zi mediu = qsp x Ni,unde: qsp = debit specific de apă pe categorii de consum = 50 l/persoană/zi; Ni = număr persoane pe categoria de consum = 5 persoane

Rezultă:Qzi mediu = 50 l/persoană/zi x 5 persoane = 250 l/zi = 0,25 m3/zi

Din activităţile de exploatare a agregatelor minerale care se vor desfăşura încadrul perimetrului nu vor rezulta ape uzate tehnologice, ci doar menajere.

Apele pluviale care vor cădea pe sol se vor infiltra rapid datorită permeabilităţiiridicate ale acestuia, fără a modifica din punct de vedere chimic compoziţia apeidin panza freatică.Determinarea debitelor de ape pluviale se face conform STAS 1846/1990 pebaza relaţiei:

Qp = m x S x Φ x i,

unde:m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care depinde decapacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii “t”; m = 0,8 pentru t < 40minS = aria secţiunii de calcul (ha), în cazul balastierei S - 60 158 mp = 6,0158 ha.Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conf. STAS 1846/90) (0,10 – pentruincinte nepavate)i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s conf. STAS 9470/73)

Qp = 0,8 x 6,0158 x 0,10 x 65 = 31,28216 l/sQp = 112,61mc/h

Apele pluviale care vor spăla suprafaţa perimetrului Ionăşeşti VIII vor avea undebit de 112,61 mc/h şi se vor infiltra în sol fără a modifica proprietățile fizico-chimice ale apei freatice (ape pluvial convenţional curate).

4.1.4 Prognozarea impactuluiExploatarea de agregate minerale din zonă nu va influenţa nivelul freatic,operaţia de extragere realizându-se exclusiv în albia minoră a Siretului şi nu vacoborî sub adâncimea de 3,5 m.


30

Pe durata derulării proiectului analizat nu se vor evacua ape uzate în emisar -râul Siret.

Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori, nu existăriscul afectării solului şi a apei freatice.

Perimetrul de exploatare nu se află în zona de protecţie sanitară sauhidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În aceastăsituaţie, lucrările de excavaţie a agregatelor naturale de râu nu vor influenţa însens negativ nici un obiectiv din zonă.

Se apreciază că impactul asupra factorului de mediu apă va fi nesemnificativ.

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactuluiActivitatea în balastieră se va desfăşura cu respectarea următoarelor măsuri dereducere a impactului asupra factorului de mediu apă: pentru a nu influenţa negativ nivelul pânzei freatice, adâncimea maximă de

excavare a zacamântului se va limita la 3,5 m faţă de cota superioară adepozitului natural de balast;

în perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi autilajelor de exploatare se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate,astfel încât să se evite infiltrarea acestor poluanţi în apa subterană;

utilajele de exploatare vor fi întreţinute periodic şi reparate în atelierespecializate;

nu se va depozita niciun tip de deşeu în perimetrul de exploatare, ci numai înlocuri special amenajate;

în cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluăriiîn scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane;

în perioadele când se aşteaptă viituri, plaja va fi eliberată de utilaje sauobstacole, pentru a da curs liber plutitorilor;

după viituri zona va fi curăţată de materialele aduse de apă; se vor respecta prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi

completările ulterioare.

4.2. Aerul4.2.1 Date generaleDin punct de vedere climatic, zona obiectivului se caracterizează printr-o climătemperat-continentală, cu primăveri timpurii si toamne lungi, cu veri excesiv desecetoase si ierni geroase însoţite de viscole puternice. Temperatura medieanuală este de 10-11oC (cu variaţii cuprinse între -20oC si +30oC), iarprecipitaţiile au în timpul verii valori cuprinse între 700-750 mm, iar în timpul ierniiîntre 350-400 mm.Mai sunt de menţionat si ploile torenţiale, care în această zonă sunt producătoarede viituri si puternice eroziuni ale solului.Viiturile dominante sunt cele de la nord spre sud, după care urmează cele de lanord-est si sud-vest.


31

Referitor la regimul de iarnă al râului Siret pentru zona analizată se identificăurmătoarele:

Cea mai timpurie Medie Cea mai târzie20.XI 09.XII 10.01

Data apariţiei podului de gheaţă15.XII 09.01 05.11

Data dispariţiei podului de gheaţă01.01 20.11 20.III

Durata totală a formaţiunilor de gheaţă, în zile

Minimă Medie Maximă50 77 104

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţiDin activitatea de exploatare a obiectivului pot fi identificate următoarele surseposibile de poluare pentru aer: emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de excavare

și transport din cadrul balastierei; emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor ce deservesc

exploatarea.

Emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de excavare șitransportMaterialul extras din perimetrul Ionăşeşti VIII va fi încărcat în autobasculante şitransportat la staţia proprie de sortare, apoi la beneficiari.Praful rezultat din încărcarea agregatelor minerale în benele autobasculantelorconţine: CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat esteredusă deoarece agregatele minerale excavate sunt încărcate umede înmijloacele de transport, imediat după excavare, fără a fi depozitate.

În perioadele secetoase se va proceda la stropirea agregatelor minerale pentru aevita antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în atmosferă.

Din măsurătorile efectuate asupra surselor de poluare a aerului pentru lucrărilede excavare, rezultă că pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08mg/mc (în condiţii de mediu umed la 28°C, umiditate relativă de 71 %, calmatmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc.

Emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelorMijloacele de transport auto şi utilajele care vor funcţiona în cadrul balastierei vorfi acţionate de motoare diesel. Acestea sunt prezentate în tabelul următor:


32

Utilaj BucăţiExcavator draglina tip Nobas 1Buldozer tip S 1500 1Buldoexcavator 1Încarcator Wolla 1Autobasculantă RABA 16t 3

Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor tip Dieselprezentaţi de metodologia Corinair au următoarele valori:

Nr. crt. Gaze cu efect de seră Factori de emisie, g/kg1 Pulberi 5,732 SOx 10,003 CO 15,804 CH4 0,175 NOx 48,80

Debitele masice de poluanţi rezultate din funcţionarea utilajelor acţionate demotoare Diesel sunt prezentate în tabelul următor:

Debitele masice de poluanţi rezultate din funcţionarea utilajelor

Nr. crt. Poluant Noxe emise înatmosferă

kg/an1 Pulberi 98,52 SOx 1723 CO 271,74 CH4 2,925 NOx 839,3

Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă.Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evitaantrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf.

În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aeruluiatmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere, cu o rapidă disiparea eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele detransport, apreciem că valorile concentraţiilor maxime admisibile nu vor fidepăşite.


33

4.2.3 Prognozarea poluării aeruluiEmisiile de poluanţi (gaze şi pulberi) rezultate din activitatea obiectivului nu vorgenera un impact semnificativ asupra calităţii aerului, din următoareleconsiderente: emisiile de pulberi datorate activităţii de transport pe drumul de acces la

balastieră, vor fi reduse datorită distanţelor scurte pe care le parcurgautobasculantele în cadrul balastierei;

emisiile de noxe rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor se vor situasub valorile maxime admisibile ale Ord.462/93 pentru aprobarea Condiţiilortehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privinddeterminarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare cucompletările şi modificările ulterioare, prin folosirea utilajelor cu un nivel scăzutal noxelor emise;

zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării aerului în zonă, iar naturalucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimicepericuloase.

În aceste condiţii, se apreciază că poluarea aerului are un caracter local,manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus.

4.2.4 Măsuri de diminuare a impactuluiImpactul asupra aerului datorat funcţionării utilajelor în balastieră se poatediminua prin respectarea următoarelor măsuri: desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; folosirea utilajelor performante şi efectuarea periodică a reviziilor acestora în

ateliere specializate; în perioadele secetoase, umectarea drumului de acces la balastieră, astfel

încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru a menţine

umiditatea rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor în atmosferă prineroziune eoliană;

deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastatecu viteze de maxim 30 km/h;

evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materialegeneratoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;

gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă adeşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală adeşeurilor cu firme autorizate;

se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aeruluiînconjurӑtor.

4.3 Solul4.3.1 Date generalePerimetrul exploatării de forma poligonală, având o suprafaţa de 60158 mp, estelocalizat în terasa inferioară formată înspre malul stâng al râului Siret, în aval de


34

barajul de la Călimăneşti, în extravilanul localităţii Ionăşeşti, com. Nicoreşti,judeţul Galaţi.

Din punct de vedere fizico – geografic, amplasamentul se află în marea unitateageomorfologică Câmpia Română, într-o zonă de subsidenţă accentuată, CâmpiaSiretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudineamedie din zonӑ fiind de 62,0 metri deasupra mării (mdM).

Din punct de vedere morfologic, zona este situata in Campia Tecuci, o câmpiede terase, acoperită de loess şi dune de nisip.

Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar format dinnisipuri şi pietrişuri de vârstă Holocenă, alcătuit din fragmente detritice,alohtone, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică,provenite din formaţiunile de platformă şi cele carpatice, material erodat şitransportat de principalul curs de apă din regiune, respectiv râul Siret.

Structura depozitelor este torenţială, ele fiind sedimentate într-un mediu fluviatilcu regim hidrodinamic variabil. Constituţia litologică este dată în principal denisipuri mediu granulare la grosiere şi pietrişuri. Depozitele aluvionare suntuneori acoperite de un strat subţire şi discontinuu de argile nisipoase, pe care s-aformat pe alocuri solul vegetal.

Zăcămintele au o compoziţie granulometrică caracteristică acumulărilor denisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1273/74) care este prezentată în tabelelede mai jos.

Compoziţia granulometrică indică prezenţa unor acumulări de agregate naturalede râu, care se încadrează în categoria nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş.

Compoziţia granulometrică a agregatelor minerale din perimetrul Ionășești VIII

Granulometrie (%) Părţi levigabile (%)(<0,05 mm)

Nisip(0,05-4,0 mm)

Pietriş(2,0 – 20 mm)

Bolovăniş(>32 mm) 3

33 50 14

Din punct de vedere calitativ, parametrii depozitelor de agregate minerale dinzona studiată se încadrează în limitele STAS 166/1984 – agregate minerale grelepentru betoane şi mortare cu lianţi naturali şi STAS 662/1989 – agregateminerale de balastieră pentru lucrări de drumuri.


35

Domenii de utilizareCaracteristicele de rezistenţă ale nisipurilor şi pietrişurilor din zăcăminteleIonăşeşti VIII şi ale sorturilor granulometrice obţinute prin spălare - sortare suntcorespunzatoare pentru utilizare la fabricarea betoanelor sau la lucrari dedrumuri, valorile acestora fiind în conformitate cu prevederile STAS 662/89Agregate naturale de balastiere pentru lucrari de drumuri şi STAS 166/84Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianți minerali.

Produsele miniere comercializabile rezultate din activitatea de extracţie anisipurilor şi pietrişurilor în balastiera Ionăşeşti VIII sunt:

produs minier brut- balastul ca material de îmbunătăţire a terenurilor de fundare metoda ploturilor si a

pernelor de balast; ca materie prima pentru betoanele inferioare de clasa Bc 3,5 - Bc 7,5; balast pentru straturi de fundare drumuri; balast stabilizat cu lianţi minerali pentru straturi rutiere.

4.3.2 Surse de poluare a solurilor şi subsolurilorPoluarea sau afectarea solului reprezintă orice acţiune care produce dereglareafuncţionării normale a solului ca suport de mediu, de viaţă în cadrul diferitelorecosisteme. Activitatea care se va desfasura în perimetrul Ionăşeşti VIII poateafecta şi/sau polua solul şi subsolul prin următoarele surse: Afectarea solului şi subsolului prin aplicarea tehnologiei de exploatare a

nisipurilor şi pietrişurilor; Poluarea solului prin scurgeri accidentale de produse petroliere şi uleiuri.

Afectarea solului şi subsolului prin aplicarea tehnologiei de exploatare anisipurilor şi pietrişurilor Activitatea de exploatare a agregatelor minerale impune executarea unor

lucrări miniere specifice care vor reprezenta factorul cauzal major ce vaconduce la afectarea solului şi subsolului;

Datorită lucrărilor executate pentru exploatarea prin lucrări la zi a balastului, nuva fi afectată din punct de vedere chimic calitatea solului, însă vor fi afectateproprietăţile fizico-mecanice ale solului, morfologia terenului şi peisajul zonei;

Exploatarea zăcământului implică excavarea resurselor de agregate pe oadâncime totală de max. 3,5 m, conform tehnologiilor miniere descrise încapitolele anterioare. Lucrările sunt programate astfel încât dezvoltareaexploatării să asigure elementele geometrice proiectate ale balastierei;

În perioadele valabilităţii permisului de exploatare va fi excavat un volum totalde nisipuri şi pietrişuri 150 000 mc, din care se poate obţine un volumvalorificabil de 142 500 mc.

Posibilitatea poluării solului prin scurgeri accidentale de produse petroliere Obiectivul nu va fi dotat cu un depozit de carburanţi şi lubrifianţi, alimentarea cu

motorină şi uleiul necesare funcţionării utilajelor din balastieră urmând a seasigura în cadrul unităților autorizate în acest scop;


36

Singurele posibile poluări ale solului cu motorină sau ulei ar putea apărea de laeventualele scurgeri accidentale de la utilaje.

4.3.3 Prognozarea impactuluiImpactul produs asupra solului şi subsolului prin aplicarea tehnologiei deexploatare a nisipurilor şi pietrisurilorImpactul produs asupra subsolului va consta în exploatarea parţială a stratului debalast.În perioada valabilităţii permisului de exploatare vor fi exploatate nisipuri şipietrisuri în volum total de 150 000 mc, din care se poate obţine un volumvalorificabil de 142 500 mc. Acest lucru va conduce la afectarea temporară uneisuprafeţe de 60 158 mp.

Impactul produs asupra solului în cazul poluării accidentale cu produsepetroliereLucrările specifice activităţii obiectivului şi organizarea activităţii nu vor determinapoluarea cu produse petroliere. Dacă acest tip de poluare are loc în modaccidental şi cu scurgeri însemnate de produse petroliere, poate provoca unimpact semnificativ asupra solului şi necesită măsuri imediate de stopare şiremediere a suprafetelor afectate, prin măsuri şi procedee specifice care potneutraliza efectele negative.Considerăm că o poluare semnificativă cu produse petroliere poate să aparădoar în cazul unor situaţii de risc sau în urma unor grave încălcări de disciplină amuncii.

