cu presa/2013/mai/revista... · web viewtreaba noastră era să ţinem bărcile în echilibru, să...

22.05.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI21 - 22 mai 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

22.05.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme similare...............................................................................................................7Urbanizarea forţată a plajei Sulina...............................................................................7Liber la braconaj în Delta Dunării.................................................................................8Rovana Plumb: Proiectul Delta Vacaresti se afla la jumatatea etapelor ce trebuie parcurse.......................................................................................................................9Frenezia microcentralelor ameninta fauna si flora din Muntii Carpati - WWF...........10Teme de mediu...........................................................................................................11Explorari cu explozibili. UE ar putea interzice exploatare gazelor de sist prin fracturare hidraulica..................................................................................................11Taxa de 80% propusa de Polonia pentru extragerea gazelor de sist descurajeaza investitorii..................................................................................................................12Institutul francez din Bucuresti sustine dezoltarea durabila a Deltei Dunarii............15Schimbare la Garda de Mediu....................................................................................16România are nevoie de experienţa SUA în domeniul gazelor de şist.........................16Conferinta nationala despre reteaua europeana Natura 2000, organizata, marti, la Palatul Parlamentului.................................................................................................17Amenzi de pana la 6.000 de lei pentru turiştii care pătrund în zonele protejate din Delta...........................................................................................................................18950 ha de lunca refacute si 5 ha plantate cu salcie si plop, in cadrul proiectului Frontiere Verzi........................................................................................................... 19Circa 37% din suprafata totala forestiera a Romaniei este certificata pentru administrare responsabila..........................................................................................20

PRESA LOCALĂ............................................................................................................22ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................22

Teme ABA...................................................................................................................22Hărţi de hazard şi risc la inundaţii realizate de Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad.........................................................................................................................22

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

22.05.2013

Hărți de hazard si risc la inundaţii, realizate de Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad.........................................................................................................................23Riscul de inundatii in Iasi, prezis cu ajutorul unui proiect european..........................24Hãrti de hazard si risc de inundatii pentru bazinul Prut – Bârlad...............................25Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad.......................26Teme similare.............................................................................................................27Peste un sfert din populaţia Vasluiului bea apă plină de nitriţi şi nitraţi....................27Rezultatele analizelor DSP: Vasluienii beau apă otrăvită...........................................28

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................29Teme ABA...................................................................................................................29Jiul, pericol de înec şi îmbolnăvire.............................................................................29ABA Jiu avertizează: “Scăldatul interzis în râuri!”.......................................................31Acţiuni de igienizare, întreprinse de SGA Dolj............................................................31S.G.A Dolj a salubrizat cursurile de apă din județul Dolj............................................33Jiul, singurul râu cu hartă de inundaţii.......................................................................35Teme similare.............................................................................................................36CEO investeşte în parcuri fotovoltaice.......................................................................36Laurențiu Ciurel, întors de la Beijing cu promisiuni de investiții în CEO.....................36Teme de mediu...........................................................................................................38Doljul verde................................................................................................................38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................39Teme ABA...................................................................................................................3943 de ani de la inundaţiile din mai 1970. Apa, ca un bivol negru (II)..........................39Apa, ca un bivol negru (III).........................................................................................41Lucrări de întreţinere a pârâului Pocloş.....................................................................43Monografii: Transportul sării cu plutele pe Mureş.....................................................43Teme similare.............................................................................................................45Falcă: „Vrem ca râul Mureş să fie navigabil“..............................................................45Nămolul pute până la vară.........................................................................................46

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

22.05.2013

10.000 tone de nămol urât mirositor creează probleme în mai multe cartiere din Arad........................................................................................................................... 47Zece mii de tone de nămol depozitat emană în Arad mirosuri greu suportabile.......48Ritual de invocare a ploii, practicat la Gurahonț........................................................48Avertizare de ploi, grindină şi vânt pentru jumătatea de nord a județului Mureş.....49Hidrocentrale Sebeş a rămas doar cu 30% din banii pentru mentenanță..................50Mechel Câmpia Turzii a reluat producţia...................................................................50Pariu pus pe apă, gaz şi chinezi. Termocentrala Mintia trece pe hidro......................51Energie mixtă, la preţ de producţie mai mic. Chinezii s-au decis. Vor investi sute de milioane de euro în CEH.............................................................................................52Termocentrala Mintia a importat 550 de mii de tone de cărbune în 2011 şi 2012....54Teme de mediu...........................................................................................................55Afacerile verzi împânzesc județul...............................................................................55Ipoteză alarmantă.Complexul Energetic Hunedoara ar putea arde cărbune radioactiv!..................................................................................................................57Discuţii aprinse pe tema Fabricii de PAL la Reghin.....................................................58Fabrica de PAL, din nou în dezbatere.........................................................................68Paşcan acuză ministrul Apelor şi Pădurilor de "lipsă de reacţie şi dezinteres culpabil"................................................................................................................................... 68Marius Paşcan: "Îi felicit public pe prefectul, Corneliu Grosu şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mureş”..................................................................................................69Peste 25 de mii de hectare de pădure de pe Valea Mureşului, salvate în instanţă....71O ciupercă extrem de periculoasă afectează arbuştii decorativi din parcurile noastre................................................................................................................................... 71Arbuştii decorativi din parcuri, afectaţi de o ciupercă extrem de periculoasă...........72Fabrica de clei de la Reghin ar putea intra în vizorul Gărzii de Mediu.......................72Somn suspect al autorităților în cazul formaldehidei.................................................73„Oraşul viorilor” se transformă într-un oraş chimic?.................................................76

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................77Teme ABA...................................................................................................................77

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

22.05.2013

Au demolat clădirea care stătea în calea noii piste a aeroportului............................77Teme de mediu...........................................................................................................78Garda de Mediu amendeaza......................................................................................78Salonul Energiilor Regenerabile şi Salonul Inventatorilor Maramureşeni, din 22 mai în Baia Mare...................................................................................................................79

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................80Teme ABA...................................................................................................................80Ministrul Varga ia urma inundaţiilor..........................................................................80Ministrul Lucia Varga vine în Neamţ..........................................................................80Teme similare.............................................................................................................81A „nins" cu grindină la Boroaia...................................................................................81Teme de mediu...........................................................................................................81APM Neamț aniversează Ziua Internațională a Biodiversității Biologice....................81

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................82Teme ABA...................................................................................................................82Combustibil pentru Ape.............................................................................................82Teme similare.............................................................................................................83Concedieri masive la Hidroelectrica...........................................................................83Teme de mediu...........................................................................................................83Pentru că sute de hectare de pădure au fost tăiate ilegal în Argeş Codul Silvic va fi modificat....................................................................................................................83Vasilică asmute DNA pe hoţii de păduri!....................................................................84

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................85Teme similare.............................................................................................................85Aquatim demarează lucrările de investiţii în Sânmihaiu Român, Utvin, Gătaia şi Ciacova.......................................................................................................................85Autoritatile din Moldova Nouă i-au măsuri de stopare a fenomenului de eroziune..86Compusii cu arsen contaminează apele de adâncime din zona de vest a țării...........87În cel mai scurt timp, Canalul Bega din Timişoara va fi transformat în raiul cafenelelor................................................................................................................................... 87

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

22.05.2013

Teme de mediu...........................................................................................................88Educatie pentru natură în Parcul Dendrologic Zăvoi!................................................88In premieră naţională, timişenii vor produce biomasă reziduală din paie şi coceni...89Localitatile din jurul Timisoarei, sufocate de deseurile din constructii.....................90

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................91Teme similare.............................................................................................................91Braconier „profesionist“ pe râul Olt..........................................................................91Alexandrina Ivancu va depune în SEAP anunţul de introducere a 3 km. de alimentare cu apă în Tina (Livezi).................................................................................................92Pământul pârjolit de arşiţă şi secetă..........................................................................92Teme de mediu...........................................................................................................94Miercuri, facem curăţenie pe Tâmpa.........................................................................94

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

22.05.2013

Teme similareUrbanizarea forţată a plajei Sulina

/Ziua News

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

22.05.2013

Liber la braconaj în Delta Dunării

/Ziua News

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

22.05.2013

Rovana Plumb: Proiectul Delta Vacaresti se afla la jumatatea etapelor ce trebuie parcurseProiectul Delta Vacaresti a ajuns la jumatate, iar Bucurestiul are nevoie de o arie urbana protejata, cum se intmpla in Londra, a declarat, marti, intr-o conferinta de specialitate, Rovana Plumb, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice.'Delta Vacaresti este un alt proiect cu care suntem la jumatatea parcurgerii acestuia. Este un proiect de interes national si international. Alaturi de Londra, si Bucurestiul va avea o arie urbana care sa ofere cetatenilor o explozie de biodiversitate de care avem nevoie dupa o zi agitata de munca', a spus ministrul Mediului. La sfrsitul lunii octombrie 2012, ministerul de resort anunta ca intocmeste un studiu de fundamentare necesar desemnarii zonei Lacului Vacaresti din Bucuresti ca arie protejata. in iunie, anul trecut, de Ziua Internationala a Mediului, ministrul Rovana Plumb anunta ca zona Lacului Vacaresti din Capitala ar putea deveni arie naturala urbana protejata, iar Hotarrea de Guvern care va reglementa acest lucru urma sa fie finalizata in maximum patru luni. 'Hotarrea de Guvern va fi aprobata numai dupa ce vom avea in primul rnd o clarificare juridica in ceea ce priveste detinatorii acestor zone. inteleg ca sunt mai multi proprietari (...) Toti proprietarii din aceasta zona vor fi invitati la Ministerul Mediului pentru a discuta si verifica situatia juridica a fiecaruia dintre ei (...)', a explicat Plumb. Potrivit ministrului Mediului, au fost identificate surse de finantare atat prin Programul Operational Sectorial de Mediu, Axa 4 Biodiversitate, cat si prin alocarile bugetare in cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu pentru transformarea Lacului Vacaresti in zona de arie naturala protejata urbana. Ecologizarea zonei aduce beneficii majore populatiei locale si biodiversitatii dezvoltate spontan, care cuprinde, conform observatiilor efectuate de specialisti, numeroase specii de pasari, pesti, mamifere, amfibieni, dintre care unele protejate. Lacul Vacaresti este cunoscut in Romnia drept 'Delta dintre blocuri ca urmare a asemanarilor cu delta fluviului Dunarea. La suprafata celor aproape 200 de hectare de vegetatie si zone mlastinoase, alimentate de ape subterane, traiesc intr-un ecosistem stabil diferite tipuri de pesti, rate salbatice, lebede, soprle, sau pescarusi. /AGERPRES,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

22.05.2013

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/197057-Rovana-Plumb-Proiectul-Delta-Vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse.html/Ziare.realitatea.net, http://ziare.realitatea.net/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse_948662.html/Ziare – pe – net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse-2831014.html/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/05/21/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse//Puterea, http://www.puterea.ro/articol/rovana_plumb_proiectul_delta_vacaresti_se_afla_la_jumatatea_etapelor_ce_tre

Frenezia microcentralelor ameninta fauna si flora din Muntii Carpati - WWF La zece ani de la semnarea unei conventii pentru protejarea Carpatilor, miile de proiecte de centrale hidroelectrice ameninta fauna si flora acestor munti din sud-estul Europei, avertizeaza luni Fondul Mondial pentru Natura (WWF), citat de AFP. Constructia planificata a mii de hidrocentrale de-a lungul muntilor Carpati constituie o amenintare imediata pentru sute de torente si rauri, precum si pentru fauna si flora, sustine ONG-ul specializat in apararea mediului, intr-un comunicat. Riscul este deosebit de ridicat in Ucraina si Romania, a afirmat directorul de comunicare al WWF pentru programul Dunare-Carpati, Konstantin Ivanov. In Romania, peste 430 de microcentrale hidro sunt in curs de proiectare sau de constructie, dintre care peste un sfert in sau in apropierea zonelor protejate, denunta WWF. Aceasta frenezie, incuraja de abundenta de certificate verzi, a suscitat numeroase polemici. La finele lui 2011, imaginile escavatoarelor care sapau in paturile torentelor intr-o zona protejata Natura 2000 din muntii Fagaras au starnit scandal. De atunci, aproximativ 50 de microcentrale au invadat acest loc determinand distrugerea torentelor si a speciilor, spune Ivanov. Proiectele de infrastructura de transport constituie de asemenea o amenintare importanta pentru Carpati, adauga WWF. Aceasta fragmentare a habitatului este ingrijoratoare pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.puterea.ro/articol/rovana_plumb_proiectul_delta_vacaresti_se_afla_la_jumatatea_etapelor_ce_tre

http://www.puterea.ro/articol/rovana_plumb_proiectul_delta_vacaresti_se_afla_la_jumatatea_etapelor_ce_tre

http://www.financiarul.ro/2013/05/21/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse/

http://www.financiarul.ro/2013/05/21/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse/

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse-2831014.html

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse-2831014.html

http://ziare.realitatea.net/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse_948662.html

http://ziare.realitatea.net/rovana-plumb-proiectul-delta-vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse_948662.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/197057-Rovana-Plumb-Proiectul-Delta-Vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/197057-Rovana-Plumb-Proiectul-Delta-Vacaresti-se-afla-la-jumatatea-etapelor-ce-trebuie-parcurse.html

22.05.2013

viitorul ursilor si al marilor carnivori, argumenteaza ONG-ul. In Romania, un proiect de autostrada intre Deva si Lugoj (nord-vest) risca sa taie coridoare cruciale pentru deplasarea ursilor, potrivit WWF. Sapte tari - Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, Romania, Serbia si Slovacia - au semnat in urma cu zece ani o conventie pentru protejarea Carpatilor, un masiv montan care adaposteste printre cele mai importante populatii de ursi, lupi si rasi din Europa. Aceasta conventie a permis totusi sa dinamizeze cooperarea, inregistrandu-se cateva progrese in gestiunea durabila a padurilor, noteaza WWF. /Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-14846450-frenezia-microcentralelor-ameninta-fauna-flora-din-muntii-carpati-wwf.htm

Teme de mediuExplorari cu explozibili. UE ar putea interzice exploatare gazelor de sist prin fracturare hidraulicaExplorarea gazelor de sist presupune crearea unor explozii controlate pe 1.800 de kilometri patrati in zona Dobrogei. Explozibilii vor fi amplasati la 10-15 metri sub pamant, iar Chevron a primit autorizatii de studii seismice pentru zonele Costinesti si Vama Veche. In plin scandal al gazelor de sist, Uniunea Europeana a decis sa reevalueze exploatarea prin fracturare hidraulica. Procedeul ar putea fi interzis pe tot continentul in urma evaluarii expertilor europeni. Ministerul Mediului va incerca sa afle din tractor daca explorarile in perimetrele cu gaze de sist pot declansa cutremure. Desi nu este vorba despre o tehnologie in sensul propriu al cuvantului, aceasta a fost imbratisata de oficialii romani. Din punct de vedere tehnic, e vorba despre niste tractoare care prin vibratiile pe care le declanseaza pot induce niste vibratii care vor fi masurate in asa fel incat sa se asigure ca nu exista niciun fel de risc, a spus ministrul Mediului, Rovana Plumb. Specialistii avertizeaza ca din cele 750 de substante folosite in exploatare, doar putin peste 200 sunt cunoscute, iar restul sunt ascunse in spatele secretului comercial. Tocmai aceastea ar fi problema: pentru ca sunt extrem de toxice, apa rezultata in urma fracturarii hidraulice trebuie pastrata in puturi speciale, pentru ca nu exista solutii de decontaminare. Ministerul Mediului sustine insa ca salvarea ar putea veni din lanurile de porumb. Deja una dintre tehnologii foloseste inlocuirea tuturor acestor substante

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-14846450-frenezia-microcentralelor-ameninta-fauna-flora-din-muntii-carpati-wwf.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-14846450-frenezia-microcentralelor-ameninta-fauna-flora-din-muntii-carpati-wwf.htm

22.05.2013

chimice periculoase cu amidonul care nu reprezinta niciun risc. Desigur trebuie sa asteptam sa vedem cum vor evolua aceste inovatii, a spus ministrul Plumb. Dupa numeroase proteste din partea organizatiilor pentru protectia mediului, Uniunea Europeana a anuntat ca va reanaliza cu atentie efectele procesului prin care se extrag gazele de sist, subliniind ca protejarea zonelor unde exista apa potabila si subterana este absolut necesara. Anul acesta, vom discuta la nivel european pe tema fracturarii hidraulice si a protectiei mediului inconjurator. (...) Nu am discutat inca acest lucru in cadrul Comisiei Europene. A spus ca, la sfarsitul anului, am putea veni cu o initiativa. Dar nu este clar daca va fi vorba despre o propunere legislativa sau una menita sa protejeze mediul inconjurator, a declarat Marlene Holzner, purtator de cuvant al Comisarului European pentru Energie. Reprezentantii Uniunii Europene au dat exemplul Germaniei, unde impactul fracturarii hidraulice asupra mediului a starnit nenumarate controverse, dar Guvernul a preferat continuarea procesului, in beneficiul industriei. Subiectul exploatarii gazelor de sist si a efectelor sale asupra mediului ar putea ajunge pe ordinea de zi a Comisiei Europene la sfarsitul anului. Citeste si Guvernul a dat avize de explorare a gazelor de sist, sperand ca tehnologia va avansa. /Antena 3, http://www.antena3.ro/economic/explorari-cu-explozibili-ue-ar-putea-interzice-exploatare-gazelor-de-sist-prin-fracturare-hidraulica-214886.html

Taxa de 80% propusa de Polonia pentru extragerea gazelor de sist descurajeaza investitoriiPolonia ar putea frana dezvoltarea industriei gazelor de sist, cu un potential urias in acest stat, dupa ce mai multe investitii au esuat, iar guvernul a transmis semnale ca va impune conditii dure investitorilor straini, inclusiv o taxa de 80% pe profiturile generate.Dintre cele 39 de proiecte de explorare planificate pentru acest an, pana in luna mai au fost initiate numai doua, potrivit datelor Ministerului Mediului din Polonia, citate de Bloomberg. Guvernul vrea sa impuna companiilor de explorare sa intre in parteneriate cu o societate de stat odata cu trecerea la faza de extractie. Totodata, executivul a anuntat ca intentioneaza sa introduca o taxa de 80% pe profiturile generate din gaze de sist. Ambele masuri au fost anuntate in toamna anului trecut.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.antena3.ro/economic/explorari-cu-explozibili-ue-ar-putea-interzice-exploatare-gazelor-de-sist-prin-fracturare-hidraulica-214886.html

http://www.antena3.ro/economic/explorari-cu-explozibili-ue-ar-putea-interzice-exploatare-gazelor-de-sist-prin-fracturare-hidraulica-214886.html

22.05.2013

Polonezii au incercat sa vanda pielea ursului din padure. A avut efecte extrem de negative asupra proiectelor de gaze de sist, subliniate de numarul neglijabil de puturi forate in ultimele cateva luni, comenteaza pentru Bloomberg Tom Maj, directorul operatiunilor din Polonia la compania canadiana Talisman Energy, care s-a retras recent din tara. In ultimii ani, numeroase companii americane si canadiene s-au inghesuit sa prospecteze dupa gaze de sist in Polonia, unde se estimeaza ca exista cele mai bogate rezerve din Europa.Guvernul condus de premierul Donald Tusk a incercat sa asigure securitatea energetica a Poloniei din resurse interne, reducand dependenta de importurile de gaze din Rusia, de la gigantul Gazprom. Proiectele de explorare incepute de companii precum Chevron (SUA) sau Nexen (Canada) ar fi generat investitii estimate la 4,5 miliarde de dolari. Polonia importa aproximativ doua treimi din necesarul de gaze naturale de la Gazprom.Multe companii, printre care si Chevron, au anuntat ca nu vor renunta la Polonia si se asteapta sa ramana in tara pe termen lung. Totusi, rezultatele dezamagitoare inregistrate de unii investitori mai vechi a determinat trei companii sa-si faca bagajele.Grupul american Exxon Mobil s-a retras in iunie din Polonia dupa rezultate dezamagitoare inregistrate la primele puturi de explorare sapate in tara. Talisman a plecat din Polonia invocand o schimbare de strategie. Pe 7 mai, Marathon Oil (SUA) a anuntat ca renunta la Polonia si cauta investitori pentru cele 11 licente pe care le detine, dupa ce proiectele de explorare desfasurate in tara nu au avut rezultate comerciale. Retragerea Talisman si Marathon nu va afecta lucrarile de explorare care vor continua la perimetrele respective, a declarat pe 8 mai un oficial al Ministerului Mediului. Guvernul a acordat aproximativ 100 de licente de explorare catre peste 20 de companii, care au propus constructia a cel putin 300 de puturi de explorare, cu investitii estimate la 4,5 miliarde de dolari. In 2011, Administratia pentru Informatii in domeniul Energiei din SUA estima ca Polonia detine cele mai mari rezerve recuperabile de gaze de sist din Europa, echivalente cu aproape un sfert din resursele estimate in Statele Unite. Unii investitori par insa nemultumiti de abordarea guvernului, indeosebi de intentia de a aplica taxe ridicate pe industria gazelor de sist. Cine va veni cu miliarde de dolari pentru a monetiza gazele daca guvernul discuta preluarea unei parti uriase din profit de la companii?,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

22.05.2013

comenteaza un executiv al San Leon Energy, care a demisionat recent din functia de director de explorare in Polonia.Alte companii sugereaza ca au avut ghinion in Polonia.Explorarea unui nou bazin este intotdeauna o afacere extrem de riscanta si costisitoare. Cu toate acestea, datele geologice au oferit unele motive de optimism. Mai mult, situatia generala a pietei era atractiva: preturi relativ mari la gaze in Europa, acces bun la infrastructura si, desigur, senzatia ca proiectul beneficiaza de sprijin puternic din interior din ratiuni geopolitice, comenteaza executivul polonez al Talisman Energy. Dupa ce aspectele tehnice ale proiectului s-au dovedit mai complexe decat se anticipa, impunand investitii mai mari si un proces mai indelungat de dezvoltare, companiile au asteptat incurajari din partea guvernului, insa atitudinea autoritatilor a virat in directia opusa, continua acesta. Ne-am trezit prinsi intr-o discutie ciudata despre reglementare, taxe si participarea statului, aspecte care nu par sa aiba vreo legatura cu realitatile ciclului de investitie sau cu echilibrul risc-profit, considera reprezentantul Talisman Energy. Cu toate acestea, lucrarile de explorare vor continua la majoritatea perimetrelor pentru care au fost acordate licente. Printre companiile care vor continua sa opereze in Polonia se numara Chevron si Total (Franta). Dintre investitorii mai mici, companii precum San Leon, 3Legs Resources (SUA) si BNK Petroleum (Canada) au semnalat ca vor continua activitatile. Companiile de stat PKN Orlen si PGNiG vor fora de asemenea in acest an mai multe puturi de explorare. /Realitatea TV, http://www.realitatea.net/taxa-de-80prc-propusa-de-polonia-pentru-extragerea-gazelor-de-sist-descurajeaza-investitorii_1186021.html

Institutul francez din Bucuresti sustine dezoltarea durabila a Deltei Dunarii Acest eveniment, dedicat unui loc ce nu are echivalent in Europa, a inceput cu proiectia documentarului Bastroe, un canal mai multe granite, realizat in 2008 de Anca Gradinaru, potrivit unui comunicat remis marti redactiei TV.NET . Proiectia a fost urmata de o masa-rotunda care a abordat problematicile ecologice ridicate de construirea canalului Bastroe, problemele actuale intalnite in delta, precum si solutiile inovatoare in curs de elaborare pentru prezervarea si dezvoltarea acestui spatiu unic. Printre participantii la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.realitatea.net/taxa-de-80prc-propusa-de-polonia-pentru-extragerea-gazelor-de-sist-descurajeaza-investitorii_1186021.html

http://www.realitatea.net/taxa-de-80prc-propusa-de-polonia-pentru-extragerea-gazelor-de-sist-descurajeaza-investitorii_1186021.html

22.05.2013

masa-rotunda s-au numarat Orieta Hulea, director regional de conservare, WWF Romania si Liviu Mihaiu, presedintele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta. Delta Dunarii se afla sub protectia ONU prin statutul sau international UNESCO de Rezervatie a Biosferei. Aceasta rezervatie se imparte intre Romania si Ucraina. Mediul Deltei Dunarii este unicul de acest gen pe continentul european, si chiar in lume. Este vorba despre cea mai mare delta din Europa, cea mai putin afectata de activitatea umana si care pastreaza inca o biodiversitate importanta.Cu toate acestea, in ciuda statutului de rezervatie protejata, Delta Dunarii este afectata de mai multe probleme de ordin politic, economic sau ecologic. Un eveniment a cristalizat toate aceste probleme : constructia canalului Bastroe (sau Bistroe) in 2004. Pe 11 mai 2004, Ucraina a reluat constructia acestui canal in rezervatia Deltei Dunarii, in partea administrata de catre Ucraina. Acest demers a fost facut deoarece Ucraina nu mai are acces prin canale la Marea Neagra inca din anul 1997, an in care canalul Prova a devenit complet inutilizabil. Aceast proiect a declansat multe divergente politice, economice si ecologice intre cele doua tari. Dupa lungi discutii si dezbateri aprinse, guvernul ucrainean a anuntat autoritatile romane despre sistarea lucrarilor de constructie la acest canal. /Rtv, http://www.rtv.net/institutul-francez-din-bucuresti-sustine-dezoltarea-durabila-a-deltei-dunarii_80705.html

Schimbare la Garda de Mediu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.rtv.net/institutul-francez-din-bucuresti-sustine-dezoltarea-durabila-a-deltei-dunarii_80705.html

http://www.rtv.net/institutul-francez-din-bucuresti-sustine-dezoltarea-durabila-a-deltei-dunarii_80705.html

22.05.2013

/Puterea

România are nevoie de experienţa SUA în domeniul gazelor de şist

/Evenimentul Zilei

Conferinta nationala despre reteaua europeana Natura 2000, organizata, marti, la Palatul Parlamentului Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice /MMSC/ si Centrul National pentru Dezvoltare Durabila /CNDD/ organizeaza, marti, la Palatul Parlamentului, Conferinta nationala 'Natura 2000, optiunea verde pentru bunastarea Romniei'.Potrivit organizatorilor, in cadrul evenimentului sunt asteptati sa participe Rovana Plumb - ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Pia Bucella - director in cadrul Departamentului Natura si Biodiversitate din Comisia Europeana si Tiberiu Vadineanu - manager de proiect CNDD. De asemenea, vor fi prezentate mesaje video din partea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

22.05.2013

comisarului european pentru Mediu, Janez Potocnik, si a comisarului european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Dacian Ciolos. Natura 2000 este o retea europeana de zone naturale protejate, creata in anul 1992 pentru a proteja natura si a mentine pe termen lung resursele naturale necesare dezvoltarii socio-economice. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/196996-Conferinta-nationala-despre-reteaua-europeana-Natura-2000-organizata-marti-la-Palatul-Parlamentului.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/196996-Conferinta-nationala-despre-reteaua-europeana-Natura-2000-organizata-marti-la-Palatul-Parlamentului.html



