s t e n o g r a m a - senat · roma la 4 noiembrie 1950, ... (intervenţie neinteligibilă din...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 24 noiembrie 2014

S U M A R

1. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor

art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2014 privind

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru

aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care

se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din

Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în

agricultură – procedură de urgenţă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2014 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011

privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul

Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de

seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene – procedură de urgenţă;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2014 privind

abrogarea alin. (9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013

pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală – procedură de urgenţă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2014 pentru

modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005

privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi

dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care

beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene –

procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea art. 184 alin. (6) şi (11) din Legea nr. 95/2006 privind

reforma în domeniul sănătăţii;

- Lege pentru completarea art. 50 din Legea apelor nr. 107/1996.

4

2. Moment de reculegere în memoria victimelor accidentului aviatic de la Sibiu. 5

3. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 5

4. Informare privind conducerea Grupului parlamentar al PNL. 6

- 2 -

5. Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a comisiilor permanente ale Senatului. 6

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de hotărâre privind bugetul Senatului României pe

anul 2015.

7

7. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea următoarelor iniţiative

legislative:

- Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reforma

sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar) dintre

România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la

Bucureşti la 17 iunie; (b614/2014)

- Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Cabinetul de Miniştri

al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev la 2 octombrie 2014;

(b615/2014)

- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 262 alin. (3) din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011; (b603/2014)

- Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 41 din Legea nr. 102/2014

privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare. (b504/2014)

Respingerea dezbaterii în procedură de urgenţă a Propunerii legislative pentru

modificarea art. 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. (b604/2014)

11

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea Protocolului nr. 15 la

Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la

Roma la 4 noiembrie 1950, încheiat la Strasbourg la 24 iunie 2013 şi semnat de România

la 24 iunie 2013. (L499/2014)

14

9. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului privind

protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării provenite din surse şi

activităţi de pe uscat, semnat la Sofia la 17 aprilie 2009. (L500/2014)

15

10. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru înfiinţarea Muzeului Istoriei

Totalitarismului. (L267/2014)

17

11. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g)

din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L273/2014)

21

12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 257 lit. i) din

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L301/2014)

22

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii

nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind

23-25;

27-28;

- 3 -

Codul penal, respectiv a dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 51/1995 privind profesia de

avocat. (L270/2014)

31

14. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind achiziţionarea de la persoanele

fizice a deşeurilor metalice feroase şi neferoase care provin din secto rul de îmbunătăţiri

funciare. (L272/2014)

25

15. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea art. 55 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

(L266/2014)

28-31;

32-39

16. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 4 din Legea nr. 61/1993 privind

alocaţia de stat pentru copii. (L284/2014)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

39

17. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 70 din 31 august 2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada

sezonului rece. (L295/2014)

40

18. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 42/2014 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a

programului de transport, în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de

persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov. (L488/2014)

41

19. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Gabriela Firea, Vasilica-Steliana Miron, Octavian Motoc, Alexandru Cordoş, Liviu-Marian

Pop, Alexandru Pereş, Viorel Grigoraş.

47

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 24 noiembrie 2014

Şedinţa a început la ora 16.20.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu,

vicepreşedinte al Senatului, înlocuit de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului,

asistaţi de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Deschid lucrările şedinţei plenului Senatului din data de 24 noiembrie.

Invit la pupitru pe domnii senatori secretari, care mă asistă la această şedinţă la care am fost

delegat de preşedintele Senatului, domnii senatori Pereş şi Rotaru.

Vă rog să luaţi loc în bancă, doamnelor şi domnilor senatori.

Până putem să începem să intrăm în ordinea de zi, doresc să vă prezint nota pentru exercitarea

de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în

vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele

legi…(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Dumitru-Dian Popescu.)

Numai să termin asta şi vă dau cuvântul.

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2014 privind modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi

directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi

pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în

agricultură – procedură de urgenţă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional

şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de

emisii de gaze cu efect de seră, atribuite României la nivelul Uniunii Europene – procedură de urgenţă;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2014 privind abrogarea

alin. (9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului

naţional de dezvoltare locală – procedură de urgenţă;

- 5 -

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2014 pentru modificarea şi

completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea,

alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare

a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea

Uniunii Europene – procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea art. 184 alin. (6) şi (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii, precum şi

- Lege pentru completarea art. 50 din Legea apelor nr. 107/1996.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi de 2 zile

pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii (astăzi, 24 noiembrie 2014).

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului astăzi, 24 noiembrie 2014.

Mulţumesc.

*

Domnule senator…

Domnul Dumitru-Dian Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, rog colegii din

Senatul României să ţinem un moment de reculegere pentru cei căzuţi la datorie în elicopterul de la

Sibiu. (Se păstrează un moment de reculegere.)


Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor senatori.

Domnul Dumitru-Dian Popescu:

Vă mulţumesc.

Să ne rămână în memorie!


Dumnezeu să-i odihnească!

*

Doamnelor şi domnilor,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, cum v-am amintit.

Din 168 de senatori şi-au înregistrat prezenţa un număr de 130, cvorumul legal de lucru fiind

îndeplinit, minimum 85.

Împreună cu domnii secretari Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, am fost desemnat de preşedinte să

conduc această şedinţă.

- 6 -

Programul de lucru pentru astăzi este: de la ora 9.00 la ora 11.00 – activităţi în comisii

parlamentare; la ora 14.00 – şedinţa Biroului permanent; la ora 15.00 – lucrări în grupurile

parlamentare; de la ora 16.00 la ora 18.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbateri; de la ora 18.00 la ora

19.30 – întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Sunt comentarii în legătură cu programul?

Dacă nu sunt comentarii în legătură cu programul, vă supun votului...

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cu 109 voturi pentru, un singur vot împotrivă şi nicio abţinere, a fost aprobat programul de lucru.

Ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi a fost distribuită.

Sunt comentarii din partea doamnelor şi domnilor senatori? Dacă nu sunt, deschid votul şi

supun la vot ordinea de zi.

Doamnelor şi domnilor, vă rog să vă exprimaţi votul în legătură cu ordinea de zi pentru astăzi.

Cu 111 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi pentru astăzi a fost

aprobată.

*

Domnul senator Haşotti doreşte să facă un anunţ înaintea începerii şedinţei.

Microfonul central.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule Sârbu, ce faceţi, vă pregătiţi să… (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului

senator Ilie Sârbu.)


Vă rog să nu comentaţi cu sala.

Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.


Stimaţi colegi,

Doresc să vă anunţ că noul vicelider al Grupului parlamentar al PNL este domnul senator

Tudor Barbu.

*


Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.)

Domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, microfonul central.

Domnul Ilie Sârbu:

Sincer, vă spun că am avut emoţii, dar mi-au trecut. Dacă a rămas domnul Haşotti lider, au

trecut emoţiile.

- 7 -

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să fac două anunţuri de modificări la comisii în cadrul grupului: la Comisia pentru cultură

şi media, înlocuirea domnului senator Vasiliev Marian cu domnul senator Rogojan Mihai-Ciprian; la

Comisia juridică, înlocuirea domnului senator Şerban Nicolae cu domnul senator Mihai Neagu.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Plenul Senatului a luat notă de modificările făcute.

Doamnelor şi domnilor, intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Note… (Discuţii la prezidiu.)

Supun la vot.


Aţi auzit modificările propuse de către liderul Grupului parlamentar al PSD în interiorul

Grupului parlamentar al PSD.

Doamnelor şi domnilor, comentarii nu sunt.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 107 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere, a fost aprobată solicitarea Grupului

parlamentar al PSD.

*

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul I, note, rapoarte, informări, proiecte de hotărâre şi alte acte prevăzute de lege.

Punctul 1, Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2015.


Îl invit la microfonul central pe domnul senator Moga, domnul chestor, vă rog, pentru a

prezenta Proiectul de hotărâre cu privire la bugetul Senatului pe anul 2015.

Domnul Nicolae Moga:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Stimaţi colegi,

Informare privind Proiectul de buget al Senatului pe 2015.

Potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) din Constituţia României, republicată, resursele financiare

ale Camerei sunt prevăzute în bugetele aprobate de către acestea.

- 8 -

1. Proiectul de buget propus de Senatul României pentru anul 2015, finanţat din resurse de la

bugetul de stat, este în sumă de 109 467 de mii de lei, din care:

- Cheltuieli curente 102 667 de mii de lei;

- Cheltuieli de capital 6 800 de mii de lei.

La fundamentarea bugetului propus de Senatul României pentru anul 2015 s-au avut în vedere

următoarele:

- La Titlul „Cheltuieli de personal” asigurarea creditelor necesare pentru plata indemnizaţiilor

senatorilor, a salariilor personalului angajat în aparatul Senatului şi a contribuţiilor aferente acestora către

bugetul general consolidat, a sumei forfetare cuvenite senatorilor calculată la nivelul indemnizaţiei şi a

diurnelor de deplasare a senatorilor în ţară şi în străinătate.

Fondul de salarii a fost fundamentat potrivit prevederilor Legii nr. 284/2010, Lege-cadru

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi a prevederilor Ordonanţei

Guvernului nr. 103/2013 privind neplata orelor suplimentare şi neacordarea premiilor de vacanţă la

nivelul personalului remunerat în prezent.

Plata celorlalte drepturi de personal ale senatorilor, respectiv suma forfetară şi diurnele de

deplasare în ţară, au fost calculate potrivit prevederilor Legii nr. 96/2006, completată şi modificată prin

Legea nr. 219/2013.

La Titlul „Bunuri şi servicii”, creditele asigură, în principal:

- cheltuieli privind consumul de utilităţi aferente părţii din imobilul Parlamentului aflată în

administrarea Senatului României, referitor la poştă, telefon, achiziţie de carburanţi;

- cheltuieli cu reparaţii curente la partea din imobilul Palatului Parlamentului aflat în

administraţia Senatului;

- achiziţia de carburanţi, bunuri strict necesare desfăşurării activităţii;

- reparaţii curente la autoturismele aflate în dotarea parcului auto central al Senatului şi altele;

- cheltuieli cu deplasările în străinătate, în ţară ale senatorilor;

- cheltuieli de cazare (suma forfetară cuvenită senatorilor care nu au domiciliul în municipiul

Bucureşti a fost fundamentată la nivel de 4 000 de lei pe lună/senator), transport şi suma forfetară

cuvenită senatorilor care nu beneficiază de autoturism pentru desfăşurarea activităţilor legate de

exercitarea mandatului (suma respectivă a fost fundamentată la nivel de 1 000 de lei pe lună/senator).

Nivelul sumelor forfetare în anul 2015 este similar cu cel din anul 2014;

- cheltuieli de protocol şi reprezentare, în principal, cheltuieli cu delegaţiile străine sosite la

Senat şi cheltuieli cu primele de asigurare pentru autoturismele aflate în dotare din parcul auto al

Senatului.

- 9 -

La Titlul „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, creditele asigură funcţionarea

Institutului „Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, ordonator terţiar de credite aflate în subordinea

Senatului României.

La Titlul „Alte transferuri, contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale”, creditele sunt

necesare pentru plata de către Senatul României a cotizaţiei la Asociaţia Secretarilor Generali de

Parlamente.

La Titlul „Cheltuieli de capital”, creditele sunt necesare, în principal, pentru efectuarea de

lucrări de intervenţii asimilate investiţiilor la partea de imobil a Palatului Parlamentului aflată în

administrarea Senatului şi pentru achiziţia unor bunuri de natura mijloacelor fixe.

2. Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1014 din 6 octombrie 2010 privind

aprobarea înfiinţării pe lângă Senatul României a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, a fost

fundamentat Proiectul de buget pentru anul 2015, cu sume alocate pentru activităţile finanţate integral din

venituri proprii, care cuprinde la venituri suma de 300 de mii de lei şi la cheltuieli suma de 500 de mii de lei.

Faţă de cele prezentate, propun spre aprobarea plenului Senatului Hotărârea privind bugetul

Senatului României pe anul 2015.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, domnule chestor Moga.

Doamnelor şi domnilor, sunt observaţii, intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile gene…

Doamna senator Cristiana Anghel are cuvântul, microfonul 2.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Tot anul acesta Senatul a mers pe avarie.