4.3.4 Măsuri de diminuare a impactuluiMăsuri de diminuare a impactului produs asupra solului şi subsoluluidatorat aplicării tehnologiei de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilorImpactul asupra factorului de mediu sol va fi diminuat prin ritmul de rambleiere aexcavaţiilor, ritm care se va păstra până la epuizarea exploatării volumului deagregate.Măsurile care se pot lua pe parcursul exploatării agregatelor în perimetrul deexploatare, pentru limitarea impactului asupra solului şi subsolului sunturmătoarele: executarea lucrărilor miniere strict în perimetrul de exploatare avizat şi

respectarea adâncimii maxime de exploatare de 3,5 m faţă de cota superioarăa depozitului natural de balast;

respectarea geometriei pilierilor pentru drumurile de hotar şi pentruamplasamentele din vecinătate;

transportul materialelor rezultate din exploatare se va face pe traseele şi căilespecial amenajate pentru evitarea afectării de suprafeţe suplimentare de teren;

nivelarea periodică a arealului balastierei pentru evitarea gropilor de împrumut; excavaţiile vor respecta geometria proiectată a balastierei; nu vor fi exploatate rezervele situate în afara perimetrului avizat, delimitat prin

coordonatele STEREO ’70;


37

prin desfăşurarea activităţii de extracţie agregate minerale să nu se producădeteriorări ale lucrărilor hidrotehnice, construcţiilor civile sau industriale, alemalurilor râului Siret sau ale terenurilor în proprietate publică sau privată dinzona de exploatare a cursului de apă.

Măsuri de prevenire pentru evitarea poluării cu produse petroliere alimentarea cu carburanţi a utilajelor se va efectua numai în cadrul unităților

autorizate în acest scop; menţinerea în stare tehnică bună a utilajelor din dotare; instruirea personalului privind luarea de măsuri în eventualitatea unor scurgeri

accidentale de carburant pe sol; personalul balastierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a

mediului.

4.4. ZgomotulÎn perioada de exploatare a perimetrului de extracţie se vor produce zgomotedatorate funcţionării motoarelor utilajelor, încărcării basculantelor şi descărcăriicupei draglinei.

4.4.1 Prognozarea impactuluiIn ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpulextracţiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai redusdecât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferenteamplasamentului. Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB(A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionarenormală. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaţieiîn vigoare – HG nr. 1.756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot înmediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

Deoarece distanţa faţă de aşezările umane din zonă este suficient de mare(peste 3 km), zgomotele produse pe amplasamente nu produc disconfort lanivelul zonelor locuite, iar datorită formelor de relief plane cu deschidere largă, sedisipează cu usurinţă fără a avea un efect negativ asupra populaţiei din regiune.

În ceea ce priveşte biodiversitatea, zgomotul determină un impact nesemnificativlocal şi reversibil asupra speciilor de păsări din zonă. Impactul va fi unul redusdeoarece majoritatea speciilor folosesc pentru hrănire şi cuibărit alte tipuri dehabitate decât plajele de nisip şi pietriş (cap. 4.5.).

4.4.2 Măsuri de diminuare a impactuluiSe va efectua verificarea tehnică a echipamentelor şi optimizarea manevrelortuturor utilajelor de construcţii şi transport în zona de şantier, în scopul diminuăriizgomotului produs, cât şi a noxelor produse de acestea.


38

4.5. Biodiversitatea4.5.1. Date generaleInformatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate deimplementarea proiectuluiAmplasamentul pe care se va implementa proiectul „Exploatare agregateminerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Ionăşeşti VIII, comunaNicoreşti, judeţul Galaţi” este situat în următoarele ariile naturale protejate deinteres comunitar:A. Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului InferiorB. Situl de Importaţă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior.

A. ARIA SPECIALĂ DE PROTECŢIE AVIFAUNISTICĂ ROSPA 0071 LUNCASIRETULUI INFERIOR

Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie SpecialăAvifaunistică –Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prinH.G.971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială avifaunistică caurmare aidentificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în anexa I a DirectiveiConsiliuluiEuropean 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha.

Conform formularului standard Natura 2000, clasele de habitate existente lanivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior sunt: plaje de nisip (2 %); râuri, lacuri (17 %); mlaştini, tubării (4 %); pajişti naturale, stepe (4 %); culturi (teren arabil) ( 36 %); păşuni (7 %); păduri de foioase (22 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:Alcedo atthisArdea purpureaArdeola ralloidesAythya nyrocaChlidonias hybridusChlidonias nigerCiconia ciconiaCircus aeruginosusCygnus cygnusEgretta alba


39

Egretta garzettaGelochelidon niloticaGlareola pratincolaIxobrychus minutusLanius collurioLanius minorLarus minutusNycticorax nycticoraxPelecanus onocrotalusPlatalea leucorodiaRecurvirostra avosettaSterna hirundo

Calitate şi importanţă:Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Ariinaturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca SiretuluiInferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.- Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu aputut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorităsuprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apăfreatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncăjoasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice dingenurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele.- Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul SiretuluiInferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser,Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringaochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidoniashybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalussp.) s.a.

Vulnerabilitate:Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit,vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

B. SITUL DE IMPORTAŢĂ COMUNITARĂ 0162 LUNCA SIRETULUI INFERIORPerimetrul de exploatare este amplasat în Situl de Importaţă Comunitară 0162LuncaSiretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fostdeclarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7habitate de interes comunitar şi a 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate înanexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Suprafaţa sitului este de e 25.081 ha.


40

Conform formularului standard Natura 2000, clasele de habitate existente lanivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior sunt: plaje de nisip (4 %); râuri, lacuri (25 %); mlaştini, tubării (5 %); pajişti naturale, stepe (5 %); culturi (teren arabil) ( 8 %); păşuni (8 %); păduri de foioase (34 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %).

Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește: Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din

Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion Pajiști aluviale din Cnidion dubii Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention Zvoaie cu Salix alba și Populus alba Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae).

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Lutra lutra Spermophilus citellus

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE: Emys orbicularis Triturus cristatus Bombina bombina

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Aspius aspius Cobitis taenia Gobio kessleri Gobio albipinnatus Gymnocephalus schraetzer Misgurnus fossilis Pelecus cultratus Rhodeus sericeus amarus Sabanejewia aurata Zingel streber


41

Zingel zingel

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE:

Lucanus cervus Vertigo angustior

Calitate şi importanţă:Sit important pentru speciile de pești reofili, reprezentând o porțiune de râu relativpuțin afectată de activități antropice.

Vulnerabilitate:Fenomenul de uscare a arboretelor de vârsta mare este prezent din ce în ce maifrecvent, ca urmare a scăderii nivelului apelor freatice din albia majora.Apropierea localităților, accesibilitatea ușoară a pădurilor pe întreg perimetrul,nevoia de lemn de foc care genereaza tăieri ilegale, extinderea și promovareaarboretelor de salcâm, plopi euro americani și alte specii forestiere alohtone,pășunatul în padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiuniiantropice. Extinderea domeniului construibil al localităților limitrofe sitului în zonade luncă, diversificarea proprietății asupra terenurilor din sit, etc., constituie alteelemente de vulnerabilitate a sitului.

Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediatavecinătate a proiectului, menționate în formularul standard al ariei naturaleprotejate de interes comunitar

A. Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca SiretuluiInferior

Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEEdesemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – LuncaSiretului Inferior şi impactul estimat urmare realizării proiectului:

Alcedo atthis – pescăraş albastruÎn regiunile temperate populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şicurgere lentă şi lacurile a căror maluri au vegetaţie abundentă. În timpul ierniipreferă ţărmurile mai deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele de prundiş.Cuibul este săpat în maluri şi se află în fundul unor galerii pe care păsările şi lesapă singure. Cuibăreşte din aprilie până în iunie.Relevanta sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D” ceea ce semnificăfaptul că densitatea populaţiei care cuibăreşte în cadrul sitului este redusă faţăde media la nivel naţional - „D”.


42

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiSpecia Alcedo athis este în principal afectată de lucrările hidrotehnice careconduc la modificarea malurilor şi îndeosebi la îndepărtarea vegetaţiei naturale.Activitatea de extracţie a S.C. EXPOSTAR GROUP S.R.L. este amplasată pemalul stâng al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţieabundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei, amplasamentul propus nu reprezintăun habitat propice acestei specii.Luând în considerare aceste aspecte, considerăm că nu va fi influenţatăabundenţa şi distribuţia populaţiilor speciei la nivelul sitului.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Ardea purpurea – stârc purpuriu, stârc roşuÎn România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul decomună în bălţile interioare, mlaştini, bălţile cu întinderi mari de stuf şi în DeltaDunării. Soseşte la noi în ţară la începutul lunii martie şi pleacă în septembrie(adulţii) şi octombrie puii.Locurile unde îşi instalează cuiburile sunt formate de pâlcuri de sălcii pitice,precum şi din stufărişurile vechi culcate, mai mult sau mai puţin inundate, rămaseîn masa stufului crescut.Relevanta sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă maipuţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAsa cum am precizat, stârcul roşu preferă zonele mlăştinoase şi bălţile cuîntinderi mari de stufăriş, zone ce nu sunt prezente în perimetrul evaluat.Perimetrul de exploatare al balastierei din albia minoră a râului Siret se află într-ozonă cu importante rezerve de pietriş şi nisip care nu favorizează creştereastufului. De aceea, considerăm că activitatea de extracţie a nisipurilor şipietrişurilor din perimetrul Ionăşeşti VIII nu va influenţa abundenţa şi distribuţiaspeciei deoarece în zonă nu sunt prezente tipurile de habitate specifice stârculuiroşu.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Ardeola ralloides - stârc galbenÎn România este oaspete de vară, din aprilie până în noiembrie, destul defrecvent în Delta Dunării şi în bălţile mai mari din interiorul ţării - preferă regiunilemlăştinoase, deltele, lagunele şi bălţile.Cuibărește în cuiburi făcute pe platforme de stuf.Relevanta sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă maipuţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiStârcul galben preferă zonele mlăştinoase, stufărişurile, habitate care îi oferăadăpost faţă de speciile prădătoare. Perimetrul de exploatare este amplasat în


43

albia minoră a râului Siret pe malul stâng, într-o regiune care nu prezintăvegetaţie, deci nu constituie un habitat preferat de această specie.Activitatea balastierei, cea de exploatare a resurselor minerale, nu va influenţaabundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă, deoarece nu afectează habitatelepreferate de aceasta specie, nici pentru cuibărit şi nici pentru hrană.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Aythya nyroca – raţa roşieSosesc la noi în ţară la începutul lunii martie şi pleacă în luna noiembrie. Rar seabat de la acest interval. Preferă în primul rând Delta Dunării şi bălţile Dunării,dar şi restul ţării, fiind una dintre cele mai frecvente raţe la noi în ţară.Cuiburile şi le fac în scorburi, iar în lipsa acestora, în stuf sau pe plaur. Pontaeste depusă în lunile mai-iunie.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C” fiindestimată la 20-25 perechi cuibăritoare şi 100 – 150 indivizi în pasaj.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiRaţa roşie este una dintre speciile iubitoare a habitatelor cu bălţi şi lacuri deacumulare cu întinderi de stufăriş. Pe amplasamentul de exploatare aagregatelor minerale de râu, cât şi în vecinătatea acestuia nu au fost identificateastfel de habitate care ar favoriza apariţia speciei, deci activitatea care faceobiectul evaluării nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei la nivelul situluiLunca Siretului Inferior.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Chlidonias hybridus – chirighiţă cu obraji albiÎn România este o specie oaspete de vară; numeroasă şi larg răpândită mai alesîn Câmpia Română şi Delta Dunării.Cuibăreşte pe vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri. Specie insectivorăcare preferă ecosistemele smârcurilor şi ale pajiştilor umede.Relevanţa sitului pentru specieMonitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 80-100 perechicuibăritoare şi 380 – 450 indivizi în pasaj, raportat la o suprafaţă de 38.496 ha;este notată cu “C”.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAvând în vedere că specia preferă mlaştinile apelor curgătoare și cuibărește pevegetaţia emergentă din apă sau pe plauri, se apreciază că exploatareaagregatelor pe amplasamentul analizat, nu va afecta abundența acestei specii înAria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.Cu toate acestea, zgomotul produs de utilaje va avea un impact negativnesemnificativ, local asupra acestei specii.Specia a identificată în zbor peste perimetrul studiat (1 exemplar), fără a se opripentru popas sau hrănire.


44

Chlidonias niger – chirighiţă neagrăSpecie oaspete de vară, frecventă și larg răspândită în estul țării, sporadică înrest. Cuibăreşte în colonii, pe ape puțin adânci cu vegetație plutitoare.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă demedia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAvând în vedere faptul că specia cuibăreşte pe ape puțin cu vegetație plutitoare,se apreciază că exploatarea agregatelor pe amplasamentul analizat, nu va afectaabundența acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0071Lunca Siretului Inferior.Cu toate acestea, zgomotul produs de utilaje va avea un impact negativnesemnificativ, local asupra acestei specii.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Ciconia ciconia – barza albăBiotopul preferat îl constituie zonele urbane liniştite, dar şi pădurile rare, cu arboribătrâni şi izolaţi, în imediata apropiere a Dunării.Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri,claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiascăcuibul pe stâlpi de joasă tensiune.Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în starecât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşuni şi zone umede.Relevanţa sitului pentru specieMonitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 300-500 deindivizi în pasaj în toată aria SPA-ului „Lunca Siretului Inferior”, prezentând astfelo densitate redusă faţă de media la nivel naţional - „D”.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că barza albă este una din speciile care îndrăgeste habitateleantropizate, activitatea de exploatare a agregatelor nu generează un impactsemnificativ asupra speciilor aflate în pasaj, deci nu diminuează distribuţia şiabundenţa populaţiei de barză albă la nivelul SPA-ului Lunca Siretului Inferior.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Circus aeruginosus – erete de stufEste o specie larg răspândită, în stufărişuri, iar de pe câmpii şi terenuri agricoleîşi procură hrana, mai comun fiind în Delta Dunării.Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonelemlăştinoase.Relevanţa sitului pentru specieLa nivelul sitului cuibăreşte o populaţie de erete de stuf cu o densitate carereprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional - „C”.


45

Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 6-12 perechicuibăritoare.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAmplasamentul nu prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii datoritălipsei zonelor bogate în stufărişuri. De asemenea fiind un prădător, acoperăsuprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperite cuvegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea propusă, de extracţie aagregatelor minerale, nu determină un impact negativ asupra arealului de hrănireşi cuibărire al speciei, deoarece depozitele aluvionare care prezintă intereseconomic, nu prezintă interes pentru eretele de stuf.Transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează suprafeţe cuvegetaţie ierboasă – zone din care specia îşi procură hrana – poate generaimpact negativ nesemnificativ asupra speciei.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Cygnus cygnus – lebăda de iarnăDesi cuibărea în extremitatea nordică a Europei şi în Siberia, în tundră, pe lacurişi mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonelesudice, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. ÎnRomânia vine adesea în cârduri numeroase să ierneze mai ales în ţinuturile dinDelta Dunării şi zona Complexului Lagunar Razem-Sinoe. Primăvara se întoarcespre locurile nordice pentru cuibărit.Relevanta sitului pentru specieMonitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 4-10 indivizi laiernat, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior” -„C”.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiSpecia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie palustră densăşi mlăştinoase Activitatea de extracţie va fi amplasată pe malul stâng al Siretuluiîntr-o zonă situată la nivelul terasei joase, suprafaţă care nu prezintă copertă desol continuă şi nici vegetaţie. Zonele adiacente nu prezintă vegetaţie abundentă.Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei, amplasamentulbalastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. De asemenea, lebădade iarnă este oaspete de iarnă în România, perioadă în care exploatările deagregate de râu sunt sistate datorită temperaturilor joase.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Egretta alba – egreta albăEste o pasăre migratoare, la noi în ţară sosind în luna martie şi plecând în lunaoctombrie; preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneoriapare şi în bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile desălcii pitice.