22.05.2013

Amenzi de pana la 6.000 de lei pentru turiştii care pătrund în zonele protejate din Delta

/Curentul/Rtv, http://www.rtv.net/accesul-in-zonele-strict-protejate-din-delta-sanctionat-cu-amenzi-de-pana-la-6-000-de-lei_80425.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.rtv.net/accesul-in-zonele-strict-protejate-din-delta-sanctionat-cu-amenzi-de-pana-la-6-000-de-lei_80425.html

http://www.rtv.net/accesul-in-zonele-strict-protejate-din-delta-sanctionat-cu-amenzi-de-pana-la-6-000-de-lei_80425.html

22.05.2013

950 ha de lunca refacute si 5 ha plantate cu salcie si plop, in cadrul proiectului Frontiere Verzi Circa 950 de hectare de lunca au fost refacute si peste cinci hectare au fost plantate cu salcie alba si plop alb de-a lungul Dunarii, in cadrul proiectului Frontiere Verzi (Green Borders), a carui finalizare a fost marcata la sfrsitul saptamnii trecute.Conform unui comunicat remis AGERPRES, proiectul a fost derulat de WWF-Romnia, impreuna cu Agentia pentru Protectia Mediului Olt si Societatea Ornitologica Romna (SOR), si cu ajutorul comunitatilor locale din Gircov si Giuvarasti (judetul Olt). 'Frontiere Verzi reprezinta un proiect model pentru ceea ce poate fi realizat in lungul Dunarii. in cadrul acestuia, in cei patru ani am reusit sa refacem 950 ha de lunca, sa plantam peste 5 ha de salcie alba si plop alb in zone importante, sa realizam un model de ferma piscicola durabila, sa crestem cu mai mult de 20% suprafata zonelor de hranire si cuibarire pentru pasarile din lungul Dunarii si, unul dintre cele mai bune rezultate - sa depasim pragul de un milion ha de situri Ramsar in Romnia,' a declarat Cristian Tetelea, managerul de proiect si coordonator proiecte Bazinul Dunarii in cadrul WWF-Romnia. in ianuarie 2009, WWF a demarat proiectul Life+ 'Conservarea Transfrontaliera a cormoranului mic si ratei rosii in zone cheie din Romnia si Bulgaria' sau, pe scurt, Frontiere Verzi. Acesta si-a propus sa asigure cadrul necesar pentru conservarea transfrontaliera a 11 situri Natura 2000 din lungul Dunarii, in Romnia si Bulgaria. Astfel au fost imbunatatite zonele de reproducere ale ratei rosii si ale cormoranului mic, ambele specii fiind protejate la nivel european. in Romnia, 175.000 de oameni traiesc in zonele de implementare a proiectului Frontiere Verzi. Giuvarasti si Gircov sunt doar doua dintre cele 21 de comune incluse in program, dar reprezentative ca si model de colaborare intre comunitati, autoritati locale si organizatiile non-guvernamentale. in cele doua localitati, Clubul Cormoranului este forma prin care copiii din zona isi arata sprijinul fata de proiect si mediul inconjurator. in ultimii patru ani, cei peste 100 de membri ai clubului au fost initiati in tainele ecologiei: au participat la sesiuni de observare si studiere a pasarilor salbatice cu ochiul liber, pentru a cunoaste si cele doua specii protejate la nivel european cu care se mndresc, si au asistat la prezentarile specialistilor WWF si ai SOR. Zonele umede - resurse naturale vitale si solutie pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

22.05.2013

combaterea inundatiilor, conform WWF. Zonele umede sunt ruri, lacuri, iazuri, paduri de lunca. Ele reprezinta unul dintre cele mai valoroase tipuri de ecosisteme, deoarece gazduiesc cea mai mare parte a biodiversitatii si asigura servicii de mediu pentru oameni. Zonele umede joaca un rol-cheie in circuitul apei in natura, refac rezervele de apa, pot reduce impactul inundatiilor, asigura un mediu pentru inmultirea pestilor si curata apele de suprafata sau subterane. in ultimul secol, majoritatea zonelor umede din Bulgaria, Romnia si din multe alte parti ale lumii au fost distruse. Protejarea lor este o prioritate pentru WWF. WWF (World Wide Fund for Nature) a fost infiintata in anul 1961 si una dintre cele mai importante organizatii internationale care deruleaza proiecte pentru conservarea naturii, in peste 100 de tari. Misiunea WWF la nivel global este sa opreasca degradarea mediului inconjurator si sa construiasca un viitor in care oamenii traiesc in armonie cu natura. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/196696-950-ha-de-lunca-refacute-si-5-ha-plantate-cu-salcie-si-plop-in-cadrul-proiectului-Frontiere-Verzi.html

Circa 37% din suprafata totala forestiera a Romaniei este certificata pentru administrare responsabila Aproximativ 37% din suprafata totala forestiera a Romaniei este certificata ca fiind administrata responsabil /FSC/, potrivit datelor oficiale transmise de catre Asociatia pentru Certificare Forestiera /ACF/.Astfel, suprafata forestiera totala certificata FSC este de 2.386.535,4 hectare, echivalentul a circa 37% din suprafata totala forestiera a Romaniei, respectiv 6,37 milioane hectare. Pe de alta parte, la nivel global, exista 176.735.471 hectare care au primit 1.203 de certificate forestiere din 79 de tari.In Europa, suprafata totala certificata ajunge la 74.632.293 hectare, respectiv 42,23% din totalul certificat. Numarul certificatelor acordate este de 479. ACF a fost infiintata in anul 2009, in Romania, pentru promovarea managementului forestier responsabil, a unui sistem de certificare forestiera credibil, care contribuie la gospodarirea padurilor in mod corespunzator din punct de vedere ecologic, cu beneficiu social si viabil economic, conservarea mediului natural si a proceselor ecologice din Romania. Conform unui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/196696-950-ha-de-lunca-refacute-si-5-ha-plantate-cu-salcie-si-plop-in-cadrul-proiectului-Frontiere-Verzi.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/196696-950-ha-de-lunca-refacute-si-5-ha-plantate-cu-salcie-si-plop-in-cadrul-proiectului-Frontiere-Verzi.html

22.05.2013

studiu realizat de Tetra Pak si WWF Romania, unul din doi consumatori romani aleg ambalajele de carton fabricate din materie prima provenita din paduri administrate responsabil /FSC/, in timp ce aproape 25% dintre acestia au cunostinte despre acest tip de ambalaj. Pe de alta parte, 53% dintre cei chestionati au agreat ideea de a achizitiona alimente ambalate in ambalaje certificate FSC, in timp ce la intrebarea Ce tip de ambalaj vi se pare a fi cel mai prietenos fata de mediu?', cea mai mare parte dintre repondenti au raspuns Carton', urmat de Sticla' si Plastic/PET'.Totodata, in ultimele sase luni, 73% dintre cei intervievati au declarat ca stiu ce inseamna ambalaj reciclabil', 75% stiu ce inseamna ambalaj din resurse regenerabile', iar un sfert dintre acestia confunda cei doi termeni. Studiul comandat de Tetra Pak si realizat de Exact Cercetare si Consultanta este reprezentativ pentru populatia de 18-59 ani, persoane cu educatie medie si superioara, rezidente in mediul urban, consumatoare de internet. Volumul esantionului a fost de 728 de repondenti, persoane selectate aleator din panelul de peste 2.000 de consumatori ai agentiei de cercetare.Culegerea datelor a fost realizata in perioada 10-13 mai 2013, marja de eroare fiind de +/-3,6%, la un nivel de incredere de 95%. Organizatia FSC /Forest Stewardship Council/ se ocupa de promovarea administrarii responsabile a padurilor. Prezenta simbolului FSC pe ambalaje reprezinta garantia ca fibra lemnoasa folosita pentru ambalaje provine din paduri administrate responsabil si surse controlate, care sunt regenerate prin plantari sau in mod natural. Conform datelor oficiale, in prezent, in Romania se comercializeaza 81 de produse de import ambalate in recipiente cu simbol FSC, dintre care 25 pe sortimentul de lactate. Printre magazinele care au la raft astfel de produse se afla: Lidl, Mega Image, Metro si Kaufland. (Agentia Nationala de Presa AGERPRES) /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/05/20/circa-37-din-suprafata-totala-forestiera-a-romaniei-este-certificata-pentru-administrare-responsabila

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.financiarul.ro/2013/05/20/circa-37-din-suprafata-totala-forestiera-a-romaniei-este-certificata-pentru-administrare-responsabila

http://www.financiarul.ro/2013/05/20/circa-37-din-suprafata-totala-forestiera-a-romaniei-este-certificata-pentru-administrare-responsabila

22.05.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLADTeme ABAHărţi de hazard şi risc la inundaţii realizate de Administraţia Bazinală de Apă Prut-BârladConsiliul Tehnico Economic (CTE) al Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad a avizat favorbil proiectul ”Hărţi de hazard si risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad”. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”.Realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii va facilita actualizarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, având astfel un impact benefic major asupra activităţilor socio-economice. Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pot ajuta la planificarea si dezvoltarea localităţilor, prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi amplasarea proiectelor de dezvoltare în funcţie de aceste zone.Prin finalizarea hărtilor de hazard şi de risc la inundaţii se promovează o puternică conştientizare a riscului real la inundaţii. Astfel se pot identifica cu exactitate şi rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidă a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundaţii, campaniile de constientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât cresterea gradului de constientizare a procedurilor în situaţii de urgenţă cât şi promovarea implementării măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor. Utilizarea modelelor hidraulice calibrate şi actualizarea permanentă a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundaţii. Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 – “Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, Domeniul major de intervenţie 1 – “Protecţia împotriva inundaţiilor”. Valoarea totală a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat. /Botosaninews,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

22.05.2013

http://botosaninews.ro/143299/social/harti-de-hazard-si-risc-la-inundatii-realizate-de-administratia-bazinala-de-apa-prut-barlad/

Hărți de hazard si risc la inundaţii, realizate de Administraţia Bazinală de Apă Prut-BârladConsiliul Tehnico Economic (C.T.E.) al Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad a avizat favorbil proiectul Harţi de hazard si risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad.Proiectul a presupus realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Prut-Bârlad, în conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC, cunoscută sub denumirea de Directiva inundații. Realizarea hărților de hazard şi de risc la inundații va facilita actualizarea Planului de apărare împotriva inundațiilor în spațiul hidrografic Prut-Bârlad, având astfel un impact benefic major asupra activităților socio-economice. Hărțile de hazard şi de risc la inundații pot ajuta la planificarea si dezvoltarea localităților, prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi amplasarea proiectelor de dezvoltare în funcție de aceste zone. Prin finalizarea hărtilor de hazard şi de risc la inundații se promovează o puternică conştientizare a riscului real la inundații. Astfel se pot identifica cu exactitate şi rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidă a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundații, campaniile de constientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât cresterea gradului de constientizare a procedurilor în situații de urgență cât şi promovarea implementării măsurilor de protecție împotriva inundațiilor. Utilizarea modelelor hidraulice calibrate şi actualizarea permanentă a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundații.Proiectul Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 – “Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc, Domeniul major de intervenţie 1 – “Protecţia împotriva inundaţiilor. Valoarea totală a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23



22.05.2013

/Stiri.botosani.ro, http://stiri.botosani.ro/stire/54111/H%C4%83r%C8%9Bi+de+hazard+si+risc+la+inunda%C5%A3ii,+realizate+de+Administra%C5%A3ia+Bazinal%C4%83+de+Ap%C4%83+Prut-B%C3%A2rlad++.html

Riscul de inundatii in Iasi, prezis cu ajutorul unui proiect europeanAdministratia Bazinala de Apa Prut-Barlad a realizat hartile de hazard si risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad. Proiectul "Harti de hazard si de risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad" a beneficiat de finantare de la Uniunea Europeana, prin POS Mediu, in cadrul Axei Prioritare 5 – "Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc", Domeniul major de interventie 1 – "Protectia impotriva inundatiilor". Valoarea totala a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fara TVA), din care 80% reprezinta finantare europeana si 20% cofinantare de la bugetul de stat. Proiectul a presupus realizarea hartilor de hazard si risc la inundatii pe cursurile de apa din bazinul hidrografic Prut-Barlad, in conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC, cunoscuta sub denumirea de Directiva inundatii. Realizarea hartilor de hazard si de risc la inundatii va facilita actualizarea Planului de aparare impotriva inundatiilor in spatiul hidrografic Prut-Barlad, avand astfel un impact benefic major asupra activitatilor socio-economice. Hartile de hazard si de risc la inundatii pot ajuta la planificarea si dezvoltarea localitatilor, prin identificarea zonelor cu risc ridicat si amplasarea proiectelor de dezvoltare in functie de aceste zone. Prin finalizarea hartilor de hazard si de risc la inundatii se promoveaza o puternica constientizare a riscului real la inundatii. Astfel se pot identifica cu exactitate si rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapida a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundatii, campaniile de constientizare pot fi folositoare in caz de risc maxim. Se are in vedere atat cresterea gradului de constientizare a procedurilor in situatii de urgenta cat si promovarea implementarii masurilor de protectie impotriva inundatiilor.Utilizarea modelelor hidraulice calibrate si actualizarea permanenta a bazei de date va permite luarea deciziilor in timp real in managementul riscului la inundatii. /Buna ziua Iasi,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://stiri.botosani.ro/stire/54111/H%C4%83r%C8%9Bi+de+hazard+si+risc+la+inunda%C5%A3ii,+realizate+de+Administra%C5%A3ia+Bazinal%C4%83+de+Ap%C4%83+Prut-B%C3%A2rlad++.html



22.05.2013

http://www.bzi.ro/riscul-de-inundatii-in-iasi-prezis-cu-ajutorul-unui-proiect-european-366207

Hãrti de hazard si risc de inundatii pentru bazinul Prut – BârladConsiliul Tehnico-Economic al Administratiei Bazinale de Apã (ABA) Prut-Bârlad a avizat favorbil proiectul “Hãrti de hazard si risc la inundatii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad”. Proiectul a presupus realizarea hãrtilor de hazard si risc la inundatii pe cursurile de apã din bazinul hidrografic Prut-Bârlad, în conformitate cu cerintele Directivei 2007/60/EC, cunoscutã sub denumirea de “Directiva inundatii”. Realizarea hãrtilor de hazard si de risc la inundatii va facilita actualizarea Planului de apãrare împotriva inundatiilor în spatiul hidrografic Prut-Bârlad, având astfel un impact benefic major asupra activitãtilor socio-economice. Hãrtile de hazard si de risc la inundatii pot ajuta la planificarea si dezvoltarea localitãtilor, prin identificarea zonelor cu risc ridicat si amplasarea proiectelor de dezvoltare în functie de aceste zone. Prin finalizarea hãrtilor de hazard si de risc la inundatii se promoveazã o puternicã constientizare a riscului real la inundatii. Astfel se pot identifica cu exactitate si rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidã a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundatii, campaniile de constientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât cresterea gradului de constientizare a procedurilor în situatii de urgentã, cât si promovarea implementãrii mãsurilor de protectie împotriva inundatiilor. “Utilizarea modelelor hidraulice calibrate si actualizarea permanentã a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundatii. Proiectul “Hãrti de hazard sii de risc la inundatii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a beneficiat de finantare de la Uniunea Europeanã, prin POS Mediu, în cadrul Axei Prioritare 5 – Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc, Domeniul major de interventie 1 – Protectia împotriva inundatiilor. Valoarea totalã a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fãrã TVA), din care 80% reprezintã finantare europeanã si 20% cofinantare de la bugetul de stat”, a precizat Dan Buruianã, purtãtorul de cuvânt al ABA Prut – Bârlad. /Monitorul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25



22.05.2013

de Vaslui, http://www.monitoruldevaslui.ro/2013/05/harti-de-hazard-si-risc-de-inundatii-pentru-bazinul-prut-barlad.html

Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - BârladConsiliul Tehnico Economic al Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad a avizat favorbil proiectul „Harţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad”. Proiectul a presupus realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Prut-Bârlad, în conformitate cu cerintele europene în materie de inundaţii. Realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii va facilita actualizarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, având astfel un impact benefic major asupra activităţilor socio-economice. Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pot ajuta la planificarea si dezvoltarea localităţilor, prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi amplasarea proiectelor de dezvoltare în funcţie de aceste zone. Prin finalizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii se promovează o puternică conştientizare a riscului real la inundaţii. Astfel se pot identifica cu exactitate şi rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidă a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundaţii, campaniile de constientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât creşterea gradului de conştientizare a procedurilor în situaţii de urgenţă cât şi promovarea implementării măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor. Utilizarea modelelor hidraulice calibrate şi actualizarea permanentă a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundaţii. Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu. Valoarea totală a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat. /Adevarul de Galati, http://adevarul.ro/locale/galati/hartilede-hazard-risc-inundatii-bazinul-hidrografic-prut-barlad-1_519bd221c7b855ff5613cfa2/index.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://adevarul.ro/locale/galati/hartilede-hazard-risc-inundatii-bazinul-hidrografic-prut-barlad-1_519bd221c7b855ff5613cfa2/index.html

http://adevarul.ro/locale/galati/hartilede-hazard-risc-inundatii-bazinul-hidrografic-prut-barlad-1_519bd221c7b855ff5613cfa2/index.html

http://www.monitoruldevaslui.ro/2013/05/harti-de-hazard-si-risc-de-inundatii-pentru-bazinul-prut-barlad.html

http://www.monitoruldevaslui.ro/2013/05/harti-de-hazard-si-risc-de-inundatii-pentru-bazinul-prut-barlad.html

22.05.2013

Teme similarePeste un sfert din populaţia Vasluiului bea apă plină de nitriţi şi nitraţiJudeţul Vaslui nu se poate lăuda cu apă potabilă, cel puţin aşa reiese din analizele de laborator făcute de Direcţia de Sănătate Publică. Cea mai toxică apă este cea din fântâni şi izvoare, folosită în prezent de aproape 300.000 de oameni.De la începutul acestui an, specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vaslui au efectuat aproape 4.000 de analize de laborator, la probe de apă prelevate din sursele de alimentare din toate localităţile din judeţ. Un sfert din acestea au avut rezultate necorespunzătoare, iar concluzia a fost că în jumătate din cele 86 de localităţi populaţia bea apă care îi pune sănătatea în pericol. În judeţ sunt 59 de localităţi care au sisteme centralizate locale de alimentare cu apă, de care beneficiază aproape 45.000 din cei aproximativ 240.000 de locuitori de la ţară. Dintre locuitori din oraşe, doar 121.000 beneficiază de sistemul public de apă potabilă. Bebeluşii sunt ei mai expuşiPrincipalele cauze pentru apa nepotabilă distribuită către consumatori sunt: lipsa unor procedee de tratare adecvate, neefectuarea dezinsecţiei surselor de apă, funcţionarea deficitară a staţiilor de tratare şi efectuarea manuală a dezinfecţiei apei, fără să fie asigurată o concentraţie constantă a clorului rezidual liber în apa distribuită pe parcursul zilei. Numai în ulotimii doi ani, peste 40 de bebeluşi, toţi din familii care trăiesc la ţară, au ajuns la spital cu intoxicaţii din cauza apei. Din păcate, au fost şi cazuri în care micuţii au decedat, cum au fost cele de anul trecut de la Rebricea şi Vetrişoaia. Un ultim astfel de caz s-a înregistrat în comuna Mlăuşteni, acolo unde un sugar de doar o lună a ajuns la spital cu intoxicaţie. Din fericire, medicii au reuşit să îl salveze, iar autorităţile trag un semnal de alarmă. „Toţi operatorii de apă, dar şi autorităţile locale, au fost informaţi de rezultatele de laborator. Le-am pus în vedere că trebuie luate măsurile ce se impugn în vederea remedierii problemelor, acolo unde a fost cazul, astfel încât să fie preîntâmpinate situaţiile asemănătoarei celei de la Măluşteni, acolo unde un sugar s-a intoxicat. În cazul în care rezultatele au indicat nepotabilitatea apei, autorităţile trebuie să aplice un afiş în care să comunice puplaţiei că apa nu este bună pentru consum. De asemenea, punem în vedere părinţilor care au copii cu vârsta de până la un an să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

22.05.2013

consume apă doar din surse verificate”, ne-a declarat Mihaela Vlada, şefa DSP Vaslui. Primarii din localităţile afectate consideră că singura soluţie pentru rezolvarea problemei ar fi săparea unor puţuri de adâncime, dar spun că nu au fonduri pentru astfel de investiţii. /Adevarul de Vaslui

Rezultatele analizelor DSP: Vasluienii beau apă otrăvită300.000 de locuitori ai județului utilizează apă improprie consumului uman.Județul Vaslui nu prea se poate lăuda cu apă potabilă, cel puțin aşa reiese din analizele de laborator efectuate de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Cea mai toxică apă este cea din fântâni şi izvoare, folosită în prezent de aproape 300.000 de oameni, majoritatea din mediul rural. De la începutul acestui an, DSP Vaslui a efectuat aproape 4.000 de analize la probe prelevate din sursele de alimentare cu apă. Mai bine de un sfert dintre acestea au avut rezultate necorespunzătoare, concluzia fiind că în jumătate dintre localitățile județului populația utilizează apă plină de bacterii, nitriți şi nitrați. Dintre comunele care au multă apă otrăvită, amintim: Măluşteni, Vetrişoaia, Laza, Soleşti. Nici la orașe lucrurile nu stau prea bine. Dintre cele 240 de probe de apă recoltate din sistemele centralizate, 14% au avut probleme la indicatorul “clor rezidual liber”.Nu sunt baniPrincipalele cauze pentru care apa nepotabilă ajunge la vasluieni sunt: lipsa unor procedee de tratare adecvate, neefectuarea dezinsecției surselor, funcționarea deficitară a stațiilor de tratare. În multe dintre probele luate din fântânile de la țară, specialiştii au găsit coli fecali sau streptococci fecali, pe lângă concentrații de nitriți şi nitrați cu mult peste valorile admise. În mediul rural, o soluție ar fi săparea unor puțuri la mare adâncime, însă cei mai mulți primari se plâng că nu au bani pentru astfel de investiții. “Toți operatorii de apă, dar şi autoritățile locale au fost informați de rezultatele de laborator. Le-am pus în vedere că trebuie luate măsuri în vederea remedierii problemelor, astfel încât să fie preîntâmpinate situații precum cea de la Măluşteni, acolo unde un sugar s-a intoxicat. În cazul în care rezultatele indică nepotabilitatea apei, autoritățile trebuie să aplice un afiş în care să comunice puplației că apa nu este bună pentru consum. De asemenea, punem în vedere părinților care au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

22.05.2013

copii cu vârsta de până la un an să consume apă doar din surse verificate”, ne-a declarat Mihaela Vlada, şefa DSP Vaslui. În județ sunt 59 de localități care au sisteme centralizate de alimentare cu apă, de care beneficiază aproximativ 50.000 de locuitori dintre cei aproape 240.000 din mediul rural. Mulți dintre vasluienii care locuiesc la oraş se alimentează cu apă tot din fântâni, numărul lor depăşind 60.000. /Obiectiv de Vaslui

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABAJiul, pericol de înec şi îmbolnăvireTemperaturile tot mai ridicate din ultima perioadă determină autorităţile să ia măsuri. Administraţa Bazinală de Apă (ABA) Jiu îi anunţă pe doljeni că scăldatul în apele curgătoare este interzis. Pe malul Jiului, locul cel mai frecventat de doljenii care vor să facă o baie şi, în acelaşi timp, să se relaxeze în aer liber, au fost amplasate plăcuţe cu “Scăldatul interzis”.Conducerea ABA Jiu roagă cetăţenii să respecte indicaţia.Suntem conştienţi că panourile de avertizare nu sunt de ajuns pentru a-i opri pe cetăţeni să facă o baie în Jiu. Subliniem faptul că râul Jiu nu-i loc amenajat pentru scăldat, chiar dacă zeci de oameni care nu respectă interdicţia vin zilnic să înoate aici. Este cunoscut faptul că scăldatul în locuri neamenajate corespunzător determină şi riscuri majore pentru sănătate, pe lângă pericolul de înec. De aceea vă rugăm să respectaţi avertismentul!Marin Talău, director ABA JiuDe altfel, şi reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj avertizează că scăldatul în locuri neamenajate corespunzător determină riscuri majore pentru sănătate. Chiar dacă temperaturile ridicate din ultima perioadă determină mulţi cetăţeni să meargă la scăldat în râuri, lacuri, iazuri, canale de irigaţie, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Dolj recomandă populaţiei să meargă la scăldat doar în locuri special amenajate - ştranduri şi piscine -, care respectă normele minime de igienă, în condiţiile în care în judeţul nostru nu există nicio zonă naturală amenajată pentru îmbăiere.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

22.05.2013

Reprezentanţii DSP DoljRiscurile pentru sănătate la care se expun persoanele care se scaldă în râuri, lacuri, iazuri, canale de irigaţie, în locurile care nu sunt special amenajate sunt următoarele:- deces prin înec, deoarece nu este cunoscută exact adâncimea locului în care se scaldă, iar în apele curgătoare se pot forma vârtejuri;- îmbolnăviri prin:- leptospiroză (boală infecţioasă manifestată prin febră, dureri de cap, dureri musculare, afectarea ficatului şi icter, afectarea rinichilor);- meningită (inflamaţia foiţelor de înveliş ale creierului şi/sau măduvei spinării, manifestată prin febră, durere de cap severă şi persistentă, gât înţepenit si dureros la mişcare, convulsii şi tulburări ale stării de conştienţă);- boli de piele - micoze, eczeme;- boli digestive - boală diareică, hepatită de tip A, holeră, febră tifoidă, dizenterie;- afecţiuni ale ochilor şi urechilor - blefarite, conjunctivite, otite, sinuzite;- înţepături de căpuşe - boala Lyme (un risc major pe maluri cu boscheţi, vegetaţie sălbatică etc.). Date fiind riscurile majore pentru sănătate ale scăldatului în locuri nepermise din cursurile de apă (boli grave şi chiar deces), solicităm cetăţenilor să evite această activitate pentru menţinerea propriei sănătăţi şi să supravegheze minorii aflaţi în grijă pentru a nu îşi periclita sănătatea sau chiar viaţa. DSP Dolj /Editie Speciala- Actualitate

ABA Jiu avertizează: “Scăldatul interzis în râuri!”Având în vedere creşterea temperaturilor şi, odată cu aceasta, tentaţia cetăţenilor de a se scălda, Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova a anunţat că este interzisă îmbăierea în apele curgătoare, acestea neîndeplinind condiţiile necesare.Administraţia Bazinală de Apă Jiu a luat de mult timp măsuri în privinţa atenţionării înotului. Astfel, pentru a conştientiza populaţia de riscul pe care şi-l asumă dacă se scaldă în apele Jiului (expunere la îmbolnăvire şi înec), a amplasat pe malul râului Jiu plăcuţe cu «Scăldatul interzis». “Suntem conştienţi că panourile de avertizare nu sunt de ajuns pentru a-i opri pe cetăţeni să facă o baie în Jiu. Subliniem faptul că râul Jiu nu e