În 2015 facem acelaşi lucru? E foarte bine. Mărim bugetul DNA, mărim bugetul ANI, îl

dublăm, îl triplăm, şi ne mirăm, după aceea, de ce se întâmplă ce se întâmplă.

Domnilor, cei care faceţi parte din Biroul permanent, mergeţi cu maşinile cu care merge orice

senator? Le-aţi văzut cum sunt de ruginite? (Discuţii la prezidiu.)

Aţi văzut cu nu avem coli? Dacă vrem programul întreg, nu sunt coli. Trebuie să aducem de

acasă. Cum e posibil aşa ceva?

Şi Legea aceea a salarizării unice când o punem în aplicare?

Nu sunt de acord cu aşa ceva.


Doamnelor şi domnilor, mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale din partea doamnelor şi

domnilor senatori, ale grupurilor parlamentare?

Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale şi trecem la votul hotărârii.

- 10 -

Daţi-mi voie, în conformitate cu procedura, să citesc hotărârea.

HOTĂRÂRE

privind bugetul Senatului pe anul 2015

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) şi ale art. 67 din Constituţia României, republicată,

precum şi ale art. 36 lit. 1) şi ale art. 204 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu

modificările şi completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1.- (1). Bugetul Senatului României pe anul 2015, finanţat din resurse de la bugetul de stat,

se stabileşte la suma de 109 467 de mii de lei,

din care:

a) Cheltuieli curente 102 667 mii lei,

din care:

- cheltuieli de personal 80 107 mii lei,

- bunuri şi servicii 21 500 mii de lei,

- transferuri între unităţi

ale administraţiei publice 1 050 mii de lei,

- alte transferuri 10 mii de lei.

b) Cheltuieli de capital 6 800 mii de lei.

(2). Detalierea bugetului pe anul 2015, pe structura clasificaţiei bugetului de stat, se prezintă în

anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1). Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţi finanţate integral din veniturile

proprii, desfăşurate pe lângă Senatul României cuprinde, la venituri, suma de 300 de mii de lei, iar la

cheltuieli suma de 550 mii de lei.

(2) – Veniturile realizate de Senatul României vor fi reţinute integral de către acesta pentru

acoperirea unor cheltuieli curente şi de capital aferente activităţilor finanţate din venituri proprii,

organizate cu aprobarea Biroului permanent. Eventualele disponibilităţi înregistrate la sfârşitul anului

se vor raporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceleaşi destinaţii. Biroul permanent al Senatului

poate aproba utilizarea încasărilor şi pentru alte destinaţii în condiţiile legii.

(3) Numărul de personal salarizat din venituri proprii se aprobă de Biroul permanent al

Senatului, în funcţie de necesităţi şi de veniturile realizate.

(4) Cheltuielile prevăzute în bugetul activităţilor finanţate din venituri proprii pot fi depăşite

numai în cazul obţinerii unor venituri suplimentare.

(5) Detalierea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru activităţi finanţate integral din venituri

proprii ale Senatului României pe anul 2015, pe structura clasificaţiei bugetului de stat, se prezintă în

anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

- 11 -

Art. 3. - Bugetul Senatului, adoptat prin prezenta hotărâre, va fi transmis Ministerului

Finanţelor Publice şi inclus în proiectul bugetului de stat pe 2015.

Doamnelor şi domnilor, conform procedurii, supun la vot art. 1.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi votul.

Mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)

98 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Vă mulţumesc.

Art. 2. Observaţii? Nu sunt.

Supun la vot.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi.

99 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Adoptat.

Art. 3. Observaţii? Nu sunt.

Supun la vot. Vă rog. Deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

104 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Art. 3 a fost adoptat.

Supun la vot hotărârea, împreună cu anexele 1 şi 2, parte integrantă din hotărâre.


Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi.

105 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Hotărârea cu privire la proiectul de buget pe

anul 2015 şi cele două anexe au fost adoptate.

*

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi

adoptarea unor iniţiative legislative.

Se supune aprobării plenului Senatului conform prevederilor art. 107 din Regulamentul

Senatului, dezbaterea şi adoptarea, în procedură de urgenţă, aprobată de Biroul permanent din 24

noiembrie, a următoarelor iniţiative legislative:

1. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reforma

sectorului sanitar – îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar) dintre România şi Banca

Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2014. Adoptat de

Camera Deputaţilor.

Guvernul României susţine? Vă rog, domnul... microfonul 10, domnul secretar de stat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru

Relaţia cu Parlamentul:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori,

Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională...

- 12 -


Susţineţi, da? Nu..., e suficient să spuneţi că susţineţi.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Este nevoie ca pârghie de susţinere a reformei în domeniul sanitar în sensul îmbunătăţirii

calităţii şi eficienţei sistemului.


Vă mulţumesc.


Nu mai sunt intervenţii.

Deschid votul. Vă rog. Supun la vot. Cine este... vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să vă

exprimaţi prin vot.

107 voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri. A fost aprobată procedura de urgenţă.

2. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Cabinetul de Miniştri al

Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev la 2 octombrie 2014. Adoptat de Camera

Deputaţilor.

Guvernul României, microfonul 8, domnul secretar de stat Podgorean. Susţine Guvernul?


Intrarea cât mai urgentă în vigoare a prezentului acord va constitui pentru România o reflectare

a atitudinii deschise şi obiective în relaţiile bilaterale cu Ucraina, evident şi un motiv de satisfacţie

pentru Uniunea Europeană.


Mulţumesc.


Observaţii? Nu sunt. Supun la vot.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

101 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o singură abţinere, procedura de urgenţă a fost aprobată.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 262 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale

nr. 1/2011. Adoptat de Camera Deputaţilor.

Iniţiator doamna Anghel Cristiana Irina, senator PC. Susţine urgenţa?


Susţinem.


Mulţumesc doamnă.

- 13 -

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot în legătură cu solicitarea

de procedură de urgenţă.

Vă rog să votaţi.

98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri. Procedura de urgenţă a fost aprobată.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Adoptată de Camera Deputaţilor.

Iniţiator Cernea Remus-Florinel, deputat independent.

Domnul... Microfonul 5. Susţineţi?

Domnul Remus-Florinel Cernea – deputat:

Da, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că, recent, Curtea Constituţională a luat o decizie în acord cu propunerea

legislativă de faţă. Aşadar, cred că este important să existe o decizie a Senatului bazată pe principii,

bazată pe valori...


Domnule deputat, aici susţineţi procedura de urgenţă. Decizia o s-o vedem.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Da. Vă rog să votaţi pentru procedura de urgenţă, pentru a fi în acord şi cu decizia Curţii

Constituţionale luată recent.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, vă rog, deschid votul.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

14 voturi pentru, 77 de voturi împotrivă şi 17 abţineri. Propunerea de a fi adoptat acest proiect

de lege în procedură de urgenţă a fost respinsă.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 62 lit. a ) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Iniţiatori mai mulţi domni şi doamne senator.

Cine susţine? Susţine cineva urgenţa? Dacă nu se susţine urgenţa, nu se susţine din partea

iniţiatorilor, nu se aprobă.

Mergem mai departe.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei din Legea nr. 295/2004 privind regimul

armelor şi al muniţiilor.

Dintre iniţiatori, susţine cineva procedura de urgenţă?

Dacă nu o susţine, nu se susţine, nu se aprobă.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 41 din Legea nr. 102/2014 privind

cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare.

- 14 -

Iniţiatori un număr de senatori şi alţi parlamentari. Domnul senator Fifor, microfonul 3, vă rog.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Susţinem procedura de urgenţă.



Pe cale de consecinţă, supun la vot procedura de urgenţă. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Am

deschis votul. Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o singură abţinere, procedura de urgenţă pentru

propunerea legislativă a fost aprobată.

8. Propunerea legislativă privind reglementarea meseriei de asistent-supraveghetor în ciclul

preşcolar de învăţământ.

Iniţiatori mai mulţi senatori şi deputaţi. Susţine cineva procedura de urgenţă pentru propunerea

legislativă? Din partea iniţiatorilor. Nu o susţine nimeni. Nu se susţine, nu se aprobă.


Am încheiat acest punct al ordinii de zi.

Trecem la punctul următor.

*

Suntem la aprobarea procedurii de urgenţă... trecem la proiecte de... iniţiative legislative.

Punctul II – iniţiative legislative.

La punctul 1 este Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului nr. 15 la Convenţia pentru

apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950,

încheiat la Strasbourg la 24 iunie 2013 şi semnat de România la 24 iunie 2013.

Adoptat de Camera Deputaţilor.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru drepturile omului, care are raport de admitere.

Legea este ordinară.

Iniţiator este Ministerul Afacerilor Externe. Participă domnul secretar de stat Podgorean.

Domnule Podgorean, microfonul 8, vă rog să prezentaţi proiectul de lege.

Domnul Radu Podgorean – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:



Vă rugăm să adoptaţi prezentul Proiect de lege privind ratificarea Protocolului nr. 15 la

Convenţie. Protocolul vizează includerea în preambulul convenţiei a unei referiri la principiul

subsidiarităţii şi a marjei de apreciere, modificarea condiţiilor de vârstă pentru judecătorii Curţii,

modificarea condiţiilor pentru desesizarea Camerei în favoarea Marii Camere, prin eliminarea

posibilităţii părţilor de a se opune desesizării, reducerea la 4 luni a termenului de sesizare a Curţii şi

modificarea criteriului de admisibilitate privind prejudiciul minim.

- 15 -

Vă mulţumesc.


Dau cuvântul doamnei preşedinte Biró, microfonul 7, din Comisia pentru drepturile omului. Vă

rog să prezentaţi raportul, doamna senator.

Doamna Biró Rozalia-Ibolya:


Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, prin adresa L/499 din 9 septembrie, a fost

sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii şi elaborării raportului asupra

Proiectului de lege privind ratificarea Protocolului nr. 15 la Convenţia pentru apărarea drepturilor

omului şi a libertăţilor fundamentale. Iniţiator, Guvernul României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia pentru politică externă a

avizat favorabil proiectul de lege, şi membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au

dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 29 septembrie şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să

adopte un raport de admitere, fără amendamente, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut de Senat în calitate de Cameră decizională.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.


Dacă îmi permiteţi, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenţii din partea doamnelor şi

domnilor senatori pe marginea proiectului de lege? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale şi trecem

la procedura de vot.

Legea are caracter ordinar. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor şi face parte

din ... şi Senatul este Cameră decizională.

Supun votului raportul şi proiectul de lege, fiind vorba de un raport de admitere.

Vă rog, doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, au fost adoptate raportul şi

proiectul de lege.

*

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 2. Proiectul de lege pentru ratificarea

Protocolului privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării provenite din surse şi

activităţi de pe uscat, semnat la Sofia la 17 aprilie 2009. Adoptat de Camera Deputaţilor.

- 16 -

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru mediu. Are un rapor t de admitere. Caracterul legii

este ordinar. Iniţiatori sunt: Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Mediului.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Pásztor Sándor de la Departamentul pentru Ape, Păduri

şi Piscicultură (DAPP). Microfonul 8, aveţi cuvântul. Nu, microfonul 9. Are cuvântul domnul secretar

de stat Pásztor.

Domnul Pásztor Sándor – secretar de stat pentru ape în cadrul Departamentului pentru

Ape, Păduri şi Piscicultură:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sărut mâna! Bună ziua!

Guvernul susţine în forma prezentată la comisii iniţiativa legislativă.


Dumneavoastră sunteţi nu scurt, laconic.

Doamnelor şi domnilor, având în vedere cele prezentate, am să invit pe domnul preşedinte al

Comisiei pentru mediu, Popa, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Popa:

În şedinţa din 29 septembrie membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor

prezenţi, să adopte raport de admitere. Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere şi adoptare,

plenului Senatului raportul de admitere şi proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi

urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României, revizuită.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 88 alin. (8) pct. 2) din

Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.


Mulţumesc.


Dacă sunt intervenţii. Deschid dezbaterile generale. Doamnele şi domnii senatori doresc să

intervină pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu sunt intervenţii, trecem la procedura de vot.


Este vorba despre un proiect de lege care are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională şi vă

supun la vot raportul şi proiectul de lege.

Vă rog. Deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul şi proiectul de lege au fost

adoptate.

Legea merge la promulgare.