46

Îşi instalează cuibul în pâlcurile de sălcii pitice (zălogi) împreună cu alte specii depasări (cormoranul mic, stârcul galben, egreta mică, stârcul de noapte,ţigănuşul), formând colonii mixte, precum şi în stufărişurile vechi culcate, maimult sau mai puţin inundate, rămase în masa stufului proaspăt crescut.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 15-30 perechicuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiEgreta albă iubeşte habitatele cu întinderi importante cu stufărişuri, cu precăderede-a lungul malurilor cu vegetaţie din apropierea apei, în special zonelemlăştinoase. Activitatea desfăşurată de balastieră nu va influenţa statutul deconservare şi răspândirea acestei specii în zonă.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Egretta garzetta – egreta micăSpecia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iuliecu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici.În Româia este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplarepot rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate.În prezent, specia s-a înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei decătre om pentru penele ei ornamentale.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 20-45 perechicuibăritoare şi 80-180 indivizi în pasaj.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDeoarece suprafeţele din apropierea amplasamentului nu prezintă habitatefrecventate de această specie considerăm că activitatea de extragere aagregatelor minerale din albia minoră a râului nu va influenţa răspândirea acesteispecii în regiune, în general, şi la nivelul sitului „Lunca Siretului Inferior” înspecial.Specia a identificată în zbor peste perimetrul studiat (2 exemplare), fără a se opripentru popas sau hrănire.

Gelochelidon nilotica - pescăriţă râzătoareAceasta specie cuibăreşte în colonii mari pe lacuri, mlaştini şi coaste. La noi inţară este oaspete de vara şi cuibăreşte îndeosebi în zona Razlem-Sinoe.


47

Vânează mai ales deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hranaconstă în mare parte din insecte, dar şi din broaste şi reptile sau rozătoare mici.Relevanţa sitului pentru specieMonitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificaţi 5-10 indivizi înpasaj. Situaţia populaţiilor de pescăriţă râzătoare este notată cu “C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate carereprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAvând în vedere că această specie nu a fost observată decât în pasaj la nivelulîntregului sit, perimetrul analizat situându-se pe culoarul de migraţie al păsărilor(est-carpatic), considerăm că activitatea de exploatare a agregatelor minerale nuva influenţa statutul de conservare al speciei şi nu va influenţa distribuţia specieila nivel regional.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat pe duratamonitorizărilor pentru Studiul de evaluare adecvată.

Glareola pratincola – ciovlică ruginieCuibăreşte în sud estul Europei, în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroiuscat de soare, bălegar uscat de bivoli) din ţinuturi întinse, mlăştinoase. Sehrăneşte cu insecte pe care le prinde din zbor.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificaţi 10-14 indivizi înpasaj.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAvând în vedere că această specie nu a fot observată decât în pasaj la nivelulîntregului sit, perimetrul analizat situându-se pe culoarul de migraţie al păsărilor(est-carpatic), considerăm că activitatea de exploatare a agregatelor minerale nuva influenţa statutul de conservare al speciei şi nu va influenţa distribuţia specieila nivel regional. Impactulfuncţionării balastierei va fi negativ nesemnificativ, deoarece specia utilizeazăocazionalplajele de prundiş.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat pe duratamonitorizărilor pentru Studiul de evaluare adecvată.

Ixobrychus minutus – stârc piticPreferă zonele mlăştinoase, lacurile din apropierea fluviilor, acoperite cuvegetaţie palustră bogată şi tufe de sălcii joase, ducând o viaţa ascunsă întrestie. Intră pe teritoriul ţării noastre în luna aprilie şi părăseşte ţara în luna


48

octombrie, puţine perechi clocesc pe cursul Dunării, majoritatea cuibărind înDelta Dunării.Cuibul îl construieşte pe trestia veche căzută la pământ sau pe sol cu vegetaţiebogată, uneori pe ramuri la 40-50 cm înălţime, fapt ce a determinat reducereaefectivelor datorită incendierii stufului vechi.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificate 10-15 perechicuibăritoare.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAceastă specie populează în principal zone cu vegetaţie palustră densă şimlăştinoase. Datorită faptului că în perimetrul analizat nu au fost identificateastfel de habitate frecventate de stârcul pitic, putem considera că activitatea deextracţie a agregatelor minerale nu perturbă perioadele de cuibărit ale stârcului.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Lanius collurio - sfrâncioc roşiaticIntră la noi în ţară în luna aprilie şi migrează în zonele cu climă caldă în lunaoctombrie. Este prezentă pe tot parcursul Dunării româneşti, în Delta Dunării şiComplexul Lagunar Razim-Sinoe. Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuriagricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şiterenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituie habitatul ideal pentrusfrânciocul roşiatic.Relevanta sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “D” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul coridorului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă demedia la nivel naţional (nesemnificativă).Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificate 15-25 perechicuibăritoare.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că specia preferă terenurile agricole, tufişurile şi poienile, iarperimetrul analizat ce face obiectul evaluării privind impactul asupra mediului,este constituit din nisip şi pietriş, putem afirma că activitatea de exploatareagregate minerale nu va afecta ciclul de reproducere al speciei şi nu va influenţasemnificativ statutul de conservare al acesteia.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.


49

Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagrăPasarea intră la noi în ţară în luna mai şi părăseşte teritoriul în luna septembrie.Cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri, de multe ori pe terenuriagricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori.Uneori cuibăreşte în arborii de pe marginea soşelelor. Preferă terenurile agricoleînconjurate de vegetaţie natură şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri.Relevanţa sitului pentru specieMonitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificate 20-35 perechicuibăritoare. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “D” ceeace semnifică faptul că la nivelul coridorului cuibăreşte o populaţie cu densitateredusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă).Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că specia preferă terenurile agricole, tufişurile şi poienile, iarperimetrul analizat ce face obiectul evaluării privind impactul asupra mediului,este constituit din nisip şi pietriş, putem afirma că activitatea de exploatareagregate minerale nu va afecta ciclul de reproducere al speciei şi nu va influenţasemnificativ statutul de conservare al acesteia.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Larus minutus – pescăruş micPasarea intră la noi în ţară în luna aprilie şi pleacă în octombrie preferând lacurileliniştite, mai ales cele salmastre sau sărate. Cloceşte izolat pe DunăreaInferioară în zona Călăraşi şi mai ales în Complexul Lagunar Razim-Sinoe. Deasemenea, exemplare tinere sunt prezente în Delta Dunării.Relevanta sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “D” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul coridorului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă demedia la nivel naţional (nesemnificativă).Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificaţi 20 - 35 deindivizi în pasaj.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiPescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a lungul albieirâului Siret este accidentală, fiind observată mai ales iarna. Având în vedereetologia speciei şi distribuţia sa la nivel naţional, implementarea proiectului nu vaavea impact asupra distribuţiei şi abundenţei speciei la nivelul ROSPA 0071Lunca Siretului Inferior.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat pe duratamonitorizărilor pentru Studiul de evaluare adecvată.


50

Nycticorax nycticorax – stârc de noapteSe întâlnesc în ţinuturi cu bălţi, stufărişuri şi sălcii.În România este oaspete de vară, din martie până în octombrie, cuibărind înluncile din lungul Dunării şi în Delta Dunării, în colonii cu ţigănuşi, cormoranipitici, egrete mici.Cuibăreşte în colonii simple sau mixte, în sălcii sau stufăriş vechi.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificate 20-30 deperechi cuibăritoare.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că în zona balastierei nu au fost identificate habitate cu bălţi şimlaştini şi având în vedere că specia preferă să cuibărească în stufăriş vechi(neîntâlnit în zona perimetrului analizat), putem afirma că activitatea nu vainfluenţa semnificativ statutul de conservare al speciei şi că nu va perturbapopulaţiile de stârci în perioadele de cuibărire.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Pelecanus onocrotalus – pelican comunÎn Romania este oaspete de vară în lunile martie-noiembrie, trăieşte în colonii peinsulele de plaur din Delta Dunării. Este întâlnit pe bălţile mari, înconjurate cu stufnepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta Dunării.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificaţi 60-75 deindivizi în pasaj.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiÎn situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun este întâlnit în pasaj şi în timpulmigraţiilor de hrănire a păsărilor. Deoarece terasele cu vegetaţie xerotermă de pemalul râului Siret nu reprezintă habitate frecventate de această specie,considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor minerale din perimetru nu vaafecta distribuţia acestei specii în zonă.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat pe duratamonitorizărilor pentru Studiul de evaluare adecvată.


51

Platalea leucorodia – lopătarSpecia este oaspete de vară, specie rară cu răspândire discontinuă pe lângă apepuţin adânci, bălţi întinse şi lacuri cu stufăriş, cuibăreşte în colonii mici şistufărişuri dese, mai rar în copaci sau arbuşti.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiLopătarul preferă habitatele situate în proximitatea cursurilor de apă careprezintă o bogată vegetaţie palustră, cu întinderi importante de stufărişuri dese.Activitatea desfăşurată de balastieră nu va influenţa abundenţa şi distribuţiaspeciei în regiune.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Recurvirostra avosetta – cioc întorsIntră la noi în ţară în luna aprilie şi pleacă în luna septembrie, preferând zonelecu ape mici, bogate în plancton de suprafaţă. În România cloceşte în DeltaDunării, la gurile braţului Sf. Gheorghe, pe insula Sacalin, zona Murighiol,Periteaşca leahova şi Complexul Lagunar Razim-Sinoe.Cuibăreşte în colonii destul de mari în golfurile marine puţin adânci, în lagune şipe lacuri din stepe (mai ales salmastre).Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Monitorizările realizate care au stat la baza întocmirii documentaţiilor necesarepentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedereavifaunistic, au arătat că la nivelul întregului sit au fost identificate 5-12 perechicuibăritoare şi 25-30 de indivizi în pasaj.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiPerimetrul balastierei nu reprezintă habitate îndrăgite de către această specie,astfel putem afirma că exploatarea de agregate minerale din amplasamentulIonăşeşti VIII nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei la nivelul situluiLunca Siretului Inferior.Specia nu a fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Sterna hirundo – chira de baltăÎn România este oaspete de vară care cuibăreşte pe lângă apele curgătoare şistătătoare interioare şi la ţărmul mării, dar mai ales în zona de câmpie. Este opasăre migratoare, intrând în ţară în luna aprilie iar în sezonul rece, înseptembrie-octombrie migrează spre tropice.În ROSPA Lunca Siretului Inferior Recurvirostra avosetta este o specie rarîntâlnită la cuibărit si în pasaj.Relevanta sitului pentru specie


52

În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu “D” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul coridorului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă demedia la nivel naţional (nesemnificativă).Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiSpecia utilizează ocazional plajele de prundiş. Activitatea de extracţie aagregatelor de râu pe amplasamentul Ionăşeşti VIII nu va afecta abundenţaspeciei la nivelul sitului, dar poate avea un impact negativ nesemnificativ șireversibil prin modificări ale distribuţiei, datorită zgomotului produs de utilaje și aprezenței muncitorilor în zonă.Specia a identificată în zbor peste perimetrul studiat (1 exemplar), fără a se opripentru popas sau hrănire.

Ca urmare a observațiilor efectuate în teren, au fost identificate 3 specii deinteres comunitar, ce au stat la baza desemnării acestei arii protejate, respectivChlidonias hybridus, Egretta garzetta, Sterna hirundo. Acestea au fostobservate în zbor peste aria obiectivului de investiție, în căutare de locuriprielnice pentru popas, hrănire și cuibărit.Diversitatea scăzută a speciilor de păsări de interes comunitar în zonaperimetrului Ionăşeni VIII se datorează faptului că suprafaţa propusă spreexploatare, dar şi zonele adiacente sunt lipsite de vegetaţie sau prezintă uncovor vegetal constituit din specii ierboase xeroterme care nu oferă habitatefavorabile pentru hrană sau cuibărit. Totodată, zona este antropizată prinfuncţionarea societăţilor comerciale care exploatează balast, fapt ce contribuie lao diversitate avifaunistică scăzută.

Pe durata evaluărilor în teren efectuate în zona de implementare a proiectului, aufostidentificate şi alte specii care nu sunt citate în formularul standard natura 2000pentru Aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior, după cumurmează:

Ardea cinerea – stârc cenusiu, exemplare singulare în zbor; Buteo buteo – şorecar comun, exemplare singulare în zbor; Galerida cristata – ciocârlan, exemplare singulare în zbor; Hirundo rustica – rândunică, grupuri de păsări în zbor; Larus ridibundus – pescăruşul râzător, exemplare singulare în zbor; Motacilla alba – codobatură albă, exemplare singulare în zbor; Phalacrocorax carbo – cormoran mare, exemplare singulare în zbor; Pica pica – coţofană, exemplare singulare; Sturnus vulgaris – graur, grupuri de păsări Vanellus vanellus – nagâț, exemplare în zbor.


53

B. Situl de Importaţă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior

Tipuri de habitate prezente în sit și speciile de faună enumerate în Anexa II aDirectivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanță comunitară ROSCI0162Lunca Siretului Inferior și relatia acestora cu proiectul:

Tipuri de habitate Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din

Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion Pajiști aluviale din Cnidion dubii Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention Zvoaie cu Salix alba și Populus alba Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae).

În urma investigațiilor în teren, niciunul dintre tipurile de habitatemenționate nu a fost identificat pe perimetrul balastierei și nici în imediatavecinătate a acestuia.

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:Lutra lutra – vidraNu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, trăind pe malurile apelor puținpoluate, în imediata vecinătate a luciului de apă.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă demedia la nivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiSe apreciază că implementarea proiectului propus nu va avea nu va avea unimpact semnificativ asupra răspândirii și abundenței speciei la nivelul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.Specia nu fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Spermophilus citellus – popândăuSpecie tipică zonei de stepă și silvostepă, este întalnită pe ogoare, izlazuri,șanțuri, diguri, marginea drumurilor, nedepășind altitudinea de 300 m.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul standard Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiTerenul cu nisip și pietriș nu constituie habitatul preferat de acestă specie, deaceea nu anticipăm un impact semnificativ asupra răspândirii și abundențeispeciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.


54

Pe suprafața amplasamentului nu au fost observate galerii de popândău, niciexemplare ale acestei specii.

Speciile de mamifere desemnate pentru situl de importanță comunitarăROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost observate în perimetrulbalastierei și nici în imediata vecinătate a acestuia.

