s t e n o g r a m a - senatînlocuit de domnii senatori iulian-claudiu manda și, respectiv, adrian...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 23 mai 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Primele cinci

luni din anul Centenarului, care ar fi trebuit să fie un an al concordiei și unirii

naționale, sunt în realitate pline de ură și de vrajbă fără precedent”;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „O plângere

penală aberantă a liderului PNL”;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă situația privind

absorbția fondurilor europene de către România;

- Ioan-Cristian Chirteș (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Tragedii

nedorite care merită respectul autorităților locale”;

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Drumuri stricate,

prețuri ridicate sau, pe înțelesul ministrului transporturilor, piperate”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Marian

Pătuleanu, primarul din județul Giurgiu care a trezit la viață comuna Singureni”;

- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică având ca titlu „«Fenomenul

Brăila» – excluziune educațională în școlile din România”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Eroilor –

semnificațiile din trecut și responsabilitățile din prezent”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Falșii eroi

salvatori ai României”;

- Gabi Ionașcu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Amânarea construirii

autostrăzii A8, Târgu-Mureș – Iași, Autostrada Unirii, o premeditare pentru

condamnarea la sărăcie a regiunii istorice Moldova sau un act de incompetență a

guvernării României”;

- George-Edward Dircă (USR) – declaraţie politică având ca temă poziționarea

României în chestiunea mutării ambasadei la Ierusalim;

- Ion Ganea (PMP) – declaraţie politică având ca temă Bursa de pește de la

Tulcea;

- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Când bătaia de joc a

devenit program de guvernare”;

4

- 2 -

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Să nu ne jucăm

cu apa! Riscăm să ne ardem!”;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „O definiție

inovantă a poporului român”.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 25

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 28 mai – 2 iunie a.c. 27

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în

ceea ce privește acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile

neperformante – COM(2018) 134 final.

27

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre la Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și a

Fondului european pentru eficiență energetică – COM(2018) 86 final.

28

6. Prezentarea Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea

abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I 2018.

29

7. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului

Naţional Filatelic. (L197/2018)

31

8. Dezbaterea Propunerii legislative privind destinaţia unor terenuri şi a construcţiilor

edificate pe acestea. (L287/2018)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

36

9. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii

nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi a Legii nr. 350/2001

privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. (L201/2018)

48

10. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de

identitate ale cetăţenilor români, republicată. (L253/2018)

52

11. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 98 din Legea nr. 215/2001

privind administraţia publică locală. (L225/2018)


58

- 3 -

12. Dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc.

(L224/2018)


59

13. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor – procedură de urgență.

71

- 4 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 23 mai 2018

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului,

înlocuit de domnii senatori Iulian-Claudiu Manda și, respectiv, Adrian Țuțuianu, vicepreședinți ai

Senatului, asistați de domnii senatori Emilia Arcan și Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Domnul Cornel Popa:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 23 mai 2018.

Și, ca de obicei, o rog pe… mai întâi, ședința este condusă de subsemnatul, senator Cornel

Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia

Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

O rog pe doamna colegă Federovici Doina-Elena să poftească la microfon. Se pregătește

domnul Pănescu.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Primele cinci luni din anul Centenarului,

care ar fi trebuit să fie un an al concordiei și unirii naționale, sunt în realitate pline de ură și de vrajbă

fără precedent”.

Stimate colege și stimați colegi,

Românii care își doresc schimbarea clasei politice au votat în decembrie 2016 exact împotriva

acestui comportament necivilizat, arogant și agresiv pe care l-a manifestat Președintele față de PSD și

actuala coaliție de guvernare atunci când a certat premierul și i-a solicitat demisia de mai multe ori.

Principalul responsabil al adâncirii dezbinării naționale este președintele Iohannis, care își

încalcă flagrant și violent atribuțiile constituționale de mediator între instituțiile statului, de factor de

echilibru și exponent imparțial și apolitic al întregii societăți românești. Președintele Iohannis a fost cel

care, absolut fără temei, a inițiat scandalul politic fără precedent, prin repetate cereri de demisie a

premierului legitim, validat de Parlamentul țării.

În opinia mea, această politică a domnului Iohannis, orientată spre conflict și dezbinare mai

degrabă, nu face bine țării noastre. În acest moment, demersuri de acest tip, aventuriste și arbitrare, pot

genera blocaje în activitatea Guvernului.