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

22.05.2013

loc amenajat pentru scăldat, chiar dacă zeci de oameni care nu respectă interdicţia vin zilnic să înoate aici. Este cunoscut faptul că scăldatul în locuri neamenajate corespunzător determină şi riscuri majore pentru sănătate, pe lângă pericolul de înec. De aceea vă rugăm să respectaţi avertismentul!”, a afirmat directorul ABA Jiu, Marin Tălău. /Cuvantul Libertății-Actualitate/Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/a-b-a-jiu-avertizeaza-scaldatul-interzis-in-rauri//Lupa, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=17616/Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Societate/2013-05-21/ABA+Jiu+avertizeaza%3A+%22Scaldatul+interzis+in+rauri%22/Craiova Forum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/aba-jiu-scaldatul-in-jiu-interzis.html/Ora de Dolj - Stiri de top5 – 22 mai 2013

Acţiuni de igienizare, întreprinse de SGA DoljSistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Dolj programează anual acţiuni de salubrizare a râurilor şi pârâurilor din judeţul Dolj. Aceste acţiuni s-au desfăşurat şi în intravilanul localităţilor, antrenând şi administraţiile locale.În luna aprilie a.c., spre exemplu, au fost strânse de către angajaţii S.G.A Dolj, formaţiile Scaieşti, Robăneşti şi Brabova, 40 metri cubi de gunoi în urma igienizărilor efectuate pe pârâul Cârneşti, în zona localităţii Filiaşi, pe Amaradia în zona podului de la Işalniţa, pe Teslui în zona localităţii Pieleşti şi pe pârâul Brabova la Sfârcea. Sistemului de Gospodărire a Apelor îi revine sarcina de întreţinere a cursurilor de apă codificate în extravilanul localităţilor şi de realizare, pe intravilanul localităţilor, a lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, de asemenea pe cursurile de apă codificate. „Pentru anul 2013 s-au luat măsuri pentru desfiinţarea depozitelor de deşeuri din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă, iar igienizările manuale şi mecanice au fost realizate de către formaţiile de lucru din componenţa Sistemului de Gospodărire al Apelor Dolj, fiind colectate resturi menajere, resturi vegetale, gunoi de grajd, moloz şi peturi într-o cantitate de peste 100 metri cubi în primele trei luni ale anului pe următoarele cursuri de apă: Amaradia, Cârneşti, Tejac, Teslui, Brabova. Acţiunile fac

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/aba-jiu-scaldatul-in-jiu-interzis.html

http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/aba-jiu-scaldatul-in-jiu-interzis.html

http://www.gds.ro/Societate/2013-05-21/ABA+Jiu+avertizeaza%3A+%22Scaldatul+interzis+in+rauri%22

http://www.gds.ro/Societate/2013-05-21/ABA+Jiu+avertizeaza%3A+%22Scaldatul+interzis+in+rauri%22

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=17616

http://www.oltenasul.ro/a-b-a-jiu-avertizeaza-scaldatul-interzis-in-rauri/

22.05.2013

parte din Programul de Gospodărirea Apelor”, a explicat directorul S.G.A Dolj, Florinel Stancu.Menţinerea curăţeniei pe malurile şi albiile cursurilor de apă rămăne o problemăS.G.A Dolj a atenţionat consiliile locale urbane şi rurale cu privire la necesitatea demarării acţiunilor de salubrizare a malurilor şi a albiilor cursurilor de apă, dar şi asupra obligativităţii păstrării curăţeniei. „Una din problemele majore este, după desfăşurarea acţiunilor de salubrizare a cursurilor de apă, menţinerea curăţeniei. Din acest punct de vedere se constată că la scurt timp pe cursurile de apă din intravilan apar depozite de deşeuri, gunoi menajer, gunoi de grajd şi resturi vegetale. Este necesar ca la nivelul fiecărei localităţi populaţia să fie informată cu privire la riscul pe care îl constituie neîntreţinerea albiilor cursurilor de apă, cât şi intensificarea campaniilor de conştientizare a cetăţenilor şi a agenţilor economici cu privire la regimul de depozitare a deşeurilor şi sancţionarea celor care nu respectă legea. De asemenea, trebuie monitorizate sursele de risc existente pe teritoriul localităţilor – poduri şi podeţe subdimensionate, zone lipsite de rigole şi şanţuri de scurgere, eroziuni de maluri – precum şi prevenirea poluării accidentale a surselor şi a cursurilor de apă, prin depozitarea necontrolată a deşeurilor de către agenţii economici sau de către populaţie”, susţine directorul Florinel Stancu.Lucrările de amenajare, importante pentru prevenirea inundaţiilorÎn cazul averselor, a precipitaţiilor torenţiale, din cauza gradului redus de împădurire a versanţilor, apa nu este reţinută, fiind favorizate scurgeri importante pe suprafaţa versanţilor. Aceste ape sunt colectate de văi şi torenţi care, la rândul lor, le transportă în cursuri de apă mai mari. De o foarte mare importanţă este, aşadar, întreţinerea albiilor râurilor, a văilor şi torenţilor în special pe zonele de intravilan, în scopul asigurării capacităţii acestora de preluare a apelor scurse de pe versanţi şi de tranzitare a debitelor formate în perioadele cu precipitaţii de mare intensitate. Acestea se realizează prin lucrări de amenajare a albiei, prin decolmatări, prin defrişări de vegetaţie arborescentă, tufişuri, prin curăţirea de buruieni, prin eliminarea blocajelor, asigurarea secţiunilor de scurgere la poduri şi podeţe şi prin lucrări de salubrizare a albiilor şi malurilor, văilor şi torenţilor. Îndepărtarea depozitelor necontrolate de deşeuri, gunoaie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

22.05.2013

şi resturi menajere de pe malurile şi din albiile cursurilor de apă se impune a fi realizată pentru evitarea obturării secţiunilor de scurgere în condiţii de ape mari, ce pot duce la importante pagube materiale şi chiar la pierderea de vieţi omeneşti. /Cuvantul Libertății, http://www.cvlpress.ro/21.05.2013/actiuni-de-igienizare-intreprinse-de-sga-dolj/

S.G.A Dolj a salubrizat cursurile de apă din județul DoljRegimul meteorologic şi hidrologic din judetul Dolj apaține zonei de climat temperat-continentală, dar pozitia județului fiind Sud-Vestică, determină apariția unor nuanțe climatice deosebite față de cea mai mare parte a teritoriului României. Având în vedere acest aspect şi ținând cont de influențele schimbărilor climatice şi de gradul de despădurire a versanților, rezultă necesitatea amenajării şi intreținerea corespunzătoare a cursurilor de apă. În cazul averselor, a precipitațiilor torențiale, datorită gradului redus de împădurire a versanților, apa nu este reținută, fiind favorizate scurgeri importante pe suprafața versanților. Aceste ape sunt colectate de văi şi torenți care, la rândul lor, le transportă în cursuri de apă mai mari.De o foarte mare importanță este întreținerea albiilor râurilor, a văilor şi torenților în special pe zonele de intravilan, în scopul asigurării capacității acestora de preluare a apelor scurse de pe versanți şi de tranzitare a debitelor formate în perioadele cu precipitații de mare intensitate. Acestea se realizează prin lucrări de amenajare a albiei, prin decolmatări, prin defrişări de vegetație arborescentă, tufişuri, curățiri de buruieni, eliminări de blocaje, asigurarea secțiunilor de scurgere la poduri şi podețe şi prin lucrări de salubrizare a albiilor şi malurilor, văilor şi torenților. Îndepărtarea depozitelor necontrolate de deşeuri, gunoaie şi resturi menajere de pe malurile şi din albiile cursurilor de apă se impune a fi realizată pentru evitarea obturării secțiunilor de scurgere în condiții de ape mari, ce pot duce la importante pagube materiale şi chiar la pierderea de vieți omeneşti.S.G.A Dolj a demarat acţiunile de igienizareSistemul de Gospodărire al Apelor Dolj căruia îi revine sarcina de întreținere a cursurilor de apă codificate în extravilanul localităților şi de realizare, pe intravilanul localităților, a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.cvlpress.ro/21.05.2013/actiuni-de-igienizare-intreprinse-de-sga-dolj/

http://www.cvlpress.ro/21.05.2013/actiuni-de-igienizare-intreprinse-de-sga-dolj/

22.05.2013

lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, de asemenea pe cursurile de apă codificate, programeaza anual acțiuni de salubrizare a râurilor şi pârâurilor din județul Dolj. Aceste acțiuni s-au desfăşurat şi în intravilanul localităților, antrenând în aceste activități şi administrațiile locale.“Pentru anul 2013 s-au luat măsuri pentru desființarea depozitelor de deșeuri din albiile și de pe malurile cursurilor de apă, iar igienizările manuale și mecanice au fost realizate de către formațiile de lucru din componența Sistemului de Gospodărire al Apelor Dolj, fiind colectate resturi menajere, resturi vegetale, gunoi de grajd, moloz și peturi într-o cantitate de peste 100 mc în primele 3 luni ale anului pe următoarele cursuri de apă: pr. Amaradia, Cârnești, Tejac, Teslui, Brabova. Acțiunile fac parte din Programul de Gospodărirea Apelor”, explică directorul S.G.A Dolj, Florinel Stancu.În luna aprilie a acestui an au fost strânse de către angajații S.G.A Dolj, formațiile Scaieşti, Robăneşti şi Brabova, 40 mc de gunoi în urma igienizărilor efectuate pe pârâurile Cârneşti, în zona localității Filiaşi, pe Amaradia în zona podului de la Işalnița, Teslui în zona localității Pieleşti şi pe pârâul Braboba la Sfârcea. S.G.A. Dolj a atenționat consiliile locale urbane şi rurale cu privire la necesitatea demarării acțiunilor de salubrizare a malurilor şi a albiilor cursurilor de apă, dar şi asupra obligativității păstrării curățeniei. Întreținerea cursurilor de apă, inclusiv a văilor şi a torenților are o importanță deosebită, reprezentând o măsura preventivă de apărare împotriva inundațiilor, constituind în acelaşi timp un obiectiv care trebuie să fie în permanență şi în mod constant atât în atenția noastră cât şi a factorilor responsabili de la nivel local.“Una din problemele majore este după desfăşurarea acțiunilor de salubrizare a cursurilor de apă, menținerea stării de curățenie. Din acest punct de vedere se constată că la scurt timp pe cursurile de apă din intravilan apar depozite de deşeuri, gunoi menajer, gunoi de grajd şi resturi vegetale. Este necesar ca la nivelul fiecărei localități populația să fie informată cu privire la riscul pe care îl constituie neîntreținerea albiilor cursurilor de apă, cât şi intensificarea campaniilor de conştientizare a cetățenilor şi a agenților economici cu privire la regimul de depozitare a deşeurilor şi sancționarea celor care nu respectă legea. De asemenea trebuie monitorizate sursele de risc existente pe teritoriul localităților (poduri şi podețe subdimensionate, zone lipsite de rigole şi şanțuri de scurgere, eroziuni

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

22.05.2013

de maluri, etc.) precum şi prevenirea poluării accidentale a surselor şi a cursurilor de apă, prin depozitarea necontrolată a deşeurilor de către agenții economici sau de către populație”, susține directorul Florinel Stancu. /Oltenia Press – Actualitate

Jiul, singurul râu cu hartă de inundaţiiOamenii care au case pe malul Jiului pot sta mai liniştiţi. Râul este primul din ţară care are o hartă ce prezintă zonele cele mai expuse viiturilor şi inundaţiilor. Aceasta a fost realizata cu fonduri europene de Administraţia Bazinala Jiu şi face parte dintr-un proiect naţional care va avea ca rezultat astfel de hărţi pentru încă 9 râuri. În comuna Brădeşti Dolj, Jiul iese din matcă şI inundă terenurile localnicilor în fiecare primăvară. Numai luna trecută au fost acoperite de apă peste 10 hectare de teren. Pe viitor, pagubele ar putea fi mai mici, pentru că a fost făcută o hartă specială, care să indice zonele de risc. Simularea a fost realizată cu ajutorul unor imagini din satelit, corelate cu studiile de la sol. Cu ajutorul acestor hărţi de inundaţii, va fi întocmită, până la sfârşitul anului şi o hartă de risc pentru întreg judeţul. Harta inundaţii pe Jiu este parte a unui proiect de 40 de milioane de euro, bani europeni, primiţi de Administratia Nationala "Apele Romane". Proiectul presupune realizarea unor astfel de studii pentru principalele cursuri de apa din România, inclusiv cu afluentii lor, pe o lungime de aproximativ 20.000 de km. În prezent se lucrează La hărţile de inundaţii ale afluenţilor fluviului Dunărea din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi şi Hunedoara. /Digi24, http://www.digi24.ro/stire/Jiul-singurul-rau-cu-harta-de-inundatii_104861/Gorjexclusiv.ro, http://www.gorjexclusiv.ro/social/jiul-singurul-rau-cu-harta-de-risc-de-inundatii.html

Teme similareCEO investeşte în parcuri fotovoltaiceManagerul Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurenţiu Ciurel, a organizat ieri o conferinţă de presă în care a prezentat rezultatele vizitei pe care a întreprins-o săptămâna trecută în China, alături de ministrul energiei, Constantin Niţă, şi de alţi şefi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.gorjexclusiv.ro/social/jiul-singurul-rau-cu-harta-de-risc-de-inundatii.html

http://www.gorjexclusiv.ro/social/jiul-singurul-rau-cu-harta-de-risc-de-inundatii.html

http://www.digi24.ro/stire/Jiul-singurul-rau-cu-harta-de-inundatii_104861

22.05.2013

de companii din România. Ciurel susţine că, în ceea ce priveşte compania pe care o conduce, discuţiile s-au axat, în principal, pe construirea grupului energetic de 500 de megawaţi de la Rovinari de către cea de-a doua mare companie energetică din China. Interesant este că partea chineză era la curent cu tot ceea ce s-a întâmplat în… /Gazeta de sud, http://www.gds.ro/Economie/2013-05-21/CEO+investeste+in+parcuri+fotovoltaice

Laurențiu Ciurel, întors de la Beijing cu promisiuni de investiții în CEOUn parc fotovoltaic, un grup pe gaze la Craiova şi modernizarea sălii de maşini de la SE Turceni sunt posibile contracte cu investitorii chinezi, pe care premierii celor două țări, China şi România, le-ar putea parafa în toamnă. Managerul CE Oltenia, Laurențiu Ciurel, a anunțat că studiul de fezabilitate pentru noul grup energetic de la Rovinari, o investiție de un miliard de euro, se va finaliza în octombrie – noiembrie. Managerul CE Oltenia a plecat în China, pentru finanțarea unor proiecte destul de importante, în vederea dezvoltării companiei pe care o conduce. După cum susține acesta, proiectele au fost discutate cu cele mai puternice companii chineze care activează în domeniul energiei, existând posibilitatea reală ca acestea să facă investiții majore.Chinezii cunosc în detaliu situaţia dificilă prin care a trecut CEOManagerul a vorbit ieri despre vizita pe care a efectuat-o în China, acesta făcând parte din delegația condusă de ministrul Energiei, Constantin Niță. Interesant este faptul că partenerii chinezi care vor investi la Rovinari, construind un nou grup energetic, cunosc dificultățile CEO: „Partea chineză este extrem de bine informată cu privire la situația CEO de la sfârşitul lunii aprilie, înțelegând că aceasta a fost conjuncturală. Reprezentanții companiilor chineze continuă să fie interesați de potențialul energetic din zona noastră, existând intenția de a veni aici cu tehnologie de ultim moment. Am prezentat proiecte ce vizează construirea unui parc fotovoltaic acolo unde sunt depozitele de zgură şi cenuşă. În acest sens, au fost prinşi în bugetul de venituri şi cheltuieli al CEO, bani pentru producerea a 10 megawați, după care putem extinde producția. De asemenea, noul grup de la Rovinari va fi construit pe locul sediului administrativ de la Rovinari, partea chineză analizând că aceasta ar fi suprafața

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.gds.ro/Economie/2013-05-21/CEO+investeste+in+parcuri+fotovoltaice

22.05.2013

necesară. De asemenea, există posibilitatea de a crea un mix de energie. Sunt eforturi mari pentru a alipi o parte hidro şi gaz…. Craiova să funcționeze cu un grup pe gaz, ceea ce ar duce la un echilibru în Oltenia. De asemenea, două firme din China au depus deja ofertele pentru modernizarea sălii de maşini de la Termocentrala Turceni”, a mai precizat Ciurel.UE impune taxeChiar în momentul discuțiilor, mai spune managerul CEO, UE a anunțat taxe de 47% pentru instalațiile care vin din importurile din China: „Nu a fost un lucru care să încurajeze investițiile de care tocmai vorbeam cu partea chineză. Dar nu avem ce să facem, am intrat în Uniunea Europeană. Trebuie respectate aceste măsuri”, a afirmat managerul. /Domino în Gorj – Actualitate

Teme de mediu Doljul verde10 localităţi din judeţ au primit peste 100.000 de mii de puieţi pentru împăduririDoljul a intrat în proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”. 10 localităţi au primit 107.000 de puieţi forestieri pentru prevenirea degradării terenurilor sau refacerea perdelelor forestiere. O echipă din cadrul Unitaţii de Management al Proiectului a verificat săptămâna trecută stadiul de implementare a proiectului de către comunităţile locale. În urma verificărilor, s-a stabilit că la Galicea Mare au fost plantaţi toţi cei 15.000 de puieţi de salcâm livraţi.Plantările au fost făcute într-o zonă lipsită în totalitate de vegetaţie forestieră. La Pleniţa s-au livrat 5.000 de puieţi de salcâm. Puieţii au fost plantaţi pe un teren în pantă, aflat în vecinătatea cimitirului din localitate, pentru stabilizarea acestuia. Poiana Mare a primit 10.000 de puieţi de salcâm şi, potrivit angajaţilor Primăriei, puieţii au fost plantaţi în trei amplasamente situate în apropierea Dunării. În Giubega au fost plantaţi aproape jumătate din cei 15.000 puieţi de salcâm, pe care i-a primit localitatea, iar la Cioroiaşi, toţi cei 2.000 de puieţi de salcâm primiţi au fost plantaţi într-o zonă din apropierea centrului localităţii cu sprijinul persoanelor care beneficiază de ajutor social. La Siliştea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

22.05.2013

Crucii, localitate în care au fost livraţi 10.000 de puieţi de salcâm, toţi puieţii au fost plantaţi pe terenuri situate în apropierea localităţii. Comuna Teasc a primit 25.000 de puieţi, din care a plantat aproape 24.500. Alţi 500 urmează să fie sădiţi de elevii şcolii din comună. Şi autorităţile din Celaru au primit 25.000 de puieţi de salcâm. Toţi puieţii au fost plantaţi pe un teren nisipos din apropierea localităţii, impropriu pentru agricultură. La Drănic şi Işalniţa plantarea se va face în perioada următoare. Celor două localitaţi le-au fost repartizaţi 25.000, respective 10.000 de puieţi de salcâm. Echipa sosită în control a constatat că, până în acest moment, în cadrul proiectului s-au împădurit aproximativ 120 de hectare de teren din zone vulnerabile la nitraţi. /Editie Specială – Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme ABA43 de ani de la inundaţiile din mai 1970. Apa, ca un bivol negru (II)La parter toată lumea avea treabă. Se curăța, se punea la uscat, se ştergea, se plângea pentru hăinuțele murdărite de nămol ale păpuşii. Îmi ardeau călcâiele să ies odată, să văd ce s-a întâmplat, cum arăta oraşul de jos şi unde pot să ajut (chemările transmise prin radio ar fi mobilizat şi pe cel mai leneş bărbat capabil de muncă). Nu era chip să pornesc pe bicicletă, pentru că la uşa de ieşire apa era la circa 35 cm. Am coborât-o pe frânghia de pe balcon, am dat ocol casei ca să ajung la un loc mai ridicat, am încălecat şi am pedalat în forță pe serpentina veche (Calea Secuilor Martiri). La izvor era coadă. Toată lumea avea recipiente de cel puțin 10 litri, pentru că apa de la robinet era mai mult "cafea cu lapte”. Str. Gheorghe Marinescu era curată, dar ocupată pe o bandă cu maşini militare, la fel ca şi str. M. Viteazul. Am încercat să intru la comenduirea Garnizoanei, dar paza m-a refuzat. Ofițerul de serviciu, în schimb, auzind că sunt ofițer în altă garnizoană, m-a îndreptat politicos către cetate. În starea de necesitate, o parte din sarcinile comenduirii le preia Centrul Militar – Comisariatul. Bulevardul 1 Mai era plin cu maşini aproape noi, având ca încărcătură permanentă pontoane, suporți de mal, portițe din completul de batere piloți, unele aveau şalupe la remorcă, altele erau carosate ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

22.05.2013

autodube. Civil fiind, nu am încercat să mă informez. Atât am ştiut, că sunt din cazarma de la podul Mureş, pentru că le văzusem din tren când am venit acasă. Întâmplarea a făcut, să-mi întâlnesc un fost coleg de sport şi de joacă de la "Eminescu”. Era în uniforma de maistru militar, purta mustață şi numai ochii iscoditori şi jucăuşi l-au trădat. Era Giorgio (maistru militar, regretatul Trif Gheorghe). I-am spus că şi eu sunt locotenent, lucrez tot la un atelier de reparații auto (puțin mai mare), am în subordine maiştri şi meseriaşi în uniformă, că Ghiță Doagă e cu mine, ca soția lui Anghel (Nicu Anghel era baterist în orchestra liceului) este la Braşov şi este măritată cu un strungar de clasă mare, că Mariana Frâncu este medic stomatolog la infirmeria unității de lângă noi, şi altele, şi altele, care-ți vin în minte când întâlneşti cunoştințe vechi şi de suflet. Am dat mâna bărbăteşte, am virat către clădirea Comisariatului, de unde am plecat cu şapte ani în urmă, la 26 august 1963 (şi nu mă gândeam că voi rămâne la post până în 1996). În fața uşii, m-am întâlnit cu mr. Asandi (cel care m-a recrutat şi apoi în iarna lui 1969 a venit să mă aresteze acasă pentru nesupunere la încorporare), m-am prezentat, am râs de gafa din anul precedent şi m-a luat în evidență ca prezent în garnizoană. Dintr-un birou a ieşit lt. col. Aremia, mobilizat şi domnia sa de la şefia catedrei de medicină militară, am schimbat câteva vorbe şi am fost îndreptat către Podul Mureş să mă prezint la lt. col. ing. Ahmed Mefadin "cu prudență” că sunt "necazuri mari” şi nu se ştie în ce "toane” îl găsesc. Dacă te repede – mi-a spus colonelul – vezi-ți de treabă că noi ştim de tine şi vorbesc eu cu Dragu (g-ral Marin Dragu, comandantul Brigăzii din Braşov). Am rulat către Podul Mureş mai mult frânând decât pedalând, am trecut Cuza Vodă cu picioarele ridicate şi numai din inerție şi m-am îndreptat spre pod. M-a oprit un milițian, i-am spus ce vreau, a scuturat din cap şi mi-a recomandat să mă întorc. "Sunt probleme mari acolo”, mi-a spus cu tristețe. "Şi este mai bine să nu deranjați. Mare lucru nu puteți face şi nu-i sigur că cineva o să vă bage în seamă. Eu vă notez că ați venit în zonă, pentru orice eventualitate, dar este mai bine să ajutați la 23 August (Mobex), pentru Chinari”. Am trăit acel sentiment de frustrare pe care îl simte orice şofer când nu are permisul de conducere asupra sa. Civil fiind, nu aveam ce căuta în fața generalului Paul Cheler, nici a căpitanului Lungu Mihai Corneliu, dar mai ales în fața lui Ahmed Mefadin nu aveam a mă prezenta în trening şi cizme de cauciuc. La poarta 2 a Mobexului era agitație mare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

22.05.2013

Se descărcau din camioane bărci de salvamar sosite de la Constanța. L-am întâlnit pe fostul meu adversar la caiac, regretatul antrenor Dorel Dima, ieşit din fire, nervos, trântind în stânga şi dreapta neputincios. - "Uite, măi, ne-a trimis bărci de salvamar fără rame. Nici nu-i voie să le dai la apă daca nu poți să le ții din vâsle. Ce naiba să facem?”. - "Hai să luăm ramele sport de la tine, i-am spus. Apa nu poate fi mai mare de un metru la poarta remizei şi cumva deschidem”. S-a luminat la față, şi-a căutat cheile în buzunar şi cu două scânduri am vâslit până la remiza Clubului "Voința”. Am reuşit cumva să scoatem şase rame dintre caiacele plutind, furcheți s-au făcut repede şi la două şi jumătate am pornit cu trei echipaje către Chinari. Albia majoră a râului arăta ca o lagună din poveşti. Am ales un traseu mai comod în apropierea căii ferate, ocolind axa râului până la balastierele de la Curteni. Am traversat axa în zona crângului de plopi şi la uşa Bisericii am început să îmbarcăm sinistrații. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=69992

Apa, ca un bivol negru (III)Cursa, în amonte, dura circa nouăzeci de minute. La vale veneam în mai puțin de o jumătate de oră. Până la lăsarea serii am făcut câte trei curse, salvând peste 70 de oameni. La fiecare întoarcere eram întâmpinați cu pâine integrală, marmeladă şi ceai oferite de către cantina fabricii. Nu era destul că ne dureau brațele, umerii, fesele şi eram stresați de apropierea nopții, mai ascultam şi drama celor care după munca lor de o viață au rămas doar cu hainele pe ei şi cu o bocceluța în care îşi păstrau "comorile”. Treaba noastră era să ținem bărcile în echilibru, să navigăm în siguranță, într-o situație care se schimba din oră în oră, şi cu spatele către țel. Nu era chiar uşor. Am avut şi situații tragi-comice, în special la ultima cursă. Ţiganii salvau mai întâi porcii şi orătăniile, spunând că, "copii se descurcă, se cațără în pod sau copaci, dar dacă porcul (purcelul) se îmbolnăveşte sau moare, toată familia flămânzeşte la iarnă. Alții veneau cu televizorul în brațe spunând: "fără nevastă mai trăiesc, dar dacă nu văd etapa, pot să şi mor”. Regula era regulă, nu puteai să faci concesii, pentru porc sau vreun "Saturn”, când alții tremurau uzi şi obosiți, aşteptând scăparea din strânsoarea apei. Mai trebuia făcută o cursă, dar pericolul de a rătăci sau a scăpa în axă în condiții de noapte ne-a făcut să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=69992