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE:Emys orbicularis – ţestoasa de apăTrăiește în ape dulci, lin curgătoare și stătătoare, mai ales iazuri, lacuri cumalurile acoperite de vegetație bogată, zone mlăştinoase.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAvând în vedere faptul că specia populeaza ape dulci, lin curgatoare și stătătoare(iazuri, lacuri), cu malurile acoperite de vegetatie, considerăm că suprafațaamplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii, astfelîncât implementarea proiectului nu va influența abundența și distribuția speciei lanivelul ROSCI 0162.Specia nu fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Triturus cristatus – triton cu creastăSpecie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiApreciem că implementarea proiectului nu va influența abundența și distribuțiaspeciei la nivelul sitului de importanță comunitară, deoarece suprafațaamplasamentului propus (ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră, bazineartificiale - locuri de adăpat, iazuri) nu prezintă habitate favorabile acestei specii.Specia nu fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşieSpecie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare,ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional.


55

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiSuprafața amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile, respectivzone cu băltiri care să asigure viabilitatea generațiilor de Bombina bombina,astfel încât implementarea proiectului nu va influența negativ această specie.Specia nu fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Speciile de amfibieni și reptile desemnate pentru situl de importanțăcomunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost observate înperimetrul balastierei și nici în imediata vecinătate a acestuia.

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:Aspius aspius - avatTrăiește în toate râurile de șes, însă urcă și în zone mai înalte, preferă apelelimpezi și repezi, dar îl întâlnim și în lacurile și bălțile adânci, cu fundul nisipos șipietros.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei urmare a realizării investiției.

Cobitis taenia – zvârlugăZvârluga populează ape stătătoare sau lin curgătoare, cu fund nisipos, argilos,mâlos, mai rar pietros.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Gobio kessleri – porcuşor de nisipTrăieăte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobaruluipână în zona crapului; în unele râuri mici de șes trăiește în zona cleanului.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate apreciabilă faţă de mediala nivel naţional aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei


56

Datorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Gobio albipinnatus – porcușor de șesTrăiește în Dunăre și în cursul inferior al râurilor de șes cu substrat de nisip finsau argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă și curent slab. Evită sectoarelecu apă mai rapidă sau stătătoare și fund mâlos.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Gymnocephalus schraetzer – răspărRăspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăiește în Dunăre și râurilemoderatcurgătoare, pe substrat de nisip, ocazional pe pietriș; ajunge uneori până în zonade coline a râurilor.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Misgurnus fossilis – țiparSpecie dulcicolă, de apă stătătoare sau lent curgătoare, răspândită în bălți pânăîn zona de coline, mai rară în râurile de șes. În râuri se localizează în porțiunilemâloase și în brațele laterale. Preferă substratul mâlos și cu vegetație.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.


57

Pelecus cultratus – sabițăTrăiește în fluvii și râuri de șes, precum și în multe lacuri mari interioare; frecventși în limanurile și lacurile litorale, precum și în părțile îndulcite ale mărilor.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Rhodeus sericeus amarus – boarcă, boarțăTrăiește exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea înrâuri se întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și înplin curent, până aproape de zona montana a râurilor.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Sabanejewia aurata – dunărițăSpecie tipic reolfilă, preferând zonele adânci, cu fund nisipos, pietros sau argilos.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Zingel streber – fusarTrăiește în Dunăre și râurile de deal și șes, exclusiv în locurile cu curent, pe fundde pietriș și nisip.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei


58

Datorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Zingel zingel – pietrarPreferințele ecologice ale pietrarului sunt identice cu cele ale fusarului, cu carecoabitează.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiDatorită faptului că exploatarea de nisip și pietriș se va realiza din terasa maluluistâng al râului Siret, iar lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, nuanticipăm niciun impact asupra populației speciei.

Lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului, așadar nu vor perturbaspeciile de pești desemnate pentru situl de importanță comunitarăROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE:Lucanus cervus – rădașcaColeopterul este întâlnit în pădurile bătrâne de stejar sau gorun, în special subscoarţa arborilor căzuţi sau bătrâni.Relevanţa sitului pentru specieÎn formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnificăfaptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional,aflată într-o stare de conservare bună.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiAvând în vedere că habitatul speciei nu se găsește pe amplasamentul balastiereiși întrucât lucrările propuse nu vor afecta suprafețe care prezintă trunchiuriuscate, apreciem că implementarea proiectului nu va avea niciun impact asupraspeciei.Specia nu fost identificată în zona amplasamentului studiat.

Vertigo angustiorSpecie de gasteropod care trăiește în zonele mlăștinoase sau pe soluri care suntpermanent umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pesuprafețe care prezintă deficit de umiditate.Relevanţa sitului pentru speciePrezența speciei la nivelul ariei naturale protejate este incertă.Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specieiNu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizăriiproiectului analizat. Specia nu fost identificată în zona amplasamentului studiat.


59

Speciile de nevertebrate desemnate pentru situl de importanță comunitarăROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost observate în perimetrulbalastierei.

Date privind populaţiile de specii din zona de implementare a proiectuluiFloraPerimetrul de exploatare se află amplasat în terasa inferioară a râului Siret, într-ozonă antropizată datorită exploatării agregatelor de râu. Suprafaţa balastierei nuprezintă copertă continuă, aceasta regăsindu-se pe suprafeţe reduse; datoritălipsei copertei şi submersiei periodice, pe suprafaţa propusă pentru excavareaagregatelor minerale nu s-a dezvoltat vegetaţie.În urma investigațiilor în teren, niciunul dintre tipurile de habitate de interescomunitar sau habitate care necesită protecţie strictă nu a fost identificat peperimetrul balastierei și nici în imediata vecinătate a acestuia.

Vegetaţia versantului abrupt al malului stâng este alcătuită din specii xerotermeindigene, dintre care, Prunus spinosa şi Rosa canina, precum şi, din speciiaclimatizate în România (Robinia pseudacacia şi Gleditsia triacanthos). La nivelulacestui versant s-au dezvoltat suprafeţe întinse de glădiţă (Gleditsia triacanthos)care asigură fixarea solurilor şi împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţeleocupate de această specie la nivelul versanţilor nu vor fi afectate deimplementarea proiectului.

Activitatea balastierei va avea un impact nesemnificativ asupra vegetației încondițiile respectării tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelorşi autovehiculelor. Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu vaafecta covorul vegetal, deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumurilede exploatare existente, cu o lăţime suficientă.

FaunaNevertebrateFauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar odiversitate taxonomică ridicată: viermi, moluște, iar dintre artropode: arahnide,crustacee, miriapode şi insecte. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel maimare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având odistribuţie relativ uniformă.Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şispecific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente îndeosebi specii deinsecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinândclasei Miriapoda, Crustacea (ordinul Isopoda) şi Insecta (ordinele Coleoptera,Diptera şi Lepidoptera). Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structurăredusă a componenţilor biotici edafici.


60

IhtiofaunaSpeciile de pești frecvent întâlnite în ecosistemul acvatic al Siretului inferior dinzona perimetrului sunt: Alburnus alburnus – Linnaeus, 1758 (obleţ), Carassius auratus gibelio – Bloch,1783 (caras), Perca fluviatilis – Linnaeus,1758 (biban), Leuciscus cephalus – Linnaeus, 1758 (clean).

Speciile mai rar întâlnite sunt: Esox lucius – Linnaeus, 1758 (ştiuca), Rutilus rutilus carpathorossicus – Vladykov,1930 (babuşca), Abramis brama danubii – Pavlov, 1956 (plătica), Chondrostoma nasus – Linnaeus, 1758 (scobar), Silurus glanis – Linnaeus, 1758 (somn), Sander lucioperca – Linnaeus,1758 (şalău), Cyprinus carpio – Linnaeus, 1758 (crap), Scardinius erythrophthalmus – Linnaeus, 1758 (roşioară), Barbus barbus – Linnaeus, 1758 (mreană), Vimba vimba carinata – Pallas, 1811 (morunaş).

Activitatea desfășurată în balastieră nu va avea niciun impact asupra speciilor dinmediul acvatic (atât nevertebrate, cât și vertebrate), deoarece excavaţiile nu vorintersecta mediul lotic al râului Siret.

Amfibiofauna și herpetofaunaPe suprafaţa perimetrului balastietrei nu au fost identificate specii de amfibieni șireptile. În zonele învecinate (luciul apei, zone cu vegetație), au fost identificateurmătoarele specii: Rana esculenta, Lacerta viridis, Natrix natrix.

Rana esculenta (broasca mică de lac)Specie ce poate fi găsită în aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Nueste inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale deconservare.Implementarea proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra specieidatorită modului activ de viață și a mobilității sporite a acesteia. Lacerta viridis (gușter)Specie destul de comună în țara noastră, trăieşte prin luminişurile şi lizierelepădurilor de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale Dunării şi lacurilor.În zona de studiu preferă tufișuri, terenuri cu vegetație spontană. Este o speciede interes comunitar fiind menţionată în anexa 4A a O.U.G. 57/2007.Nu se estimează un impact semnificativ asupra speciei datorită modului activ deviață și a mobilității sporite a acesteia. Natrix natrix (şarpele de casă)Specie comună ce populează locurile din preajma bălţilor, lacurilor, a apelorcurgătoare, păduri, câmpii sau zonele lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă atât


61

acvatică, cât şi terestră. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nunecesită măsuri speciale de conservare.Nu se estimează un impact semnificativ asupra speciei datorită mobilitatățiiacesteia și a capacității de adaptare la noile conditii de mediu.

AvifaunaCa urmare a observațiilor efectuate în teren, au fost identificate 3 specii deinteres comunitar, ce au stat la baza desemnării Ariei Speciale de ProtecţieAvifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, respectiv Chlidoniashybridus, Egretta garzetta, Sterna hirundo. Acestea au fost observate în zborpeste aria obiectivului de investiție, în căutare de locuri prielnice pentru popas,hrănire și cuibărit (punctul 2.2.1.).

Pe durata evaluărilor în teren efectuate în zona de implementare a proiectului, aufost identificate şi alte specii care nu sunt citate în formularul standard natura2000 pentru Aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior, dupăcum urmează: Ardea cinerea (stârc cenușiu)Specia preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse înconjurate de vegetație.Stârcul a fost observat în zbor, deasupra amplasamentului studiat. Datorită lipseivegetației, zona nu constituie habitatul iubit de această specie, de aceea nu seanticipează un impact semnificativ prin implementarea proiectului. Buteo buteo (şorecar comun)Specie prădătoare, comună în păduri, adesea în apropierea terenurilor agricole,mlaştinilor, utilizează areale întinse pentru procurarea hranei. A fost observată înzbor în zona amplasamentului studiat. Se apreciază un impact negativnesemnificativ determinat de circulaţia autovehiculelor pe căile de acces carestrăbat habitate ce pot fi utilizate pentru hrănire de această specie. Galerida cristata (ciocârlan)Specie sedentară, prezentă frecvent de-a lungul drumurilor şi în spaţii deschisedin zonele locuite, de-a lungul digurilor, în vecinătatea silozurilor şi a căilor ferate.A fost identificată în zbor în de implementare a proiectului. Nu anticipăm unimpact semnificativ asupra populaţiei speciei. Hirundo rustica (rândunică)Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale;cuibăreşte în localităţi. Este o pasăre activă, foarte mobilă, nu se impun măsurispeciale de protecţie şi conservare. Au fost observate grupuri de păsări în zbor lajoasă înălţime, în vecinătatea balastierei. Implementarea proiectului nu va afectahabitate utilizate de această specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sauprocurarea hranei. Larus ridibundus (pescăruşul râzător)Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara seadună în stoluri mari pe terenurile agricole, colindând arăturile. Cuibăreşte pelacuri şi mlaştini cu stufăriş, atât continentale cât şi de coastă. Au fost identificateexemplare singulare în zbor peste perimetrul proiectului. Se estimează un impactnegativ nesemnificativ asupra speciei, deoarece Larus ridibundus foloseşte


62

ocazional pentru odihnă zonele cu balast, dar acest biotop este larg răspândit lanivelul luncii Siretul, iar specia având o mobilitate mare va utiliza alte suprafeţesimilare. Motacilla alba (codobatură albă)Oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri,aşezări umane. A fost identificată în zbor peste perimetrul proiectului. Seestimează un impact negativ nesemnificativ asupra speciei, deoarece speciaeste tolerantă faţă de activităţile antropice. Phalacrocorax carbo (cormoran mare)Preferă lacurile şi râurile cu stufărişuri întinse. Au fost identificate exemplaresingulare în zbor peste perimetrul proiectului. Nu se estimează un impact asupraspeciei, deoarece habitatul preferat de aceasta nu este prezent în zonaamplasamentului. Pica pica (coţofană)Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurileîmpădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile,păşunile. A fost identificată în zona amplasamentului. Implementarea proiectuluinu va afecta habitate utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpostsau procurarea hranei și nici nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei înzonă. Sturnus vulgaris (graur)Este răspândit pe tot cuprinsul ţării, mai ales în regiunile joase, cu arboriscorburoşi, în păduri luminoase, cu spaţii largi descoperite în jur, urcând şi pevăile râurilor. Cuibăreşte în scorburi, dar şi în găuri de ziduri, stuful acoperişurilor,stâlpi de beton. Au fost observate stoluri de păsări în zbor peste perimetrulproiectului. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de acestspecie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei și nici nu va afectaabundenţa şi distribuţia speciei în zonă. Vanellus vanellus (nagâț)Oaspete de vară, preferă regiunile joase, deschise, de câmpie, cuibăreştefrecvent în lunci, fâneţe mlăştinoase de pe lângă lacuri, terenuri arabile, bălţi şimlaştini. Au fost observate exemplare de nagâț în zbor peste perimetrulproiectului. Implementarea proiectului va avea un impact negativ nesemnificativasupra speciei datorită zgomotului care se propagă în imediata vecinătate adrumurilor utilizate. Impactul este nesemnificativ deoarece drumurile existentesunt frecvent utilizate şi străbat porţiuni supuse deja presiunii antropice.

MamofaunaÎn zonele adiacente amplasamentului balastierei (în zona luciului apei, zone cuvegetație), au fost identificate următoarele specii de mamifere:

Arvicola terrestris (șobolan de apă)Se întâlnește aproape în toată ţara, pe lângă râuri liniştite şi ape stătătoare, dinzona de şes şi de deal până în Subcarpaţi şi chiar mai sus. Sapă galeriicomplicate în solul afânat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cumultă vegetaţie, ori în lunci, fâneţe, păşuni, livezi. Implementarea proiectului va


63

avea un potențial impact negativ nesemnificativ asupra speciei datorităzgomotului care se propagă în imediata vecinătate a drumurilor utilizate. Vulpes vulpes (vulpe)Specie adaptabilă oricăror condiţii, este întânită în păduri, dar şi în vecinătateasatelor şi oraşelor. Implementarea proiectului va avea un potențial impact negativnesemnificativ asupra speciei datorită zgomotului care se propagă în imediatavecinătate a drumurilor utilizate.