- 5 -

De exemplu, acum România este la jumătatea clasamentului european în privința atragerii

fondurilor europene, cu 17% grad de absorbție. Cele mai bune rezultate le are Ministerul Agriculturii,

cu peste 2,7 miliarde de euro atrase în beneficiul fermierilor români. Pe locul 2 se află Ministerul

Transporturilor, cu 820 de milioane de euro. România este acum deci în plin proces de recuperare a

întârzierilor, după ce anul trecut guvernarea social-democrată a reușit acreditarea și operaționalizarea

autorităților de management, condiție definitorie în procesul de absorbție, care trebuia îndeplinită încă

din 2016, de Guvernul tehnocrat. Orice sincopă în activitatea Guvernului, mai ales suspendarea ori

debarcarea premierului, lovește grav interesele noastre, pentru că, practic, suspendă, anulează ori

impune reluarea de la început a proceselor privind documentația de plată din fondurile europene.

În acest moment avem nevoie să fim deschiși la problemele cetățenilor și la soluționarea lucrurilor

care îi interesează în mare parte pe români: creșterea nivelului veniturilor, realizarea de investiții, reducerea

birocrației și poziționarea țării noastre în rândul celor mai dezvoltate state din Uniunea Europeană, nu de

conflicte artificiale la nivel politic, care aruncă țara în instabilitate socială și economică.

Distinși colegi,

În concluzie, scandalul politic și blocajele instituționale provocate de domnul președinte Iohannis

aduc grave prejudicii intereselor țării. Miliarde de euro din fonduri europene riscă să fie pierdute din cauza

aventurii politice inconștiente în care s-au lansat președintele Iohannis și președintele PNL, Ludovic Orban.

Întrebarea firească care se pune este următoarea: își permite România așa ceva?

Mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim, stimată colegă.

Îl rog pe domnul coleg Pănescu Doru-Adrian să poftească la microfon și pe colegul Ghica

Cristian să se pregătească.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „O plângere penală aberantă a liderului PNL”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Așa cum ne-am obișnuit după 1989, în disputele politice taberele implicate folosesc toate

tipurile de mijloace, aplicându-se frecvent, în mod practic, dictonul „scopul scuză mijloacele”. Totuși,

există o linie roșie, peste care arareori se încumetă cineva să treacă, ajungând astfel la derapaje. Un

asemenea episod a avut loc săptămâna trecută, atunci când președintele Partidului Național Liberal a

făcut o plângere penală împotriva prim-ministrului României.

- 6 -

În legătură cu acest caz, fără să intru în prea multe detalii, care au fost deja menționate în

spațiul public, aș vrea să punctez o serie de aspecte.

Este aberant să cataloghezi drept penale o vizită și o discuție între prim-ministrul României și

cel al Statului Israel, mai ales că în acea discuție, la modul exploratoriu, s-au analizat opțiuni precum

aceea privind situarea ambasadei României în Israel, dar și alte probleme cu o semnificație deosebită

pentru cele două țări, privind schimburile comerciale, culturale sau din domeniul învățământului. PSD

a exprimat o opțiune, a avut schimburi de opinii cu partenerii din Israel, fără a lua vreo decizie, fără a

încălca vreo prevedere constituțională.

În conformitate cu alin. (2) din art. 109 al Constituției, „numai Camera Deputaților, Senatul și

Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele

săvârșite în exercițiul funcției lor”. Or, Ludovic Orban a declarat public că a depus acea plângere

penală în nume personal, ca simplu cetățean, delimitându-se public chiar și de implicarea partidului pe

care îl conduce.

Nu se precizează nicăieri în Constituție că politica externă este un atribut exclusiv al

Președintelui României.

E o dovadă de iresponsabilitate ca o persoană publică, așa cum este președintele unui partid, să

întreprindă acțiuni care pot provoca instabilitate politică pe plan intern, doar cu gândul că acțiunile sale

ar putea aduce un prejudiciu de imagine adversarilor.

Din păcate, eu cred că domnul Ludovic Orban – sau președintele Iohannis, posibil implicat în

acest demers – nu și-a atins ținta, iar PSD va ieși întărit din această situație ce pare să capete mai mult

conturul unui spectacol mediatic decât o acțiune responsabilă, în beneficiul statului român și al bunei

funcționări, așa cum pretinde președintele PNL. Românii vor înțelege că adversarii politici ai PSD-ului

aplică strategia datului cu parul, în orb, cum se spune, fără argumente, fără temeiuri reale.