- 17 -

*

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Istoriei

Totalitarismului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură şi media. Raportul este de respingere,

legea are caracter ordinar. Iniţiator este un domn deputat. Părţi vizate: Ministerul Finanţelor Publice şi

Ministerul Culturii.

Punctul de vedere este favorabil, cu amendamente. Dau cuvântul domnului secretar de stat

Oprean din Ministerul Culturii, microfonul 8. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandru Oprean – secretar de stat în Ministerul Culturii:


Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul României a susţinut şi susţine în continuare o astfel

de iniţiativă legislativă, deşi pe parcursul procedural legislativ a făcut o serie de observaţii şi propuneri

de fond şi formă care, din nefericire, nu au fost însuşite de iniţiator.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, îl invit pe domnul senator Georgică Severin, preşedintele comisiei, să

prezinte raportul comisiei. Microfonul 6.

Domnul Georgică Severin:

Stimaţi colegi, acest raport, chiar dacă este negativ, nu exprimă altceva decât dorinţa comisiei – şi

cred că a întregului Senat – de a avea un asemenea muzeu, dar, simplu, în condiţiile respectării legii.

Pornind de la faptul că iniţiatorul ne-a indus în eroare, după cum ne-a arătat şi Ministerul Culturii, iar

Fortul 13 nu este în posesia Ministerului Culturii, ci este la Ministerul Justiţiei şi deci problemele de

proprietate nu sunt rezolvate, ne-am lovit, practic, de aceeaşi situaţie pe care am avut-o, dacă vă

amintiţi, când am mai avut o propunere de creare a Muzeului Brâncuşi la Târgu Jiu. Este vorba, pur şi

simplu de o prevedere legală care spune că muzeele se creează prin hotărâre de ministru cu avizul

comisiei de creare a muzeelor.

Nu exista un asemenea aviz, iar crearea unui muzeu prin lege ne poate pune într-o situaţie cel

puţin jenantă, dacă respectiva comisie nu şi-ar fi dat avizul. În consecinţă, toţi membrii comisiei, care

au participat, sprijinim ideea. Am discutat cu iniţiatorul că, sub altă formă, va avea total sprijinul

nostru, dar raportul a fost de respingere, pentru că nu se îndeplineau condiţiile legale.

Vă mulţumesc.



- 18 -

Domnul senator Vosganian, microfonul 2. Am deschis dezbaterile generale.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi, am făcut şi eu parte din plenul Comisiei pentru cultură când am discutat aceste

lucruri. Vă mărturisesc însă că sentimentul de a vota împotriva unui muzeu de acest tip ar fi foarte

stânjenitor. Eu vă propun o formulă în care să dăm aviz acestui proiect, dar să atragem atenţia

Guvernului ca, până la dezbaterea în Camera cealaltă, să se reglementeze aceste chestiuni. Adică să

existe un aviz din partea comisiei de specialitate şi să regleze problema patrimoniului. Ce se poate prin

hotărâre de Guvern se poate şi prin lege. De aceea, argumentul că nu se poate fonda prin lege nu

rezistă, dar celelalte două sunt consistente.

Eu vă propun să dăm un aviz favorabil cu această recomandare Guvernului : să regleze celelalte

chestiuni până când se dezbate şi la comisia cealaltă.

Mulţumesc.

Este punctul de vedere al grupului parlamentar.


Mulţumesc.

Domnul senator Popa, microfonul 2.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Constat că sunt oameni care, în România, în 2014, consideră că nu a existat nici Holocaust, nici

totalitarism. (Vociferări, rumoare în sală.)


Reveniţi la subiect, domnule senator.


Revenim. La totalitarism, Că ăsta este subiectul.


Holocaustul reprezintă mai mult decât atât. Vă rog frumos.


Bine. V-a deranjat pentru că, mă rog, aveţi o problemă, dar asta este o chestiune care ar fi

trebuit discutată şi în Senat mai serios decât modalitatea aceasta de a băga lucrurile sub preş.

Totalitarismul în România nu are un muzeu, deşi o perioadă dificilă a României a fost sub un

asemenea regim totalitarist. Sigur că mă şochează formula aceasta: suntem de acord, lucrurile se pot

înfiinţa cu semnătura… un ordin de ministru, cu semnătura unui ministru. Şi totuşi nu s-a înfiinţat.

Ajungem noi, la Senat, să ne temem, cum spune domnul preşedinte al comisiei, de o eventuală

neaprobare a unei comisii de înfiinţare a muzeelor. Nu vă supăraţi. Chestiunea este mult mai serioasă,

mult mai complicată. Lucrurile proprietăţii, aşa cum au fost, nenumărate legi – nenumărate legi! – prin

- 19 -

care dumneavoastră aţi încercat şi aţi transferat proprietăţi dintr-o parte în alta… îmi amintesc acum de

tentativa cu Consiliul judeţean Brăila, se putea – chit că este la justiţie, chit că este în altă parte – rezolva

problema proprietăţii, dacă – dacă! – era voinţă politică. Nu este această voinţă politică şi aţi găsit de

cuviinţă să respingeţi în formula arhicunoscută un asemenea proiect legislativ.

Dacă aţi fi de bună-credinţă, nu ne-aţi duce, cum se zice, cu zăhărelul şi l-aţi fi înfiinţat de un

an de zile. Chiar de doi.


Sau din 2008, 2009, când erau alţii la guvernare.

Aveţi, domnule senator, cuvântul, în nume propriu.

(Replică neinteligibilă din sală a domnului senator Nicolae-Vlad Popa.)

Haideţi, vă rog, domnule senator, că eu nu v-am întrerupt pe dumneavoastră când aţi deviat de

la subiect. (Discuţii în sală.)

Vă rog. Mă rog, puţină decenţă faţă de ordinea de zi.

Domnul Georgică Severin:

Precizarea pe care am făcut-o s-a bazat pe discuţiile noastre din comisie, unde domnul

Vosganian a fost de acord, unde vicepreşedintele Marius Paşcan a fost de acord, şi toţi am fost de

acord dintr-un simplu motiv, că esenţa antitotalitarismului este respectarea legii. Şi, dacă dorim să

respectăm legea, daţi-mi voie să vă citez. Este foarte uşor să dăm mesaje politice, ne pricepem mai

mulţi, nu numai unii.

Legea muzeelor şi colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, precizează:

„Acreditarea muzeelor şi a colecţiilor publice se aprobă, la propunerea Comisiei Naţionale a

Muzeelor şi Colecţiilor, prin ordin al Ministrului Culturii.”

Această aprobare are la bază ceea ce se numeşte valoare ştiinţifică, tot ceea ce înseamnă

organizarea unui muzeu, de la circuitul muzeistic până la căi de evacuare, valoare de patrimoniu şi

toate celelalte, şi astea nu se stabilesc prin lege, ele există sau nu. În consecinţă…

Iar mai departe: „Acordarea titulaturii de muzeu sau, după caz, de colecţie publică de

importanţă naţională”, regională, judeţeană sau locală, după caz, „se aprobă prin hotărârea Guvernului,

iniţiată de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.”

Eu ştiu că putem să creăm un precedent şi să stabilim o lege, dar, iertaţi-mă, nu cred că este cazul

să creăm muzee prin lege. Există un cadru foarte clar, iar în momentul în care apare un muzeu, el trebuie

să îndeplinească mult mai multe criterii decât cel doar de a ne oferi suportul unora să dăm mesaje, să

arătăm ce interesanţi suntem. Aici toţi am picat de acord că trebuie să respectăm le gea. Nu trebuie să

creăm un precedent prin care, cu tot respectul, fiecare din cei 580 de parlamentari să vrea să-şi facă un

muzeu, prin lege, în propriul său judeţ, colegiu, spunând că „domnilor, dacă l-aţi făcut pe ăla, haideţi

să-l facem şi pe ăsta”.

- 20 -

Iar în al doilea rând, câtă vreme nu există acel Fort transferat la Muzeul Culturii, Comisia de

acreditare a muzeelor nu poate să dea un aviz, pentru că nu ştie dacă se îndeplinesc condiţiile. Deci

dacă, dintr-o decizie de respectare a legii, ne ducem în mesaje politice, este foarte simplu. Vă rog

frumos să nu creăm un precedent aiurea, să respectăm legea şi să votăm în consecinţă. Putea să fie

muzeul pachidermelor, putea să fie muzeul copiilor, putea să fie ce muzeu doriţi.

Câtă vreme acesta sunt… este baza legală prin care se creează un muzeu, noi nu puteam să fim

altfel.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, nemaifiind alte intervenţii… A! Doamna senator Cristiana Anghel,

microfonul 3.


Eu nu sunt lămurită. Deci muzeul ar urma să aibă sediul în Fortul 13 din satul Jilava, comuna

Jilava, judeţul Ilfov, amplasat în incinta penitenciarului omonim. Deci în incinta actualului penitenciar

va trebui să fie muzeul acela?

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Este dezafectat.


Poftiţi? Şi cum va fi vizitat dacă este în incinta penitenciarului, că eu nu pot să pricep! (Discuţii,

rumoare în sală.) Facem o vizită la penitenciar şi trecem şi pe acolo? (Rumoare, discuţii în sală.)


E dezafectat?


Domnul senator Motoc, pentru că este viceliderul grupului. Microfonul central.

Domnul Octavian Motoc:


Am înţeles foarte bine ceea ce colegul nostru de la comisia de specialitate ne-a precizat în

legătură cu acest demers. În acelaşi timp, doresc să nu fie finalizat demersul în cauză printr-o renunţare

la această idee care este una extrem de benefică.

De foarte multe ori suntem tentaţi să uităm ceea ce a însemnat totalitarismul comunist pentru

această ţară. Eu l-am avut pe bunicul din partea mamei pe care nişte oameni l-au ridicat din curte în

picioarele goale, l-au dus într-o închisoare, l-au plimbat prin mai multe închisori, inclusiv prin aceasta

în care se doreşte să se facă muzeul, şi bunica a primit mai târziu un certificat de deces. Nici măcar nu

- 21 -

ştia unde a fost îngropat. Eu nu mi-am cunoscut bunicul, doar pentru faptul că cineva a spus că este

chiabur şi că are prea multe hectare de teren din munca lui cinstită.

Deci eu aş dori ca ministrul culturii să efectueze toate acele demersuri necesare, pentru ca un

astfel de proiect să nu fie abandonat. Este o datorie a noastră, ca membri ai Parlamentului, dar şi a

Guvernului acestei ţări. Îmi pare rău că celelalte dinainte nu au fost capabile să facă un asemenea

lucru, dar suntem datori faţă de cei care au avut de suferit în urma totalitarismului comunist ca acest

muzeu să existe.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi votul. Am supus raportul, de

respingere, la vot.

59 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 5 abţineri. Raportul de respingere a fost adoptat.

Legea a fost respinsă.

Domnule secretar de stat, transmiteţi- i domnului ministru Kelemen Hunor, noului ministru,

doamna Hegedüs, ceea ce aţi auzit astăzi în Parlamentul României şi dorinţa de a studia cu maximă

atenţie această propunere care este la îndemâna, cum se spune în româneşte, pixului Domniei Sale.

Vă mulţumesc foarte mult. Aţi văzut care a fost punctul de vedere al Senatului.

Vă mulţumesc.

*

Doamnelor şi domnilor, trec mai departe la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă

pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget. Raportul este de respingere. Legea este

ordinară, sunt mai mulţi iniţiatori.

Dau cuvântul unui iniţiator sau mai multora, dacă doresc să susţină proiectul legislativ. Nu doresc.

Atunci, dau cuvântul domnului Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor

Publice, minister care este vizat de către acest proiect legislativ.

Microfonul 9.

Domnul Dan Manolescu – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:


Doamnelor şi domnilor senatori, propunerea legislativă are drept obiect stabilirea sau modificarea

regimului fiscal al cheltuielilor înregistrate de către societăţile agricole pentru dreptul de folosinţă a

terenului agricol, adus de către membrii asociaţi peste cota de distribuţie, din producţia realizată din

folosinţa acestuia prevăzută în contractul de societate sau asociere reglementată în Legea nr. 36/1991.

- 22 -

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului senator Arcaş, microfonul 7, preşedintele Comisiei pentru buget, pentru

a prezenta raportul. Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Arcaş:


Membrii comisiei au analizat în data de 12 iunie 2014, respectiva iniţiativă legislativă şi avizele

primite şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Comisia pentru buget

finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului

raportul de respingere a propunerii legislative.