22.05.2013

ridicăm ramele şi să acostăm bărcile în taluzul muşcat din fața porții. Când s-au adus felinare, câte două de barcă, era trecut bine de ora 22. Milițienii ne-au oprit şi urma ca la prima crăpătură a zilei să reluăm salvarea. Nu a mai fost cazul. Apa scăzuse, se putea circula cu atenție pe drum şi sinistrații s-au putut "întoarce la vetrele lor” pe uscat. Ajuns acasă, ostenit trup şi suflet, nu am avut necazuri. Doar un strat subțire de mâl pe trotuarul din spatele casei m-a făcut să mă țin de perete. Cățeluşa nu mai era, curtea era înnămolită, dar nu s-au produs distrugeri. Tata mi-a povestit că la Podul Mureş un "tanc din acela plutitor” a fost luat de ape, au murit oameni, şi e bine că nu m-am hazardat în cine ştie ce "acțiune eroică”. Ultima ştire pe care am auzit-o la radio a anunțat reluarea circulației prin Sighişoara, şi am picat în somn cu gândul că la şapte dimineață pornesc spre Braşov, cu cursa Târgu-Mureş-Bucureşti. Urmele inundațiilor şi în special ale viiturilor de pe Niraj, Târnava Mică şi Târnava Mare se vedeau pe toate văile pe care le-am traversat cu autocarul Irannational, condus de domnul Diaconescu. De-a lungul întregii călătorii nu am auzit altceva decât efort şi mobilizare pentru refacerea comunicațiilor, evaluarea pagubelor şi organizarea colectării şi transportului de ajutoare pentru sinistrați. Se vorbea despre o pagubă estimativă de unsprezece miliarde de lei, PIB-ul pe cca o lună al economiei naționale. Cea mai mare pierdere însă consta în morți şi dispăruți (şi nu puțini) din cauza şi în timpul inundațiilor. Nu am reuşit să-mi trag sufletul, în camera în care locuiam, la ora 20 am fost alarmat şi chemat la unitate pentru intervenție, la Bod, unde năzdrăvanul frate al Mureşului, Oltul, a pus în pericol fabrica de zahăr. Toată noaptea am descărcat palete cu saci de nisip de pe autocamioanele şi autotrenurile, fie dirijând lucrul automacaralei, cu care am ieşit la Bod, fie lucrând "la manşe” când macaragiul se odihnea. (Era şi el un copil tânăr, nu implinise 20 de ani). Până dimineață am realizat un dig de peste 200 m în fața porții, şi când aşteptam viitura prognozată, apa a început să scadă şi să se îndeparteze miraculos de digul nostru. Oltul şi-a tăiat o altă albie şi a luat-o de nebun peste câmpurile cu sfecla de zahăr de la Feldioara. Am raportat telefonic la unitate cele întâmplate, comandantul mi-a spus râzând că ne-a păcălit Oltul, şi ne-a chemat la unitate. Am condus până la Stupini (fruntaşul moțăia lângă mine pe scaunul din dreapta) şi ne-am întâlnit cu câteva coloane de autotrenuri pe care scria: "Ajutoare pentru Mureş”. M-am oprit pentru o țigară şi m-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

22.05.2013

am gândit cu mâhnire că Mureşul meu nu a avut "inteligența” Oltului, că loc unde să se ducă era destul. O fi fost poate, dar "bivolul negru” era prea mare, prea grăbit şi supărat peste măsură, pentru relele, probabil, pe care le făcură, sau binele pe care nu-l făcură, oamenii din preajmă. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantulliber.ro/articol.asp?ID=70078

Lucrări de întreţinere a pârâului PocloşÎn ultima perioadă, au fost executate lucrări de decolmatare (mecanizat şi manual) a pârâului Pocloş, pe tronsonul cuprins între podul de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 şi podul de pe str. Libertății din Târgu-Mureş. Totodată, la sfârşitul lunii trecute, s-a efectuat o acțiune multiplă de igienizare şi salubrizare, împreună cu Penitenciarul Târgu-Mureş, pe tronsonul situat între Magazinul Lidl şi complexul Furnica, după cum ne spunea Călin Fokt, purtător de cuvânt Administrația Bazinală de Apă Mureş. Salariații Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş execută, începând din 8 mai, lucrări de întreținere specifice a malurilor pârâului Pocloş: cosiri de vegetație, combaterea buruienilor şi a dăunătorilor animali. Inițiativa instituției ar avea efectul scontat şi ar fi vizibilă pe termen lung şi dacă, în unele zone ale municipiului Târgu-Mureş, malul Pocloşului nu ar fi transformat în depozit permanent de gunoi. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70059

Monografii: Transportul sării cu plutele pe MureşTransportul sării cu plutele pe Mureş din teritoriul Transilvaniei se practica încă din timpul ducatului lui Ahtum. Un document din 1178 vorbeşte de obligația locuitorilor în privința plutăritului pe Mureş.Se cunoşteau reguli precise cu privire la transportul sării, al materialului lemnos, al fructelor.În această perioadă se instalează pe Mureş posturi de vamă, vămuindu-se în principal sarea. Unul dintre aceste posturi de vamă era în comuna apropiată de cartierul Sânicolaul Mic, Aradul-Nou, cam în zona actualului pod Traian. Aici era construiă pe malul apei o schelă din lemn unde se descărcau materialele şi tot ce se transporta pe Mureş. De atunci, locuitorii mai în vârstă din Sânicolaul Mic denumesc fosta comună

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42


http://www.cuvantulliber.ro/articol.asp?ID=70078

http://www.cuvantulliber.ro/articol.asp?ID=70078

22.05.2013

Aradul Nou, „Schela”. Unele instituții bisericeşti aveau vase proprii pe Mureş, dovada făcând-o faptul că capitlul avea vase care erau scutite de vamă, în jurul anului 1233. Astăzi dispunem de dovezi istorice cât se poate de clare, conform cărora râul Mureş a reprezentat principala arteră de transport a sării din această parte a continentului, care pornea din bazinul transilvănean şi ajungea până în Panonia, pe țărmurile Adriaticii, sau chiar la sud de Dunăre, în spațiul bizantin. Culoarul de transport Mureş – Tisa – Dunăre a funcționat, neîntrerupt, din vremea dacilor, până în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea, când noile rețele de cale ferată preiau şi sarcinile transportului fluvial.Mureşul a fost, uneori, graniță de regate sau de imperii, dar întotdeauna a reprezentat calea de transport pe care venea una dintre bogățiile indispensabile ale vremii: sarea.Pe cursul Mureşului au apărut şi primele mănăstiri catolice încredințate de papalitate cu impozitarea şi controlul transportului de sare, iar după ce turcii cuceresc Banatul, Mureşul devine un culoar de transport al sării, unanim acceptat atât de musulmani, cât şi de creştini. După 1700, când administrația imperială austriacă îşi face simțită prezența tot mai mult în aceste ținuturi, Mureşul devine „ruta de aur”, pe care se aprovizionează cu sare, lemn şi alte mărfuri. Un alt document, din 1183, menționa faptul că abația de la Bizere precum şi capitlul şi prepozitul din Arad aveau dreptul la o treime din vama sării de pe vasele care coborau pe Mureş şi se duceau până la Szeged. Conform documentului din 20 august 1233, emis de Andrei al II-lea, drepturile anuale privind beneficiile din comerțul cu sare în comitatul Arad erau următoarele: abația din Bulci avea dreptul la 5.000 de bolovani de sare, mănăstirea din Chelmac (Eperyes) la 4.000, mănăstirea de la Bizere la 4.000, iar capitlul din Arad la 2.000. Însă, de departe cea mai fulminantă dezvoltare datorată comerțului cu sare o va cunoaşte Lipova, localitate care va deveni în perioada angevinilor vamă regală. Aici se vor construi depozite de sare, portul va fi mărit la proporții considerabile iar locațiile de vamă şi clădirile destinate funcționarilor şi militarilor vor fi lărgite. Datorită cantităților mari de sare care vor fi tranzitate prin Lipova, aici se va înființa şi o monetărie regală, iar în anul 1389 orăşenii lipovani vor obține de la Sigismund de Luxemburg o arendă valorând o treime din vama sării. /www.actualitati-arad.ro ARhttp://www.actualitati-arad.ro/monografii-transportul-sarii-cu-plutele-pe-mures/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.actualitati-arad.ro/monografii-transportul-sarii-cu-plutele-pe-mures/

http://www.actualitati-arad.ro/

22.05.2013

Teme similareFalcă: „Vrem ca râul Mureș să fie navigabil“Transformarea Mureşului în râu navigabil, cu porturi de agrement, a fost unul dintre proiectele pe care primarul Aradului Gheorghe Falcă, le-a prezentat, joi, unei delegații formate din academicieni şi profesori de la universități din Europa, care participă la Zilele Academice Arădene. Prezentarea a fost făcută în sala „Regele Ferdinand“, iar primarul a expus o parte dintre proiectele care au fost realizate în oraş, dar şi proiecte care ar urma să fie implementate în următorii ani. În cadrul prezentării, Falcă a vorbit despre transformarea Mureşului în râu navigabil şi a amintit de perioada când Mureşul era folosit pentru transportul sării cu plutele.În proiectul prezentat de primar se regăsesc porturi de agrement, alei pietonale şi pasaje care să facă legătura între centrul oraşului şi râul Mureş. „Ne interesează ca Mureşul să fie navigabil. E important să vedem Mureşul navigabil. Avem un studiu de idei pentru acest lucru. Un Mureş cu porturi de agrement, în zona podului de cale ferată din Micălaca, în apropierea Cetății. E posibilă şi o legătură între Primărie, printr-o zonă pietonală, până la Mureş, cu acces spre Cetatea Aradului“, a explicat Gheorghe Falcă.Primarul a mai menționat că, în Europa, căile navigabile însumează 37.000 kiloemtri, dintre care 1.200 sunt pe teritoriul României. În fața academicienilor şi profesorilor străini, Gheorghe Falcă a făcut, vineri, o prezentare a oraşului, atât în context național, cât şi european. În prezentare, primarul a vorbit despre structura economiei Aradului, dar şi despre oportunitățile care se găsesc în această parte a țării şi care ar permite ca, în jurul oraşului, să se dezvolte un pol economic regional. Delegații la Zilele Academice Arădene au mai aflat informații despre oportunitățile turistice ale oraşului, despre Cetatea Aradului, dar şi despre Parcul Natural Lunca Mureşului. Prezentarea s-a încheiat cu o informare despre intenția Aradului de a participa la competiția pentru desemnarea Capitalei Culturale Europene în anul 2021. /www.actualitati-arad.ro AR, http://www.actualitati-arad.ro/falca-vrem-ca-raul-mures-sa-fie-navigabil/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.actualitati-arad.ro/falca-vrem-ca-raul-mures-sa-fie-navigabil/

http://www.actualitati-arad.ro/

22.05.2013

Nămolul pute până la varăLa aproape o săptămână distanță după ce ziarul Jurnal arădean a publicat un articol referitor la nămolul puturos al Companiei de Apă Arad (CAA) şi a solicitat atunci, fără succes, şi un punct de vedere din partea Companiei de Apă, a sosit şi precizarea referitoare la situația groaznică prin care trec locuitorii din zona Pârneava. Însă precizarea trimisă de CAA nu vine cu nicio soluție de moment. Arădenii care trăiesc într-un oraş european, cum le place conducătorilor urbei să se laude, sunt invadați de putoarea dejecțiilor adunate din întreg municipiul. Cu toate acestea, reprezentanții CAA susțin că, pe termen scurt, eliminarea mirosului va fi realizată în urma transportului celor 10.000 de tone de nămol pe terenurile unor fermieri cu care a fost semnat un contract. Doar că termenul scurt propus de companie este luna iulie, după finalizarea campaniei de recoltare a grâului.Și termen lung. Cei de la CAA vorbesc şi despre o soluție pe termen lung. Dacă soluția pe termen scurt poate fi realizată în luna iulie, cea pe termen lung ar putea intra în vigoare în luna… august, în acest an. „Începând cu punerea în funcțiune a obiectivului Tratarea cu var a nămolului din Stația de epurare a municipiului Arad (lucrare în execuție în cadrul programului POS Mediu) se va elimina mirosul neplăcut în zona stației de epurare. Estimăm că după finalizarea probelor – august 2013 – instalația va funcționa la capacitate şi se va depăşi definitiv acest subiect”, se arată în precizarea trimisă de către Compania de Apă Arad şi semnată de către directorul Gheorghe Bănățean.Și scuzele. Prinşi fiind cu mâța-n sac, respectiv cu izul de dejecții în casele arădenilor, cei de la CAA au găsit de cuviință să îşi ceară scuze de la locuitorii oraşului. Dar asta numai după ce problemele au apărut şi în presă. „Compania de Apă Arad îşi cere scuze locuitorilor din zona stației de epurare şi îi asigură pe aceştia că va urgenta lucrările necesare pentru a restabili normalitatea şi confortul în zonă”, spun cei de la Apă. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/namolul-pute-pana-la-vara/1291514

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.aradon.ro/namolul-pute-pana-la-vara/1291514

22.05.2013

10.000 tone de nămol urât mirositor creează probleme în mai multe cartiere din Arad10 mii de tone de nămol depozitat la stația de epurare din Arad, modernizată în urmă cu câțiva ani, emană mirosuri greu suportabile în mai multe caritere din municipiul Arad. Stația e lângă aeroport şi autostrada Arad-Timişoara, însă mirorusile se simt în mai multe cartiere mari cartiere din oraş, printre care Faleza Sud, Pârneava şi Confecții,Potrivit unui comunicat de presă al Companiei de Apă Arad, "mirosul neplăcut în zona Cadaşi şi Pârneava provine din stația de epurare şi de datorează celor 10.000 tone de nămol depozitat pe paturile de uscare. Menționăm că, din fondurile ISPA, ca prima etapă de modernizare a stației de epurare, nu s-a realizat tratarea nămolului pentru a se elimina mirosul neplăcut care provine de la bacteriile din acesta".Tot mai mulți arădeni sunt nemulțumiți de mirosurile din cartierel din apropierea stației, iar reclamațiile au curs în ultima vreme la autorități. Conducerea Companiei de Apă Arad a admis, astăzi, că se confruntă cu problema acumulării a 10.000 de tone de nămol urât mirositor depozitat pe paturile de uscare. Rezolvarea va veni însă abia peste câteva luni, iar în lunile de vară vor fi în continuare aceste mirosuri. Potrivit directorului Companiei de Apă Arad, Gheorghe Bănățean, "compania are 2 căi de eliminare a nămolului. Pe termen scurt ar fi eliminarea prin transporturile unor fermieri cu care Compania de Apă Arad are contract, dar acest lucru se va întâmpla după campania de recoltare a grâului. Pe termen lung, se va ajunge la punerea în funcțiune a obiectivului "Tratarea cu var a nămolului din stația de epurare a municipiului Arad, care este estimată să aibă finalizarea probelor în august 2013, când va funcționa la capacitate"Prin intermediul unui comunicat de presă, Compania de Apă Arad cere scuze locuitorilor afectați şi îi asigură că va urgenta lucrările necesare pentru a restabili normalitatea.Cum a apărut problema? În comunicat se mai arată că "în prima etapă de modernizare a stației de epurare, realizată din fonduri ISPA, nu s-a realizat tratarea nămolului pentru a se elimina mirosul neplăcut care provine din bacteriile din acesta".Şi în următoarele luni cu căldură, locuitorii din mai multe cartiere arădene vor trebui să suporte mirosurile. /www.arq.ro AR, http://arq.ro/10-000-tone-de-namol-urat-mirositor-creeaza-probleme-in-mai-multe-cartiere-din-arad

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://arq.ro/10-000-tone-de-namol-urat-mirositor-creeaza-probleme-in-mai-multe-cartiere-din-arad

http://arq.ro/10-000-tone-de-namol-urat-mirositor-creeaza-probleme-in-mai-multe-cartiere-din-arad

http://arq.ro/?s=fonduri

http://arq.ro/?s=modernizare

http://arq.ro/?s=comunicat

http://arq.ro/?s=urgenta

http://arq.ro/?s=scuze

http://arq.ro/?s=Arad


http://arq.ro/?s=2013


http://arq.ro/?s=contract


http://arq.ro/?s=fermieri

http://arq.ro/?s=Gheorghe


http://arq.ro/?s=tone


http://arq.ro/?s=vreme

http://arq.ro/?s=curs

http://arq.ro/?s=modernizare


http://arq.ro/?s=zona




http://arq.ro/?s=autostrada

http://arq.ro/?s=aeroport




22.05.2013

Zece mii de tone de nămol depozitat emană în Arad mirosuri greu suportabileCe spun oficialii. Oficialii Companiei de Apa Arad au admis, astazi, printr-un comunicat de presa, ca se confrunta cu problema acumularii a zece mii de tone de namol urat mirositor, insa anunta ca solutiile pentru eliminarea disconfortului vor fi posibile doar peste câteva luni. “Mirosul neplacut provine din statia de epurare si de datoreaza celor 10.000 tone de namol depozitat pe paturile de uscare. Mentionam ca, din fondurile ISPA, ca prima etapa de modernizare a statiei de epurare, nu s-a realizat tratarea namolului pentru a se elimina mirosul neplacut carte provine de la bacteriile din acesta”, se arata in comunicat. Compania de Apă are in vedere doua cai de actiune pentru a elimina mirosurile. Prima presupune transportarea namolului pe terenuri arabile, pe post de ingrasamant natural, insa acest lucru se va putea face doar dupa campania de recoltare a grâului. Pe termen lung, compania va pune in functiune o statie de tratare cu var a namolului, aceasta fiind in faza de construire. “Estimăm ca după finalizarea probelor – august 2013 – instalația va funcționa la capacitate şi se va depăşi definitiv acest subiect”, se mai arată in comunicat. Astfel, şi în următoarele luni locuitorii din câteva cartiere, între care Faleza Sud, Parneava şi Confecții, vor trebui să suporte mirosurile, oficialii fiind nevoiți să-şi ceară scuze, prin intermediul comunicatului, pentru disconfortul creat în oraş. /www.protv.ro AR, http://stirileprotv.ro/stiri/arad/zece-mii-de-tone-de-namol-depozitat-emana-in-arad-mirosuri-greu-suportabile-ce-spun-oficialii.html

Ritual de invocare a ploii, practicat la GurahonțAbsența ploii este o problemă majoră pentru agricultorii care-şi câştigă existența din roadele pământului. Pe vremuri, când era secetă mare, țăranii practicau un adevărat ritual de invocare a ploii şi a belşugului. În zona Gurahonț acesta purta numele de „Dodoloaie”. Bătrânii îmbrăcau lângă un râu, sau lângă o fântână, o fetiță sub zece ani într-o "cămaşă" din frunze de salcie sau din alte plante. Fetița mergea apoi pe ulițele satului înconjurată de un alai de copii de vârsta sa. Alaiul intra în fiecare curte. În ritmul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://arq.ro/?s=copii

http://arq.ro/?s=zona

http://stirileprotv.ro/stiri/arad/zece-mii-de-tone-de-namol-depozitat-emana-in-arad-mirosuri-greu-suportabile-ce-spun-oficialii.html



22.05.2013

săltăreț al descântecului- susținut de bătăile din palme ale însoțitorilor - Dodoloaia juca, iar o femeie bătrână o stropea cu apă. Nu avea loc doar o simplă invocare a ploii pentru a combate seceta, ci se făceau şi urări de belşug, căci ploaia are şi virtuți magice de fertilitate. În schimb, alaiul primea daruri din partea gazdei. După ce ura pe la toate casele, copiii se duceau din nou lângă sursa de apă. Acolo Dodoloaia îşi dezbrăca costumația şi o arunca în apă. Dacă ritualul se practica în zi de Paşti sau în zi de duminică, oamenii aruncau şi paştile de la Înviere sau anafora în fântână.Bătrânii povesteau că deseori chiar în seara zilei când venea „Dodoloaia”, sau la câteva zile după aceea, începea să plouă. Dacă nu ploua, vina era aruncată aspura fetei.Descântecul sună cam aşa: „Dodoloaie loaie, Doamne dă să ploaie ploiță curatăDe la Domnul dată, Fără nicio piatră, De la Domnul dată” /www.arq.ro AR http://arq.ro/ritual-de-invocare-a-ploii-practicat-la-gurahont

Avertizare de ploi, grindină și vânt pentru jumătatea de nord a județului MureșMeteorologii au anunțat ploi pentru jumătatea de nord a județului Mureş, în urmatoarea ora, fiind emisă o atenționare imediată de cod galben. Pentru jumătatea de nord a județului, se vor inregistra ploi cu caracter de aversă care izolat pot depăşi 25l/mp , descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici, intensificări ale vântului, care trecător pot lua şi aspect de vijelie. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/avertizare-de-ploi-grindina-si-vant-pentru-jumatatea-de-nord-judetului-mures-1242442

Hidrocentrale Sebeș a rămas doar cu 30% din banii pentru mentenanțăÎn contextul reorganizării judiciare prin fuziune a celor 8 filiale ale S.C. Hidroelectrica S.A., administratorul judiciar al societății a decis reducerea bugetului destinat asigurării mentenanței de la 450 milioane lei la 150 milioane lei.„Apreciem că decizia luată afectează grav activitatea sucursalei „Hidrocentrale Sebeş” care se află în imposibilitatea efectuării lucrărilor de reparații planificate, având în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://mures.citynews.ro/eveniment/avertizare-de-ploi-grindina-si-vant-pentru-jumatatea-de-nord-judetului-mures-1242442

http://mures.citynews.ro/eveniment/avertizare-de-ploi-grindina-si-vant-pentru-jumatatea-de-nord-judetului-mures-1242442

http://arq.ro/ritual-de-invocare-a-ploii-practicat-la-gurahont

http://www.arq.ro/

http://arq.ro/?s=ploi

http://arq.ro/?s=ploaie

http://arq.ro/?s=practica

http://arq.ro/?s=nou

http://arq.ro/?s=daruri

http://arq.ro/?s=loc

http://arq.ro/?s=femeie

22.05.2013

vedere faptul că din necesarul din 22 milioane lei s-au alocat doar 8 milioane lei. Mai grav este faptul că această situație poate duce la oprirea motoarelor hidrocentralelor, perturbând grav sistemul energetic național, iar repararea ulterioară a acestora ar necesita fonduri mult mai mari decât cele destinate asigurării mentenanței” a precizat prefectul județului Alba, Gheorghe Feneşer. Prefectul Gheorghe Feneşer a informat de urgență ministerul de resort cu privire la situația creată la sucursala „Hidrocentrale Sebeş”, în speranța ca în cel mai scurt timp posibil, problemele menționate se vor remedia, în sensul menținerii sumelor inițiale, sau a reducerii nesemnificative a acestora. /CityNews AB, http://alba.citynews.ro/eveniment/alba-hidrocentrale-sebes-ramas-doar-cu-30-din-banii-pentru-mentenanta-1242368

Mechel Câmpia Turzii a reluat producţiaProducția la combinatul Mechel Câmpia-Turzii a fost reluată astăzi, potrivit reprezentanților Invest Nikarom. Utilajele combinatului au fost repornite astăzi. Întreprinderea a fost preluată în luna februarie a acestui an de Invest Nikarom, iar planurile noului manageriat încep să îşi arate primele rezultate. Astfel, începând de astăzi, secțiile Trefilare la cald şi Zincare ale Trăgătoriei de Oțel şi-au reluat activitatea de producție în conformitate cu planul stabilit. Există în stocuri materia primă necesară, iar toate producția care se va obține în perioadă următoare este deja contractată. Materia primă (sârma laminată) folosită în procesul de producție este livrată de Ductil Steel Buzău, fiind produsă, la rândul ei, din țagla furnizată de COS Târgovişte. Astfel, sunt create toate premizele că în circa 10 zile să se poate atinge capacitatea maximă de producție. De asemenea, tot începând de azi, a fost repornit Cuptorul de la COS Târgovişte. Activitatea acestuia fusese întreruptă temporar cu prilejul zilelor libere prilejuite de 1 mai şi sărbătorile pascale. Stocurile de materiale şi de fier vechi sunt suficiente pentru derularea în condiții optime a activității în perioada care urmează.Mechel Câmpia Turzii este cea de a treia întreprindere din fostul Group Mechel din România care şi-au repornit activitatea, alături de Combinatul de Oțeluri Speciale Târgovişte (fost Mechel Târgovişte) şi Ductil Steel Buzău. La Câmpia Turzii mai lucrează aproximativ 350 de angajați. Producția la combinat a fost oprită anul trecut, 900 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://alba.citynews.ro/eveniment/alba-hidrocentrale-sebes-ramas-doar-cu-30-din-banii-pentru-mentenanta-1242368

http://alba.citynews.ro/eveniment/alba-hidrocentrale-sebes-ramas-doar-cu-30-din-banii-pentru-mentenanta-1242368

22.05.2013

persoane fiind disponibilizate. /CityNews CJ, http://cluj.citynews.ro/economic/mechel-campia-turzii-reluat-productia-1242423

Pariu pus pe apă, gaz şi chinezi. Termocentrala Mintia trece pe hidroDirectorul CEH anunță investiții chinezeşti iminente la termocentrala Mintia; proiect de scădere a prețului de producție prin dezvoltarea de unități pe hidro şi gaz.Dacă la Complexul Energetic Hunedoara nu se fac urgent investiţii, pronosticul privitor la capacitatea de a rezista pe piaţă a acestui colos economic este, evident, rezervat. Agitaţia în creştere a autorităţilor şi a managementului CEH pentru găsirea unor surse de finanţare necesare retehnologizării e o dovadă în acest sens. Iar priorităţile entităţii cheie a acestui complex, Termocentrala Mintia, sunt realizarea până în anul 2016 a instalaţiei de desulfurare şi scăderea costului de producţie, cost care acum este de aproape opt ori peste preţul de vânzare a MWh. Tehnologie chineză la un milion de euro pe lună. De aceea ştirea „bombă” dată, luni, de Daniel Andronache, managerul CEH, este că suntem la o aruncătură de băţ de momentul demarării unui amplu proces de investiţii la Mintia. China National Electric Equipment Corporation (C.N.E.E.C.) a încheiat un acord cu partea română prin care până în 2016 se angajează să implementeze la Mintia sistemul ecologic de desulfurare, absolut necesar funcţionării unităţii după depăşirea termenului de conformitate din 2016. Totodată chinezii vor retehnologiza grupul 4 de producţie. Managerul consideră că prin retehnologizare costul de producţie scade de la 310 lei pe MWh, cât este în prezent, la 210 lei pe MWh. Finanţarea are şi o componentă de „picătură chinezească” în ce priveşte CEH. La mijloc este un credit furnizor C.N.E.E.C. de circa 250 de milioane de euro, cu dobândă de 2 la sută şi termen de rambursare pe 20 de ani. După finalizarea lucrărilor, CEH va trebui să plătească lunar, timp de două decenii, circa un milion de euro rată, pentru stingerea datoriei.Hidrocentrala de la Mintia? Oricum, nici cei 210 lei, cât se va cheltui pentru producerea unui MWh după retehnologizare, nu vor garanta suficientă competitivitate pentru CEH pe piaţa de energie, unde acum MWh se vinde cu 40 de lei. Un program interesant şi uşor exotic prevede o lărgire a plajei de producţie la Mintia. Potrivit lui Daniel Andronache este avută în vedere construirea unei mini-hidrocentrale pe Mureş, precum

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://cluj.citynews.ro/economic/mechel-campia-turzii-reluat-productia-1242423

http://cluj.citynews.ro/economic/mechel-campia-turzii-reluat-productia-1242423

22.05.2013

şi a unei baterii de producţie pe gaz metan. Avantajul celor două noi entităţi productive va face ca Mintia să poată obţine un preţ competitiv pe piaţă în condiţiile unui cost optimizat de producţie, termo-hidro, scăzut undeva la 160 de lei pe MWh. Totodată, unitatea pe gaz, va permite intrarea Termocentralei Mintia în clasa producătorilor cu livrare instant de energie atunci când sistemul energetic o cere, timpul între momentul comenzii şi momentul livrării efective fiind cu o unitate de mărime mai mic pe gaz decât pe cărbune. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://wordpress.zhd.ro/NOU/wordpress /termocentrala-mintia-pariu-pus-pe-apa-gaz-si-chinezi/

Energie mixtă, la preţ de producţie mai mic. Chinezii s-au decis. Vor investi sute de milioane de euro în CEH Discuţiile tehnice şi financiare cu privire la programul de investiţii al Complexului Energetic Hunedoara (CEH) au fost finalizate cu partea chineză ca urmare a vizitei delegaţiei din cadrul Ministerului Energiei în China. O companie chineză, producătoare de echipamente, este interesată în realizarea investiţiilor în instalaţiile de desulfurare şi retehnologizare de care are nevoie Termocentrala Mintia. în planul de dezvoltare al conducerii CEH este prevăzută şi o schimbare de strategie, care va duce la diminuarea costurilor de producţie. O delegaţie formată din reprezentanţii Ministerului Energiei şi cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoara a efectuat în cursul săptămânii trecute o vizită de lucru la Compania Naţională de Electricitate şi Energie din China. In cadrul dicuţiilor s-au stabilit datele tehnice şi financiare cu privire la intenţia chinezilor de a investi în retehnologizarea grupului 4 şi realizarea instalaţiilor de desulfurare la grupurile 3 şi 4 ale termocentralei. Pentru realizarea investiţiei, societatea chineză producătoare de echipamente va accesa un credit pe care termocentrala Mintia îl va returna pe parcursul a douăzeci de ani, cu o dobândă de doi la sută. Retehnologizare, desulfurare şi o microhidrocentrală. Valoarea investiţiilor ce urmează să se deruleze la Termocentrala Mintia depăşeşte 200 de milioane de euro. După ce acestea vor fi realizate, CEH va plăti o rată lunară de peste un milion de euro. „Prioritatea noastră este acea problemă care o rezolvăm de zece ani, dar care nu a mai făcut-o nimeni, desulfurarea la grupurile 3 şi 4, apoi vom continua şi celelalte proiecte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://wordpress.zhd.ro/NOU/wordpress%20/termocentrala-mintia-pariu-pus-pe-apa-gaz-si-chinezi/

http://wordpress.zhd.ro/NOU/wordpress%20/termocentrala-mintia-pariu-pus-pe-apa-gaz-si-chinezi/

22.05.2013

din programul de dezvoltare. Este obligatoriu să începem investiţiile în desulfurare în acest an, iar până în 2016 vor fi gata. în plus, intenţionăm să construim o microhidrocentrală pilot, cu o capacitate de 10 MWh, cu care să echilibrăm producţia de energie termo. Va fi construită peste drum, pe râul Mureş”, a precizat managerul CEH, Daniel Andronache. Realizarea investiţiilor în retehonologizare şi desulfurare va reduce costul de producţie la 210 lei/MWh. Un mixt de energie, la costuri mai mici. Strategia de dezvoltare a Complexului Energetic Hunedoara prevede ca pe viitor „colosul” să producă energie termo, hidro dar şi pe gaz, la un preţ de cost de două ori mai mic. După finalizarea acestor investiţii, se doreşte pregătirea unui grup care va funcţiona cu gaz, pentru comenzile din sistem, dar şi construcţia unor alte microhidrocentrale. Scopul producerii acestui cocktail de energie este diminuarea costurilor de producţie, care în acest moment se ridică la 310 lei/MWh. „După ce vom vedea aceste proiect realizat urmează să dezvoltăm un lanţ de microhidrocentrale care să ne permită să diminuăm costul de producţie la 35 - 40 de euro megawatt-ul. Acesta este şi preţul de pe piaţa externă şi cu care dorim să vindem energie pe piaţa europeană. Precizez şi faptul că latura termo nu se va diminua, cele două grupuri vor funcţiona, dar vom completa cu energie hridro din cauza preţului. în plus, vreau să pregătim un grup pe gaz pentru serviciile de sistem. Atunci când nu plouă, nu bate vântul, dispeceratul îţi cere să intri în sistem, iar pe cărbune acest lucru durează 8-9 ore, iar costurile sunt uriaşe”, a adăugat Andronache. Managerul CEH spune că până în toamnă va fi demarată prima fază a investiţiilor şi vor începe lucrările la instalaţia de desulfurare. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Energie-mixt%C4%83-la-pre%C5%A3-de-produc%C5%A3ie-mai-mic.-Chinezii-s-au-decis.-Vor-investi-sute-de-milioane-de-euro-%C3%AEn-CEH_1_7041.html

Termocentrala Mintia a importat 550 de mii de tone de cărbune în 2011 şi 2012 Hoţul strigă hoţii. Cam asta este strategia adoptată de liderul PDL Hunedoara la conferinţele de presă în care acuză actuala conducere a Complexului Energetic Hunedoara că importă cărbune, în timp ce minele din Valea Jiului produc şi nu au cui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.glasul-hd.ro/Energie-mixt%C4%83-la-pre%C5%A3-de-produc%C5%A3ie-mai-mic.-Chinezii-s-au-decis.-Vor-investi-sute-de-milioane-de-euro-%C3%AEn-CEH_1_7041.html



22.05.2013

vinde. Managerul CEH, Daniel Andronache, a clarificat în cadrul unei conferinţe de presă situaţia importurilor de cărbune. „Într-adevăr s-a importat cărbune la complex. Aceste importuri s-au făcut de la firme din Ungaria şi din Elveţia, dar în 2011 şi în 2012. atunci au fost semnate contractele. Sumele nu pot fi făcute publice deoarece există clauze de confidenţialitate. Aşa au fost încheiate”, a precizat Daniel Andronache. Potrivit acestuia în 2011 au fost importate 55 de mii de tone de cărbune, în timp ce în 2012, importurile – denumite în acte ca achiziţii intracomunitare – s-au ridicat la cantitatea de 470 de mii de tone de cărbune. De precizat şi faptul că în 2011 la conducerea Termocenralei Mintia s-a aflat preşedintele PDL Deva, Tiberiu Borca. În 2012, acesta a fost înlocuit cu social-democratul Costel Alic, fiind numit consilierul acestuia. „În 2011 a fost prima dată când a fost declanşată această operaţiune de import. Cum s-au selectat firmele, numai fosta conducere a termocentralei ştie. Pe perioada mea s-a derulat un rest de câteva mii de tone din contractul vechi, iar eu sunt obligat să respect contractele comerciale. Din punctul meu de vedere, atâta vreme cât în Valea Jiului se va exploata cărbune nu se va importa nimic”, a adăugat Andronache. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Termocentrala-Mintia-a-importat-550-de-mii-de-tone-de-c%C4%83rbune-%C3%AEn-2011-%C5%9Fi-2012_1_7032.html

Teme de mediuAfacerile verzi împânzesc județulÎn ultimii ani trei-patru ani, investițiile în energia electrică obținută pe căi alternative s-a dezvoltat accelerat în România. Deşi nu creează prea multe locuri de muncă pe perioada exploatării acestor instalații, există câteva mari avantaje: se produce energie electrică alternativă, deci cu un impact aproape de zero asupra mediului şi se produc locuri de muncă de către firmele care produc, comercializează şi instalează aceste tehnologii. Nici județul Mureş n-a făcut excepție în acest trend, un avânt însemnat luând investițiile în parcurile fotovoltaice, adică acele instalații care „recoltează” energia solară şi o transformă în curent electric. Potrivit datelor furnizate de Electrica Distribuție Transilvania Sud în perioada cuprinsă din ianuarie 2011 şi până în prezent, s-au realizat 19 aşa-numite studii de soluție, pentru parcuri fotovoltaice care însumate oferă o putere totală de 96,3 MW. De asemenea, s-au înregistrat 39 de cereri pentru emiterea avizelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://www.glasul-hd.ro/Termocentrala-Mintia-a-importat-550-de-mii-de-tone-de-c%C4%83rbune-%C3%AEn-2011-%C5%9Fi-2012_1_7032.html



22.05.2013

tehnice de racordare pentru instalații noi, cu o putere totală de 174,8 MW. Mai mult, numărul de solicitări este într-o continuă creştere, mai precizează cei de la Electrica. Procedura…care trebuie urmată de un investitor este legiferată în Hotărârea de Guvern 90/2008. Procedura, bineînțeles birocratică şi descurajantă chiar pentru un investitor, presupune obținerea de tot soiul de avize de la Electrica. La articolul 7 se precizează mai exact etapele de urmat: „a) etapa preliminară de documentare şi informare a viitorului utilizator; b) depunerea de către viitorul utilizator a cererii de racordare şi a documentației aferente pentru obținerea avizului tehnic de racordare; c)emiterea de către operatorul de rețea a avizului tehnic de racordare, ca ofertă de racordare; d) încheierea contractului de racordare între operatorul de rețea şi utilizator; e) încheierea contractului de execuție între operatorul de rețea şi un executant şi realizarea instalației de racordare la rețeaua electrică; punerea în funcțiune a instalației de racordare; f) punerea sub tensiune a rețelei de utilizare”.Toate aceste etape sunt apoi detaliate în acelaşi normativ emis de Guvern. Deşi procedura este greoaie şi anevoioasă, Statul, după cum se poate vedea, complicând lucrurile, în județul Mureş aceste cereri pentru avizarea unor investiții în parcuri fotovoltaice s-au înmulțit. Unde se va „recolta” energie solară? Potrivit datelor de la Electrica, la această oră funcționează trei parcuri de acest tip, cel mai cunoscut fiind cel inaugurat la Sânpaul, sat Chirileu, împreună cu autorități locale şi județene. Este vorba mai exact de o instalație de 3,2 MW. Pe lângă parcul de la Chirileu, mai sunt funcționale deja alte două facilități de acest tip la Icland (comuna Ernei) – 0,95 MW şi la Ghindari – 2,3 MW. În plus, alte cinci parcuri au fost aprobate şi sunt în curs de realizare la: Vărgata, sat Mitreşti – 0,945 MW, Gurghiu – 3,6 MW, Sângeorgiu de Pădure – 2,85 MW, Rîciu, sat Coasta Mare – 2,8 MW şi Ungheni, sat Vidrasău – 2,8 MW.Pe lângă acestea, cei de la Electrica ne mai spun în solicitarea de informații pe care am făcut-o, că există şi alte solicitări care au fost făcute: „Până la ora actuală, solicitările transmise către Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Mureş au fost pentru mai multe localități din județ: Sântana de Mureş, Agrişteu, Sîngeorgiu de Pădure, Curteni, Stejeriş, Tîrgu-Mureş, Icland, Cuci, Luduş, Roşiori, Miheşu de Câmpie, Coasta Mare, Pogăceaua, Rîciu, Şincai-Fânațe, Fâncel, Gurghiu, Secuş-Lăpuşna, Ideciu de Jos, Apold,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

22.05.2013

Chiheriu de Jos, Ghindari, Mitreşti, Cipău, Cucerdea, Deaj (Mica), Tîrnăveni, Chirileu, Foi – Crăciuneşti, Vidrasău şi Glodeni. S-au emis 25 Avize Tehnice de Racordare, cu o putere totală aprobată de 110 MW. S-a înaintat documentația pentru întocmirea unui număr de 8 contracte de racordare. Dintre acestea, 3 au fost puse în funcțiune, altele 5 fiind în curs de realizare (n. red. Cele amintite mai sus)”.Investitorii…se feresc să iasă foarte tare în față. Reprezentanții Electrica ne-au comunicat că numele solicitanților de avize care se adresează lor în vederea avizării acestor parcuri nu este public. Totuşi, din informațiile noastre, unul din investitorii locali care este foarte interesat de acest domeniu este omul de afaceri Virgil Mailat. Contactat telefonic, acesta ne-a confirmat că are în lucru astfel de proiecte, însă ne-a spus că deocamdată nu face declarații pe această temă. Totuşi, ca să vă faceți o imagine asupra investițiilor în aceste parcuri, vă putem da exemplu parcul de la Tîrnăveni, despre care ați mai putut citi în paginile Punctul, în luna aprilie. Vă relatam atunci despre parcul fotovoltaic cu o putere de 1,9 MW, întins pe o suprafață de 38.842 de mp., investiție care va avea o valoare totală de 2,5 milioane de euro. Cum în următorul an puterea totală însumată a acestor parcuri se va apropia de 300 MW, este lesne de înțeles că şi sumele investite se vor apropia de 350-400 de milioane de euro. Aşadar, vorbim despre nişte sume mari şi foarte mari care se investesc în județ şi care vor produce în perioada de exploatare profit. /Punctul MS, http://punctul.ro/2013/05/20/afacerile-verzi-impanzesc-judetul/

Ipoteză alarmantă.Complexul Energetic Hunedoara ar putea arde cărbune radioactiv!Dincolo de inconvenientele aduse unităților miniere din Valea Jiului, care s-au trezit cu huila pe stoc, umplerea silozurilor Complexului Energetic Hunedoara prin importul de cărbune ar putea fi extrem de periculoasă. Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, atrage atenția că în România anilor ’90 a ajuns din Ucraina huilă radioactivă!Silozurile Complexului Energetic Hunedoara sunt pline cu huilă adusă din import de vechea conducere a entităţii economice. Ministerul Economiei derulează o anchetă la CEH, după ce anul trecut foştii şefi şi-au făcut stocuri, precum hârciogii, cu sute de mii de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://punctul.ro/2013/05/20/afacerile-verzi-impanzesc-judetul/

http://punctul.ro/2013/05/20/afacerile-verzi-impanzesc-judetul/

22.05.2013

tone de huilă scumpă, din import, fără să ştie dacă o vor arde sau nu în cuptoare. Şi asta în timp ce minele din Valea Jiului sunt obligate, prin lege să vândă cărbunele la preţul reglementat, iar recent minele aflate pe program de închidere s-au trezit că nu le mai cumpără nimeni huila extrasă, tocmai din cauza acestor stocuri mari. Ancheta este încă în derulare, pentru a se afla cine se face vinovat de această situaţieCărbune cu stronţiu ars în România. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a atras atenţia că, dincolo de raţiunile economice, mai există un aspect extrem de periculos, în sensul că acest cărbune ar putea fi radioactiv. România are un precedent de acest gen, din anii ’90, explică Miron Cozma. „Prin anii ’90, s-a ajuns la un moment dat în situaţia în care Galaţiul nu mai vroia cărbune de Valea Jiului, decât o anumită cantitate. Am întrebat care este motivul şi mi s-a răspuns: pentru că avem cărbune mai ieftin, din Ucraina”, povesteşte Miron Cozma. Acesta susţine că a fost personal la Combinatul Siderurgic Galaţi, pentru a vedea ce huilă este aceea. „Am luat probe şi le-am adus aici, la laboratorul nostru de preparare din Valea Jiului, iar specialiştii noştri au rămas stupefiaţi şi mi-au spus că una dintre componentele principale din cărbune este stronţiul, care este radioactiv, iar perioada de descompunere este de 7 ani”, a mai spus Cozma. Iar pericolul de iradiere se întinde pe mai mulţi ani dacă ţinem cont de faptul că este ars în permanenţă. Cozma a explicat că nu poate afirma că şi cărbunele de la CEH este radioactiv, dar că există acest risc şi ar trebui făcute determinări. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://wordpress.zhd.ro/NOU/wordpress/ipoteza-alarmanta-complexul-eenergetic-hunedoara-ar-putea-arde-carbune-radioactiv/

Discuţii aprinse pe tema Fabricii de PAL la ReghinCasa de Cultură a Tineretului “George Enescu” din Reghin a găzduit joi, 16 mai, un nou moment dedicat Fabricii de PAL situată pe platforma Kastamonu, cu ocazia dezbaterii publică privind solicitarea de emitere a autorizației integrate de mediu a fabricii.Dezbaterea publică a debutat cu prezentarea studiului asupra impactului fabricii asupra mediului precum şi asupra sănătății umane, studii comandate de Kastamonu şi realizat de către SC Ocon Ecorisc SRL din Turda. “Această dezbatere publică face parte din metodologia de emitere a autorizației integrată de mediu. Pe parcursul emiterii sunt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://wordpress.zhd.ro/NOU/wordpress/ipoteza-alarmanta-complexul-eenergetic-hunedoara-ar-putea-arde-carbune-radioactiv/

http://wordpress.zhd.ro/NOU/wordpress/ipoteza-alarmanta-complexul-eenergetic-hunedoara-ar-putea-arde-carbune-radioactiv/

22.05.2013

diferite faze printre care şi această dezbatere publică. Conform legislației ea trebuie cerută de noi, de Agenția pentru Protecția Mediului şi organizată de societatea comercială care solicită autorizația. Studiile prezentate au fost făcute de către o societate abilitată pentru a realiza aceste studii, ele fiind prezentate în cadrul dezbaterii, atât studiul care a stat la baza cererii de autorizație cât şi studiul pentru sănătate”, ne-a declarat Dănuț Ştefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureş.Monitorizarea şi implicarea societății. Concluziile privind impactul asupra sănătății au fost prezentate de către Prof. dr. Eugen Stelian Gurzău, din cadrul Centrului de Mediu şi Sănătate din Cluj- Napoca. “Concluzile arată că funcționarea acestui obiectiv nu ridică probleme asupra impactului asupra stării de sănătate . În ciuda acestui fapt noi am făcut nişte recomandări puțin mai severe. Considerăm că o dată cu intrarea în folosință a acestui obiectiv la capacitate maximă este necesară o evaluare extrem de complexă a imisiilor în relație cu emisiile. Am propus monitorizarea unor indicatori de sănătate extrem de specifici care pot să ne de-a informații în timp util înainte ca un efect să se poată dezvolta asupra stării de sănătate. Am considerat că trebuie să fim puțin mai drastici , să impunem unele măsuri mai drastice. Nu cred că recomandările noastre fac în general o bucurie investitorului, întrucât sunt costisitoare, dar considerăm că ele sunt necesare. Tot aşa cum considerăm că implicarea comunității prin reprezentarea ei în stabilirea şi controlul acestor măsuri este absolut necesară”, a precizat Prof. Dr. Eugen Stelian Gurzău.Monitorizare dură. Dănuț Ştefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureş a punctat faptul că Fabrica de PAL beneficiază de o tehnologie modernă iar funcționarea ei nu va pune în pericol sănătatea mediului şi a oamenilor. “Această fabrică se face cu cea mai modernă tehnologie care este disponibilă în momentul de față la nivel mondial. Această fabrică nu va crea probleme, sunt convins de acest lucru prin faptul că tehnologia este una prietenoasă cu mediul, încearcă să rezolve toate problemele, toate emisiile în interiorul instalațiilor , cu o monitorizare, mai ales la începutul funcționării, pentru ca toată populația Reghinului care a fost speriată de această fabrică, să i-a la cunoştință calitatea aerului emis de fabrică, de emisiile de substanțe poluante, cât şi de calitatea aerului respirabil, adică a imisiilor. Vom cere şi noi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

22.05.2013

această monitorizare în autorizația de mediu. Probabil va fi o moniotorizare destul de dură, dar promitem că dacă în primi ani de funcționare se va dovedi că această fabrică funcționează conform normelor şi nu ridică probleme această monitorizare o putem rări sau chiar anumite lucruri scoase din monitorizare. Dar la început va fi o monitorizare destul de severă a proceselor de producție deoarece vrem să ne convingem şi noi, şi toți cetățenii Reghinului că această fabrică funcționează aşa cum trebuie.Mă refer în special la monitorizarea calității aerului, emisii şi imisii în aer pentru că acestea sunt cele mai greu de pus în evidență. O monitorizare a calității apei este destul de simplu de făcut , râul Gurghiu este monitorizat şi cred că nu vor fi probleme”, a precizat Dănuț Ştefănescu.“Ce se întâmplă în cazul unor accidente. “Au urmat întrebările venite din partea publicului prezent adresate celor care au întocmit studiile de impact asupa mediului şi sănătății umane. Primul la cuvânt s-a înscris consilierul județean Tuşnea Ioan.“Din ce mi s-a prezentat în acest raport se pare că toate lucrurile sunt extraordinar de bune şi nu ni s-a atras atenția nici un aspect rău, nici un pericol, nici o consecință asupra sănătății oamenilor sau asupra mediului vizavi de funcționarea unei astfel de secții de producție de pal, deşi între materiile prime care se folosesc sunt substanțe cu caracteristici toxice extrem de mari. Peste tot ni se spune că se vor lua măsurile, că se va monitoriza, şi aşa mai departe. Asta înseamnă că putem sta liniştit şi să nu ne preocupe aspectele negative ale unei astfel de secții de producție, ba mai mult, să ne bucurăm de faptul că o astfel de secție de producție urmează să se facă la Kastamonu pentrui că va asigura un număr de locuri de muncă.Sunt nemulțumit în ce priveşte materialul prezentat şi vreau să ştiu cine a plătit acest studiu şi de ce exact acolo unde erau lucrurile mai sensibile s-a cam trecut în grabă peste ele. Nu ni s-a spus în nici un fel ce se întâmplă în cazul unor accidente din cauze umane sau din cauze naturale în ce priveşte această secție de producție. Vreau să ştiu cât s-a produs în această perioadă zisă de probe tehnologice , şi dacă în această perioadă trebuiau nişte avize de mediu şi nişte autiorizații , sau pur şi simplu acest lucru se poate face oricum şi oricând. Nu ştiu dacă este adevărat şi aştept un răspuns la această întrebare. De asemenea când şi unde contează ceea se întâmplă acum aici la această discuție spusă şi dezbatere publică. Tare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

22.05.2013

mi-e teamă că e o chestie formală în care să se spună că au fost foarte mulți oameni prezenți, nu s-au ridicat probleme , treburile sunt în ordine , şi hai să ne vedem de treabă şi apoi vedem noi ce se întâmplă. Vreau să ştiu dacvă chiar contează această întâlnire undeva şi cum contează ea ”, a precizat Tuşnea Ioan.Elaborarea unui plan de conformare pe sănătate Răspunsurile au venit din partea prof. dr, Eugen Stelian Gurzău care a precizat că : “Acest studiu a fost plătit de Kastamonu care este cel care trebuie să plătească aceste evaluări. Acest studiu a venit în urma unor întâlniri cu reprezentanții comunității şi autorității din zonă şi oarecum a fost cerut chiar de noi. Legat de complexitatea lui, pot să spun că este unul extrem de complex întrucât cunosc foarte bine metodologia acestui studiu deoarece eu am elaborat-o. Noi nu am spus că aceste substanțe sunt toxice şi au un grad ridicat, cum este formaldehida, , sunt chiar cancerigene. Dar aceste substanțe sunt cancerigene indiferent de cine le foloseşte. Formaldehida nu e cancerigenă că o foloseşte Kastamonu şi nu-i cancerigenă că o folosşte un alt investitor. Ori e cancerigenă pentru toți, ori nu e pentru nimeni. Cancerigenitatea unei substanțe o dă substanța în sine şi nu persoana sau instituția care o foloseşte. În ce priveşte România , noi avem concentrații extrem de mici față de restul Europei. Faptul că astfel de fabrici funcționează şi în alte zone din lumea civilizată ne spune că ele pot să funcționeze în anumite condiții de funcționare. Noi considerăm că toată legislația asta foarte strictă românească şi europeană nu e suficientă. Considerăm că este necesar , în ciuda faptului că presupune costuri foarte mari pentru investitor, să se elaboreze un plan de conformare pe sănătate care să impună măsuri foarte stricte de monitorizare, inclusiv monitorizarea pulberilor în mod continuu. Noi am recomandat monitorizarea de imisii, să măsurăm ce se găseşte în aerul respirabil tocmai ca să ne asigurăm că protecția stării de sănătate a populației este asigurată”Cum va fi monitorizarea ? Prezent la dezbaterea publică, fostul primar actualmente consilier local, Nagy Andras, a cerut informații privind monotorizarea Fabricii de PAL“Această monitorizare va fi în regim automat, va depinde de factorul uman sau va fi ceva hibrid ? De asemenea vreau să ştiu ce se va întâmpla cu nămolul care rezultă din procedeu de filtrare a acestor gaze”, a întrebat Nagy Andras. Răspunsul a venit din partea reprezentantului, SC Oconecorsisc SRL, ing. Coşară Viorel :

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

22.05.2013

“Monitorizarea pentru instalația de PAL este în strictă conformitate cu reglementările actuale. Pentru substanțele care reprezintă un potențial risc mai mare monitorizarea se face cu frecvență ceva mai mare , formaldehida, pulberile sedimentabile şi chiar pulberiile totale de la emisii. Singura monitorizare prevăzută prin acordul de mediu care să se facă automat este monitorizarea pulberilor la emisiile la coşurile DK se va face continuu şi automat. Celelalte sunt monitorizări făcute de instituții abilitate să facă aceste analize. În ceea ce priveşte nămolurile de la filtrele respective, ele vor fi eliminate. Ele se colectează , preluate de către o firmă autorizată urmând a fi tratate conform reglementărilor în vigoare. Kastamonu are obligația conform legii să le ambaleze, să le eticheteze şi să le predea la o firmă autorizată. Cea mai bună variantă ar fi incinerarea lor de către firma autorizată”, a precizat Coşară Viorel.“Promisiunile au continuat dar problema nu s-a rezolvat” La cuvânt s-a înscris Man Traian, locuitor pe strada Ierbus, care şi-a exprimat nemulțumirea privind poluarea fonică şi nu numai existentă în zona din apropierii platformei Kastamonu “Locuiesc vizavi de fabrica de Pal. La circa 30 de m de fabrica de PAL unde zgomotul este cel mai puternic fapt pentru care nu ne putem odihni noaptea deloc. Încă de la construcția fabricii , de peste doi ani de zile, zgomotul a fost foarte mare , chiar şi pe durata nopții. Din discuțiile cu reprezentanții fabricii ni s-a promis că nu va fi zgomot, când fabrica va porni. După ce acest lucru s-a întâmplat zgomotul este şi mai mare. Conform proiectului acordului de mediu de la APM Mureş, în condițiile normale de funcționare se spune că nivelul de zgomot la limita incintei industriale, aici mă refer la casa izolată de pe strada Ierbuş, va avea o valoare de cca 50 de decibeli, în timp ce zgomotul este undeva între 55 şi 70 de decibeli, iar de multe ori când merge tocătorul, se ajunge şi la 90 de decibeli. Ultimele măsurători au fost făcute când fabrica nu funcționa la capacitatea maximă, iar zgomotul nu era aşa de puternic. Solicit ca aceste măsurători să fie făcute când fabrica funcționează în condiții normale, nu când fabrica este oprită. Pentru obținearea autorizației de construcție şi a avizului de mediu nu ni s-a cerut nici un fel de accord din partea mea. După construirea şi punere în funcțiune promisiunile făcute de către conducere au continuat dar problema nu s-a rezolvat deşi au trecut aoroape 10 luni timp în care noi nu putem dormi noaptea, avem gaze emise şi rumeguş care se depune

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

22.05.2013

pe plante, pe geamuri. Nu putem deschide un geam la casă să aerisim. Chiar zilele acestea s-a deversat în fața fabricii o cantitate mare de rumeguş care luată de vânt s-a depus pe geamuri şi în casă. De multe ori există un miros înțepător care ne provoacă dificultăți în ce priveşte respirația. Au promis că în caz că vor fi probleme vor construi un zid de panouri. Rugăm pe această cale construirea acestor panouri pentru respectarea normelor de poluare fonică şi a normelor de poluare în general. Solicit ca APM să nu acordea utorizația acestei fabrici până nu se rezolvă toate problemele legate de poluare. Deoarece suntem direct afectați , dorim să cunoaştem valoarea emisiile de noxe care ne pot afecta sănătatea şi care conform proiectului de mediu se monitorizează. La o discuție cu cei care se ocupă de mediu de la Kastamonu mi-au spus că prima dată patronii sunt interesați să facă profit pentru că investiția a fost mare şi apoi se vor ocupa şi de problemele de poluare.Consider că această atitudine este total greşită şi nu cer decât să se respecte legile în vigoare. Cei mai tari de obicei câştigă, iar cei mai slabi suferă. Atunci vom suferii cu toții, toți vom fi afectați şi nu se câştigă atâția bani cât vom fi nevoiți să dăm pentru sănătate. Toți trebuie să devenim mai responsabili, deoarece nu e de glumă”, a precizat Man Traian.În repică, reprezentantul Ocon Ecorsisc , ing. Coşară Viorel a spus că : “Aceast imobil este cel mai apropiat receptor sensibil . Din evaluările făcute şi din măsurătorile care s-au făcut , într-adevăr problema în acestă zonă se referă la poluarea fonică. S-a făcut un studiu foarte complex privind ce trebuie făcut, nu doar asupra acestei case prin care poluarea fonică să fie redusă, de către o firmă specializată în acest domeniu din Braşov. O mare parte din lucrările prevăzute în acest studiu sunt terminate şi într-adevăr acest panou izolant era ultima măsură în cazul în care celelalte măsuri nu ar da randamentul necesar . Probabil că în perioada în care se va ajunge cu parametrii instalației mai aproape de capacitatea maximă şi când măsurătorile vor putea fi făcute atunci se va stabili dacă într-adevăr este necesar să se facă acest panou. Autoritatea de Mediu poate să impuină încă de pe acuma acest lucru” O poziție tranşantă a avut Ţongea Lăurean-Viorel, consilier local Reghin, care a cerut lămuriri privind aerul toxic din zona Kastamonu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

22.05.2013

“Am fost duminică, 12 mai în zona Kastamonu, de la pod din fața fostului UMTF şi până la prima locuință şi m-am întors plângând, nu de nostalgie ci de faptul că mă usturau ochii. Ce se întâmplă cu acele noxe care sunt în atmosferă şi când au fost ele monitorizate. În materialul prezentat ni s-a arătat platforma Kastamonu, ceva foarte frumos. Dar ce se întâmplă peste drum de Kastamonu, unde sunt mii de metri cubi de buştean depozitat în ce condiții ? Îar în caz de ploaie, sau în cazul măsurilor de prevenire şi stingerea incendiilor , unde se duce acea apă , pe care sol, care este protecția acestuia , deoarece acolo nu există o platformă betonată conform legii”, a precizat Ţongea Lăurean-Viorel. Drept răspuns, Coşară Viorel a precizat că : “în ce priveşte acest miros , nu mă pot pronunța . Posibil să fie formaldehidă sau orice altceva. Ceea ce consider că este important este faptul că, şi asta se poate dovedi ştințific , în aceea zonă direcția predominantă a vântului este foarte redusă. Nu aş spune neapărat că este un noroc pentru Kastamonu dar studiile multianuale arată că marea majoritate a timpului vântul bate dinspre Reghin spre Târgu Mureş. În ce priveşte depozitul de lemne, în materialul prezentat Fabrica de PAL nu include în perimetrul ei acest depozit, el face parte din restul activității platformei Kastamonu, şi nu face obiectuil discuției din cadrul acestei dezbateri publice”. “Stai liniştit, nu te doare aşa tare” Dialogul s-a încins o dată cu luarea la cuvânt a lui Frandeş Marcel care i-a întrebat pe reprezentanții Kastamonu de ce nu fac o astfel de fabrică şi “la ei acasă” în Turcia. “Ce am înțeles eu până acum ca simplu cetățean care trece zebra este că un condamnat este dus la spânzurătoare, dar i se explică că nu e ceva periculos dar care trebuie făcut. Atunci el se sperie că nu a fost informat şi atunci facem o şedință cum e şi această şedință după care îi spunem : măi băiatule, trebuie să te spânzurăm că nu te doare aşa tare, stai liniştit. Lasând gluma la o parte, dacă este atât de bună o astfel de fabrică de ce nu facem 5, 6 în jurul Reghinului sau de ce nu au făcut astfel de fabrici la ei acasă”, a punctat Frandeş Marcel.Răspunsul a venit din partea reprezentantului Kastamonu, Ing. Badin Nicolae,“Din punct de vedere al conducerii Kastamonu pot spune că mai sunt încă 4 astfel de fabrici în Turcia. Faptul că s-a luat decizia de a se construi o asemenea facilitate şi aici la Reghin nu înseamnă că nu se vor respecta regulile. Le vom respecta. După cum ați văzut primi care au fost contactați în vederea sfătuirii vizavi de funcționarea corectă a acestei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

22.05.2013

facilități au fost cei mai performanți pe domenii, atât pe risc pe mediu cât şi în ce priveşte riscul pe sănătatea umană. Uni acuză ca aceştia au fost mituiți şi le spun că se joacă cu cuvintele. Nu vreau să intru în polemică cu absolut nimeni. Vreau doar să remarc că am cerut sfaturile necesare funcționării în siguranță atât pentru noi, cei care suntem primii expuşi, eu şi colegii mei, cât şi pentru mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor. Am ținut şi vom ține cont de toate sfaturile care ni le dau consultanții noştrii pe linie de mediu şi sănătatea umană”, a spus ing. Badin Nicolae.Munca şi televizorul. Problema aerisirii din halele de producție a fabricii de PAL a încins şi mai tare spiritele, o dată cu întrebarea venită din partea lui Szabo Janos care a cerut lănuriri privind acest aspect.“În ce priveşte ventilația halelor de producție din fabrica de PAL nu am văzut detalii despre cum este ea realizată. S-a menționat că gazele din hale ajung prin filtre. Întreb atunci angajații Kastamonu prezenți în sală de câte ori au fost deschise uşile larg la aceste hale. Ce se întâmplă cu gazele din hală când se aeriseşte prin uşi deschise”, a spus Szabo JanosÎn apărarea fabricii a sărit unul din angajații care a răspuns mai mult sonor decât concret precizând că : “Nu cred că îl interesează pe dânsul cât de multe ori se deschid uşile sau sistemele de ventilație din moment ce nu lucrează acolo. Poate dânsul are timp să se uite la televizor toată ziua , noi mergem la muncă”, a precizat angajatul.Pe cine reprezentați dumneavoastră ? De polemicile celor prezenți nu a scăpat nici directorul APM Mureț, Dănuț Ştefănescu, criticat de Kiraly Ana că ar reprezenta mai degrabă firma Kastamonu. “Pe cine reprezentați dumneavoastră pentru că după răspunsurile pe care ni le oferiți reprezentați foarte bine firma Kastamonu. Din moment ce sunteți un bugetar şi vă respectăm pentru această activitate, ar trebui să aveți grijă de sănătatea noastră. Singura mea rugăminte este să fiți drept” Directorul APM Mureş nu i-a rămas dator cu un un răspuns precizând că : “Reprezint Ministerul Mediului în teritoriu şi veghez asupra respectării legislației cu prevedere la protecția mediului. Legislația de sănătate nu intră în atribuțiunile noastre , există Direcția de Sănătate Publică care este reprezentantul Ministerului Sănătății în teritoriu care răspunde de sănătatea populației. După cum ați observat am răspuns doar la foarte puține întrebări , am căutat să nu răspund la nici o întrebare , să răspundă cei abilitați care au făcut

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

22.05.2013

studiile respective. Am încercat doar să mediez această discuție care are ca scop de a ne aduce nouă argumente în a cere în plus în această autorizație de mediu integrată”, a precizat ŞtefănescuCertitudinea că nu suntem poluați. La cuvânt s-a înscris şi Maria Cocean, consilier local, care a cerut factorilor decizionali să țină cont de sănătatea şi viața reghinenilor.“Nu am venit aici pentru nici un fel de scandal, am venit cu dorința să ni se clarifice nişte lucruri care privesc în viitor sănătatea noastră, a copiilor şi nepoților noştrii. Unii vor pleca din Reghin, au domiciliile în alte oraşe, ca şi doctorul Gurzău. Dânsul va pleca la Cluj şi noi vom rămâne în Reghin. Ce ne poate nouă garanta că vom fi sănătoşi în următorii ani şi nu ne vom îmbolnăvi. Ca şi principii de bază, când veți elabora această autorizație trebuie să primeze transparența legii , informarea pe care o dorim şi comunicarea între noi şi investitor. Dacă toate aceste lucruri se vor realiza, cu siguranță că se va găsi o cale. Nu suntem duşmani, vrem să fim priviți cu prietenie că am venit la această dezbatere. Dorim să obținem o duritate maximă în criteriile de respectare a acestor autorizații, să avem ceritudinea că nu suntem poluați şi că ne putem duce înainte viața”, a precizat Maria Cocean. Direct vizat de întrebare, Prof. Dr. Eugen Stelian Gurzău a precizat că : “Este adevărat că noi venim, plecăm şi dânşii rămân aici. Sunt absolut de acord cu acest lucru. Acest lucru l-am făcut toată viața în sensul în care am urmărit întotdeauna să merg acolo unde sunt probleme de sănătate legată de starea condițiilor de mediu. Nu ştiu să fi publicat vreo lucrare în care să arăt lipsa acestor efecte ci existența lor.Pe de altă parte, eu nu am spus că acest investitor , indiferent de condițiile în care va funcționa va asigura starea de sănătate a populației. Dimpotrivă, am spus că nici legislația actuală europeană şi românească , din punctul meu de vedere şi a colegilor mei, nu este suficientă ca să monitorizeze funcționarea acestui obiectiv încât să fim siguri că cel puțin din punctul nostru de vedere, al evaluatorii de sănătate , că totul va fi în regulă. Considerăm că sunt necesare impunerea unor condiții suplimentare față de cele care exista la ora actuală reglementate şi în România şi în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte , evaluarea noastră a fost mult mai drastică decât ceea ce există la nivel internațional. Dacă dumneavoastră considerați că ceea ce există la nivel internațional reprezintă un pericol pentru starea de sănătate, în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

22.05.2013

ciuda evidențelor existente atunci ar trebui să închideți toate aceste fabrici din întreaga lume, nu doar cea de la Reghin. Din punctul nostru de vedere este şi rămâne clar, reglementările actuale în vigoare din țarăşi şi de la nivel european le considerăm insuficiente ca să ne asigurăm că această funcționare va asigura starea de protecție a sănătății. În acest fel am făcut evaluarea , în acest fel am tras concluziile şi în acest fel am făcut recomandările”, a precizat prof. dr, Gurzău.Natura, dreptul tuturor. Inamicul public numărul 1 al celor de la Kastamonu, Iulius Făgărăşan, reprezentantul “Inițiativei Civice Reghin” şi-a început prelegerea precizând că “Natura şi mediul reprezintă un drept al tuturora, nu doar al angajaților Kastamonu” după care a cerut lămuriri privind unele aspecte ale funcționării Fabricii de PAL printre care situațuația depozitul de lemne al fabricii, problema alimentării cu ape tehnologice precum şi situația spațiului public din fața fabricii. “Dorim o analiză din partea unei societăți abilitate în a măsura distanțele dintre platforma fabricii şi alte obiective pentru a fi analizate dacă ele sunt sau nu în perimetrul de risc. De asemenea în ce priveşte ocuparea spațiului public şi aici mă adresez direct primăriei, e vorba de parcarea din fața intrării în Kastamonu, care e spațiu public, şi vrem să ştim dacă există o autorițație de construcție în acest sens. De asemenea vrem să ştim de tăierea copacilor care sunt pe domeniul public şi facerea filei de parcare a tirurilor, de asemenea un domeniu public, dacă există o autorizație de construcție ”, a menționar Iulis Făgărăşan.Prim proiect al autorizației integrate. În cele din urmă dezbaterea publică a luat sfârşit fără incidente. “Mă aşteptam ca discuțiile să fie ceva mai tensionate A fost o şedință publică mare , mai rar de întâlneşti cu aşa ceva şi pot spune că lucrurile au decurs cât de cât normal. În continuare urmează să cerem răspuns la întrebările care au fost adresate în scris celor de la Kastamonu care probabil le va cere societății care a făcut studiile, după care urmează un prim proiect al autorizației integrate. Acest proiect va fi trimis şi la Bucureşti, la Agenția Națională, după care va fi în şedință de avizare la noi, pus pe site, după care aşteptăm 30 de zile comentarii noi, după care se eliberează autorizația”, a menționat Dănuț Ştefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureş. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/discutii-aprinse-pe-tema-fabricii-de-pal-la-reghin/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://www.zi-de-zi.ro/discutii-aprinse-pe-tema-fabricii-de-pal-la-reghin/

22.05.2013

Fabrica de PAL, din nou în dezbatereReprezentanții Agenției Județene pentru Protecția Mediului şi ai Gărzii de Mediu au participat joi la o dezbaterea publică pe tema fabricii de pal care funcționează la Reghin. La întâlnire au fost prezenți şi reprezentanți ai investitorului, dar şi ai societății civile.Timp de peste două ore, în incinta Casei de Cultură circa 300 de oameni au participat la discuții pe baza datelor tehnice prezentate de agentul economic şi a precizărilor făcute de şeful Agenției de Protecție a Mediului Mureş Dănuț Ştefănescu.Proiectul va fi pe site. În această fază, a spus şeful APM Mureş, se analizează documentele care au fost depuse pentru obținerea autorizației integrate de Mediu după care se vor analiza toate plângerile şi propunerile făcute de reghineni în legătură cu obiectivul aflat în dezbatere. Va urma realizarea proiectului autorizației integrate de Mediu care va fi înaintat şi la Agenția Națională pentru Protecția Mediului pentru o verificare, apoi, în şedința de avizare, se va lua decizia de emitere a autorizației. Acest proiect se va afla pe site-ul Agenției, iar timp de 30 de zile el va putea fi analizat şi comentat, urmând să fie emisă autorizația de mediu integrată pentru fabrica de PAL.La un moment dat, în timpul discuției, spiritele s-au încins, unii participanți nelăsându-se convinşi că fabrica nu poluează la ora actuală. Discuțiile au durat mai bine de două ore şi jumătate, iar oficialii Ministerului Mediului au subliniat că toate aspectele discutate vor fi luate în considerate pentru etapele următoare privind investiția. /Punctul MS, http://punctul.ro/2013/05/20/fabrica-de-pal-din-nou-in-dezbatere/

Paşcan acuză ministrul Apelor şi Pădurilor de "lipsă de reacţie şi dezinteres culpabil"Ministrul Apelor şi Pădurilor manifestă dispreț față de cei 300 de petiționari, proprietari de terenuri şi păduri de pe Valea Mureşului Superior. Declarația aparține senatorului PD-L, Marius Paşcan.Senatorul Marius Paşcan, o acuză de "lipsă de reacție şi dezinteres culpabil" pe ministrul Apelor şi Pădurilor, Luci Ana Varga, care, deşi a trecut mai bine de o lună şi jumătate de la depunerea unei interpelări în legătură cu situația tensionată reclamată de proprietarii de păduri din ariile naturale protejate, nu a oferit niciun răspuns.“Mi se pare cel puțin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://punctul.ro/2013/05/20/fabrica-de-pal-din-nou-in-dezbatere/

22.05.2013

ciudat că nu am primit răspuns la această interpelare, deşi termenul prevăzut de lege este de 30 de zile. Eu am făcut acest demers ca urmare a unui memoriu, semnat de peste 300 de oameni, pe care l-am primit la cabinetul parlamentar din partea cetățenilor nemulțumiți de pe valea Mureşului Superior, ale căror proprietăți sunt administrate abuziv de către Ocolul Silvic Privat Gheorgheni. Reacția întârziată a doamnei ministru mă face să cred că se face vinovată de interese oneroase”, a declarat, Marius Paşcan. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/politica/pascan-o-acuza-ministrul-apelor-si-padurilor-de-lipsa-de-reactie-si-dezinteres-culpabil

Marius Paşcan: "Îi felicit public pe prefectul, Corneliu Grosu şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mureş”Senatorul Marius Paşcan a felicitat public, atât pe prefectul, Corneliu Grosu, cât şi Comisia Județeană de Fond Funciar Mureş pentru faptul că au câştigat în instanță un proces important împotriva moştenitorilor familiei Banffy, proces în urma căruia peste 25.000 de hectare de pădure de pe raza localităților Lunca Bradului, Stânceni şi Răstolița rămân ale statului român. "Cât timp am fost prefect am crezut cu tărie că trebuie să avem câştig de cauză în această speță. Acesta este şi motivul pentru care, după ce fusese pierdut de fostul prefect, Ciprian Minodor Dobre, cu probe serioase, cu expertiza d-lui avocat, prof. Ioan Sabău-Pop şi a juriştilor de la Instituția Prefectului, am reuşit întoarcerea procesului spre rejudecare pe fond la judecătoria Reghin şi apoi strămutarea lui la Tribunalul Brăila. Apreciez decizia instantei si sunt de parere ca, cu buna credinta, fara interese obscure toate celelalte peste 20 de procese, care mai au ca obiect suprafețe de teren revendicate de moştenitorii familiei Banffy, vor avea acelasi verdict, favorabil statului roman”, a declarat Marius Paşcan. "Preşedintele Ciprian Minodor Dobre, un mitoman patologic!” Senatorul Marius Paşcan îl acuză pe preşedintele Consiliului Județean Mureş ca i-a mințit pe mureşeni atunci când a anuntat ca centurile municipiilor Targu-Mures si Reghin se vor face in urmatorii ani, ca urmare a demersurilor pe care le-a facut la Bucuresti. In sprijinul afirmatiilor sale, senatorul aduce mai multe documente oficiale care dateaza din anii 2011 si 2012. Este vorba, in primul rand, despre o adresa din ianuarie 2011, semnata de ministrul transporturilor Anca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://mures.citynews.ro/politica/pascan-o-acuza-ministrul-apelor-si-padurilor-de-lipsa-de-reactie-si-dezinteres-culpabil

http://mures.citynews.ro/politica/pascan-o-acuza-ministrul-apelor-si-padurilor-de-lipsa-de-reactie-si-dezinteres-culpabil

22.05.2013

Boagiu, in care se arata ca "centura ocolitoare a orasului Targu-Mures a fost inclusa in lista de proiecte care sa obtina finantare prin Programul Operational Sectorial de Transport”. De asemenea, intr-un alt document din septembrie 2011, al Directiei Regionale de Drumuri Brasov, se arata ca proiectarea centurii Targu-Muresului a fost realizata de Diwi Consul Internațional, ca investiția se ridică la 75 milioane de euro, că proiectul tehnic a fost finalizat, iar indicatorii tehnicieconomici, aprobați prin HG nr. 648/2009. "Domnul Ciprian Minodor Dobre minte in privinta celor doua centuri. Aşa cum a mințit şi atunci când anunța că s-a bătut pentru refacerea drumurilor Reghin – Toplița sau Reghin – Târgu-Mureş. Conform unui document primit de la Direcția Națională de Drumuri Braşov, vă pot spune cu certitudine ca domnul Minodor Ciprian Dobre nu a făcut, si citez din document: "vreodată”, vreun demers pentru lucrări de reabilitare a acestor drumuri. Şi stau şi mă întreb ce va spune acum domnul preşedinte de faptul că drumul atât de circulat Târgu-Mureş – Reghin nu a fost finalizat la începutul acestui an, aşa după cum se specifica în proiect, în condițiile în care exista sursă de finanțare, iar guvernul USL, dintr-un dispreț vădit pentru mureşeni, a tăiat-o”, a declarat Marius Paşcan.Ministrul Apelor şi Pădurilor manifestă dispreț faşă de cei 300 de petiționari, proprietari de terenuri şi păduri de pe Valea Mureşului Superior. Senatorul, Marius Paşcan îl acuză de "lipsă de reacție şi dezinteres culpabil” pe ministrul Apelor şi Pădurilor, dna Lucia Ana Varga, care, deşi a trecut mai bine de o lună şi jumătate de la depunerea unei interpelări în legătură cu situația tensionată reclamată de proprietarii de păduri din ariile naturale protejate, nu a oferit niciun răspuns. "Mi se pare cel puțin ciudat că nu am primit răspuns la această interpelare, deşi termenul prevăzut de lege este de 30 de zile. Eu am făcut acest demers ca urmare a unui memoriu, semnat de peste 300 de oameni, pe care l-am primit la cabinetul parlamentar din partea cetățenilor nemultumiți de pe valea Mureşului Superior, ale căror proprietăți sunt administrate abuziv de Ocolul Silvic Privat Gheorgheni. Reacția întârziată a doamnei ministru mă face să cred că se face vinovată de interese oneroase”, a declarat Marius Paşcan. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70068

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68


22.05.2013

Peste 25 de mii de hectare de pădure de pe Valea Mureşului, salvate în instanţăPrefectura Mureş a câştigat procesul de la Brăila. Prefectura Mureş obține prima victorie de răsunet în lungul şir de procese privind retrocedările pădurilor din Mureş”, conform unui comunicat de presă emis vineri, 17 mai. Potrivit deciziei Tribunalului Brăila, instanța la care se judecă unul din zecile de procese care au ca obiect retrocedările de păduri din județ, a dat câştig de cauză Prefecturii Mureş în detrimentul Domeniului Silvic Gudeameşterhaza, care solicita o suprafață de peste 25 de mii de ha de păduri de pe Valea Mureşului. Procesul a început în urmă cu câțiva ani iar decizia de acum este definitivă şi irevocabilă. În județ există solicitări în instanță pentru retrocedarea unor suprafețe ce însumează 75 de mii de ha de pădure din județ, însă numai deciziile instanțelor de judecată se vor pronunța dacă şi câte vor rămâne în proprietatea statului sau vor ajunge în proprietatea celor care le revendică. /24 de ore mureșene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/peste-25-de-mii-de-hectare-de-padure-de-pe-valea-muresului-salvate-in-instanta.html

O ciupercă extrem de periculoasă afectează arbuştii decorativi din parcurile noastreDirecția Silvică Mureş a avertizat că fenomenul de uscare a arbuştilor decorativi nu este generat de secetă ci e provocat de o ciupercă necunoscută transmisă de tuia, care însă poate afecta toate coniferele. Purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Târgu Mureş Adrian Pârlea, a precizat că tratamentul preventiv se face primăvara şi toamna. Reprezentantul Direcție Silvice Mureş a declarat că a avertizat autoritățile silvice, întrucât acestea dețin pepiniere, atât de arbuşti decorativi, cât şi de puieți de conifere, iar contactarea acestei ciuperci ar fi devastatoare pentru acestea. Adrian Pârlea a mai spus că deocamdată la munte nu sunt aşa de multe zone în care există tuia şi chiparoşi, dar că acolo genul acesta de ciuperci se poate extinde la orice tip de răşinoase. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/o_ciuperca_extrem_de_periculoasa_afecteaza_arbu_tii_decorativi_din_parcurile_noastre.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.radiomures.ro/stiri/o_ciuperca_extrem_de_periculoasa_afecteaza_arbu_tii_decorativi_din_parcurile_noastre.html

http://www.radiomures.ro/stiri/o_ciuperca_extrem_de_periculoasa_afecteaza_arbu_tii_decorativi_din_parcurile_noastre.html

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/peste-25-de-mii-de-hectare-de-padure-de-pe-valea-muresului-salvate-in-instanta.html

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/peste-25-de-mii-de-hectare-de-padure-de-pe-valea-muresului-salvate-in-instanta.html

22.05.2013

Arbuştii decorativi din parcuri, afectaţi de o ciupercă extrem de periculoasăO ciupercă extrem de periculoasă afectează arbuştii decorativi din parcurile din Târgu Mureş, atrag atenția reprezentanții Direcției Silvice Mureş. Purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Mureş, Adrian Pârlea, a declarat presei că fenomenul de uscare a arbuştilor decorativi nu este generat de secetă ci e provocat de o ciupercă necunoscută transmisă de tuia, care însă poate afecta toate coniferele. Potrivit sursei, tratamentul împotriva acestei ciuperci se face primăvara şi toamna. Autoritățile silvice au fost avertizate cu privire la apariția ciupercii periculoase devastatoare pentru pepiniere, cât şi pentru arbuşti decorativi. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/arbustii-decorativi-din-parcurile-noastre-afectatide-o-ciuperca-extrem-de-periculoasa

Fabrica de clei de la Reghin ar putea intra în vizorul Gărzii de MediuEste solicitarea pe care o va face săptămâna aceasta, de la tribuna Parlamentului, senatorul de Mureş Marius Paşcan. Acesta va cere premierului Victor Ponta să dispună controale la firma turcească ce a investit deja într-o fabrică de PAL la Reghin. Marius Paşcan spune că firma a primit aprobarea Primăriei Reghin de a construi, cu toate că în zonă sunt obiective protejate şi de interes public.Senatorul Marius Paşcan susține că linia de producție a PAL-ului, inaugurată anul trecut de investitorii turci, a produs deja 300.000 mc de PAL, fără a avea autorizație de mediu.Directorul Agenției de Protecția Mediului Mureş, Dănuț Ştefănescu, spune că fabrica doar şi-a testat liniile tehnologice, în condițiile în care nu are deocamdată autorizație integrată de mediu. Directorul Gărzii de Mediu Mureş Ovidiu Condurache a confirmat că testarea liniilor tehnologice ale fabricii de la Reghin presupune producerea de cantitați mari de PAL. Acesta a precizat că a cerut, zilele trecute, Gărzii Financiare Mureş, să verifice dacă acel PAL a fost sau nu valorificat. Şeful Gărzii Financiare Mureş, Cristian Cocoară a confirmat, la rândul său, sesizarea primită de la Garda de mediu. El precizează că în această săptămână se va încheia controlul la fabrica din Rghin şi se vor da

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://mures.citynews.ro/eveniment/arbustii-decorativi-din-parcurile-noastre-afectatide-o-ciuperca-extrem-de-periculoasa

http://mures.citynews.ro/eveniment/arbustii-decorativi-din-parcurile-noastre-afectatide-o-ciuperca-extrem-de-periculoasa

22.05.2013

publicității cele constatate. În Reghin există de mai multă vreme o mişcare de protest a localnicilor, care susțin că deschiderea fabricii de clei, prin utilizarea formaldehidei, o substanță extrem de periculoasă, poate declanşa mari probleme de mediu. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/fabrica_de_clei_de_la_reghin_ar_putea_intra_in_vizorul_garzii_de_mediu.html

Somn suspect al autorităților în cazul formaldehideiSuspiciuni de mită la Reghin. Senatorul PDL Mureş Emil Marius Paşcan a reclamat, ieri, într-o conferință de presă atitudinea suspect de permisivă a autorităților statului în cazul fabricii de formaldehidă pe care SC Kastamonu România SA doreşte să o ridice la Reghin. Senatorul, care a anunțat că în această săptămână îi va interpela pe această temă atât pe premierul Victor Ponta cât şi pe ministrul Mediului Rovana Plumb, a declarat că i-au parvenit informații potrivit cărora oficialii companiei ar fi cumpărat bunăvoința mai multor oficiali. Patronii Kastamonu România suspectați că au cumpărat bunăvoința autorităților. Proiectul SC Kastamonu România SA de a deschide o fabrică de clei şi formaldehidă la Reghin continuă să nască vii dispute. După ce mii de locuitori au semnat o petiție împotriva proiectului, acum senatorul PDL Mureş Emil Marius Paşcan a anunțat că va duce subiectul la nivel guvernamental printr-o interpelare care poate să se constituie totodată şi ca punct de pornire într-o anchetă a DNA. „Se vorbeşte tot mai apăsat despre şpăgi mari date administrației, Primăriei Reghin, Consiliului Județean Mureş, şefilor instituțiilor care gestionează securitatea mediului şi chiar unor miniştrii liberali! În susținerea celor afirmate arăt că pentru facilitarea obținerii autorizațiilor de mediu necesare realizării proiectului investițional, conducerea investitorului turc a inițiat acțiuni de influență la nivel decizional local şi guvernamental, precum şi acțiuni de lobby pentru schimbarea percepției opiniei publice față de acest demers, fiind vizați membrii executivului şi Consiliului Local ai municipiului Reghin, zvonurile inducând ideea că S.C. Kastamonu România S.A. ar fi cumpărat, deja, bunăvoința unora dintre aleşii locali. Eventuale acte de corupție la nivel local nu ar fi excluse dacă analizăm adresa nr. 1106/19.01.2013 eliberată de Primăria Reghin prin care se certifica faptul că „În zonă nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://www.radiomures.ro/stiri/fabrica_de_clei_de_la_reghin_ar_putea_intra_in_vizorul_garzii_de_mediu.html

http://www.radiomures.ro/stiri/fabrica_de_clei_de_la_reghin_ar_putea_intra_in_vizorul_garzii_de_mediu.html

22.05.2013

sunt obiective de interes public şi nici obiective protejate”, deşi, în realitate, în proximitatea platformei industriale se află mai multe astfel de obiective: uzina de apă a municipiului Reghin (aprox. 500 m), situl Natura 2000 - ROSCI0320 Mociar, județul Mureş (aprox. 200 m), respectiv un cartier de locuințe (aprox. 250 m) şi o grădiniță (aprox. 850 m). Unii angajați români, care nu sunt obedienți conducerii societății, mi-au relatat că reprezentanți ai S.C. Kastamonu România S.A. ar fi apelat atât la parlamentari de Mureş cât şi la unii miniştri din actualul guvern care ar avea un cuvânt de spus în ce priveşte eliberarea avizelor/autorizațiilor necesare demarării construirii fabricii”, a declarat ieri senatorul de Mureş Emil Marius Paşcan care şi-a exprimat totodată îngrijorarea că municipiului Reghin, cunoscut ca „Oraş al viorilor” s-ar putea transforma în urma acestei investiții într-un oraş chimic, fără viitor. „Precizez că nu sunt împotriva construirii unui nou obiectiv industrial la Reghin, care „chipurile” ar crea noi locuri de muncă…în număr de 30, însă, având cunoştință de modul în care conducerea S.C. Kastamonu România S.A. gestionează problema poluării mediului înconjurător la liniile de producție a fețelor de uşi Door-Skin şi a P.A.L. - ului, aflate deja în funcțiune, mă întreb stupefiat cum va acționa în cazul noii fabrici al cărei proces tehnologic este cu mult mai periculos pentru sănătatea populației şi mediu, formaldehida fiind clasificata ca substanță cancerigenă de către Organizația Mondială a Sănătății”, a mai adăugat senatorul de Mureş potrivit căruia fabrica de clei şi formaldehidă va avea o capacitate de producție de aprox. 100.000 tone/an - formaldehidă, respectiv 136.000 tone/an – clei, iar cea mai mare parte a formaldehidei va fi destinată comercializării, dat fiind faptul că necesarul societății din Reghin este de aprox. 20% din cantitatea estimată a fi produsă. Lobby şi PR pe bani grei pentru o investiție controversată. Senatorul PDL Mureş a mai subliniat ieri că firma turcă a angajat companii cărora le plăteşte sume impresionante pentru a cosmetiza imaginea companiei şi a prezenta investiția în haine atractive şi mai puțin agresive pentru populație. „Pentru a contracara protestele societății civile manifestate prin acțiuni de miting şi discuții în mediu virtual, S.C. Kastamonu România S.A. şi-a angajat o firmă de lobby menită să le cosmetizeze imaginea asociată cu cea a S.C. Kronospan Sebeş S.A., unul dintre cei mai mari poluatori din România, care a construit deja o fabrică de formaldehidă la Sebeş, în ciuda

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

22.05.2013

protestelor populației. În ecuație au fost atraşi doi profesori eminenți din Cluj Napoca, specialişti în protecția mediului, care acționează prin intermediul unor societăți comerciale aflate pe numele soțiilor, respectiv Ozunu Alexandru prin S.C. Ocon Ecorisc S.R.L. Turda şi S.C. Centrul Centrul de Mediu şi Sănătate S.R.L. Cluj-Napoca, ultima încasând, deja, de la S.C. Kastamonu România S.A., pentru activități de promovare a investiției şi elaborarea de documente, aproximativ 100.000 euro. Sunt informații care impun intervenția şi verificarea de urgență din partea instituțiilor abilitate ale statului”, a spus Paşcan, care este sceptic în ceea ce priveşte intervenția autorităților în favoarea populației în condițiile în care „instituțiile statului tolerează, în mod repetat, ilegalitățile săvârşite de conducerea S.C. Kastamonu România S.A. în domeniul protecției mediului, în condițiile în care, pentru o societate comercială de mărime mică sancțiunile sunt prompte”. În acest sens, Paşcan a dat ca exemplu situația liniei de producție P.A.L a companiei de la Reghin în iulie 2012 „când reprezentanții turci s-au lăudat că au investit în construirea ei 150 milioane euro” şi care „funcționează efectiv din august 2012 şi nici până în prezent autoritățile de mediu nu au emis Autorizație integrată de mediu”, dar şi cea a gropii „în care deversează tot felul de lichide rezultate din procesul de producție al fețelor de uşi şi P.A.L.- ului, consecință a faptului că stația de pre-epurare proprie este subdimensionată față de necesități, astfel că pânza freatică a Reghinului şi a localității Solovăstru este infestată cu reziduuri chimice”. În consecință, senatorul de Mureş cere prim-ministrului şi ministrului Mediului să dispună controale şi verificări la firma din Reghin atât pe linia respectării normelor de mediu, cât şi în ceea ce priveşte activitatea fiscală a companiei. Precizăm că până ieri, la APM Mureş au fost depuse 65 contestații individuale în privința acestei investiții şi 2.716 semnături pe liste. /24 de ore mureșene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/somn-suspect-al-autoritatilor-in-cazul-formaldehidei.html

„Oraşul viorilor” se transformă într-un oraş chimic?Senatorul, Marius Paşcan, va adresa în această săptămână o interpelare prim – ministrului, Victor Ponta, şi ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, privind situația periculoasă a investiției vizând fabrica de clei/formaldehidă de la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/somn-suspect-al-autoritatilor-in-cazul-formaldehidei.html

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/somn-suspect-al-autoritatilor-in-cazul-formaldehidei.html

22.05.2013

Reghin, solicitând verificări în acest caz. „Îmi exprim îngrijorarea în perspectiva transformării municipiului Reghin, cunoscut ca „Oraş al viorilor” într-un oraş chimic, fără viitor, de către investitorul turc S.C. Kastamonu România S.A. Această societate deține o platformă industrială în Reghin şi a demarat deja procedurile în vederea construirii şi a unei fabrici de clei/formaldehidă, în ciuda numeroaselor proteste ale reghinenilor…Nu sunt împotriva construirii unui nou obiectiv industrial la Reghin, care „chipurile” ar crea noi locuri de muncă…în număr de 30, însă, având cunoştință de modul în care conducerea S.C. Kastamonu România S.A. gestionează problema poluării mediului înconjurător la liniile de producție a fețelor de uşi Door-Skin şi a P.A.L. - ului, aflate deja în funcțiune, mă întreb stupefiat cum va acționa în cazul noii fabrici al cărei proces tehnologic este cu mult mai periculos pentru sănătatea populației şi mediu, formaldehida fiind clasificata ca substanță cancerigenă de către Organizația Mondială a Sănătății”, se arată în document. Fabrica de clei şi formaldehidă va avea o capacitate de producție de aprox. 100.000 tone/an - formaldehidă, respectiv 136.000 tone/an – clei, iar cea mai mare parte a formaldehidei va fi destinată comercializării, dat fiind faptul că necesarul societății din Reghin este de aprox. 20% din cantitatea estimată a fi produsă. „Eventuale acte de corupție la nivel local nu ar fi excluse dacă analizăm adresa nr. 1106/19.01.2013 eliberată de Primăria Reghin prin care se certifica faptul că „În zonă nu sunt obiective de interes public şi nici obiective protejate”, deşi, în realitate, în proximitatea platformei industriale se află mai multe astfel de obiective: uzina de apă a municipiului Reghin (aprox. 500 m), situl Natura 2000 - ROSCI0320 Mociar, județul Mureş (aprox. 200 m), respectiv un cartier de locuințe (aprox. 250 m) şi o grădiniță (aprox. 850 m)”, a declarat Marius Paşcan. Senatorul, Marius Paşcan, se arată indignat de faptul că instituțiile statului tolerează, în mod repetat, ilegalitățile săvârşite de conducerea S.C. Kastamonu România S.A. în domeniul protecției mediului, văzând că linia de producție a P.A.L. – ului inaugurată de S.C. Kastamonu România S.A. cu mare pompă în luna iulie 2012, când reprezentanții turci s-au lăudat că au investit în construirea ei 150 milioane euro, funcționează efectiv din august 2012 şi nici până în prezent autoritățile de mediu nu au emis Autorizație integrată de mediu. /Târgumureșeanul MS,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

22.05.2013

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/orasul-al-viorilor-se-transforma-intr-un-oras-chimic.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAAu demolat clădirea care stătea în calea noii piste a aeroportului Clădirea ce stătea în calea pistei noi a aeroportului din Cluj-Napoca a fost demolată azi, anunţă Instituţia PrefectuluiDemolarea vine după demersuri care au durat o săptămână şi au început în 13 mai, atunci când Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa a sesizat Instituţia Prefectului cu privire la faptul că finalizarea la termen a pistei Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca este afectată din cauza existenţei unei construcţii ilegale, neautorizate pe terenul care face obiectul expropierii în interes public şi care a aparţinut societăţii Parc Auto SRL. În adresă se specifica faptul că proprietarul refuza să îşi dezafecteze baraca, invocând suma de bani primită conform hotărârii de expropiere. Miercurea trecută, Instituţia Prefectului a cerut prin Serviciul Juridic Consiliul Judeţean Cluj, Primăriei Cluj-Napoca şi Direcţiei Regionale în Construcţii Nord-Vest să se implice şi să ia măsurile necesare pentru desfiinţarea construcţiei astfel încât să nu fie periclitate lucrările de utilitate publică la noua pistă de 3.500 de metri a aeroportului. Joi, la solicitarea Instituţiei Prefectului, un expert judiciar a evaluat construcţia în prezenţa unui reprezentant al Consiliului Judeţean Cluj şi a unuia din partea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. "Având în vedere toate aceste demersuri şi pe baza documentelor comunicate de Consiliul Judeţean Cluj care au atestat faptul că acea construcţie se afla pe un teren expropiat, în cursul zilei de luni, 20 mai anul curent, Primăria Cluj-Napoca prin serviciul specializat a intervenit şi a demolat clădirea", precizează Instituţia Prefectului./Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-demolat-cladirea-care-statea-in-calea-noii-piste-a-aeroportului--111637.html /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-demolat-constructia-care-impiedica-proiectul-noii-piste-a-aeroportului--111665.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-demolat-constructia-care-impiedica-proiectul-noii-piste-a-aeroportului--111665.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-demolat-constructia-care-impiedica-proiectul-noii-piste-a-aeroportului--111665.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-demolat-cladirea-care-statea-in-calea-noii-piste-a-aeroportului--111637.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/au-demolat-cladirea-care-statea-in-calea-noii-piste-a-aeroportului--111637.html



22.05.2013

/Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/o-constructie-ilegala-ce-impiedica-lucrarile-pentru-pista-aeriana-va-fi-demolata-de-primarie /Time4News, http://www.time4news.ro/cluj/administrativ/o-constructie-ilegala-ce-impiedica-lucrarile-pentru-pista-aeroportului-va-fi-demolata-de-primarie.html /City News, http://citynews.ro/din-oras/baraca-ridicata-ilegal-ce-impiedica-lucrarile-la-noua-pista-aeroportului-demolata-de /Cluj AM, http://cluj-am.ro/constructia-ce-bloca-noua-pista-de-aterizare-decolare-a-fost-demolata/ /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/23913-primaria-cluj-napoca-a-inceput-demolarea-unei-constructii-ilegale-care-bloca-noua-pista-a-aeroportului

Teme de mediuGarda de Mediu amendeazaComisariatul Județean Maramureş al Gărzii Naționale de Mediu a aplicat, în perioada 1 martie - 15 mai, 24 sancțiuni contravenționale, dintre care 4 unor persoane fizice şi 20 unor persoane juridice. Conform informațiilor furnizate de comisarul şef Ioan Ştrempel, valoarea totală a amenzilor este de 205.500 lei, dintre care: o amendă în valoare de 50.000 lei, două amenzi a câte 30.000 lei, o amendă în valoare de 15.000 lei, patru amenzi a câte 10.000 lei şi 16 amenzi sub 10.000 lei. Neregulile sancționate sunt următoarele: nedeținerea autorizației de mediu, nedepunerea declarațiilor lunare la Administrația Fondului pentru Mediu, refuzul de facilitare a controlului, nedeținerea formularelor de încărcare-descărcare a deşeurilor transportate, lipsa sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, depozitarea unor deşeuri pe malul apei, prelucrarea de material lemnos în instalații neautorizate, neluarea măsurilor de impermeabilizare a bazinelor de dejecții, eliminarea necontrolată de deşeuri, deversarea unor ape uzate în canal deschis. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=18309:garda-de-mediu-amendeaz&catid=2:actualitate&Itemid=2

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://www.graiul.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=18309:garda-de-mediu-amendeaz&catid=2:actualitate&Itemid=2

http://www.graiul.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=18309:garda-de-mediu-amendeaz&catid=2:actualitate&Itemid=2

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/23913-primaria-cluj-napoca-a-inceput-demolarea-unei-constructii-ilegale-care-bloca-noua-pista-a-aeroportului



http://cluj-am.ro/constructia-ce-bloca-noua-pista-de-aterizare-decolare-a-fost-demolata/

http://cluj-am.ro/constructia-ce-bloca-noua-pista-de-aterizare-decolare-a-fost-demolata/

http://citynews.ro/din-oras/baraca-ridicata-ilegal-ce-impiedica-lucrarile-la-noua-pista-aeroportului-demolata-de

http://citynews.ro/din-oras/baraca-ridicata-ilegal-ce-impiedica-lucrarile-la-noua-pista-aeroportului-demolata-de

http://www.time4news.ro/cluj/administrativ/o-constructie-ilegala-ce-impiedica-lucrarile-pentru-pista-aeroportului-va-fi-demolata-de-primarie.html

http://www.time4news.ro/cluj/administrativ/o-constructie-ilegala-ce-impiedica-lucrarile-pentru-pista-aeroportului-va-fi-demolata-de-primarie.html

http://www.stiridecluj.ro/social/o-constructie-ilegala-ce-impiedica-lucrarile-pentru-pista-aeriana-va-fi-demolata-de-primarie

http://www.stiridecluj.ro/social/o-constructie-ilegala-ce-impiedica-lucrarile-pentru-pista-aeriana-va-fi-demolata-de-primarie

22.05.2013

Salonul Energiilor Regenerabile şi Salonul Inventatorilor Maramureşeni, din 22 mai în Baia MareSalonul ENERGII REGENERABILE ŞI ALTERNATIVE 2013 – ediția a III-a, respectiv Salonul Inventatorilor Maramureşeni – ediția a V-a, în aceste zile în Baia Mare. În perioada 22-24 mai 2013 în municipiul Baia Mare urmează a se desfăşura două evenimente importante pentru dezvoltarea durabilă a zonei, în organizarea Camerei de Comerț şi Industrie Maramureş. Este vorba despre ediția a III-a a Salonului ENERGII REGENERABILE ŞI ALTERNATIVE 2013, precum şi ediția a V-a a Salonului INVENTATORILOR MARAMUREŞENI. Locul tradițional de desfăşurare al acestor două evenimente este Centrul de Instruire şi Marketing al CCI Maramureş, Baia Mare Aleea Expoziției nr.5. Potrivit organizatorilor, expozanții la aceste evenimente sunt din domeniile proiectare, producere, distribuție energii regenerabile şi alternative, soluții pentru eficiență energetică în construcții şi renovare şi inventatorii maramureşeni. În standurile expoziționale vor fi prezentate spre informare şi contractare sisteme de încălzire casnice şi industriale, sisteme de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice pentru uz casnic şi industrial, sisteme de iluminat stradal, pompe de căldură, sisteme de brichetat paie de la 60kg/h până la 1200kg/h, sisteme pentru producția energiei termice şi electrice cu biomasă sau proiecte pentru realizarea şi punerea în funcțiune de microhidrocentrale şi panouri fotovoltaice de diferite capacități. Vorbim apoi despre sisteme de iluminat economic, sisteme de iluminat cu led, sisteme de izolare cu plută, sisteme de izolare cu microsfere ceramice şi invenții, inovații ale inventatorilor maramureşeni. În cadrul programului activităților conexe vor fi prezentate 16 teme de interes din domeniile celor două saloane.Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc în data de 22 mai 2013 ora 11.00. Unul din momentele importante în programul evenimentelor îl constituie deschiderea oficială a Parcului fotovoltaic de la Coltău, o investiție de 1,6 milioane euro, cu o putere instalată de 1MW care economiseşte anual 1,1 milioane kg de CO2, investiție a firmei Danubius Power SRL. Cele două evenimente ce se vor desfăşura la Baia Mare vor deveni, pe parcursul celor 3 zile, locul de întâlnire, informare şi dezbatere pentru autorități, reprezentanți ai mediului academic, firme, cercetători, inventatori şi asociații

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

22.05.2013

profesionale, a măsurilor, soluțiilor şi acțiunilor ce se pot realiza pentru dezvoltarea durabilă a zonei. /EMaramures, http://citynews.ro/eveniment/salonul-energii-regenerabile-si-salonul-inventatorilor-maramureseni-din-22-mai-1242435

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAMinistrul Varga ia urma inundaţiilorMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, va face astăzi o vizită în Neamț. Varga se va întâlni cu reprezentanții autorităților județene şi cu primarii din județ. „Se va discuta despre situațiile de urgență cauzate de inundațiile de la începutul lunii. De asemenea, vor fi dezbătute politicile în domeniul silviculturii”, a precizat purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Andreea Govna. /Evenimentul regional al Moldovei – Ediția de Neamț, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/ministrul-varga-ia-urma-inundatiilor--87119.html

Ministrul Lucia Varga vine în NeamţMiercuri şi joi, Lucia Ana Varga (foto), ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, va fi în județul Neamț pentru a discuta cu autoritățile locale despre modificările codului silvic, despre riscul de inundații în diferite localități, dar şi despre probleme pe care le au locuitorii județului Neamț în ceea ce priveşte fondul forestier.Miercuri, începând cu ora 14.30, Lucia Varga se va întâlni cu primarii din județ şi cu ceilalți membri ai Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cu reprezentanți ai Direcției Silvice, dar şi cu cei ai Apelor Române. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/39842/ministrul-lucia-varga-vine-in-neamt/

Teme similareA „nins" cu grindină la BoroaiaPloile şi vijeliile de luni după-amiază au creat probleme în mai multe zone ale județului. La Boroaia, spre exemplu, grindina a făcut prăpăd în zona localității Giuleşti. Zeci de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

http://www.ziarulderoman.ro/39842/ministrul-lucia-varga-vine-in-neamt/

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/ministrul-varga-ia-urma-inundatiilor--87119.html

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/ministrul-varga-ia-urma-inundatiilor--87119.html

http://citynews.ro/eveniment/salonul-energii-regenerabile-si-salonul-inventatorilor-maramureseni-din-22-mai-1242435

http://citynews.ro/eveniment/salonul-energii-regenerabile-si-salonul-inventatorilor-maramureseni-din-22-mai-1242435

22.05.2013

hectare cu culturi agricole au fost distruse de bucățile de gheață mari cât un ou de porumbel. Din cauza grindinei, vizibilitatea a scăzut până la câțiva metri, iar traficul rutier pe drumul care leagă localitățile Fălticeni şi Târgu Neamț a fost perturbat serios. Imaginile de iarnă autentică au fost surprinse de un cititor al cotidianului „Monitorul de Suceava", care a mărturisit că maşina a fost supusă unui adevărat „bombardament" şi doar printr-o minune a scăpat de distrugeri. Meteorologii spun că astfel de fenomene se vor repeta în cursul acestui an, iar grindina se formează de obicei în zilele foarte căl-duroase când apare un front atmosferic rece. /Monitorul de Suceava

Teme de mediuAPM Neamț aniversează Ziua Internațională a Biodiversității BiologiceAgenția pentru Protecția Mediului (APM) Neamț marchează, miercuri, Ziua Internațională a Biodiversității Biologice. Această zi se marchează, în fiecare an, pe data de 22 mai, după semnarea, în anul 1992, a Convenției privind diversitatea biologică, elaborată sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu şi ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 58/1994. În anul 2013, Anul Internațional al Națiunilor Unite dedicat Cooperării în Domeniul Apei, Ziua Internațională a Diversității Biologice se va desfăşura cu tema “Apa şi Biodiversitatea”. Conservarea biodiversității reprezintă, în perioada actuală, una dintre problemele importante la nivel internațional, însă, în ultimul timp, problema conservării biodiversității, la nivel de ecosisteme, specii, populații şi, chiar, la nivel de gene, devine din ce în ce mai acută, din cauza intensificării impactului uman asupra biosferei. În acest context, menținerea biodiversității este necesară, nu numai pentru asigurarea vieții în prezent, dar şi pentru generațiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează regenerarea resurselor biologice şi menținerea unei calități a mediului necesare societății. Apa susține viața pe Pământ şi este cel mai important factor care determină modul nostru de viață. Furnizarea şi susținerea necesarului de apă pentru nevoile oamenilor din întreaga lume este o provocare majoră pentru dezvoltarea durabilă în cele mai multe zone din țările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Problemele privind securitatea accesului la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

22.05.2013

resursele de apă ocupă un loc important pe agendele politice, publice şi de afaceri. Raportul asupra riscurilor globale elaborat, de Forumul Economic Mondial în 2013, situează criza apei pe locul doi, după criza financiară şi înaintea crizei alimentare. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/39845/apm-neamt-aniverseaza-ziua-internationala-a-biodiversitatii-biologice/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABACombustibil pentru Ape Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea a lansat o licitație pentru achiziția de motorină şi benzină pe bază de carduri electronice reîncărcabile şi bonuri valorice. Este nevoie de peste 100.000 de litri de motorină şi de 52.000 litri de benzină pentru maşinile din dotare. Valoarea totală a contractului este de peste 600.000 lei. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/

Teme similareConcedieri masive la HidroelectricaMarți au fost disponibilizați 304 salariați ai Hidroelectrica, printre care lideri de sindicat,

directori şi chiar directorul general. După această disponibilizare, numărul angajaților Hidroelectrica scade la aproximativ 4.500. Fostul director general al Hidroelectrica Traian Oprea a fost concediat marți din compania de stat, unde ocupa un post de inginer, alături de alți 303 salariați, printre care lideri de sindicat, directori şi soții de directori, potrivit rnews.ro. “Astăzi (marți – n.r.) au fost disponibilizați 304 salariați, printre care directori, lideri de sindicat şi soții de directori. Când a auzit de concedieri, Traian Oprea s-a îmbolnăvit subit şi s-a internat. În consecință am trimis executorul judecătoresc”, a declarat pentru Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judicar al producătorului de energie. Oprea a fost director general la Hidroelectrica în perioada 2003-2009. El a fost retras în 2009 pe poziția de director general adjunct, preşedintele Traian Băsescu declarând atunci că pentru înlocuirea lui şi-a folosit influența asupra

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

http://rnews.ro/2013/05/21/concedieri-masive-la-hidroelectrica/

http://ziarulargesul.ro/

http://www.ziarulderoman.ro/39845/apm-neamt-aniverseaza-ziua-internationala-a-biodiversitatii-biologice/

http://www.ziarulderoman.ro/39845/apm-neamt-aniverseaza-ziua-internationala-a-biodiversitatii-biologice/

22.05.2013

Guvernului. În luna ianuarie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, l-a numit pe Oprea consilier personal. Premierul Victor Ponta a spus atunci că s-a supărat când a aflat că “Vosganian îl ia consilier tocmai pe cel care a semnat toate contractele cu «băieții deştepți»”. Ulterior, Vosganian a renunțat la Oprea. Hidroelectrica este în insolvență din iunie anul trecut. Printre cauzele insolvenței se numără vânzarea energiei la prețuri scăzute către mai mulți beneficiari, numiți de Băsescu “băieți deştepți”. Oprea s-a aflat la conducerea Hidroelectrica în perioada când au fost semnate contractele cu “băieții deştepți”. /Info Curtea de Arges, http://www.infocurteadearges.ro/2013/concedieri-masive-la-hidroelectrica/