Concluzionând, este trist că în anul Centenarului unii actori politici întreprind doar acțiuni

distructive, de frânare a actului de guvernare. Anul care ar trebui să fie unul al consensului, al

schimbului de idei constructive pare să fie tot mai mult un an în care unele forțe își propun ca singur

scop să obțină înlăturarea coaliției aflate la guvernare, prin mijloace din afara democrației.

Doru-Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Îl rog pe domnul senator Ghica să poftească la microfon și pe colegul Chirteș să se pregătească.

Domnul Cristian Ghica:



- 7 -

Am vorbit adesea despre situația fondurilor europene din România, pentru că acesta este un

subiect foarte important și eu cred că fondurile europene sunt calea înainte spre dezvoltarea României,

mai ales în ceea ce privește proiectele de resurse umane și cele de infrastructură mare. În acest

moment însă, ne aflăm într-o situație dificilă în privința cheltuirii acestor fonduri, mai ales a celor din

execuția precedentă.

Săptămâna trecută, ministrul fondurilor europene ne spunea că întâmpinăm dificultăți în

promovarea programelor noi propuse de Ministerul Fondurilor Europene.

România este responsabilă în acest moment pentru aproape o treime din fondurile europene

pierdute din execuția bugetară precedentă. Dintr-un total de 4,4 miliarde de euro la nivelul Uniunii

care au rămas necheltuiți, Bulgaria a pierdut 240 de milioane, Ungaria – 28 de milioane, iar Polonia –

353 000 de euro. România, în schimb, a pierdut 1,64 de miliarde de euro. Mai precis, am pierdut 664

de milioane de euro din fonduri pentru infrastructura de transport și 428 de milioane de euro pentru

proiecte de mediu din Fondul de Dezvoltare Regională și din fondurile de coeziune, precum și 258 de

milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare regională și 17,5 milioane pentru proiecte de

competitivitate economică. Mai mult, România a pierdut și 276,1 milioane de euro din Fondul Social

European, bani destinați proiectelor de resurse umane. Acești bani nu mai pot fi recuperați. În 2017 am

accesat cu 3 miliarde mai puțini euro ca în 2016 și 2018 nu pare să se contureze mai bine dacă ne

uităm la cifrele de pe primul trimestru.

Avem o cale spre succes și acea cale este antreprenoriatul. Recent, la o întâlnire cu

reprezentanții firmelor de construcții, tot ministrul ne spunea că avem nevoie de ajutorul sectorului

privat pentru cheltuirea banilor din programul de dezvoltare. Aici sunt de acord cu doamna ministru.

Avem nevoie de companii care să execute la timp lucrările și să grăbească finalizarea investițiilor din

sectorul infrastructură mare. Dar avem nevoie și de susținere totală din partea Guvernului pentru aceste

proiecte infrastructurale majore, avem nevoie de caiete de sarcini exacte și de planuri de lungă durată,

nu doar de la tronson la tronson. Doar prin susținerea explicită a sectorului privat de către autorități

putem cheltui miliardele care ne rămân din execuția bugetară precedentă la timp, evitând dezangajarea

altor fonduri.


Este de datoria noastră să investim și ultimul ban din fondurile europene în România și e de

datoria noastră să creăm un cadru coerent și responsabil pentru partenerii noștri din sectorul privat.

Vă mulțumesc.

Senator de București, Cristian Ghica

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim.

- 8 -

Îl rog pe domnul senator Chirteș Ioan-Cristian să poftească la microfon și pe domnul Baciu

Gheorghe să se pregătească.

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:


Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tragedii nedorite care merită respectul

autorităților locale”.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi exprim compasiunea și le transmit sincere condoleanțe familiilor celor nouă cetățeni

români din județul Mureș care au decedat în cursul zilei de ieri în cumplitul accident din apropierea

localității Ceglédbercel, din Ungaria.

În accident și-au pierdut viața șapte bărbați și două femei care se întorceau în România de la

muncă. Au lăsat în urmă copii și gânduri neîmplinite de viitor, chiar dacă plecarea lor din țară, vreme

de câteva luni, trebuia să le aducă un trai mai bun, măcar pentru o perioadă de timp.