Vă mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori legate de raport sau de proiectul supus

dezbaterii?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale şi intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare, suntem prima Cameră

sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 65 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a fost

adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Pe cale de consecinţă, vă rog să transmiteţi cât mai urgent acest proiect legislativ Camerei

Deputaţilor.

*

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 257 lit. i) din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, are un raport de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Dintre iniţiatori doreşte cineva să prezinte proiectul legislativ?

- 23 -

Dacă nu există susţinători, dau cuvântul domnului Dan Manolescu, secretar de stat în

Ministerul Finanţelor Publice, minister vizat de acest proiect de lege.

Microfonul 9. Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Manolescu:



Această iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 257 lit. i) din Codul

fiscal în sensul eliminării din categoria terenurilor scutite de la plata impozitului a acelor terenuri care,

prin natura lor, dar nu şi prin destinaţia dată, sunt improprii pentru silvicultură.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte Arcaş.

Domnule senator, microfonul 7, aveţi cuvântul, să prezentaţi raportul.

Domnul Viorel Arcaş:

Membrii comisiei au analizat iniţiativa legislativă în data de 12 iunie 2014, au analizat şi

avizele primite şi au hotărât, cu 7 voturi pentru şi 2 abţineri, să adopte raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din cate goria legilor

ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.


Doamnelor şi domnilor, deschid dezbaterile generale.

Intervenţii pe marginea propunerii legislative sau la dezbateri din partea doamnelor şi domnilor

senatori.

Dacă nu sunt, închei dezbaterile generale, intrăm în procedură de vot.

Legea are un raport de respingere. Legea are caracter ordinar şi noi suntem prima Cameră sesizată.


Doamnelor şi domnilor, vă rog să vă exprimaţi votul.

Cu 84 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat,

propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteţi cât mai repede la Camera Deputaţilor.

*

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 187

din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv a

dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 51/1990 privind profesia de avocat.

- 24 -

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Are raport de respingere.

Legea are caracter organic.

Dintre iniţiatori sunt prezenţi pentru a susţine propunerea legislativă? Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Liviu Stancu, Ministerul Justiţiei, minister vizat de

proiectul de lege.

Microfonul 8, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Liviu Stancu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

Domnule preşedinte de şedinţă,


Din expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege rezultă că iniţiatorii acestuia propun,

în esenţă, excluderea avocaţilor în mod absolut din sfera funcţionarilor publici, principalul argument

fiind acela al incompatibilităţii avocatului cu funcţionarul public, ale cărui reguli de organizare a

activităţii sunt cuprinse în Legea funcţionarilor publici nr. 188/1999.

Guvernul României nu susţine acest proiect legislativ pentru simplul motiv că nu se poate

confunda noţiunea autonomă de funcţionar public din materie penală cu înţelesul funcţionarului public

din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.

Pe cale de consecinţă, nu se susţine prezentul proiect legislativ.


Mulţumesc.

Doamna secretar al Comisiei juridice, Federovici, microfonul 7, aveţi cuvântul.

Doamna Doina-Elena Federovici:


În şedinţa din 3 iunie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea

legislativă şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.


Doamnelor şi domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenţii.



Stimaţi colegi,

În ultima perioadă am avut legi care, de la nivel de deputaţi, senatori, până la doctori, medici,

defineau că aceste profesii nu sunt funcţionari publici, evident, pentru ca să aibă un efect la nivelul

legii penale.

- 25 -

Avocaţii nu au fost niciodată funcţionari publici. Acest text pe care ni- l oferă cei doi sau trei

iniţiatori a fost în legea de funcţionare până când a intervenit Codul penal şi au intervenit modificări, şi

anume, excepţia privind regula aceea că nu este funcţionar public se referă la certificarea, deci la

activităţi specifice muncii notariale: certificarea de dată, persoană, situaţie. Şi atunci, e firesc ca nimeni

să nu poată comenta. Eu am făcut acest comentariu tocmai pentru ca să lămuresc nişte lucruri, pentru

că se vorbea, şi avocaţii nu vor să iasă din sfera respectivă. Nu este aşa. Această activitate de avocat

este tipică, independentă în totalitate, nu poate fi exercitată altfel şi evident că, în această situaţie, nu

pot fi nici asimilaţi funcţionarilor sau altor persoane care sunt asimilate funcţionarilor publici.

Mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)


Alte intervenţii? Alte intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori avocaţi? Nu sunt.

Pe cale de consecinţă, închid dezbaterile generale şi intrăm în procedură de vot.

Doamnelor şi domnilor, raportul comisiei este… (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Poftiţi? A… Mâine, la ora 12.00, conform cutumei. (Discuţii la prezidiu.)

Dacă am văzut atâta pasivitate…trece, aşa, azi…

*

Punctul 7, Propunerea legislativă privind achiziţionarea de la persoane fizice a deşeurilor

metalice feroase şi neferoase care provin din sectorul de îmbunătăţiri funciare.

Doamnelor şi domnilor… Punctul 7 al ordinii de zi este propunerea legislativă.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, care are un raport de respingere.

Legea este ordinară.

Iniţiatori… Din partea iniţiatorilor doresc să susţină proiectul de lege? Nu.

Dau cuvântul domnului Cătălin Olteanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, minister care

este vizat de acest proiect de lege. Microfonul 9.

Domnul Cosmin Cătălin Olteanu – secretar de stat în Ministerul Economiei:



Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare interzicerea achiziţionării de la persoane

fizice a deşeurilor metalice feroase şi neferoase provenite din sectorul de îmbunătăţiri funciare,

respectiv irigaţii, desecări şi lucrări antierozionale, ca urmare a creşterii numărului de sustrageri de

astfel de materiale care periclitează activităţile economice specifice, având consecinţe deosebit de

grave asupra mediului şi securităţii alimentare.

Iniţiativa legislativă nu poate fi adoptată, întrucât a fost adoptat un proiect de lege cu obiect de

reglementare similar în data de 11 martie 2014, devenind Legea nr. 38/2014 pentru modificarea şi

- 26 -

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la

persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem respingerea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.


Doamna secretar Federovici, de la Comisia juridică, microfonul 7, vă rog să prezentaţi raportul.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a acordat un aviz negativ. Comisia

economică şi Comisia pentru agricultură au transmis, de asemenea, avize negative.

În şedinţa din 28 mai 2014, membrii prezenţi ai Comisiei juridice au analizat propunerea

legislativă şi, cu unanimitate de voturi, au adoptat un raport de respingere.

Senatul, în acest caz, este primă Cameră sesizată.


Vă mulţumesc, doamna senator.

Doamnelor şi domnilor, deschid dezbaterile generale, dacă sunt intervenţii din partea

doamnelor şi domnilor senatori.



Stimaţi colegi,

Aşa cum aţi văzut, avem lege, avem deci cadru legislativ. A existat voinţă politică pentru a

interzice achiziţia, dar, în fapt, nu s-a întâmplat absolut nimic, acele obiecte se fură în continuare, deci

trebuie să existe o reacţie şi cred că dumneavoastră, în Guvern, în minister, puteţi transmite şi la

celelalte ministere mesajul că, dacă ai lege şi n-ai niciun rezultat, înseamnă că ceva nu funcţionează.

Trebuie să găsim soluţiile pentru ca, într-adevăr… N-am auzit despre un achizitor sau o firmă

care, in rem sau cum vreţi dumneavoastră, să fie cercetaţi, să fie pedepsiţi, să le fie luaţi banii, până la

urmă, în situaţia unor asemenea furturi. Şi lucrurile deja au luat-o pe o pantă îngrozitoare, pentru că, de

la capac de canal şi până la linie şi cabluri, mai ales cab luri, pe autostradă, delimitări, semne de

circulaţie şi aşa mai departe, se fură, cum se zice, ca în codru. Nu se poate aşa ceva!


Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?

Domnul senator Cadăr, microfonul 2.

Domnul Leonard Cadăr:


- 27 -

Pe lângă faptul că această propunere este clarificată într-o altă lege, vreau să scot în evidenţă

faptul că nu putem dramatiza în acest mod, pentru faptul că, în această industrie, nu se mai utilizează

materiale pe bază de aluminiu de 20 – 25 de ani, pe de o parte, iar pe de altă parte, este absolut

imposibil ca, într-o bază de achiziţie a materialelor feroase, neferoase, să putem distinge motoare, vane

şi alte elemente care sunt utilizate în multe alte tehnologii şi cred că ar complica lucrurile şi ar fi

ineficient.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, dacă nu mai sunt intervenţii, închid dezbaterile generale şi intrăm în

procedură de vot.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul.



Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o singură abţinere, raportul de respingere a fost

adoptat.

Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Doamnelor şi domnilor, avem o problemă de natură procedurală. Vă cer atenţia şi mă uit către

liderii de grup.

Legea de dinainte, legea cu avocaţii, la care cam toată lumea a fost de acord că nu este oportună

aprobarea ei şi care are raport de respingere, este lege organică. Noi am îndreptat-o către votul final de

mâine. Din păcate, ea are termen de adoptare 24 noiembrie 2014.

Înţeleg că există din partea liderilor politici consensul de a introduce pe ordinea de zi, să nu

lăsăm un proiect de lege… (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Păi, poate ne mai „efortăm”.

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Nu avem 85…


Hai să încercăm. Asta este. Nu pot… Încercăm măcar… Haideţi să vină colegii în sală… Da?

Să încercăm totuşi să dăm un vot de respingere. A fost dezbătută. Nu e normal, o lege care a trecut prin

analiza… (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Nu iese? Chiar dacă votează toţi? Hai să încercăm. Cu puţină voinţă, eu cred că găsim 86 de

voturi, da? (Discuţii în sală.)

- 28 -

Vă rog, măcar să ne exprimăm votul.

Doamnelor şi domnilor… (Domnul senator Tudor Barbu solicită cuvântul.)

Vă rog, domnule senator Barbu, microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Cu tot respectul pentru buna dumneavoastră intenţie, cu care pare-se că suntem toţi de acord, vă

rog să constataţi că n-o să avem suficiente voturi, poate dacă amânaţi votul cu un pic, pentru ca liderii

de grup să facă ceea ce uzual se face, să-şi mai cheme dintre colegi în sală, una, şi, al doilea, nu ştiu

dacă, procedural, este conform Regulamentului să facem ce propuneţi dumneavoastră.


Din punct de vedere procedural, să nu aveţi nicio inchietudine, domnule senator. Fiţi convins că

atâta timp cât m-am consultat din priviri… din priviri binevoitoare cu liderii de grup şi au fost în

asentimentul de a supune la vot, nu am încălcat Regulamentul, deci putem să facem acest lucru.

Eu mai aştept un sfert de oră, poate ceilalţi colegi, care sunt la bufet sau pe hol, se întorc în

sală. Am să rog pe cineva să meargă până la bufet şi să spună că… Pentru că e păcat ca o lege să fie

adoptată pe cale tacită după ce a trecut prin comisii, după ce a fost dezbătută în plen şi unde există…

Măcar îi dăm un vot şi am rezolvat ideea că ne-am încheiat procesul de…

*

Punctul 7… Nu, punctul 8 al ordinii de zi.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Da, 8.


Punctul 8.

Votăm puţin mai încolo, când o să fie mai animat.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 55 din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială are un raport suplimentar de admitere, cu

amendamente admise.

Legea este organică.

Sunt mai mulţi iniţiatori. Este domnul Erdei, nu?


Domnul Vegh.


Domnule senator Vegh, vă rog să mă scuzaţi.

Domnul senator Vegh, din partea iniţiatorilor, căruia îi dau cuvântul pentru a prezenta

propunerea legislativă.

- 29 -

Aveţi cuvântul, microfonul 5.

Domnul Vegh Alexandru:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, de fapt, vreau să susţin un amendament care a fost respins de Comisia pentru

muncă. De fapt, propunerea legislativă vizează modificările la Legea nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice.

Aşa cum dumneavoastră bine ştiţi, în cursul anului trecut, prin Legea nr. 380 a fost modificat

art. 55 al Legii nr. 263/2010 prin care pensionarii care au efectuat minimum şase ani de muncă în

grupa I sunt luaţi în considerare la reducerea vârstei de pensionare.