Precizăm că în zona studiata nu s-au inregistrat specii protejate de mamifere.Speciile identificate au înregistrat efective reduse, fiind semnalate prin exemplareizolate în afara perimetrului de exploatare.

Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interescomunitar afectate şi relaţia acestora cu aria naturalӑ protejatӑ de interescomunitar învecinate şi distribuţia acestoraTipurile de habitate și speciile desemnate pentru situl de importanta comunitaraROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.Diversitatea zonei este scăzută, datorită faptului că activitatea de extracţie aagregatelor minerale se va desfăşura într-o zonă antropizată, la nivelul unorhabitate ripariene (plaje de nisip şi balast situate în terasa inferioară) lipsite devegetaţie datorită deselor fenomene de inundare şi depunere de aluviuni.Transportul agregatelor minerale se va efectua pe drumuri tranzitate de utilaje şimijloace de transport în ultimii 30 de ani care străbat zone supuse şi în trecutpresiunii antropice (în special culturi agricole).

În ceea ce privește ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, au fost identificate 3specii de păsări de interes comunitar, ce au stat la baza desemnării ArieiSpeciale de Protecţie Avifaunistică, respectiv Chlidonias hybridus, Egrettagarzetta, Sterna hirundo. Acestea au fost observate în zbor peste ariaobiectivului de investiție, în căutare de locuri prielnice pentru popas, hrănire șicuibărit (punctul 2.2.1.). Se apreciază că implementarea proiectului analizat vaavea punctual un impact negativ nesemnificativ și reversibil asupra celor 3 speciide păsări, ce se va manifesta într-o perioadă redusă de timp – 12 luni (perioadade funcționare a balastierei).

Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitarÎn perimetrul destinat realizării proiectului propus, nu există specii și habitate deinteres comunitar. Astfel, nu este cazul prezentării statutului de conservare aspeciilor și habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat.Cu toate acestea, prezența habitatelor și a speciilor în zonă, obligă la prevedereași respectarea măsurilor de protecție și conservare a lor, zona fiind inclusă înariile protejate cu statut de conservare: situl de importanță comunitarăROSCI0162 Lunca Siretului Inferior și aria de protecție specială avifaunisticăROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.


64

Habitatele prezente în situl ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt încadrate(conform formularului standard Natura 2000) la stadiul de conservare B –conservare bună, cu excepția a două tipuri de habitate notate cu C – conservaremedie, parțial degradată (Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la celemontane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion și Pajiștialuviale din Cnidion dubii).

Speciile de mamifere, amfibieni, reptile, pești și nevertebrate enumerate inanexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE din situl menționat anterior, din punctde vedere al gradului de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importantepentru speciile respective și al posibilitatilor de refacere, se încadreaza la B –conservare bună.

Gradul de conservare a trăsăturilor habitatelor care sunt importante pentruspeciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE dinsitul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, se încadreaza în categoria B –conservare bună, cu excepția a două specii notate cu C – conservare medie(Ardea purpurea și Ardeola ralloides).

Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectateRealizarea proiectului propus nu va afecta semnificativ tipurile de habitate,efectivele și structura niciuneia dintre populațiile vegetale și faunistice identificateîn zona amplasamentului. Acestea sunt suficient de mari și de stabile pentru aasigura menținerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizareainvestiției nepericlitând în vreun fel existența speciilor de floră sau de faună.

Tipurile de habitate și speciile de interes comunitar menționate în ROSCI0162Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinătăți,biodiversitatea din zona proiectului fiind formată, în principal, din specii comuneşi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Așa cum s-a menționat anterior, structura si dinamica populațiilor speciilor depăsări pentru care s-a declarat ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu va fiafectată; impactul asupra celor trei specii de păsări identficate în zbor pesteperimetrul proiectului, va fi nesemnificativ și reversibil, datorită zgomotului carese propagă în imediata vecinătate a drumurilor utilizate.

Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea arieinaturale protejate de interes comunitarRelațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea celor douăarii naturale protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor naturale, fără apericlita sau a limita dezvoltarea comunităților umane incluse in sit. Aceste relațiisunt de interdependență.

Biocenoza ecosistemelor din ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca SiretuluiInferior cuprinde următoarele grupuri de organizare:


65

1. producători – organisme autotrofe capabile să-şi sintetizeze substanţelenecesare vieţii pornind de la elemente minerale, apă şi energia luminoasă(marea majoritate a plantelor). O mică parte dintre organismele autotrofeutilizează energia rezultată din unele procese chimice fiind denumitechemosintetizatoare (unele bacterii).2. consumatori – organisme heterotrofe care nu pot sintetiza direct substanţeleorganiceproprii pornind de la componentele simple abiotice (apă, săruri minerale şienergie). În funcţie de hrana folosită, aceştia se grupează în: fitofage sau consumatori primari - care se hrănesc cu plante; carnivore sau consumatori secundari – care se hrănesc cu alte animale; detritivore sau consumatori micşti – care se hrănesc cu resturi de natură

vegetală şi animală (viermi, unele protozoare, insecte). Tot în categoriaconsumatorilor micşti intră şi animalele omnivore, care consumă atât plante, câtşi animale. Acestea pregătesc acţiunea descompunătoare amicroorganismelor, fragmentând detritusul (resturi vegetale şi animale îndescompunere) în elemente de dimensiuni mici.

descompunătorii sau consumatori terţiari (bacteriile şi ciupercile) - suntorganisme care prin procese de oxidare sau reducere, transformă substanţaorganică moartă pe care o descompun pe cale enzimatică, în compuşianorganici şi organici simplii.

Structura biocenozei din ecosistemele din ROSPA 0071 și ROSCI 0162 LuncaSiretului Inferior este menţinută prin interacţiunile complexe care se stabilescîntre specii diferite (relaţii interspecifice) sau între indivizii aceleaşi specii (relaţiiintraspecifice).

Proiectul propus a se realiza nu va genera fragmentarea de habitate, nu distrugerelațiile structurale sau funcționale din cadrul siturilor și nu va periclita integritateaacestora. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor estemenținut de diversitatea de habitate determinată de o mare varietate stațională.Activitatea prognozată în proiectul analizat – agregate minerale de râu din terasarâului Siret, mal stâng, va afecta nesemnificativ integritatea și stabilitatea celordouă arii protejate.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitarÎn prezent nu există un plan de management pentru ROSCI 0162 și ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, astfel încât nu sunt stabilite obiective specifice deconservare pentru aceste situri Natura 2000.

În aceste condiții, măsurile pentru protecția siturilor de interes comunitar caresunt avute în vedere pentru implementarea planului vor avea ca scopconservarea habitatelor și a speciilor existente in zona.


66

Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interescomunitarHabitatele prezente în situl ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt încadrate(conform formularului standard Natura 2000) la stadiul de conservare B –conservare bună, cu excepția a două tipuri de habitate notate cu C – conservaremedie, parțial degradată (Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la celemontane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion și Pajiștialuviale din Cnidion dubii).Speciile de mamifere, amfibieni, reptile, pești și nevertebrate enumerate in anexaII a Directivei Consiliului 92/43/CEE din situl menționat anterior, din punct devedere al gradului de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importantepentru speciile respective și al posibilitatilor de refacere, se încadreaza la B –conservare bună.

Amenințările asupra sitului sunt: uscarea arboretelor de vârstă înaintată, urmare a scăderii nivelului apelor

freatice din albia majora a raului Siret; apropierea localităților; practicarea tăierilor ilegale de padure; extinderea arboretelor de salcâm, plop euroamerican și alte specii forestiere

alohtone; pășunatul în padure; extinderea construcțiilor în zona de luncă.

Gradul de conservare a trăsăturilor habitatelor care sunt importante pentruspeciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE dinsitul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, se încadreaza în categoria B –conservare bună, cu excepția a două specii notate cu C – conservare medie(Ardea purpurea și Ardeola ralloides).

Activitățilei antropice cu impact negativ asupra ecosistemului sunt: pășunatul; pescuitul; vânătoarea; extragerea de nisip și pietriș; poluarea apei.

Prin implementarea planului se pot deduce două direcții majore în ceea ceprivește evoluția sau schimbarea stării de conservare a sitului și anume: prima rezultă din respectarea condițiilor și măsurilor impuse pentruprotecția speciilor și habitatelor din sit, ceea ce conduce la o evolutie naturală aariei, în care impactul generat de funcționarea balastierei este nesemnificativ; a doua cale de evolutie poate rezulta dintr-un management defectuos alproiectului și nerespectarea prevederilor referitoare la statutul ariilor protejate,ceea ce în timp ar duce la diminuarea abundenței speciilor printr-un impactsemnificativ asupra mediului.


67

A doua cale evolutivă, cea cu impact asupra mediului, ar putea rezulta dinurmătoarele aspecte: nerespectarea condițiilor impuse de către statutul de arie protejată; deversarea necontrolată a deșeurilor atât în faza de construcție cât și în faza

de exploatare; nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului.

În ceea ce privește prima direcție evolutivă, aspectele principale sunt: respectarea condițiilor impuse de către statutul de arie protejată; respectarea măsurilor de reducere a impactului pe termen scurt, mediu și lung

prin mecanisme legislative; respectarea calendarului implementării și monitorizării măsurilor de reducere a

impactului.

Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluția naturală a arieinaturale protejate de interes comunitarCu privire la starea de conservare a habitatelor și a speciilor din ariile protejate,sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şilunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor deinteres pentru speciile de faună are consecinţe şi asupra stării de conservare aacestora.Precizăm că implementarea proiectului, cu respectarea condițiilor și măsurilorimpuse pentru protecția speciilor și habitatelor, nu afectează integritatea celordouă arii protejate, deoarece: nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară; nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară; nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună,

care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar.

Alte aspecte relevante pentru aria naturalӑ protejata de interes comunitarSiturile NATURA 2000, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior și ROSPA0071Lunca Siretului Inferior, sunt administrate de Asociația pentru ConservareaDiversității Biologice Focșani, pe baza Contractului de Custodie încheiat cuMinisterul Mediului și Padurilor (MMP), nr. 0046/23.02.2010, conform OrdinuluiMMDD nr.1533/2008.


68

4.5.2. Prognozarea impactuluiEvaluarea impactuluiImpactul direct și indirect

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacăproiectul propus poate:

- să reducă suprafaţa habitatelorşi/sau numărul exemplarelor speciilordeinteres comunitar

Implementarea proiectului nu reducesuprafața ariei protejate de interescomunitar și nici numărul exemplarelorspeciilor de interes comunitar

- să ducă la fragmentareahabitatelor de interes comunitar

Extragerea agregatelor minerale dinperimetrul Ionășești VIII nu vadetermina fragmentarea habitatelor deimportanţă comunitară din zonă

- să aibă impact negativ asuprafactorilor care determină menţinereastăriifavorabile de conservare a arieinaturaleprotejate de interes comunitar

Proiectul propus nu are impact negativasupra factorilor care menținintegritatea ariei protejate

- să producă modificări aledinamicii

relaţiilor care definesc structura şi/saufuncţia ariei naturale protejate deinterescomunitar

Implementarea proiectului nu producemodificări ale dinamicii relațiilor cedefinesc structura sau funcția arieiprotejate

Identificarea impactuluiTipul deimpact

Indicatori cheie pentruevaluarea semnificaţiei

impactului

Evaluarea impactului

Direct Procentul din suprafaţahabitatuluicare va fi pierdut

- Nu se fragmentează suprafațahabitatelor pentru care a fostdesemnată aria protejată deinteres comunitar.- În zona de implementare aproiectului nu a fost identificatniciun habitat specificat înFormularul Standard de declararea ariei protejate.- 0%

Procentul ce va fi pierdut dinsuprafeţele habitatelor folositepentru necesităţile de hrană,odihnă şi reproducere ale

- Proiectul va ocupa 0,0164% dinsuprafața totală a ROSPA 0071 și0,0239% din suprafața totală aROSCI 0162;


69

speciilor de interes comunitar - Prin implementarea proiectuluinu vor fi pierdute habitate folositepentru necesităţile de hrană,odihnă şi reproducere alespeciilor de interes comunitarcare constituie obiectivele deconservare ale celor două ariinaturale protejate.

Fragmentarea habitatelor deinteres comunitar (exprimată înprocente)

- Extragerea agregatelor mineraledin perimetrul Ionășești VIII nu vadetermina fragmentareahabitatelorde importanţă comunitară dinzonă;- 0%

Durata sau persistenţafragmentării habitatelor deinteres comunitar

- Nu este cazul; implementareaproiectului propus nu vadetermina fragmentareahabitatelor de interescomunitar;

Durata sau persistenţaperturbării speciilor de interescomunitar

- Durata proiectului - 12 luni;- Implementarea proiectului vaavea un efect nesemnificativasupra speciilor de importanțăcomunitară

Amplasamentul proiectului(distanţa faţă de ANPIC)

- Suprafata perimetrului IonășeștiVIII este cuprinsă în ROSCI0162Lunca Siretului Inferior șiROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior

Schimbări în densitateapopulaţiilor

- Prin implementarea proiectuluinu vor avea loc schimbări aledensității populațiilor speciilor deinteres comunitar la nivelulROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior.- Pentru ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior, impactul asupracele 3 specii de păsări de interescomunitar identificate în zbordeasupra amplasamentuluibalastierei, va fi nesemnificativ.Modificările în densitate vor fi micisi limitate la amplasament sivecinătăți, fiind determinate dederanjul provocat de utilaje si de


70

personalul care le deservește.Reducerea număruluiexemplarelor speciilor deinteres comunitar

- Implementarea proiectului nu vaavea ca rezultat reducereanumărului de exemplare alspeciilor de interes comunitar;- 0%

Perioada de timp necesarăpentru refacerea populaţiilorspeciilor afectate deimplementarea proiectului

- Nu este cazul; zona esteantropizată

Perioada de timp necesarăpentru refacerea habitatelorafectate de implementareaproiectelor

- Implementarea proiectului nu vaafecta habitate de interescomunitar; după finalizarealucrărilor, suprafața va fi ocupatăde speciile caracteristice zonei(se estimează 30 zile)

Modificӑri ale dinamicii relațiilorcare definesc structura și/saufuncția ANPIC

- Implementarea proiectului nupresupune modificări legate declimă, vânturi, vegetaţie şi floră,faună şi seismicitate, relief,substratgeologic la nivelul siturilor Natura2000 din zonă

Modificarea altor factori(resursenaturale) care determinămenţinerea stării favorabile deconservare a ANPIC

- Nu există impact direct

Indirect Procentul din suprafaţahabitatuluicare va fi pierdut

- Implementarea proiectului nu vaavea impact indirect asuprahabitatelor importanţă comunitarădin ROSCI 0162 Lunca SiretuluiInferior și ROSPA 0071 LuncaSiretului Inferior;- 0%

Procentul ce va fi pierdut dinsuprafeţele habitatelor folositepentru necesităţile de hrană,odihnă şi reproducere alespeciilor de interes comunitar

- Implementarea planului propusnu va avea niciun impact indirectasupra habitatelor utilizate pentrunecesităţile de hrană, odihnă şireproducere de către speciile deinteres comunitar


- Nu este cazul – habitatele deinteres comunitar nu vor fifragmentate de implementareaproiectului;- 0%


71




- Durata proiectului - 12 luni;-Perturbările locale determinatede prezența utilajelor și amuncitorilor pe suprafațaamplasamentului vor persistapână la sfârșitul perioadei deexploatare. Deranjul va fi minimdeoarece se va produce într-oarie supusă presiunii antropice.