Felicit echipa consulară mobilă a Ambasadei României la Budapesta și autoritățile ungare

pentru promptitudine și profesionalismul dovedit în evaluarea situației la fața locului. Din păcate,

pentru victimele accidentului nu s-a mai putut face nimic.

Fac însă un apel către ministrul afacerilor externe pentru a acorda familiilor din județul Mureș

ale celor dispăruți asistența și sprijinul necesare repatrierii trupurilor neînsuflețite. De asemenea, solicit

Consiliului Județean Mureș ca în ședința ordinară de mâine să declare ziua de 25 mai 2018 zi de doliu

pe teritoriul județului Mureș, conform dispozițiilor Legii nr. 215/2001.

Vă mulțumesc.

Cristian Chirteș, senator de Mureș

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon, iar pe domnul senator

Marciu Ovidiu-Cristian-Dan să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața, distinși colegi!

Domnule președinte,

Doamnă și domnule secretar,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Drumuri stricate, prețuri ridicate sau, pe

înțelesul ministrului transporturilor, piperate”.

- 9 -

I-am înaintat săptămâna trecută domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

o întrebare referitoare la măsurile pe care intenționează să le întreprindă în cadrul ministerului pe care

îl coordonează în vederea diminuării prețului pe piața românească al produselor agricole autohtone, în

condițiile în care, potrivit dumnealui, avem produse competitive, realizate de profesioniști cu bună

pregătire în domeniul agriculturii și al zootehniei și de fermieri destoinici.

Între timp, m-am gândit că-i pot ușura căutările menite să le reabiliteze valoarea. Reflectând și

eu realist la posibilitatea regăsirii în prețuri accesibile, pentru cumpărătorii din țară și străinătate, a

costurilor produselor românești, superioare calitativ și ecologic celor produse în străinătate, care ne-au

invadat piețele de la începutul acestei primăveri, am identificat o cauză aparent banală, neavând

aparent legătură cu producția agricolă și cu truditorii ei: transportul producției agricole, fie ea animală

și chiar și cea vegetală, de la producător la beneficiar, adică la consumator.

Este evident pentru oricine și pentru oricare om de bună-credință și cu minime cunoștințe în

ceea ce privește starea drumurilor din România, de orice rang ar fi ele și de orice subordonare, că

infrastructura căilor rutiere este precară, calitatea ei actuală grevând asupra mediei prețurilor

produselor transportate de la producător la beneficiar și în acest sens am făcut această remarcă.

Reprezentanții firmelor de transport afirmă că prețurile la produse și la servicii românești sunt

cu 15-20% mai mari decât ar trebui să fie în mod normal din cauza drumurilor proaste, care cresc

costurile de producție, nevoiți să respecte viteza medie de 48 km/h, de exemplu, de la Cluj la

București, față de 70 km/h pe aceeași rută, dacă drumurile ar fi corespunzătoare și ușor de călătorit pe

ele. Dacă se ajunge la o viteză de 70 km/h, sigur că scade strict la necesar prețul produsului final care

ajunge la consumator.

Investiții de milioane de euro făcute de transportatori pentru reducerea cu două ore a timpului

de încărcare a mașinilor sunt anulate de pierderea pe drum, din cauza infrastructurii, și timpul câștigat

este anulat. De fapt, toată cheltuiala din investiția făcută.

Tocmai pornind de la aceste realități, mi-aș permite să-i ofer și eu domnului ministru al

agriculturii o soluție pentru rezolvarea parțială a problemei pe care am supus-o analizei Domniei Sale:

să ia legătura cu omologul său de la Ministerul Transporturilor pentru a-l convinge să facă ceva cu

drumurile pe care transportă, pe teritoriul României, aceste produse și astfel să reducă prețul final la

consumator al produselor agricole.

Stimați colegi,

Aș fi făcut direct acest demers, dacă aș avea o minimă încredere că sfatul meu ar avea trecere la

angajații unui minister căruia m-am adresat în repetate rânduri, semnalându-le repetate deficiențe și un

cras dezinteres în ceea ce au de făcut cu privire la repararea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii

rutiere. De aceea, apelez la omologul său din Guvernul României, cu care cred că avem cu toții

- 10 -

interese comune. Poate că, în calitate de colegi la masa Guvernului, ar putea să-i servească o serie de

adevăruri pe care le-am ignorat cu toții până acum și să producă astfel drumuri și costuri scăzute la

produsele agricole.

