s t i m u l a r e a c r e a t i v i tĂŢ i i e l e v i l o r

81
OBIECTIV DE PRIM ORDIN ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII Înv. Drăgoescu Lucreţia –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Drăgoescu Lucreţia –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Tufan Georgeta –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Tufan Georgeta –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Ţifrea Tatiana –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Ţifrea Tatiana –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Iosif Gabriela- L.P.S ,, Iolanda Balaş Soter” Buzău Înv. Iosif Gabriela- L.P.S ,, Iolanda Balaş Soter” Buzău

Upload: scoala-nr-12-buzau-romania

Post on 23-Dec-2014

11.065 views

Category:

Business


0 download

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

Page 1: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

OBIECTIV DE PRIM ORDIN ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII

Înv. Drăgoescu Lucreţia –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Drăgoescu Lucreţia –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Tufan Georgeta –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Tufan Georgeta –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Ţifrea Tatiana –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Ţifrea Tatiana –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 BuzăuÎnv. Iosif Gabriela- L.P.S ,, Iolanda Balaş Soter” BuzăuÎnv. Iosif Gabriela- L.P.S ,, Iolanda Balaş Soter” Buzău

Page 2: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Omul se deosebeşte de alte fiinţe prin Omul se deosebeşte de alte fiinţe prin capacitatea de gândire, acţiune şi relaţionare cu capacitatea de gândire, acţiune şi relaţionare cu semenii.semenii.

La baza progresului omenirii stă creativitatea, La baza progresului omenirii stă creativitatea, darul cel mai de preţ al omului care i-a permis darul cel mai de preţ al omului care i-a permis acestuia: acestuia:

-să-şi făurească unelte şi arme;-să-şi făurească unelte şi arme;-să cunoască şi să stăpânească natura;-să cunoască şi să stăpânească natura;-să stabilească relaţii cu cei din jur;-să stabilească relaţii cu cei din jur;-să exploreze zone necunoscute;-să exploreze zone necunoscute;

   ,, A fi creativ nu i se refuză omului normal”.,, A fi creativ nu i se refuză omului normal”.   În fiecare om există un potenţial creativ general, În fiecare om există un potenţial creativ general,

care dacă este exersat şi educat poate fi care dacă este exersat şi educat poate fi valorificat la maximum, concretizat şi obiectivizat valorificat la maximum, concretizat şi obiectivizat în diverse domenii de activitate umană, prin în diverse domenii de activitate umană, prin obţinerea unor produse noi, originale.obţinerea unor produse noi, originale.

Page 3: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

““Cuvântul” îşi are originea în latinescul Cuvântul” îşi are originea în latinescul ““creare”şi înseamnă:creare”şi înseamnă: “ “creativitatecreativitate””

-a crea -a naşte -a zămisli -a -a crea -a naşte -a zămisli -a făurifăuri

Creativitatea este un fenomen specific uman şi Creativitatea este un fenomen specific uman şi a condus la deosebirea omului de regnul animal a condus la deosebirea omului de regnul animal prin asimilarea propriei experienţe.prin asimilarea propriei experienţe.

Complexitatea fiinţei umane aduce după sine Complexitatea fiinţei umane aduce după sine complexitatea modalităţilor de stimulare a complexitatea modalităţilor de stimulare a creativităţii. S-a constatat că ,, există tot atâtea creativităţii. S-a constatat că ,, există tot atâtea aspecte ale creativităţii câte aspecte prezintă aspecte ale creativităţii câte aspecte prezintă natura umană şi că ele se manifestă la toate natura umană şi că ele se manifestă la toate vârstele şi la toate culturile”. ( Erika Landau, vârstele şi la toate culturile”. ( Erika Landau, Psihologia creativităţii, Ed. Didactică şi Psihologia creativităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1979).Pedagogică, Bucureşti,1979).

Page 4: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Studiile realizate de psihologi asupra procesului creativ au considerat Studiile realizate de psihologi asupra procesului creativ au considerat căcă evoluţia procesului de creaţie se produce în mai multe etape. Cele evoluţia procesului de creaţie se produce în mai multe etape. Cele mai multe au căzut de acord cu existenţa a cinci: pregătirea mai multe au căzut de acord cu existenţa a cinci: pregătirea ( prepararea), incubaţia, iluminarea şi elaborarea- verificarea.( prepararea), incubaţia, iluminarea şi elaborarea- verificarea.

PregătireaPregătirea presupune în principal sesizarea şi punerea presupune în principal sesizarea şi punerea problemei, documentarea, culegerea, analiza şi interpretarea problemei, documentarea, culegerea, analiza şi interpretarea materialului.materialului.

IncubaţiaIncubaţia este perioada în care persoana se consideră a fi într-este perioada în care persoana se consideră a fi într-o stare de confuzie cognitivă, dominată de o aşteptare tensionată. Este o stare de confuzie cognitivă, dominată de o aşteptare tensionată. Este momentul când se produc combinări de imagini şi idei.momentul când se produc combinări de imagini şi idei.

Iluminarea Iluminarea este acel ,,Evrika!”, punctul culminant când idea este acel ,,Evrika!”, punctul culminant când idea apare brusc, soluţia căutată este găsită. Mulţi inventatori consideră că apare brusc, soluţia căutată este găsită. Mulţi inventatori consideră că în acel moment au fost surprinşi de simplitatea soluţiei. Gândirea în acel moment au fost surprinşi de simplitatea soluţiei. Gândirea creatoare s-a putut manifesta liber atunci când s-a eliberat de creatoare s-a putut manifesta liber atunci când s-a eliberat de sentimentul de frustrare, renunţând pentru o perioadă la studiu, ceea ce sentimentul de frustrare, renunţând pentru o perioadă la studiu, ceea ce dovedeşte, încă o dată, necesitatea incubaţiei.dovedeşte, încă o dată, necesitatea incubaţiei.