Sigur, a fost un pas mare, dar considerăm că această introducere a acestui criteriu este

discriminatorie şi propunerea pe care am făcut-o este, de fapt, să reducem acea limită de la şase ani la doi

ani de zile, pentru că sunt foarte multe cazuri în care mulţi care au lucrat cinci ani şi jumătate nu

beneficiază de această propunere, iar cei care au lucrat şase ani şi un pic beneficiază de această reducere.

Sigur, Comisia pentru muncă a acceptat parţial modificările, la art. 158, dar eu totuşi susţin că

art. 55 ar fi bun şi ar fi oportun, şi în interesul celor care au muncit în grupa I de muncă, şi am elimina

o inechitate deosebit de mare în rândul celor care nu numai că au muncit, dar au şi contribuit prin

CAS-ul plătit în plus la acea vreme.

Ca atare, supun dezbaterii dumneavoastră şi adoptării art. 55 în forma în care am depus

amendamentul, de a reduce cei şase ani de zile la doi ani de zile minimum.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc foarte mult. (Discuţii la prezidiu.)

Păi, nu, haideţi să le… că şi asta e tot organică. Mergem în continuare. Suntem în aceeaşi

situaţie şi cu această propunere legislativă. (Discuţii la prezidiu.)

Nu, nu, v-am spus că suntem în aceeaşi situaţie cu această propunere legislativă care are termen

de adoptare tacită astăzi. Pe cale de consecinţă, o să vă rog s-o supunem şi pe asta la vot.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu pentru a prezenta poziţia Guvernului la această

propunere legislativă.


Nu mai revin asupra obiectului de reglementare prezentat de iniţiator.

Suntem de acord cu raportul comisiei. Chiar apreciem punctul de vedere prin care, pentru

persoanele cu activitate mai mică de doi ani în grupa I de muncă, această perioadă va fi considerată a fi

desfăşurată în condiţii deosebite de muncă.

Suntem de acord, repet, cu punctul de vedere al comisiei.

- 30 -

Vă rog să fiţi de acord, prin vot, cu raportul comisiei.


Vă mulţumesc.

Domnul Pop, preşedintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7. Prezentaţi, vă rog, raportul.

Domnul Liviu-Marian Pop:


În data de 23 septembrie 2014, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială s-a întrunit

în şedinţă.

În prezenţa reprezentanţilor Ministerului Muncii, am reanalizat propunerea legislativă, precum

şi argumentele de drept pentru care Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Pentru egalitate de tratament între asiguraţii sistemului, textul propunerii legislative a fost

amendat astfel încât pentru persoanele care au desfăşurat activitate mai mică de şase ani în grupa I de

muncă această perioadă va fi considerată a fi desfăşurată în condiţii deosebite de muncă, amendament

cu care reprezentanţii Guvernului au fost de acord.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au hotărât, cu

unanimitate de voturi ale senatorilor prezenţi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

Senatul este primă Cameră sesizată. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice.

Vă mulţumesc.



Sunt intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori pe marginea propunerii legislative

sau a raportului?

Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 2.


Este o propunere legislativă îndelung aşteptată de oamenii care au lucrat în grupa I d e muncă şi

nu pot să pricep de ce merge atât de greu sau de ce punem atâtea piedici. Normal ar fi şi dacă ai lucrat

un an de zile să ţi se considere lucrul acesta. De ce?

Şi pentru grupa a II-a era chestia aceea cu 12 ani. Şi, dacă ai lucrat 11 ani şi 11 luni, ce se întâmplă?

E un drept al cetăţenilor, domnilor. Hai să le respectăm dreptul! Măcar atâta şi măcar la pensie!

Susţin amendamentul domnului pentru art. 55, cu doi ani – grupa I de muncă.


Alte observaţii, intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori sau ale grupurilor

parlamentare?

Domnul senator Verestóy Attila, microfonul 2, Grupul parlamentar al UDMR.

- 31 -

Aveţi cuvântul, domnule senator, microfonul 2.

Domnul Verestóy Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onoraţi colegi,

Trebuie să punem problema în sensul că cei care au acceptat, pentru că trebuiau să accepte, să

lucreze în condiţii mai grele, dificile, care consumă omul şi mental, şi fizic, au acceptat să lucreze în

condiţiile grupei I de muncă ştiind că asta le va aduce totuşi un beneficiu măcar la pensie. Şi au răbdat,

şi au aşteptat să treacă cei doi ani cum spunea vechea lege, măcar să aibă o parte de drept câştigat.

Deci, aici, amendamentul se referă, de fapt, la un drept câştigat de cei care au lucrat în aceste

condiţii şi ar fi nedemn de noi să luăm acel drept pe care ei considerau că l-au câştigat prin a sta patru, cinci

ani în aceste condiţii de muncă, care aduceau foarte multe daune omului care a prestat aceste activităţi.

Domnilor colegi, gândiţi-vă că, de fapt, am lua un drept câştigat. Vechea lege spunea doi ani.

Ar trebui să revenim măcar la acele condiţii în care cei care au lucrat în aceste situaţii au ştiut că vor

beneficia de aceste drepturi. Să nu luăm drepturile câştigate în favoarea angajaţilor care au acceptat

acest serviciu, în situaţia în care era o anumită lege, un act normativ care reglementa în acest sens

situaţia anilor de muncă.

Mulţumesc.



Dacă nu mai sunt alte intervenţii, închid dezbaterile generale.

Doamnelor şi domnilor, suntem în situaţia cu propunerea legislativă cu privire la avocaţi.

Iarăşi mă consult din priviri cu domnii lideri de grup. Şi această propunere legislativă, dacă nu

o votăm astăzi ca lege organică, înseamnă că ea se adoptă tacit.

Văd că există un oarecare consens. Beneficiem şi de un – mi-au spus domnii colegi – cvorum

consistent în acest moment. Deci am putea, dacă sunteţi de acord, domnilor lideri de grup, să votăm

cele două propuneri legislative acum, când sunt legi organice: legea cu avocaţii şi legea aceasta.

Domnule senator Sârbu, sunteţi de acord, da? Sunteţi de acord. Nu mai zic de domnul Haşotti

cu care… şi cu Domnia Sa m-am înţeles din priviri.

Doamnelor şi domnilor, ne întoarcem atunci…


Paşcan.


Şi domnul Paşcan, dar m-am uitat chiar în ochelarii domnului senator Blaga, care e şi mai

important. Şi dânsul a fost de acord.

- 32 -

*

Suntem la punctul 6 al ordinii de zi. Este o lege cu caracter organic.

Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 187 din 24 octombrie 2012

pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv a dispoziţiilor art. 39 din

Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Pe cale de consecinţă, doamnelor şi domnilor, vă supun votului această lege organică şi vă

supun raportul de respingere.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul şi vă rog să vă exprimaţi pr in vot.

Mulţumesc.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă şi vă mulţumesc foarte mult.

*

Revenim la punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

art. 55 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Noi suntem primă Cameră

sesizată.

Supun la vot raportul cu amendamente admise.

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Amendamentul şi, după aceea, raportul.


Amendamentul… O clipă, o clipă, o clipă!

Doamnelor şi domnilor, supun la vot amendamentul. (Discuţii la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor, supun la vot amendamentul… (Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Nu, admis. (Discuţii la prezidiu.)

Păi, atunci…

Doamnă, vedeţi, mă emoţionaţi de fiecare dată când interveniţi dumneavoastră intempestiv, aşa.

Doamnă, raportul cu amendamente admise, înseamnă că se votează raportul odată cu

amendamentele. Numai dacă sunt amendamente respinse… (Discuţii la prezidiu.)

Nu, e bine, că poate mai sunt şi alţi colegi… Amendamentele respinse, dacă se susţin în plen,

se supun votului.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel; discuţii în sală.)

Lăsaţi, doamnă... Nu, că vă mai explic în particular. Haideţi să facem acum votul.

- 33 -

(Rumoare; discuţii în sală; intervenţie neinteligibilă a domnului senator Vegh Alexandru.)

Aveţi cuvântul, domnule senator iniţiator, microfonul 5.


Domnule preşedinte, îmi cer scuze.

Art. 55, prin raport, a fost eliminat. A fost un raport al Comisie i pentru muncă în urmă cu două

săptămâni, când s-au acceptat amândouă variantele. În raportul suplimentar, art. 55 a fost eliminat şi

tocmai de aceea vă rog să supuneţi la vot amendamentul pe care l-am făcut, urmând ca, după aceea,

să supuneţi la vot raportul comisiei. Cred că asta este procedura legală.


Corect.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Avem un amendament respins, în sensul eliminării. Deci respins sau modificat, nu contează.

Domnule senator, preşedinte al comisiei, avem informaţia totuşi că a fost un amendament

admis. Vorbim de alin. (1) art. 55 lit. a)… Se introduce o nouă literă, lit. a1), da?!

Domnule preşedinte, vă rog, uitaţi-vă în raport. Lămuriţi plenul Senatului, să votăm în

cunoştinţă de cauză.

(Discuţii în sală; intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Vă rog, la microfon, domnule Pop. Domnule Pop, la microfon! Staţi, că lămurim.

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Puiu Haşotti.)

Da, dar întâi trebuie să supunem la vot raportul… respins sau eliminat, dacă se susţine în plen.


Propunerea legislativă este pe art. 55. Comisia a eliminat acest art. 55 şi a propus un

amendament pe art. 158. Deci nu are în momentul de faţă… Care este în raportul actual.

Trebuie votat raportul cu amendamentele din anexă.

Mulţumesc. (Discuţii în sală.)


O.K.

Doamnelor şi domnilor, am lămurit…


Doamna senator, vă rog.


Vreau să ştiu exact ce votăm. Să citească domnul exact, dacă sună la fel cu propunerea iniţială.

(Rumoare în sală.)

- 34 -

S-a făcut aşa o zăpăceală că, până la urmă, ajungem să votăm ce nu vrem. Vă rog să citească

exact ce votăm, conţinutul articolului, ca să vedem dacă este în concordanţă cu ce a vrut domnul.


Doamna senator a făcut o solicitare.

De la… De acolo, domnule preşedinte, citiţi aliniatul. De acolo, domnule senator, că sunteţi

preşedinte de comisie. (Discuţii în sală.)

Nu, nu. S-a creat o presiune şi asupra dumneavoastră.


Nu este nicio presiune.

Art. 158 alin. (1): „Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă, mai mici de

şase ani, precum şi perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă, până la data de

1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite în vederea reducerii vârstei de

pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt

încadrate în condiţii speciale”.




Doamna senator, luaţi loc, vă rog frumos. Luaţi loc! Luaţi loc!

Doamnelor şi domnilor, raportul…

În primul rând, mulţumesc liderilor de grup şi plenului pentru bunăvoinţa de a supune această

propunere legislativă astăzi.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea

legislativă are caracter organic. Senatul este primă Cameră sesizată.

(Discuţii în sală; intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Supun votului dumneavoastră…

Supun votului...

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel; discuţii la prezidiu.)


Haideţi că, până la urmă, trebuie să vorbim aşa, mai pe înţelesul tuturor.

(Domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)

E o problemă de comunicare. Avem această... E o problemă de comunicare. Şi, pentru că sunt de la

PSD, îmi doresc să eliminăm această dificultate şi, pe cale de consecinţă, vă explic care este situaţia.

Domnule senator, din păcate, nu aţi prezentat nici dumneavoastră, nici preşedintele comisiei.

- 35 -

A existat un articol. Acest articol s-a supus votului în comisie şi a fost eliminat. Pe cale de

consecinţă, acest articol a fost respins. În locul acelui articol comisia a propus un alt articol. Pe cale de

consecinţă, avem un raport cu amendamente admise şi cu amendamente respinse.

Domnul senator... (Discuţii în sală.)

Nu-l mai încurcaţi doamnă, că s-a lămurit. Imediat.

Deci, pe cale de consecinţă, avem un raport cu amendamente admise şi cu un amendament

respins, cel care a fost eliminat. Eliminarea sau modificarea înseamnă respingere, da?!

Domnul senator iniţiator a venit în faţa noastră – ceea ce s-a prins şi doamna senator Anghel – şi

a spus: „Eu susţin acel articol iniţial, care a fost eliminat, ca amendament... ca respins, ca articol

respins, îl susţin în plen”.