- Proiectul va produce în modindirect, prin prezența utilajelor pesuprafețele ariilor naturaleprotejate, un deranj local pentruspeciile de păsări, manifestat prinmodificări ale distribuției în zonă.

Reducerea număruluiexemplarelor speciilor deinteres comunitar

- Implementarea proiectului nu vaavea impact indirect asupraspeciilor și habitatelor de interescomunitar;- 0%


- După finalizarea lucrărilor,suprafața va fi utilizată de speciiledin zonă


- Implementarea proiectului nu vaafecta habitate de interescomunitar; după finalizarealucrărilor, suprafața va fi ocupatăde speciile caracteristice zonei(se estimează 30 zile)


- Implementarea proiectului nu vaavea impact indirect asupradinamicii relațiilor care definescstructura și/sau funcția ANPIC

Modificarea altor factori(resurse

- Nu există impact indirect


72

naturale) care determinămenţinerea stării favorabile deconservare a ANPIC

Impactul pe termen scurt sau lung



impactului


Pe termenscurt

Procentul din suprafaţahabitatuluicare va fi pierdut

- Nu se fragmentează suprafațahabitatelor pentru care a fostdesemnată aria protejată deinteres comunitar;- 0%


- Prin implementarea proiectuluinu vor fi pierdute habitate folositepentru necesităţile de hrană,odihnă şi reproducere alespeciilor de interes comunitarcare constituie obiectivele deconservare ale celor două ariinaturale protejate.


- Extragerea agregatelor mineraledin perimetrul Ionășești VIII nu vadetermina fragmentareahabitatelorde importanţă comunitară dinzonă;- 0%




- Implementarea proiectului vaavea un efect nesemnificativasupra speciilor de importanțăcomunitară;- Durata proiectului - 12 luni




73


- Prin implementarea proiectuluinu vor avea loc schimbări aledensității populațiilor speciilor deinteres comunitar la nivelulROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior.- Pentru ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior, impactul asupracele 3 specii de păsări de interescomunitar identificate în zbordeasupra amplasamentuluibalastierei, va fi nesemnificativ.Modificările în densitate vor fi micisi limitate la amplasament sivecinătăți, fiind determinate dederanjul provocat de utilaje si depersonalul care le deservește.


- Implementarea proiectului nu vaavea ca rezultat reducereanumărului de exemplare alspeciilor de interes comunitar;- 0%


- Nu este cazul; zona esteantropizată.


- Implementarea proiectului nu vaafecta habitate de interescomunitar. După finalizarealucrărilor, suprafața va fi ocupatăde speciile caracteristice zonei(se estimează 30 zile)




- Nu este cazul

Pe termenlung

Procentul din suprafaţahabitatului

- Implementarea proiectului nu vaavea impact pe termen lung


74

care va fi pierdut asupra habitatelor importanţăcomunitară din ROSCI 0162Lunca Siretului Inferior și ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior;- 0%


- Implementarea planului propusnu va avea impact pe termen lungasupra habitatelor utilizate pentrunecesităţile de hrană, odihnă şireproducere de către speciile deinteres comunitar


- Nu este cazul – habitatele deinteres comunitar nu vor fifragmentate de implementareaproiectului;- 0%




- După finalizarea proiectului, petermen lung, nu va exista niciunimpact asupra speciilor deimportanţă comunitară dinROSCI0162 si ROSPA0071Lunca Siretului Inferior.




- Lucrările propuse în cadrulproiectului nu vor determina, petermen lung, modificări aledensităţii populaţiilor speciilor deinteres comunitar


- Implementarea proiectului nu vadetermina, pe termen lung,modificări densităţii populaţiilorspeciilor de interes comunitar;- 0%


- Nu este cazul


75


- Nu este cazul




- Nu au loc modificări pe termenlung ale resurselor naturale caredetermină menţinerea stăriifavorabile de conservare a arieinaturale protejate

Impactul ȋn faza de construcțieLucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul lazăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării alimitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şitransport.Accesul spre perimetrul Ionășești se realizează din DC 69 la Barajul Călimăneşti.La nivelul perimetrului se va amenaja un pat de înaintare a utilajelor către primafâşie care va fi exploată.

Speciile de fauna (nevertebrate, vertebrate) din zonă ce pot fi perturbate delucrările minore pentru pregătirea exploatării se vor deplasa în zonele învecinateobiectivului. Acest impact este temporar, deoarece o dată cu încetareaactivităţilor de şantier, biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra înparametrii normali de existenţă.

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de peperimetrul proiectului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va finesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactuluise vor aplica masuri de reducere a acestuia.

Impactul ȋn faza de operareZgomotul produs de utilajele în funcțiune, precum și prezența personalului care ledeservește vor perturba local fauna din zonă. Nu se preconizează un impactsemnificativ asupra biodiversității, deoarece speciile de faună se vor retrage înzonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă.După încheierea fazei de execuţie, fauna locală din zonele învecinate va reintraîn ritmul normal de vieţuire.


76

Impactul ȋn faza de ȋnchidereNu sunt necesare lucrări de închidere deoarece excavaţia rezultată, cuadâncimea de 3,5 m faţă de cota actuală a terenului, va fi umplută cu apă odatăcu deschiderea ecluzelor barajului de la Cosmeşti. Întrucât nu vor fi necesarelucrari de dezafectare, nu se va semnala impact negativ în această etapă.

Impactul rezidual



impactului


Rezidual Procentul din suprafaţahabitatuluicare va fi pierdut

- Nu se fragmentează suprafațahabitatelor pentru care a fostdesemnată aria protejată deinteres comunitar.- În zona de implementare aproiectului nu a fost identificatniciun habitat specificat înFormularul Standard dedeclarare ariei protejate.- 0%


- Nu există impact rezidual caresă exprime procentul de habitatefolosite de speciile de importanţăcomunitară pierdut definitiv prinimplementarea proiectului


- Extragerea agregatelorminerale din perimetrul IonășeștiVIII nu va determinafragmentarea habitatelorde importanţă comunitară dinzonă;- 0%




- Implementarea proiectului vaavea un efect nesemnificativasupra speciilor de importanțăcomunitar. Prin implementareamăsurilor de reducere aimpactului propuse prin prezentulstudiu, scade impactul asupra


77

speciilor de interes comunitar;- 12 luni




Proiectul va produce, în modindirect, prin prezența utilajelorpe suprafețele sitului modificăriale distribuției populațiilorspeciilor.


- Implementarea proiectului nu vaavea un impact rezidual asupraspeciilor care constituieobiectivele de conservare a ariilornaturale protejate;- 0%


- Numărul exemplarelor speciilorde interes comunitar nu se vareduce la nivelul sitului, astfelîncât nu este necesară estimareaunei perioade de timp pentrurefacerea populaţiilor


- După finalizarea lucrărilor,suprafața va fi ocupată despeciile caracteristice zonei (seestimează 30 zile)




- Nu există impact rezidual

Impactul cumulativPentru a evalua efectul cumulativ al activităţii de exploatare a agregatelor dinalbia Siretului se cuantifică impactul global prognozat pentru balastiera Ionășești


78

VIII şi celelalte patru balastiere care exploatează în vecinătatea amplasamentuluianalizat, după cum urmează: S.C. DICARO CONSTRUCT S.R.L. perimetrul Ionăşeşti 2; S.C. REDOXIM S.R.L. perimetrul Ionăşeşti 3; S.C. NELU GĂLBENUŞ IMPORT EXPORT S.R.L. perimetrul Mălureni 3; S.C. ONLUXAL S.R.L. perimetrul Ionăşeşti 1

De-a lungul malului stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului propus,celelalte activităţi similare se desfăşoară pe suprafeţe care nu prezintă copertăde sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei periodicea suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrului propus de către S.C.EXPOSTAR GROUP S.R.L. cât şi a celor aflate în zonă, exploatate de altesocietăţi comerciale nu reduc suprafeţele ocupate de habitatele de importanţăcomunitară pentru care au fost declarate Aria Specială de Protecţie AvifaunisticăROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” şi Situl de importanță comunitară ROSCI0162 „Lunca Siretului Inferior”.

Efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de exploatările debalast:

funcţionarea utilajelor; prezenţa oamenilor în zonă; transportul agregatelor minerale.

Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determinăzgomot care poate afecta fauna prezentă în zonă. Cele mai sensibile specii lazgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece aceste suneteinterferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediulsunetelor şi în acest mod este afectat indirect comportamentul de teritorialitate şirata împerecherii.Numeroase studii au confirmat densitatea redusă a populaţiilor de păsări dinzonele cu trafic intens. Cu toate acestea, particularităţile terenului analizatprecum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagareazgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona străbătută de drumulde exploatare este deschisă astfel încât sunetul se propagă în toate direcţiile fărăa fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disiparerapidă a zgomotului.

Prezenţa muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări dinzona implementării proiectelor (o distanţă de cca 10 km de-a lungul malului stângal râului Siret), deoarece majoritatea speciilor identificate la nivelul teraselorfolosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci situați de-a lungul drumurilorsau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obiceisunt acomodate cu traficul de pe drum. Deoarece pe suprafaţa amplasamentuluisau în vecinătatea acestuia nu există locuri pentru cuibărit, zgomotele produsepe amplasament nu vor perturba speciile de păsări cuibăritoare în regiune.


79

Transportul agregatelor minerale se va efectua pe drumurile de exploatare dinzonă. Acestea sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare agricolă, precum șide locuitorii comunei. Suprafeţele adiacente acestor drumuri au fost supusepresiunii antropice în ultimii 50 de ani, iar în prezent, adăpostesc un număr redusde specii adaptate la aceste condiţii.

Evaluarea semnificației impactuluiProcentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

În zona de implementare a proiectului nu a fost identificat niciun habitat specificatîn Formularul Standard de declarare a ariei protejate. Nu se fragmenteazăsuprafața habitatelor pentru care a fost desemnată aria protejată de interescomunitar.

Zona în care va fi implementat proiectul nu are copertă, astfel încât peamplasament nu s-au dezvoltat asociaţii vegetale. Deoarece aceste habitate nu seregăsesc în formularele standard Natura 2000 pentru desemnarea ariilor deprotecţie nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu alstatutului de conservare. Transportul agregatelor minerale se va face pe căi deacces existente, utilizate către locuitorii din zonă şi turiştii care practică pescuitulsportiv.

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentrunecesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interescomunitar

Proiectul va ocupa 0,0164% din suprafața totală a ROSPA 0071. Speciile defaună de interes comunitar identificate în zona amplasamentului (Chlidoniashybridus, Egretta garzetta, Sterna hirundo) au fost observate doar în zbor,tranzitând perimetrul balastierei fără a se opri pentru hrănire, odihnă șireproducere. Suprafețele învecinate proiectului sunt suficiente pentru acompensa necesitățile legate de activitățile vitale ale speciilor, cum sunt:procurarea hranei, găsirea locurilor de odihnă și înnoptat, a habitatelor prielnicepentru reproducere.

Proiectul va ocupa 0,0239% din suprafața totală a ROSCI 0162. Implementareaproiectului nu va determina pierderea de suprafeţe utilizate pentru necesităţile dehrană, odihnă şi reproducere de către speciile menţionate în formularul standardNatura 2000 pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitarPrin realizarea obiectivului de investiții nu va avea loc fragmentarea nici unuihabitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalathabitate de interes comunitar desemnate pentru ariile protejate din LuncaSiretului Inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior).Se vor menține zonele de conservare a habitatelor și zonele de deplasare pentruspeciile de faună specifice perimetrului proiectului și a vecinătăților. Astfel, nu se


80

vor produce fragmentări ale habitatelor în fazele de execuție și operare. Nu vorapărea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.

Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitarPe amplasamentul balastierei și nici în vecinătatea acestuia nu s-au identificathabitate de interes comunitar, așadar nu poate fi pusă problema fragmentării șiimplicit nici a duratei sau a persistenței fragmentării acestora.

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitarPerturbarea speciilor de faună se va menține pe perioada de execuție și operarea proiectului; durata și persistența perturbării acestora va fi redusӑ, atat în fazade execuție, cât și de operare. Impactul se va manifesta prin migrarea parțiala aunor exemplare din speciile de faună în zonele învecinate, altele se vor adapta lacondițiile de stres, menținându-se în aria de execuție a proiectului. Perturbareaacestora va fi minimă, temporară, doar pe durata execuției și operării proiectuluipropus.

Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafață)Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor protejatedesemnate pentru lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior șiROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) este menținut de diversitatea de habitatedeterminată de o mare varietate staționala.În densitatea populațiilor din zona amplasamentului proiectului propus și înimediata vecinătate a acestuia, vor fi modificări neînsemnate, datorate deplasăriiindivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat, cu condiții demediu similare, favorabile supraviețuirii și perpetuării speciilor.

Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate deimplementarea planului

Pe amplasamentul balastierei sau în vecinătatea acestuia nu au identificatetipurile de habitate, sau speciile de floră și faună de importanță comunitarădesemnate pentru siturile Natura 2000 din lunca Siretului inferior. Speciile defloră de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă. Speciilede păsări observate în zona balastierei, în majoritate, au fost reprezentate prinspecii comune, ce tranzitau zona studiată fără a staționa pentru hrănire, odihnă șireproducere. Habitatele și speciile menționate nu vor fi afectate semnificativ deimplementarea proiectului, nefiind pusă problema unei scari de timp in ceea cepriveste înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului.

Identicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resurselede apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificareafunctiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Prin implementarea planului nu se generează poluanți care pot determinamodificări legate de resursele de apă sau alte resurse naturale și nu necesităstabilirea indicatorilor chimici – cheie.


81

4.5.3. Măsuri de diminuare a impactuluiLuând în considerare specificul activităţii şi caracterul temporar al balastierei,coroborate cu aspectul zonei şi faptul că exploatarea de agregate minerale dinperimetrul Ionășești VIII nu afectează habitate de interes comunitar şi are unimpact nesemnificativ asupra speciilor de interes comunitar, măsurile dereducere a impactului sunt de natură operaţională şi vor fi prezentate în cele ceurmează.

Măsuri de reducere a impactului în faza de execuțieMăsuri generale

desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; verificarea tehnică a echipamentelor şi optimizarea manevrelor tuturor

utilajelor în zona de şantier în scopul diminuării zgomotului produs, cât şi anoxelor produse de acestea;

umectarea drumului de acces la balastieră, astfel încât să se reducă laminim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă;

gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă adeşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminareafinală a deşeurilor cu firme autorizate.