În speranța că sunt în asentimentul dumneavoastră, vă mulțumesc.

Senator Gheorghe Baciu, Grup parlamentar Partidul Mișcarea Populară, Circumscripția

electorală nr. 15 – Covasna

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim și noi, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan să poftească la microfon și pe doamna

senator Dinică Silvia-Monica să-și pregătească intervenția.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:


Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Marian Pătuleanu, primarul din județul Giurgiu care a trezit la viață

comuna Singureni”.

Istoria comunei Singureni, din județul Giurgiu, se pierde în negurile timpului. Comuna, în care

toată lumea se cunoaște cu toată lumea, are o populație în scădere, de 3 200 de locuitori, și cuprinde

satele Crânguri, Singureni – reședința și Stejaru.

Marian Pătuleanu, primarul comunei Singureni, este considerat cel mai popular primar din

județ. Este de profesie constructor și provine de la Partidul Social Democrat. A câștigat al doilea

mandat, în 2016, cu 1 656 de voturi, respectiv 88,22% din voturile exprimate. Bun specialist,

pragmatic, ajutat de un consiliu local format din 13 consilieri, din care 12 de la PSD și un consilier

ALDE, a realizat în comuna Singureni următoarele lucrări cu sume din bugetul local:

- asfaltarea a 8 km de drum, din care 3,5 pe DC105, ce leagă satul Singureni cu satul Stejaru,

un drum care nu mai fusese asfaltat niciodată, dar și toate străzile din satul Singureni, amenajând

șanțuri de scurgere și podețe;

- pietruirea drumului de interes local din satele Stejaru și Crânguri;

- achiziționarea unui buldoexcavator pentru servicii publice;

- pietruirea drumului comunal ce leagă Singureni de Dărăști-Vlașca, 3 km;

- amplasarea de băncuțe și coșuri de gunoi în satul Crânguri;

- modernizarea după standarde europene a celor două școli din comună;

- realizarea de terenuri de sport în satele Singureni și Stejaru, dar și a unui Parc al copiilor în

satul Singureni;

- 11 -

- montarea de camere de supraveghere în cele trei sate din comună, inclusiv la școli;

- extinderea iluminatului public în comună.

Fostul Spital de boli infecțioase de la Singureni a fost transformat în Căminul pentru persoane

vârstnice Singureni. Astăzi comuna Singureni are unul dintre cele mai frumoase cămine de bătrâni din

țară, care nu este privat.

Pe raza comunei există două fundații, „Bambini in Emergenza” și „Sfânta Maria”, care

găzduiesc adolescenți și copii abandonați de familie, mult mai puțini decât erau în anii ´90, când au

venit în localitate. În comuna Singureni se află singurul centru de plasament din România autorizat și

dedicat să îngrijească copii abandonați și bolnavi de SIDA, Centrul pilot „Andreea Damato”, înființat

de „Bambini in Emergenza”. A investit 2 milioane de euro în centrul de plasament de la Singureni.

Ziua comunei a fost aleasă și se sărbătorește anual pe 21 mai, de Sfinții Împărați Constantin și

Elena, una dintre marile sărbători creștin-ortodoxe, fiind și hramul Bisericii din Singureni.

Dintr-o comună lăsată în afara dezvoltării economice, prin PNDL 1 s-au materializat la

Singureni următoarele proiecte:

- modernizare drumuri comunale și stradale – 7 km, 6 milioane de lei;

- reabilitare drumuri de interes comunal în satul Crânguri din aceeași comună – 4,7 km, 5,8 milioane

de lei;

- reabilitarea infrastructurii educaționale, școala comunei Singureni, sat Crânguri – 600 000 de lei.

Aplicarea programului de guvernare PSD-ALDE și apariția PNDL 2 i-au permis primarului

Marian Pătuleanu depunerea următoarelor proiecte eligibile, oferind comunei posibilități reale de

schimbare:

- reabilitarea drumului de interes local în satul Stejaru – 4,8 km, 6,8 milioane de lei;

- dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator la Școala Gimnazială nr. 1,

în valoare de 700 000 de lei;

- construire grădiniță cu program prelungit în satul Stejaru – valoare, 1,2 milioane de lei;

- lucrări de modernizare și eficientizare rețea de iluminat public – 524 000 de lei.