Pe cale de consecinţă, procedăm aşa: supunem la vot acel...


Doamnă, nu mă... Iar mă stresaţi?!

Supunem la vot amendamentul, de fapt, articolul iniţial al dumneavoastră, care a fost respins,

pentru că e considerat amendament respins. Dacă se respinge, adoptăm raportul cu amendamente

admise şi s-a mulţumit şi doamna Anghel. Tot acolo am ajuns.

Deci, dacă domnul senator nu mai susţinea, nu- l mai introduceam.

(Discuţii în sală; intervenţie neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti.)

Vedeţi că mai binele s-ar putea să fie duşmanul binelui.

(Domnul senator Cristian-Sorin Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului, revine la prezidiu.)



Doar pentru o clarificare. Sigur, până în momentul de faţă eu am avut... am susţinut doar primul

amendament. Am avut două amendamente, de fapt. Am avut un amendament şi la art. 158, la care încă

nu am ajuns.

Art. 55 se referă la reducerea vârstei standard de pensionare pentru cei care au lucrat minimum doi

ani de zile în grupa specială, grupa I de muncă. La art. 158 am colaborat... cei care au lucrat sub 2 ani de

zile în grupa I de muncă se consideră muncă deosebită şi se asimilează cu grupa a II-a de muncă.

Deci de aia vă spun că trebuie supuse la vot amândouă amendamentele, deci art. 55 şi art. 158,

în forma prezentată de mine. Ulterior, se supune la vot, bineînţeles, raportul comisiei.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor, s-a înţeles.

Supun la vot art. 55 în forma iniţială, ca amendament respins, susţinut de domnul iniţiator.

- 36 -

Doamnelor şi domnilor, deschid vo tul. Amendamentul respins. (Replici neinteligibile din sală.)

Amendamentul respins!

Doamnelor şi domnilor… (Discuţii în sală.)

Nu ne grăbim.

Doamnelor şi domnilor, avem o susţinere pentru un amendament respins, de către iniţiator. Îl

supunem...

Doamna Doina Silistru (din sală):

A avut susţinere verbală.


Susţinere verbală în plen, când în raport nu a fost prins! Dar dumneavoastră trebuia să- l prindeţi

în raport, da?!

Doamnelor şi domnilor, supunem la vot amendamentul propus de către iniţiator, amendament respins.

Doamnelor şi domnilor... Da, vă rog.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti.)

Problema care apare este că nu a fost prins în raport ca amendament respins. Aia e.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Stimaţi colegi,

Iniţiatorul a spus foarte clar: sunt două amendamente care au fost respinse. Prin urmare, doreşte

să le susţină în plen şi noi să le votăm. Or, pentru a vota în cunoştinţă de cauză, trebuie să le şi

lectureze pe rând şi atunci să le votăm separat. Vom vedea mai apoi dacă rămâne varianta care este în

momentul de faţă în raport.


Deci, eu am fost foarte explicit, doamnelor şi domnilor... Vom citi primul amendament, dacă îl

respingem, vom citi al doilea amendament, dacă îl respingem, supunem raportul cu amendamentele

admise. (Discuţii în sală.)

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Supunem la vot art. 55 alin. (1) şi art. 158?


Păi asta facem. Aţi văzut? Acum începem cu amendamentul nr. 1, primul amendament, la art.

55, forma iniţială, susţinută de iniţiator. Forma iniţială, ştie toată lumea.




Dar noi ce votăm?

- 37 -

De la prezidiu: Votaţi „nu”.


9 voturi pentru, 72 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul respins, susţinut în plen de

iniţiator, nu a fost admis.

Avem al doilea amendament…


Eu nu ştiu ce votez!

M-aţi înnebunit de creier azi! (Discuţii în sală.)


Vă rog, staţi jos!


Vă rog să mă... Doamnă... (Discuţii în sală.)

Microfonul 2, domnul senator Barbu.

Domnul Tudor Barbu:

Încep prin a spune că respect femeia oriunde s-ar afla ea, mai abitir în Senatul României, ales al

neamului, dar este prea mult.

Cer în mod explicit liderului de grup de la PC să rezolve această problemă. Nu se poate să stăm

minute întregi într-o polemică absolut aiuritoare între doamna senator Anghel şi plen. (Vociferări,

discuţii în sală.)


Mulţumesc.


Drept la replică.


Drept la replică 30 de secunde, doamna senator Anghel, microfonul 2.


Dacă domnul ar respecta aşa de mult femeia, până acum nu ar fi spus ce a spus despre mine.

Şi, apropo, dacă tot mi-a amintit că respectă aşa de mult femeia, Comisia juridică, am o

plângere împotriva domnului Barbu pentru ce a spus anul trecut în plen. De un an şi jumătate nimeni

nu a luat în considerare lucrul acesta. Vă rog frumos să vă aplecaţi asupra cererii.

Şi eu nu vreau să respectaţi femeia, domnule...


Mulţumesc, mulţumesc. Doamna senator, vă rog...


- 38 -

Avem cel de-al doilea amendament susţinut de către iniţiator. Este un amendament respins.

Dacă vom respinge şi acest amendament, vom vota raportul cu amendamente admise şi vom adopta

propunerea legislativă.

Doamnelor şi domnilor...

Domnul Mărinică Dincă (din sală):

Al cui este amendamentul?


Poftim? Sigur.


Vă rog să vă exprimaţi... (Discuţii în sală.)

Nu. Supun la vot amendamentul. Dacă votaţi pentru, să... (Discuţii în sală.)

Da. Bravo.



Vă rog să vă exprimaţi prin vot. (Discuţii la prezidiu.)

N-au scris în raport.

Cu 14 voturi pentru, 81 de voturi împotrivă, 3 abţineri, amendamentul respins, susţinut de către

iniţiator în plen, a fost respins din nou.

Pe cale de consecinţă, ne rămâne raportul suplimentar al comisiei, cu amendamente admise.

Doamnelor şi domnilor, deschid votul. (Discuţii în sală.)


Cu 97 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere – vă felicit, domnule senator – aţi

adoptat propunerea legislativă.

Am însă o rugăminte către preşedintele de comisie şi către comisii: să menţionaţi

amendamentele respinse, pentru că, altfel, intrăm în situaţii din acestea… (Discuţii la prezidiu.)

Propunerea legislativă în ansamblul ei.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Propunerea legislativă.

Vă rog, am deschis votul. (Discuţii în sală.)

Propunere legislativă.

90 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abţineri.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi. (Discuţii în sală.)


Explicaţia votului. (Discuţii la prezidiu.)


Doamnelor şi domnilor…

- 39 -

A, explicaţia votului, da.

Doamna senator Cristiana Anghel, explicaţia votului, microfonul 2.


Da. Eu pot să mă explic. Am votat pentru amendamentele respective, pentru că au fost condiţii

ale votului primit în 2012 de la cetăţeni. Ne-au cerut lucrul acesta şi eu pot să spun cu mândrie că mi-am

respectat cuvântul dat.

Din sală: Bravo! (Aplauze.)


Da. (Discuţii în sală.)


Uităm atât de repede! Uităm atât de repede! Ştiţi cum aşteaptă oamenii lucrurile acestea?!

(Discuţii în sală.)

Ne este atât de greu? Cât s-ar fi pierdut de la buget, dacă s-ar fi votat?!


Mulţumesc.


Şi cât ne-ar fi costat să ne ţinem măcar o dată de cuvânt faţă de amărâtul acela de cetăţean care

ne plăteşte indemnizaţiile?!


Mulţumesc.

Şi mulţumesc plenului Senatului pentru înţelegerea de a adopta acest proiect legislativ

important. Şi iată că a fost şi adoptat fără ca să fie adoptat tacit într-o formă care probabil nu ar fi

trecut în Camera Deputaţilor.

*

Trecem la punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 din Legea

nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru muncă. Are raport de respingere.

Legea este organică.

Iniţiatorii susţin? Nu susţin.

Dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat, poziţia Guvernului, microfonul 10.

Aveţi cuvântul.



- 40 -

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 4 din Legea nr. 61/1993

privind alocaţia de stat pentru copii, urmărindu-se ca alocaţia de stat să nu se mai plătească persoanelor

care-şi abandonează copilul, dezinteresându-se de acesta mai mult de o lună.

Guvernul nu susţine, prin punctul său de vedere, această iniţiativă legislativă, pe considerentul că

soluţiile legislative preconizate de iniţiator vin în contradicţie cu mecanismele şi procedurile prevăzute

de Codul civil şi de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.


Vă mulţumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul preşedinte Pop.



În data de 17 iunie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au

hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că soluţiile legislative

preconizate vin în contradicţie cu procedurile prevăzute de Codul civil.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului

Senatului raportul de respingere, iniţiativa făcând parte din categoria legilor organice, iar Senatul este

prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale şi trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere. Legea are caracter organic.

O vom vota mâine, la orele 12.30.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70

din 31 august 2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru muncă. Raportul este de respingere.


Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu, microfonul 10, să prezinte poziţia Guvernului.



Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada

sezonului rece, preconizându-se repartizarea consumului mediu anual de energie termică pentru

- 41 -

încălzire pe o perioadă de şapte luni faţă de o perioadă de cinci luni, astfel încât furnizorii de energie

termică pentru încălzire sunt obligaţi să asigure încălzirea locuinţelor în localităţile din zonele reci şi în

lunile octombrie şi aprilie.

Guvernul nu a fost de acord cu această propunere legislativă, considerând că în legea care se

doreşte a fi modificată prin iniţiativa colegilor senatori şi deputaţi există procedură în vederea

prelungirii, de la cinci la şapte luni, a perioadei sezonului rece pentru încălzirea locuinţelor.

Vă rugăm să fiţi de acord cu raportul comisiei, care este unul de respingere a iniţiativei.


Nu-mi amintesc, dar iniţiatorii nu doresc să intervină. Îi mai invit o dată. Nu sunt.

Dau cuvântul domnului preşedinte Pop, microfonul 7.

Vă rog să prezentaţi raportul comisiei.



În data de 23 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au

hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului

Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind unul ordinar, Senatul fiind

prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.


Intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori pe marginea proiectului de lege? Dacă nu

sunt, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.



Vă rog să vă exprimaţi.

Cu 57 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul de respingere a fost

adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteţi la Camera Deputaţilor.

*

Punctul 11 al ordinii de zi. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 42/2014 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de

- 42 -

transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul

Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

Comisia pentru administraţie şi cea de transporturi au avut un raport comun. Raportul este de

admitere.


Dau cuvântul domnului Dragoş Titea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, microfonul

9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Virgil Dragoş Titea – secretar de stat în Ministerul Transporturilor:



Prin acest act normativ se prevede prelungirea valabilităţii programului de transport persoane

prin servicii regulate între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov până la data de 30 iunie

2015.

De asemenea, prin acest act normativ se asigură următoarele:

- continuitatea efectuării serviciilor regulate de transport persoane între municipiul Bucureşti şi

localităţile judeţului Ilfov;

- evitarea practicilor ilicite în activităţile de transport persoane şi asigurarea cadrului legal de

efectuare a serviciilor regulate de transport persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului

Ilfov.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru transporturi. Vă rog, domnule preşedinte,

aveţi cuvântul, microfonul 7.

Domnul Florin Constantinescu:


Proiectul de lege a fost dezbătut pe parcursul mai multor şedinţe comune ale Comisiei pentru

transporturi şi energie, în data de 22 şi 30 septembrie, şi ale Comisiei pentru administraţie publică şi

organizarea teritoriului. Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi a le celor

prezenţi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia pentru transporturi şi energie şi Comisia pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, fără

amendamente, şi proiectul de lege.

- 43 -

Mulţumesc.



Mulţumesc domnului preşedinte Constantinescu, dau cuvântul domnului senator Popa, în

cadrul dezbaterilor generale. Microfonul 2.


Stimaţi colegi,

Vă atrag atenţia din nou, am mai spus-o de nenumărate ori, acest Guvern ne trimite propuneri,

ordonanţe care nu au ce căuta la nivelul de aprobare al acestei instituţii legislative. Nu aceasta este

treaba Senatului: să aprobe sau să prelungească licenţe. Chestiunile acestea sunt… la nivel de minister

trebuie rezolvate. Dacă nu vor să rezolve la nivel de minister, să rezolve la nivel de Guvern, dar asta

este activitate executivă. Şi dovadă că este activitate executivă: această aşa-zisă lege de aprobare nu se

aplică decât la nivelul Ilfov.