Elaborarea –verificareaElaborarea –verificarea sunt două etape care se realizează sunt două etape care se realizează simultan. Materialul care se prelucrează în final trebuie să demonstreze simultan. Materialul care se prelucrează în final trebuie să demonstreze convingător şi logic ideea descoperită şi trebuie verificată înainte de a fi convingător şi logic ideea descoperită şi trebuie verificată înainte de a fi introdusă în domeniul în care urmează a fi inclusă.introdusă în domeniul în care urmează a fi inclusă.

Page 5: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

În cadrul creativităţii participă întreaga persoană pe baza acţiunii În cadrul creativităţii participă întreaga persoană pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi de personalitate şi cei sociali. Putem unitare a factorilor cognitivi de personalitate şi cei sociali. Putem distinge astfel:distinge astfel:

  1. 1. Factori cognitivi operaţionali ( intelectuali)Factori cognitivi operaţionali ( intelectuali)a) inteligenţa creatoare ( care presupune sensibilitate faţă de probleme, a) inteligenţa creatoare ( care presupune sensibilitate faţă de probleme,

fluenţă, flexibilitate, capacitate de redefinire);fluenţă, flexibilitate, capacitate de redefinire); intuiţiaintuiţia b) imaginaţie creatoare ( având ca factor deosebit de important şi o b) imaginaţie creatoare ( având ca factor deosebit de important şi o

formă superioară formă superioară ingeniozitatea ingeniozitatea finalizată în găsirea unor soluţii finalizată în găsirea unor soluţii simple, surprinzătoare, originale).simple, surprinzătoare, originale).

2. Factori de personalitate2. Factori de personalitate-motivaţiile superioare;-motivaţiile superioare;-nivelul de aspiraţie;-nivelul de aspiraţie;-interesele intelectuale şi atitudinile;-interesele intelectuale şi atitudinile;-temperamentul şi aptitudinile speciale;-temperamentul şi aptitudinile speciale;3. Factori sociali3. Factori sociali-mediul social-economic;-mediul social-economic;-mediul cultural-ştiinţific;-mediul cultural-ştiinţific;

Page 6: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

În funcţie de domeniile în care acţionează,În funcţie de domeniile în care acţionează, creativitatea poate fi:creativitatea poate fi:

--ştiinţifică;ştiinţifică;-tehnică;-tehnică;-organizatorică-organizatorică;;   După gradul de complexitate După gradul de complexitate putem vorbi de o putem vorbi de o

creativitate:creativitate:

--expresivă expresivă (simplă, spontană, specifică mai ales copiilor);(simplă, spontană, specifică mai ales copiilor);--productivă productivă ( în care îşi pune accentul învăţarea creativă);( în care îşi pune accentul învăţarea creativă);--inventivăinventivă ( care conduce la realizarea unor descoperiri de ( care conduce la realizarea unor descoperiri de

corelaţii noi, originale);corelaţii noi, originale);--inovatoareinovatoare ( cea mai complexă, presupunând transformări ( cea mai complexă, presupunând transformări

fundamentale în concepţii, principii, metode de lucru şi fundamentale în concepţii, principii, metode de lucru şi care este specifică geniilor);care este specifică geniilor);

Page 7: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Principalii indicatori prin care ne dăm seama Principalii indicatori prin care ne dăm seama dacă un elev dispune sau nu de dacă un elev dispune sau nu de APTITUDINIAPTITUDINI sunt: sunt:

*uşurinţa, rapiditatea şi precizia cu care sunt *uşurinţa, rapiditatea şi precizia cu care sunt însuşite cunoştinţele, deprinderile şi priceperile însuşite cunoştinţele, deprinderile şi priceperile necesare;necesare;

*nivelul performanţelor realizate;*nivelul performanţelor realizate;*fatigabilitatea mai redusă ca efect al muncii;*fatigabilitatea mai redusă ca efect al muncii;*capacitatea de transpunere şi aplicare rapidă, *capacitatea de transpunere şi aplicare rapidă,

creativă şi originală în practică a cunoştinţelor şi creativă şi originală în practică a cunoştinţelor şi a deprinderilor însuşite;a deprinderilor însuşite;

*un interes, o motivaţie puternică pentru *un interes, o motivaţie puternică pentru activitatea respectivă.activitatea respectivă.

Page 8: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

TALENTULTALENTUL GENIULGENIUL INTELIGENŢA INTELIGENŢA IMAGINAŢIAIMAGINAŢIA INGENIOZITATEAINGENIOZITATEA CREATIVITATEACREATIVITATEA

Page 9: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Persoanele creative pot fi recunoscute uşor pentru că:Persoanele creative pot fi recunoscute uşor pentru că:

-au încredere în forţele proprii;-au încredere în forţele proprii;-manifestă tendinţă de dominare;-manifestă tendinţă de dominare;-posedă tărie de caracter;-posedă tărie de caracter;-dovedesc curiozitate investigatoare;-dovedesc curiozitate investigatoare;-se caracterizează prin originalitate în -se caracterizează prin originalitate în gândire şi acţiune, imaginaţie, fantezie;gândire şi acţiune, imaginaţie, fantezie;-sunt nonconformiste;-sunt nonconformiste;-au capacitatea de a realiza uşor corelaţii;-au capacitatea de a realiza uşor corelaţii;-experimentează idei noi;-experimentează idei noi;-se remarcă prin flexibilitatea ideilor;-se remarcă prin flexibilitatea ideilor;-sunt perseverente;-sunt perseverente;-au preocupări complexe;-au preocupări complexe;