Sunt lucrări care au deja contractele semnate.

Pentru acest mandat, proiectele de viitor ale primarului Marian Pătuleanu vizează:

- bază sportivă în comuna Singureni;

- modernizare drumuri comunale pe o lungime de 10,6 km;

- lucrări de regularizare a cursului de apă al râului Neajlov pe raza comunei Singureni, pentru

că au avut și au în continuare necazuri;

- înființarea a 2 km de perdele forestiere.

- 12 -

În plus, la Singureni se va ridica la standarde europene primul centru de recuperare, de refacere

și reabilitare pentru militarii veterani și veteranii cu dizabilități din România.

Sunt preocupări care la sfârșitul mandatului îi vor permite lui Marian Pătuleanu să afirme că s-a

ținut de cuvânt. Și-a îndeplinit promisiunile oferite în oferta electorală cu care a câștigat alegerile

locale în 2016, ba chiar a realizat mai mult decât atât.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim, stimate coleg.

O rog pe doamna senator Dinică Silvia-Monica să poftească la microfon și pe domnul senator

Lupu Victorel să se pregătească.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „«Fenomenul Brăila» – excluziune educațională în

școlile din România”.

Vă întrebați de ce Brăila. Brăila este județul care a înregistrat cele mai bune rezultate la

evaluările naționale și școala brăileană a ocupat, timp de mai mulți ani consecutiv, prima poziție pe

țară în urma rezultatelor obținute de elevi. Dacă ne-am imagina că țara noastră este o clasă cu 42 de

copii, Brăila ar fi cu siguranță premianta ce poartă pe cap coronița.

Chiar anul trecut, presa evidenția rezultatele înregistrate de elevii brăileni la evaluarea

națională, iar procentul de promovabilitate era unul uimitor: 92% înainte de contestații. Aproape

jumătate dintre elevii care au susținut evaluarea au reușit să obțină medii între 8 și 10. Cu astfel de

rezultate, Brăila a reușit să-și mențină primul loc în ierarhia națională pentru al cincilea an la rând. Tot

în 2017, Brăila s-a aflat și în top 10 județe la promovabilitatea examenului de bacalaureat.

Nu-i așa că vă întrebați care este rețeta succesului? Tudor Arghezi spunea: „Dezvață-te să

respecți fațada până ce nu ai văzut interiorul.” Doi dintre indicatorii cei mai sugestivi ai performanței

școlare îi reprezintă ponderea elevilor de clasa a VIII-a care au susținut evaluarea națională și nota

medie la evaluarea națională. Brăila se află tot în top, dar la ponderea elevilor de clasa a VIII-a care nu

au susținut evaluarea națională: 36,5%, aproape 4 din 10 elevi. Nu-i așa că este paradoxal?

Situația a fost adresată deja prim-ministrului și ministrului educației naționale de către

Asociația pentru Educație și Justiție Socială și de alte aproape 100 de organizații nonguvernamentale,

care trag un puternic semnal de alarmă și acuză școlile și inspectoratele că nu le-au permis elevilor cu

rezultate mai slabe să participe la evaluările naționale pentru a nu strica media școlilor și renumele

- 13 -

județului. Așa se face că sunt zone în România unde aceste examene sunt date doar de cine trebuie,

adică de cine învață mai bine, iar notele sunt astfel ridicate artificial. Însă, în acest timp, tot mai mulți

copii abandonează școala. Cu atât mai rău este că fenomenul ia proporții. Sunt părinți care afirmă că

directorii de școală au făcut presiuni asupra elevilor de clasa a VIII-a cu rezultate slabe pentru a nu se

înscrie la evaluarea națională și a nu strica media școlii.

De partea cealaltă este Ministerul Educației, care susține că nu a primit sesizări referitoare la

practici privind „fenomenul Brăila” și continuă să promoveze ca politică educațională asigurarea

echității în educație.

„Fenomenul Brăila” este despre cum ne mințim singuri. Este despre practici revoltătoare de

excluziune educațională ale unor școli din România. Este despre noi și copiii noștri. În ce altă țară ați

mai auzit să se întâmple la fel?!

Mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 – București

Domnul Cornel Popa:

Da, stimată colegă, ați reușit să ne speriați și pe noi.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe domnul ministru Bodog

să se pregătească.

