Rata inflaţiei a fost de 2,3% în luna iunieRata inflaţiei a fost în iunie, 2,3% fată de luna precedentă, menţinîndu-se tendinţa de atenuare

începută în luna aprilie, a declarat, marţi, Pavel Wagner, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Statistică în cadrul unei conferinţe de; presă. Faţă de decembrie 1996, rata inflaţiei a fost de 101,2%, iar comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, de 177,4%. Rata medie lunară a inflaţiei a fost, în semestrul I, dc 12,4% comparativ cu 2,2% în aceeaşi perioadă din anul trecut. Pentru trimestrul al II-lea, însă, rata medie lunară a reprezentat 4,5% comparativ cu 20,8% în trimestrul I.

■ R a f in ă r ia P e t r o b r a z i re d u c e , î n c e p în d c u 1 a u g u s t ,

' p r e ţ u r i le d e v în z a r e la p r o d u s e le s a le p e t r o l ie r eRafinăria Petrobrazi reduce, începînd cu l august, preţurile de vînzare la produsele şale, petroliere,

se arată într-un comunicat al rafinăriei transmis agenţiei M ED IA FA X . Reducerile vor fi următoarele: pentru benzina Premium auto, cu 262.600 lei/tonă; pentru motorina auto, cu 198.000 lei/tonă iar pentru gazul petrolier lichefiat (aragaz), cu 103 840 Iei/tonă. Aceste reduceri vor f i valabile pentruo perioadă dc timp determinată, precizează comunicatul.

Agenda/2 | Roza vuiturilor f i♦ Politicâ/4♦ Artă - cultură/S♦ Omul şi societatea /6♦ Publîcitate/7-10♦ Actualitatea/l 1♦ Sport/12♦ Femeia/13♦ Economia/14♦ Eveniment/îs♦ Ultima or â/l 6

F^ j1

p 1

mm|1 i

t H £ L

v i

* îţ

■

d @ C l u j

zm riANUL IX NR. 2036 ISSN 1220-3203

MIERCURI 30 IULIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

£ ^ y V IE T E O

Vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil, în partea a doua a zilei şanse reduse de ploaie în zona de munte. Temperaturile maxime se vor încadra în intervalul 24-27°C. Ieri la ora 12, la Ciuj-Napoca se înregistrau 24°C,- iar presiunea atmosferică era dc 737 mm Hg. Meteorolog: Octavian N IC U LESC U ,V

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi

m m sabotează Opoziţia (!)

VALER CHIOREANU

M arile firme capitaliste au în consiliile de adminis­traţie cîte un om plătit să spună nu la toate planurile pe care patronul împreună cu membrii consiliului

vor să le adopte. Asta, pentru a analiza foarte exact toate variantele ce se pot iv i în realizarea proiectului ce este în cele din urmă aprobat. Transpunînd în plan politic realitatea capitalistă, vom găsi partidele de opoziţie, care, în Parlament, se opun cu argumente proiectelor pe care Legislativul . respectiv le votează în cele din uimă. Este şi ceea ce am dori să se întîmple în Parlamentul României, unde Opoziţia, M a fi programatic distructivă, trebuie să joace rolul acelui membru al consiliului de administraţie care să spună nu celorlalţi. Cu cît Opoziţia este mai puternică, mai unită, cu atît mai mari sînt şansele ca acel nu necesar să fie mai v.' argumentat, contribuind la adoptarea unor legi bune.

Este ştiut, după 1989, Ia români Opoziţia a fost mereu slabă. Dar parcă nu atât de neputincioasă pe cît se arată a fî, din variate motive, aceea de acum. Unul dintre motive este, evident, lipsa de unitate, dezbinarea ducînd la slăbirea puterii

^ «elui nu pe care Opoziţia este obligată a-1 argumenta. Mărind impresia (la public) că acesta este destinul său,

ÎVNR se arată a fi, după ce s-a aflat cîţiva ani la putere, pe are a încercat să o submineze în permanenţă, PUNR se arată a fi, deci, formaţiunea care dezbină actuala Opoziţie. : Afirmaţia poate fi susţinută cu nenumărate exemple, dar cel mai recent este şi cel mai semnificativ. Despre ce e vorba? Asociaţia “Victoria” din Timişoara, condusă de revoluţionarul Lorin Fortuna, a lansat invitaţii către PDSR, PRM, PUNR, PSM, PS, PDAR, Partidul Noua Românie, Partidul Naţional Democrat Creştin, PAC, MER, Partidul Republican, precum şi organizaţiilor Vatra Românească, Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina, Forumul Civic Român şi Alianţa Civică să participe Ia o reuniune la Bucureşti, care să dezbată modalităţile de unificare a Opoziţiei române. Ghiciţi cine a lipsit, printre alţii, de la reuniune? Exact, PUNR, condus de Valeriu Tabără, atît acesta, cît şi Lorin Fortuna fiind locuitori ai aceluiaşi oraş - Timişoara. în cele din urmâ, reuniunea găzduită de Vatra Românească din Bucureşti a hotărît să aibă loc o nouă întîlnire, prilej cu care

continuare în pagina â 16-a

învinuindu-l de instigare la infracţiune şi apologia infracţiunii

Hriţă Făniţă i-a scris lui Ciorbea despre pericolul

unei crize naţionale a griuluiPreşedintele Comisiei

pentru agricultură din Senat a solicitat, marţi, primului ministru, prin intermediul unei scrisori deschise, să sprijine adoptarea de urgenţă a măsurilor care se impun pentru valorificarea recoltei de grîu din acest an.

“Rccoltarea grîului la faccput de lună august nu a ajuns nici la jumătate din suprafaţa accstci culturi, conjunctura de pe' piaţa internaţională dc cereale nu are tendinţe dc îmbunătăţire,majoritatea producătorilor sînt

în imposibilitatea de a-şi valorifica producţia şi de a relua ciclul agricol în toamnă, iar povara datoriilor devine tot mai copleşitoare pentru agricultori”, se arată în expunerea de motive a apelului lansat de senatorul PD. Triţă Făniţă avertizează asupra pericolului unei crize naţionale a grîului, dacă nu se vor lua imediat măsuri. E l apreciază că “nu mai este timp de discuţii, de examinat variante de soluţii, ci trebuie luate decizii ferme şi urgente”.

Prelecfiil Fărcaş a depus ieri o• Codul Penal pedepseşte instigarea cu închisoare de la unu la cinci ani

Ie ri, prefectul Alexandru Fărcaş a înaintat Parchetului de pe lîngă Judecătoria Cluj un - denunţ penal împotriva primarului Gheorghe Funar, sub acuzaţia dc instigare la infracţiune ş i apologia infracţiunii.

P rivito r la acest denunţi prefectul Fărcaş a declarat: “Sper ca în urma deciziei Justiţiei, . în Cluj să domnească seriozitatea şi să se termine cu tot felul de polemici absolut nelalocul' lor, pe subiecte minore”. întrebat dacă speră că m urma acestui denunţ, primarul Funar va fi demis,, prefectul Fărcaş a răspuns simplu: “Sper! . Un prim gospodar al unei localităţi trebuie să se ridice la un anumit nivel, nu să se menţină permanent într-o zonă de polemici, luări de cuvînt

Alexandru Fărcaş: "Sper ca primarul să fie demis”

inutile, abuzuri în toate părţile”.în legătură cu pedeapsa pe

care o consideră meritată de cei trei care au luat steagul, prefectul a declarat: “Făptaşii pot să aibă

Gheorghe Funar: “Dacă va fi, va fi un proces politic".

circumstanţe atenuante. Funar a creat atmosfera şi i-a incitat la acel gest. Sper că vor f i judecaţi. Conform legilor însă, pedeapsa

- trebuie să fie educativă, în nici

un caz să nu fie privativă de libertate pentru uri număr mai mare de ani. Acesta este comentariul meu din afară, în nici un caz nu vreau să mă substitui hotărîrii judecătoreşti”.

Potrivit articolului 324 al Codului Penal, fapta de a îndemna publicul prin grai, scris sau orice alte-mijloace de a nu respecta legile ori de a săvîrşi fapte ce constituie infracţiuni; se- pedepseşte, în cazul funcţionarilor publici, cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă instigarea publică a avut ca urmare săvîrşirea infracţiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune. ~

Andreea MARCU,în pag. 4 : D enunţul

penal a l p re fe c tu lu i A lexandru Fâreas

Avocaţi cunoscuţi se oferă să-i apere pe cei trei români care au luai steagul ungar de pe clădirea Consulatului

Figuri cunoscute ale Baroului se oferă să-i apere gratuit pe cei trei români care au dat jos steagul de pe clădirea Consulatului Ungariei din Ciuj-Napoca, dacă ei vor fi trimişi în instanţă sub acuzaţia de fin i

Doru Viorel Ursu, fost ministru de Interne în Guvernul Roman şi secretar al Departamentului pentru Administraţie Publică Locală în Guvernul Stolojan, a declarat pentru ziarul “Naţional” că cei trei nu pot fi învinuiţi de fiirt. “Nu trebuie sa cunoşti prea mult drept penal pentru a-ţi da seama că este o gogomănie să susţii că în cauză s-a comis o infracţiune. Nu poate fi vorba de un furt, la lumina zilei şi de sub nasul consulului maghiar. Nu poate fi vorba despre antrenarea responsabilităţilor penale ale celor trei români, după legile morale, după legile române, după legile oricărui stat democratic din lume. Sînt gata oricînd să-i apăr pe cei trei compatrioţi, fără nici o pretenţie materială”, a afirmat Ursu.' La rîndul său, loan Rusu, fostul prefect de Alba şi apărător al lui Ion Iliescu într-un proces din anul 1992, a arătat că fapta celor trei români de a îndepărta drapelul ungar, ca şi a complicilor sau instigatorilor, nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt, deoarece îi

lipseşte intenţia, ca element al laturii subiective a infracţiunii. “Aceştia nu au operat cu intenţia de a-şi însuşi sau păstra în folos propriu drapelul maghiar, ci cu intenţia de a-I îndepărta şi ascunde pentru a nu mai fi pus în locul iniţial. Fapta are mai mult o semnificaţie politică decît juridică. Pentru acest motiv, în condiţiile în care voi fi solicitat, sînt gala să acord celor trei asistenţă juridică”, a precizat Rusu pentru Rompres.

Roman Neag, loan Rusu şi Vasile Drăgan sînt cercetaţi în stare de libertate de Poliţia clujeană sub acuzaţia de furt calificat. Parchetul clujean a respins cererea ca ei să fie menţinuţi în arest Prefectul Alexandru Fărcaş doreşte ca, împreună cu cei trei, să fie condamnat şi primarul Gheorghe Funar, pe care î l consideră autorul moral al faptei. Fărcaş a depus o plîngere penală împotriva lui Funar sub învinuirea de instigare la infracţiune.

Primarul Gheorghe Funar,a declarat că un eventual proces intentat celor trei va fi unul politic. E l mulţumeşte public lui Doru Viorel Ursu şi loan Rusu pentru ofertă, numindu-i “doi buni români”, şi îi aşteaptă să vină, dacă va fi cazul, la Ciuj-Napoca. (C.C.)

Primarul Funar îi cere prefectului Fărcaş cercetarea furtului a opt drapele româneşti

Sînt nevoit să revin asupra adresei din 17 martie a.c., în care v-am solicitat . să dispuneţi organelor abilitate ale statului român să cerceteze furtul drapelelor româneşti de pe clădirea Teatrului şi Operei Maghiare din Ciuj- Napoca.

Vă reamintesc că în ziua de 15 martie a.c., de pe frontispiciul clădirii Teatrului şi Operei, au fost furate opt drapele ale României, amplasate de către

^ BIBLIOTECA’ C E N TR A LĂ l ’N IV

municipiului Ciuj-Napoca. Menţionez că Opera şi Teatrul Maghiar din Ciuj-Napoca au . încălcat în mod sistematic prevederile Legii nr. 75/1994, art 2 lit b şi au refuzat să arboreze pe clădire drapelul României.

Atunci cînd a fost înlăturat, în ziua de 25 iulie a.c., drapelul Ungariei, amplasat ilegal şi sfidător pe imobilul proprietate privată din Piaţa Unirii nr. 23, dvs. v-aţi-

it personal de recuperarea

lui şi aţi solicitat sancţionare aspră a eroilor români.

La adresa din 17 martie a.c. în legătură cu furtul a opt drapele ale României, amplasate legal pe clădirea. Teatrului ş i Operei Maghiare din Ciuj-Napoca, nu aţi răspuns nici pînă astăzi.

Vă solicit, domnule prefect, să aduceţi la cunoştinţa locuitorilor

, municipiului Ciuj-Napoca motivele pentru carc, în mai mult de patru luni de zile, nu au fost depistaţi,

cercetaţi şi sancţionaţi cei care au furat cele opt drapele ale României şi cei care i-au instigat. De asemenea, vă rog să explicaţi clujenilor de ce aţi acordat prioritate recuperării'şi amplasării ilegale a drapelului Ungariei în detrimentul tragerii la răspundere a membrilor UDMR care au furat opt drapele naţionale ale României.

Primar, Gheorghe FUNAR

ADEVĂRUL d e O l u l AGENDA miercuri, 30 iulie 1997

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Ap. Sila şi Silvan; Calendarul greco-catolic: Ss.Silvan, Sila, Crcscent, Epcnct şi Andronic, ap.şi dluC dintre cei 70; Calendarul romano-catolic: Sf.Petru Crisologul, ep.înv.

•Mîine: Calendarul ortodox:

înainteprăznuirea scoaterii Sf. Cruci; Sf.Iosif din Arimateea; (Lăsatul Secului pentru postul Sîntă-Măriei); Calendarul greco- catolic: Ss.Eudochim, cuv. (+ 840) şi Ignaţiu de Loyola (+ 1556). Preserbar'ea scoaterii Sf.Cruci; Calendarul romano-catolic: Sf.Ignaţiu de Loyola, pr.

î i felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă m u l din numele sacre, pomenite

I T E B E F O M E î

• PRHFECTURA.CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16 .

■ PR] MĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRfADEJ: 21-17-90• PRIMARI AII JRDA 31-31-//) ;• PR1MÂRIACÎMPIATUR21:36-8001

PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 ■• PRIMĂRIA ((HERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 si

43-27-27• POIin A FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76- POLITIA DEJ: 21-21-21 . *

• POLITIA TIJRDA: 31-21-21POLI "ii A'ClMPIA TURZII: 36-82-22

• POLI'jlA HUEDIN: 25-1548 V'.• POUHA GHERLA: 24-14-14

POMPIERII: 981 -• PROIECTIACIVILĂ- 982 ,• GARDA HNANOARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int 158• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 :• INIERNAT10NAL:971• IN1ERURBAN:991

INF0RMA'I1I:931• DHRAMIAMKWIE: 921

ORA EXACTĂ 958 -• REGIA AUTONOMĂ DE

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48• SCMONIENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71• REGA AUTONOMĂ E® APĂ CANAL !

DISPECERAT: 19-63-02 S.C."SALPREST'SA DISPECERAT: . 19-55-22 : ' ■ '

• COMENZI SPECIALE PEN1RU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12int 132

• SC PRIVAL1743-86• DISTR1BUTIA GAZELOR NATURALE:

INTERVENTII GAZE 928; DISPECERAT 433424 "

• REGISTRUL AUTO ROMÂN:Şef Kprezentanlx 43-38-10 informaţii: 43-38-11Hală inspecţii>43-38-08.

’R-G U RSFjW A UTG

TV K O M : lum-Mntii Hho.-> Cluj Cluj -> Buc.7,00 8,00 X,30 9.!0

18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 133 153* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 200.000 leiTELEFO AN E: 43:25-24; 43-26-69 - pentru externe

l)\C MK;începînd cu dala dc 5 mai si­

va opera ţi pc rula:Quj Timişoara Budapesta 6,45 7,30 - 8 3 9,10 Budapesta -> Timişoara -> Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 IW iil I- roilor G-K

ll- .l. 19-44-70, 19-20-87;I I . I 1 AX; 19-78-06.

Policlinica fără plată "Familia Sfîntă"

în perioada 14 iu lie - 15 augiist 1997, Policlinica fără plată "Fam ilia S fîn tă " este închisă pentru concedii de odihnă.

CURSE IN TER N A ŢIO N A LE din Autogara I I :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, micrcuri, joi şi vineri Ia ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca-Miscolc,cuplecaredin Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miscolcjoiora 11,00.

INFO RM AŢII Autogara I : 14-24-26 Autogara I I : 43-52-78 "

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Clujvi oferă gratuit informaţii despre:- scrviciile (Ic asistenţă socială;- legislaţie;- Comunitatea Europe&nâ. -prin Centrul de Informare Comunitari, str. Mihail Kogăiniceanu nr. 7, tel. 19.56.20. t’rojţram: iuni-joi orele 9,00-16,00, vineri orele 9,00-14,00.

18-24 iulie 1997V IC TO R IA - Joc în doi -

SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * A R TA - Michael- SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * M Ă R Ă ŞTI - sala A: Prictcnşiduşman- SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Graba strică,treaba - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * F A V O R IT - Doamna şi vagabondul - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TU R D A :- FO X - Închisoarea îngerilor

- SUA; T IN E R E T U L U I -2 5 - 29.07 - Risc maxim - SUA.

D EJ:A R T A -25-27.07: Din junglâ-

n jungla - S U A ; 28-31.07: Striptease - S U A .'

G H ER LA :PA C EA - 25-27.07:

Striptease - SUA ; 28-31.07: Nevastă de om bogat - SUA.

F A R M A C I IFA RM A C II CU S ER V IC IU

P E R M A N E N T : FA R M A C IA "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

G A RD A D E N O A P TE : FARMACIA pr. 5"C LEM A TIS", Piaţa U n irii nr.10, telefon 19- 13-63, orar 20-8.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; snnbăta: 8-13,30; duminica: închis.

B Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: Iuni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogăiniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogăiniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminică - închis. CENTRUL - D E DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogăiniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str.

• Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogăiniceanu 12 - 14). Orar: lu n i- sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca G erm ani (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis. •;

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis: 1 Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis '

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogăiniceanu .7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann O berth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni-vineri 8-20,'sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Quj (str. Ţebei nr. 21). Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clinicilornr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10,-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul National de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Oran miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; Tuni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar; miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- . 15; sîmbătă si duminică între orele 10-14.

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Miercuri, 30 iulie Programul 1: 6,00 România: ora

6 fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TV R Cluj-Napoca; 10,00 TV R Info;

.10,05 TV R Iaşi; 11,00 TV R Timişoara; 12,00 TV R Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r); 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TV R Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Ecoturism; 16,00 Pro Patria; 17,00 TV R Info; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Magazin sportiv; 18,00 Tele-estival Olimp ’97 în direct; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport;21.00 Serial: Mîndrie şi prejudecată;22.00 în flagrant; 23,00 Serial: Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Cultura în lume; 0,40 Întîlnirea de Ia miezul nopţit ' >

Programul - 2: r -7,00 TV M Telematinal; 8,00 Desene animate;8.30 Serial: Canary Wharf (r); 9,00 Serial: Savanah (r); 10,00 Medicina pentru toji (r); 10,30 National Geographic (r); 11,30 Sunset Beach (r); 12,30 In căutarea trecutului (documentar); 13,30 Emisiune în limba maghiară; 14,30 Un bunic fericit; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere;15.30 Desene animate; 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul;18.00 Puterea, pasiunea; 19,00 Opţiuni (emisiune cu şi despre tineret); 20,00 Film: Lovitură directă (SUA ’93); 21,30 Adevărata poveste a lui A. Artaud (documentar); 22,00

Jurnalul de la ora ZECE; 22,30 Credo;23.30 Cu cărţile pe faţă; 0,00 TVM Mesager, 0,30 Antologia pianului.' PRO T V : 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Sport la minut; 9,15 M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi neliniştit (r);10.30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Acapulco HEA T; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Am în tîln it şi români fericiţi (talkshow); 13,30 Lecţia americană; 14,00 Generaţia PRO;' 14,30 Desene animate; 14,55 Povestea zilei cu Magicianul; 15,00 Matlock; 15,50 Sport pe plajă; 16,00 Tînăr şi

•: neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Război în viitor; 18,15 Sport Ia minut;18.30 Ştiri; 18,35 Cine este şeful?;

Canary Wharf (r); 9,00 Los Angeles (r); 10,00 I n 1 xŢ f ? . i j 11,00 America sălbatică Sunset Beach (r); 12,30 prejudecată (r); 13,30 limba germană; 1 4 ,3 0 , q ; fericit; 15,00 TV R In fo ; bancare şi bursiere; 1 5 , 2 W vorbă săţ-i mai spun!; 1 5 ,3 ^ » _şi prinţesa (desene a n irw

A RadioSonicB S FM GB, 7MHz, Miercuri, 30 iulie

Ştiri: 8„ 9, 12, 13, 15, 16, 18, 20, 21. Mondo Sport: 7,15; 8,15. Horoscop: 6,40; 8,40. Program cinema: 7,30. 6,00-9,00 Cafeaua de serviciu. 9,00-12,00 McSonic (emisiuni concurs cu premii McDonald’s); 12,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul Municipal. 13,00-15,00 F iţ i pe fază (ştiri locale, utilitare). 15,00- 16,00 Dedicaţii. 16,00-18,00... şi muzica. 18,00-20,00 Rondul de seară. 20,00-23,00 Seara unei nopţi de vară. 23,00 Soul O f Sonic.

19.00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Suspiciunea (SUA 92, p.I.);21.45 Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,30 La limita, imposibilului; 0,30 Sport la minut - ştiri sportive;1.00 Carnaval la Rio (film erotic).

Joi, 31 iulie Programul 1: 6,00 România: ora

6 fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TV R Cluj-Napoca; 10,00 TV R Info; 10,05 T V R Iaşi; 11,00 T V R Timişoara; 12,00 TV R Info; 12,05 Ce-i de făcut? (r); 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TV R Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); -15,30 Pompierii vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri; 16,30 Emisiune în limba maghiară; 17,00 TV R Info; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Bank-note (magazin);18.00 Tele-estival Olimp ’97 în direct; 18,50 Tragerile Loto; 19,00 Serial:. Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ- i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Serial: Dr. Quinn; 21,55 Pariul Trio (alergare hipică); 22,00 Cu ochii’4 (anchetă);22.45 Reflecţii rutiere; 23,00 Serial: Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Un secol de cinema: Charlton Heston.u Programul 2: 7,00 TV M Telematinal; ,8,00 Contele MacDuckula (desene animate); 8,30

O fereastră deschisă spre (urnei

Miercuri, 30 iulieCANALUL TVC

5:00 Deschiderea programului; 5:05 Videotext; 10:30 Focul ascuns; 12:00 Orientul Mijlociu: între Zidurile Ierusalimului; 12:45 Lumea a IlI-a: Prostituţia copiilor, 12:55 Videotext; 16:30 Lumea a IlI-a: Femei ca şi noi; 17:00 Semnal SIDA - Sexualitatea în secolul SIDA; 17:40 Videotext;23:00 Intenţia de a ucide; 0:30 Videotext; 3:00 închiderea programului.

CANALUL DISCOVERY 18:00 Oamenii extremelor; 18:30

Charlie Bravo - începe weekendul; 19:00 Conexiuni, de James Burke - Drumuri; 19:30 Jurassica - Monştrii; 20:00 Fascinaţia naturii - Insula Pearson; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Momente cruciale ale istoriei - Cucerirea incaşilor; 22:00 întrebări ce- şi caută răspunsul: Relicvele sfinţilor

22:30 întrebări ce-şi caută răspunsul: Castelul Leslie; 23:00 întrebări cţ-şi caută răspunsul:

Misterele antice; 0:00 Semnat Discoveiy - Portavionul; 1:00 Forţe de elită - Forţa de atac egipteană; 2:00 Oamenii extremelor; 2:30 Charlie Bravo - începe weekendul; 3:00 Momente cruciale ale istoriei - Cucerirea incaşilor; 3:30 Conexiuni, de James Burke - Drumuri; 4:00 Program D.W.

w iiih ljMiercuri, 30 iulie

, 9,00 Desene animate; 9,15 Trei destine - serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Oraşul dezbinat - film (r); 11,45 Agenda culturală; 12,00 Curiozităţi clujene; 12,15 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Agenda cinematografică; 18,30 Reportajul ZDF; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru dvs:; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună; 19,40 Europa în obiectiv - mag. politic european; 20,10 Selccţiuni/spcctacole; 20,25 Binecuvîntat fie copilul - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Dreptatea lumii interlope - film; 23,35 Paris „lumini” - reportaj.

UNIPLUS RadioMiercuri, 30 iulie

6,00-10,00 Un alt început. 6,00- 6,30 Program informativ BBC; 8,00, 9,00, 10,00 Ştirile Uniplus. 7,40 Cursul valutar; 7,45, 8,45, 9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pc mapamond; 8,35- 8,50 Informaţii utilitare - telefoane în dirccl; 9,15 Info-liloral; 9,20 Revista presei locale; 9,35 Programul cinematografelor; 9,50 Agenda culturală 10,00-11,00 “Music non slop". 11,00-11,15 Program informativ BBC. 11,15-21,00 “89,4' grade plus”. 12,00, 13,00 Ştirile Uniplus; 14,00-14,30 Program informativ BBC; .15,00 Ş tirile Uniplus; 15,05-16,00 Music by request; 16,00, 17,00 Ş tirile Uniplus; 17,20 Cartca dc vacanţă - realizator Mirela Baciu; 18,00-18,45 Program informativ BBC; 19,30

o >

Sport pe mapamond - realizator Alin Foma’de; 20,00 Ştirile Uniplus; 20,30 VIP-uri în vacanţă. 21,00-21-30 Program informativ BBC. 21,30-23,00 “Greatest H its”. 23,15-00,00 “Top 190.240”.00,00-2,00 “Music non stop”. 2,00-6,00 “VOA Express”.

Micrcuri, 30 iulie 6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

Radioprogram “Primul salut". 7,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 8,00, 10,00,

12,00 Ştiri localc. 9,30 “Cc mai crede lumea”, sondaj pe (cmc dc actualitate. 10,30 Revista presei ccntrale. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “3 minute” (interviul zilei). 13,00 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 16,00, 19,00 Ştiri localc. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe" (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”.r. 16,30 “Cc mai crcdc lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urcchca”, comcntariu civic. 17,05-19,00 Muzică,

J t t

publicitate. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,10-21,00 “Muzica Magica”, realizator Ştefan Coroian. 21,10-6,00 Muzică, publicitate. 21,00,24,00,2,00,4.00.6.00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Micrcuri, 30 iulieContact ş tir i: 5,30-

#vjye_ _ 23,30 (din oră\UTÂ/tT în oră' cu

excepţia 18,30)Buletinul dc ştiri şi rubrica “Actuali­tatea “B.B.C. World Service la ora18.00.5.00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea"’, Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Informaţii diverse, 7,20 Drumul banilor - în colaborare cu revista “Capital”, 7,45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8,10 Revista Presei Localc, 8,20 "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, 8,35 Agenda culturală, Program cinematografe, 8,50 Horoscop şi Aniversări, 9,05 Microbiografic sonoră, 9,40 Contact

sport). 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Fair-PIay, realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-politicc, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct. 24,00 De la blues la rock, realizator Maria Zămescu.