   Copilul este prin natura sa un creativ, datorită Copilul este prin natura sa un creativ, datorită

curiozităţii, vieţii interioare care este foarte bogată. curiozităţii, vieţii interioare care este foarte bogată. Are nevoie de o energie motivaţională cu izvorul în Are nevoie de o energie motivaţională cu izvorul în caracterul de noutate, care trebuie insuflată cu caracterul de noutate, care trebuie insuflată cu discernământ şi pricepere de dascăl. Bucuria ,, discernământ şi pricepere de dascăl. Bucuria ,, descoperirii” ,chiar şi a unui lucru banal, aduce valenţe descoperirii” ,chiar şi a unui lucru banal, aduce valenţe formativ-comportamentale;formativ-comportamentale;

Page 10: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

În şcoală, educaţia pentru stimularea creativităţii În şcoală, educaţia pentru stimularea creativităţii presupune mai puţin volumul de cunoştinţe cât, mai ales, presupune mai puţin volumul de cunoştinţe cât, mai ales, disponibilitatea de a opera cu ele. Studiile întreprinse disponibilitatea de a opera cu ele. Studiile întreprinse susţin necesitatea educaţie în spiritul creativităţii şi arată susţin necesitatea educaţie în spiritul creativităţii şi arată că :că :

-educarea prin cercetare şi descoperire precum şi efortul -educarea prin cercetare şi descoperire precum şi efortul intelectual propriu începute de timpuriu au efect formativ intelectual propriu începute de timpuriu au efect formativ rapid, în deosebi în dezvoltarea capacităţilor intelectuale rapid, în deosebi în dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi aptitudinile actului creator;şi aptitudinile actului creator;

-limita de11-12 ani stabilită de Jean Piaget pentru trecere de -limita de11-12 ani stabilită de Jean Piaget pentru trecere de la la operativitatea concretăoperativitatea concretă la operativitatea în plan logic –la operativitatea în plan logic –formalformal poate fi împinsă în jos, la 6-8 ani prin manifestarea poate fi împinsă în jos, la 6-8 ani prin manifestarea unei etape intermediare,denumită unei etape intermediare,denumită operativ-concret-logicăoperativ-concret-logică;;

-la această vârstă, activitatea nervoasă are un puternic -la această vârstă, activitatea nervoasă are un puternic caracter plastic, ceea ce face ca potenţialul creativ să fie caracter plastic, ceea ce face ca potenţialul creativ să fie pus în valoare încă de timpuriu;pus în valoare încă de timpuriu;

Page 11: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Neavând convingeri ferme şi un sistem propriu de valori, Neavând convingeri ferme şi un sistem propriu de valori, copiii împrumută adesea de la adulţi. Deci, un învăţător creativ copiii împrumută adesea de la adulţi. Deci, un învăţător creativ va putea avea elevi creatori fără a depune un efort special şi va putea avea elevi creatori fără a depune un efort special şi foarte mare, iar rezultatele activităţii sale în sensul educării foarte mare, iar rezultatele activităţii sale în sensul educării elevilor în spiritul creativităţii vor fi întotdeauna pe măsura elevilor în spiritul creativităţii vor fi întotdeauna pe măsura aşteptării.aşteptării.

Ralph Halman este de părere că educatorul creativ este Ralph Halman este de părere că educatorul creativ este cel care stimulează învăţarea autoiniţiată, atmosfera cel care stimulează învăţarea autoiniţiată, atmosfera neautoritară, îi încurajează pe elevi să studieze independent şi neautoritară, îi încurajează pe elevi să studieze independent şi suplimentar, îi îndeamnă să caute noi conexiuni între date, să suplimentar, îi îndeamnă să caute noi conexiuni între date, să găsească soluţii noi, să-şi imagineze, să facă presupuneri găsească soluţii noi, să-şi imagineze, să facă presupuneri inedite, să perfecţioneze ideile altora, să exprime teorii care par inedite, să perfecţioneze ideile altora, să exprime teorii care par imposibile, ridicole, să combine materiale în modele imposibile, ridicole, să combine materiale în modele neaşteptate, etc.neaşteptate, etc.

O condiţie pe care cadrul didactic trebuie s-o O condiţie pe care cadrul didactic trebuie s-o îndeplinească este şi aceea de a şti cum să folosească îndeplinească este şi aceea de a şti cum să folosească întrebărileîntrebările.. Ele trebuie să fie deschise, să aibă sens, să nu Ele trebuie să fie deschise, să aibă sens, să nu conţină răspunsuri predeterminate, să provoace conduită conţină răspunsuri predeterminate, să provoace conduită creatoare (să ducă la explorare, să dezvolte curiozitatea).creatoare (să ducă la explorare, să dezvolte curiozitatea).

Page 12: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Un educator care doreşte să păşească pe calea ideilor creative cu Un educator care doreşte să păşească pe calea ideilor creative cu elevii trebuie să fie conştient de anumite blocaje şi să le evite sau să elevii trebuie să fie conştient de anumite blocaje şi să le evite sau să le înlăture.le înlăture.

a) blocaje culturale:a) blocaje culturale:

-conformismul (atât la nivelul elevului , cât şi la cel al cadrului didactic);-conformismul (atât la nivelul elevului , cât şi la cel al cadrului didactic);

-neîncrederea în fantezie şi preţuirea exagerată a gândirii;-neîncrederea în fantezie şi preţuirea exagerată a gândirii;

b) blocaje metodologice:b) blocaje metodologice:

-originalitatea tiparelor ( care închistează gândirea divergentă, -originalitatea tiparelor ( care închistează gândirea divergentă, creativă);creativă);

-fixitatea funcţională ( folosirea unor obiecte doar în scopul pentru care -fixitatea funcţională ( folosirea unor obiecte doar în scopul pentru care au fost create, deşi ar putea oferi lejer şi alte utilizări);au fost create, deşi ar putea oferi lejer şi alte utilizări);

-critica prematură;-critica prematură;

c) blocaje emotive:c) blocaje emotive:

-teama de a-teama de a nu greşi;nu greşi;

-graba de a accepta prima idee;-graba de a accepta prima idee;

-descurajarea rapidă;-descurajarea rapidă;

-tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii;-tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii;