Domnul Victorel Lupu:


Titlul declarației politice de astăzi: „Ziua Eroilor – semnificațiile din trecut și responsabilitățile

din prezent”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul săptămânii trecute a fost marcată, în zi de mare sărbătoare religioasă a Înălțării

Domnului, Ziua Eroilor. Este unul dintre momentele în care sărbătoarea Bisericii s-a înfrățit cu

sărbătoarea neamului românesc.

Decretată încă din 1920 ca sărbătoare națională, Ziua Eroilor este un bun prilej de aducere

aminte și de cinstire a celor care și-au dat viața pentru idealurile naționale. În această zi, cu prețuire și

gratitudine, gândul nostru se îndreaptă spre cei care și-au făcut cu cinste datoria față de țară. În toate

bisericile și mănăstirile creștin-ortodoxe din România și din străinătate sunt pomeniți cei care au apărat

cu prețul vieții credința, libertatea și unitatea românilor.

România este prima țară care comemorează în aceeași zi atât eroii români, cât și pe cei străini

căzuți pe câmpurile de luptă. Țara noastră a suferit transformări esențiale, care o recomandă drept un

partener remarcabil în cadrul alianțelor din care facem parte. Este firesc să apreciem faptul că nu am fi

- 14 -

ajuns aici dacă nu ar fi existat determinarea și forța spirituală exemplară a celor care au luptat pentru

idealurile moderne și democratice în momentele esențiale ale istoriei noastre.

Cred că păstrarea în memorie a acestor momente și respectarea acestor principii vor duce țara la

o dezvoltare sănătoasă și la un parcurs corect în cadrul structurilor europene din care facem parte. În

memoria tuturor acestor făuritori ai României moderne, cărora cu toții le suntem datori, se cuvine să

înălțăm împreună un gând pios. Fie ca Dumnezeu să-i odihnească în pace, iar noi, urmașii lor, să le

păstrăm veșnică amintire, cinstindu-i ca pe niște sfinți și acoperindu-i cu binemeritate onoruri.

În acest context, aș vrea să fac o scurtă referire și la ultimele evenimente care se petrec pe scena

politică românească. Înaintașii noștri au luptat atât de mult pentru a dobândi o serie de idealuri la care

poate nici nu speram în anumite momente ale istoriei noastre, iar acum unii dintre politicienii noștri

acționează de parcă nici nu le-ar păsa de toate acestea.

Nu pot să înțeleg cum colegii mei din opoziție, prin acțiunile lor, aduc atingere statului de drept

și siguranței naționale a României. Ca să nu mai vorbesc de gravele prejudicii de imagine pe care le

generează țării.

Am speranța că împreună cu toți colegii mei din alianța de guvernare vom rămâne uniți și

echilibrați, iar Guvernul va continua să promoveze o politică europeană coerentă și echilibrată,

respectând partenerii transatlantici și europeni, astfel încât România să rămână un factor de coeziune

important la granița estică a Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Îl rog pe domnul ministru Bodog Florian-Dorel să poftească la microfon și pe domnul senator

Ionașcu Gabi să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Domnul Florian-Dorel Bodog:


Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Voi vorbi astăzi despre „Falșii eroi salvatori ai României”.

Stimați colegi,

În cadrul declarației mele politice de astăzi aș dori să vă vorbesc despre falșii eroi salvatori ai

României și despre modul ticălos prin care ei încearcă să deturneze rezultatul votului democratic al

românilor.

Alternanța la guvernare a partidelor politice ține de firescul unei democrații, însă ceea ce

încearcă opoziția de dreapta de astăzi din România este un joc mârșav și fără nicio legitimitate. Să

- 15 -

ajungi să faci un denunț penal împotriva șefului Guvernului pentru înaltă trădare în speranța că print-un joc

de culise vei reuși să preiei tu puterea este un gest josnic, care arată cât de disperați au ajuns PNL și

președintele acestui partid.

Vreau să ne aducem aminte de anul 2015, când președintele Klaus Werner Iohannis, supărat pe

Guvernul PSD de atunci, a cerut în repetate rânduri demisia premierului. Tot atunci a fost inițiat și un

demers pentru începerea urmării penale a acestuia. La scurt timp după aceea s-a petrecut tragedia de la

Colectiv. Profitând de moment, președintele Iohannis a reușit atunci să schimbe guvernul și să-și

impună tehnocrații. Problema nu a fost că PSD a pierdut guvernarea, problema a fost că România a

pierdut un an, a stagnat un an cu un guvern marionetă, pe placul lui Iohannis, dar care nu a făcut nimic.