RADIO CLUJ Hj

Micrcuri, 30 iulie6,00 Bună dimineaţa (vă spune Dan

Horea). Actualităţi şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş,,Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj dc la Cluj

prezintă Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Agenda culturală, prezintă Marius Nenciulescu. 11,30 Diapazon, redactor Gclu Furdui.12.00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de miercuri: redactor Traian Bradea.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului - redactor: Anca Mureşan. Telefonul nostru: 064/420031. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax. Actualitatea în 60 dc minute, prezentată dc redactorul Anca Băltan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, rcdactor Sergiu Alex. 19,20 La dispoziţia dumneavoastră. în dialog cu dumneavoastră la telefon 064/ 420031 redactorul Ana Huţanu.20.00 Buletin de ş tiri. 20,05 Magazinul de miercuri, rcdactor Mihacla Dîmbcan. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

a tc );Secretele nisipului; 17,00 _

> ora 5; 19,00 Opţiuni şi despre tineret); 2 0 , 0 0 _ ^ r .Apicultorul (G re c ia /F ra n ţa •

. 22,00 Jurnalul de la o ra Time out (emisiune s p o r t i v a ) ? j Media-club (magazin); 0 ,^ 1 t Mesager; 0,30 Pagini m u Z 1 | mare popularitate. _ f

PRO TV : 7,00 O r a “Vdimineaţa!; 9,00 Sport la m l D l ~ V r M.A.S.H.; 9,45 Tînăr ş i - n d o » ? ® ;10.30 FOrţa dragostei Capcana timpului; 12,00 B ev<r*Jc (r); 12,55 Ştirile Pro T v ;n faţă cu Ilie Şerbănescu ( r ) , ţv:Sport; 14,30 Desene a n im a t e ; L v Matlock; 15,50 Sport p e p l a j a ; *• Tînă r şi., n e lin iş tit; 1 6 , 4 5 r ţ , dragostei; 17,30 H e rcu le ; Î S , la minut; 18,30 Ş tir ile P r o Ţ v ;Cine este şeful?; 19,00 Ş t i i ş i ^*55;19.30 Ştirile Pro Tv; -2 0 ,0 0 Place; 21,00 Doctor în A J a s lc a ; -U Chestiunea zilei; 21,50 Ş t i r i l e P rc . 22,00 Familia Bundy; 2 2 ,3 0 V îa j : în filme; 23,00 Ş tirile P r o T v ;La limita imposibilului; 0 , 1 5 G e n ţ PRO; 0,30 Sport la m i n u t - i ; sportive; 1,00 Film e ro tic : A f T a i r , ^ Am întîlnit şi români f e r i c î ţ i -

Redacţia nu îş i a su m ă r e s j » ; bilitatea pentru sc h im b ă riie u x te n ;, în programele posturilor d e

J

POLI CUINII O A INTERSERVISAK

str, l’asealy nr.5, cart- G h e o rg aINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ ÎSTE1Î

L0C3E ♦ PSIHIATRIE ♦ Fu N lX D C I NOLOGIE ♦ R E U M A T O L O G 3 I EC0GRAF1E ♦ A L E R G O L O G H DERMATOLOGIE ♦ C I i l R U R C I

ORTOPEDIE ♦ 0.R.L ♦ O F T A I JVţCXXi;, GINECOLOGIE ♦ O N C O t X X 3 I

. PEDIATRIE ♦ U R O L O G I E .' ■ " ACUPUNCTURĂ

RADIOLOGIE • E C O G R A T3 Examinări Iloppler - ^

peatm sterilitate I r m ia in LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Im a n o lo p p Parazitologie Determinare Rb - TesL’iW sarcină - Antlgen H B S - H i s a -"Vă*- Examinări citologice p e n tru d e p i i l r ^ l cancerului de col uterin - In v e s t îg a ţu ptc, \ sterilitatea feminină şi m ascu lina ) i tZILNIC, inc lusiv D U M I N C

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: o r e le 2 1 _ 1 Rezervare, c o n s u l t a j

v Ia teL 4 1 .4 1 . S 3 .

V

S.C. Dental R o y j t SOCOLOV

Calea Moţilor 1 0 6 , a p _ j Tratamente s t o m a t o l o g i i

com plexe:> terapie> protetică (ceramica)

Programări la teL: 4 3 Q fl~ > g Zilnic o ra r :

sîmbătă 9 - 1 4 Pentru studenţi, p e r » s î o B >r şomeri, reducere 2 0 ^ & .

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALnSS t r . P ra h o v e i

(Ungi biserica

s - . 8 - 1 2Tel.: 42.56.18; t e l t f a x i - i o ^ ^ d

ALIANŢA MISUICIDL I F E L I N

|duur ^ ^ $ w ld e no a p tc .tc^ -W ^

Gardă de noapte,

0 r » u l v i,* < 7

Lmia Iclclonica d c * jcriză şi prevenţie a s u ic id , , | V-e T , ţ'C(ide LABORATORUL DE S A w rS lî MINTALĂ CLUJ sti ia * sde luni pînă vineri, în tre o r c T ' ' * 8 ^

Vă aşteptăm ^numărul 186864.

p ) miercuri, 30 iulie 1997 ROZA VÎNTURILOR d g ^ f t î j 0 1 1

"Acord intermediar” pentru modernizarea Tratatului CFE(AFP. Routor)

Rusia este dispusă să .accepte în mod global "documentul intermediar” privind modernizarea Tratatului asupra Forţelor Convenţionale în Europa (CFE), aflat în prezent în discuţie Ia Viena, a arătat la 24 iulie Ministerul de Externe rus. "Acordul intermediar” -caie face obiectul unor negocieri finale între ruşi, pe de o parte, şi.

şi europeni, pe de a hă parte - demonstrează că participanţii A icgocieri au intenţia serioasă de a adapta tratatul la noile realităţi

geopoMce. Cu toate acestea, documentul aflat în discuţie ”nu este încă un acord complet”. Acordul asupra zonei numite ”a flancurilor”, care se întinde de la Sankt Petersburg în Caucaz şi din Norvegia în Turcia, ar necesila mai multe discuţii

Casa Albă a împărtăşit opinia potrivit căreia în cadrai negocierilor de la Viena s-au făcut "progrese semnificative”, referindu-se Ia un acord de principiu asupra adaptării tratatului la noua configuraţie a Europei. Consilierul preşedintelui B ill Clinton pentru controlul armelor, Robert Bell, a subliniat că cele 30 de. state membre ale tratatului CFE au convenit, la 23 ralie, asupra principiului de stabilire a noilor plafoane de armament pentru fiecare ţară membră şi asupra unor dispoziţii precise referitoare la Norvegia, Finlanda, Turcia, Rusia şi Caucaz. .

Negocierile vizînd modernizarea tratatului CFE (semnat în 1990) an început la 21 ianuarie, la Viena, şi urmează să se încheie la jumătatea anului 1998. Ele au fost cerute, încă din 1993, de către Rusia pentru ă se debarasa de plafoane de înarmare foarte restrictive aplicabile zonei numite ”a flancurilor” . Negocierile ar urma de asemenea să limiteze ameninţarea militară pe care o reprezintă pentru Moscova viitoarea extindere a NATO.

într-im bilanţ provizoriu comunicat Agenţiei France Presse, după adoptarea sa cu uşile închise, cele 30 de ţări implicate (16 state membre ale NATO şi 14 ţări care odinioară erau cuprinse în Tratatul de Ia Varşovia, fosta alianţă militară a blocului sovietic) constată că "structura de la bloc la bloc” a tratatului ”va trebui înlocuită”. Plafoanele de înarmare autorizare de tratat, actualmente repartizate în proporţie de 50/50 între grupe de state care corespund NATO şi Tratatului de la Varşovia, vor fi redefmite pe o bază naţională. Ele vor fi stabilite 'ţmindii-sc seama de reducerile substanţiale” de forţe operate după

căderea "Cortinei de fier” sau care ar mai putea fi hotărite în viitor. Această ultimă clauză vizează mai ales o declaraţie a NATO din 26 iunie, de la Viena, care arată că Alianţa este dispusă să reducă global cu 10 la sută plafoanele sale de înarmare în cadrul adaptării tratatului.

CFE-bis va fixa pentru fiecare ţară două plafoane de înarmare: un plafon naţional (armamente ale forţelor naţionale) şi un plafon teritorial (armamente ale forţelor naţionale, plus armamentele forţelor străine desfăşurate pe teritoriul statului în cauză sau care ar putea fi amplasate). Plafoanele teritoriale "vor fi derivate din plafoanele naţionale pe care cele 30 de ţări le-au stabilit între ele în cadrul fiecărei alianţe militare. Zona de aplicare a tratatului, de la Atlantic la Urali, nu va mai fi subîmpărţilă în zone geografice, însoţite de subplafoane regionale. Totuşi, ar putea fi stabilite nişte limite "în regiuni speciale ale zonei de aplicare a tratatului, printre care Europa Centrală şi Răsăriteană”. Bilanţul provizoriu cu privire la negocierile'de la Viena "ia notă” în acest sens de declaraţia Alianţei atlantice din 14 martie potrivit căreia NATO nu prevede "staţionarea permanentă suplimentară de forte importante de luptă", după extinderea sa.

Rusia cere ca plafoanele naţionale să includă aviaţia pentru a limita desfăşurarea de forţe aeriene ale NATO la noii membri ai Alianţei, într-o declaraţie anexată la document, NATO a reamintit recent, în cadrul unei reuniuni, că nu va accepta plafoane teritoriale decît pentru materialele terestre. Pe de altă parte, documentul precizează că plafoanele naţionale de armament vor fi "examinate” din cinci în cinci ani. "Examinate, dar nu negociate”, a comentat o sursă americană. "Reexaminate şi reduse, dacă este nevoie”, a replicat o sursă rusă, explicînd că este vorba de o ”revendicare-cheie” a Moscovei pentru a controla mijloacele militare ale unei Alianţe atlantice extinse.

Textul a fost pe punctul de a se poticni în problema zonei flancurilor, care a făcut obiectul unei prime revizuiri a tratatului, în 1996, pentru a ţine seama de repetatele încălcări ale prevederilor de către Rusia în cazul războiului din Cecenia. Moscova nu mai vrea să audă vorbin-

; du-se despre subplafoane în această zonă, pe care Turcia şi Norvegia le consideră indispensabile pentru a limita staţionările ruse la frontierele lor. Asupra acestui punct, textul declară că ”esenţa” dispoziţiilor tratatului, aşa cum au fost ele revizuite la 31 mai 1996, "va fi menţinută, dar reconciliată cu structura” noului tralat -

Elţîn a respins prin veto o lege ce reglementacooperarea

(AFP)___

Roas Flţîn a respins o lege privind 'cooperarea militară şi tchnică dintre Rusia şi ţâri străine” carc ar reglementa in primul rînd procedurile ctporturilor, administrate in ciasilotalitatc dc societatea de stat "Rosvoorujcnie", a anunţat Preşedinţia Unele dLspo/iln ale accstci legi "contravin Constituţiei (ruse), legislaţiei federale şi nojmelor de drept internaţional” , sc arata in comunicatul Preşedinţiei, l.egea "art* nevoie de o îmbunătăţite considerabilă” pentru a fi fn conlomiitatc cu normele jundicc, continuă comunicatul

Proiectul dc lege a fost adoptat in iunie de către deputaţii Dumei de Stat (Camera Inferioara a parlamentului), cu majoritate comunistă şi naţionalistă, şi ratificai la 4 iulie dc Consiliul ţ'cderatici (Camera Superioara) în prezent, axiperarea militaro- tclimca dintre Rusia şi strâmtate este reglementată pnntr-un decret prc/idcnlial din * octombrie1995.

Dupa crearea la sfirşitul lut1994 a întreprinderii de armament "Rosvoorujcnie", aproape toţi producătorii ruşi dornici să exporte trebuit: sa se

CU

adreseze acestui organism dc stat carc percepe un comision dc 3- 5 la sută Doar şase întreprinderi au reuşit să eludeze această regula: M A l’O, carc fabrică a\ioanele M ig, Rosvcrtol (elicoptere), Antei (sisteme de apărare antiaeriană), Gîpromach. (sisteme hidraulice), U f im (motoare de aviaţie) şt Biroul dc ' studii de la T u l i

Roşia a deţinut locul al doilea, în lume la exporturile de arme în1996, după Statele Un ite ,\olumul vin/arilor tiind de 3,4 miliarde dc dolari, scria în ianuarie cotidianul "Scsodnia”. f <le pentru a patra oara in «.ursul săptămînii trecute, cînd preşedintele F lt in anunţă respingerea unei legi adoptate de celc doua Camere ale parlamentului F I respinsese dejaI.cgca funciara adoptată la începutul lunii iulie dc parlament, deoarece nu prevedea sin/arca terenurilor agricole O lege referitoare Ia libertatea religioasă, considerată discriminatorie in primul rind dc către Papa Ioan- Paul al II-lca şi de Senatul american, precum şi o altă lege care ar fi împicdicat statul sâ \ inda o pane a acţiunik'r pe care le deţinea la Compania naţionala de electricitate au fost de asemenea respinse

1 J im m y C a r t e r a v e r t i z e a z ă î m p o t r i v a

t e n t a t i v e l o r d e a i z o l a C h i n a

' on ited Press, Rotitor)

't [i’stul preşedinte Jimmy ' ■.(’ ner caie a contribuit la

ir.riwli/arca re la ţiilo r dintre ni'S '-k Unite şi C hina în 197'), a jTî ' .nLUtînipotnvaînccrc-iriidea

î i. ‘‘.lic ijin g iil, declarînd ca■ trn trebuie integrala in

p n u l mondial înainte sa iii> putere inililara majora

de cat re Carter a i r r ' ţ i» ’ ; r cu Heijingul a urmat <r', ^-'-c Liniate in 1972 in China

/ -•! 'tul preşedinte Richard China a cerut

" ^ ’ n.'ii'ipuliii să renunţe la r.nroa\tcrea guvernului1 ;■ rival al ’I aiw anului ca ^•v/emant legilun al Chinei ■''--'-r, al cărui mamlat a e\pirat ie I >S1. respinge presiunile

ii: Sutele Unite de a refti/a rtcecul Climei pe pieţele ’ n.er.canc ş i a se opinie P'.rLip«sr.i aoMcia la problemele

"U n o r voci de 'c.itîcn cu le spun este mult n.i h.i c să anticipam provocările <i qvnmiuţi le create de o Clima

Şi prietenoasa decît să ne w irv id iuu pericolele alienăm

Chinei sau sa ne asumăm ideea lâra \aloare de a încerca să menlinem i hina \ ulncrabilă şi izolată", a declarat el Jiang Zem in, preşedintele Chinei, nmieaHi sa eletlne/e la sluşjiul accstui an O Vizită în Statele Unite, prima dc acest gen a unui lider chinez dupa \ i/ita lui Deng Xiaoping din 1979 Relaţiile ('lin ie i cu Statele Unite, multa \reme tensionale, s-au “încălzit” constant in ultimele luni, in prezent existind şansa unei îmbunătăţiri mai rapide, a declarat preşedintele dune/ Jiang Zi mm. care înde plineşte de asemenea funcţia de lider al Partidului Comunist şi de comandant suprem al forje lor Armate, a sublimat in mod repetat in cursul acestui an importanta rc.laliikirc.ti Statele t foite pentru a asigura un puternic impuls în direcţia mult aşteptatei întîlniri la nivel înalt cu preşedintele american l î i l l Clinton Diplomata sînt de părere eă Jiang este evident îngrijorat de posibilitatea

■ ca ncimpubionareâ relaţiilor să pună sub semnul întrebării

' întilnirea la nivel înalt.

O m u l d e N e a n d e r t h a l n u e s t e s t r ă m o s u l n o s t r u(AFP)

Răspunsul definitiv la o întrebare,' căutat de peste uri secol şi jumătate în peşterile din Europa şi Asia, a fost găsit îritr-o eprubetă: omul de Neanderthal nu este strămoşul nostru, a tranşat în urmă cu cîteva zile. o echipă de. gcnelicieni.

Adevărata noutate se referă mai degrabă la marele succes al aplicării geneticii la paleontologie decît la soaita Oamenilor preistorici care, pentru mulţi, constituie ramura rnoartă a arborelui genealogic al omenirii. Datarea numeroaselor fosile a dezvăluit că, timp de milenii, cei care erau consideraţi.drept strămoşi au trăit în paralel cu "descendenţii” lor...

Nu este mai puţin adevărat că verdictul rezultat din comparaţia între eşantioane de ADN (acid dezoxiribo- nucleic) prelevate asupra unor prime oseminte, descoperite în Valea Neander (Neander

Thai), în apropiere; de Diisseldorf, şi asupra celor ale oamenilor moderni, proveniţi din populaţii diferite, a permis sâ se tranşeze această problemă. Profesorul Chris Steiger, de la Muzeul de istorie naturală din Londra, nu a ezitat să compare importanţa muncii desfăşurate de echipa Universităţii din Miinchen şi a Universităţii de stat din Pennsylvania cu aterizarea sondei americane Pathfinder pe Marte. Această comparaţie s-ar putea, pe de alt parte, aplica şi caracterului foarte delicat al celor două operaţiuni. "Obţinerea” unui material genetic fosil suficient de bine păstrat, iâr apoi analizarea lui reprezintă o sarcină al cărei succes nu este mai uşor de garantat decît cel al sondei trimise pe o altă planetă.

într-adevăr, potrivit prof. Eva- Maria Geigl, .de la Institutul Jacques Monod din Paris,-, moleculele de ÂDN sînt, în general, puternic fragmentate şi alterate, ceea ce nu permite ”să le faci să vorbească”.

Conservarea vechiului ADN este rezultatul unor,circumstanţe extrem de rare într-un mediu înconjurător deosebit: gheţuri, deserturi, zăcăminte de turbă, peşteri, chilimbar... -

Din fericire, excepţional nu înseamnă şi inexistent. în acest fel au fost obţinute indicaţii interesate asupra unor plante, animale şi fiinţe umane datînd de mai multe sute sau de milioane de ani. O nouă disciplină ştiinţifică cu drepturi depline, paleogenetica, situată între paleontologie, genetică, şi biologie moleculară, şi-a făcut astfel apariţia.

Concepută in iţia l pentru examinarea ţesuturilor v ii în scopuri medicale (depistarea bolilor ereditare...), sau criminalistice (identificarea

- pornind de la o picătură de sînge uscat sau un fir de păr...), tehnica studierii ADN-ului a permis în special descoperirea legăturii dintre indienii din America şi populaţiile din nord-estul Asiei,_ stabilirea gradului de rudenie : dintre mamuţii datînd de mai

bine de‘ 10.,000 de ni şi elefanţii din zilele noastre, analizarea cu ajutorul ADN a unor frunze de magnolie de acum 17 milioane de ani şi chiar a unei gărgăriţe vechi de 135 milioane de ani.

Pe lîngă rezultatele susţinute cu probe, aplicarea geneticii la preistorie a suscitat multe fantezii şi a dus nu numai la realizarea filmului "Jurassic Park”, dar şi la anunţul - făcut în 1995 de o echipă de oameni de ştiinţă - privind "reanimarea” unui spor provenit de la o bacterie, izolată Ia riridul său dintr-o albină captivă timp de 35 de milioane de ani într-un sirop de chilimbar. Chiar dacă acest rezultat a fost aprig contestat în cadrul

; comunităţii cercetătorilor, deoarece posibilitatea, readucerii la. viaţă a organismelor dispărute ţine de domeniul ştiinţifico- fantastic, preistoria "agitată” într-o eprubetă promite numeroase surprize pe viitor.

r - ——i\ ........

| Vorbind în direct la postul de radio ”Eho I P'anetî”, secretarul Consiliului rus al J Apărării, luri Baturin, a afirmat că pînă în I anul 1999 efectivele Forţelor Armate ruse | trebuie să numere 1.200.000 de persoane, | urmînd ca în acest an ele să fie reduse cu• 200.000 de militari. El a precizat totodată j că, practic, în acest an vor trebui I disponibilizaţi 50.000 de ofiţeri. Comentînd | decretele privind reforma militară semnate j de către preşedintele Rusiei, Boris Elţîn,■ luri Baturin a arătat ,că ele prevăd ■regruparea, pînă în 1999, într-o singură I forţă separată a trupelor pentru rachete cu | destinaţie strategică (RVSN), a forţelor Mţiilitare cosmice şi a trupelor din apărarea ^osmică şi de rachete din cadrul Apărării

^ntiaeriene. Va fi creat un tip calitativ nou■ n\K^pe' care va păstra denumirea de | KVSN. Restructurarea armatei va permite | unificarea resurselor şi reducerea j cheltuielilor excedentare’. Trupele din

Apărarea antiaeriană se vor uni cu forţele ^militare aeriene (W S )'ş i se vor numi în

(irAn-iASS) ! kkstim ctirarka \ii\i\ti:i i mcontinuare W S . Se prevede de asemenea restructurarea sistemului de conducere al trupelor terestre. în locul Comandamentului general al trupelor terestre, existent în prezent, vor fi înfiintate Direcţia generală a trupelor terestre şi Clirecţia generală pentru pregătirea militară din cadrul Ministerului Apărării. Aceste direcţii vor fi subordonate unuia din adjuncţii ministrului apărării. Practic, în cadrul trupelor terestre trebuie să se treacă la un sistem de conducere teritorială după schema: regiune militară - comandament strategico-operativ în direcţia strategică - Marele Stat Major

Secretarul Consiliului rus al Apărării a relevat totodată că decretele privind reforma militară, semnate de Boris Elţîn, "se înscriu . în lista de propuneri vizînd realizarea unei idei unice privind conceptul de reformă militară”. , ,

Secretarul Consiliului Apărării a anunţat că, potrivit decretului referitor la întreprinderile unice ale Ministerului Apărării pentru

organizarea şi cazarea trupelor, efectivele militarilor vor fi reduse cu 50.000, de persoane. Potrivit decretului privind trecerea Direcţiei de drumuri şi construcţii din cadrul Ministerului Apărării ’la Serviciul Federal al Drumurilor, efectivele militarilor trebuie să se reducă de la 57.000 de persoane la 15.000. Potrivit decretului privind perfecţionarea Direcţiei pentru construcţii speciale, efectivele trupelor vor scădea de ’la 76.000 persoane la 10.000. în acest fel, numai pe baza ultimelor trei decrete prezidenţiale, în urma modificărilor structurale vor fi 'disponibilizaţi circa 150.000 de militari.

Reformele vor afecta direct şi aparatul central din Ministerul Apărării. După cum se preconizează, ca urmare a restructurării arm atei, efectivele acestui aparat vor reprezenta nu mai mult de 1 la sută din efectivele totale ale Forţelor Armate. Asta înseamnă că pînă în 19^9, cînd efectivele arm atei vor reprezenta 1 .200 .000 de persoane, numărul celor care lucrează în

aparatul central nu trebuie să depăşească I 12.000 de persoane. ~ ’ |

luri Baturin a confirmat că, pînă la 25 ■ iulie a.c., Comisia de organizare militară al cărei preşedinte este Viktor Cernomîrdin, va fi gata să prezinte preşedintelui ţării "Concepţia privind organizarea militară a Forţelor Armate”. în ceea ce priveşte celelalte trupe (Ministerul pentru Situaţii’Excepţionale, forţele interne din MAI rus, Serviciul’Federal de Frontieră, Agenţia Federală pentru comunicaţii şi informaţii guvernam entale, trupele feroviare), pînă lâ 25 iulie vor fi pregătite doar direcţiile principale ale reformei din aceste instituţii. După părerea secretarului Consiliului Apărării, proiectul "Concepţiei complete privind organizarea militară’ în Rusia” va fi gata ceva mai tîrziu, cînd documentul va fi discutat în cadrul şedinţei Consiliului Apărării, a cărei dată ele desfăşurare va fi stabilită de preşedintele | Rusiei. Baturin nu a exclus posibilitatea ■ reducerii cu 20.000 - 25.000 de persoane ■ a contingentului de recruţi din toamna I acestui an pentru serviciul militar efectiv. |

IIIIIIIIIIII1I

ADEVARUL d e O l u j

POLITICĂ miercuri, 30 iulie 1997 ( 4

iP rim im ia red a c ţie o rep lică în tîrz ia tă

în legătură cu articolul din 16 . iulie a.c. dcdicat în exclusivitate

persoanei mele intenţionam iniţial să nu iau nici o atitudine, avînd o importanţă minoră în contextul politic actual.

Pentru ca opinia publică sâ nu rămînă dezinformată, îmi permit ca, beneficiind de amabilitatea dumneavoastră, să vin cu următoarele precizări:

1. Este inexact că la ieşirea inea din sală aş fi spus că plec pentru a nu fi întrunit cvorumul necesar. Nu era nevoie să o spun eu, deoarece prezenţa în sală doar a celor cinci senatori din

.Opoziţie, plus, preşedintele, însumau doar şase, iar cvorumul minim era de şapte persoane. Este vorba deci de o aritmetică simplă pe care cei din Opoziţieo cunoşteau bine din experienţa lor repetată de a părăsi sala ori de cît ori nu le convenea ceva.

'2. Prietenia care mi se invocă faţă de unii senatori este un alt neadevăr. Pe senatorul Verestay l-am cunoscut doar în acea seară, pe senatorul Marko Bela l-am mai întîln it dc două ori la

Comisia dc învăţămînt, iar senatorul Ekstein este un coleg clujean faţă de care nutresc sentimente colegiale, ca şi faţă de alţi distinşi senatori.

3. In privinţa boicotului care mi se invocă jin să precizez că cei care au dus la această situaţie sînt toţi senatori din Opoziţie.. Dînşii au refuzat în două rînduri participarea la discutarea modificărilor ce uimau să se facă în învăţămînt, încă în luna iunie, în cadrul şedinţelor ordinare. S-au agitat apoi cînd din acest motiv s-a emis Ordonanţa de Urgenţă alcătuită dc Guvern. Pe ultim ii metri din Sesiunea, extraordinară a Senatului au forţat dezbaterea acesteia. N-au reuşit, nu din cauza mea, ci din cauza lor, că n-au fost dispuşi să poarte discuţiile la timpul potrivit pe această temă.

Faptul că s-a nimerit ca eu să părăsesc sala şi să-i pun în dificultatea de a nu-şi vedea jocul împlinit, putea să se întîmple oricărui alt senator din Coaliţia Puterii, fiindcă toţi, în afară de preşedinte care trebuia

să conducă şedinţa, au refuzat să participe la maşinaţiunile Opoziţiei. Este vorba de senatorii Tocaci şi Vladislav, de la liberali, de Radu Vasile şi Bogdan, de la ţărănişti şi de Marko Bela şi Lorinczi de la U.D.M.R. Mi s-a imputat mie, ca senator al P.S.D.R., care am părăsit ultimul sala de şedinţe, însă am făcut-o din solidaritate parlamentară cu reprezentanţii Puterii.

Ştiu câ este gTeu câ suporţi să f ii în Opoziţie, după ce ai fost obişnuit cu Puterea. Jocul politic trebuie însă înţeles şi acceptat ca atare, că ne place, că nu ne place.

Lupta politică nu trebuie privită cu ostilitate, ci cu spirit concurenţial, iar victoria nu poate f i în acelaşi timp de ambele părţi.

Titus Lucian SUTEU

NO’I'A R K D A C 'I'IK I: Reamintim c itito rilo r câ învinuirile dc carc dorite iti se disculpo d-1 senator Suteu i-au fost aduie cu mult timp in unuă (a>a cum recunoaşte) de senatorul Coslica C iurtin, în urma “inlim plărilor" petrecute in Comisia de învaiâmînt, nl card preşedinte, senatorul ţărănist George Pruteanu. doiea şi a făcut tot te sc putea pentru a iiiscuUl ordonanţa ce schimba Legea învăţămîntului. Aşa cum declară, la acea şedinţă d-i senator Şuteu a ieşit din sală. ceea ce a iacul ca-sa nu fio întrunit cvorumul ş i astfel sâ lle salislacutâ dorinţa UDMR. Deci, aici este vorba nu de Opo/ilio pur şi simplu, ci dc senatorul ( ieorge Pruteanu care nu a fost sprijin it în acţiunea sa decît de senatorii Opoziţiei, coi aparţinind Puterii raliindu-se unor Lom.indamente cel puţin ciudate.

A lia n ţa p e n tru Rom ânia este condusă la C lu i de o fată de 2 2 de a n i

Andreea Moşilă crede că speculaţiile privind implicarea lui Virgil Măgureanu In noul partid sînt compromiţătoare

Andreea Moşilă, redactor la2 Max TV şi corespondent al Antenei 1, în vîrstă de 22 de ani, coordonează la Cluj nucleul de formare a Alianţei pentru România, viitorul partid înfiinţat dc dezertorii din P.D.S.R. Potrivit spuselor domnişoarei Moşilă, s-au înscris în Alianţa pentru România peste 300 de clujeni, în marc majoritate, aflaţi

la prima experienţă politică post- decembristă. ;

Nici o personalitate politică din oraş nu şi-a manifestat, deocamdată, dorinţa de a adera la Âlianţă. S-au înscris, în număr mic, foşti membri ai mai multor partide, primiţi cu destulă reticenţă. “Nu ne bazăm pe astfel dc oameni care bănuiesc că au venit la noi pentru că nu au

.obţinut funcţii în celelalte partide”, spune Andreea, amintind că unul din obiectivele Alianţei este înnoirea clasei politice româneşti. r

Consecvenţi unui astfel de obiectiv, liderii Alianţei pentru România sînt obligaţi să dezmintă implicarea fostului director al S.R .L, V irg il Măgureanu, în constituirea mişcării. Andreea Moşilă afirmă că zvonurile privind participarea din umbră a lui Măgureanu urmăresc compromiterea Alianţei pentru România, care se

va înregistra ca partid pînă la jumătatea lunii august.

în aşteptarea vizitei de joi la Ciuj-Napoca a lu i Teodor Meleşcanu, preşedintele Alianţei pentru România, Andreea se ocupă de problemele ridicate deo organizaţie cu o medie de vîrstă sub 35 de ani. Comitetul iniţial de coordonare al Alianţei a suferit modificări prin retragerea (Andreea spune benevolă) a inginerului Bărăian. Alianţa este condusă practic de

Comitetul judeţean Cluj de iniţiativă pentru formarea Partidului Alianţa pentru România invită toţi membrii şi simpatizanţii A.P.R. la un dialog cu dl Teodor Meleşcanu joi, 31 iulie 1997 ora 15,30, la Sala mare a fostei Primării a municipiului Ciuj-Napoca.

Andreea şi de şeful ei de la 2 Max TV , Săsăran. Postul de televiziune 2 Max, în incinta căruia are sediul provizoriu Alianţa pentru România, nu este la prima apropiere de un partid politic. Liderii locali ai P.U.N.R. au încurajat apariţia postului cu speranţa că el le va servi interesele. Cearta dintre Gavra şi Funar a redat independenţa micului post de televiziune, ai cărui promotori sînt astăzi liderii Alianţei pentru România.

' Caius CHIOREAN

Uniunea Rromilor este interesată de o fuziune cu Alianţa pentra România

Preşedintele - Uniunii Rromilor, dl Rudolf Varga, a declarat că partidul său ar fi interesat de o fuziune cu partidul d-lui Meleşcanu: “La alegerile din 2000'sau,

' poate la alegerile anticipate, Alianţa pentru România va fi un partid puternic, pe care se poate conta din punct de vedere politic”, afirmă el.

A.M.

în ju ru l unei dispute

rocamboleşti?Atenţia mass-media este.

reţinută în mod bizar şi evident distorsionat de “scandalul” steagului arborat de consulatul ungar în centrul Clujului.' Nu dorim să ne amestecăm în treburi care depăşesc nivelul strict informaţional, însă considerăm absolut necesară transmiterea corectă a informaţiei reale şi a semnificaţiei acesteia. Cu ani în urmă membrii consulatului ungar din Ciuj-Napoca sînt surprinşi în flagrant de Securitate - Serviciul , Contrainformaţii - asupra unor acţiuni de culegere de informaţii şi organizare de acţiuni iredentiste, ce. nu cadrează în nici un fel cu activitatea diplomatică a unei ţări “prietene”, “socialiste”, cu care mergeam “cot lâ cot” în lupta împotriva “imperialismului”. Ca de obicei, PCR şi Nicolae Ceauşescu, şeful acestui partid, nu vor în nici un fel să zdruncine “unitatea de monolit” a socialismului internaţional. Prin urmare, acesta nu se mulţumeşte cu un raport care poate prejudicia această unitate şi cere probe. Ofiţerii de k contraspionaj produc probele solicitate, ca urmare a unei activităţi deosebite şi în final Ceauşescu dispune, pe baza acestor probe, expulzarea personalului consulatului maghiar din Ciuj-Napoca şi desfiinţarea acestei reprezentanţe maghiare.

La aproape opt ani de la evenimentele din Decembrie 1989, noua conducere a Statului Român, în uima presiunii la care este supusă, cedează şi acceptă reînfiinţarea consulatului ungar la Cluj, în ciuda opoziţiei populaţiei şi a autorităţilor locale din Ciuj-Napoca. într-o recentă declaraţie a consulului ungar. Bitay se afirmă ca acesta sprijină fără rezerve programul UDMR. Amintim, pentru cei ce au uitat, că un punct central al acestui program este autonomia Transilvaniei, ceea ce contravine flagrant Constituţiei României - Legea de bază a ţării. Oare cum se numeşte sprijinul unei ţări

străine pentru destabilizare? «m. ţări vecine? -

Steagul, care este, pemonA desigur conjunctural, okid f unei dispute, nu este doar sfe: unui alt stat, mai mult sau" puţin prieten, ci un simbol precedent. După cum s; Ungaria este, de mulţi republică, desprinsă din liş; Austro-Ungar încă din li însemnul de stat al ace “republici” afişat pe drape stema regatului lui Ştefr Ungariei Mari, în care sen;. Transilvania, Banatul, Cmc Maramureşul, care sînt (V- fără echivoc. Nicăieri in simbolul unei republici a; stema regalităţii. Aici pas; coroanei şi a stemei coc simbolul nedisimulat iredentismului maghiar, ai acelei mişcări care, conte graniţele stabilite în c victoriei din 1918, a] Adunări Naţionale de la Iulia şi a tratatelor ce k consfiinţit, reclamă fară e jenă, teritorii care nu ap Ungariei. Arborarea stindard cu aceste înse: semnifică acceptarea prelat ungare asupra ■ tente® româneşti. Arborarea ac regretabil simbol în id Transilvaniei are semnill: unei victorii â iredentist maghiar, fapt manifestat jenă de bisericile maghiar? au tras îndelung clopotele prilejul reinstalării drapel: revizionist în inima Clujutil

Fără a face nici o remaid incompetenţa celor ce pietmc| se află în slujba politicii msd__ externe, ne manifestăm aia în faţa ignoranţei acelora osf pare că habar n-au semnificaţia drapelului de <■ Ungariei. Oare american; rămîne tot aşa de inerţi şi pis dacă steagul roşu cu see ciocanul ar fi arborat în Ak; Sau francezii ar ignora f iio remarcă repunerea unei zvastici pe actualul dn german, arborat pe clădirea consulat german din AIs&

, Prof.: Adrian MOŢ;

' - - J

f

Prefectul Judeţului Cluj, în virtutea atribuţiilor conferite de art. 110 din Legea nr. 69/1991, privind asigurarea realizării intereselor naţionale, respectării legilor şi ordinii publicc, coroborat cu prevederile art. 145 din Codul Penal şi ale art. 223 din-Codul dc Procedură Penală, formulează prezentul DENUNŢ PENAL, împotriva învinuiţilor: 1) Roman Neag, domiciliat în satul Vîlcele nr. 1, comuna Feleacu judeţul Cluj; 2) Vasile Drăgan, domiciliat în Ciuj-Napoca, str. Louis Pasteur nr. 58, judeţul Cluj; 3) loan Rusu, domiciliat în Ciuj-Napoca, str. Ion Meşter nr. 6, bl. J ap. 141, judeţul Cluj, pentru săvîrşirca infracţiunii prevăzute şi pedepsite dc art. 208 şi art. 209 lit. a şi lit. e din Codul Penal, şi 4) Gheorghe Funar, domiciliat în Ciuj-Napoca, str. Paring nr. 8, bl. 11 4, judeţul Cluj, pentru săvîrşirca infracţiuniiprevăzute, şi pedepsite dc art. 3 24 V| f i || 11 B t f 111 din Codul Penal, constînd în M G l I i l i l I i l I instigarea primilor 3 învinuiţi lasăvîrşirca infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art, 208 şi art. 209 lit. a şi lit. e din Codul Penal.

Pc fundalul opoziţiei organizate de învinuitul Funar Gheorghe, în calitate dc primar al municipiului Ciuj-Napoca, pentru împiedicarea prin toate mijloacclc a punerii în aplicare a prevederilor Tratatului de înţelegere, coopcrarc şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara în 16 septembrie 1996 şi ratificat prin Legea nr. 113 din 10 oct., 1996, publicată în M. Of. partea l-a nr. 250 din 16 octombric 1996, referitoare la înfiinţarea Consulatului General al Republicii Ungare în municipiul Ciuj- Napoca, întrcţinînd o atmosferă ostilă pregătirilor iniţiate dc Ministerul Afacerilor Externe şi alte autorităţi publice în acest sens, a încălcat în primul rînd prevederile art. 44 lit. a din Legea nr. 69/ 91. Astfel, în articolul publicât în cotidianul local “Adevărul de Cluj” din zilele de 19-20 iulie a.c. învinuitul Funar Gheorghe preciza expres că, Consulul Ungariei nu arc ce căuta in municipiul

Ciuj-Napoca şi nici la Primăria municipiului Ciuj-Napoca. în Comunicatul publicat în numărul din 23 iulie 1997 al aceluiaşi ziar,. învinuitul s-a declarat fără echivoc împotriva redeschiderii Consulatului ungar, precizînd că pe imobilul în care va funcţiona accsta nu poate fi arborat drapelul naţional al Ungariei. în numărul

,din 24 iulie 1997 al ziarului “Adevărul de Cluj” a fost publicat Comunicatul Biroului Judeţean al PUNR în care Consulatul ungar este calificat drept o oficină de spionaj şi acţiuni antiromâneşti.

Urmare acestor incitări exprese şi repetate, învinuiţii Roman Neag, Vasile Drăgan şi loan Rusu, în ziua-de vineri 25 iulie a.c. orele10,30 în baza unei prealabile înţelegeri, prin escaladare, au demontat şi sustras drapelul dc stat al Republicii Ungare arborat pc imobilul

la Ciuj-Napoca. Este evidentă şi neîndoielnică încălcarea cu ifc directă a prevederilor art. 324 din Codul Penal de către înv. Fi Gheorghe. :

Referitor la obligaţiile care revin statului de reşedinţă în apk Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între Ro:. şi Republica Ungară, menţionăm că potrivit prevederilor Convc din 24 aprilie 1963 de la Viena, cu privire la relaţiile consul;’ care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 48 20 decembrie 1971, publicat (inclusiv textul Convenţiei) în E nr. 10 din 28 ianuarie 1972, potrivit Cap. II. (art. 28-57) posturile consulare sînt stabilite înlesniri, privilegii şi imuniti pentru acestea, cît şi pentru funcţionarii consulari şi alţi meiC

posturilor consulare, cum.................................................................. ............................................................ ....... ..... ...... ...............SE-

penal al prefectului Alexandru Fărcaşdin Ciuj-Napoca, P-ţa Un irii nr. 23, în carc sc află sediul Consulatului General al Republicii Ungare, ascunzîndu-1, săvîrşind astfel infracţiunea prevăzută şi pedepsită dc art. 208 şi art. 209 lit. a şi lit. c din Codul Penal. ,

Datorită măsurilor luate de Inspectoratul dc Poliţie al Judeţului Cluj, în jurul orelor 23,00 cei trei infractori Roman Neag, Vasile Drăgan şi loan Rusu au fost depistaţi, iar a doua zi sîmbătă 26 iulie a.c. în jurul orelor 11,30, drapelul a fost înapoiat de organele de poliţie Consulatului General. . ,

Şi după accstc evenimente învinuitul Funar Gheorghe îşi menţine punctul său dc vedere, glorificîndu-i pc făptuitori, aşa după Cum atestă şi interviul dat Rcdacţici PRO-TV Cluj, în ziua dc luni 28 iulie a.c., carc esle deosebit dc explicit, lără să nccesilc alte comcntarii. Menţionăm că în numărul din ziua dc marţi 29 iulie 1997 al cotidianului local “Adevărul de Cluj” acelaşi învinuit solicită în mod expres închiderea Consulatului General al Rcpublicii Ungare

privind folosirea drapelu- stemei naţionale (art. 29), loa-

’ (art. 30), inviolabilitatea locaiconsulare (art. 31) şi altele.

Ulterior Convenţia consulară româno-ungară, semna' Bucureşti în 28 noiembrie 1973, ratificată prin Decretul Cons:-- dc Stat nr. 166 din 19 iunie 1974, publicat (inclusiv f Convenţiei), în B. Of. nr. 86 din 22 iunie 1974, stata*'-1 asemenea în Cap. IV asupra facilităţilor, privilegiilor şi imiE* acordalc de statul dc reşedinţă funcţionării oficiilor con0- rcţinîndu-sc. în speţă prevederile art. 24, 25, 26 şi 27. j

Pentru accstc considerente, solicităm să dispuneţi dc c înccpcrca ccrcetărilor şi finalizarea accstora cu temeinv seriozitate, dc cătrc organele Parchetului, raportat la pcricoluK grav al faptelor comisc, calitatea persoanelor implicate şi consoX privind relaţiile interstatale.

PREFE,,. Alexandru FARO $

v

miercuri, 30 iulie 1997 ARTA-CULTURA A D E V A R U Lc ie C i u l

H m t â l u m e a c a u t ă m a i m u l t ă i u b i r e , r e s p e c t ş i t o l e r a n ţ ă . . . ”

lintp dc o săptămînă. RalfVonwhm (din Viena) a alinat la Universitatea Populară un program de c0nferinţe ş i iniţiere în practica Surat Shahd Yoga,,(upâ îndrumarea maestrului Sant Thakar Singh. \pinte de reîntoarcerea sa în A ustria , a avut

\ abilitatea sâ răspundă întrebărilor noastre .yi să ne frâ n te cîteva idei despre această cale spirituală . i

j| jlaria Florescu: • Din ifinferinţele pe care le-aţi jjuSţinut s-a degajat în mod 'diostbit ideea că fiinţa umană ! intuit să se schimbe printr-o [t)|i trezire ş i practică

Spirituală. Aţi putea nuanţa jtfsl mesaj?; (Jatf Vornehm: Cred că în y® de azi toată lumea caută mai -multă iubire, mai mult respect şi ■lelcianţâ unii faţă de alţii, iar Creastă căutare am sesizat-o în ;1Mte ţările din vest. Soluţia pe c:e o ofer este foarte simplă şi -completă: “Schimbaţi-vă pe voi

li| îiîivă şi fiţi un exemplu viu jientru ceilalţi oameni”., M.F.: • Schimbarea despre care vorbiţi presupune

respectarea unui “cod” exis­tenţial care se aseamănă foarte mult cu cel ortodox. V-am ruga să punctaţi elementele esenţiale ale acestuia.

R.V.: Baza tuturor religiilor este iubirea faţă de Dumnezeu şi prin aceasta noi învăţăm să ne iubim pe noi înşine şi pe semenii noştri deopotrivă. Dar cum poate fi iubit Dumnezeu? Dedicînd din timpul nostru pentru a fi cu El, zi de zi, prin practica meditaţiei. Pentru că Dumnezeu înseamnă iubire, iar iubirea este vibraţie şi aceasta poate fi experimentată în interiorul nostru. Dumnezeu, prezent ca lumină interioară şi sunet interior, se află în noi încă din momentul în care ne naştem.

Singurul motiv pentru care nu putem să-l vedem sau să-l auzim pe Dumnezeu este pentru că nu trăim conform Legii iubirii şi sîntem prea mult concentraţi doar pe lumea exterioară. Introducerea în Surat Shabd Yoga durează aproximativ două ore după care, fiecare în parte, poate să practice personal realizarea de sine, fără să-şi schimbe religia sau statutul' social. Singurele schimbări pe care le prevede această meditaţie sînt o alimentaţie; lacto- vegetariană şi interdicţia de a consuma alcool sau droguri, pentru a ajuta procesul de purificare interioară.- M.F.: • Care sînt consecinţele

practicii spirituale pe care o recomandaţi? ■: R.V.: Pe scurt, noi sîhtem ceea ce mîncăm, dar şi ceea ce gîndim. De aceea, dacă vom face un efort pentru a evita tot ce poate distruge pacea interioară, nu vom mai fi în stare să înfăptuim nimănui nici un rău.

M.F.: « Concret, ce se îmbunătăţeşte în viaţa unui

practicant?R.V.: Este ca şi cînd ne-am

reîncărca “bateriile” prin iubire şi energie. Cînd vasul este plin, apa începe să se prelingă în exterior, pe pereţii lui. Acelaşi lucru se întîmplă şi cu noi înşine, de aceea vom simţi mereu nevoia să împărtăşim sentimentul pe care-1 trăim cu toată lumea. In afară de aceasta, dacă încc cm să rezolvăm problemele noastre interioare, vom avea mai-puţine probleme în lumea exterioară.

M.F.: • Am dori să ne spuneţi Care este impresia pe care v-a Tăcut-o România şi dacă aveţi intenţia de a reveni?

R.V.: România îmi aminteşte foarte mult de aspectele spirituale întilnite în India, unde ăm trăit trei ani ş i jumătate. Aceste aspecte sînt: simplitatea, puritatea, credinţa pe care o au oamenii, precum şi* legătura strînsă cu natura. Sînt foarte fericit că am avut posibilitatea să fiu alături de voi şi intenţionez să mă reîntorc în această toamnă.

Maria FLORESCU

,l lutuni cotidiene Sub umbrele Iancului

ARCAŞ ne propune o re sub titlul de mai sus cu

|[ttificaţia “Poeme populare din ide Piatră”, făcînd O

“vjiiţi mărturisire;ffitiirisesc că port de prea

J,«iivreme povara tăcerii. Că |liacolo de vremi potrivnice sau fli tradiţia ■ umilă de custode, ciiv depus destulă strădanie '•Inia răspîndi un epos eroic ■'UMscut despre Avram ■W.” în final un “Pro

■Jtmoria”: “Datorez pioasă

evocare şi oneste gînduri de recunoştinţă celor care m-au ajutat cu fapta şi sfatul şi nu mai sînt printre noi: pr. Coriolan Sabău - Lani, prof. univ. Valeriu Butură, prof. Ion Goia, Nicolae Roşea, dr. Virgil Medan, pr. Vasile Maria Ungureanu. Odihnească-i Dumnezeu în pace, în lumina veşnică, “Sub umbrele Iancului”.

Adaugă: “ Se cuvin de nemăsurat mulţumiri Societăţii “Avram Iancu” şi moţilor săi inimoşi, Editurii “Mesagerul Transilvan”, care au făcut posibilă apariţia acestor cîntări anonime. Precum laudă aduc : modeştilor cititori de omenie şi sprijin: pr. TeofilBembea, Traian Brad, Grigore Verebci, Ion Haitonic, Emanoil luonâş, Eugen Pop şi Vasile Popa. Fie a lor recunoştinţa cititorilor”. Culegătorii sau informatorii sînt numiţi la finalul fiecărei poezii, în finalul prefeţei: “Şi mărturisesc că n-am decît meritul de trezorerie. Dumnezeu să se îndure de cei care au făcut muncă de

albină”. Oricum autorul are meritul selecţiei, tot ce a publicat este de cea mai bună calitate spirituală şi artistică şi din instinct literar nu-1 consider cu totul sincer - mici intervenţii tuşate subtil în forma tipărită îi aparţin.• Cităm selectiv:. “Vrei pe Iancu

să-l cunoşti?/ Nu mai este printre oşti/ caută-1 pe sus prin stele/-ori la fete-ntre mărgele.// Vrei pe Iancu să-l găseşti,/ Caută-1 între poveşti/ că vine la şezători/ de cu seară pînă-n zori”, (închinare), “Doamne dă-i primarului/ ş-apoi şi notarului/ patru boi. ca patru zmei/ să n-aibă noroc de ei/ şi-o căruţă cu doi cai/ să-l poarte la işpitai” (Blestem). .

Nu pot încheia fără atestatul de pe ultima copertă acordat de “moţul” poet Petre Bucşa: “Aceste balade, strigături, cîntece, despre Avram Iancu adunate de Ion Aţcaş, nu numai că merită, dar trebuie să vadă cît mai curînd lumina tiparului”.

Au văzut-o, să le citim şi ‘ răscitim.

loan POP

Icoane, icoane, icoane, cîteva dintre cele mai semnificative semne ale unei huiţii în Muzeul Mănăstirii Nicula, recent inaugurat.

Foto: I. P E TC U

Actorii sprijină activitatea culturală

în penitenciareFundaţia A FI doreşte să

realizeze un proiect cultural în cadrul Penitenciarului Gherla. Scopul acestui sp rijin este reabilitarea morală şi socială a deţinuţilor prin metode ... artistice. Una dintre căile de realizare a scopului propus ar li “teatrul celor oprimaţi”, care sc adresează /categoriilor marginalizate ale societăţii. Deţinuţii vor f i atît creatorii scenariului spectacolelor pornind de la propriile lor probleme, cît şi “actorii” acestora, Acest mod de a juca teatru a avut un mare succes în ultimii 20 de ani, atît în America de Sud, cît şi în Europa şi Asia ultimilor ani. E l dă posibilitatea deţinuţilor-actori să-şi exprime public propriile probleme, iar publiculprezent în sală are şansa de a le înţelege mai bine, intrînd în contact direct cu ele şi găsind soluţii concrete pe moment. O altă posibilitate privind reabilitarea morală a deţinuţilor ar f i crearea unui spectacol religios, care ar da acestora şansa de a privi direct, din interior, Biblia. Această formă de spectacol se va organiza în colaborare cu preotul încliisorii gherlene şi cu corul bisericii din incinta penitenciarului. Mai amintim, că în cadrul Penitenciarului Gherla funcţionează o formaţie de teatru a deţinuţilor, care are deja în “repertoriu” cîteva spectacole de mare succes.

SZEK ELY Csaba

Concert de orgă• , seară,'la ora 18; în Biserica Reformată dc pe str, M;

Ciuj-Napoca, organistui braşovean Eckardt •y ™DT va susţine un concert dc orgă. în program: Bach, i Mendelsohn şi Brahma.

. A PELf b i solidaritat<:a, Publică, a instituţiilor, întreprinderilor şi a

lij i.. r municipiului Ciuj-Napoca, în acţiunea de salvare a FTniînii % *,c" ’ din Padurca Făget, fîntînă ce necesită reconstrucţie !irc!v’ aţ*‘ndu' se 'n pericol de prăbuşire. Această operă, concepută ■li],, <*c marc'e medic şi om de ştiinţă profesorul Gheorghe ■tiiii,,'™ (1863-1924), maramureşean de origine, este o adevărată L i r'V - slicâ (*'n împrejurimile Clujului, unică în zonă. Fîntînă

u' s bci R*)r°a - ^ 'k ao' ' cu *zvorul său de apă răcoritoare penlru Virc - - rcacerea structurii de rezistenţă, planul prevede î stui8 Că" •<k acces 1111 scul *n caz dc ploaie, pentru turişti. | aproximativ al lucrării este de 30.000.000 lei. Contribuţiile

financiare se primesc în contul45.110.91.91 deschis la CEC, Sucursala Ciuj-Napoca.

C om itetul A sociaţiei M aram ureşenilo r din C iuj-N apoca

C o n s i l ie r e p r i n P r o g r a m u l A R T E M IS- După cum am mai anunţat, şi-a început activitatea Programul de

consiliere ARTEMIS (împotriva abuzului sexual), iniţiat de Societatea de psihodrami J.L. Moreno din Ciuj-Napoca. Societatea amintită, alcătuită din psihologi şi asistenţi sociali, fmeurindu-se de sprijinul Organizaţiei Tineretului Democrat Maghiar, desfăşoară activitate dc consilieri la sediul MAD1SZ, str. Avram Iancu nr, 21, Echipa dc psihologe şî asistente sociale stă Ia dispoziţia fetelor şi femeilor care doresc să se sfătuiască îa probleme de abuz, în fiecare zi de vineri, între orele 18-20. Puteţi lâsa mesaje şi la căsuţa poştală ARTEMIS; dc la acecaşj adresă, Important; întreaga activitate de consiliere se desfăşoară pe ba/ă dc voluntariat şi este gratuită.

Grupaj realizat de M. BOCU

Atentie. tornada!9 7

Regie: Jan De BontScenariu: Michael Crkhttm&Anne-Marie MartinCu: Ilelen Ilunt, M l Paxton, Jami (iert:, Cary JîlwesŞtiţi ce este o tornadă, cum ia

naştere şi cum se manifestă? Se poate prevedea cînd spirala sa atotdistrugătoare va veni înti-un anumit loc? Ştiaţi că există specialişti care se ocupă de, studierea acestor tornade, urmîndu-le peste tot? Răspunsul la aceste întrebări, precum şi multe alte lucruri interesante prezentate într-un story atractiv le puteţi avea vizionînd filmul Twister.

Subiectul sc învîrte în jurul unei tornade care mătură Oklahoma şi care î i urmăreşte pe Jo (Ilelen Hunt) şi soţul său B ill Harding (B ill Paxton). Sau mai degrabă aceştia fac tot posibilul să o întîlnească, pentru a o cerceta împreună cu un grup de studenţi haioşi,.încercînd să introducă în inima tornadei un aparat care să dezlege mecanismul şi taina puterii sale ucigătoare. Numai că relaţiile “de lucru” sînt dublate de relaţia

lor sentimentală, filmul debutînd cu-scena în care B ill vine cu viitoarea sa nevastă, Melissa (un medic terapeut nedespărţit de telefonul celular) pentru a lua de la Jo actele de divorţ. Grupul împătimiţilor cercetători de

; tornade este urmărit de alţi specialişti, mari iubitori de publicitate şi înzestraţi cu aparatură sofisticată. La rîndul lor, aceştia doresc să descopere prim ii taina înfricoşătorului fenomen, şi se află la concurenţă cu grupul zgomotos şi pestriţ condus de B ill şi Jo. Filmările deosebite şi efectele speciale realizate pe computer, precum şi acţiunea bine condusă de regizorul Jan De Bont (autorul marelui succes de box-office Speed/Cursa infernală) ţin spectatorii “lipiţi” de scaune pînă la finalul care nu poate fi altfel decît foarte fericit.

R aluca N ED ELC U - Media Pictures International

IItlCil llunt si Bill Paxton într-o scena

din film

1-T. — ---------1

Mincinosul mincinoşilor/ Uar, LiarR: Tom Shadyac, cu: Jim Carrey, Maura Tierney ■'Cine are încredere în avocatul Fletcher Reed (Jim Carrey?) Nimeni,

pentru că el consideră că adevărul este negociabil şi are o reputaţie de mincinos inteligent şi periculos. Dacă în afaceri el s-a descurcat foarte bine pînă acum datorită în mare parte minciunilor, cariera de tată se apropie repede de sfirşit pentru că fiul său î l doreşte cinstit Oare va reuşi tatăl să se îndrepte şi să devină un om onest?

S fîn tu l/The SaintR: Philip Noyce, cu: Val Kilmer, Elisabeth ShueNoul ”sfint” apare sub chipul lui Val Kilmer, în regia lui Phillip

Noyce, şi într-o acţiune care se petrece în mare parte în Rusia.Cinic, dur, bogat şi sofisticat, dar păstrînd în suflet iubirea pură

penlru o fată cunoscută în orfelinatul unde a copilărit, Simon Templar pare imun la farmecele oricărei femei, pînă o întâlneşte pe Emma Russell (Elisabeth Shue), o cercetătoare aflată în pericol de moarte. La început ei fac parte din tabere diferite, pentru ca finalul să-i găsească alături, împlinind dragostea secretă a Şfintului pentru fata devenită acum cercetător cu reputaţie mondială. ,

Un film cu multe deghizări, cu cascadorii periculoase şi afaceri rezolvate pe computer, cu mafioţi neîndurători şi întîlniri neaşteptate. Pe scurt şi citîndu-1 pe regizor: ”Am vrut să arăt cum un păcătos devine sfînt...”

Se p te m b rie

The Lost W orldR: Steven Spielberg, cu Jeff GoldblumEchipa de succes Steven Spielberg (regizor şi producător) -

Kathleen Kennedy (producător) - Michael Crichton - David Koepp (scenariu) - Jeff Goldblum (actor) revine în forţă pe marile ecrane cu The Lost World (continuarea peliculei Jurassic Park). Povestea dinozaurilor care au înspăimîntat o întreagă lume (şi carc au spart piaţa cu cele peste 916 mii. $ încasări în 1993) continuă.

Raluca NED ELC U, M ed ia P ictures In ternatio n a l

ADEVARULd e O l u i

O M U L S I S O C IE T A T E A miercuri, 30 iulie

[ v e s t i d in G h e rle i * v e ş t i d in G h e rle ^ * _ ^ l l L di ft_ G h ®rlQ 1

Canalul s-a umplut... cu promisiuni

Este lăudabilă iniţiativa edililor oraşului Gherla de a finaliza’ canalizarea cartierului "Cocoşvar”. Este o zonă neglijată, unde în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pe linia

' lucrărilor de gospodărire comunala.înainte de toate, s-a început canalizarea

celor opt străzi din acest cartier de la periferia urbei. Lucrarea a fost preluată de firma clujeană TIM, care a şi demarat lucrările într- un ritm susţinut.’ Chiar şi deţinuţii Penitenciarului’ au dat o mîna de ajutor, pentru a termina cît mai repede săpatul şanţurilor. Pe mai mult de jumătate din străzile programate lucrările au şi fost terminate. Dar, de cîteva săptămîni lucrările stagnează. Primăria oraşului Gherla a primit asigurări de la firma clujeană că în trimestrul IV al anului vor relua lucrul. Adică atunci cînd vor fi bani pentru susţinerea financiară a investiţiei. Cu toate eforturile conducerii RAGCL, canalizarea cartierului ”CocoşvarJI din Gherla întîrzie. Probabil, la iarnă, pe ninsoare şi lapoviţă vor apare din nou pe străzile oraşului muncitorii de la TIM Cluj- N a p o c a .:/’ . ” • ' ..

Locuitorii celor opt străzi de la marginea oraşului Gherla mai au răbdare. După ce au aşteptat 25 de ani, ca mai contează cîteva luni. .

1 SZEKELY Csaba

M a r i d a t o r i i

l a p l a t a

c o n s u m u l u i d e a p ăŞi în această vară, în oraşului Gherla există

mari probleme cu privire la consumul de apă potabilă. Nu mai vorbim de scăderea presiunii^ fiindcă acesta este un subiect arhicunoscut, cu care locuitorii urbei s-au obişnuit deja. în ultimele luni semnalăm, însă, o situaţie gravă în ceea ce priveşte datoriile; asociaţiilor de locatari către RAGCL şi a acesteia din urmă faţă de RAJAC Cluj.

După ultimele date furnizate de conducerea RAGCL Gherla datoriile se ridică la 700 milioane lei. Este o sumă mare, care, nu ştim cînd va fi plătită. Există pericolul, ca într-o zi să fie oprită aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului de pe valea Someşului Mic. Ar fi o adevărată dramă, mai ales acum în plină vară. Dar, nici datoriile mari nu pot fi anulate. Sînt asociaţii de locatari, care au zeci de milioane lei restanţe faţă de RAGCL,o unitate, care şi ea se confruntă cu destule greutăţi şi probleme în această perioadă.

Deci, gherlenii nu pot fi deloc liniştiţi în privinţa asigurării apei potabile. De pe o zi pe alta s-ar putea să rămînă fără apă, ceea. ce nimeni nu doreşte în ziua de astăzi...

C L U J E N I I S U F E R Ă D I N C A U Z A

A M E N Z I L O RMai mulţi locatari ai

blocului situat la intersecţia bulevardului N. Titulescu cu strada Brâncuşi, amendaţi cu sute de mii de lei pentru parcarea automobilelor pe trotuar, au adresat un memoriu primarului Gheorghe Funar ccrînd rediscutarea şi apoi anularea Hotăririi Consiliului local pe baza căruia au acţionat organele de control ale Primăriei.. în memoriul semnat de 20

de locatari . se solicită amenajarea unei parcări pe locul unde stau maşinile. Zona permite o astfel de ; amenajare, trotuarul propriu- zis, lat de patru metri, nefiind afcctat. “Noi sîntem dispuşi să plătim locurile de parcare, dar nu putem accepta plata unor

amenzi atît timp cît nu ne-au fost oferite posibilităţi de respectare a legii prin construirea sau amenajarea de parcări”, se arată în memoriu.

Semnatarii îş i exprimă mirarea că hotărîrea Consiliului local afectează locuitorii a doar 27 de străzi,-care, cu toate că plătesc aceleaşi impozite Primăriei, sînt supuşi discriminărilor legate de posibilitatea de barcare. “Vă rugăm să luaţi cunoştinţă' că HCL propus de dumneavoastră vine flagrant în contradicţie eu situaţia dc fapt, lezează interesele cetăţenilor şi poate crea o situaţie explozivă la nivelul celor 27 de străzi sacrificate în dorinţa de a rezolva una din cele mai grele probleme din Cluj şi din alte locuri din ţară şi lume chiar,

' problema parcărilor”, scrie în

memoriul înaintat Primăriei în data de 24 iulie.

Reprezentantul păgubiţilor a încercat să ia contact direct cu autoritatea locală,,însă o voce feminină i-a explicat pe un fon răstit că problema nu are soluţie şi că rezolvarea ar f i să-şi parcheze maşina în parcările cu plată din centrul oraşului. -

Hotărîrea 221/1997 a Consiliului local prevede sancţionarea cu o amendă de100.000 de lei a automobiliştilor care-şi parchează maşina pe . trotuarele aferente a 27 de străzi din zona centrală. în decursul unei săptămîni, organele de control ale Primăriei au aplicat peste 500 de astfel de amenzi. (C.C.)

_________ - _______ __________________________ I

c z r Z j s o c i a ţ î i l e t i c i & c a t a v i

” 6 i n i : m a n ife s tă r i in c o m p a tib i le n o r m e i d c c o n v ie ţiiirc s i i iM

- Domnul P.V. locuieşte într-un bloc cu şase apartamente. . Deasupra apartamentului, spune domnia sa, trăiesc împreună cu proprietarul 6 cîini de rase diferite, care î i fac viaţa imposibilă. Cu 16 ani în urmă, asociaţia de locatari i-a dat dreptul să ţină 2 cîini, iar acum, are deja şase. Agresivitatea lor a devenit notorie. Pe lîngă faptul că tulbură ordinea şi liniştea publică, atacă persoane paşnice, punîndu-le în pericol sănătatea, : integritatea corporală. Patru locatari au fost supuşi unor tratamente niedicale insistente. îngrijorat, ne întreabă, dacă există o lege şi ce anume prevede în legătură cu .ţinerea în bloc a cîinilor?

A doua întrebare este. formulată în felul următor: cum se procedează legal la împărţirea cheltuielilor de întreţinere, care în ultima: perioadă au crescut enorm de mult?

- Stimate-domn V.P., semenii, noştri au tot felul de preferinţe, printre care şi aceea de a iubi animalele. Nu este rău acest lucru pentru că L. 27/1994 admite întreţinerea lor. Este vorba în mod concret

dc cîini carc în blocul în care dumneavoastră locuiţi au început ”să mîrîie”, s-o ia razna, cum se spune. Lătratul, zgomotele care le produc noaptea şi în orele de odihnă sînt într-adevăr insuportabile şi nu pot fi tolerate. Pentru curmarea acestor stări de lucruri sesizaţi în scris serviciul judiciar al Poliţiei municipiului, pentru a aplica deţinătorilor acestor cîini. prevederile art. 2 lit. a din L. 61/1991, care sancţionează tulburarea ordinii şi lin iş t ii publice cu amendă de la 20.000 la 50.000 lei.

Art. 54 din L. 27/1994 dă dreptul cetăţenilor să deţină cîini, dar, trebuie să plătească taxe, astfel: pentru cel de al doilea cîine de pază, 1.000 lei, pentru' al treilea şi următorii, de fiecare cîine 4.000 lei; pentru primul cîine de vînătoare, 5.000 lei, pentru al doilea şi următorii, de fiecare cîte 10.000; pentru primul cîine de agrement 15.000 lei, pentru al doilea şi următorii, de fiecare cîine, cîte 20.000 lei. In lege se face precizarea că numai cîinele de agrement poate fi ţinut şi crescut în locuinţă. In ce priveşte celelalte' rase, hotărăşte adunarea generală a asociaţiei de locatari. Persoanele care au fost muşcate şi a căror sănătate a avut de suferit

(tratamente medicale insist te) pot cere instanţei oblig? deţinătorilor acestor ciiii daune materiale şi w râ ^ Sănătatea: şi demnita uinană sînt virtuţi supte, care nu admit nici o ştnfc j indiferent din partea cui v

- în legătură cu "impar- cheltuielilor de întreţine; blocului”, este notoriu ca. crescut enorm de r Vinovată nu este condu® asociaţiei, ci tranzitu. economia de piaţă. O lucrărilor de întreţinere reparaţie, efectuate instalaţiile de folos: comună ale clădim apartamentelor, incluşi» instalaţiilor de încifc centrală şi hidrofor (aşac;; se arată în Normele sl la lit. A), se reparti/t. proporţional cu numărul persoane care folosesc ax părţi şi instalaţii conc Mesajul dumneavoastră c ■ lip sit de' agresivitate, reprezintă un îndemn de h înţelegere, la convieti: paşnică. Ceea ce depk- măsura, nu trebuie k tolerat, trecut cu vederea, redacţia împărtăşeşte ir: totul această concepţie.

Jurist,l GHERCI0

gpwr ”

H R i - . ^. . ^ ^ '5 * A

Vi. *?T \ rn j* * *

f- X .i

* '

1 • 4 iI § l *ă - ’

:?i ;J I I I t

M! î

, f !

;q’T; 1 /• j■' i

<-v-JSl.____________ _ _________ ~ i

| Dezvoltarea adolescenţilor nu | este identică în timp şi, spaţiu,• ci este în nemijlocită legătură,■ interrclaţie cu societatea din I carc fac parte, supusă, fără doar | şi poate, puternicelor presiuni■ ale transformărilor sociale, ale .tranziţiei din ţara noastră în ' particular.| Vechea şi patriarhala |stabilitate este de domeniul■ trecutului. Azi vorbim de şomaj, J de privatizare, de faliment, de I continua reducere a numărului | persoanelor active din sectorul | de stat, dar şi, deseori, şi din

Iccl particular. Rata şomajului a urcat dc la 3% în 1991 Ia 10,9%

lîn 1994, ca, după o oarecare | scădere, anul acesta să crească | din nou ("Tribuna cconomică”,

totuşi... în consecinţă, nici nivelul de trai al populaţiei nu este deosebit de bun, putîndu-se chiar afirma: că "starea de subconsum se reinstalează, consumăm mai mult decît producem, sau, nivelul de trai este prea ridicat (Isubl.

’ns.) în raport de cît şi cum producem”. în acelaşi timp,

viitorului. Le vom trece pe scurt în revistă:

înrăutăţirea nivelului de trai, reducerea numărului celor ce cîştigă efectiv într-o familie, creşterea preţurilor, mai ales la produsele alimentare, a dus la scăderea speranţei, de viată după 1986, de la 66,78 la 65,70 ani la

O atenţie deosebită trebuie să- dăm problemelor legate de şcolarizarea tineretului. Dacă revoluţia franceză din 1789 era prima ce statua învăţămîntul primar obligatoriu, de atunci şi pînă astăzi durata învăţămîntului obligatoriu a tins permanent să crească, în ţările dezvoltate o

studenţilor înscrişi a cunoscut o importantă creştere: 87 - 148/10.000 loc. (Idem, p. 80). România, cunoscută pe plan mondial ca o ţară cu un apreciat învăţămînt de calitate, este probabil singura ţară în care nivelul învăţămîntului obligatoriu s-a redus, de la 10 la 8 clase

G ENERAŢII W PERICO L?

inr, 16,1997, p. 53), Economia României postrevoluţionare este

I într-o continuă criză structurală, | producţia industrială din 1992■ fiind dc abia 46,8% faţă dc cea* din 1989, considcrat ca unul■ dintre anii cei mai slabi ai | regimului trccut. Redresarea | cconomică este deosebit dc

lentă, nivelul anului 1989I putînd fi atins, după uniiIcconomişti, abia după 2015, | dacă accst lucni se va realiza

majoritatea veniturilor statului sînt asigurate nu de către patroni- noii îmbogăţiţi - care, prin impozitul pe profit, contribuie doar cu 18,06% la bugetul de stat pe 1997, ci mai ales de către oamenii obişnuiţi, prin impozitul pe salarii - 22,5% şi TVA • 30,3%, 52,8% deci, luate laolaltă, fără a mai calcula şi cclelaltc impozite şi taxe (Tribuna economică, nr. 18-19, 1997, p.

v In accstc condiţii, dezvoltarea tineretului în toată complexitatea sa se modifică substanţial în parametri săi esenţiali. Sînt afectate dc fapt toate segmentele majore ale socictăţii, cu influenţă directă sau indircctă asupra

bărbaţi, de ex. (Revista română de statistică, nr. 2-3,1997, p. 79). Numărul căsătoriilor încheiate areo tendinţă de reducere, rata nupţialităţii scăzînd de la 8,3 căsătorii la 1.000 locuitori în 1990 la 8,1 în 1995. Odată cu aceasta se înregistrează o schimbare a atitudinii cuplurilor familiale dc participare la procesul de reproducţie, rata brută a natalităţii, de ex., scăzînd între 1980-1995, de la .18,0 la 10,4 născuţi v ii/1.000 Ioc. (idem, p. 62). Totodată asistăm la o creştere a ponderii naşterilor premature 1,8 la 2,4% între 1980- 1995 şi a proporţiei născuţilor vii subponderali, 7 la 10,9% între 1980-1993 (idem, p. 67).

importantă parte a populaţiei avînd calificare postliceală, deseori de nivel universitar. Totuşi, în România, în ultimii ani, se constată o tendinţă de scădere a gradului de cuprindere al elevilor în învăţămîntul general obligatoriu, îndeosebi pc parcursul claselor gimnaziale, ca urmare a fenomenului de abandon şcolar, pentru anul şcolar 1995/1996 acesta fiind de 93,3% (idem, p. 80).

Per total, ponderea populaţiei şcolare în totalul populaţiei a scăzut de la 25,2 la 20,7% (1980/ 81 - 1995/96), ca şi numărul elevilor pe 10.000 loc.: 2-.007-' 1618 pentru aceeaşi perioadă, dar, în acelaşi timp, numărul

obligatorii. Este adevărat că sînt mulţi studenţi. Dar numărul lor scade rapid. Mulţi dintre ei nu au bani pentru întreţinere, prin insuficienţa cantinelor şi căminelor studenţeşti la cerinţele actuale, ori pentru enormele taxe ce trebuie plătite la universităţile particulare, ori pur şi simplu, îş i găsesc o slujbă, cît de cît convenabilă, de voie, ori de nevoie..., în lipsa unui loc cert dc muncă după absolvire.

Cu adevărat probleme noi pentru România contemporană.

Nu e mirare că numărul sinuciderilor tinde să crească: 2529-2795 pentru 1989-1995 (idem, p. 78), iar dclincvenţa juvenilă devine o problemă de

prim ordin la nivel naţie Dacă în 1980 erau 1819 nE condamnaţi definitiv, îa numărul lor era de 3784, ii|1995 de 9783.

în concluzie, putem at că avem de-a face, U: actuală, cu două tendinţî sens contrar, în ceea ce pri>- problemele tineretului. Pe' parte asistăm lâ o dezve' fizică, psihică, dar şi intek- ală accelerată, ce favoriza* grad mai mare şi mai rap- maturizare şi integrare so: un grad de însuşire supen- a culturii şi civilizaţiei, ft altă parte însă, socieu contemporană c-adolescenţilor, tineretul general, condiţii mai grele- ■ dificilc dc trai şi afirmare-- fac ca, în perspectivi' ansamblu, populaţia to' . . mai ales şcolară să dim>^>j să scadă nivelul gen«tf~|şcolaritate, de instrucţic şi •dc civilizaţie al întrcc- popor. . .

Oare o asemenea tendfe- } continua??? i

SOCioW Ştefan PEfî

miercuri, 30 iulie 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16, sinii) alj 9-14, IcL fax 19-73-04,SI I1R11 l)\(’ | H 11 Rl) V , luni-vineri 8-16; tel/fox 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: lunt-vlnerl H-16; tel/fo* 21-60-75. ş

A D E V A R U Lc fle C l u i

THE NEW FACE OF SKODA

O C T A U I f i Volkswagen Group

V â n z ă ri p r in C O M P E X I T T R A D I N G C lu j- N a p o c a ,Magazinul Central stand S K O D A sau Calea F lo re şti 4 2 , tel: 4 2 6 6 1 9

PEVTW3 ACHITĂRI m cG BA Le

% R E D U C E R E

transport, nreat ţ i montat

VRAJA MOB/Ui...................

Cluj-Napoca- Str. Oaşului nr. 42AteL: 433555,136822, ORAR 8-18 o Hala Agroalimentară P-ţa M ihai Viteazul etaj 1

Hd.: 132897, 0RAR.9-18 n Calea Victoriei nr. 100

(Materna, TU RD A ) tei.: 433804

MAI CO M ER CIALIZA MPARCHET, PALUX. ARACET,

LAC, DILUAKT, CLEI DE OASE, ^CULE-iM^G T ?ENTRL LEMN. SALTELE RELAXAg JFfg/iKHQ ...... __ ___________________________ __________

MOBILĂ ÎN RATE FĂRĂ DOBÂNDĂ- PRODUCĂTOR LA COMANDA

ADEVĂRULde Cluj

C O M U N I C A T

C o n s i l iu l l o t a l a l

m u n ic ip iu lu i C l u j - N a p o t aSERVICIUL ADMINISTRARE SPATII CU ALTĂ DESTINATIE9 1

anunţă agenţii economici, persoane fizice sau juridice, care au închiriate spaţii comerciale, că în cel mai scurt timp să se prezinte pentru ridicarea facturilor aferente lunii iulie a.c. la Consiliul municipal, str.Moţilornr. 1 -3, camera 85-86, luni-miercuri între orele 14,00-15,30, joi între orele 15,00-17,00, vineri între orele 13,00-14,00. ' . 'Pe această cale atragem atenţia titularilor de

contracte de închiriere asupra faptului ca neprezentarea pentru ridicarea acestor facturi, precum şi neplata cuantumului chiriei datorate

e după sine rezilierea contractului de

(764045)închiriere şi evacuarea din spaţiu.

v in d e z i ln ic în t r e o re le 8 - 1 6

de la F e r m a n r . 4 A v ic o la A p a h id a

• pui de carne• puicuţe pentru ouă rasa ROSSO.INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA

TELEFON 130988!

rsIMPORTATOR DE POMPE, COMPRESOARE, SCULE ŞI U TILA JE DE MICĂ MECANIZARE Societate mixtă româno-belgiană angajează personal în

vederea deschiderii unei filiale înmunicipiulCLUJ-NAPOCA CERINŢE:' , ; ' -• studii tehnice superioare (MECANICĂ)-vîrsta maximă 35 ani- posesor permis de conducere cat.B (minim 3 ani) PROFILUL CANDIDATULUI:-întreprinzător-experienţă în relaţiile cu publicul* adaptabilitate pentru munca în echipă N -ţinută profesională SE OFERĂ:- sa ariu motivant

if - mediu de lucru profesional într-o companie occidentală•maşinăCei interesaţi sînt rugaţi să transmită CV-ul prin fax la

mărul 034/119393 [ ,NOI PUNEM MĂRCILE ÎN CONCURENŢĂ!

» » & p a r t e n e r " !

m manunţă

licitaţie p ublicăîn ziua de 1.08.1997, ora 10, la sediul

subunităţii din Calea Dorobanţilor nr.l8-20 pentru vînzarea următoarelor mijloace fixe:

• autoturism DACIA 1310• autoturism RENAULT 20• autobuz IRAN 302• autocamion ROMAN 10215 ;• remorcă REMA 1500 •• autoizotermă TV 14D 1• motocositoare• caroserie RENAULT 18înscrierile se fac la sediul sucursalei din Cluj-

Napoca, str.Napoca nr.16;în caz de neadjudecare, licitaţia se repetă în

fiecare vineri, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. inform aţii suplimentare la

telefoanele 19.83.10 si 19.81.50.

C o n s i l iu l lo c a l a l c o m u n e i M i h a i V i t e a z u l

■' în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernamentale n r .l2/1993 î

- A N U N Ţ Ă |achiziţia prin cerere de ofertă de preţ a SERVICIULUI

DE CONSULTANŢĂ ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ pentru realizarea obiectivului de investiţii - Alimentarea cu gaze naturale a localităţii CHEIA, comuna Mihai Viteazu.

Condiţii de participare: pot prezenta oferte agenţi economici cu personal atestat de către I.S.C.U.L.P.U. A.T. şi autorizat (de către Romgaz, Renel, Apă-Canal după caz) sau persoane fizice în aceleaşi condiţii, cu experienţă în doemniu. -

Termenul limită de depunere a ofertelor la sediul Consiliului local este data de 4.08. a.c., ora 12. Caietele de sarcini şi informaţii suplimentare se pot obţine de la sediul Primăriei. f ' !

Licitaţia va avea loc în 6.08. a.c., la sediul Primăriei.

Regia Autonomă ! a Domeniului Public

c u s e d iu l în T u r d a s t r . P e t r u M a io r n r .4organizează ____

LICITATIE PUBLICAîn data 29 august 1997 ora 10 la sediul

Regiei în vederea realizării obiectivului de investiţii Canalizare pluvială str.Mărului pe o lungime de 1,4 km.

R e la ţ i i s u p l im e n ta re la s e d iu l R e g ie i s a u la te le fo n 3 1 4 7 2 5 s a u 3 1 2 6 0 3 .

A d m in istraţia P atrim oniu lu i Protocolului dc Stat RA Bucureşti

S u c u r s a la d e R e p r e z e n t a r e

ş i P r o t o c o l " V IC T O R IA " C lu jc a u tă p a r t e n e r i

p e n t r u u t i l i z a r e a î n a s o c ie re

(sa u a lte fo rm e ) a u rm ă to a re lo r ac tive :

1. HALAINDUSTRIALĂsituatămcomuna Călăţele, judeţul Cluj, cu următoarele caracteristici şi utilităţi:- suprafaţa utilă 800 mp. (66 x 12 x 6 m).- racord electric trifazic ,- apă curentă / f

• *'v -- canalizarc- platformă betonată 2.000 mp.- incintă închisă- anexe (birouri, atelier mecanic, pod basculă etc.)- acces direct şosea asfaltată (12 km distanţă de Huedin) şi cale ferată

2. FERMA DE OVINE APAHIDA- Casă ciobani 2 apartamente avînd fiecare: 2

camere, bucătărie, baie, cămară) .- Saivan ovine cu suprafaţa de 1.320 mp.- Fînar 560 mp.- Siloz două celulc 490 mp.In fo rm a ţii deta ilate la telefon

198310 sau 196416 int. 183. 187. str.Napoca nr.16 Cluj-Napoca.

A X X O NA XXO N ROM ANIA TRADING S .R .L

JOIN OUR TEAM4MWe are internaţional company distributing• TOSHIBA and SUNLIGHT batteries• GERMANOS equipment• JOHNSON&JOHNSON consumer goods• MATTEL toys

We are looking forS A L E S A G E N T S

for the CLUJ a rea \WE REQUIRE: *

• dynamic persons• 25-30 years old• driving licence• speaking English• military obligations fulfilled• sales experience would be an advantage• university degree would be an advantage

WE OFFER:• atractive salary• company car• attractive bonus• training within the company and/or abroad• career opportunities in sales

B E A M O N G T H E W I N N E R S !| Please send your CV and photo to: 064/ 41403771

â g E£ fu RiU L PUBLICITATE CLUJ-lfaPOCA: luni-vineri 8-16; sîmba/ă 9-14; (el/lai 19-73-04; SUBREDACŢIA TUR1) V: i luni-vineri 8-16; (el/fai 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/Ea 21-60-75. miercuri, 30 iulie 1997 a n

S o c i e t a t e a d e C o n s t r u c ţ i i

î n T r a n s p o r t u r i S A B u c u r e ş t i

Sucursala Utilaj Transport Auto Cluj-NapocaStr.Fabricii 125A

organizează în data de 14 august 1997

C O N C U R Spentru ocuparea următoarelor posturi:

• economist, specialitatea finanţe-contabilitate, cu vechime de cel puţin 5 ani;

• inginer mecanic cu experienţă în domeniul exploatării şi întreţinerii utilajelor de construcţii terasamente de cel puţin 10 ani;

• inginer mecanic, promoţia 1997pentru Şantierul din Rod na. R e la ţ i i s u p lim e n ta re s e p o t o b ţin e d ire c ţia s e d iu l u n i tă ţ i i s a u

la te le fo n 1 4 5 3 8 8 - 1 4 5 7 8 8 in te r io r 114 . ' (603508) •

Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud, Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Judeţean

Maramureş, Consiliul Judeţean Mureş, Consiliul Judeţean Satu Mare, Consiliul Judeţean Sălaj

" A N U N Ţ Ăîn conformitate cu Ordonanţa Guvernului României nr. 12/1993

şi Hotărîrea Guvernului României nr.727/1993

LICITATIE PUBLICĂ DESCHISĂpentru Proiectul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

- P.A.T.I.J. - Zona de contact interjudeţeană Bihor - Bistriţa Năsăud - Cluj - Maramureş - Mureş - Satu Mare - Sălaj

Sursa de finanţare:' Bugetul propriu al Consiliilor Judeţene Bihor - Bistriţa Năsăud - Cluj - Maramureş - Mureş - Satu Mare - Sălaj.

Pot prezenta oferte numai proiectanţii autorizaţi, persoane juridice de specialitate cu experienţă în domeniu.

Caietele de sarcini se pot ridica zilnic de la Direcţia Generală de Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Lucrări Publice şi Gospodărie Comunală a Consiliului Judeţean Cluj; din municipiul Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nrr.56-58, începînd cu data de 30.07.1997, ora 10, contra unej taxe de participare de 100.000 lei/lucrare, sumă vărsată la caseria Consiliului Judeţean Cluj. Garanţia de participare este 5 milioane lei.

Termenul limită de depunere a ofertelor este 30.08.1997 ora 10. Adjudecarea ofertelor: 8.09.1997.Pentru detalii suplimentare vă rugăm a vă adresa la telefoanele: Consiliul Judeţean Bihor ; -telefon 059/412298 Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud - telefon 063/ 215503 Consiliul Judeţean Cluj ’ - telefon 064/ 198549Consiliul Judeţean Maramureş - telefon 062/415524 Consiliul Judeţean Mureş - telefon 065/167104Consiliul Judeţean Satu Mare - telefon 061/ 713692 Consiliul Judeţean Sălaj - telefon 060/613894 (764042)

Societatea Comerciala "nGRICOLH ’ Sn Gherla

c u s e d iu l în G h e rla , s t ra d a 1 D e c e m b rie 1 9 1 8 n r.4

organizeazăL I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă j

c u o f e r t e d e s c h i s e , c u s t r i g a r e , *

conform Legii nr.58/1991, H.G. 634/1991, H.G.758.1991, H.G. 545/1992, O.G. 39/1995 şi N.M. 2/1995 pentru vînzarea următoarelor active:

Nr. Denumirea Adresa crt. activului1. Depozit chimizare GHERLA

+ teren incintă Str.Hâsdătii

Preţ de pornire i a licitaţie (fără TVA)

1.208.608 mii lei2. Magazia 51

teren incintăGHERLAStr.Duzilor 174.000 mii lei

Licitaţia va avea loc pe data de 30 august 1997, ora 10, la sediu societătii.

în caz de neadjudecare se va organiza cea de-a doua etapă a licitaţiei pedatade 14 septembrie 1997, sau în cazde neadjudecare, etapa a treia pe data de 19 septembrie 1997.

Dosarele, de prezentare a activelor şi criteriile specifice pentru preselecţia participanţilor la licitaţie pot fi consultate zilnic la sediul societăţii între orele 10-13, telefon 241747 la d-na ec.OLTEAN VIORICA. ^

la sediul societăţii pînă lă data de 20 august 1997 următoarele documente prevăzute de H.G. 758/1991:

a) dovada existenţei legale, în cazul persoanelor juridice;b) modalitatea de îndeplinire a criteriilor specifice incluse în

dosarul de prezentare a activului;c) dovada bonităţii pe bază de recomandări bancare

precum şi dovada achitării obligaţiilor fiscale.Lista cu ofertanţii acceptaţi va fi afişată la sediul societăţii pînă l a ^

data de 27 august 1997. 7Ofertaţii acceptaţi vor depune pînă la data de 25 august 1997 la

caseria societăţii sau în contul nostru 40.27.06 deschis la B.A. S A. Gherla taxa de participare la licitaţie 100.000 lei, precum şi garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire.

în preţul de pornire a licitaţiei nu este inclus TVA.

A D E V Ă R U Lide Cluj

.......... .............

tel/fax:^ 198814-194917__In te rn e t^de zile B R A T U IT ®

CLU J-N A PO C A , S tr.G ării nr.21 A N G A J E A Z Ă

O instalator O clcctricianO tinichigiu O clcctrician autoO maşinist cu permis dc conduccrc.

Udaţii suplimentare Ia telefon 435362 int.122

©•97V.F.M.

ROHCOM S .R .L . ^

. / M r m m

Comercializează conducte şi fitinguri din PE şi PVC

pentru reţele de

APĂ, CANALIZARE SI GAZ3400 Cluj-Napoca, str. Câmpina nr. 51 Tel.: 064-415566, Tel./Fax: 064-415499

Consiliullotalal munitipiului Cluj-Napoia

de artă monumentală, interesaţi, să depună ofertele de preţ pentru realizarea fazei de proiectare: ”STUDIU D E FEZABILITATE” necesară începerii lucrărilor de restaurare a monumentelor ”M ATEI CORVIN” şi ”SFÂNTUL GHEORGHE”, la părţile din bronz şi soclurile din piatră, situate în Piaţa Unirii, respectiv scuarul din strada Mihail Kogălnieeanu din municipiul Cluj-Napoca.

Termenul limită de depunere a ofertelor de preţ este data 29 august 1997, ora 13, la Registratura Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, str.Moţilor nr.1-3.

Inform aţii suplimentare se p o t obţine de la Biroul de A rtă M onum entală şi Estetici Urbană, camera 61-62sau la telefon 19.60.30 int. 137,138.

k18

P e n t r u a v â a s i g u r a i n t o n f i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

s<

cii

cc

<1CQ1

S-s.

4 A

I5

S

!L

D 2 miercuri, 30 iulie 1997 P U B L IC IT A T E CLUJ-NArOCA:Iuni-vineri8-li;s!mbătă9-14;teI/Eu 19-73-04;SUBRţ 1) \ C | IV f i KD luni-vineri 8-16; tel/Cai 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-lti; tel/lax 21-«0-75.

A D E V A R U Lc ie C l u i

S C ( ? ( m s t r u c ţ u

Feroviare Cluj SAPiaţa Victoriei n r .l7

scoate la licitaţie la sediul SPIUT Gluj, str.Traian Vuia nr.204

una baracă metalicabună pentru chioşc comercial

Licitaţia va avea loc în data de 1 septembrie 1997 la sediul SPIUT.R elaţii la s e d i u l S P IU T s i ia t e l e f o n \

0 6 4 - 4 1 6 6 3 4 . ’

Vă oferim p o s ib ilita te a de ex c lu sivă colaborare în domeniul ”SECOND H A N D ” (îmbrăcămintepurtată import Europa de Vest)

Căutăm PARTENERI DE COMERŢ(cu vechime sau începători în domeniu).Sîntem firmă serioasă, de aceea nu aşteptaţi

şiluaţi legătura cu noi urgent.Firma ”GENFSTS” - adresa:Roman Rehorek,strada Jaromcrice nr.130, oraş Svitavy, cod 56944, Republica Cehă. Telefon 0042-050829528 Fax 0042-046295206 'mzts4)

sx. BRIETA INDUSTRIAL sjul 'R E P R E Z E N TA N ŢA COLO RIFIC IO ARCO ITA L IA

VĂ OFERĂ VOPSELE DE ZUGRĂVIT ITALIENE PENTOU INTERIOR ŞI EXTERIOR.; CHITURI, FIXATIV ACRILIC HIDROIZOLANT PENTRU PEREŢI. ,

IMPREGNANT. LAC PENTRU LEMN.PRODUSE ANTICOROZIVE.VOPSELE LEMN ŞI METAL CU REZISTENŢĂ DEOSEBITĂ LA INTEM PERII,

SPRAYURI AUTO . ÎMBRĂCĂMINTE PLASTICĂ PENTRU ACOPERIŞURI, PAVIMENTE. •VOPSEA LAVABILĂ gUARZO FINO ZETA 14L-5L •VOPSEA LAVABILĂ SUMMER 14L •VOPSEA LAVABILĂ COLORADO 14L •VOPSEA LAVABILĂ AURORA 14L•VOPSEA SEMILAVABILĂ ANTIMUCEGAI WINNER 14L-5L •VOPSEA ANTIMUCEGAI SPRING 14L-5L 1•VOPSEA ANTIMUCEGAI BLANC 14L •CHIT ARCOSTUK 25KG-1KG

Preţurile de mal sus nu conţin T.V.A. : -Pentru comenzi ce depăşesc valoarea de 1,5 milioane lei, asigurăm transport gratuit, local.

198570-75818 LEI 148027 LEI 206793 LEI 256338 LEI

119144-50545 LEI 86649-38436 LEI

238288 LEI. 133584-7077 LEI

SI DII': Mr.Mescriilornr.12 Tcl:437762 Tel/lax: 437601

DEPO/JTistr.Mcserillor nr.23 Tel: 437434

• Vînd Mountain Bike copii 9-16 ani austriacă, maşină de cusut electrică italiană, televizor sport, aspirator. Tel. 13-78-60. (560478)

• Vînd pat etajat TeL 15- 54-41.(560450)

. • Vînd bazin înot demontabil, dimensiuni 2,5m/2,5m. Tel. 15-93-03 (560555)

* Vînd Sulfasalazinâ, preţ vechi. Te L 13-16-57. (560567)

* Vînd colţar de bucătărie tapiţat nou, 700.000 Iei. TeL 15-84-28.(590635)

ORAR:luni-vineri:7-15.30, sârabătă:7-12.30

f f l j ] 1 S C ” E E S " ” S R L rffag azu iu lB V a O C M E l T A

Vă oferă cea mai mare gamă de:

Str,Aurel Vlaicu nr.2-4 ,^ ________ Telefon 419164

• Vînd mobilă bucătărie, cameră, preţ avantajos. Tel. 18- 54-55. (560570) ;

• Vînd mobilă sufragerie, dormitor. Te l. 19-47-46. (590599)

• Vînd 1000 kg fier beton şi lemn pentru construcţia unei

la tel. 12-02-06. case, pret avantajos. Tel. 13-26- 95. (590607) . - ;

| Calculatoare HYUNDAI OPŢIONAL RATE! ,

1 402% Dobinda/an ;£(Persoane fizice si juridice)

p w iFOLKî OMl’KRS

Tel/Fax: 064 - 414434

SC MARIUŢAo rg a n ize a ză nunţila celemai avantajoase preţuri

B-dul Muncii s Cantina Sinterom. ®

Telefon415109.

• Vînd casă 28 km de Cluj, 3camere mari, anexe, grajd mare,grădină cu pomi, 7 ha pămînt,0,5 ha pădure, pTet 50 milioane.Tel. 16-47-23. (560574). • Vînd apartament 2 camere,

„ beci; balcon; închis str.. Vind apartament 2 camere Muresului nr. 54 etaj 1 ap. 4

confort 1, parchet, telefon TV familla N (560582)Cablu, garaj cartier Gheorgheni, v - , - ■ 40 - - -pret 27.000 DM. Tel. 018-600- . Vmd casa cu 40 an gradmanw m Mociu. Te l. 15-46-60.940. (560413) .. ' (560588) - -

• Vînd urgent apartament 2 camere central, cu teracotă, parchet, contoare separate, Calea Dorobanţilor nr. 25. TeL 43-16-06. (590577)

• Vînd urgent garsonieră finisată, pret convenabil. Tel. 13-00-79. (590631)

• Vînd casă la 37 km de Cluj. Informaţii (590644)

• Vînd casă şi grădină în Apahida, pret acceptabil. Tel. 23-21-76; (590651)

• Vînd apartament 2 camere confort 2, Gheorgheni. Tel. 41- 62-42. (590652)

• Vînd apartament 3 camere ultrafinisat. Te l.'43-36-99. (590655) ; i ' ;

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb Mercedes 200D cu Dacia. Tel. 16-79-88. (560537)

ÎNCHIRIERI

• Cumpăr Dacia 1310. TeL 42-68-64. (560441)

• Urgent, vînd Renault 25, în stare de funcţionare, înscris, numere noi, preţ 2500 DM. TeL 379 Gilău. (590579)

l b V ÎN Z Ă R I ^ T ^ fM P Ă R Ă R I

, md teren agricol 2500 sau >000 mp vis-a-vis de Băile Someşeni, zona eperies. Tel. 13- *■53 sau 43-52-33. (560465).* Vînd teren 500 mp în zona

—fcutrală. Telefon 16-96-05. ?6;520)

Vindem livadă cu căsuţă gaz, curent electric): str,

‘onati nr. 74,2470 mp, 150 ţrlioatie lei. Se poate vizita .

între orele 17 s i 18 560556) • .

V Vînd fermă vaci Recea-: ţristnr, judeţul Cluj, tel. W sau 192. (590623)

Vînd apartament 3 ■nere modificat în 2 niere cu îmbunătăţiri,

Parchetat faianţă şi gresie, stejar, telefon, T V

J blii. Informaţii la teL 15- '•70 între orele 7-22, preţ

Milioane (*60448)

negociabil.

• Vînd urgent filament 3 camere «•mandate, 73 mp, str.

‘ 1 ,r>mnreşului nr. 36 bL D 1 m Pret informativ ^milioane lei (560476)

'nil/schimb casă mare "năşel judeţul Mureş, 55

filoane. Te L 18-88-57. *^S46)

* Vînd urgentPartament de 2 şi 4 camere

vfîsebite în Grigorescu.seara. 18-50-16 sau 14-

^7.(560547)

|j.‘ Vînd garsonieră în Mihai Viteazul. Tel.

(S60587)

• Vînd garsonieră confort 1 mărit. Te L 17-03-40. (560591)

• Vînd garsonieră cu telefon, parchet, sobă teracotă, faianţă, gresie pe hol şi bucătărie, preţ 48 milioane negociabil, baie comună, CaleaDorobanţilor nr. 39-41 bL C et. 2 ap. 44 orele 12-19. (560593)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 Mărăşti Str. Răsăritului nr. 103 BL R3, sc. 1, parter, ap. 2, ora 9-19. (590525)

• Vînd casă în Haşdeu. Tel. 19-01-76 între orele 17- 20.(590526)

• Vînd convenabil casă frumoasă cu grădină şi anexe gospodăreşti. Str. Qaşului nr. 353. (590529)

• Vînd casă 4 camere, parchet, terasă, garaj, grădină mare, str. Dragoş Vodă nr. 27, preţ 47.000 dolari. Relaţii teL 13-88-14 după masa. (590554)

* Vînd 7 familii de albine, cabană şi centrifugă. TeL 15-40-72.(590570)

* Vînd apartament 4 camere cartier Mănăştur, 95 milioane negociabil. TeL 16-76-44.(590581)

• Vînd garsonieră ultrafinisată. Str. Bucegi nr. 13, BL A2, ap. 143.(590609)

• Vînd apartament 2 camere în Gheorgheni, confort 2, etaj 1, parchetat, telefon internaţional, T V cablu, 55 milioane negociabil. Tel. 43-15-46. (590633)

• Vînd/schimb garsonieră Confort 1 cu două camere confort 1. Str. Răsăritului nr. 104 et. 1 ap. 14. (560454)

• Vînd apartament 3 camere, confort unic, etaj 10, telefon, TV Cablu, Mănăştur la preţ convenabil. Tel, 17-08-70 orele 14-21. (560464)

■ : •

• Vînd Hyundai 1991 albastru . 4 viteze, 2 uşi, 110 m ii km,

Vînd apartament 4 camere neînmatriculat, aer condiţionat, confort mărit. Tel. 17-89-65. preţ 3900 dolari. Telefon 18-40-

59. (560576)• Vînd Audi

accidentat. Tel. 590595) '

89-13. (590545); • Vînd apartament 3 camere

confort'1 superfinisat, preţ 135 milioane negociabil. Str; A. Vlaicu nr. 13, Bl. V3, ap. 32.

• Vînd televizor color ieftin. Te l. 17-32-32. (560338)

• Vînd telefon mobil nou Motorola D160, acte, 1.700.000 lei TeL 14-89-67, orele 8-16. (560459)

• Vînd tractor U650, în stare perfectă, cu remorcă. Te l 15-43-37. (590622)

Cumpăr cuve de 300 1 pentru panificaţie. Tel. 059/41-

(560592) -• Vînd apartament 3 camere

str. Gruia, etaj 3, superfinisat,gresie faianţă import Italia,echipat cu bucătărie import Italianouă, preţ 42.000 DM. Tel. 094-

V c. . , 623-290. (590491)Vmd vila m str. Sigismund ; ' „ , . .Toduţă cu grădină 691 mp,. _ •singur în curte. Tel. 18-66-84 3’ 0relc 8' 16'seara orele 17-19, (560468) (590519). • Vînd apartament cu o _ * ■ Vmd apartament 2 camere

; cameră suprafaţa 40 mp în ?* casa fi™- Tel. 14-cartierul Gruia la parter, preţ 60 milioane. Informaţii la tel. 18- 28-00 între orele 20-22 .(560539)

• Vînd apartament 4 camere,100 mp, Grădini Mănăştur, etaj (590557) „1, interfon str. Tăşnad, finisat . * Vînd convenabil 2 camcre P0U4J3)(lambriuri, gresie, faianţă), confort 1 Mărăşti. Relaţii str.26.000 dolari negociabil. Tel. Slatina nr. 8, ap. 52 tel. 14-32- 12-05-22. (560540). 55 ora 10-17. (590559)• Vînd sau schimb apartament ’ * Vînd apartament 2 camere

2 camere Sibiu, zona Cedonia, Calea Dorobanţilor nr. 113, Bl. cu apartament în Cluj, zona 17, sc. 1, et. 7, ap. 31. (590587)Grigorescu, Zo rilo r, plus * Vînd apartament 2 camere diferenţă. Tel. 064/12-05-22. confort 2, str. Mehedinţi. Tel.(560541) ;• 14-67-41 orele 10-20. (590598)

• Vînd garsonieră str.- • Vînd apartament 1 cameră,Dîmboviţei nr. 89 ap. 16 et 1 bloc din cărămidă. Str. Bucureşti preţ 38 milioane negociabil. <nr. 29, Bl. B, ap. 2. (590602)(560550) • Vînd apartament 2 camere-

• Vînd locuinţă P+D 5 camere str. Horea nr. 67-73. Tel. 13-71- central. Tel. 19-89-19. (560557) 01. (590604)

• Vînd casă 60 mp cu grădină • Vînd garsonieră cu 291 mp str. Tache Ionescu nr. îmbunătăţiri. Str. Dîmboviţei nr.33. (560559) 89, ap. 32. (590615)

Vînd apartament 3 camere • Vînd apartament 2 camere confort I, cu telefon, în Gheorgheni, capăt linie 33. Tel.41-40-96. (590618)

• Vînd convenabil grădină, casă+anexe (din piatră), în satul D îija la 40 km de Cluj, loc

100 uşor 14-53-50.

• Dau în chirie 500-700 mp clădire bună birouri, en gros, producţie sau asociere moară brutărie, în Cluj. Te L 43-52-03; 13-79-27 seara (560566)

* Dau în chirie garaj de beton str. Bucegi nr. 9-11, pe termen lung. TeL mobil 094-553-673. (590561)

• Dau în chirie apartament 2 camere ultrafinisat, mobilat, cu telefon, TV cablu, televizor, frigider, pe termen lung, preţ 150 dolari lunar. TeL mobil 094-553-673. (590562)

* Dau în chirie 1 cameră, cu intrare din stradă. Str. T . Vuia nr. 55. (590625)

•. Dau în chirie apartament 3 camere în Grigorescu. TeL 15-84-28. (590636) •' ,

• închiriez garsonieră Gheorgheni. Telefon 14-32-17 orele 16-20. (560490)

etaj 1 confort 1 Gheorgheni. Tel. 14-66-01. (560560)

• Vînd urgent garsonieră Mărăşti, str. Cojocnei nr. 8 ap. 71 bl. C14, preţ avantajos, negociabil. (560564)

Vînd apartament trei camere pitoresc, bun pentru cabană. Tel. micro trei Turda. Tel. 12-34-55. .41-23-83. (590620)(560568), • Vînd apartament 3 camere,

• Vînd apartament o cameră zonă liniştită, confort 1, cu str. Horea. Tel. 41-31-11. îmbunătăţiri, Gheorgheni. Tel. (560572) . ; , , . 14-41-36.'(590654)

N u aveţi d ie n ti?

D o r iţ i o so lu ţiet .■ #rap idă?

AL ZIARULUI NOSTRU!

StiŞNăndca^ni^l BilliB m m m F a m s js m

â g K fflu l- PUBLICITATE CLI J-.N \I*<X'\: luni-\incn 8-16;^Imbala 9-14s(ri.Tn 19-73-4)4; M'HKH l)At*|I \ 11 K l)\ luni-vineri 8-16; (el/fax 3143-23; SUBREDACtU DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21 6»-,5

miercuri, 30 iulie 1997 10

Copertineterasef S I Tril

confecţionăm-reparum, cu material dc import, la preţuri avantajoase.

Bannere I publicitare m

Prelateauto

C a U d jŢu t& riM Z â .ie le fo n lW 7 & 6 9 W m

U n iv e r s ita te a A vra m Iancu l''aciiItatca dc Kducaţic Fizică şi S p o r trevenim la a n u n ţu l p r iv in d ocuparea p o stu lu i dc

S K C K I O T A K I ’ A C U L T A T K :a p ă r u t în « la ta dc 29 iu l ie 1 9 9 7 :

C o iu - u is u l va avea loc în data de 8 a u g u s t 1 9 9 7 . In fo r m a ţ i i s i în s c r ie r i la s e d iu l u n iv e rs i tă ţ i i d in

s t r . I l ie M ă c e lă rii n r . I pâna la data de 5 u ţi ii >> I -

• Dau în chirie spaţiu amenajat ca bar, vad foarte bun iirasdcu). TeL 15-59-42 orele 8- 12; 21-23. (590457)• Dau în chirie apartament cu

două camere cu telefon. Tel. 41- 37-42. (560529)

• Dau în chirie apartament două camere mobilat, telefon, TV Cablu, plata anticipat. Tel. 17-67-24. (560532)

• Ofer chirie. Tel. 17-14-00. (560554)

• Daii în chirie apartament 2 camere (ne)mobilat. Tel. 19-43- 11.(560595)

• Dau în chirie 2 camere, mobilat, în Grigorescu. Tel. 15- 35-21. (590585)

• Dau în chirie garsonieră central mobilată. Str. Emil Isac nr. 5, et. 2 (590600)

• Dau în chirie apartament 2 camere, garaj, în cartier Gruia. Tel. 43-36-10 după ora 19. (590624)

• Dau în chirie garsonieră confort I, telefon, TV cablu, pe str. Pasteur. Tel. 17-75-62. (590639)

• Executăm deratizări. Tel. 17-11-88 (590450)

• Angajez tinichigii şi lăcătuşi. Tel. 14-79-10. (590580) \

• Angajăm, cu carte de muncă, 2 zugravi-vopsitori şi 1 zidar. TeL 12-07-62 şi 16-27-15. (590614)

• Caut de închiriat garaj pe Aleea Herculane sau în apropiere. Informaţii tel. 43-24-83 orele . 9-17 (590653)

DIVERSE• SC Agromec Cîmpia Turzii

vinde zilnic tractoare, combine şi maşini agricole. (342516)

• Angajez barman(ă) şi pizzar. Tel. 43-87-38. (560481)

• Efectuăm transport marlă la 5-10 -20 L TeL 15- 54-07; 092-258-650. (560530)

• SCC Indcoop Cluj, cu sediul în B-dul Eroilor nr. 9 angajează de urgenţă tîmplari Informaţii tel 19- 74-05.(560542)

• Cafe-Bar Cactus angajăm barman. Str. S. Albini nr. 148 orele 15-19. (560549)

* Angajăm vînzătoare la magazin alimentar. Informaţii zilnic orele 10-16 str. Ilaşdeu nr. 3. (560584)

• Fabrică mezeluri angajează absolvent liceu industrie alimentară. Tel. 19-00-01. (560594)

• Angajăm dansatoare la Sclect Club 2000. S tr. I'a liricii nr. 4 (590560)

• Angajăm cusătorese şi croltorese încălţăminte, cu contract asigurat pe termen lung. B-dul Muncii nr. 14/ A, teL 41-S3-85. (590489)

. Efectuăm transport marfă 1,5 t si internaţional. Tel. 13-90- 98. (559687)

> Angajăm vînzătoare la magazin str. Horea nr. 108 orele 10-18. (560447)

• Societate' comercială angajează vînzătoare, vînzători. Relaţii la sediul societăţii, B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 116 (varianta de pe Someş). (560449) ’ '

• Angajez muncitori în construcţii vîrsta minimă 30 ani. Tel. 17-89-88 după orele 17. (560548)• In conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 SC Pharma-Labor Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: Construirea unui laborator pentru prepararea de medicamente şi o locuinţă de serviciu, situat în Cluj-Napoca, str. Roşiori nr. 6. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560577)

• Angajăm şofer categoria C. Informaţii-în 30.07.1997 str. Avram Iancu nr. 52 între orele 18-19. (560580)

• Angajez absolvent studii medii. Tel. 14-85-01 sau 41-29- 62. (590537)

• Angajez croitorese. Tel. 15- 48-65, str. Cojocnei nr. 93-97, et. 3. (590553)

• Angajăm fete ospătare- barmane. Selecţia la sediul firmei, str. Iancu de Hunedoara nr. 27, zilnic între orele 10-12. (590594)

• Fiimă particulară angajează cameristă, vîrsta maximă 30 ani. Informaţii tel. 41-40-66. (590605)

• în conformitate cu legea nr. 137/1995, SC Argromcom SRL Gherla anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin mixt, situat în Gherla, str. Frasinului nr. 1, BL D l şi magazin pîinc, situat în Gherla, ştr. 1 Decembrie 1918 nr. 36. Eventuale sugestii, sesizări, numai pentru factorii de mediu, sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. ?9. (590606)

• Ofer împrumut. TeL 19- 68-88.(559369)• Ofer împrumut. Tel. 17-60-

73.(560531)

• Angajăm vînzătoare, muncitor necalificat, şef depozit en gros cu garanţie. Tel. 14-02- 22. (590641) ’ _

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Moga Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construcţie a unei case de vacanţă în comuna Băişoara. Eventualele sugestii şi sesizări, numai pentru factorii de mediu, se vor depune lâ sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99(560561) ’

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Funar Sabina anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construcţie a unei case de vacanţă în comuna Băişoara. Eventualele sugestii şi sesizări, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99(560562)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Gherman Marian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă de locuit, situat în municipiul Turda, str. I. L. Caragiale nr. 32. Eventualele sesizări, sugestii, numai pentru factorii de mediu, ■ se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560571)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Florian Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Mansardare casă familială situată în Cluj- Napoca, str. Tipografiei nr. 34. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560589)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Corujan Monica anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere locuinţă familială, situat în Cluj-Napoca, str. Bărc I nr. 18. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590632)

• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Rus Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru bucătărie de vară în Fizeşu Gherlii nr. 129. Eventuale sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590646)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Grigoreanu Laura anunţă începerea demersurilor pentru-obţinerea acordului de mediu pentru extindere casă în Ţaga nr. 26. Eventuale sugestii ş i reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590647)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Fărcaş Alexandru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă familială şi anexe gospodăreşti în Hăşdate, str. Principală F. N. Eventuale sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590648)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Sallai Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru garaj, bucătărie de vară, depozit în Sic, str. I I nr. 464. Eventuale sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590649)

• Caut femeie pentru menaj zilnic la domiciliu. TeL 18-60-90. (560482)

• Caut soră medicală pentru în g rijit bolnavă, salar excelent. TeL 42-00-38 între orele 10-18. (560583)

In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Fodor Sigismund anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru grajd cu şură în Sic, str. HI nr. 331. Eventuale sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590650)

PIERD ERI• Pierdut calculator

Sharp la Telefoane (lîngă Scarpe Diem). Ofer recompensă mare. TeL 12- 78-81 orele 9-15. (560470)

• Pierdut staţie emisie Motorola. Găsitorului recompensă. TeL 43-84-43. (560578)

• Pierdut taragot în Cluj. Găsitorului recompensă. TeL 19-54-60. (590628)

• Pierdut poşetă cu acte+permis Shojaee-Gazi Alina+paşaport francez nr. 93AL17751. Recompensă. Tel. 15-34-04. (560477)• SC Nico Claus SRL, pierdut

autorizaţie sanitară nr. 9887. Se declară nulă. (560534) .....

• Pierdut carte identitate seria A nr. 0926774^ pe numele Mischilea Emil. î l declar nul. (560536)

• Fundaţia Umanistă Orfeu, pierdut cod fiscal nr. 203838. Se declară nul. (560558)

• Pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 14583 pe numele Coralis-Pavili SRL. Se declară nulă. (560565) ■'

: Pierdut legitimaţie călătorie pe numele Matea Todor. O declar nulă (560569)

• Pierdut legitimaţie CFR, permis CFR pe numele Mezei Gabriel Florin. Le declar nule. (560596) '

• Hosu Ioan pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (590551)

• SC Euro Tomis Impex SRL pierdut carte de identitate a autovehiculului CJ-19-JAK cu nr. B788883, 'certificat agreere, licenţă de transport şi licenţă de execuţie. Se declară nule. (590603) '

• Rostaş Vasile Vladu din comuna Sîmpaul pierdut autorizaţie de funcţionare nr. 4324 din 8.10. 1990. O declar nulă. (590608)

• B ir iş Mirela pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (590610) .

• Almăşan Alina pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (590611)

• Pierdut legitimaţie de serviciu. Cluj ana pe numele Păvălas Emil. O declar nulă. (590616) _________

DECESECOMEMORĂRI

• Sîntem alături dc draga noastră prietenă, Ioana, în aceste momente grele. Puiu şi Ioana. (560585)

• Sîntem alături dc colegul nostru Siscrman Dorel, la pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de la ARCIM - RATUC Cluj. (590637)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic FEC H ETE D U M ITRU , în vîrstă de 74 ani. Înmormîntarea va avea loc în 31 iulie la oră 14 în cimitirul din Mănăştur, capela nouă. Vei^rămine veşnic în inimile noastre! Familia. (O)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, PEŞTEA N _ IOAN din Vultureni. Înmormîntarea va avea Ioc joi, 31 iulie, ora 12, în Vultureni. Familia îndurerată. (590601)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, bunici, soacre şi cuscre, OLGA URSU, după o lungă şi grea suferinţă. înhumarea va avea loc joi, 31 iulie 1997, ora 13, de la Capela Mare a Cimitirului Central. Familia îndoliată. (590634)

• Sîntem alături de colega noastră Maria Florea la dispariţia prematură a fratelui drag. Sincere condoleanţe. Colectivul Creşei Gheorgheni I I . (560506)

• Preoţii şi corul Bisericii din Deal aduc un ultim omagiu celui care a fost distinsul profesor LEONTIN CHIŞU, devotat colaborator şi d irijo r al corului. Condoleanţe familiei. Să-i fie memoria binecuvîntată. Pre o t Ion Sâncrăian. (560543)

• Un ultim omagiu celui care a fost un minunat cumnat şi unchi, OCTAVIAN M UREŞAN. Cumnaţii şi cumnatele cu familiile! Floarea, Ioan, Aurica, Gheorghe şi Vasile. (560551)

• Sîntem alături de familia Moldovan în momentele grele ale pierderii soţului şi tatălui drag, MOLDOVAN SIMION, conducător auto la RATUC Cluj. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sindicatul liber RATUC, secţia Autobuze. (590619)

. • Regret dispariţia bunului coleg şi prieten, prof. LEO N TIN CHIŞU. Dumnezeu să-i dea odihnă şi linişte, iar familiei să-i aline durerea. Profesor Ioan Băciţan. (590621)

« Cu mare durere ne despărţim de cel care a fost frate şi unchi, LEO N TIN CHIŞ. Amintirea lui în sufletele noastre va f i veşnică. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Angela şi Leontin Pop. (590645)

• Azi sc împlinesc doi ani dc cînd nc-a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru soţ, tată şi bunic PA V EL FÂRCAŞ. Florile şi lacrimile noastre nu se vor usca niciodată dc pc mormîntul Iui. Soţia Doina, fiica Smaranda, nepoţii Adrian şi Horaţiu. (560538)

• Sîntem alături de naşii noştri, familia Maier Liviu şi Dorina, în marca durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Familia Nechita. (590642)

• In celc mai grele clip. sîntem alături de familii Grobei şi de tanti Sonii Familiile Prunean şi Berezt (590597)

6• Sincere condoleanţe

întreaga compasiune familii Siscrman Dorel, la treceri în nefiinţă a tatălui Ane?? Conducerea RATUC Chi (590638)

• Sincere condoleanţe ţ întreaga noastră compasit;, prietenilor noştri, fatnl Maier Liviu şi Dorina, 1 stingerea din viaţă a tatii drag. Familia Un;r (590643)

• 'Au trecut 5 ani deâ moartea nemiloasă a * fulgerător dintre cei drii pe iubitul nostru soţ, tatii bunic MARC DRAGOMI- Amintirea ta va răni; veşnic vie în suflete noastre. Nastasia, Doini Ţuţu şi Daiana. (560487)

• Cu aceeaşi durere t suflete anunţăm scurgcrei 2 ani dc la trecerea i nefiinţă a iubitului nos!; dr. inginer NEGREA IOA OVIDIU, fost direcţi Fabrica Carbochim, şuii nobil şi cinsti Comemorarea va avea k azi, 30 iulie 1997, orele 18J- la Catedrala Ortodot Română. Nu te vom nit. niciodată. Famibîndurerată. (560533)

• La 7 ani de t despărţirea de dragi nostru fiu, frate şi cnmii COSMA CĂLIN, durere noastră a rămas aceea; Amintirea ta va rămîn veşnic vie în inimile noasta Ne rugăm bunuls Dumnezeu sâ te odihneasafei Părinţii şi fratele cu fa is (560535)

• S-a împlinit un an de trecerea în nefiinţă dragului nostru soţ, tai socru şi bunic coL MAR" URC U LESC U . Slujba pomenire va avea Ioc azi..' iulie ora 12, la Catedn Ortodoxă Română. Nt . vom uita niciodată. Faml) Urculescu. (560586)

• Se împlinesc 6 luni £ cînd scumpa noastră trai şi bunică JELE NADEJDA a plecat dinţi noi. Dumnezeu '■ odihnească. Parastasul 31 iulie orele 18, la biserfc Fiu l Niculescu Constan: (590540)

• Mulţumim tuturor cr­eare au fost alături de > prin prezenţă, flori condoleanţe, în mi" durere pricinuită 1; trecerea în etern itate bunului şi nepreţuiţi nostru tată, bunic şi soC1 TO D EA V A SILE J- Câian. Cei 6 copii ( familiile. (590617)

1 La moartea mamei fc sîntem alături dc tine, IX’ Familia Scridon. (560573)

\ / yf ' v'**rrr «f j

iADEVARUl| de Cluj v f T l

... ^

miercuri, 30 iulie 1997 ACTUALITATEA A D E V A R U Lc ie CBaJHi

---------

I N T E R I N D E/'w'V*W

un marş de protest, la care ar urma să participe aproape 400 de autocamioane, autobuze şi basculante, din care 70 de mare tonaj.

J Sindicaliştii vor merge atît la Guvern, cît ş i la Ministerul Transporturilor şi la Preşedinţie. E i ameninţă că dacă cererile lor nu vor fi soluţionate în cel mult 40 de zile, , vor trece, “cu orice risc”, la blocarea drumurilor naţionale.

■ ■

D e f i c i t u l b a l a n ţ e i

c o m e r c i a l e p e p r i m e l e

c i n c i l u n i a f o s t d e

3 3 9 , 9 m i l i o a n e d o l a r iDeficitul balanţei comerciale externe pe

primele cină luni ale anului a fost de 339,9 milioane dolari (preţuri FOB/FOB), respectiv 648,3 milioane dolari (preţuri FOB/CIF), în scădere faţă de perioada similară din 1996 (783,1 milioane dolari FOB/FOB, respectiv 1.127,6 milioane dolari FOB/CIF), a declarat Pavel Wagner, preşedintele Comisiei Naţionale de Statistică (CNS), la conferinţa de presă de marţi. .

Exporturile de mărfuri în luna mai au însumat 716,2 milioane dolari, fiind mai mari cu 2,3% decît în aprilie a.c. şi cu 0,6% faţă de mai 1996.

Valoarea cumulată a exporturilor pe primele cinci luni ale anului a fost de 3.358,5 milioane dolari - cu 0,3% mai mult decît în perioada ianuarie-mai 1996, ceea ce corespunde unei medii lunare de circa 671,7 milioane dolari (669,4 milioane dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut). - ^

Importurile de mărfuri în luna mai au fost de 752,2 milioane dolari (preţuri FOB), respectiv 814,9 milioane dolari (preţuri CIF), în scădere faţă de aprilie cu 5,3% şi cu 15,1% faţă de luna mai 1996.

Pe ansamblul primelor cinci luni, importurile s-au cifrat la 3.698,4 milioane dolari (preţuri FOB), respectiv 4.006,8 milioane dolari (preţuri CIF), în scădere cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Şoferii din “Cartel Alfa” primului ministru

să supravegheze modul de administrare a banilor strînşi din taxa pentru drumuri

Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Auto din România (STAR) va solicita primului ministru Victor Ciorbea să instituie, o comisie de supraveghere a modului în care vor fi utilizate fondurile provenite din taxa pentru dramuri.

Virgil Cucliciu, preşedintele Federaţiei STAR, a declarat, în conferinţa de presă de marţi, că sindicaliştii se opun aplicării ordonanţei de urgenţi privind introducerea laxei pentru drumuri, în condiţiile în care statul pierde anual circa 3.000 miliarde de lei, din cauza concurenţei neloiale în transporturi.

■ Şoferii î l acuză de incompetenţă pe ministrul Traian Băsescu, pentru că a promovat “o politică de falimentare a transporturilor româneşti de toate felurile”.

Sindicaliştii susţin că ordonanţa ar fi trebuit sâ stabilească, în primul rînd, valoarea taxelor . in funcţie de tonajul maşinilor, nu de capacitatea lor cilindrică. E i contestă şi modul în care urmează a fi folosiţi banii strînşi din laxe, prin intermediul Administraţiei Naţionale a Drumurilor (AND).

“Am pornit o campanie îndreptată împotriva ministrului Băsescu, nu doar împotriva taxei pe care el a inventat-o. Dacă Băsescu ar rezolva problema evaziunii fiscale în transporturi, af avea bani să construiască autostrăzi”, a declarat: Cucliciu.

4 Potrivit liderului sindical, statul este păgubit f zilnic de peste 16 milioane de lei, doar de

către cei aproximativ 100 de şoferi din Bucureşti carc practică activităti dc transport Tară să aibă licenţă. Şoferii din STAR sînt susţinuţi şi de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UN I RR) al cărei preşedinte, Gheorghe Dinu, a participat la conferinţa de-presă.

Şoferii vor organiza, miercuri, în Bucureşti,

Accident de muncă cu opt răniţi la mina Vulcan

Un accident de muncă soldat cu opt răniţi s- a produs, marţi dimineaţa, în jurul orei 3.25, în subteranul expiloatării miniere Vulcan, transmite corespondentul MEDIAFAX,

Accidentul a fost provocat de o aprindere de metan, produsă în sectorul unui abataj frontal. .

Patru mineri care au arsuri pe 10% pînă la 65% din suprafaţa corpului au fost aduşi, în jurul orelor 4.00, la Spitalul de Urgenţă din Petroşani‘şi internaţi la secţia reanimare. Cei patru sînt: Daniel Dulăi (23 de ani), Gheorghe Britkos (39 de ani),' Vasile Afloarei (30 de ani), Eugen Falica (24 de ani).

Alţi patru mineri au fost internaţi la Spitalul Vulcan cu diagnosticul intoxicare cu gaz.

Inspectorii de la protecţia muncii investighează circumstanţele producerii aprinderii de metan.

Recolta de grîu din judeţul Brăila a fost parţial compromisă de ploi

Recolta de grîu din judeţul Brăila a fost compromisă în proporţie de 40%, grîul încolţind în spic sau fiind scuturat din cauza ploilor, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Viorel Popescu, director cu producţia la Direcţia Generală a Agriculturii Brăila.

Ploile au afectat şi griul depozitat în silozuri. Silozul Ianca a fost inundat luni noaptea din cauza ploilor, iar silozul.Traian Sat a rămas fară curent electric. .

Peste o şută de mii de tone de grîu (129.600 t) s-au recoltat pînă în prezent în judeţul Brăila.

Din cele 129.600 de tone, la producători se află 121.923 tone, restul fiind vîndut la fabricile de panificaţie.

Comcereal a achiziţionat 4.000 de tone de grîu din recolta acestui an, cu 750 de lei/ kilogram, în contul datoriilor mai vechi ale societăţilor agricole, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Comcereal, Aurel Rizea.

. H B

Ploile au produs alunecări de teren în cinci comune din Vaslui

Ploile căzute în ultimele zile au produs alunecări de teren în cinci comune din judeţul Vaslui (Băceşti, Ivăneşti, Gîrceni, Todireşti, Dănesti si Pungesti), transmite corespondentul MEDIAFAX.'

In zona Huşi, din cauza ploilor, au fost compromise 1.800 ha de grîu, ceea ce reprezintă jumătate din suprafeţele însămînţate de SC Agromec SA Huşi. Ing. Teodor Lăcătuşii, directorul societăţii, a declarat că din zona Lunca Prutului din comuna Avereşti nil s-a recoltat nimic şi că nu există şanse sâ înceapă recoltatul curînd. E l a mai spus că dacă ploile vor continua, “se vor compromite toate speranţele noastre”.

în privinţa sistemelor de comunicaţii, cele mai afectate drumuri sînt DN 27 Bacău-Vaslui, pe raza comunei Laza (km 70-72) şi DN 24 B Huşi-Albiţa, pe raza localităţii Valea Grecului.

în municipiul Bîrlad, din cauza colmatării lacului Cuibul Vulturilor, principala sursă de' aprovizionare cu apă potabilă a oraşului, programul de apă potabilă a fost redus de la opt orc la şase ore pe zi.

I N T E R N E

(E X T E R N E- ;

Noul premier albanez promite că va restabili situaţia economiei şl va Instaura ordinea în Albania

Noul premier socialist albanez, Fatos Nano,' a promis, luni, că va adopta măsuri urgente pentru instaurarea ordinii în Albania, dar a avertizat că situaţia economică a ţării este destul de gravă, relatează REUTER.

Nano, al cărui partid a obţinut, m urma alegerilor din luna iunie, 119 locuri din totalul de 155 ale parlamentului de la Tirana, a promis, de asemenea, că va acorda compensaţii albanezilor care şi-au pierdut economiile în urma falimentării societăţilor de întrajutorare.

“Restabilirea legii şi ordinii în Albania va fio prioritate a noului guvern de la Tirana”, a afirmat Fatos Nano, adăugind că noua putere va restabili securitatea în oraşe şi va proteja şoselele împotriva bandelor annate de jefuitori.

“Un alt obiectiv al guvernului este de a stopa scăderea produsului intern brut (PIB)”, a mai afirmat Nano, precizînd că, în 1997, PIB a fost estimat la aproximativ 2,4 miliarde de dolari.

Nano, un economist în vîrstă de 44 de ani, a mai declarat că guvernul pe care îl conduce va declanşa o campanie împotriva evaziunii fiscale şi a promis, totodată, că va încuraja adoptarea unei noi Constituţii care să garanteze respectarea drepturilor omului, independenţa justiţiei şi respectarea legislaţiei democratice.

Parlamentul de la Tirana urmează să voteze, marţi, planul de redresare a Albaniei, propus de cabinetul Nano.

Italia doreşte ca rolul armatei• f

albaneze în menţinerea păcii să crească

Autorităţile italiene au declarat, luni, că doresc ca armata albaneză să-şi asume rolul de principal factor de menţinere a păcii, după ce forţa multinaţională de protecţie se va retrage din statul balcanic, informează REUTER.

“Trebuie să încercăm ca, înainte de sfirşitul acestui an, să redăm unor regimente albaneze capacitatea de a funcţiona conform atribuţiilor lor”, se arată în declaraţia oficială a ministrului italian âl Apărării, Beniamino Andreatta.

“Ministerul Apărării studiază un plan de reconstrucţie a cîtorva regimente mobile, care ar puteâ acţiona ca un element al securităţii interne albaneze”, se precizează în declaraţia guvernului de la Roma.

O forţă multinaţională de protecţie, avînd un efectiv de 7.000 de soldaţi, a fost desfăşurată, în aprilie 1997, în Albania, pentru a reinstaura ordinea după războiul civil care a afectat timp

.de mai multe luni tulburatul stat balcanic. .< Forţa multinaţională, cxmdusă de Italia, se va retrage pînă la 12 augnst 1997.

B o r i s E l ţ î n i - a o r d o n a t

l u i C e r n o m î r d i n

s ă c o n t r o l e z e e x p o r t u l

d e a r m ePreşedintele Boris Elţîn a decis, marţi, ca

toate contractele principalului exportator de armament din Rusia, Rosvoorujenie, să fie direct controlate de premierul Victor Cernomîrdin, au anunţat surse ale serviciului de presă de la Kremlin, citate de REUTER.

Mediile de presă ruse au acuzat Rosvoorujenie de vînzări ilegale de armament, fondurile obţinute fiind depuse înlr-un cont secret, utilizat în campania de realegere a lui Elţîn, în 1996.

Un purtător de cuvînt al Rosvoorujenie a precizat că decretul prezidenţial de marţi înlătură anumite obstacole birocratice, oferindu- i lui Cernomîrdin o mai marc putere de decizie.

Rosvoorujenie controlează peste 95% din vînzările de armament din Rusia, valoarea exportului ridicîndu-sc, anul trecut, la 3,5 miliarde de dolari. -

BBR u s ia in t e n ţ io n e a z ă

s ă p ro m o v e z e s is t e m e le

n u c le a re m o b ileLansatoarele montate pe garnituri de tren şi

rachetele mobile SS-25-vor reprezenta forţa principală a arsenalului nuclear al Rusiei, după implementarea reformelor militare, a anunţat, marţi, un înalt oficial de la Kremlin, citat de REUTER. lu ri Baturin, secretarul Consiliului de Apărare, condus de preşedintele Boris Elţîn,

. a declarat că Rusia are nevoie de dispozitive nucleare mobile şi uşor de manevrat, ca de exemplu rachetele Topol (Poplar), cunoscute, în cadrul forţelor NATO, ca SS-25.

Baturin a adăugat că Rusia va continua să- şi dezvolte complexele tradiţionale de rachete cu baza la sol, bombardierele navale strategice şi submarinele nucleare.

La începutul acestei luni, Elţîn a anunţat oficial introducerea reformelor în domeniul m ilitar, inclusiv măsura de reducere a personalului militar cu 500.000, pînă la sfirşitul anului 1998.

Marea Britanie salută încetarea lucrărilor de construire a unei enclave evreieşti în Ierusalimul de Est

Marea Britanie a declarat,Tuni, că speră ca decizia Israelului de a opri lucrările de construire a unei noi enclave a coloniştilor evrei, înntr-un cartier din centrul Ierusalimului de Est, locuit de arabi, reprezintă un semn al flexibilităţii care este de aşteptat pe viitor din partea cabinetului israelien, relatează REUTER.

Ministerul israelian de Interne a suspendat autorizaţia de construcţie acordată de municipalitatea din Ierusalim unui magnat al proprietăţilor imobiliare, evreu american, în baza căreia acesta putea construi 70 de case pentru evrei în cartierul Ras al-Amoud, locuit de 11.000 de arabi şi situat pe pantele Muntelui Măslinilor. Măsura este valabilă pînă la judecarea apelului înaintat de palestinieni împotriva autorizaţiei. Foreign Office (Ministerul britanic de Externe), salutînd decizia Israelului, a declarat că speră ca suspendarea temporară a autorizaţiei să devină permanentă, pînă Ia finalizarea negocierilor privind statutul final al Ierusalimului, negocieri preconizate de acordurile pe marginea procesului de pace din Orientul Mijociu.

“Sperăm, de asemenea, că guvernul israelian va da dovadă de aceeaşi flexibilitate şi în legătură cu construirea de ţolonii în alte părţi”, relevă declaraţia Foreign Office-ului.

■a/ .

Premierul britanic consideră că preşedintele american este inteligent şi capabil

. Premierul britanic, Tony Blair, a afirmat, marţi, că relaţia sa cu preşedintele american, B ill Clinton, este solidă, cei doi şefi de stat împărtăşind şi admiraţia pe care o poartă lui Chuck Berry, informează REUTER.

“între noi există o bună relaţie, din punct de vedere politic, dar şi personal”, a afirmat Tony Blair, într-un interviu acordat cotidianului “The Sun”. Primele luni de cînd Blair a preluat conducerea cabinetului de la Londra au fost marcate de o consolidare a relaţiilor dintre Marea Britanie şi Statele Unitei. Clinton a avut, de asemenea, aprecieri favorabile la adresa lui Tony Blair, atunci cînd a efectuat prima vizită oficială' la Londra, în luna mai.

“îm i place foarte mult de preşedintele Clinton. Este inteligent şi foarte capabil. Noi doi avem multe lucruri în comun”, a mai declarat Tony Blair cotidianului ‘The Sun”.

Premierul britanic a mai afirmat că a aflat cu surpriză că B ill Clinton este admiratorul lui Chuck Berry, interpretul său preferat.

“Preşedintele Clinton şi cu mine aparţinem aceleiaşi generaţii, care a crescut în perioada de glorie a rock and roll-ului, iar faptul că am avut ocazia sâ î l întîlnim la Denver pe Chuck

, Berry, a reprezentat un moment special pentru noi doi”, a mai declarat Tony Blair.

E X T E R N Ev- i -

A D E V A R U L< Je O B m I SPORT miercuri, 30 Iulie 1997 (12)

A fo s t aleasă a varianta 3 + 3

Aşa după cum sc anticipa, adunarea generali a l'.RF. a stabilit, printre altele, că ta finele ediţiei 1997-1998 din primul eşalon fotbalistic vor retrograda trei echipe, cele clasate pc locurilc 16,17 şi 18. Vor promova direct

■ ocupantele primelor doua locuri în cele două serii ale eşalonului secund, iar ocupantele focurilor doi vor susţine un meci de baraj pentru cel de al treilea loc. Deci varianta 4+4 rămîne în expectativă.Revenire ia A + B + C f

O altă hotărîre a adunării generale a F.R.F. revenirea;:: la vechea structură organi­zatorică prin existenja a trei d ivizii: A, B, C. Decis actuala denumire . de “împrumut” . D IV IZIA * NAŢIONALĂ încetează,»: rămînînd doar o amintire m perioadei post-decembriste de căutări şi copieri-Mircea Sandu are un... f ix

Vorbind despre modificările de ordin organiza toric,. Mircea sş Sandu, preşedintele F.R.F., * le-a considerat utile şi că % vor contribui la progresul % fotbalului competitiv i autohton, subliniind că e l» rămîne ferm pc poziţia rcducerii protagonistelor primului eşalon fotbalistic de la 18 la 16, un fix cronic şi separe... nevindecabil. O .

- căpoşcnie fără acoperire.i Amendăi de... 100.000 dolari!

Orice .tentativă dc contract dintre o echipă şt vreun canal de .televiziune pentru transmiterea partidelor dc fotbal, fără avizul L ig ii Profesioniste Române de fotbal, va fi sancţionată cu o amendă de 100.000 dolari, pc carc trebuie să o achite echipa vinovată, în tennen dc 5 zile. Deci Liga a pus ferm “piciorul în prag” în privinja transmiterii pe micul ccran a partidelor de fotbal. în secvenţa transmi­să pc micul ccran dc la lucrările adunării generale a F.R.F., Dumitru Drago* mir, preşedintele L ig ii Profesioniste, iradia de fericire şi satisfacţie (fară să vreau mi-am amintit de gîlceava de duminică noap­tea de la “Procesul etapei’).De cediscrim inare?

în privinţa baremurilor- pe -care le vor -primi cchipclc în dolari, pentru transmiterea partidelor pe micul ccran, deşi sc insistă pc picior dc egalitate, intervin unele... discrimi­nări, în sensul ca unele echipe sînt plasate în categorii dc “retribuţie” superioară (Steaua, Dina­mo, Universitatea Craiova, Rapid) în timp ce altele în categoric inferioară. Unde-i spiritul "dc democraţie şi egalitate? Sau revine în marc actualitate . celebra reflecţie dintr-o cunoscută fabulă româ­nească: “egalitate, egalitate dar nu pentru.,, căjci”?

Romeo V. CIRTAN

.La^C.E a le fju n io rilo r? Ljub I ja n a f 1997

0 generaţie demnă de J.O., Sydney 2000• Rom ânia: 5 + 3 +2 = 1 0 m edalii •

Palmares românesc la C.E. ale juniorilor, Ljubljana, Slovenia, 1997: aur: Lăcrămioara Ionescu (disc, 52,54 m, CSS ASCO Bacău, antrenor Teodor Agachi), Âdelina Gavrilă (triplusalt 13,58 m. LPS Brăila, antrenor Mihai Dumitru), Anca Safta (800 m, 2:03, 47), Claudia lovan (5 km marş, CSS Sibiu, antrenor Horia Stef), Ovidiu Tat (10.000 m, 29:56,35) . argint: EVA MIKLOS (100 mg, 13,81, “U” - CSSA Cluj-Napoca,. antrenor VASILE BOGDAN), A lina Rîpanu (400 m, 53,10, CSS Tîrgu Neamţ, antrenor Gheorghe Neamţu), lonuţ Pungă (triplusalt, 16,43, CSM Brăila, antrenor Mihai Dumitru) • bronz: Ionela Bungărdean (5.000 m, 16:39,97) şi Medina Tudor (400 mg, 58,85, LPS Buzău, antrenor Ionel Fororo)

Eva M iklos pe cea mai înaltă treaptăa podiumului într-un concurs naţional pe Stadionul "Ion Moina". La cît mai multe!

Rezultatele deja cunoscute ale sportivei clujence Eva Miklos se înscriu în anumite contexte. Fiind vorba, în primul rînd de o generaţie de mare valoare a atletismului românesc. O generaţie harnică şi ambiţioasă;, serioasă în demersul sportiv, dornică de afirmare internă şi internaţională;

în al doilea rînd, este vorba de munca susţinută depusă de pricepuţi şi împătimiţi profesori - antrenori, descoperitori şi

şlefuitori de talente. Mă refer îri rîndurile de faţă la Vasile Bogdan, Teodor Agachi, Gabriela Ustabacief, Teodor

■ Luca, Mihai Dumitru, Ionel Fororo şi alţii.

în al treilea rînd, generaţia de aur a juniorilor români este cu siguranţă generaţia olimpică Sydney, 2000. Şi putem afinna, cu certitudine, că lupta pentru titularizare la cea de a 27-a Olimpiadă a erei modeme a şi început Argumente? Multe şi

consistente. LaureaţiiEuropenelor 1997 numărîndu-se printre laureaţii Mondialelor de juniori de anul trecut, desfăşurate la... Sydney. în cazul nostru este vorba de Medina Tudor, Anca Safta, Claudia lovan, Adelina Gavrilă, lonuţ Pungă. Ş i dacă ar fi să punem una lîngă cealaltă cele - două competiţii ale juniorilor, atunci tabloul rezultatelor arată următoarele:

Sydney, 1996, C.M. Româniarl+3+4=8 medalii locul 5Ljubljana, 1997 C.E.

- 5+3+2=10 medalii locul 3

Rezultatul din Slovenia este cu atît mai preţios cii cît delegaţia României a cuprins 21, de sportivi, din care 19 au intrat în finale!

Mă gîndesc cu bucurie, repet acest lucru, generaţia de astăzi este generaţia J.O. Sydney 2000, ce-şi va confirma valoarea în următoarele competiţii.

Clujeanca Eva Miklos este un nume. Sperăm ca ei să. i se adauge ş i altele. Avem o certitudine: atletismul clujean produce an de an valori.

Demostene SOFRON

Foflbal internaţional)OPEL Masters .Am urmărit luni seara, prin

intermediul micului ccran (F.UROSPORT) transmisia de pc “OLYMPIA STADION” din Miinchen, partida dintre formaţia locală Bayem şi A.C. Milan, două dintre celc mai titrate cchipc de fotbal ale continentului. Un joc plăcut, disputat într-un ritm alert, cu şarje rapide şi bine construitc la ambele porţi dar lipsite de explozia finală datorită unor intervenţii prompte sau... impreciziei ia finalizare. Abilitate tchnico-tactică, în care am desluşit pregnant implementata forţă de joc a fotbalului atletic dar fără acele neplăcute şi urîtc faulturi.

La capătul timpului regulamentar dc joc tabela de marcaj a rămas albă aşa că s-a apelat la clasica loterie de departajare, loviturile de la 11 metri. Scor final 5-3 pentm A.C. Milan carc a transformat toate cele cinci lovituri prin Boban, Costacurta, Cruz, Ziegc şi Paob Maldini, învingătorii fiind fclicitaţi dc “kaizeruf Franz Bekcnbaucr.

INTERTOTORezultatele înregistrate în prima

manşă a semifinalelor Cupei UEFA- INTERTOTO: Lokomotiv Nijni Novgorod - Halmstad (Suedia) 0-0; Hamburger SV - Bastia 0-1; Islambulspor (Turcia) - Olympique Lyon (Franţa) 2-1; Auxerrc (Franţa) - Torpedo Moscova (Rusia) 3-0.. Românii,» olandezi

Cîteva cuvinte despre prezenţa unor români în Ţara lalelelor: Ovidiu Stîngă (PSV Eindhovcn) a început să înscrie goluri pentru campioana Olandei în partidele de pregătire. Trio-ul Mitriţă- Constantinovici-Guşatu (Heerenveen) se zbate cu... aclimatizarea, Ia fel ca trio-ul Zegrean-Bănceu-Mariş (Fortuna Sittard) care au evoluat în partidele: 2-1 cu selecţionata Omanului şi 5- 1 cu formaţia belgiană Genk. Nici o veste însă despre transferul clujcnilor Bănceu şi Mariş la Fortuna Sittard. Se zvoneşte câ olandezii îi vreau pc dc... gratis!

Românii... turciCampioana Turciei, Galatasaray,

a susţinut un amical în compania cunoscutei formaţii franceze A.S. Monaco. Victorie cu 2-1 a echipei

Galatasaray (în care a debutat cel de-al patrulea tricolor, Gică Popcscu, schimbat în min. 67). Exccicnte prestaţiile lui Gică Hagi (carc şi-a etalat super-clasa) şi Filipescu. N-a evoluat Adrian Ilie, carc s-a resimţit după accidentarea suferită în urma atacului barbar al unui turcaletc în partida Galatasaray - Besiktas 6-0 (meci în care Adrian Ilie a semnat 3 goluri).

Doar 17 minute...Aşteptat cu un enorm interes,

debutul lui Ronaldo sub culorilc lui Intcmazionalc Milano (ccl mai mediatizat şi scump, totodată, transfer dc po scena europeană, aduccrca lui de la F.C. Barcelona înscmnînd un adevărat record în materie dc dolari) a fost scurt, de numai 17 minute, spre deziluzia “tifosilor”, care vor avea timp suficicnt dc acum înainte să-l vadă, pînă cc Ronaldo i sc va face “dc ducă”, atras dc un transfer şi mai substanţial, că vedetele de tipul lui sînt capricioase...

grupaj realjzat de Romeo V. C ÎRTAN

M a i s î n t t r e i z i l e

p e n t r u p r o c u r a r e a d e a b o n a m e n t e !Aşa cum am anunţat în ziarul de sîmbătă trecută, în săptămîna

curentă la clubul de fotbal “U” se desfăşoară campania de eliberare, contra cost, a abonamentelor pentru meciurile pe care echipa Je va susţine, în cadrul Diviziei Naţional, în tur, pe teren propriu. Reamintim că azi, miercuri 30 iulie, între orele 16-17, respectiv mîine, jo i 31 iulie şi poimîine vineri 1 august între orele 10-12, continuă eliberarea de abonamente. Aduceţi-vă şi sub această formă de spectatori stabili, abonaţi la jocurile lu i “U”, contribuţia îmbunătăţirii stării financiare precare a clubului şi susţinerea morală a cehipei.

(v.m .)

3 0 iu lie■ Cu şapte decenii *®

urmă - (1927) “Gazeta Sporturilor” a scris în aceasii zi, ca de altfel şi cu alte ocazii, despre fuzionarea, “Universităţii” cu «Vid^ ria”, urmînd a lua denumi­rea de “România”. Mai ■ tîrziu fuzionarea a avut k* dar nu a durat decît.. cîteva zile, pentru că nu toii jucătorii lui “U” au vrut j treacă la noul club, astfel ca “Universitatea” şi-a refăcut echipa şi s-a înscris sui această denumire în campio­natul districtual ca a şaj participantă.

■ Au trecut 65 de ani de cînd în această zi (din 1932) în oraşul califomian Los Angeles s-a desfăşurat festi­vitatea de deschidere ac de-a X-a ediţii a Jocuiih Olimpice de vară. Din caia greutăţilor economice şi financiare din epoca criza mondiale, la “olimpiada jubiliară” au scăzut atît nu­mărul .ţărilor, cît şi al sport vilor prezenţi. Pînă ce la jocurile precedente din 192!(la Amsterdam) au participi:46 de ţări cu 3014 sportiv dintre care 290 femei; în me­tropola de pc malul Oceanu­lui Pacific au sosit delej numai din 37 de state cum efectiv de 1408 sportivi (127 femei). România a rămas absentă. Se poate spune d au fost prezenţi numai ca mai buni; iar disputa lor s-i concretizat pe parcurs ii rezultate cît se poate ds excelente. De exemplu, k cele 29 probe atletice au fo(. ameliorate nu mai puţin dt 11 recorduri mondiale şi ii afară de. acestea încă 13 recorduri olimpice.

L A S Z LO F I*

MP de Formula 1 al Germanie

. După ce a absentat de la ultimele ' 3 Mari Premii (Canada, Franţa şi Marea Britanie), iar joia trecută a anunţat că din sezonul viitor nu va mai concura pentru Benetton, veteranul austriac Gerhard Berger a realizat la Hokenheim a 10-a victorie dintr-o'carieră începtă cu MP al Austriei 1984 şi ajunsă la cota 203. După ce sîmbătă a obţinut al l2-:lea pole-position din carieră, Berger a plecat perfect şi s-a plasat din start în fruntea plutonului,

• G lo rie p e n tru v e te ra n u l Bergerpoziţie pe care şi-a păstrat-o în telespectatorilor că idolul M marea majoritate a timpului, excepţiile datorîndu-se intrărilor la standuri. Primul viraj i-a scos din cursă pe Eddie Irvine şi Heinz- Harald Frentzen, care s-au acroşat alegîndu-se cu cîte o pană de

germani rămme fratele si. Michael. Pornit câ "underdo: Schumi e acum principalul candk- la titlu, fiind din ce în ce

■ aproape de a-şi îndeplini “oMe£ le contractuale” cu Ferrari: t

COMPEXITTRADING MonttWrld P T JB L ISY S

advertising

RALIUL CLUJULUI '97 1«3 August

SÂMBĂTĂ: Sta rt P-ţa U n irii ora 10.01 So sire P-ţa U n irii ora 17.30

DUMINICĂ: Sta rt P-ţa U n irii ora 09.01 So sire P-ţa U n irii ora 15L10

Festivitatea de premiere: P-ţa U n irii ora 20.00

Probe speciale:” Livada Palacsay”’ Superspecjala Făget""Dfngău*

SponsoriAdavtnd da Ciut Stabadwg. Sttfa, ZIui. Actualitatea Chij—n*. Tihnomd, AngtlH, Plante xtract, sc Turism TranaRvanlţ Procar, Wastatanania, Prfax, Valeon Qroup, Şcoala da Şoferi ALFA,3M Antreprenor Construcţii, Unlplm Radio, CD Radio

cauciuc. Foarte scurte au fost şi apariţiile lui Tasso Marques şi David Coulthard, plutonul' redu- cîndu-se la 18 alergători. Următorul incident s-a produs în turul 9, cînd au mai ieşit W. Diniz şi Herbert. După abandonul lui Villeneuve, Michael Schumacher a dus o cursă tactică, mulţumindu-se cu contabili­zarea de puncte. Germanul a făcut o a doua oprire la standuri cu 6 ture înainte de finish, dar a beneficiat de pana ghinionistului Fisichella pentru a ocupa a doua poziţie pe podium. Un podium încheiat de reprezentantul Merce- desului, Mika Hakinen, pentru a întregi o sărbătoare 100% teutonă. Ralf Schumacher a terminat al 5-lea, dar echipamentul... masiv roşu al tribunei arăta tuturor

mondial în 1997. Squadra de Maranello aleargă după ai:

' iepuri, pe care nu i-a mai din 1983 (titlul constructorii® respectiv 1979; (al piloţilor).

Clasamente:1. G. Berger (lh 20:59,0

227,477 km/h) lOp, 2. ’ Schumacher (+17,527") 6p, 1 ’ Hakinen (+24,770'') 4p, 4. J. 1' (+27,165") 3p, 5. R. Sctamr (+29,995") 2p, 6. I. As (+34,717") lp.

Clasament general: Schumacher 53, Villeneuve- Aleşi 22, Berger 20, Frentzes Irvine 18, ş.a.md.

Constructori: Ferrari Williams-Renault 62, BcuC Renault 46.

Radu C. MUNTEAN

Primăria din Gherla sare în ajutorul poplcăreseior

La începutul accstci veri, divizionara A de popice ConstnKW1 Gherla era în pragul desfiinţării. După 20 de ani de evoluţie i» & mai prestigioasă competiţie internă, popicărcsele de pc Somcşj aflat în situaţia: a fi sau a... nu fi. Sportivele din Gherla au tr»- peste aceste momente grele şi, iată, a apărut o rază de speranţă uliţa lor. După cum ne spunea zilele trecute primarul oraşului Gbe*- domnul învăţător Nicolae Pop - de altfel mare amator dc Primăria acordă un ajutor substanţial acestei grupări sportive vechi tradiţii. într-o recentă şedinţă a Consiliului local s-a hotânta formaţia feminină de popice sâ fie sprijinită financiar de ce* prestigioasă unitate economică din localitate, SC “S0MVETRA (fosta întreprindere de sticlărie menaj). Alături de sticlari, o parte. . cheltuielile de deplasări vor fi suportate, în continuare, de SC ‘Trts SRL, unica firmă privată implicată în activitatea popicârcsdof

[ @ miercuri/ 30 iulie 1997 FEMEIA A D E ^ o qd e C B m i I

t A . s i s t . m e d ~ ^41Sts4

\ “Lumea este obişnuită cu noţiunea de erou-bărbal | care luptă si învinge de unul singur”

0 wzită inopinata la Dispensarul policlinic Judeţean de Stomatologie Cluj, din str. M. Eminescu nr. 15. în sala de

t aşteptare, în faţa cabinetului 7, aşteaptă | cîţiva pacienţi. Mă uit pe programul afişat g şi spre mirarea mea văd că m acest schimb J iucrează numai o asistentă medicală, iar I în celălalt schimb un medic cu o altă | asistentă. Intrigată, bat la uşă şi intru. în | scaunul dentar - o pacientă pe care o I tratează o doamnă în halat alb, care îmi | spune că se numeşte Ana Căpâlna şi este I asistentă medicală de profilaxie | stomatologică. O rog să-mi acorde un | interviu pentru pagina “Femeia”.I - Nu prea ştiu ce să vă spun deoarece...* acesta este primul interviu care mi se 1 solicită după o întreagă viaţă de muncă. | - Spuneţi-ne, de exemplu, ce | înseamnă “asistentă medicală de

I profilaxie stomatologică” şi care sînt “atribuţiile” ei?

I - In primul rînd trebuie să reamintim | că dinţii au un rol deosebit în mestecarea | hranei, că alimentele insuficient mestecate,■ neîmbibate cu salivă, sînt greu asimilate■ de organism şi duc la îmbolnăvireaI stomacului sau a intestinului. în al doilea | rînd, o dantură sănătoasă, corect îngrijită, | pe lîngă aspectul estetic, ce-i dă■ individului o siguranţă deosebită, este şi■ prima poartă de apropiere între oameni.I După cum spunea dr. Simina Enescu, | şefa cursului de perfecţionare a cadrelor | medii de stomatologie Bucureşti, asistenta- medicală de profilaxie stomatologică este* “un cadru recunoscut ca şi pregătireI profesională şi de competenţă, care a | realizat un curs de perfecţionare şi cel | puţin două cursuri de actualizare a* cunoştinţelor profesionale şi care, la■ indicaţia medicului, are calitatea de aI I interveni în îmbolnăvirile stomatologice”.11 In esenţă, activitatea comportă: educaţie■ | sanitară (menţinerea sănătăţii şi prevenirea

VJii); detartraj manual (îndepărtarea jj^ Şo zite lo i' de tartru supra ş i sub-

I Ogivale); duş bucal cu extract de plante

medicinalc (activarea circulaţiei sangvine şi eliminarea sîngerării); gimnastică (gimnastică bucală, la copii, pentru corectarea anomaliilor dento-maxilăre). In activitatea sa, asistenta de profilaxie stomatologică lucrează aseptic şi fără a cauza vreo durere pacientului. Spun asta deoarece, deşi este unanim recunoscut faptul că, prin constituţia lor, femeile sînt mult mai sensibile decît bărbaţii, sînt foarte mulţi bărbaţi (sexul nostru “tare”!) care nu suportă durerea, nici măcar înţepătura acului de seringă atunci cînd l i se recoltează sînge pentru diverse analize, sau cărora, la vederea sîngelui, li se face rău şi chiar leşină. ■

- Totuşi, cum este posibil ca o asistentă să lucreze singură, fără medic, la scaunul dentar?

- Sînt absolventă a Liceului “G. Coşbuc” şi a Şcolii Tehnice Sanitare, postliceale, de trei ani, din Cluj. în urma examenului susţinut Ia Grupul Şcolar Sanitar Cluj am devenit asistentă medicală principală' de stomatologie. în perioada noiembrie 1973 - februarie 1974, Ia Centrul de perfecţionare

a asistenţilor medicali din Bucureşti, din cadrul Ministerului Sănătăţii, am urmat cursul de perfecţionare stomatologică. Apoi, în 1985, tot la Bucureşti, programul I de perfecţionare “Actualităţi în profilaxia | stomatologică”, program care, completat ■ cu ultimele noutăţi, l-am absolvit şi în . 1989, respectiv 1991. Pe baza acestor I pregătiri şi a examenelor susţinute, I Ministerul Sănătăţii mi-a dat dreptul să | lucrez, fară medic, la scaunul dentar. ■

- De and lucraţi efectiv în profilaxie? .- De peste 23 de ani. I- V-a fost greu pînă cînd aţi reuşit? I- Nu greu, ci foarte greu deoarece încă |

din tinereţe a trebuit să mă lupt cu ■ greutăţile vieţii, cu faptul că după şapte _ ani de căsătorie am rămas singură, cu • faptul că tot singură a trebuit să lupt cu | invidia unora sau altora care nu aveau | calificarea mea profesională, dar care, ■ aveau un sprijin moral, material sau J politic în soţul, neamurile sau partidul lor. I Nu am fost membră de partid şi, în | consecinţă, nu am beneficiat niciodată de | avantajele puterii, respectiv : de pile, ■ cunoştinţe, relaţii. Am trăit experienţa J războiului şi a refugiului, am luptat ani în I şir pentru o locuinţă, am avut parte de | insinuările şi ameninţările "organelor" epocii Ceauşescu... Lumea este obişnuită cu noţiunea de erou-bărbat care luptă şi învinge de unul singur. Dar oare o femeie care se luptă din greu, tot de una singură, ca să răzbească cinstit în viaţă, nu ar trebui privită cu mai mult respect, cu mai multă considerare?

• Ce vă doriţi cel mai mult în viaţă?- Sănătate în continuare, deoarece sînt

convinsă că singurul lucru pentru care'merită să te lupţi în lumea asta este

sănătatea. Toate celelalte “idealuri” materiale, aşa cum vin, aşa se duc. îmi mai doresc ca omenia, caracteristica poporului român, să fie sădită în sufletul fiecărui copil, astfel îneît toţi să devenim mai buni.,

M o n ica TR IPO N

£xerciţiul fixic şi familiaîn ziua de 26 iulie a.c.,' Palatul Copiilor din municipiul

Cluj-Napoca a fost gazda unei activităţi sportive inedite, organizată de Şcoala familiei.

Şcoala familiei, iniţiată şi condusă de dr. Emil Florea, îş i desfăşoară activitatea săptămînal, fiind deschisă atît celor căsătoriţi, cît şi tinerilor care vor să-şi întemeieze un cămin. Unul dintre obiectivele acestei forme de educaţie - care a trezit interesul mai, multor medici, educatori etc. din străinătate - îl reprezintă formarea deprinderilor membrilor de familie de a-şi petrece timpul liber în mod plăcut şi util prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului sub diferite foime, ca o modalitate de întărire a sănătăţii, de destindere psiho-fizică, de combatere a stresului, sedentarismului şi supraalimentaţiei. Un exemplu în acest sens l-a constituit şi recenta întrecere sportivă după un model finlandez (“alergatul cu soţiile în braţe”), la care au participat peste 70 de persoane - copii, părinţi şi bunici. Concurenţii, împărţiţi pe categorii de vîrstă şi grad de pregătire fizică, au avut de îndeplinit mai multe sarcini sportive; alegare, transportul unei greutăţi (soţia sau copilul), aruncare la ţintă fixă, conducerea cu mîna, în dribling, a unei mingi, ocoliri de obstacole, sărituri la-coardă etc. '

După întreceri viu disputate, din care nu au lipsit emoţiile concurenţilor şi spectatorilor, cei mai merituoşi s-au dovedit a fi: cupluri familiale: Dana şi Dan Feneşan, Mirela şi Remus Pîrvu, Adriana şi Sorin Bercea; părinte-copil: Bogi Zoltan şi Mihuţ Costel, Horvath Cristian şi fetiţa, Burz Dana şi fetiţa; perechi adolescenţi: Lakatos Wendel şi Toma Natalia, Baltă Adela şi Bogi. Zoltan. Cîştigătorilor, ca de altfel tuturor participanţilor, le-au fost oferite numeroase şi diverse premii.

P ro f. O vid iu R U SU

V i i t o r u l f e m i n i s m u l u i , v ă z u t d e “ T h e E c o n o m i s t

V m a r c d i f e r e n ţ ăCcl mai îndrăzneţ pc plan intelectual dintre

“ism”-ele feministe este “feminismul de diferenţă”, care susţine că femeile au un mod diferit, mai bun, de a gîndi, a acţiona şi a fi decît bărbaţii. Feministele care susţin această diferenţă consideră că femeile sînt egale cu bărbaţii (şi de aceea numărul relativ insuficient <ie femei fizicieni şi contabili este apreciat drept0 dovadă de discriminare sexuală), cu excepţia cazurilor în care sînt superioare (de aici relativa lipsă de femei bufon). Mai mult, potrivit, femeilor care susţin diferenţa, bărbaţii sînt mult ®ai răi decît se admite în general. Violul - afirmă ele - este metafora centrală pentru relaţiile bărbat-femeie şi pentru relaţia bărbaţilor cu socictatea, în vreme ce pornografia este o armă socială pentru subordonarea femeilor. Astfel de raţionamente au condus Organizaţia Naţională Pentru Femei (NOW) la proclamarea, în 1992,1 faptului că societatea americană consideră presiunea sexuală drept o normă culturală. Conştiinţa feministă este una a victimizării”, a susţinut Sandra Bartky, un teoretician influent.

Pentru feministele de diferenţă, soluţia la statutul inferior al femeilor este reorganizarea societăţii prin renunţarea la patriarhat şi

L orientarea spre “valorile feminine”, pe care ie JJcfincsc drept cooperare, colegialitate, intuiţie'

Ji amabilitate, în opoziţie cu “valorile Wasculinc dc compctiţie, ierarhie, raţionalitate

violenţă.I cmeile americane au obţinut numeroase

,calizări în anii '80. Ele au luat cu asalt Profesiile, au înfiinţat milioane de întreprinderi, ,!u urmat cursuri universitare în număr mai mare

decît bărbaţii, au redus diferenţa în ceea ce priveşte veniturile şi chiar i-au obligat pe bărbaţi să spele rufele din cînd în cînd. Adeptele cel mai puţin atrăgătoare ale mişcării au acaparat cel mai mult atenţia, iar instituţii ale mişcării feministe, precum Asociaţia de Studii Naţionale a Femeilor, NOW, revista Ms, Fondul pentruo Majoritate Feministă şi. diferite comisii finanţate de stat nu au reuşit să le ţină în frîu. Feministe presupus serioase au susţinut în faţa unor auditorii care nu se amuzau că “Principiile mecanicii” ale lu i Newton şi Simfonia a 9-a a lui Beethoven sînt fantezii de viol.

Pe măsură ce feminismul a* început să se asocieze cu lipsa de'umor şi cu picioarele păroase, acest termen a devenit peiorativ. La începutul anilor -90 numai o treime dintre femeile cu studii universitare se intitulau feministe - şi aceasta într-un moment în care existau peste 600 de programe de studii conduse de femei în universităţile americane. Deşi savanţi feminişti furnizau lucrări extraordinar de creatoare în istorie, medicină, studii asupra Bibliei şi alte domenii, multe programe de studii ale femeilor erau explicit

i ideologice şi lipsite de calităţi intelectuale.Un plan de învăţămînt explica un curs de

teorie feministă în felul următor: “Vom începe cu atacuri feministe la adresa caracterului inadecvat al epistemologiei masculine cgoccntricc, a categoriilor analitice şi a opiniilor lumii masculinistc carc au structurat lumea publică... Ne vom iniţia cercetarea prin demisii ficarca teoriei, raţiunii şi ştiinţei esenţial masculine”.

Elizabeth Taylor • primii paşi ai unei viitoare vedete (3)“Paralizată

de tim iditateӔntr-o zi din toamna anului

1936 familia Taylor a fost invitată la unul dintre clienţii lui Francis, care prezenta un spectacol de dans în care figurau tinerele eleve ale unei anumite • doamne Rankin' în speranţa că va atrage copiii din înalta societate, ea şi-a schimbat numele în Vacani, nume cu consonanţe exotice, şi a deschis un curs de dans Ia ultimul etaj al unui vechi imobil din Knightsbridge, în apropiere de Harrod’s. După ce a inspectat fetiţele care făceau eforturi să danseze cu uşurinţa fluturilor, Sara a hotărît că şi copiii ei vor lua ore de dans cu d-na Vacani.

Sara a înscris aşadar, amindoi copiii, chiar dacă Howard va pune repede capăt1 acestei •experienţe preferind să alerge pe un teren de sport. în ceea ce o priveşte pe Elizabeth, “era

paralizată de timiditate”, după amintirile Sarci. Accastă lipsă de siguranţă a durat pînă la primul spectacol la care a trebuit să participe. A trebuit convinsă să se alăture celorlalţi “fluturaşi” de pe scenă, dar- la terminarea reprezentaţiei, cînd aceştia au coborît, Elizabeth a refuzat sâ plece. Cortina a căzut de mai multe ori, dar degeaba... Micuţa star de 4 ani rămînea acolo, “bucuroasă să se desfăşoare singură pe scenă” - spune Sara. “într-un sfîrşit, a urmat un cerc imaginar pentru a veni să salute din mijlocul scenei. Publicul a ovaţionat-o. Au urmat mai multe ■ ropote de aplauze, doar pentru ea, ceea ce a impresionat-o!”

"O, elevă m ediocră, dar cu m u lt farm ec”

Cu ochii strălucind la gîndul gloriei ce o aştepta pe Elizabeth, la începutul anului 1937 Sara îşi duse copiii la Arkansas City pentru a-şi

. vizita bunica din partea tatălui. Şase

săptămîni mai tîrziu, cînd Howard şi Elizabeth începuseră să se obişnuiască cu şcoala la care fuseseră înscrişi în acest oraş, bunica lor muri, la vîrstă de 61 de ani. Toată familia pleacă la Londra, unde Elizabeth începu să frecventeze şcoala Byron House din cartierul Highgate. Ea rămase acolo doi ani. Mary Mason, una dintre profesoarele sale, a păstrat amintirea unei “eleve mediocre, dar cate avea mult farmec”.

în 1939, sub ameninţarea războiului, familia Taylor părăsi Anglia şi se stabili în Statele Unite, unde micuţa Elizabeth avea să înceapă curînd o carieră cinematografică ce o va face repede remarcată şi admirată, începutul unei strălucitoare cariere care va uimi lumea...

Traducere ş i adaptare după

"Madame Figa ro" Ioana H UD REA

(865724)|V ăfaşteptăm

din0L08.1997

A D E V A R U L ECONOMIAMINISTRUL FINANŢELOR NU ŞTIE

CUM SĂ ÎMPARTĂ SĂRĂCIARectificarea bugetului de stat

pe 1997 nu va putea aduce mult promisele fonduri suplimentare solicitate, practic, de câtre toate ministerele care au ca principală sursă de finanţare bugetul. Discuţiile pe acest subiect înccpute luni în cadrul executivului nu dau mari speranţe. Ele se desfăşoară într-o marcantă tensiune deoarece domenii de importanţă capitală precum învăţămîntul şi sănătatea şi-au epuizat fondurile sau sînt pe cale să o facă. Cea mai dificilă situaţie este cea a Ministerului Sănătăţii care este pe punctul de a nu mai putea asigura medicamentele compensate şi chiar hrana în spitale. Disputa pe acest subiect între m inistrul Ciumara ş i ministrul Drăgulescu nu are darul de a rezolva grava problemă a îmbunătăţirii asistenţei medicale, a stării de sănătate a populaţiei. Oricum, guvernul are datoria să găsească o soluţie pentru că aşa nu mai poate merge.'

De ce este sărac bugetul? Din două motive esenţiale şi anume: intrările la buget sînt mai mici decît cele avute în vedere, iar cererile au crescut Sînt încă mari datornici către bugetul de stat deşi au fost întreprinse măsuri energice de constrîngere. Ş i mai este- un aspect: programul de privatizare şi restructurare nu

s-a derulat conform prevederilor. Mai mult, executivul a onorat o serie de cereri salariale şi de altă natură cu ocazia protestelor care au avut loc în ultimele luni.

în astfel de condiţii, în partea a doua a anului sectorul bugetar va continua să se chinuie. din lipsa banilor, îndeosebi sănătatea, învăţămîntul, alte domenii care au răspunderi în privinţa protecţiei sociale. Mult promisa reducere a fiscalităţii şi în principal a impozitelor pe salarii şi profit nu o văd „ realizabilă în acest an. în mod obiectiv. In rectificarea bugetu­lui pe 1997 un cuvînt de spus au şi reprezentanţii FMI aflaţi în prezent Ia Bucureşti pentru evaluarea modului de îndeplinire a acordurilorîncheiate de guvern cu organismul respectiv în primăvară. (i.g.)

La "Tehnofrig"

Oamenii au intrat în concediuîn urmă cu cîteva zile am discutat cu dl Ilie Cântă, directorul

responsabil al celui mai greu compartiment - vinzanle - despre mersul producţiei. Am spus că este cel mai greu compartiment acum, deoarece altă dată cel mai greu era aprovizionarea. Am înţeles câ în primul semestru al acestui an nivelul producţiei a fost aproximativ ca cel din perioada corespunzătoare a anului 1996. Cererea, însă, este în scădere deoarece firmele n-au bani pentru investiţii. Aşa că s-a luat decizia ca în luna august să se intre în concediu, cu foarte puţine excepţii. "Poate pînă la începerea trimestrului DI vom mai prinde ceva comenzi” - spune dl director.

Situaţia de la "Tehnofrig” nu este singulară sub aspectul reducerii comenzilor. Fenomenul este aproape general mai ales în industria construcţiilor de maşini, în metalurgie etc. Singurele societăţi comerciale care mai au un balon de oxigen sînt cele în care producţia pentru export deţine o mare pondere.

Economia se află într-o situaţie extrem de critică: exportul nu prea merge, iar piaţa internă nu poate absorbi decît extrem de puţin din producţia industriilor prelucrătoare.

Cum se poate ieşi dintr-o astfel de situaţie? Sigur nu aşa cum gîndesc domnii Spineanu, Ciumara, Tăriceanu şi Sorin Dimitriu, şeful Fondului Proprietăţii de Stat E i au o înţelegere total greşită referitoare la rolul statului într-o‘economie în tranziţie. Noi nu ne aflăm în situaţia de trecere de la feudalism la capitalism, ci la cu totul altceva, parcurgem un drum inedit pentru care nu se pot aplica vechile doctrine. Pe bună dreptate întreabă dl director Ilie Cântă: ”Unde se duc banii FPS-ului proveniţi din dividende, din vînzarea societăţilor comerciale?”. Unde să meargă? î i păpăm precum am păpat ani de zile toate îţnprumuturile externe.

Probabil câ ministrul reformei îş i va schimba viziunea după ce va f i sfătuit de viitorul consilier al domniei sale "achiziţionat” în urma turneului preşedintelui Constantinescu - în Japonia. Banii proveniţi din privatizare trebuie neapărat să se întoarcă, sub o formă sau alta în economie. Nu să fie subvenţionate firme falimentare, ci să fie finanţate mari programe de reabilitare a unor industrii performante, a agriculturii etc. Numai în acest fel se poate da impuls activităţii productive, a serviciilor.

■ i .g .

Noile taxe pentru operaţiunile efectuate de Registrul ComerţuluiÎncepînd detuni, 28 iulie au intrat în vigoare noile taxepentru înmatriculări,

menţiuni, radieri ş i alte operaţiuni efectuate de Registrului Comerţului la cererea agenţilor economici: persoane fizice, asociaţiifamiliale ş i persoane juridice, Acestea au fo st majorate, în medie cu 30 la sută, ca urmare-a inflaţiei ş i apariţiei unor activităţi noi, care se regăsesc în noile taxe. Iată, detaliat, nivelul taxelor amintite pentru fiecare operaţiune:

A. Comercianţi persoane fizice ş i asociaţii familiale.

1. înmatriculare 35.0002. înscriere menţiune 9.0003. Radiere 11.000 ;4. Verificare anterioritate firmă 4.0005. Rezervare firmă (pe 3 luni) 6.0006. Verificare anterioritate emblemă 5.0007. Rezervare emblemă (pe 3 luni) 10.000

B. .Comercianţi persoane juridice1. înmatriculare capital social: -- pînă la 100.000 : 55,000

. - 100.001-200.000 85.000.-200.001-1.000.000 140.000- 1.000.001-2.000.000 200.000

- 2.000.001-5.000.000 350.000--5.000.001-10.000.000 400.000

- 10.000.001-25.000.000 500.000- peste 25.000.000 600.0002. Depunere prospect de emisiune acţiuni

(societăţi pe acţiuni, în comandită pe acţiuni)/ proiect fuziune sau divizare, pentru: *

- constituire societate prin subscripţie publică'30.000

- majorare capital social prin subscripţie publică 0,5% din valoarea majorării de capital, dar nu mai mult de 1.000.000 lei

3. înscriere menţiune (cu excepţia celor de la pct. 4, 5,6) ' ' ,40.000

4. Mărirea capitalului socialmajorare de capital social cu:- pînă la 100.000 35.000- 100.001-200.000 . 50.000- 200.001-1.000.000 ... 80.000

- 1.000.001-2.000.000 ' 140.000- 2.000.001-5.000.000 - 200.000- 5.000.001-10.000.000 ■ 250.000- 10.000.001-25.000.000 . ' 600.000- peste 25.000.000 750.0005. Cesiune aport la capitalul socialvaloare cesionată:- pînă la. 50.000 . 35.000- 50.001-100.000 50.000- 100.001-300.000 r 60.000- 300.001-700.000 75.000- 700.001-1.000.000 100.000- 1.000.001-2.000.000 ■ 125.000- 2.000.001-5.000.000 140.000- peste 5.000.000 200.0006. Depunere, bilanţ 15.0007. Reducere capital social:- pînă la 200.000 20.000-200.001-1.000.000 ’ 30.000- 1.000.001-5.000.000 65.000- peste 5.000.000 100.000

Noile taxe pentru actele şi informaţiile furnizate de Registrul Comerţului

A. Acte -1. Copii certificate de pe înmatricularea sau menţiunile efectuate- persoane fizice ' 6.000 + 500/pag. 5 + l/pag.- persoane juridice 12.000 + 500/pag. 10+ l/pag.2. Copii calificate de pe actele existente la dosar- persoane fizice - 5.500 + 500/pag. > 4 + l/pag.- persoane juridice 9.500 + 500/pag. - 8 + l/pag.3. Certificat constatator că un anumit act sau fapt nu este înscris sau menţionat în registru- persoane fizice 15.000 10- persoane juridico 45.000 204. Consultarea de către persoane interesate a registrelor unei societăţi pe acţiuni şi în comandită

pc acţiuni 4.000/rcgistruB. Informaţii1. Informaţii, de identificare a unei firme (număr înmatriculare, nume, cod SIRUES, sediu)

5.000 102. Informaţii despre o firmă existentă în baza dc date (cu cxccpţia informaţiilor dc la pct 1)

3. Informaţii despre firme structurate pe diferite criterii

8.000 + 1.400/ înrc- lOH/înre- gistrare din baza gistrarc din baza dc date dc date - -12.000 + 1.400/firmă ' 20 + l/firmă (date dc identificare) (date dc identificare)

cof i>an A arte, informaţii; a doua coloană - solicitantul cu sediul înRomâniai (tei); a ireia coloană - solicitantul cu sediul in străinătate ($ SUA).

8. Verificare anterioritate firmă 30.000 . 9. Rezervare firmă (pe 3 luni) 40.000

10. Verificare anterioritate emblemă. 75.000

11. Rezervare emblemă (pe 3 luni)60.00011 Depunerea registrelor societăţilor pe acţiuni

şi în comandită pe acţiuni după lichidarea acestora si arhivarea registrelor timp de 5 ani

60.000

Cîteva precizări importante:□ Taxele prevăzute pentru înmatriculări şi

menţiuni s-au stabilit pentru un singur domeniu de activitate. în cazul în care se solicită aceste operaţiuni pentru mai multe domenii de activitate, se încasează un plus dc 40% pentru fiecare domeniu de activitate. în aplicarea accstor taxe, domeniile de activitate sînt: producţia de mărfuri, inclusiv importul pentru producţie şi desfacerea en-gros a produselor proprii; comerţ intern; export-import; construcţii; servicii.• □ în cazul cînd pe aceeaşi cerere se solicită

înscrierea mai multor menţiuni, taxele prevăzute la cap. A, pct 2 şi cap. B, pct 3 se aplică pentru fiecare menţiune.-

□ Taxele pentru înmatricularea filialelor sau sucursalelor se percep în proporţie de 70% din taxele plătite pentru înmatricularea sediului principal al firmei.