Păi, noi facem legi pentru România sau facem legi pentru Ilfov? Eu vă rog să mă credeţi, dacă

nu încetăm odată să mai acceptăm asemenea „atribuţii” de a guverna efectiv, înseamnă că nu înţelegem

rolul Senatului.


Vă mulţumesc.

Domnul senator Mocanu.

Poftiţi, microfonul 2. Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Grigoraş:

Distinşi colegi,

Ca urmare a Hotărârii nr. 747/2014 a Tribunalului Buzău prin care s-a dispus suspendarea

programului de transport de persoane, era necesară până… Suspendarea programului de transport s-a

făcut până la judecarea pe fond a cauzei. În acest caz, era necesar ca programul de transport persoane

pentru zona metropolitană Bucureşti şi judeţul Ilfov să fie prelungit până la o dată care a fost dispusă

de Ministerul Transporturilor, adică 25 iunie… 2015… 30 iunie 2015.

Prorogarea acestui termen este absolut necesară pentru respectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (7)

din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ţinând cont că aceste elemente vizează interesul

public şi constituie situaţii extraordinare şi de urgenţă a căror reglementare nu poate fi amânată.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Alte intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?

- 44 -

Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.


Doamna Firea.


A! Doamna senator Firea, microfonul 3. Mă scuzaţi.

Doamna Gabriela Firea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Îi rog pe colegii care poate nu au fost foarte atenţi la explicaţiile ministerului de resort sau la

explicaţiile din partea comisiei să reţină următorul aspect: nu sunt vinovaţi elevii, studenţii, cadrele

didactice, bugetarii, pensionarii care locuiesc în Ilfov şi trebuie să ajungă în Bucureşti sau invers, cei

care locuiesc în Bucureşti şi lucrează în Ilfov, că există un conflict în justiţie. Este nevoie ca aceştia să

aibă mijloace de transport în comun pentru a-şi duce o viaţă normală: să ajungă la serviciu, la spital

sau unde au nevoie.

Fac apel, aşadar, la colegii noştri să nu pedepsim populaţia pentru că există un conflict în

justiţie în materie de acordare a licenţelor.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc foarte mult. (Discuţii în sală.)

Doamna senator Anghel, microfonul 2.


Dacă am înţeles bine, dacă nu o aprobăm şi nu prorogăm, oamenii aceia vor rămâne fără mijloc

de transport. Prin urmare, trebuie să o aprobăm.


Mulţumesc foarte mult.

Domnul senator Mocanu.


Motoc.


Motoc, mă scuzaţi. Microfonul central. (Discuţii în sală.)


Sunt întru totul de acord cu ceea ce a spus colegul nostru, domnul senator Popa, şi anume că nu

orice lucru care ar fi de competenţa Guvernului trebuie trecut prin ordonanţă de urgenţă şi, ulterior,

transformat în lege.

- 45 -

Întrebarea pe care o punem noi, cei din cadrul Grupului parlamentar liberal, este: de ce nu s-a

emis o hotărâre de Guvern în acest sens? (Discuţii, rumoare în sală.)

Pentru că, în privinţa utilităţii acestor intervenţii, nu mai punem problema, pentru că, într-adevăr,

oamenii ăia nu au nimic…, mă rog, nu sunt vinovaţi pentru ceea ce se întâmplă acum. Pe perioada în

care este suspendată activitatea acelor firme, este normal ca altele să preia, în cond iţiile prevăzute de

lege, acest lucru.

Deci de ce nu hotărâre de Guvern sau altă… (Discuţii în sală.)


Nu, nu! Nu înainte să- l premiem pe domnul senator Dincă Mărinică pentru că astăzi nu ne-a

admonestat din sală. Vă rog, microfonul 2, îi dăm cuvântul, deşi din grupul parlamentar s-a mai vorbit.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Mărinică Dincă:


În primul rând, trebuie să spunem că există o lege pentru toate judeţele – ea există pentru toate

judeţele! – ţării privind modul în care funcţionează transportul în comun, cu licitaţii, cu toată

procedura prevăzută de lege. Repet, pentru toate judeţele.

Pentru Ilfov este o chestiune aparte, delicată, în care noi vrem să lăsăm oamenii fără transport.

Greşit. Guvernul a avut grijă de judeţul Ilfov şi de restul ţării nu, pentru că a dat o legislaţie separată!

Nu împiedică Guvernul… nu- l împiedică nimeni să rezolve această problemă aplicând aceeaşi

lege pe perioada în care instanţa urmează să se pronunţe. Suntem în situaţia, astăzi – şi bineînţeles că

există o majoritate care va vota pentru –, în care să prorogăm un termen. Imediat ce se va ajunge la

termen, ni se va solicita din nou o prorogare, pentru că interesul nu este să aplicăm aceeaşi lege pe

teritoriul ţării sau întregii ţări, ci interesul este să aplicăm o lege doar pentru judeţul Ilfov.

Vă mulţumesc.


Închid dezbaterile generale. Intrăm în…

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Zece secunde.


Nu. Oricum… atunci închid şedinţa. (Discuţii, rumoare în sală.)

Nu. Nu. Domnule senator, dumneavoastră vreţi să vorbiţi şi eu am aici trei co legi care doresc să

vorbească. (Discuţii în sală.)

Domnule senator Marin. Vă rog.

- 46 -

Domnule senator, poftiţi la loc, nu abuzaţi de microfon, nu vă agăţaţi de microfon. Vă rog.

(Discuţii, vociferări în sală.)

Vă rog. Vă rog, microfonul 3, domnul senator Marin. Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Marin:



Numai Vasile Roaită s-a agăţat de…

Domnul Nicolae Marin:

Pentru antevorbitorii mei, probabil că nu cunosc, programul de transport la nivel naţional este

valabil până în 2019. (Discuţii în sală.)

Ceea ce s-a întâmplat la Ilfov este un caz aparte, a apărut un litigiu şi Guvernul nu face altceva

decât, în această perioadă, vine cu această iniţiativă pentru a pune în legalitate operatorii de transport şi

a veni în întâmpinarea cetăţenilor.

Deci programul de transport la nivel naţional este valabil până în 2019. Nu este nevoie să dăm

o lege pentru toată ţara. Este vorba de Ilfov, unde este un caz aparte.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Intrăm în procedură… (Rumoare, discuţii în sală.)

Nu. Intrăm în procedură de vot. Mai sunt 30 de secunde şi se încheie şedinţa. (Rumoare,

discuţii în sală.)

Din sală: La vot.


Aşa că, doamnelor şi domnilor, constatăm că, de fapt, şedinţa s-a încheiat.

Reluăm lucrările mâine, vă mulţumesc, cu acest punct al ordinii de zi.

Din sală: Vot! Vot! (Rumoare, discuţii în sală.)


Păi, realizăm votul, nu? Înainte de a încheia şedinţa realizăm votul. (Discuţii, rumoare,

vociferări în sală.)


Foarte scurt, stimaţi colegi.

Vreau să vă spun că vom vota. Vom vota acest proiect de lege, mai ales că doamna senator

Firea a intervenit în susţinerea acestei legi şi îi mulţumesc cu această ocazie, că ne-a ajutat foarte mult

în campania electorală.

Mulţumim, doamna senator. (Discuţii, râsete, aplauze în sală.)

- 47 -


Doamnelor şi domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Este vorba despre un raport comun al comisiilor, de admitere a proiectului de lege. Legea are

caracter ordinar.

Supun la vot raportul şi proiectul de lege.


Vă rog să vă exprimaţi prin vot. (Discuţii în sală.)

Cu 71 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul şi proiectul de lege au fost

adoptate.

Vă rog să- l transmiteţi la Camera Deputaţilor.

Închei lucrările, continuăm… de dezbatere. Continuăm cu întrebări şi interpelări.

Mâine reluăm lucrările la orele 9.00. La orele 10.30, dezbatere în plen.

Vă mulţumesc foarte mult.

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al

Senatului.)

Domnul Vasile Nistor:

Bună seara!


Deschid sesiunea de întrebări şi interpelări adresate Guvernului.

Invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela.

Doamna Gabriela Firea:


Interpelarea mea este adresată domnului Bogdan Stanoevici, ministru delegat pentru românii de

pretutindeni.

Stimate domnule ministru,

Date fiind numeroasele probleme survenite la cele două tururi de scrutin ale alegerilor

prezidenţiale în legătură cu votul românilor de peste hotare, v-aş ruga să ne precizaţi modul în care

departamentul pe care îl conduceţi ţine legătura instituţional cu asociaţiile românilor din diaspora.

De asemenea, v-aş ruga să ne spuneţi ce acţiuni concrete au fost întreprinse în cursul acestui an

la nivelul DPRRP pentru a se cunoaşte problemele care ar putea surveni în cadrul procesului electoral.

În acest context, suntem interesaţi să aflăm în ce măsură aceste probleme ar fi putut fi anticipate şi

soluţionate în timp util, dacă structura specializată a Guvernului ar fi oferit info rmaţiile necesare în

urma consultării cu organizaţiile românilor de peste hotare.

- 48 -

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.


Mulţumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Steliana… (Discuţii la prezidiu.)

Începem totdeauna cu doamnele.

Doamna senator Miron Steliana. Vă rog. Se pregăteşte domnul senator Motoc.

Doamna Vasilica-Steliana Miron:

Întrebare adresată domnului ministru Liviu Dragnea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice.

Domnule ministru,

România are vreo strategie reală de dezvoltare? Dacă are această strategie, aceasta se referă la

întreg teritoriul ţării sau se focalizează doar pentru anumite regiuni?

În ultimii 25 de ani, judeţul Suceava a cunoscut o dezvoltare economică accentuată, constând în

comercializarea masei lemnoase. Suceava riscă să ajungă, într-o perioadă extrem de scurtă, o zonă fără

potenţial economic, izolată de restul României.

Nu cred că prioritatea Guvernului României va fi în curând dezvoltarea industrială a judeţului

Suceava, dar sper că judeţul Suceava nu trebuie condamnat la sărăcie veşnică.

Cu o investiţie minimă, se poate creşte atractivitatea agenţilor economici şi în judeţul Suceava,

dacă s-ar moderniza drumul european E85, drum ce traversează judeţul, acesta fiind, de la Roman până

la Siret, doar o uliţă. Cu un efort bugetar extrem de limitat se poate lărgi acest drum. Astăzi facem

două ore cu maşina de la Suceava la Roman, o distanţă de aproximativ 100 de kilometri, dar nouă,

sucevenilor, ni se spun poveşti frumoase, cu autostrăzi ce vor lega Iaşiul de Sibiu prin Piatra-Neamţ.

Domnule ministru, pentru Guvernul României, România înseamnă şi Suceava?

Şi, dacă da, vor fi resurse şi pentru investiţii în judeţul Suceava?

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Motoc Octavian. Se pregăteşte domnul senator Cordoş

Alexandru. Vă rog, domnule senator.



- 49 -

Interpelarea mea este adresată domnului viceprim-ministru Nicolae-Liviu Dragnea, Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi doamnei ministru Ioana-Maria Petrescu, Ministerul

Finanţelor Publice.

Obiectul interpelării: „Încetarea reţinerilor salariale, exonerarea de la plata sumelor restante,

respectiv restituirea sumelor reţinute după intrarea în vigoare a Legii nr. 124/2014 reprezentând venituri

de natură salarială încasate în anul 2011 de funcţionarii publici ai Primăriei Municipiului Tulcea”.

Doamnă şi domnule ministru, un memoriu venit din partea Sindicatului Salariaţilor din

Administraţia Publică Locală Tulcea prezintă o situaţie juridică particulară, legată de aplicarea legii,

care este generalizată la nivel naţional.

Urmare a aplicării Legii nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură

salarială ale personalului plătit din fonduri publice, angajaţii din UAT municipiul Tulcea au formulat o

notificare adresată Primăriei Municipiului Tulcea, prin care au solicitat încetarea oricărei reţineri

salariale şi exonerarea de la plata sumelor restante care au făcut obiectul deciziilor de impunere. Această

cerere a fost îndreptăţită, în condiţiile în care s-a constatat neaplicarea prevederilor Legii nr. 124/2014

încă din luna septembrie a anului curent. Neaplicarea dispoziţiilor imperative ale respectivului act

normativ a condus în continuare la poprirea pe veniturile respectivilor angajaţi.