Page 13: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Dintre metodele care dezvoltă creativitatea importante sunt cele:Dintre metodele care dezvoltă creativitatea importante sunt cele:

a) activ-participativea) activ-participative

-învăţarea prin problematizare şi descoperire dirijată;-învăţarea prin problematizare şi descoperire dirijată;

-modelarea şi exerciţiile creative;-modelarea şi exerciţiile creative;

b) logiceb) logice

-definirea şi analiza problemei;-definirea şi analiza problemei;

-evaluarea şi selecţia soluţiilor;-evaluarea şi selecţia soluţiilor;

-luarea deciziilor de rezolvare şi aplicarea lor;-luarea deciziilor de rezolvare şi aplicarea lor;

-inventarul de însuşiri al unui obiect;-inventarul de însuşiri al unui obiect;

c) euristicec) euristice

-extrapolarea şi aplicarea unei teorii în alte domenii;-extrapolarea şi aplicarea unei teorii în alte domenii;

-fuzionarea a două teorii;-fuzionarea a două teorii;

-emiterea unor ipoteze;-emiterea unor ipoteze;

-testarea şi verificarea lor;-testarea şi verificarea lor;

-clasificarea şi ordonarea datelor experimentale şi prezentarea lor sub forma unor tabele, -clasificarea şi ordonarea datelor experimentale şi prezentarea lor sub forma unor tabele, grafice, scheme;grafice, scheme;

-anticiparea unor elemente sau fenomene şi interpolare lor în tabele cunoscute;-anticiparea unor elemente sau fenomene şi interpolare lor în tabele cunoscute;

-metoda contradicţiei şi metoda critică, folosite pentru înlocuirea unui concept vechi cu unul -metoda contradicţiei şi metoda critică, folosite pentru înlocuirea unui concept vechi cu unul nou;nou;

d) de imaginared) de imaginare

-brainstorming-ul sau asaltul de idei;-brainstorming-ul sau asaltul de idei;

-sinectica asocierea unor elemente diverse, aparent fără importanţă, pentru producerea de idei -sinectica asocierea unor elemente diverse, aparent fără importanţă, pentru producerea de idei noi;noi;

-inventica- elaborarea unor idei noi pe baza unei interpretări interdisciplinare;-inventica- elaborarea unor idei noi pe baza unei interpretări interdisciplinare;

Page 14: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Creativitatea nu se dezvoltă întotdeauna şi nu la toţi elevii de la sine.Creativitatea nu se dezvoltă întotdeauna şi nu la toţi elevii de la sine. Fiecare copil ascunde un potenţial creativ. Descoperiţi-l şi Fiecare copil ascunde un potenţial creativ. Descoperiţi-l şi

conştientizaţi-l.conştientizaţi-l. Pentru a stimula creativitatea nu trebuie nici să domininaţi, nici să Pentru a stimula creativitatea nu trebuie nici să domininaţi, nici să

ameninţaţi.ameninţaţi. Rigiditatea paralizează creativitatea.Rigiditatea paralizează creativitatea. Respectaţi întrebările neobişnuite puse de elevi. Şi ele pot fi Respectaţi întrebările neobişnuite puse de elevi. Şi ele pot fi

sâmburele creativităţii.sâmburele creativităţii. Evidenţiaţi ideile creative ale elevului, dar nu ridicularizaţi nereuşitele.Evidenţiaţi ideile creative ale elevului, dar nu ridicularizaţi nereuşitele. E posibil ca, în creativitate, elevii să vă poată depăşi. Acordaţi-le toată E posibil ca, în creativitate, elevii să vă poată depăşi. Acordaţi-le toată

consideraţia.consideraţia. Uneori neastâmpărul şi originalitatea unui elev creativ îl face pe dascăl Uneori neastâmpărul şi originalitatea unui elev creativ îl face pe dascăl

să nu-l agreeze, iar pe colegi să-l izoleze. Ajutaţi-l să arate cine este cu să nu-l agreeze, iar pe colegi să-l izoleze. Ajutaţi-l să arate cine este cu adevărat.adevărat.

Preţuiţi valorile autentice. Idolii dumneavoastră pot fi şi idolii Preţuiţi valorile autentice. Idolii dumneavoastră pot fi şi idolii şcolarilor pe care-i educaţi. şcolarilor pe care-i educaţi.

Fiţi dumneavoastră, înşivă creativi. Creativitatea poate fi molipsitoare.Fiţi dumneavoastră, înşivă creativi. Creativitatea poate fi molipsitoare.

Page 15: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

MottoMotto

,, Creativitatea e o floare atât de delicata,,, Creativitatea e o floare atât de delicata, încât încât elogiul o face sa înfloreasca , în timp ce elogiul o face sa înfloreasca , în timp ce descurajarea o înabusa adesea chiar înainte cadescurajarea o înabusa adesea chiar înainte ca ea sa se poata dezvolta în floare.”ea sa se poata dezvolta în floare.”

( T. ( T. Carlyle)Carlyle)

Page 16: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Scoala Scoala se preocupa se preocupa sa asigure conditiile sa asigure conditiile necesare realizarii unor necesare realizarii unor obiective majore în ziua obiective majore în ziua de azi:de azi:

sa ajute copiii sa învete sa ajute copiii sa învete cum sa procedeze în cum sa procedeze în învatare în tot cuprinsul învatare în tot cuprinsul vietii, într-o lume în vietii, într-o lume în continua schimbare;continua schimbare;

sa-i încurajeze în sa-i încurajeze în abordarea creativa a abordarea creativa a problemelor pe care le problemelor pe care le ridica activitatea lor;ridica activitatea lor;

Page 17: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

ActivitatileActivitatile desfasurate desfasurate trebuie sa asiguretrebuie sa asigure::

stimularea gândirii productive, stimularea gândirii productive, formarea ideii ca viitorul promite formarea ideii ca viitorul promite o afirmare nelimitata, ca cele mai o afirmare nelimitata, ca cele mai bune opera urmeaza sa fie bune opera urmeaza sa fie realizate - cele mai bune carti, realizate - cele mai bune carti, tablouri, descoperiri, inventii.tablouri, descoperiri, inventii.