Ecosistem acvaticMăsurile de protecție a mediului lotic și a speciilor de interes conservativdependente de acesta, constau în:

interzicerea oricărei activități de deschidere/pregătire a lucrărilor în albiarâului Siret – lucrările se vor desfășura numai la nivelul terasei inferioare;

menținerea cursurilor de apă existente; păstrarea vegetației ripariene de-a lungul malurilor; interzicerea oricărei forme de recoltare a exemplarelor aflate în mediul lor

natural; păstrarea habitatelor speciilor de pești și a locurilor de depunere a icrelor; interzicerea depozitării deșeurilor de orice tip în albia minora a luncii râului

Siret; evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice.

Totodată conform legislației în vigoare, pentru speciile de importanță comunitară,sunt interzise:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare aexemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile cicluluilor biologic;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, decreştere şi de migraţie;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care este interzisă capturarea;


82

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializăriiacestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenitede la speciile protejate.

Floră terestrăSe interzice:

orice formă de recoltare a exemplarelor aflate în mediul lor natural; depozitarea deșeurilor în albia minoră și majoră a luncii râului Siret; depozitarea deșeurilor în ecosistemele naturale din apropierea

perimetrului.

Faună terestră (nevertebrate, amfibieni și reptile, păsări, mamifere)Se interzice:


deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau aouălor din natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenitede la acestea, uşor de identificat;

inspectarea amplasamentelor pentru depistarea exemplarelor ajunseaccidental pe suprafeţele ocupate propuse prin proiect şi transferulindivizilor identificaţi în habitate favorabile din vecinătate în scopul evităriimortalităţii acestora datorită manevrării utilajelor (amfibieni și reptile).

PERIOADA: pe durata fazei de execuție

Măsuri de reducere a impactului în faza de operareMăsuri generale

desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; folosirea utilajelor performante şi efectuarea periodică a reviziilor acestora

în ateliere specializate; în perioadele secetoase, umectarea drumului de acces la balastieră, astfel

încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru a

menţine umiditatea rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor înatmosferă;


83

deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ saubalastate cu viteze de maxim 30 km/h;

evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cumateriale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3m/s;



interzicerea exploatării agregatelor minerale de râu din albia râului Siret -activitatea se va desfășura strict la nivelul terasei inferioare, perimetrulIonășești VIII;



Siret; managementul corespunzător al deșeurilor, surselor de poluanți, emisiilor,

apelor uzate și reziduale, astfel încât acestea să nu fie deversate în râu; evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice.




deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care este interzisă capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenitede la speciile protejate.


orice formă de recoltare a exemplarelor aflate în mediul lor natural; depozitarea deșeurilor în albia minoră și majoră a luncii râului Siret;


84

depozitarea deșeurilor în ecosistemele naturale din apropiereaperimetrului.









PERIOADA: pe toată durata fazei de operare

Măsuri de reducere a impactului în faza de dezafectare la finalizarea proiectului se va monitoriza eliberarea zonei de utilajele şi

echipamentele utilizate, precum şi eliminarea adecvată a oricărui tip dedeşeu produs pe perioada exploatării.

PERIOADA: pe durata fazei de dezafectare

PERSOANA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DEREDUCERE A IMPACTULUI: administratorul S.C. EXPOSTAR GROUP S.R.L.,dl. Haras Viorel


85

4.6. PeisajulPeisajul aferent amplasamentului este specific exploatărilor de agregate, fiindteren neproductiv.

O contribuţie importantă la aspectul luncii râului Siret o au frecventele inundaţii şicolmatări ale meandrelor. Condiţiile staţionale generează imposibilitatea fixăriiunui strat vegetal datorită substratului format din prundiş, precum şi a inundatiilorşi viiturilor periodice puternice care îl spală şi înlătură şi puţinii taxoni carereuşesc sa se fixeze.

Pe amplasamentul analizat nu au fost identificate specii de interes comunitar saunaţional (conform OUG nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare) şinici specii rare (conform Listelor rosii nationale sau Listei rosii IUCN).

Habitatele de interes comunitar menţionate în Formularul standard Natura 2000nu au fost identificate în amplasament.

4.6.1 Impactul prognozatPrin Avizul de gospodărire a apelor se prevede obligaţia firmei de a nu afectaprin extracţia agregatelor minerale de râu stabilitatea malului stâng al râlui Siret,precum şi a terenurilor riverane.

4.6.2 Măsuri de diminuare a impactuluiPotenţialul impact al activităţii de exploatare din cadrul balastierei asuprapeisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor de exploatare şi de reabilitareecologică, care se vor executa pe durata permisului de exploatare.

Se vor respecta strict regulile de eliminare a deşeurilor biodegradabile pentru ase evita fenomenele de descompunere anaerobă generatoare de disconfort şiaspect neplăcut al depozitării acestora în locuri fără o destinaţie specifică.

Nu se vor executa defrişări sau decopertări de strat vegetal.

4.7. Mediul social şi economicComuna Nicoreşti, în componenţa căreia intră satele Nicoreşti, Dobrineşti,Branişte, Grozăveşti, Sârbi, Fântâni, Coasta Lupei, Piscu-Corbului, Mălureni,Ionăşeşti este aşezată în partea de nord – vest a judeţului Galaţi. Suprafaţatotală a comunei este de aproximativ 7765 ha.

Profilul economic al comunei Nicoreşti este predominant agricol, cu rezultatebune în condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei Nicoreşti se deruleazăactivităţi economice dintre cele mai variate: comerţul, servicii, construcţii, agricol,creşterea animalelor.


86

Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere economicăîn zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentrurealizarea de noi construcţii.

Extracţia se desfăşoară sub controlul autorităţii bazinale - Direcţia Apelor Prut,prin indicarea parametrilor de extracţie.

În perioada de exploatare a perimetrului de extracţie se vor produce zgomotedatorate funcţionării motoarelor utilajelor, încărcării basculantelor şi descărcăriicupei draglinei. Deoarece distanţa faţă de aşezările umane din zonă estesuficient de mare (peste 3 km), zgomotele produse pe amplasament nu producdisconfort la nivelul zonelor locuite, iar datorită formelor de relief plane cudeschidere largă, se disipează cu usurinţă fără a avea un efect negativ asuprapopulaţiei din regiune.

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul culturalPe amplasamentul balastierei Ionășești VIII şi în vecinătatea acestuia nu existăobective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice, astfelactivitatea de exploatare agregate minerale de râu nu va afecta condiţiile etniceşi culturale din zonă.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiectePentru a evalua efectul cumulativ al activităţii de exploatare a agregatelor dinalbia Siretului se cuantifică impactul global prognozat pentru balastiera IonășeștiVIII şi celelalte patru balastiere care exploatează în vecinătatea amplasamentuluianalizat, după cum urmează: S.C. DICARO CONSTRUCT S.R.L. perimetrul Ionăşeşti 2; S.C. REDOXIM S.R.L. perimetrul Ionăşeşti 3; S.C. NELU GĂLBENUŞ IMPORT EXPORT S.R.L. perimetrul Mălureni 3; S.C. ONLUXAL S.R.L. perimetrul Ionăşeşti 1

De-a lungul malului stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului propus,celelalte activităţi similare se desfăşoară pe suprafeţe care nu prezintă copertăde sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei periodicea suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrului propus de către S.C.EXPOSTAR GROUP S.R.L. cât şi a celor aflate în zonă, exploatate de altesocietăţi comerciale nu reduc suprafeţele ocupate de habitatele de importanţăcomunitară pentru care au fost declarate Aria Specială de Protecţie AvifaunisticăROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” şi Situl de importanță comunitară ROSCI0162 „Lunca Siretului Inferior”.

Efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de exploatările debalast:


87

funcţionarea utilajelor; prezenţa oamenilor în zonă; transportul agregatelor minerale.

Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determinăzgomot care poate afecta fauna prezentă în zonă. Cele mai sensibile specii lazgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece aceste suneteinterferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediulsunetelor şi în acest mod este afectat indirect comportamentul de teritorialitate şirata împerecherii.Numeroase studii au confirmat densitatea redusă a populaţiilor de păsări dinzonele cu trafic intens. Cu toate acestea, particularităţile terenului analizatprecum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagareazgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona străbătută de drumulde exploatare este deschisă astfel încât sunetul se propagă în toate direcţiile fărăa fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disiparerapidă a zgomotului.

Prezenţa muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări dinzona implementării proiectelor (o distanţă de cca 10 km de-a lungul malului stângal râului Siret), deoarece majoritatea speciilor identificate la nivelul teraselorfolosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci situați de-a lungul drumurilorsau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obiceisunt acomodate cu traficul de pe drum. Deoarece pe suprafaţa amplasamentuluisau în vecinătatea acestuia nu există locuri pentru cuibărit, zgomotele produsepe amplasament nu vor perturba speciile de păsări cuibăritoare în regiune.

Transportul agregatelor minerale se va efectua pe drumurile de exploatare dinzonă. Acestea sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare agricolă, precum șide locuitorii comunei. Suprafeţele adiacente acestor drumuri au fost supusepresiunii antropice în ultimii 50 de ani, iar în prezent, adăpostesc un număr redusde specii adaptate la aceste condiţii.


88

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR


89

Analiza alternativelorAcumulările de nisipuri şi pietrişuri au o largă răspândire în albia minoră a râuluiSiret; obiectivul proiectului propus are caracter temporar, cu refacerea factorilorde mediu posibil afectaţi.

În cazul obiectivelor cu acest specific, cumpărarea terenului, drumurile de accesşi adâncimea nivelului hidrostatic sunt criterii care contribuie la alegereaamplasamentului. Având în vedere aceste criterii, zona de amplasare aobiectivelor nu a putut face obiectul altor variante.Ţinând seama de amplasarea într-o zonă protejată s-a ales varianta folosiriizonei doar pentru activitatea de exploatare şi încărcare agregate, toate celelalteactivităţi urmând a se desfăsura pe un alt amplasament, în afara zonei protejate,reducând astfel impactul la minim.

Alternativele studiate de titularul proiectului sunt: Alternativa 0 – nerealizarea proiectului; Alternativa I – excavarea agregatelor minerale cu umplerea excavaţiilor cu

pӑmânt şi nivelarea până la cota terenurilor învecinate; Alternativa II – excavarea agregatelor minerale ȋn acord cu legislația de

mediu ȋn vigoare;

Alternativa 0 – nerealizarea proiectului;În situaţia alternativei „0” de neimplementare a investiţiei au fost luate în calculmai multe situaţii cu impact negativ asupra factorilor de mediu şi anume:

terenul își va menține încadrarea în cadrul funcționalității zonale casuprafață neproductivă;

pe suprafața bazinului se va dezvolta în continuare o vegetație ierboasăxenotermă care va fi pășunată de vitele locuitorilor satului Ionășești,poluată cu deșeuri și exploatată în mod ilegal de către locuitorii din sateleînvecinate;

s-ar diminua numărul locurilor de muncă la nivel local; s-ar pierde surse de finanţare la bugetul local.

Alternativa I – excavarea agregatelor minerale cu umplerea excavaţiilor cupӑmânt şi nivelarea până la cota terenurilor învecinateExploatarea agregatelor minerale din perimetrul Ionășești VIII determină apariţiade noi locuri de muncă la nivel local şi în general în domeniul construcţiilor.Umplerea cu pӑmânt a excavaţiilor realizate pentru extracţia agregatelorminerale necesită un consum de carburant la fel de mare ca cel utilizat pentrutransportul nisipului şi pietrişului la beneficiari.

Alternativa II – excavarea agregatelor minerale (alternativa propusӑ) Cantitatea de carburant consumată pentru amenajarea cuvetei, care va fi

umplutӑ cu apӑ, la umplerea barajului ȋn curs de amenajare este mai mică


90

decât cea necesară pentru transportul unei cantităţi de pӑmânt necesarӑumplerii excavaţiilor;

Prin valorificarea rezervei de nisip și pietriș, exploatatӑ pe o adâncimemedie de 3,5 m, terenul va avea o utilizarea economică superioară decâtcea din prezent – teren neproductiv;

Excavarea agregatelor minerale de râu se va face ȋn acord cu prevederilePlanului de amenajare a teritoriului, Ordinului MS nr. 536/1997 cumodificӑrile și completӑrile ulterioare, Legii nr. 49/2011 pentru aprobareaOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei și faunei sӑlbatice.

În ariile naturale protejate pot fi dezvoltate activitӑți tradiționale, respectivactivitӑțile de utilizare durabilӑ a resurselor naturale și specifice zonei respectivede cӑtre comunitӑțile locale, care au stat la baza dezvoltӑrii comunitӑții locale de-a lungul timpului și nu afecteazӑ obiectivele de conservare a biodiversitӑții.

Astfel vor fi respectate prevederile Legii nr. 49 din 2011 pentru aprobarea OUGnr. 57/2007, conform cӑreia:- art. 10: Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua ȋn considerareinteresele comunitӑții locale, ȋncurajându-se menținerea cunoștințelor tradiționalelocale ȋn valorificarea acestor resurse ȋn beneficiul comunitӑților locale;- art. 21, alin. 4) - Respectarea Planurilor de management și a regulamenteloreste obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritӑțilecare reglementeazӑ activitӑți pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum șipentru persoanele fizice și juridice care dețin sau administreazӑ terenuri și altebunuri și/sau care desfӑșoarӑ activitӑți ȋn perimetrul și ȋn vecinӑtatea arieinaturale protejate;- art. 22, lit. i): In zonele de dezvoltare durabilӑ se pot desfӑșura cu respectareaprevederilor din planul de management: activitӑțile de construcții/investiții, cuavizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conformePlanurilor de urbanism legal aprobate.


91

6. MONITORIZAREA


92

MonitorizareaMonitorizarea activităţii de extragere a agregatelor minerale din albia minoră arâului Siret de către S.C. EXPOSTAR GROUP SRL este necesară pentrureducerea impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii seva face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformeazăsocietatea în perioada de exploatare a agregatelor. Monitorizarea se va realiza întoate etapele proiectului, respectiv în faza de construcţie, exploatare şidezafectare, după cum urmează:

Factorul de mediu apaSe interzice evacuarea deşeurilor în apele de suprafaţă sau în apele subterane.Titularul activităţii are obligaţia întocmirii unei evidenţe stricte a tuturor tipurilor dedeşeuri, precum şi raportarea acesteia la instituţiile abilitate.

În perioada execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile de prevenire şicombatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare aexploatării utilajelor tehnologice.

Factorul de mediu aerPersonalul care va manipula utilajele se va asigura de funcţionarea corectă aacestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp posibil.Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor folosite, în locuri specialamenajate.

Factorul de mediu solSocietatea va întocmi un inventar al resurselor exploatate pe perioada pentrucare s-a solicitat avizul. Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase seva face în fişe speciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi ceavalorificată. Administratorul societăţii va respecta limita de adâncime impusă prinavizul de gospodărire a apelor.