Teme de mediuPentru că sute de hectare de pădure au fost tăiate ilegal în Argeş Codul Silvic va fi modificatMinistrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, Lucia Varga, a anunțat că va fi schimbat Codul Silvic. „Modificarea radicală a Codului Silvic era necesară, mai ales că, din nefericire, sunt foarte multe județe din țară unde se taie necontrolat pădurile. Din această cauza au fost inițiate, până acum, controale în Argeş, în Bihor, în Cluj şi Suceava”, a declarat ministrul Lucia Varga. În Argeş, controalele au demonstrat că doar la Sălătrucu circa 100 hectare de pădure au fost tăiate ilegal. Este vorba despre exploatarea a peste 17.000 de metri cubi de lemn, prejudiciul fiind estimat la aproape un milion de euro. Ministrul Varga a subliniat că aceste tăieri de pădure reprezintă infracțiune şi vor fi dispuse măsurile legale. "În continuare vom efectua controale acolo unde vom avea sesizări, pentru că vrem să tragem un semnal de alarmă. Nu se mai poate tolera acest furt, care, de multe ori, s-a făcut cu implicarea autorităților. Vreau să reformăm total Inspectoratele silvice, să le facem eficiente şi să aplice legea în România. Cei care nu se vor conforma, vor fi eliminați din sistem", a mai declarat Lucia Varga. /Interes Argesean, http://www.interesargesean.ro/index.php/administratie/7217-pentru-ca-sute-de-hectare-de-padure-au-fost-taiate-ilegal-in-arges-codul-silvic-va-fi-modificat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://www.interesargesean.ro/index.php/administratie/7217-pentru-ca-sute-de-hectare-de-padure-au-fost-taiate-ilegal-in-arges-codul-silvic-va-fi-modificat





http://www.infocurteadearges.ro/2013/concedieri-masive-la-hidroelectrica/

http://www.infocurteadearges.ro/2013/concedieri-masive-la-hidroelectrica/

22.05.2013

Vasilică asmute DNA pe hoţii de păduri!Deputatul Radu Vasilică a revenit cu o nouă interpelare către ministrul Pădurilor, Lucia Varga, în care i se plânge că echipa de control a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) nu a identificat toate neregulile de pe teren. Mai mult, deputatul cere înlocuirea directorului ITRSV Ploieşti, Sever Stanciu, acuzându-l că nu şi-a făcut datoria la conducerea instituției, dar şi pentru faptul că i-a transmis un raport în care apăreau accente ironice la adresa sa. Vasilică mai cere şi ca DNA să fie sesizată cu privire la defrişările din nordul județului. “În urma raportului primit am constatat că, în pofida amplorii procesului de control, acesta nu a acoperit toate aspectele semnalate în interpelare, existând atât societăți comerciale (ex.: SC Aromet Stand Prod SRL Corbi, menționată în interpelarea anterioară; SC Foresta SA Curtea de Argeş, la care a ajuns spre prelucrare o mare parte din masa lemnoasă tăiată ilegal – aşa cum rezultă chiar din Raportul ITRSV Ploieşti; SC Bob Victory SRL), cât şi suprafețe tăiate la ras unde nu s-au efectuat încă controale de fond (ex. parcelele 144 şi 145 din UP III Sălătrucu şi parcelele 17 şi 18 din UP I Ciofrângeni). (…) În cuprinsul Raportului ITRSV Ploieşti se menționează identificarea a peste 23.000 mc de masă lemnoasă puşi în valoare ilegal de către OS Clăbucet şi exploatați de către SC Generaly Crys Trans SRL în numai opt luni, deşi amenajamentul silvic prevedea un maximum de 10.000 mc în deceniu, dar nu se fac precizări cu privire la măsuri complementare necesare, precum confiscările fizice şi valorice, iar cuantumul amenzii stabilite de către organele de control a fost de doar 5.000 lei. Ca dovadă că măsurile dispuse în acest caz nu au fost suficiente, în zilele ulterioare plecării echipelor de control din zona menționată tăierile de pădure au fost reluate în UP I Ciofrângeni, parcela 17, de către SC Generaly Crys Trans SRL, dar şi în UP III Sălătrucu, parcela 1, de către o altă societate comercială. (…) De asemenea, vă semnalez că situații similare cu cele de pe Valea Topologului am identificat şi pe Valea Bratiei, județul Argeş, a căror verificare vă rog să o dispuneți organelor de control de la nivelul ministerului pe care îl conduceți. Astfel, în UP VII Stânga Bratiei, parcelele 54, 55, 56, se impune controlul legalității punerii în valoare, iar în UP III Râuşor în parcelele 85, 104 şi 117 au avut loc tăieri la ras pe suprafețe importante, de pildă în Punctul Coşa aproximativ 45 ha, dar şi pe Muntele Năpârteanu”, menționează el în interpelare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

22.05.2013

Deputatul PSD i-a cerut ministrului ca în noul Cod Silvic să fie înăsprite pedepsele aplicate pentru contravențiile şi infracțiunile silvice, dar şi reintroducerea Jandarmeriei ca instituție de control independentă, abilitată să verifice inclusiv circulația materialelor lemnoase. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/13161-vasilica-asmute-dna-pe-hotii-de-paduri.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme similareAquatim demarează lucrările de investiţii în Sânmihaiu Român, Utvin, Gătaia şi Ciacova Aquatim a semnat contractele privind extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile Sânmihaiu Român, Utvin, Gătaia şi Ciacova, iar lucrările vor demara în a doua jumătate a lunii mai 2013. Vor fi extinşi şi reabilitaţi 25 km de reţea de alimentare cu apă şi 44 km reţea de canalizare, va fi construită o staţie de tratare a apei potabile, va avea loc execuţia a trei foraje noi, reabilitate alte patru, şi construite nouă staţii de pompare a apei uzate. „Suntem conştienţi că şantierele au impact negativ asupra populaţiei din zonele afectate, însă toate aceste investiţii vizează în final creşterea accesului la serviciile de apă şi de canalizare şi, implicit, a confortului cetăţenilor. După reabilitarea reţelelor subterane, în zonele respective se va putea realiza amenajarea străzilor şi a trotuarelor. Probabilitatea apariţiei avariilor ulterioare care ar crea disconfort locuitorilor din zonă va fi foarte mică. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor şi evitarea unor incidente, cetăţenii sunt sfătuiţi să ţină cont de următoarele recomandări: posesorii de autovehicule să îşi parcheze maşinile pe străzile alăturate celor pe care se desfăşoară lucrările, iar pe străzile în lucru pietonii să traverseze doar pe podeţele special amenajate”, a spus Ilie Vlaicu, director general Aquatim. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/39459-aquatim-demareaz-lucrrile-de-investiii-in-sanmihaiu-roman-utvin-gtaia-i-ciacova.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

http://ziuadevest.ro/actualitate/39459-aquatim-demareaz-lucrrile-de-investiii-in-sanmihaiu-roman-utvin-gtaia-i-ciacova.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/39459-aquatim-demareaz-lucrrile-de-investiii-in-sanmihaiu-roman-utvin-gtaia-i-ciacova.html

http://ziarulargesul.ro/13161-vasilica-asmute-dna-pe-hotii-de-paduri.html

http://ziarulargesul.ro/13161-vasilica-asmute-dna-pe-hotii-de-paduri.html

22.05.2013

Autoritatile din Moldova Nouă i-au măsuri de stopare a fenomenului de eroziuneAdministratia locală din Moldova Nouă si-a propus să consolideze malul Dunării în zona falezei. Motivele care au stat la baza acestei decizii sunt legate de oprirea efectului de eroziune în singura zonă de promenadă a oraşului de pe marginea fluviului, dar şi pentru a îmbunătăţi aspectul acelei zone. Sectorul vizat are o lungime de 300 de metri şi este situat în cartierul Oraşu Nou. Conform hotărârii aprobate în acest sens, proiectul prevede taluzarea zonei şi pregătirea acesteia pentru a fi întărită cu blocuri de piatră, iar lucrările au început deja. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/ro_ro/autoritatile_din_moldova_noua_i_au_masuri_de_stopare_a_fenomenului_de_eroziune-245#.UZxU6Er7BkI

Compusii cu arsen contaminează apele de adâncime din zona de vest a țării Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului din cadrul Universității “Politehnica” din Timişoara şi Departamentul de Chimie din cadrul Universității din Szeged, Ungaria, au organizat în 17 mai 2013, Conferința Regională cu titlul: ”Heavy metal as contaminants of the environments”. Acțiunea s-a derulat în cadrul proiectului transfrontalier HURO /1001/232/2.2.2 „Study of the interaction of toxic constituents with biomolecules towards application in environmental analysis - METCAP”. La conferință au participat aproximativ 100 de cadre didactice, cercetători şi studenți de la institute de învățământ şi cercetare din Timişoara şi Szeged. Întâlnirea a avut ca scop diseminarea rezultatelor ştiințifice din cadrul proiectului, prezentându-se interacțiunea metalelor grele cu biomolecule, cât şi efectul acestora asupra mediului şi a sănătății omului. Un interes special a fost acordat compuşilor cu arsen prezenți în apele de adâncime din zona de vest a țării. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/39429-compuii-cu-arsen-contamineaz-apele-de-adancime-din-zona-de-vest-a-rii.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

http://ziuadevest.ro/actualitate/39429-compuii-cu-arsen-contamineaz-apele-de-adancime-din-zona-de-vest-a-rii.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/39429-compuii-cu-arsen-contamineaz-apele-de-adancime-din-zona-de-vest-a-rii.html

http://www.radio-resita.ro/ro_ro/autoritatile_din_moldova_noua_i_au_masuri_de_stopare_a_fenomenului_de_eroziune-245#.UZxU6Er7BkI

http://www.radio-resita.ro/ro_ro/autoritatile_din_moldova_noua_i_au_masuri_de_stopare_a_fenomenului_de_eroziune-245#.UZxU6Er7BkI

22.05.2013

În cel mai scurt timp, Canalul Bega din Timişoara va fi transformat în raiul cafenelelorAcesta este cel mai nou plan al municipalităţii pentru a aduce bani la bugetul local. Primăria a stabilit şi locurile unde vor putea fi construite terasele, dar şi ce reguli trebuie să respecte patronii şi clienţi. Aproximativ 10 locaţii sunt disponibile pentru noile construcţii. În perioada imediat următoare, va începe şi licitaţia pentru terenurile din parcurile Alpinet, Mocioni, Coronini, Vasile Pârvan şi Rozelor. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/ro_ro/canalul_bega_va_deveni_raiul_cafenelelor-195#.UZsDe0r7BkI

Teme de mediuEducatie pentru natură în Parcul Dendrologic Zăvoi!Puieţii şi arborii din Parcul Dendrologic de la Zăvoi, Caraş-Severin, au fost igienizaţi de o echipă formată din elevi şi profesori ai Inspectoratului Şcolar Judeţean. În urma acţiunii de protejare a mediului înconjurător, toţi participanţii s-au ales cu diplome.Acţiunea organizată de ISJ Caraş-Severin face parte din cadrul Campaniei ,,Reciclăm indiferența – MECA VERDE”, derulată prin proiectul POSDSRU – ,,Profesionalizarea carierei didactice – noi competențe pentru actori ai schimbărilor în educație din județele Caraş-Severin şi Mehedinți”. 80 de profesori beneficiari ai proiectului şi elevi voluntari din şcolile caraş-severinene au igienizat şi întreținut puieții şi arborii din Parcul dendrologic de la Zăvoi, din zona Moldova Nouă. Tinerii participanţi sunt elevi de la Liceul Teoretic ,,General Dragalina” Oraviţa, Liceul Tehnologic ,,Mihai Novac” Oravița, Şcoala Gimnazială ,,Romul Ladea” Oraviţa, şcolile gimnaziale din Vrani, Răcăşdia, Ciclova Română, Forotic, Grădinari, Sasca Montană, Şcoala Primară ,,Mihailovici Traian” Ciuchici şi Colegiul Tehnic Clisura Dunării din Moldova Nouă. Voluntarii au fost coordonaţi de Mugurel Bojin, şeful Ocolului Silvic Moldova Nouă.,,Împreună cu profesori şi elevi din Caraş-Severin, am muncim pentru un mediu mai curat şi am învăţat împreună să petrecem o zi deosebit de plăcută în mijlocul naturii. Pe lângă şansa de a studia specii rare, arborele de lalea sau pinul negru de Banat (pădurile de pin negru din zona Caraş-Severin fiind parte a rețelei Natura 2000) participanții la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

http://www.radio-resita.ro/ro_ro/canalul_bega_va_deveni_raiul_cafenelelor-195#.UZsDe0r7BkI

http://www.radio-resita.ro/ro_ro/canalul_bega_va_deveni_raiul_cafenelelor-195#.UZsDe0r7BkI

22.05.2013

acțiunea de astăzi a campaniei MECA VERDE au realizat un adevărat transfer între generații, responsabilitatea de a proteja şi conserva Parcul dendrologic Zăvoi şi mediul înconjurător fiind la fel de importantă atât pentru profesori, cât şi pentru copiii pe care astăzi îi educăm în acest spirit”, a declarat pentru Express de Banat Simona Stan, managerul proiectului. La finalul activităţii, toţi participanţii au primit diplome din partea organizatorilor (Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, Agenția pentru Protecția Mediului Caraş-Severin şi Ocolul Silvic Moldova Nouă). Acțiunea a urmărit atingerea obiectivului orizontal „Dezvoltare durabilă” al proiectului şi este cea de a doua de acest gen, prima fiind desfăşurată în noiembrie 2012, în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, în cadrul parteneriatului româno-belgian.Următoarea acțiune a Campaniei „Reciclăm Indiferența – MECA VERDE” se va desfăşura în luna iunie 2013, în județul Mehedinți, şi va fi organizată de Inspectoratul Şcolar Județean Caraş Severin în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Județean Mehedinți. /EXPRESS DE BANAT, http://expressdebanat.ro/educatie-pentru-natura-in-parcul-dendrologic-zavoi

In premieră naţională, timişenii vor produce biomasă reziduală din paie şi coceni Specialişti în producerea de energii regenerabile, din Austria şi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) Timişoara, investitori şi manageri de ferme s-au reunit, recent, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara. Ei au analizat posibilităţile judeţului Timiş în scopul demarării primului proiect pilot din România pentru producerea de biomasă din reziduri agricole (paie şi coceni de porumb).De asemenea, au fost prezentate şi alte surse de biomasă reziduală (oamenii şi animalele).În România nu s-au ars paie şi coceni pentru energieEvenimentul a fost organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, Austrian Agricultural Cluster şi Romania Sustenable Egergy Cluster (ROSEGN). „În România, până acum, nu s-a utilizat biomasă reziduală din paie şi coceni pentru a se produce energie. Este o tehnologie specială foarte eficientă, computerizată, produsă şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

http://expressdebanat.ro/educatie-pentru-natura-in-parcul-dendrologic-zavoi

http://expressdebanat.ro/educatie-pentru-natura-in-parcul-dendrologic-zavoi

22.05.2013

utilizată numai de ţările scandinave, în special de Danemarca. Primele reacţii din partea firmelor interesate să producă biomasă din reziduri de aici sunt promiţătoare. Business-ul este de viitor, fiindcă ar rezolva multe din problemele economice nu numai din judeţul Timiş, ci din întreaga ţară. Un proiect de referinţă ar putea produce un efect de domino în toată România şi va demonstra, practic, beneficiile ce le va aduce o asemenea investiţie”, a declarat Dragoş Apostol, reprezentantul Agropawer Green Energy Timiş. Deşeurile care conţin celuloză (paie, coceni) din activităţile agricole reprezintă o sursă importantă de energie nevalorificată corespunzător. De aceea, în Timiş se caută investitori care vor să utilizeze aceste deşeuri în producerea de energie. Proiectul e cu atât mai important cu cât Uniunea Europeană ne-a impus ca, în anul 2020, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate trebuie să depăşească 30%.80.000 de hectare neutilizate în Timiş„Producerea de energii regenerabile din biomasă este o problemă de mare perspectivă, dar trebuie să existe un echilibru între producţia agricolă destinată hranei şi producerea de combustibil. Terenurile degradate şi poluate pot fi exploatate cu succes în producerea de biomasă. Nu trebuie utilizată biomasa care e aliment, ci biomasa reziduală”, a declarat prof. univ. dr. Paul Pârşan, rectorul USAMVB Timişoara.Timişul este cel mai întins judeţ din ţară (aproape 4% din suprafaţa României) şi are un potenţial formidabil pentru producerea de biomasă reziduală din activităţile agricole sau industriale. Aici sunt peste 700.000 de hectare de teren agricol şi peste 500.000 de hectare arabile, dintre care peste 80.000 de hectare sunt neutilizate. Surse de biomasă reziduală mai sunt: oamenii de la oraşe şi sate (730.000 de locuitori în Timiş), animalele (580.000 de ovine, 30.000 de vaci şi peste 1 milion de suine pe an).Conform specialiştilor de la USAMVB Timişoara, energia produsă din rezidurile vegetale poate ajunge până la 46% din total, din culturile de pe terenurile neutilizate poate fi de 44%, iar din rezidurile animale, 8%. USAMVB deja desfăşoară un proiect pilot experimental în domeniul energiilor verzi regenerabile, la Voiteg, judeţul Timiş, de producere a biogazului, în valoare de 2 milioane de euro. /ZIUA DE VEST,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

22.05.2013

http://ziuadevest.ro/actualitate/39426-in-premier-naional-timienii-vor-produce-biomas-rezidual-din-paie-i-coceni.html

Localitatile din jurul Timisoarei, sufocate de deseurile din constructii Închiderea oficială a gropii de gunoi de la Parţa, precum şi faptul că nu există un alt deponeu special amenajat, au făcut ca deşeurile din construcţii să fie depozitate în localităţile din jurul Timişoarei. Depozitele ilegale sunt extrem de nocive pentru locuitorii din aceste comune, care respiră mai mult praf decât aer. Primarul din Moşniţa Nouă, Ioan Sorincău, susţine că deşeurile depozitate ilegal pe raza comunei sale provin în special din construcţii realizate în Timişoara.„La Moşniţa, la Giroc suntem invadaţi de deşeurile din construcţii. Eu cu doi poliţişti comunitari nu fac faţă la cele 7.000 de hectare pe care le are comuna. Sunt haldine de gunoi pe teritoriul acestor comune. E o sursă inepuizabilă de praf”, spune primarul comunei Moşniţa Nouă, Ioan Sorincău. Această problemă a ajuns şi în atenţia Prefecturii Timiş, subprefectul Liliana Oneţ promiţând că va găsi o soluţie, deşeurile din construcţii putând fi folosite pentru închiderea vechilor gropi de gunoi din judeţ.„Trebuie identificat unde se poate amenaja un deponeu pentru aceste deşeuri”, spune subprefectul Liliana Oneţ. Ea a recomandat reprezentanţilor societăţii de salubrizare Retim să ia legătura cu firma care se ocupă de închiderea gropilor de gunoi pentru a avea un loc unde să transporte aceste deşeuri din construcţii. /TION.RO, http://www.tion.ro/localitatile-din-jurul-timisoarei-sufocate-de-deseurile-din-constructii/1290827

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareBraconier „profesionist“ pe râul OltUn braşovean în vârstă de 63 de ani a fost depistat, în urmă cu câteva zile, în miezul nopţii, în timp ce se deplasa cu autoturismul într-o zonă a barajului Olt, din localitatea Dridif. După planurile lui, urma să plece acasă cu o captură destul de frumoasă, însă a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.tion.ro/localitatile-din-jurul-timisoarei-sufocate-de-deseurile-din-constructii/1290827

http://www.tion.ro/localitatile-din-jurul-timisoarei-sufocate-de-deseurile-din-constructii/1290827



22.05.2013

fost descoperit de oamenii legii. Bărbatului i-a fost controlată maşina în care au fost găsite mai multe articole pentru pescuit. În urma acestei percheziţii, au fost depistate două plase de pescuit de aproximativ 20 de metri fiecare, scrie „Bună Ziua, Făgăraş”. Bărbatul s-a ales acum cu dosar de cercetare penală. Plasele de tip monofilament care au fost găsite asupra braşoveanului au fost confiscate. Astfel de acţiuni vor mai avea loc şi în perioada următoare. /Buna Ziua Braşov, http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=85121&a=0&search=Braconier+%26%238222%3Bprofesionist%26%238220%3B+pe+r%E2ul+Olt&cate_pe_pagina=20

Alexandrina Ivancu va depune în SEAP anunţul de introducere a 3 km. de alimentare cu apă în Tina (Livezi)Primăriţa din Livezi, Alexandrina Ivancu, a precizat că, în această săptămână, va depune în SEAP anunţul privind atribuirea lucrărilor de introducere a 3 kilometri de reţea de alimentare cu apă, în satul Tina. Investiţia are o valoare de 1 milion euro, bani care vor fi alocaţi pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). „Mai întâi, vom fora puţul şi vom amenaja bazinul pentru apă, după care vom introduce conducta pe o lungime de trei kilometri. Pe parcurs, cu fonduri proprii, dar şi guvernamentale, vreau să extind reţeaua de apă. În ultimii ani, locuitorii din Livezi au fost constrânşi, din cauza secetei prelungite, să meargă câţiva kilometri pentru a-şi procura apa potabilă. Tocmai de aceea, vreau să rezolv prima dată această problemă deosebit de importantă. Aşteptăm să vedem şi câţi bani vom primi anul acesta de la Consiliul Judeţean pentru investiţii”, a spus primăriţa din Livezi. Alexandrina Ivancu a mai declarat că, în această perioadă, are loc şi licitaţia de asfaltare a 1,2 kilometri din DC 74 A. „În maxim două săptămâni, ar trebui să aflăm firma câştigătoare, pentru ca, apoi, să ne apucăm de lucrările propriu-zise”, a completat Ivancu. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/05/21/alexandrina-ivancu-va-depune-in-seap-anuntul-de-introducere-a-3-km-de-alimentare-cu-apa-in-tina-livezi/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

http://arenavalceana.ro/2013/05/21/alexandrina-ivancu-va-depune-in-seap-anuntul-de-introducere-a-3-km-de-alimentare-cu-apa-in-tina-livezi/



http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=85121&a=0&search=Braconier+%26%238222%3Bprofesionist%26%238220%3B+pe+r%E2ul+Olt&cate_pe_pagina=20



22.05.2013

Pământul pârjolit de arşiţă şi secetăPotrivit unui studiu, bazat pe cercetări îndelungi şi extinse, elaborat de Consiliul Mondial privind Clima (Interguvernamental Panel on Climate Change), omenirea a ajuns într-o perioadă de cumpănă globală. În toată lumea schimbările climatice provoacă deja mari probleme de natură economică, socială şi politică. Specialiştii IPCC au constat că, între anii 1905-2005, temperatura medie globală a crescut cu 0,74ºC. În studiul amintit se fac precizări fără echivoc privind tranziţia accelerată către o lume cu o climă tot mai caldă, marcată de temperaturi extreme, cu valuri toride care agravează seceta pe întinse regiuni de pe toate continentele. Aceiaşi specialişti atrag atenţia că, dacă nu se intervine hotărât asupra acţiunilor antropice, autodistrugătoare, schimbările climatice se vor acutiza şi mai puternic în acest secol când se prognozează, de exemplu, că până în 2029 se va înregistra deja o încălzire între 0,1ºC şi 1,5ºC, fapt care va avea efecte devastatoare nu numai asupra agriculturii, ci şi a vieţii oamenilor, animalelor şi vegetaţiei. La rândul său, savantul american Lester Brown, care coordonează Institutul Mondial de Politică Planetară şi care investighează efectele schimbărilor climatice asupra securităţii alimentare pe Glob, a atras nu o dată atenţia că omenirea „trebuie să treacă la culturi agricole apte de a folosi mai eficient apa şi să ia orice măsuri pentru creşterea productivităţii apei, în special a apei de irigaţii”. Insistând asupra acestui aspect, Lester Brown subliniază că cel mai important mijloc de intervenţie asupra secetei la nivel global, care se face simţită pe 6,2 miliarde ha în întreaga lume, nu sunt decât irigaţiile. Astfel de cercetări au fost efectuate şi în ţara noastră. Între 2009-2012, specialişti din 13 institute europene de pedologie şi meteorologie care au cercetat fenomenele şi efectele climatologice din România, au ajuns la concluzia că, în următorii 20 de ani, cel puţin zece judeţe din Oltenia, Banat, estul Munteniei şi Dobrogea vor ajunge în situaţia de a avea soluri atât de aride încât producţiile cerealiere vor scădea până la 40%. De fapt, nu trebuie să ne mai spună specialiştii deoarece singuri simţim că trăim vremuri lipsite de precipitaţii, de apă pentru rădăcina plantelor ca şi pentru consumul curent, că traversăm zile în şir cu temperaturi crescute peste recordurile multianuale care afectează tot mai grav nivelurile apei de la suprafaţa solului şi al pânzei freatice. Nu există decât o singură contracarare: irigaţiile despre care vom vorbi într-un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

22.05.2013

articol separat. /Curierul de Ramnic, www.ramnic.ro/articole/pamacircntul-pacircrjolit-de-arsita-si-seceta-53373/2013-05-21

Teme de mediuMiercuri, facem curăţenie pe TâmpaCu ocazia Zilei Internaţionale a Biodiversităţii, miercuri, Agenţia Metropolitană Braşov, în calitate de custode al Ariei naturale protejate Muntele Tâmpa, va demara o acţiune de voluntariat ce are ca scop ecologizarea acestei zone de agrement. La acţiune vor participa angajaţii AMB dar şi elevi ai Colegiului Naţional Unirea şi angajaţi ai Gărzii de Mediu din Braşov. Acţiunea va începe la ora 13.00, cu plecare din faţa telecabinei, cu care se va urca pe munte. Acţiunea de ecologizare va porni dinspre vârf spre bază. Sunt vizate zonele telecabină-terasa de belvedere, Drumul serpentinelor şi traseul Vârful Tâmpa-Şaua Tâmpei-Bastionul Þesătorilor. „Braşovenii sunt invitaţi să se alăture acestei acţiuni iniţiată de către Agenţia Metropolitană Braşov. În calitate de custode al muntelui Tâmpa, AMB, prin angajaţii săi, doreşte să atragă atenţia cetăţenilor acestui oraş dar şi turiştilor asupra importanţei păstrării unui mediu înconjurător curat”, a precizat directorul AMB, David Dragoş. Pentru ca ecologizarea să se desfăşoare în bune condiţii, participanţii vor primi mănuşi şi saci de gunoi din partea organizatorilor. /Bună Ziua Brașov

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

http://www.ramnic.ro/articole/pamacircntul-pacircrjolit-de-arsita-si-seceta-53373/2013-05-21

http://www.ramnic.ro/articole/pamacircntul-pacircrjolit-de-arsita-si-seceta-53373/2013-05-21

cu presa/2013/mai/revista... · web viewtreaba noastră era să ţinem bărcile în echilibru, să...

Documents