libertatea de exprimare a libertatea de exprimare a cunostintelor, a gândurilor, a cunostintelor, a gândurilor, a faptelor ( activitati care cer faptelor ( activitati care cer spontaneitate si contribuie la spontaneitate si contribuie la dezv. independentei în gândire si dezv. independentei în gândire si actiune);actiune);

utilizarea talentelor si a utilizarea talentelor si a deprinderilor individuale;deprinderilor individuale;

generarea de noi semnificatii din generarea de noi semnificatii din cele vechi ;cele vechi ;

nazuinta spre necunoscut, nazuinta spre necunoscut, incitarea curiozitatii ;incitarea curiozitatii ;

exersarea autocontrolului ;exersarea autocontrolului ; satisfactie personala ;satisfactie personala ;

Page 18: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Portretul elevului creativ trebuie sa cuprinda urmatoarele trasaturi:

curiozitate investigatoare originalitate în gândire si actiune imaginatie fantezie nonconformism capacitatea de a face corelatii experimentarea unor idei noi flexibilitatea gândirii, ideilor perseverenta complexitatea preocuparilor

Page 19: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Lectiile de Lectiile de limba româna limba româna ofera o gama ofera o gama nelimitata de posibilitati prin care sa se nelimitata de posibilitati prin care sa se cultive spiritul creator al elevilor. cultive spiritul creator al elevilor.

Elevii pot fi creativi în fiecare minut al orei Elevii pot fi creativi în fiecare minut al orei de curs prin comentariile si interpretarile de curs prin comentariile si interpretarile posibile date textelor literare, prin posibile date textelor literare, prin realizarea de compuneri prin folosirea realizarea de compuneri prin folosirea cuvintelor în contexte noi, prin jocurile cuvintelor în contexte noi, prin jocurile propuse, etc.propuse, etc.

Page 20: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

De un real folos sunt De un real folos sunt exercitiile –jocexercitiile –joc , , care se pot introduce cu success înca din cls. care se pot introduce cu success înca din cls. I. Iata câteva exemple:I. Iata câteva exemple:

CompunetiCompuneti cât mai multe cuvinte din cât mai multe cuvinte din urmatoarele silabe: urmatoarele silabe: ma, na, ni, re, ca, ma, na, ni, re, ca, sa, soa, ge,min, pesa, soa, ge,min, pe

Ex. : Ex. : mare, masa, nani, sare, care, rege, mare, masa, nani, sare, care, rege, casa, soare, ninsoare, pere, penare,ninge, casa, soare, ninsoare, pere, penare,ninge, etc.etc.

Page 21: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Alcatuiti cât mai multe cuvinte din literele cuvântului Alcatuiti cât mai multe cuvinte din literele cuvântului ,,scrisoare,,scrisoare”.”.

Ex. : Ex. : scris, soare, scris, soare, ser, scrie, ser, serie, oare, ora, ore, are, cor, ser, scrie, ser, serie, oare, ora, ore, are, cor, cos, rac, car, cer, ceri, sac, sec, sos, soc, ros, cai, cais, eroi, cos, rac, car, cer, ceri, sac, sec, sos, soc, ros, cai, cais, eroi, etc.etc.

Formati cuvinte noi, schimbând prima litera din Formati cuvinte noi, schimbând prima litera din cuvânt.cuvânt.

Ex.: Ex.: mac-bacmac-bac, dac, fac, lac, pac, rac, sac, tac, zac,etc., dac, fac, lac, pac, rac, sac, tac, zac,etc. mură - durămură - dură, fură, jură, sură, tură,etc., fură, jură, sură, tură,etc. car - barcar - bar, dar, far, jar, sar, var,etc., dar, far, jar, sar, var,etc.

Schimba ultima silaba din cuvânt, pentru a gasi cât Schimba ultima silaba din cuvânt, pentru a gasi cât mai multe cuvinte noi.mai multe cuvinte noi.

ExEx. mama – mare. mama – mare, masa, mapa, mata,etc., masa, mapa, mata,etc. casa- cadecasa- cade, cana, cala, cata,etc., cana, cala, cata,etc.

Page 22: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Gaseste alte cuvinte citind invers litereleGaseste alte cuvinte citind invers literele..Ex. Ex. cos-soccos-soc, coş-şoc, rac-car, mac-cam, şal- laş, dor-rod, , coş-şoc, rac-car, mac-cam, şal- laş, dor-rod,

supa-apus, cal-lac, dop-pod.supa-apus, cal-lac, dop-pod.

Formeaza cuvinte care denumesc obiecte mai miciFormeaza cuvinte care denumesc obiecte mai miciEx. Ex. masa-masuta,masa-masuta, pisica-pisicuta, pat-patut. pisica-pisicuta, pat-patut.

Gaseste cuvinte cu acelasi întelesGaseste cuvinte cu acelasi înteles ( sinonime)( sinonime)Ex. Ex. zapada- omatzapada- omat, elev-scolar, suma-total,etc., elev-scolar, suma-total,etc.

Gaseste cuvinte cu înteles opusGaseste cuvinte cu înteles opus(antonime)(antonime)Ex. Ex. mare-micmare-mic, liniste-galagie, bun-rau, cald-rece,etc., liniste-galagie, bun-rau, cald-rece,etc.

Gaseste cât mai multe însusiri pentru urmatoarele Gaseste cât mai multe însusiri pentru urmatoarele cuvintecuvinte::

Ex. Ex. elev- harnicelev- harnic, bun, cuminte, ordonat, etc., bun, cuminte, ordonat, etc. frunza-verde, ruginie, ofilita, mare,etc.frunza-verde, ruginie, ofilita, mare,etc.