Se va urmări cu stricteţe activitatea utilajelor din dotare astfel încât să se evitescurgerile de produse petroliere. Periodic se va face inspecţia tehnică aechipamentelor utilizate pe amplasament.

Operatorii vor fi instruiţi pentru a urmări colectarea corectă a deşeurilor menajereproduse de personalul angajat; se interzice evacuarea deşeurilor direct pe sol.Titularul activităţii are obligaţia întocmirii unei evidenţe stricte a tuturor tipurilor dedeşeuri, precum şi raportarea acesteia la instituţiile abilitate.

Factorul de mediu biodiversitateSe va monitoriza impactul activităţii propuse asupra integrităţii celor două situriNATURA 2000, respectiv Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0071Lunca Siretului Inferior şi Situl de Importanță Comunitară ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior. Raportările către instituţiile abilitate se vor executa anual.


93

Zgomot şi vibraţii - monitorizarea echipamentului implicat în procesultehnologic, precum şi activitatea utilajelor ce pot provoca disconfort zonelor aflatela limita zonelor funcţionale din mediul urban sau receptorilor localizaţi aproapede axa drumului, prin depăşirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prinSTAS 10009/88 şi vibraţii stabilite prin SR 12025/1994.


94

7. SITUAŢII DE RISC


95

Situaţiile de risc pot apărea numai în cazul încălcărilor grave ale regulilor dedisciplină în muncă, cum ar fi: manipularea neglijentă a produselor petroliere; nerespectarea tehnologiilor miniere.

În cadrul perimetrului temporar de extracţie se vor respecta prevederileH.G.638/1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotrivainundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor laconstrucţiile hidrotehnice şi a Normativului cadru de dotare cu materiale şimijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor cu modificărileşi completările ulterioare.

Beneficiarul exploatării va colabora la întocmirea Planului de apărare împotrivainundaţiilor şi va convoca comandamentul local pentru aplicarea măsurilorplanului în caz de depăşire a cotei de atenţie la staţia hidrometrică din zonă. Înacest caz utilajele şi toaleta ecologică vor fi retrase de pe amplasament pentru aevita poluări ale apei cu hidrocarburi, uleiuri şi ape uzate menajere.

În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii, cauzele care pot determinapoluarea mediului pot fi: păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor

depăşesc cota de atenţie; funcţionarea anormală a utilajelor folosite la excavarea, încărcarea şi

transportul agregatelor exploatate; poluarea cu deşeuri menajere a apelor de suprafaţă; inundarea perimetrului prin coborârea sub talvegul cuvetei lacustre; afectarea amenajărilor hidrotehnice.

Pentru a preveni poluarea accidentală a apelor de suprafaţă şi freatice, a soluluişi subsolului pe amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu, seva asigura funcţionarea în parametri normali a utilajelor din dotare, iar agregatelese vor încărca după scurgerea apelor din materialul excavat şi depozitat pe mal.

Eventualele poluări accidentale de pe amplasament nu vor fi surse de poluărimajore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şimecanismele utilajelor sunt reduse.

Pentru a evita inundarea depozitului prin coborâre sub talvegul cuvetei lacustrese va respecta adâncimea maximă de exploatare. Pentru a nu depăsi perimetrulde exploatare se va proceda la bornarea acestuia.

Societatea va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului laproducerea unor evenimente cu potenţial risc asupra mediului sau a unoraccidente ecologice, în cel mai scurt timp de la producerea lor.


96

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

În timpul realizării Raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectulpropus, nu au apărut dificultăţi.


97

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC


98

Descrierea proiectuluiS.C. EXPOSTAR GROUP S.R.L îşi propune să realizeze excavații pentruexploatarea rezervelor de nisip și pietriș din perimetrul Ionășești, situat în cuvetaviitorului lac de acumulare care se va crea pe râul Siret, prin construcția barajuluide la Cosmești – proiect avizat de către Agenția Regională pentru ProtecțiaMediului Galați. Agregatele minerale rezultate vor fi sortate, valorificate în starebrută sau sortate şi folosite ca diverse materiale în construcţii precum și pentrulucrări de refacere a infrastructurii.

Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Ionășeștisituat în extravilanul comunei Nicorești este de 150 000 mc.

Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale de râu Ionăşeşti VIII este situatîn aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior ROSPA 0071 șisitul de importanțӑ comunitarӑ , ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.Amplasamentul proiectuluiExploatarea se va face din terasa râului Siret, în extravilanul localităţii Ionăşeşti,com. Nicoreşti, judeţul Galaţi, perimetrul fiind inclus în categoria terenneproductiv.Terenul aflat în T 133+135, parcela 2323/1, cu numărul cadastral 2805, este înproprietatea societăţii comerciale, fiind dobândit prin contractul de vânzare –cumpărare nr. 2615 din 08.11.2012.

Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din DN 24 Tişita-Tecuci-Iaşipe drumul comunal în lungime de 4.0 km ce face legătura cu localitateaIonăşeşti, apoi pe drumul de exploatare în lungime de cca 2.0 Km. Pentruimplementarea proiectului nu vor fi realizate căi noi de acces şi nici nu vor fimodificate cele deja existente.Realizarea obiectivului presupune excavarea nisipului şi pietrişului pentruvalorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a drumurilor comunale,judeţene şi naţionale).

Tehnologia de exploatare este următoarea: Trasarea fâşiilor de exploatare, conform planului de situaţie şi materializarea

lor în teren; Deplasarea prin autopropulsie şi fixarea excavatorului în prima fâşie de

exploatare; Excavarea în cadrul fâşiilor cu ajutorul excavatorului şi a buldoexcavatorului,

din aval către amonte şi dinspre firul apei spre malul stâng şi depozitareatemporară a materialului lateral (2-3 ore);

Încarcarea materialului depozitat în autobasculante; Nivelarea cu buldozerul în anumite situaţii când se impune aceasta operaţie; Transportul nisipului şi pietrişului se realizează direct la beneficiari sau la stația

de sortare mobilă.


99

Impact prognozatPrognozarea impactului asupra factorului de mediu apăExploatarea de agregate minerale din zonă nu va influenţa nivelul freatic,operaţia de extragere realizându-se exclusiv în albia minoră a Siretului şi nu vacoborî sub adâncimea de 3,5 m.Pe durata derulării proiectului analizat nu se vor evacua ape uzate în emisar -râul Siret.Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori, nu existăriscul afectării solului şi a apei freatice.Perimetrul de exploatare nu se află în zona de protecţie sanitară sauhidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În aceastăsituaţie, lucrările de excavaţie a agregatelor naturale de râu nu vor influenţa însens negativ nici un obiectiv din zonă.

Se apreciază că impactul asupra factorului de mediu apă va fi nesemnificativ.

Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aerEmisiile de poluanţi (gaze şi pulberi) rezultate din activitatea obiectivului nu vorgenera un impact semnificativ asupra calităţii aerului, din următoareleconsiderente: emisiile de pulberi datorate activităţii de transport pe drumul de acces la

balastieră, vor fi reduse datorită distanţelor scurte pe care le parcurgautobasculantele în cadrul balastierei;

emisiile de noxe rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor se vor situasub valorile maxime admisibile ale Ord.462/93 pentru aprobarea Condiţiilortehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privinddeterminarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare cucompletările şi modificările ulterioare, prin folosirea utilajelor cu un nivel scăzutal noxelor emise;

zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării aerului în zonă, iar naturalucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimicepericuloase.

În aceste condiţii, se apreciază că poluarea aerului are un caracter local,manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus.

Prognozarea impactului asupra factorului de mediu solImpactul produs asupra solului şi subsolului prin aplicarea tehnologiei deexploatare a nisipurilor şi pietrisurilorImpactul produs asupra subsolului va consta în exploatarea parţială a stratului debalast.În perioada valabilităţii permisului de exploatare vor fi exploatate nisipuri şipietrisuri în volum total de 150 000 mc, din care se poate obţine un volumvalorificabil de 142 500 mc. Acest lucru va conduce la afectarea temporară uneisuprafeţe de 60 158 mp.


100

Impactul produs asupra solului în cazul poluării accidentale cu produse petroliereLucrările specifice activităţii obiectivului şi organizarea activităţii nu vor determinapoluarea cu produse petroliere. Dacă acest tip de poluare are loc în modaccidental şi cu scurgeri însemnate de produse petroliere, poate provoca unimpact semnificativ asupra solului şi necesită măsuri imediate de stopare şiremediere a suprafetelor afectate, prin măsuri şi procedee specifice care potneutraliza efectele negative.Considerăm că o poluare semnificativă cu produse petroliere poate să aparădoar în cazul unor situaţii de risc sau în urma unor grave încălcări de disciplină amuncii.

Impactul nivelului de zgomotIn ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpulextracţiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai redusdecât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferenteamplasamentului. Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB(A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionarenormală. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaţieiîn vigoare – HG nr. 1.756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot înmediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

Deoarece distanţa faţă de aşezările umane din zonă este suficient de mare(peste 3 km), zgomotele produse pe amplasamente nu produc disconfort lanivelul zonelor locuite, iar datorită formelor de relief plane cu deschidere largă, sedisipează cu usurinţă fără a avea un efect negativ asupra populaţiei din regiune.

În ceea ce priveşte biodiversitatea, zgomotul determină un impact nesemnificativlocal şi reversibil asupra speciilor de păsări din zonă. Impactul va fi unul redusdeoarece majoritatea speciilor folosesc pentru hrănire şi cuibărit alte tipuri dehabitate decât plajele de nisip şi pietriş.

Prognozarea impactului asupra biodiversităţiiImplementarea proiectului propus nu are impact asupra obiectivelor deconservare ale celor două situri Natura 2000, ROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi nici nu afectează integritateaacestora, deoarece:- suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitara nu vor suferireduceri de suprafeţe şi efective;- nu se va produce fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţăcomunitară;- punerea in aplicare a obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate deinteres comunitar nu va fi afectată;- factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a arieinaturale protejate de interes comunitar nu va fi influenţat negativ;


101

- nu vor aparea modificări ale dinamicii relaţiilor dintre componentele de mediu(sol, apă, aer, flora şi faună), ce constituie structura şi/sau funcţia ariei naturaleprotejate deinteres comunitar.

Măsuri de diminuare a impactuluiMăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu apăActivitatea în balastieră se va desfăşura cu respectarea următoarelor măsuri dereducere a impactului asupra factorului de mediu apă: pentru a nu influenţa negativ nivelul pânzei freatice, adâncimea maximă de

excavare a zacamântului se va limita la 3,5 m faţă de cota superioară adepozitului natural de balast;

în perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi autilajelor de exploatare se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate,astfel încât să se evite infiltrarea acestor poluanţi în apa subterană;

utilajele de exploatare vor fi întreţinute periodic şi reparate în atelierespecializate;

nu se va depozita niciun tip de deşeu în perimetrul de exploatare, ci numai înlocuri special amenajate;

în cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluăriiîn scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane;

în perioadele când se aşteaptă viituri, plaja va fi eliberată de utilaje sauobstacole, pentru a da curs liber plutitorilor;

după viituri zona va fi curăţată de materialele aduse de apă; se vor respecta prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi

completările ulterioare.

Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu aerImpactul asupra aerului datorat funcţionării utilajelor în balastieră se poatediminua prin respectarea următoarelor măsuri: desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; folosirea utilajelor performante şi efectuarea periodică a reviziilor acestora în

ateliere specializate; în perioadele secetoase, umectarea drumului de acces la balastieră, astfel

încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru a menţine

umiditatea rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor în atmosferă prineroziune eoliană;

deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastatecu viteze de maxim 30 km/h;

evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materialegeneratoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;

gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă adeşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală adeşeurilor cu firme autorizate;


102

se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aeruluiînconjurӑtor.

Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu solMăsuri de diminuare a impactului produs asupra solului şi subsolului datorataplicării tehnologiei de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilorImpactul asupra factorului de mediu sol va fi diminuat prin ritmul de rambleiere aexcavaţiilor, ritm care se va păstra până la epuizarea exploatării volumului deagregate.Măsurile care se pot lua pe parcursul exploatării agregatelor în perimetrul deexploatare, pentru limitarea impactului asupra solului şi subsolului sunturmătoarele: executarea lucrărilor miniere strict în perimetrul de exploatare avizat şi

respectarea adâncimii maxime de exploatare de 3,5 m faţă de cota superioarăa depozitului natural de balast;

respectarea geometriei pilierilor pentru drumurile de hotar şi pentruamplasamentele din vecinătate;

transportul materialelor rezultate din exploatare se va face pe traseele şi căilespecial amenajate pentru evitarea afectării de suprafeţe suplimentare de teren;

nivelarea periodică a arealului balastierei pentru evitarea gropilor de împrumut; excavaţiile vor respecta geometria proiectată a balastierei; nu vor fi exploatate rezervele situate în afara perimetrului avizat, delimitat prin

coordonatele STEREO ’70; prin desfăşurarea activităţii de extracţie agregate minerale să nu se producă

deteriorări ale lucrărilor hidrotehnice, construcţiilor civile sau industriale, alemalurilor râului Siret sau ale terenurilor în proprietate publică sau privată dinzona de exploatare a cursului de apă.

Măsuri de prevenire pentru evitarea poluării cu produse petroliere alimentarea cu carburanţi a utilajelor se va efectua numai în cadrul unităților

autorizate în acest scop; menţinerea în stare tehnică bună a utilajelor din dotare; instruirea personalului privind luarea de măsuri în eventualitatea unor scurgeri

accidentale de carburant pe sol; personalul balastierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a

mediului.

Măsuri de diminuare a impactului pentru zgomotSe va efectua verificarea tehnică a echipamentelor şi optimizarea manevrelortuturor utilajelor de construcţii şi transport în zona de şantier, în scopul diminuăriizgomotului produs, cât şi a noxelor produse de acestea.Măsuri de diminuare a impactului pentru biodiversitate

Măsuri generale desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; folosirea utilajelor performante şi efectuarea periodică a reviziilor acestora

în ateliere specializate;


103

în perioadele secetoase, umectarea drumului de acces la balastieră, astfelîncât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă;

stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru amenţine umiditatea rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor înatmosferă;

deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ saubalastate cu viteze de maxim 30 km/h;

evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cumateriale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3m/s;



interzicerea exploatării agregatelor minerale de râu din albia râului Siret -activitatea se va desfășura strict la nivelul terasei inferioare, perimetrulIonășești VIII;



Siret; managementul corespunzător al deșeurilor, surselor de poluanți, emisiilor,

apelor uzate și reziduale, astfel încât acestea să nu fie deversate în râu; evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice.




deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care este interzisă capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenitede la speciile protejate.


104


orice formă de recoltare a exemplarelor aflate în mediul lor natural; depozitarea deșeurilor în albia minoră și majoră a luncii râului Siret; depozitarea deșeurilor în ecosistemele naturale din apropierea

perimetrului.









Elaborator autorizat,Irina Melicianu


105

s.c. expostar group s.r.l.apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents