s01o006

7
 Fişa modulului / disciplinei Denumirea modulului / disciplinei Introducere în studiul jurnalismului Anul de studi u I Semest rul I Tipul de evaluare finală Ex Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – fundamentale, S – de specialitate F Numărul de credite 6 Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - opţională, F-facultativă, L A – liber alese O Total ore din planul de învăţământ 105 Total ore studiu individual 75 Total ore pe semestru 180 Titularul modulului / disciplinei Dr., conf. univ., Georgeta Stepanov Fac ultatea Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ Ca te dr a Jurnalism Domeniul general de studiu Ştiinţe ale Comunicării Total C S L T Domeniul de formare profesională (specialitate) Jurnalism 105 40 50 15 C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an Obiectivele standard ale discipline i Fenomenul mediatic: aspecte ontologice şi gnoseologice 1. Cunoaştere şi înţelegere să determine conceptul „fenomen mediatic”; să identifice elementele sistemului mediatic; să identifice caracteristicile generale şi particulare ale elementelor sistemului mass-media; să identifice raporturile dintre elementele sistemului mass-media; să definească noţiunea „circuit informaţional”, „masiv informaţional potenţial”, „informaţie reală”, „informaţie potenţială” etc.; să cunoască factorii care influenţează circuitul informaţional; să definească esenţa necesităţilor informaţionale ale publicului cititor; să definească conceptul celor patru teorii ale presei; să cunoască tendinţele contemporane specifice fenomenului mediatic. 2. Aplicare să evalueze etapele de constituire şi de dezvoltare fenomenului mediat; să stabilească calităţile informaţiei jurnalistice; să analizeze elementele distinctive şi comune ale diverselor tipuri de informaţie jurnalistică (în dependenţă de canalul mediatic de transmisie); să stabilească particularităţile procesului de transformare a informaţiei potenţiale în informaţie reală; să aprecieze gradul de transformare a informaţiei potenţiale în informaţie reală conform rezultatului calitativ şi cantitativ; să analizeze factorii determinanţi ai circuitului informaţional; să determine coraportul dintre elementele sistemului mediatic; să determine afinităţile şi deosebirile dintre elementele sistemului mass-media; să stabilească afinităţile şi deosebirile dintre modelul liberal şi cel al serviciului public; să argumenteze specificitatea audienţei în dependenţă de canalul mediatic. 1

Upload: otilia-gordienco

Post on 08-Jul-2015

296 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: s01o006

5/9/2018 s01o006 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/s01o006 1/7

Fişa modulului / disciplinei

Denumirea modulului /

disciplineiIntroducere în studiul jurnalismului

Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare finală Ex

Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – 

fundamentale, S – de specialitate

F Numărul de credite 6

Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - opţională,

F-facultativă, L A – liber alese

O

Total ore din planul de

învăţământ

105 Total ore studiu individual 75 Total ore pe semestru 180

Titularul modulului /

disciplineiDr., conf. univ., Georgeta Stepanov

Facultatea Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale

ComunicăriiNumărul total de ore (pe semestru)

din planul de învăţământCatedra Jurnalism

Domeniul general destudiu

Ştiinţe ale ComunicăriiTotal C S L T

Domeniul deformare profesională

(specialitate)

Jurnalism 105 40 50 15

C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale disciplinei Fenomenul mediatic: aspecte ontologice şi gnoseologice

1. Cunoaştere şi înţelegere•

să determine conceptul „fenomen mediatic”;• să identifice elementele sistemului mediatic;

• să identifice caracteristicile generale şi particulare ale elementelor sistemului mass-media;

• să identifice raporturile dintre elementele sistemului mass-media;

• să definească noţiunea „circuit informaţional”, „masiv informaţional potenţial”, „informaţiereală”, „informaţie potenţială” etc.;

• să cunoască factorii care influenţează circuitul informaţional;

• să definească esenţa necesităţilor informaţionale ale publicului cititor;

• să definească conceptul celor patru teorii ale presei;

• să cunoască tendinţele contemporane specifice fenomenului mediatic.

2. Aplicare• să evalueze etapele de constituire şi de dezvoltare fenomenului mediat;

• să stabilească calităţile informaţiei jurnalistice;

• să analizeze elementele distinctive şi comune ale diverselor tipuri de informaţie jurnalistică(în dependenţă de canalul mediatic de transmisie);

• să stabilească particularităţile procesului de transformare a informaţiei potenţiale îninformaţie reală;

• să aprecieze gradul de transformare a informaţiei potenţiale în informaţie reală conform

rezultatului calitativ şi cantitativ;

• să analizeze factorii determinanţi ai circuitului informaţional;

• să determine coraportul dintre elementele sistemului mediatic;

• să determine afinităţile şi deosebirile dintre elementele sistemului mass-media;• să stabilească afinităţile şi deosebirile dintre modelul liberal şi cel al serviciului public;

• să argumenteze specificitatea audienţei în dependenţă de canalul mediatic.

1

Page 2: s01o006

5/9/2018 s01o006 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/s01o006 2/7

3. Integrare• să evalueze fenomenul mediatic contemporan din perspectiva efectelor sociale;

• să argumenteze potenţialul mass-media în societatea contemporană;

• să aprecieze impactul informaţiei de presă în calitate de intermediar dintre diverse sisteme

sociale;

• să estimeze importanţa cooperării şi a concurenţei mediatice;• să determine gradul de transformare a informaţiei potenţiale în cea reală conform

rezultatului calitativ şi cantitativ;

• să aprecieze rolul cunoaşterii necesităţilor informaţionale ale cititorului;

• să evalueze informaţia de presă din perspectiva utilităţii şi a interesului ei pentru auditoriu;

• să determine conţinutul modelului liberal şi celui al serviciului public al presei.

Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)

1. Fenomenul mediatic contemporan: aspecte definitorii• Evoluţia şi afirmarea jurnalismului ca fenomen;

• Obiectivele jurnalismului ca activitate socială;

• Fenomenului mediatic: aspecte gnoseologice;

• Fenomenul mediatic: aspecte ontologice.

2. Sistemul mass-media: structură şi tipologie• Informaţie socială;

• Informaţia jurnalistică;

• Sistemul mass-media contemporan: structură şi tipologie;

• Afinităţi şi deosebiri între elementele sistemului mass-media.

3. Principii de circulaţie a informaţiei prin intermediul presei• Masivul informaţional potenţial;

• Informaţia potenţială; informaţia reală;

• Etapele de transformare a informaţiei potenţiale în informaţie reală;

• Rezultatul calitativ şi cantitativ al circuitului informaţional;

• Analiza statistică şi de sens a rezultatelor procesului de transformare a informaţiei potenţiale

în informaţie reală.

4. Cele patru teorii ale presei• Modelul autoritarist: abordări conceptuale;

• Modelul comunist: abordări conceptuale;

• Afinităţi şi deosebiri între modelul autoritarist şi cel comunist.

5. Cele patru teorii ale presei• Modelul liberal: abordări conceptuale;

• Modelul serviciului public: abordări conceptuale;

• Afinităţi şi deosebiri între modelul liberal şi cel al serviciului public.

Bibliografie

Obligatorie

1. Palmer, Michael Denis Ruellan.Jurnaliştii: vedete, scribi sau conţopişti.Bucureşti, 2004:

2. Stepanov G.. Potenţialul informaţional al presei contemporane din RepublicaMoldova. Chişinău, 2000;

3. Valori mass-media în epoca contemporană. Studiu. Chişinău, 2003;4. Valori mass-media în epoca contemporană. Studiu. Chişinău, 2005:

5. Randall David. Jurnalistul universal. Iaşi. 1998.

2

Page 3: s01o006

5/9/2018 s01o006 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/s01o006 3/7

6. Gorincioi Gh., Sistemul mass-media din Republica Moldova. Chişinău, 1997;

7. Dorin Popa. Mass-media, astăzi. Iaşi, 2002;

8. Korkonosenko S.. Bazele teoriei jurnalistice. Chişinău, 1993.

9. Bertrand Claude-Jean. O introducere în presa scrisă şi vorbită. Iaşi, 2001;10.De la silex la siliciu. Bucureşti, 1989.

Obiectivele standard ale disciplinei Funcţiile sociale ale mass-media

1. Cunoaştere şi înţelegere• să cunoască evoluţia în timp şi în spaţiu a funcţiilor social-comunicaţionale;

• să definească noţiunile: funcţie, rol şi efect mediatic;

• să explice funcţiile sociale-comunicaţionale ale presei;

• să cunoască rolurile prin care se exercită funcţiile mediatice;

• să cunoască tendinţele contemporane de dezvoltare a funcţiilor mediatice;

• să identifice categoriile de informaţie din perspectiva funcţiei de informare;

• să determine locul şi rolul editorialului şi al comentariului;• să definească tipurile de comentariu;

• să definească procesul de socializare;

• să identifice particularităţile divertismentului mediatic;

• să identifice particularităţile funcţiei de culturalizare.

2. Aplicare• să determine rolul şi funcţiile sistemului mass-media în societate;

• să determine specificul necesităţilor informaţionale ale publicului;

• să explice particularităţile activităţii presei din perspectiva funcţiilor mediatice;

să sistematizeze rolurile prin care se realizează funcţiile;• să aprecieze potenţialul informaţional al presei;

• să aprecieze efectele funcţiei de interpretare;

• să stabilească direcţiile de dezvoltare ale divertismentului mediatic;

• să stabilească obiectivele funcţiilor sociale ale mass-media;

• să evalueze activitatea presei din perspectiva funcţiei de socializare;

• să evalueze activitatea presei din perspectiva funcţiei de culturalizare;

• să argumenteze priorităţile informaţiei utilitare.

3. Integrare• să argumenteze rolul funcţiei de informare în evoluţia societăţii contemporane;

să propună soluţii de eficientizare a activităţii presei din perspectiva funcţiei de informare;• să estimeze rolurile prin care se exercită funcţia de interpretare;

• să recomande soluţii de optimizare a activităţii presei din perspectiva funcţiei de

interpretare;

• să aprecieze impactul funcţiei de socializare;

• să propună soluţii de optimizare a activităţii presei din perspectiva funcţiei de socializare;

• să aprecieze rolul recreativ al divertismentului de presă şi impactul lui asupra cetăţeanului;

• să propună soluţii de optimizare a activităţii presei din perspectiva funcţiei de divertisment;

• să analizeze conţinutul ziarelor din perspectiva funcţiilor sociale ale presei. 

3

Page 4: s01o006

5/9/2018 s01o006 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/s01o006 4/7

Conţinutul disciplinei (unităţi de conţinut)

1. Evoluţia în timp şi în spaţiu a funcţiilor social-comunicaţionale ale mijloacelor de informare în masă

• Premise istorice ale constituirii funcţiilor social-comunicaţionale;

• Concepte ale funcţiilor social-comunicaţionale: abordări teoretice;• Funcţiile, rolurile şi efectele mediatice;

• Funcţiile presei în democraţie.

2. Funcţia de informare• Criterii de selectare a informaţiilor;

• Obiectivele funcţiei de informare;

• Tipologia şi caracteristica informaţiei de presă din perspectiva funcţiei de informare;

• Rolurile prin care se realizează funcţia de informare;

• Genurile specifice funcţiei de informare.

3. Funcţia de interpretare• Obiectivele funcţiei de interpretare;

• Genurile specifice funcţiei de interpretare;

• Editorialul şi comentariul: afinităţi şi deosebiri;

• Tipurile de comentariu;

• Rolurile prin care se realizează funcţia de interpretare.

4. Funcţia de socializare• Rolul presei în educaţia civică a indivizilor sociali;

• Obiectivele funcţiei de „legătură”;

• Impactul şi efectele presei din perspectiva funcţiei de socializare;

• Rolurile prin care se realizează funcţia de socializare;

• Potenţialul presei contemporane din perspectiva funcţiei de „legătură”.

5. Funcţia de culturalizare şi de divertisment• Obiectivele funcţiei de culturalizare;

• Obiectivele funcţiei de divertisment;

• Impactul şi efectele divertismentului de presă asupra conştiinţei şi comportamentului social;

• Rolurile prin care se realizează funcţia de culturalizare;

• Rolurile prin care se realizează funcţia de divertisment;

• Funcţii şi disfuncţii ale culturii de masă.

Bibliografie

Obligatorie

1. Mihai Coman. Introducere în sistemul mass media. Iaşi, 1999;

2. John Hartley. Discursul ştirilor. Iaşi, 1999.

3. Jurnalismul pentru omul de rând. Chişinău, 2004

 

Obiectivele standard ale disciplinei Mass-media şi libertatea de exprimare

1. Cunoaştere şi înţelegere:• să descrie principiile libertăţii de exprimare;

• să relateze despre evoluţia libertăţii de exprimare în ţara noastră;• să determine modalităţile de lucru cu sursele în contextul libertăţii de

exprimare;

4

Page 5: s01o006

5/9/2018 s01o006 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/s01o006 5/7

Competenţe

specificedisciplinei

• să identifice căile de asigurare a dreptului de acces la informaţia (de interes public) în statul de drept, pornit pe calea democraţiei – Republica Moldova;

• să determine factorii şi cauzele ce influenţează asupra asigurării dreptului de

exprimare prin mass-media;

• să identifice căile de acces la surse în corespundere cu exerciţiul libertăţii de

exprimare;

• să identifice principiile libertăţii de expresie în corespundere cu legislaţiaRepublicii Moldova.

2. Aplicare• să analizeze principiile dreptului la expresie şi scopurile ei vizavi de mass-

media pentru transpunerea lor în practică;

• să compare dreptul de acces la informaţie în trecut şi la etapa contemporană;

• să aprecieze rolul organizaţiilor neguvernamentale abilitate de a promova

libertatea de exprimare într-o societate democratică;

• să stabilească interdependenţa dintre drepturi şi libertăţi.

3. Integrare:

• să argumenteze importanţa libertăţii de exprimare în contextul mass-media;• să propună soluţii de asigurare şi dezvoltare a libertăţii de expresie prin mass-

media;

• să estimeze strategii adoptate de mass-media vizavi de putere în scopul promovării libertăţii de expresie;

• să evalueze comportamentul jurnalistului în procesul asigurării dreptului de

acces la informaţia de interes public;

• să elaboreze propuneri cu privire la perfecţionarea legislaţiei mass-media din

Republica Moldova vizavi de asigurarea libertăţii de exprimare prin presascrisă şi audiovizual.

Conţinutul disciplinei (unităţi de conţinut)

1. Noţiunea de libertate şi Drepturile Omului• Principiul libertăţii de exprimare şi semnificaţia lui;

• Ideea libertăţii de expresie în contextul Drepturilor omului şi Libertăţilor sale

fundamentale;

• Democraţia şi libertatea de exprimare.

2. Dreptul la libera exprimare şi scopurile ei•

Juridiceşte libertatea este un drept, iar dreptul - o libertate;• Libertatea de expresie şi componentele ei spirituale / morale;

• Cum colaborează între ele drepturile şi libertăţile;

• Aspectele spirituale şi materiale ale libertăţii de expresie vizavi de mass-

media.

3. Libertatea de exprimare şi libertatea mass-media în conformitate cu standardeleinternaţionale

• Libertatea de exprimare – una din cele patru libertăţi fundamentale în DUDO;

• Cei trei factori de care depinde gradul de libertate într-o societate democratică;

• Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice;

• Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;• Alte acte internaţionale din domeniu.

5

Page 6: s01o006

5/9/2018 s01o006 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/s01o006 6/7

4. Evoluţia libertăţii de expresie în ţinuturile noastre. Presa şi exerciţiul de exprimare înperioada totalitaristă

• Condiţiile ce au condus la elaborarea primei Legi a presei (Legea lui Ghica

(1856) ;

• Libertatea de exprimare şi a mass-media în Basarabia pînă la 1918;

• Libertatea de expresie şi a mass-media în Basarabia şi RA Moldovenească

(1918-1940) ;• Cenzura mass-media şi a libertăţii de expresie în perioada totalitaristă.

5. Cadrul juridic al libertăţii de exprimare şi libertăţii mass-media în R. Moldova la etapaactuală

• Democraţie, libertate şi pluralism de opinii prin mass-media;

• Cadrul legislativ al mass-media în R. Moldova;

• Soarta libertăţii de expresie şi a mass-media în Transnistria şi Găgăuzia;

• O analiză comparativă a situaţiei mass-media în ţările CSI şi Republica

Moldova.

Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute) 

1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de curs,

manualelor) şi documentare suplimentară în

 bibliotecă, pe Internet, pe teren etc.

15 7. Alte activităţi... 0

2. Activităţi specifice de pregătire pentru

seminar/laborator 5 8. Alte activităţi... 0

3. Realizare de teme, referate, eseuri, traduceri

etc.20 9. Alte activităţi... 0

4. Activităţi practice 15 10. Alte activităţi... 0

5. Pregătirea pentru lucrări de control, atestări

semestriale14 11. Alte activităţi... 0

6. Consultaţii 2 12. Examinare finală 4

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 75

 

Bibliografie

Obligatorie

*selectiv

1. Mass-media şi libertatea de exprimare, Chişinău, 1997.2. Dogaru I., Dănişor D. Drepturile omului şi libertăţile publice. Chişinău, 1998.

3. presă neîngrădită (Presa SUA) CIJ. Tip. 1992.

4. Mass-media în Republica Moldova – Buletin analitic. CIJ (1996-2006).5. Constituţia Republicii Moldova.

6. Dreptul tău: accesul la informaţie. Chişinău, 2002.7. Libertatea accesului la informaţie. Manual pentru funcţionarii publici.

Chişinău, 2004.

8. Coman M. Manual de jurnalism. Tehnici de redactare. V.1, compartimentulLibertatea de exprimare şi dreptul la informaţie. Iaşi, 2001.

9. Accesul la informaţie în democraţiile consolidate şi în Republica Moldova,Chişinău, 1999.

10. Libertatea de gîndire, conştiinţă şi religie în Republica Moldova, Chişinău,

1999.

11. Ai dreptul să ştii. Ghid practic pentru accesul la informaţie. Chişinău, 2003.12. Mass-media şi legislaţia. Analiză, opinii, propuneri. Chişinău, 2003.13. Libertatea mass-media în Republica Moldova. UJM, Chişinău, 2000, 2001.

6

Page 7: s01o006

5/9/2018 s01o006 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/s01o006 7/7

14. Moraru V. Mass-media între incertitudini şi aspiraţii. Chişinău, 2002.15. Accesul la informaţie. Reglementări. Comentarii. Cazuri. Chişinău, 2006

16. Transparenţa în procesul decizional. Aspecte legislative. Chişinău, 2006

7