Page 23: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Alcatuieste propozitii în care cuvântul ,,noua” sa aiba întelesuri diferiteAlcatuieste propozitii în care cuvântul ,,noua” sa aiba întelesuri diferite..

Ex. Maria are noua ani.Ex. Maria are noua ani.

Noua ne place san e jucam.Noua ne place san e jucam.

Mama a cumparat om haina noua.Mama a cumparat om haina noua.

Cuvintele s-au încurcatCuvintele s-au încurcat. Gaseste propozitia potrivita!. Gaseste propozitia potrivita!

Ex. munte, trece, norul, pesteEx. munte, trece, norul, peste

Trece norul peste munte.Trece norul peste munte.

Peste munte trece norul.Peste munte trece norul.

Norul trece peste munte.Norul trece peste munte.

Repeta vocalaRepeta vocala. Elevii au sarcina sa gaseasca cuvinte . Elevii au sarcina sa gaseasca cuvinte în componenta carora o în componenta carora o vocala sa se repete de doua ori.vocala sa se repete de doua ori.

Ex. ,,o”- cocor, compot, topor, popor.Ex. ,,o”- cocor, compot, topor, popor.

,,a” – rama, cana, casa, rata.,,a” – rama, cana, casa, rata.

,,i” - iepure, pitic, ilic, ibric.,,i” - iepure, pitic, ilic, ibric.

,,u” – ustura, cucu, nucul, untura.,,u” – ustura, cucu, nucul, untura.

De-a cuvinteleDe-a cuvintele..

Elevii trebuie sa spuna cât mai multe cuvinte care încep cu o anumita litera , fiecare Elevii trebuie sa spuna cât mai multe cuvinte care încep cu o anumita litera , fiecare cuvânt având cu o silaba mai mult decât cel din fata lui :cuvânt având cu o silaba mai mult decât cel din fata lui :

Ex. ban, banca, batista, betisoare, biblioteca.Ex. ban, banca, batista, betisoare, biblioteca.

Page 24: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Hora cuvintelor.Hora cuvintelor.

Este un joc în care elevii trebuie sa scrie , într-un anumit timp, cât mai multe cuvinte ce Este un joc în care elevii trebuie sa scrie , într-un anumit timp, cât mai multe cuvinte ce corespund unei cerinte. De exemplu încep cu o anumita litera sau silaba, rimeaza cu un corespund unei cerinte. De exemplu încep cu o anumita litera sau silaba, rimeaza cu un cuvânt, etc.cuvânt, etc.

Ex. Ex. ,,o” – om,,o” – om, orar,oras, oval, omat, oglinda., orar,oras, oval, omat, oglinda.

,,pa” – pahar,,pa” – pahar, palat, pasare, pateu, pagina, pasarela., palat, pasare, pateu, pagina, pasarela.

,,oare”- floare,,oare”- floare, ninsoare, culoare, soare,visare, întrebare., ninsoare, culoare, soare,visare, întrebare.

Lantul cuvintelorLantul cuvintelor..

Un elev spune un cuvânt care se scrie pe tabla, alt elev va cauta alt cuvânt care sa Un elev spune un cuvânt care se scrie pe tabla, alt elev va cauta alt cuvânt care sa înceapa cu ultima litera a cuvântului scris.înceapa cu ultima litera a cuvântului scris.

Ex. Ex. stilou- ursstilou- urs- sanie- elev- vapor- rol- lup- sanie- elev- vapor- rol- lup

Modificari de sensModificari de sens

Ex. Ex. zar- zarezar- zare; cor- car; par- păr; etc. ; cor- car; par- păr; etc.

Cuvântul îsi cauta ,,rudeleCuvântul îsi cauta ,,rudele””

ExEx. învata- învatator- . învata- învatator- învatatura- învatamânt- învatat- învataminteînvatatura- învatamânt- învatat- învataminte

padure- padurice- padure- padurice- padurar- paduros- împadurit- paduret- neîmpaduritpadurar- paduros- împadurit- paduret- neîmpadurit

Cui i se potrivesteCui i se potriveste ? ?

Este un joc în care li se cere elevilor sa recunoasca un lucru sau o fiinta când li se spun Este un joc în care li se cere elevilor sa recunoasca un lucru sau o fiinta când li se spun însusirile.însusirile.

ExEx. Este alba , pufoasa. Este alba , pufoasa, moale, rece.( zapada), moale, rece.( zapada)

Este mic, urechiatEste mic, urechiat, sperios. ( iepurele), sperios. ( iepurele)

Page 25: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Scurta povestireScurta povestire

Cu trei cuvinte trebuie realizata o scurta povestire.Cu trei cuvinte trebuie realizata o scurta povestire.

Ex. Ex. tren, vrabiuta, nai.tren, vrabiuta, nai.

,, Trece un tren. Pe tren e o vrabiuta. Ea asculta un calator ce canta la nai.,, Trece un tren. Pe tren e o vrabiuta. Ea asculta un calator ce canta la nai. Ceva extraordinarCeva extraordinar..

Ce poate face un bob de grâu ?Ce poate face un bob de grâu ?

Ex. Ex. Un bob de grâu creste mare, mare, dincolo de nori.Un bob de grâu creste mare, mare, dincolo de nori.

Ceva ce nu s-a mai întâmplat.Ceva ce nu s-a mai întâmplat.

Ex. Ursul a zburat , luându-se la întrecere cu un avion . Ursul a câstigat.Ex. Ursul a zburat , luându-se la întrecere cu un avion . Ursul a câstigat. Cuvântul interzisCuvântul interzis..

Este interzis cuvântul ,,iarna”.Este interzis cuvântul ,,iarna”.

Ex. Ex. În ce anotimp e luna decembrie?În ce anotimp e luna decembrie?

În anotimpul cu zapada.În anotimpul cu zapada.