□ Pentru înscrierea menţiunilor şi radierilor care sînt dispuse dc organele compctentc, prevăzute la art 21, lit d, e, f şi g din Legea nr. 26/1990 sau în alte acte normative, nu se percep taxe.

□ In cazul cînd sc solicită procedura de urgen­ţă, la taxele stabilite sc adaugă un plus dc 30%.

m icrcuri, 30 iu lie 1997 ~

Ratele anuale ale dobînzilor acordaţi de unele bănci comerciale, cu acttfe

în judeţul Cluj, la depozitele in lei- persoane fizice - %

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 hint

BCR* 16 55 60 67 63 71BANCOREX 16 55 45 40 35 35BRD 15 48 53 58 59 eoBA* 15 49 54 58 60 aBanc Post* 20 44 45 46 47 stIon Ţlrlac* 20 48 50 50 '■ 54BANKCOOP* 19 55 60 «5 67 SlBucureţti 16 49 47 - • .

Transilvania 17 46 51 48 47 45Românească 15 50 55 57 47 47 !CEC 18 45 50 55 • 60 1ALIANŢA . 20 55 60 60 60 «5Albina* 18 65 65 60 60 75B.I.R.* 18 58 60 61 63 65

4 : :

- persoane juridice - %

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 lui'

BCR 16 42- ** 46 48 » !BANCOREX 16 40 35 35 30 30BRD 15 40 42. 44 45 «6 .BA* 15 54 58 62 64 62Banc Post* 22 40 40 40 ■ 55Ion Ţlrlac* 14 40 40 45 45BANKCOOP* 19 45 47 49 51 MBucureşti 16 47 45 ;■ ' • iTransilvania 17 37 38 38 37 36 ;Românească 15 37 39 41 36 35 1CEC 15 . . •. - r ; 35Albina 18 50 50 40 40 50B.I.R. 18 45 47 47 47 45

j

* La aceste bănci dobînda în le i se capitalizewi rezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît cea afişaţi

incile/sucursaleleisâ{ne|comunice»pînâ!la;ora|10, icâ'fi ale’ţate I or;ci o bî nzifo r F a x l t i9.73.04,^19.28.2!

Cursuri pe piaţa valutară anunţate h de BNR în data de 29.07.1997

)

1

U

DENUMIREA VALUTEI

SHILING AUSTRIADOLAR AUSTRALIAFRANC BELGIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIAMAU CA GKRMANACOROANA DANEMARCAPESETAS SPANIAMARCA FINLANDEZĂFRANC FRANŢALIRA STERLINĂLIRĂ ITALIAYEN JAPONIAGULDEN OLANDACOROANE NORVEGIAESCUDOS PORTUGHEZCOROANE SUEDIADOI.AR SUAECUDST

CURSUL IN LEI

560,005339,00191,00

5236,004779,00

3941, M l}

46,741332,00

/ 1169,0011814,00

4,0461,54

3498,00955,0039,00

912,007240.00 , fc7777.00 j |9843,09

BNR face următoarele precizări în legătură cu nreste curşi.1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale socretăţ*

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutari2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurikf-'

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Cursuri la casele de schimb valutai din Ciuj-Napoca

29.07.1997VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA 7.100 7.280

o marcă germană 3.900 4.000 j

faJplX3 ft,itv(-rclw

15) miercuri, 30 iulie 1997 EVENIM ENT A D E V Ă R U L ]d e O l u l I

Societatea de psihodramă J .L . IVToreno la Cluj-Napoca

O soluţie pentru fem eile victime ale abuzului sexual si ale violenţei fam iliale

• d e v o r b ă c u d - n a p s i h o l o g S o r i n a B u m b u l u ţ •

■ y. înfiinţarea unui astfel de program social a fost o necesitate. Iidiicit în societatea noastră postrevoluţionară s-au înmulţit atît gurile de abuz sexual, cît şi cele de violenţă familială, şi tot mai unite femei se resimţeau de pe urma unor astfel de întîmplări, timp îndelungat, fară a fi efectiv bolnave psihic, se simţea nevoia acută a iniţierii unor societăţi de psihoterapie. Rolul psihologului este [jtieni dc important în ceea ce priveşte ajutorul pe care î l poate da ului care a suferit o traumă psihică pentru a depăşi momentele (jilice şi a-şi relua viaţa normal. •D-na Hilde Gott, psiholog, la Psychodrama Institut fur Europa

t.V. din Germania, a iniţiat un grup de psihologi clujeni în această metodă terapeutică extrem de complexă care este psihodrama. în urma cursurilor desfăşurate pe teritoriul Germaniei, acum doi ani, laCluj a luat fiinţă Asociaţia profesională de psihoterapie de grup şi societatea de psihodrama J.L. Moreno. Această societate are, pînâ în prezent, două programe: unul pentru victimele abuzurilor sexuale şi cel de-al doilea adresat victimelor violenţei familiale. în cadrai programelor, în fiecare vineri, între orele 18-20, pe strada Ajancu nr. 21, doritorii pot beneficia de consiliere gratuită din paria psihologi lor - membrii ai societăţii. De asemenea cei interesaţi pot participa la şedinţele de psihoterapie de grup. în cadrul acestor şedinţe (la care participă între 6 şi 15 pacienţi şi doi psihoterapeuţi), unul dintre pacienţi prezintă public problema care î l frămîntă. Ceilalţi, pe o scenă, intră în "piesă", interpretînd cîte un personaj din scena traumatizantă, care este reprodusă în detaliu, pe baza «nanului şi a dialogurilor propuse de pacient. în urma interpretării,

rolurile sînt supuse dezbaterii. Fiecare personaj îş i exprimă : sentimentele pe care le-a avut în rolul jucat, astfel îneît viziunea de ansamblu asupra scenei traumatizante este mult lărgită, problema putînd fi privită din mai multe puncte de vedere. Ca şi conţinut afectiv, de asemenea, sînt analizate o varietate foarte mare se sentimente, trăiri, senzaţii, aparţinînd tuturor celor implicaţi în scena traumatizantă. Ceilalţi membrii ai grupului, care nu au avut efectiv un rol în scena jucată, în;fina l.îşi fac observaţiile lor proprii. Protagonistul principal, deci, primeşte în finalul şedinţei reflectarea scenei trăite personal prin prisma fiecărei persoane prezente la şedinţă, lărgindu-şi astfel atît percepţia cognitivă, cît şi pe cea afectivă. Practica, a dovedit că acest tip de terapie complexă a dat rezultate foarte bune, în cazul majorităţii pacienţilor. .

R. Pe ce bază efectivă se derulează cele două programe de care ne-aţi vorbit?

S.B. în ceea ce priveşte cele două programe pe care vi le-am prezentat, susţinute de un grup de psihologi entuziaşti, de sociologi şi de asistenţi sociali, ele se derulează pe bază de voluntariat, fondurile fiind obţinute din sponsorizări. Desigur, pentru finalizarea scopului propus, ar fi necesară şi o clădire-refugiu pentru victimele care vor să iasă o perioadă de timp din mediul care le-a traumatizat, adăpost care ar rămîne secret marelui public, fiind accesibil doar autorităţilor şi poliţiei. Desigur, acesta rămîne doar un proiect, întrucît banii de care dispune programul sînt foarte puţini.

Diana CĂIENARU

f L A S H I M F R A C Ţ I O W A Lli iS

ir

tir

Politistii spaima... 'pescarilor

Sîmbătă, pe o ploaie mocănească, pescarii de pe lacurile din zona Clujului au avut “musafiri” poliţişti şi controlori de la A.J.P.S; Cluj. Aceştia au verificat respectarea legislaţiei în ce priveşte pescuitul. în urma controlului în cele 10 zone piscicole au fost verificate 85 de autoturisme şi au fost legitimaţi 65 de pescari. în “plasa” poliţiştilor au picat braconieri şi şoferi. Au fost “capturate” 25 de beţe de pescuit (în valoare de 12 milioane de lei). Au fost reţinute 13 permise de conducere şi au fost aplicate 22 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 4,6 milioane lei.

T î l h a r u l d e l a

b a r u l “ W e s t ”

- 1 ^

Barul “West” din Floresti a fost “vizitat” în miez de noapte de un tînăr rrom din comună. Un necunoscut a anunţat postul de Poliţie că acesta a furat din sertarul casieriei, 625.000 de lei. Hoţul a fost surprins cînd a vrut să părăsească localul, tocmai de proprietara acestuia Maria Vanea, în vîrstă de 12 ani. Pentru a scăpa, autorul furtului a lovit-o pe patroană cu uşa, a trîntit-o la pămînt şi a dispărut fără urmă. După numai cîteva ore o echipă de la Poliţia criminală a IPJ Cluj a identificat şi prins pe tîlharul de la barul “West”. Acesta este Lăcătuş Florin (20 ani), din Floresti, str. Barbu Lăutaru, fară ocupaţie, cu antecedente penale.

R a d a r u l l e - a a d u s

g h i n i o n . . .Pe str. Dorobanţilor, în urma unei

acţiuni a Poliţiei rutiere a intrat în vizorul radarului autocarul SN 223, aparţinînd firmei de turism turco-romăne “Fatah”, care a depăşit limita legală de viteză. Şoferul turc era grăbit. Ştia el de ce! Cînd autocarul a fost oprit, poliţiştii au rămas surprinşi. Maşina şi remorca erau pline ochi cu marfă din Turcia. Obiecte de îmbrăcăminte şi aparatură electronică, care au intrat ilegal în ţară, prim vama Giurgiu. în urma verificărilor făcute de poliţiştii de la Biroul economic al Poliţiei Cluj-Napoca ş i comisari ai . Gărzii financiare s-a constatat că turiştii din Maramureş şi Satu Mare, deţineau “cadouri şi suveniruri” turceşti peste plafonul legal de introducere în ţară. Celor 27 de “comercianţi" le-au fost confiscate mărfuri în valoare de peste 20 milioane de lei, aplicîndu-se»o amendă de 4 milioane de lei.

V. MOLDOVAN

M a r e a B r i t a n i e n e v o i t ă s ă r e c u r g ă l a p r i m a

î n c h i s o a r e p l u t i t o a r e

î. bisorile din Marca Britanie .Jl* pline pînă la refuz, iar 'tialităţile avertizează că dacă

. ?tl condamnaţi lor va continua X ®Casc® în ritmul înregistrat din f 1993 vor fi nevoite în curînd a refuze să mai primească

J!i- Cele 135 de închisori def c , ...........................................................

1 ţeritoriul ţării, dintre care f ,c datează din Epoca

^fianâ, sînt pline pînă la . Capacitatea maximă a /“'sorilor este de 60.000 dc

V n.5 pitici i s-a spus că, în caz de ■j V(1|c, delincvenţii vor trebui t«ţi la sccţiile dc poliţie pînâ i sc eliberează locurile

necesare în închisori.Guvernul de la Londra a

anunţat un plan de urgenţă pentru ancorarea navei-închisoare “Resolution” în portul Portland, din sudul Marii Britanii, pentru cel puţin o perioadă de trei ani, ca o măsură de ajutor.

închisoarea plutitoare va fi prima adusă peste Atlantic, de la New York. Ea va putea adăposti 500 de deţinuţi, proveniţi dintre persoanele care nu au primit azil şi nu s-au conformat refiizului sau imigranţi ilegali. Deţinuţii de acest gen sînt mai puţin rebeli şi, ca atare, este puţin probabil să încerce să fugă din aceste echivalente moderne ale “galerelor” - nave dc război din lemn ieşite din uz si transformate.

în închisori în secolul al XIX- lea, imortalizate de Charles Dickens în “Marile speranţe”.

în încercarea de a accelera construirea de noi închisori, guvernul a alocat în luna noiembrie, anul trecut, suma de 692 milioane de lire sterline, în pofida bugetului de austeritate. Scopul este de a crea- 8600 de noi locuri în închisorile din Anglia şi Ţara Galilor, cifră care presupune construirea a 14 noi închisori.

O serie de scandaluri au alimentat argumentele celor care se opun înăspririi sancţiunilor penale. Dezvăluirea faptului că prizonierii bolnavi sînt legaţi de paturi în perioada în care sînt supuşi tratamentului în spital a

revoltat opinia publică. Oficialităţile superioare ale închisorilor şi-au cerut scuze după apariţia unor relatări că o

.femeie însărcinată a fost legată de pat în timpul naşterii şi că un bărbat care suferea de cancer a fost, de asemenea, imobilizat pînă cu puţin înaintea decesului său.

Atmosfera din închisorile cu pereţi adesea delabraţi este reflectată de numărul mare de sinucideri. în total 64 dc deţinuţi şi-au pus capăt zilelor în anul 1996, cu doi mai mulţi decît în 1994. Autorităţile precizează că- cifrele de anul trecut indică de fapt o diminuare a numărului de sinucideri avînd în vedere numărul mai mare de deţinuţi.

M i t i c i i a u s t r i c a t t o t !

Vizita cadeţilor aerului din 7 ţări la GluJ *a încheiat

După două zile de program încărcat, ieri dimineaţă grupul de aviatori a părăsit Clujul, pentru a-şi continua turneul prin România. La Cluj, cadeţii au făcut fiecare cîtc un zbor

Dl căpitan comandor Şerbănescu Ştefan, din Craiova,' unul dintre organizatorii circuitului a fost, însă, foarte deranjat de prezenţa presei (deşi stăteam în tăcere,

•într-un colţ al recepţiei, de mai

f/f

demonstrativ, rămînînd plăcut impresionaţi de măiestria instructorilor clujeni ş i de dotarea tehnică a clujenilor. Au urmat discuţii la Armata a IV-a Transilvania, Prefectură ş i Primărie. Programul a continuat cu vizitarea oraşului ş i prezentarea istoriei sale.

E drept, . într-un număr anterior al ziarului nostru vă incitam curiozitatea cu reportaje luate de-pe. întreg circuitul tinerilor aviatori. Noi am fi vrut.

bine de trei orc), tratîndu-ne cu o violenţă verbală ieşită din comun, cînd i-am solicitat

‘ permisiunea de a face o fotografie a grupului. Probabil în Craiova aşa se discută cu oamenii. în Ardeal, nu! Mulţumindu-i pentru colaborare şi promiţîndu-i că nu va avea ocazia să mai repete scena, ne-am văzut nevoiţi să nu ne putem ţine promisiunea ce v-am, făcut-o de a vă ţine la curent cu programul lor. D.C.

Şi foştii deţinuţi sînt oameni!

- La începutul acestei săptămîni s-au liberat din

-penitenciarele noastre mai mulţi deţinuţi. Odată cu ieşirea pe poarta închisorii, ei se confruntă cu mari probleme sociale şi materiale. Dacă primăriile m r pot acorda sprijinul cuvenit, cei care vin în ajutorul delincvenţilor sînt studenţii secţiei Asistenţă socială a Facultăţii de Istorie- Filosofie' a Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

în ultima perioadă, mai multe grupuri de studenţi, conduşi ş i îndrumaţi de asistenta universitară Sorina Poledna ău efectuat vizite în Penitenciarul Gherla, unde cu sp rijinul nemijlocit al comandei unităţii, au realizat convorbiri şi interviuri cu locatarii închisorii. în urma

acestor cercetări, studenţii clujeni au întocmit lucrări de diplomă.. Unele materiale şi studii au , fost prelucrate şi dezbătute în cadrul cursurilor universitare şi a seminariilor.

însă, eficienţa acestor vizite; în închisori . se oglindeşte în viaţa de toate zilele, reintegrarea socio- profesională a . foştilor deţinuţi aflîndu-se în continuare în atenţia cadrelor didactice şi a studenţilor secţiei Asistenţă socială a Facultăţii de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca. Colaborarea rodnică dintre studenţi şi comanda închisorii gherlene fiind deosebit de benefică din acest punct de vedere.

S Z E K E L Y Csaba

$ 0 T < 4 M E A A R S / W N f f i

C Â T D O l / ------------“ -INTOTPEAUNA

r/W%. F o i t CONVINS C A m E S T E P E MAffSJAwtoii t

ADEVARUL de Clui ULTIMA ORĂ miercuri, 30 iulie 1997 Mf fc

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

SJ

TTarta p rivind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 30 iu lie , a.c. în ju ru l orei 15.

Alte trei judeţe au fost afectate de inundaţiile produse de precipitaţiile abundente din jiltimele două zile, informează Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. ./

Astfel, în judeţul Bacău, cantităţile de apă au totalizat pînă la 102 l/mp la Valea Seacă, 94 l/mp la Vrînceni, 83 l/mp la Oneşti şi 70 l/mp la Tîrgu Ocna. în acest judeţ au fost inundate 50 de gospodării din localitatea Lespezi, 22 de gospodării, două poduri şi doi kilometri de drum comunal în localitatea Tăinaşi; nouă gospodării şi cinci

kilometri de drumuri judeţene şi comunale. din localitatea Bifireşti, 16 gospodării şi două podeţe din comuna Zemeş şi drumuri, poduri şi podeţe din comunele Solovit şi Dofteana.

în judeţul Mureş au fost inundate 35 de case, 15 ha de terenuri agricole şi porţiuni de drumuri comunale din comuna Ceauşul de Cîmpie, precum şi numeroase case, anexe gospodăreşti şi terenuri agricole din comunele Deda, Ruşii Munţi şi Brîncovcneşti.

Dc asemenea, au mai fost inundate 30 dc case şi 120 dc

anexe gospodăreşti în localitatea Budila ş i 100 de anexe gospodăreşti în localitatea Zizin, ambele din judeţul Braşov.

Pînă în prezent, cele mai afectate judeţe au fost Caraş- Severin şi Tulcea. în municipiul Reşiţa au fost inundate 300 de case din care 60 au fost avariate,' iar în municipiul Tulcea 39 de case, din care 2 avariate. In cele două judeţe au mai fost afectate terenuri agricole, păşuni, poduri şi podşţe, drumuri judeţene şi comunale şi reţele de alimentare cu apă şi energie electrică. ; 5

Potrivit prognozei

hidrologice, debitele vot £ creştere prin propagare pe 4. din Crişana, Banat, Moldov; în bazinul hidrografic al Ol/l Superior. , !

Debitul Dunării, la intraJl ţară, a fost de 7700 mc/sfpj

mc/s) şi va fi în creştere, pij 8100 mc/s. Meteorol,- infonnează că, în unnâto®t de ore, vremea va fi, în frumoasă. Pe alocuri vt : ploua slab în regie extracarpatice şi la ic; Temperaturile maxime vs cuprinse între 20 şi 30 de

P U N R s a b o t e a z ă

O p o z i ţ i a ( ! )

urmare din pagina 1

participanţii să adopte un text-prograin conţinînd ideile comune ale partenerilor la discuţii, precum şi o propunere de organizare propriu-zisă a Opoziţiei. Întîlnirea va avea loc peste trei săptămîni, la ea urmînd să se hotărască asupra unei “alternative naţionale la o convenţie democratică”.

între timp, PUNR lansează, prin gura lui Ioan (Javra, o bombă mai mică. Dacă este adevărat ce a susţinut fostul' lider peunerist la o recentă conferinţă de presă, atunci înseamnă nici mai mult, nici mai puţin.decît că în jurul PUNR gravitează cinci partide, care vor fuziona mai devreme sau mai tîrziu cu PUNR. Dintre acestea, unele s-au aflat şi pe lista formaţiunilor participante la consfătuirea de sîmbătă de la Bucureşti, de la care reprezentanţii PUNR au lipsit. Sigur, afirmaţiile lui Ioan Gavra pot fi amendate. Deputatul peunerist a fost întotdeauna un activist exploziv şi este greu de crezut că el s-a schimbat atît de mult după ultimele păţanii care l-au redus la tăcere mai multe luni de zile, încît să admitem ca adevărat tot ce declară. Ceva se întîmplă însă la nivelul conducerii partidului din care el face parte. PUNR a dorit cu ardoare să participe la trecuta guvernare. Ş i a reuşit,

, promovîndu-şi oamenii în funcţii ministeriale. Se pare că morbul inoculat atunci este foarte activ, pentru că noua

. conducere a partidului i-a curtat deseori pe actualii guvernanţi. Nu mai departe decît recentele declaraţii ale lui Ioan Gavra, care spunea cu prilejul amintit mai sus că PD are dreptate în proporţie de 70 la sută din ce spune. Or, liderii democraţi au fost principalii adversari asupra cărora s-au aţintit pînă nu demult atacurile lui Ioan Gavra. Mai mult, preşedintele Tabără

■ a afirmat în mai multe rînduri că ar putea lua în discuţie o participare a PUNR la guvernare. De aici pînă la refuzul alinierii la o acţiune ce vizează unificarea Opoziţiei nu este decît un pas. Al doilea fiind exact sabotarea noii iniţiative.

R E P R E Z E N T A N T A F I A T L A C L U J

Astăzi, la ora 16 noua firmă ASCET (concesionar Fiat) invită iubitorii de autoturisme să viziteze standurile din strada Gh. Doja. Vor f i expuse noile modele "MAREA", fară a fi uitate , cele mai vîndute modele din Europa (Bravo şi Brava), alte tipuri ale' renumitei firme italiene. In avanpremieră pentru cititorii ziarului nostru, doamna Carmen Turcu, directorul firmei ne-a spus că renumitele maşini ajung şi la cumpărătorul clujean, în modul cel mai simplu posibil, service-ul fiind asigurat de un atelier specializat al firmei IATSA Dacia Service H). Fiat s-a gîndit şi ,1a buzunarele noastre. Vă . lăsăm pc dumneavoastră să descoperiţi nu numai avantajele calitative ale noilor maşini, ci şi preţurile propuse pentru cumpărătorul român.

(r.v.)

• Nr. 1 în industria autom obilelor

se gîndeşte la buzunarele noastre •.

t * *

/•

/

Forţele de opoziţie afgane afirmă că au respins un contraatac al Talebanilor, in apropiere de Kabul

O facţiune a forţelor afgane de opoziţie a anunţat, marţi, că a respins un contraatac ăl m iliţiilor Talebane, la nord de capitala Kabul, fără pierderi, relatează REUTER. Declaraţia purtătorului de cuvînt al comandantului Ahmad Shah

Masood pare, însă, să contra vină informaţiilor, de luni, ale forţelor Talebane, confonn cărora m iliţiile acestora au recucerit cîteva poziţii strategice pierdute

“De fiecare dată, foiţele noastre au respins atacurile, iar Talebanii au suferit pierderi grele”, a spus purtătorul de cuvînt al lu i Masood. Forţele Talebane se

recent. Talebanii au; organizat află în aceleaşi zone în care au trei contraatacuri în apropiere de fost blocate de trupele de opo- Kabul,,în ultimele 24 de ore. ziţie, în octombrie anul trecut.

Preşedintele egiptean a început o vizită în SiriaPreşedintele egiptean, Hosni

Mubarak, a început, marţi, o vizită în Siria, au anunţat surse ale administraţiei aeroportului din Cairo, citate de REUTER.

Vizita sâ,'neanunţată oficial, survine anunţului Israelului privind suspendareaconstrucţiilor la un cartier evreiesc din Ierusalimul de Est

Mubarak va avea convorbiri • şi reluarea negocierilor de pace cu preşedintele sirian, Hafez al- cu palestinienii.Assad. Ediţia de marţi a cotidianului

egiptean “al-Ahram” relatează că Mubarak a trim is un mesaj premierului israelian Benjamin Netanyahu, prin care î l avertiza asupra pericolelor la adresa păcii, dacă Israelul va continua construcţiile din Ierusalimul de

' Est. ■

L i d e r u l c e c e n a o r d o n a t

în t r e r u p e r e a n e g o c ie r i lo r

c u M o s c o v a

M i n i s t r u l i s r a e l i a n d e E x t e r n e a s o s i t î n I o r d a n i a

p e n t r u c o n v o r b i r i d e p a c e î n O r i e n t u l M i j l o c i udesfăşoare marţi seara.

Anunţul făcut luni de şeful diplomaţiei israeliene, privind reluarea negocierilor cu OEP (Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei) reprezintă un progres în proccsul dc pacc local, grav afectat dc dccizia premierului

Ministrul israelian de Externe, David Lcvy, a sosit, marţi, în Iordania, pcnlru convorbiri asupra procesului de pace din Orientul Mijlociu, la o z i după anunţul privind reluarea negocierilor dintre statul evreu ş i Autoritatea Palestiniană, informează AP. Lcvy s-a întîlnit cu omologul său iordanian, Faycz al-Tarawnch, convorbirile cu regele Hussein urmînd să sc

Benjamin Netanyahu de a construi noi locuinţe în estul arab al Ierusalimului.

Tarawneh a precizat că discuţiile cu Levy se vor concentra asupra “căilor de revigorare a procesului de pace din Orientul Mijlociu”.

Zia ru l n o sW foloseşte se rvic iile informative ale agenţiilor de presă Rompres ş i Mediafax

■ Aslan Maşhadov, preşedintele I regiunii separatiste Cecenia, a | ordonat, marţi, întruperea i oricăror convorbiri cu Moscova, . pînă cînd Rusia va aproba un I plan care să revitalizeze | economia cecenă, devastată de I cele 20 de luni de război,■ informează REUTER.

“Preşedintele Maşhadov a I interzis toate călătoriile | miniştrilor ceceni la Moscova şi | toate convorbirile cu oficialii . ruşi, pînă cînd nu va fi aprobat

un plan de reconstrucţie a I Ceceniei”, a anunţat, la Groznîi, | purtătorul de cuvînt al liderului | cecen, Kazbek Kadjiev.. Agenţia de presă Interfax a I afirmat că Maşhadov s-a întîlnit, | luni, cu reprezentatul

Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) la Groznîi. Liderul cecen şi-a exprimat nemulţumirea faţă de eşecul Moscovei în implementarea .prevederilor tratatului semnat la începutul anului 1997. Maşhadov a solicitat OSCE ajutor internaţional pentru Cecenia.

Liderii ceceni, care au semnat, în august 1996, un armistiţiu cu Moscova,. afirmă că acest teritoriu sudic musulman este independent, de Rusia. în acordul de pace din 1997, problema suveranităţii Ceceniei nu a fost abordată, dar s-a convenit ca Rusia să acorde un ajutor substanţial pentru refacerea economiei cecene.

F o n d u l R o m i '

A m e r ic a n pentru

In v e s tiţii

s i Romaiiian

In v e s im e n t Fui

a u a c h iz iţ io n a t 5I1

d in acţiunile

P o lic o lo r

Fondul “Proprietăţii de* Fondul Româno- American jr. Investiţii (FRAI) şi Investment Fund (RIF) au sc contractul prin care FRAI şi" achiziţionează 51% din act Policolor SA. Contractulprt menţinerea numărului personal existent pentru trri doi ani, menţinerea obiectul: activitate al sociei; modernizarea capacilăţilct producţie existente şi stimi producţiei pentru export I tranzacţiei nu a fost făcut fi: dar a fost, confonn declarat Sorin Dimitriu, preşedinteleE “mai mare decît cel propus Consiliul de Administrai#j FPS”. Cumpărătorii voi ( un program de investiţii cft. 1 milioane dolari şi vor fi j’ dividende de circa un m dolari, a precizat John Klţ preşedintele FRAI. Conts pentru achiziţionarea pack majoritar de la Policolor contractul cu numărul I semnat In ultimele i la instalarea noii ecbip conducere a FPS. Fc: Româno-American Investiţii este o corporaţie F din Statele Unite, capitalii 50 milioane dolari de' Agenţia Statelor Unite fi Dezvoltare Internaţionala derulează programe de in» şi împrumuturi întreprinderile mici şi mijto- România. Fondul a milioane dolari în afacer parteneri din Românii; investit circa nouă mi» dolari. Romanian Inves- Fund este un fond de i«'; închis, în valoare de 65 ffl dolari, realizat recent de A- Capital ş i Investmen Austria. R IF îş i propu achiziţioneze acţiuni ale fi- româneşti mijlocii şi ® piaţa de capital sau plasamente private. este principalul produci» ţară de răşini sintetice, ' vopsele, emailuri, cerneluri tipografice şi * Societatea are un de 41,425 miliarde Ici*1, salariaţi.

IL IE CĂLI AN (rcdactor şef); V A LK R C H IO REA N U (rcdactor şef adjunct);

M A RIA SÂ NG EO RZAN (rcdactor şef adjunct). Te l. 19.16.81; fax: 19.28.28

Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.CG.1991 cod fiscal 204 4 6 9

Secretar dc redacţie dc se rv ic iu : lu liu P E T R U Ş Te l/fax: 19.74.18

RED A C ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 1 ^ Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75_^

G a r a m o i ) ^— Tipografi*

T IP A R U L E X E C U TA T LA3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tcUfax: 41.40.54