Primăria Municipiului Tulcea a comunicat un răspuns prin care a precizat, în opinia mea, eronat

şi cu interpretare juridică subiectivă, că drepturile speciale acordate conform contractului colectiv de

muncă şi acordului colectiv de muncă nu se circumscriu domeniului de aplicare a Legii nr. 124/2014.

În condiţiile în care personalul păgubit de Primăria Tulcea este protejat de prevederile art. 1 lit.

a) şi art. 2 din respectivul act normativ, vă rog să precizaţi, în termen legal, dacă prevederile legii

respective se referă şi la drepturile speciale pentru refacerea capacităţii de muncă, aşa cum este cazul

angajaţilor de la Primăria Tulcea.

În condiţiile diferitelor interpretări date de către ordonatorul de credite local respectiv, solicit să

exprimaţi un punct de vedere privind recuperarea prejudiciului financiar de către salariaţii din Primăria

Municipiului Tulcea.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoş Alexandru. Se pregăteşte domnul senator Pop Liviu.

Domnul Alexandru Cordoş:


Stimaţi colegi,

Întrebarea este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului şi schimbărilor climatice.

- 50 -

Obiectul întrebării: „Finalizarea sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţul Cluj”

Stimate domnule ministru,

Groapa de gunoi de la Pata Rât, judeţul Cluj, deşi este unul dintre proiectele importante pentru

locuitorii municipiului Cluj-Napoca şi ai judeţului Cluj, este departe de a fi finalizat.

Constructorul principal a intrat în insolvenţă, firma rămasă să continue lucrările şi-a oprit recent

activitatea, proiectul fiind astfel blocat.

Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi nemenajere generate de localităţi precum

municipiul Cluj-Napoca constituie un pericol grav pentru sănătatea locuitorilor şi a animalelor din zonă.

Domnule ministru,

Având în vedere faptul că promovaţi un mediu curat şi sănătos, vă rog să-mi răspundeţi cum

veţi sprijini demersurile Consiliului Judeţean Cluj pentru finalizarea acestui proiect.


Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, pot să prezint şi interpelarea?


Vă rog, domnule senator.

Domnul Alexandru Cordoş:


Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării

rurale, viceprim-ministru.

Obiectul interpelării: „Susţinerea iniţiativelor micilor producători”

Stimate domnule viceprim-ministru,

La nivel naţional, necesitatea înfiinţării centrelor de colectare a produselor agricole rămâne o

problemă de actualitate a micilor producători. Aceste centre oferă avantajul preluării cantităţilor mici

de produse.

O iniţiativă lăudabilă este cea a micilor producători din zona Câmpia Turzii, judeţul Cluj, care,

sprijiniţi de Primăria Câmpia Turzii şi Consiliul Judeţean Cluj, au demarat construirea unui astfel de

centru, investiţia costând aproximativ 3,3 milioane de euro.

Domnule viceprim-ministru,

Având în vedere faptul că vă preocupaţi permanent de dezvoltarea agriculturii, vă rog să-mi

precizaţi care este strategia ministerului pentru implementarea unui astfel de proiect la nivel naţional şi

cum veţi sprijini iniţiativa micilor producători din municipiul Câmpia Turzii, judeţul Cluj.


Vă mulţumesc.

- 51 -


Vă mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pop Liviu-Marian. Se pregăteşte domnul senator Pereş

Alexandru.



Am două întrebări şi o interpelare.

Interpelarea o adresez doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi

persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Nedreptăţi privind acordarea şi distribuirea cupoanelor pentru ajutoarele

de la Uniunea Europeană persoanelor cu dizabilităţi”

Stimată doamnă ministru,

Am primit mai multe memorii, dintre care vi- l ataşez pe cel al domnului Voicu Ion, din

Bucureşti, prin care persoane cu dizabilităţi se plâng de faptul că, deşi sunt încadrate în gradul I de

handicap, nu beneficiază de cupoanele şi ajutoarele acordate din fondurile Uniunii Europene .

Având în vedere cele prezentate anterior, cât şi cele menţionate în memoriul alăturat, vă întreb

care este situaţia de fapt cu privire la problema expusă şi cum vedeţi dumneavoastră rezolvarea acesteia.


Întrebare adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul întrebării: „Probleme la încadrarea personalului didactic auxiliar la Colegiul

Economic «Pintea Viteazul», din localitatea Cavnic, judeţul Maramureş”

Domnule ministru,

Am primit un memoriu, pe care vi-l ataşez, din partea unui analist cu studii superioare care îşi

desfăşoară activitatea la Colegiul Economic „Pintea Viteazul”, din localitatea Cavnic, judeţul

Maramureş, şi care se plânge în legătură cu modul ilegal de încadrare pe un post de informatician cu

studii medii, deşi are studii superioare şi, mai mult decât atât, a fost încadrat până la începutul anului

acesta pe un post care necesita o astfel de pregătire superioară.

În acest sens, vă solicit, domnule ministru, un răspuns cu privire la cele expuse anterior şi în

memoriul anexat.


Şi ultima întrebare, pe care o adresez doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei,

protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, şi domnului Robert-Marius Cazanciuc, ministrul justiţiei.

Obiectul întrebării: „Probleme cu care se confruntă pensionarii care au recâştigat în instanţă

dreptul la pensia de serviciu.”

- 52 -

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Am primit din partea unui pensionar, fost grefier, un memoriu pe care vi- l ataşez, prin care se

plânge că, deşi, în urma eliminării pensiilor de serviciu de către Guvernul Boc, în anul 2010, instanţa

i-a restabilit acest drept, dar organele abilitate nu pun în aplicare această hotărâre a instanţei.

Având în vedere cele prezentate anterior, cât şi cele din memoriul anexat, vă întreb, doamnă şi

domnule ministru, care este situaţia de fapt şi care sunt posibilităţile de aplicare a unei hotărâri

definitive, astfel încât cei îndreptăţiţi să-şi primească aceste drepturi care li se cuvin.


Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pereş Alexandru. Se pregăteşte domnul senator Grigoraş

Viorel.


(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Alexandru Pereş:


Am să susţin o interpelare adresată domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

Obiectul interpelării: „Când va aloca Guvernul fonduri financiare autorităţilor locale din Alba

Iulia, necesare pentru sărbătorile ocazionate de Ziua Naţională a României?”

Domnule prim-ministru,

La 1 decembrie, românii sărbătoresc 96 de ani de la Marea Unire. An de an, la Alba Iulia ,

capitala Marii Uniri, au loc manifestări dedicate Zilei Naţionale. În ultimii doi ani, Guvernul condus de

dumneavoastră nu a alocat fonduri pentru desfăşurarea manifestărilor dedicate acestui eveniment.

Efortul financiar a căzut pe umerii autorităţilor locale – şi mă refer la Consiliul Judeţean şi la Primăria

Alba Iulia –, iar fondurile financiare guvernamentale, în marea lor majoritate, au fost reţinute pentru

manifestările din capitală.

Doresc să vă întreb, domnule prim-ministru, ce vă determină, chiar şi în acest an, să nu aprobaţi

un ajutor financiar pentru manifestările de la Alba Iulia, dedicate Zilei Naţionale.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereş.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prez idiu.)

- 53 -



Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraş Viorel.



Întrebarea din această seară este adresată domnului Remus Pricopie, minist rul educaţiei

naţionale, şi are ca obiect: „Provocările sistemului de învăţământ românesc pentru integrarea tinerilor

în piaţa muncii”.

Domnule ministru,

Sistemul de învăţământ trebuie să pregătească generaţia tânără pentru locuri de muncă actuale.

Piaţa muncii e dinamică şi implică adaptarea forţei de muncă la noile provocări.

Conform statisticilor, peste 23% dintre românii cu vârsta sub 25 de ani sunt şomeri,

majoritatea, absolvenţi de liceu. Consider că trebuie crescută şansa absolvenţilor de a se integra pe

piaţa muncii.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România, numărul absolvenţilor de studii

superioare s-a dublat în ultimii 12 ani, de la 7% în 2002, la 14% din numărul total al locuitorilor.

Statul român finanţează anual de la buget aproximativ 62 000 de locuri la facultăţi pentru

primul an de studiu universitar, cele mai multe dintre acestea fiind la ştiinţe economice, ştiinţe juridice,

administraţie, studii europene şi chiar jurnalism.

Datele statistice de la Ministerul Educaţiei şi de la Institutul Naţional de Statistică arată că,

anual, statul produce, în medie, 190 000 de absolvenţi de studii superioare, cei mai mulţi dintre aceştia

fiind în ştiinţe economice, învăţământ juridic sau învăţământ universitar – unde sunt incluse toate

domeniile din care poţi deveni profesor.

Cu toate acestea, datele de la Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul

Superior arată că 80% dintre absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele

pentru care s-au pregătit.

Domnule ministru,

Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru a

integra absolvenţii de licee şi facultăţi pe piaţa muncii.

Vă mulţumesc.

Vă solicit răspuns scris.

Vă rog să fiţi de acord, domnule preşedinte, să prezint şi interpelarea.



- 54 -


Mulţumesc.

Interpelarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale

şi persoanelor vârstnice, şi are ca obiect: „O strategie pentru tinerii şomeri”.

Doamnă ministru,

Consider că situaţia tinerilor şomeri ar trebui să constituie o prioritate pentru ministerul pe care

îl conduceţi, având în vedere că, în România, mai bine de 94 000 de persoane tinere sunt înregistrate ca

fiind şomere. În procente, peste 20% dintre românii cu vârsta sub 25 de ani sunt şomeri, majoritatea,

absolvenţi de liceu.

Acest şomaj al tinerilor este consecinţa lipsei de corelare între nevoile pieţei muncii şi

abilităţile dobândite în sistemul de învăţământ românesc, la care se adaugă persistarea efectelor crizei

economice. România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au

nicio slujbă şi nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de şcolarizare.

Conform unui studiu al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de

Muncă (Eurofound), România este pe ultimele locuri din punct de vedere al procentului de tineri care

îşi găsesc un loc de muncă în decurs de un an de la finalizarea studiilor: 51,6%, comparativ cu 66%,

media europeană.

Doamnă ministru,

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi comunicaţi care este strategia ministerului

pentru a include în piaţa muncii tinerii absolvenţi care s-au declarat şomeri.

Vă mulţumesc.

Vă solicit răspuns scris.



Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte… Domnule senator. Scuze!

Având în vedere că nu- i mai văd pe colegi în sală, citim lista întrebărilor şi a interpelărilor

depuse în scris de colegii noştri senatori.

Întrebări:

- Bodog Florian-Dorel, Coca Laurenţiu Florian, Pop Gheorghe, Saghian Gheorghe, Butnaru

Florinel, din partea Grupului parlamentar al PSD;

- Tătaru Nelu, Ichim Paul, din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Ghilea Găvrilă, Tişe Alin, Ariton Ion, Pereş Alexandru, Oprea Dumitru, Igaş Traian-Constantin,

Ungureanu Mihai, din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Nistor Vasile, din partea Grupului parlamentar Liberal Conservator;

- 55 -

- Biró Rozalia-Ibolya, din partea Grupului parlamentar al UDMR;

- Agrigoroaei Ionel, Marian Valer, senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare.

De asemenea, interpelări:

- Belacurencu Trifon, Pop Gheorghe, Saghian Gheorghe, Popa Constantin, din partea Grupului

parlamentar al PSD;

- Nicoară Marius-Petre, din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Ghilea Găvrilă, Tişe Alin-Păunel, Oprea Dumitru, Paşcan-Emil-Marius, Igaş Traian-Constantin,

Dincă Mărinică, Ungureanu Mihai-Răzvan, din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Nistor Vasile, din partea Grupului parlamentar Liberal Conservator;

- Biró Rozalia-Ibolya, din partea Grupului parlamentar al UDMR;

- Agrigoroaei Ionel, Marian Valer, senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare.

Cu acestea, dragi colegi, închidem sesiunea de întrebări şi interpelări.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.25.

s t e n o g r a m a - senat · roma la 4 noiembrie 1950, ... (intervenţie neinteligibilă din...

Documents