În ce anotimp vine Mos Craciun ?În ce anotimp vine Mos Craciun ?

În anotimpul cu zapada.În anotimpul cu zapada.

Care este cel mai friguros anotimp ?Care este cel mai friguros anotimp ?

Cel care vine dupa toamna.Cel care vine dupa toamna.

Când sarbatorim Anul Nou ?Când sarbatorim Anul Nou ?

În anotimpul colindelor.În anotimpul colindelor. Gaseste al doilea vers Gaseste al doilea vers !!

Ex. Ex. Catelusul meu frumosCatelusul meu frumos

......................................................................

Floricica din fereastraFloricica din fereastra

........................................................................

Fulgii cad usor, usor,Fulgii cad usor, usor,

......................................................................

Un cocos mare falosUn cocos mare falos

....................................................................

Page 26: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

La clasa a doua, pasii spre creatie pot fi La clasa a doua, pasii spre creatie pot fi urmatorii:urmatorii:

Cel mai frumos enunt despre...... Cea mai interesanta întâmplare relatata... Ce final putea avea povestirea audiata? Imagineaza-ti o întâmplare privind obiectele expuse ... Dezvolta propozitiile simple adaugând detalii... Imagineaza-ti un dialog între...si ...... Urmareste benzile desenate si povesteste . Creeaza un tablou raspunzând pe larg la întrebari. Da viata sirului de cuvinte creând un text . Continua începutul dat . Gaseste partea de început a sfârsitului dat. Creeaza un text prin analogie . Dezvolta ideea din proverbul dat. Redacteaza o scrisoare destinata unei fiinte dragi. Realizeaza portretul unui coleg. Descrie planta pe care o ai în imagine. Scrie un bilet adresat colegului de banca. Participa la un dialog.

Page 27: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 28: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 29: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 30: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 31: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Vai !Vai !Ce furtună de idei !!!Ce furtună de idei !!!

Page 32: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

CiorchineleCiorchinele Reguli:

- Dati frâu liber imaginatiei ;- Nu va opriti din scris pâna la expirarea timpului;- Aprecierile critice sunt interzise;

- Produceti o cantitate cât mai mare de idei;- Preluati ideile celorlalti si ameliorati-le;

Numita dupa etimologia cuvântului ,, furtuna în desert” sau ,, explozie de idei „ braistormingul aplica ,,filozofia marelui DA”, declansând o stare de efervescenta creatoare,de intensa activitate imaginativa si cu puternic aflux de idei.

Page 33: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Braistorming pentru fiecare literaBraistorming pentru fiecare literaFiecare elev spune un cuvânt pe

tema ,,planta” care sa contina prima litera. Cuvintele sunt notate într-un ciorchine.,,p”- pom, apa, pamânt, papadie, tulpina;,,l”- ploaie, lalea, floare, albastra, salcie;

Braistorming pentru definirea cuvintelorBraistorming pentru definirea cuvintelorPentru cuvântul ,,floare”

Miroase frumos. Creste în vârful tulpinii. Din ea ies semintele. E sora a soarelui.

Page 34: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Aş prefera să ajung Aş prefera să ajung direct la amurg ...direct la amurg ...

Page 35: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

PredictiaPredictia Este o metoda care se poate aplica în

mai multe variante. De exemplu , se poate cere elevilor sa creeze un tablou al zilei facându-se legatura cu finalul dat.

Tot o varianta a predictiei pe baza de termeni dati se poate folosi la toate clasele pentru alcatuirea unor compuneri imaginative.

Ex. pomi, măr, păr, căzu, ceartă, mănâncă, vânt.

Dimineata Miezul zilei AmurgEu cred c-a obosit padureaCa ziua- ntreaga a tot cântatSi tace-acum gândind aiurea Sub dealuri amurg este zareaSe- ntuneca prin vai carareaSi-i umbra peste sat !

Page 36: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Oare e bine ca doamna Oare e bine ca doamna să ştie ce gândesc eu?să ştie ce gândesc eu?

Merită să încerc...Merită să încerc...

Page 37: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Eseul de zece minute.Eseul de zece minute. Se poate folosi la cls. a III a si a IV a.

Se foloseste în reflectie si se cere elevilor să dezvolte ideile cu toata sinceritatea .

Ex. ,, Norii au acoperit cerul. Se stârneste vănt. Ploaia cade. Stropii lovesc în geam. Privesc pe fereastra. Pasarile au disparut. O lume pustie.

Ex. ,, Sunt în clasa. Sunt atent. Deodata îmi îndrept privirea spre fereastra. Cad! Uite-i cum vin! Cad! Ninge! Astept pauza să strig de bucurie:

Ningeee ! Dar acum nu mai sunt atent.”

Page 38: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 39: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 40: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Ce ţi-e şi cu poveştile Ce ţi-e şi cu poveştile astea!astea!

Una, două, ajungi la Una, două, ajungi la proces ... literar.proces ... literar.

Page 41: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Procesul literar.Procesul literar.Procesele literare se pot desfasura în mai multe moduri:

ca spectacol dupa un scenariu existent , cu recuzita necesara unor dramatizari

ca dezbatere în clasa , încercându-se acuzarea unui personaj Într-o prima faza se porneste de la ,, intentarea „ de

procese literare personajelor negative din basme cunoscute : vulpea din ,,Ursul pacalit de vulpe”, fata babei din ,,Fata babei si fata mosului” boierul din ,,Punguta cu doi bani” , mama vitrega din basmele ,,Alba ca Zapada si cei sapte pitici” sau ,, Cenusareasa”.

Dupa exersarea rolurilor de aparatori – inculpati din aceste basme se poate ajunge la acuzarea sau apararea unor personaje din schite , nuvele, povestiri.Ex. Imaginati-va cazul Lizucai din ,,Dumbrava minunata” de Mihail Sadoveanu.

Ce probe ati putea aduce spre acuzarea mamei sale vitrege si ce martori ? Acuzarea si apararea matusii Marioara din fragmentul ,,La cirese” de Ion Creanga sau acuzarea si apararea lui Nica din ,,Pupaza din tei”.

Page 42: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Dacă aş avea o nuieluşă fermecată, Dacă aş avea o nuieluşă fermecată, ar fi mult mai uşor...ar fi mult mai uşor...

Page 43: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

1.1.Raspunsul la întrebareRaspunsul la întrebare Copiii au primit biletele pe care era

scrisa o intrebare si un cuvânt care trebuia obligatoriu integrat în raspuns. Prin acest joc elevii se obisnuiesc sa formuleze corect raspunsul la o întrebare .Ex. Unde ati fost in vacanta?- cosmonauti

În vacanta am fost la bunici si am citit o carte despre cosmonauti. Unde locuieste Mos Craciun ? – jucarii

Mos Craciun locuieste în Laponia si are o casa plina de jucarii.

Page 44: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

2. Ce s- ar întâmpla daca...?2. Ce s- ar întâmpla daca...? Jocul solicita foarte mult imaginatia

copiilor prin prezentarea unor evenimente narative cu ipoteze fantastice. Ex. Ce s-ar întâmpla daca Buzau ar deveni un oras plutitor ? Oamenilor le-ar creste aripi si ar zbura ? Liftul ar urca pâna la luna? Un elefant ti-ar cere ceva ?

Page 45: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

3. De la cuvânt la povestire3. De la cuvânt la povestire Pornind de la un singur cuvânt am

compus o scurta povestire . Am dat copiilor cuvântul ,, padure” . Mai întâi am cautat cuvinte legate de acesta si care pot intra în poveste : ,, padurar , copaci, poiana, ursul, vulpea, iepurasul, plimbare , izvor, etc. Povestea poate fi expusa oral sau în scris, individual sau pe grupe.

Page 46: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

4. Sa povestim despre noi Presupune actualizarea continutului

unor povesti cu actiuni ale copiilor din zilele noastre.De exemplu ,, Fata babei si fata mosului”, copiii vorbescdespre participarea la îngrijirea clasei , curatenia în apartament; ,,Vizita” – comportarea acasa, respectul fata de parinti,etc.

Variante ale acestui joc pot fi : ,,Modificarea finalului povestii „ , ,,Inventarea unor episoade noi în poveste”, ,, Inventarea unor personaje”, etc.

Page 47: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Mai multe capete la Mai multe capete la un loc sunt mai bune un loc sunt mai bune

decât unul singurdecât unul singur

Page 48: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 49: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

5. Matricea conceptuala

Folosita în activitatea pe grupe dezvolta creativitatea elevilor si-i pune în situatia de a-si folosi cunostintele anterioare.Un alt titlu pentru lectura citita Cvintet pornind de la numele personajului principal

Un desen reprezentativ pentru continutul textului Învatatura desprinsa din text

Page 50: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

6. Cvintetul6. Cvintetul Este o metoda care place copiilor si-i pune în

situatia de a crea folosindu-se de cunostintele anterioare.

Ex. Buratino CaprioaraNeascultator, încrezator, Blânda,

iubitoare,Mergând, ascultând, crezând, Sarind , fugind , cazând,

A fost pacalit de A salvat puiul ei Vulpe. Murind.

Page 51: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Suntem mici scriitori în devenireSuntem mici scriitori în devenire

Page 52: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 53: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

7. 7. O alta modalitate de a le stimula O alta modalitate de a le stimula creativitatea este punerea în versuri a textelor în proza ,bineînteles la vârsta lor beneficiind si de ajutorul învatatorului.

Doi prieteniDoi prieteni

Doi prieteni, nu dau nume, Se plimbau printr-o padure,Când dintr-un desis ascuns Le iesi în cale-un urs.

Unul o lua la fuga Far-a se uita în urma,Lasând prietenul bunPrada ursului nebun.

Celalalt s-a trântit josPrefacându-se ca-i mort ,Scapând astfel cu rabdare Din nastrujnica-ntâmplare.

Când cei doi s-au întalnitL-a-ntrebat ce i-a soptitUrsul când l-a mirositSi apoi l-a parasit.

Prietenul lui i-a raspuns:-Doar doua vorbe el mi-a spus,,, Sa fii prieten nu e greu ,Dar daca esti, sa fii mereu!”

PuiulPuiul

Puiul mamii,pui, pui pui,Are mama sapte pui:Frumosi si ascultatori,Si cu puful galbior.

Spune-mi puiule cel mare De ce nu îmi ascultare,Eu te chem sa vii la mineTu ajungi în mâini straine ?

Când va chem , veniti la mine,Eu va invat pe toti de bine;Va dau lectia de zborSi va apar de vânator.

Dar tu puiule cel mareN-ai vrut sa dai ascultare,Vânatorul într-o clipa Te-a împuscat în aripa.

Cu fratii tai am plecat Si tu ranit ai ramasLa marginea lastaruluiLasat în grija Domnului.

Page 54: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Eminescu ne-a inspirat mereuEminescu ne-a inspirat mereu

Page 55: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Biblioteca – un prieten care nu te trădează niciodatăBiblioteca – un prieten care nu te trădează niciodată

Page 56: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Nici ca actori nu ne stNici ca actori nu ne stă răuă rău

Page 57: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 58: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 59: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 60: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 61: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 62: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R

Dacă nu ne-aţi crezut, ar fi cazul!Dacă nu ne-aţi crezut, ar fi cazul!Iată dovezile!Iată dovezile!

Suntem buni, nu?Suntem buni, nu?

Page 63: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 64: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 65: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 66: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 67: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 68: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 69: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 70: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 71: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 72: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 73: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 74: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 75: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 76: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 77: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 78: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 79: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 80: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R
Page 81: S T I M U L A R E A  C R E A T I V I TĂŢ I I  E L E V I L O R