Unii încearcă din răsputeri să repete acel film și astăzi.

Președintele Iohannis nu a încetat nicio clipă să-și dorească schimbarea Guvernului PSD și este

dispus să facă orice pentru a-și vedea visul cu ochii, chiar dacă aceasta însemnă să dea jos o guvernare

legitimă, votată în alegeri de majoritatea românilor, o guvernare care produce creștere economică și

mai mulți bani în buzunarele românilor. Probabil că președintele Klaus Werner Iohannis nu mai

suportă să vadă că românilor le merge mai bine și vrea să impună din nou un guvern tehnocrat, care să

blocheze mărirea salariilor și a pensiilor făcută de PSD și să perpetueze abuzurile DNA și SRI.

Vreau să condamn în mod ferm această tentativă de preluare a puterii de stat exercitată, la

comanda președintelui Klaus Werner Iohannis, de către liderul penibil al Partidului Național Liberal,

fost partid istoric al României, transformat, din păcate, în partid marionetă. Din punctul meu de vedere,

PNL se compromite total și renunță să mai fie o alternativă politică democratică. Se transformă, în

schimb, în exponentul unui sistem de putere nedemocratic și al unui mod periculos de încercare de

preluare a puterii politice fără alegeri libere și democratice, în dispreț pentru opțiunea suverană

exprimată în alegeri de români.

Dar haideți să vedem cine vrea de fapt să ajungă la guvernare fără să fie ales de majoritatea

românilor. Poate unii s-ar fi așteptat ca liderii dreptei să fie cunoscuți pentru activitatea lor

antreprenorială sau pentru realizările profesionale, iar după cariere de succes în domeniul privat să fie

gata să se pună în slujba poporului. Din păcate, lucrurile stau fix pe dos. Marii salvatori ai României

sunt foști bugetari, ajunși astăzi fie șomeri, fie fără un loc de muncă stabil: unul este șomer european

cu acte în regulă și trăiește din economii, iar celălalt este consultant cu jumătate de normă. Așadar,

dreapta românească este condusă astăzi de oameni care momentan nu fac nimic, nu produc nimic,

decât consumă resurse și acumulări.

De altfel, acest mod de autosusținere al liderilor opoziției nu ar trebui să surprindă pe nimeni,

din moment ce chiar președintele țării are o bogată experiență în afaceri imobiliare dubioase. În loc să

fie președintele tuturor românilor, Klaus Werner Iohannis preferă să creeze conflicte și să-și provoace

- 16 -

grosolan adversarii politici, fără să țină cont de faptul că prin funcția cu care a fost distins este obligat

la echilibru, imparțialitate și responsabilitate față de toți. Mi se pare cel puțin la fel de grobiană

aplicarea etichetei de „penal” tuturor celor pe care îi desconsideră, cu atât mai mult cu cât unele organe

judiciare ale statului și-au făcut o prioritate din a ocoli sistematic abuzurile făcute de acesta în trecut,

abuzuri care au fost, de altfel, dezvăluite în presă, pentru unele dintre ele obținând chiar și condamnări

în justiție.

Stimați colegi,

Președintele țării și liderii partidelor de dreapta au dovedit că nu se pot împăca nicicum cu

ideea pierderii alegerilor și sunt dispuși, în mod cinic, să țină România în instabilitate, doar de dragul

de a mai câștiga câteva puncte electorale efemere. Ei știu doar să facă gălăgie și să lanseze scenarii

apocaliptice, în speranța că vor reuși din nou să-i păcălească pe români.

Realitatea îi contrazice însă pe acești apostoli ai apocalipsei economice. România nu se află în

niciun fel de prăpastie din punct de vedere economic și nicio criză nu se întrezărește în viitorul

apropriat. Din contră, toți indicatorii demonstrează exact contrariul. România merge pe un drum al

creșterii și a început să recupereze din decalajele fată de celelalte țări dezvoltate ale UE, iar aceste

lucruri sunt confirmate și susținute inclusiv de statisticile oficiale de la nivelul Uniunii Europene.

Coaliția PSD-ALDE a demonstrat că știe să guverneze România și știe să ia acele măsuri care să

crească nivelul de trai al românilor. Astăzi românii trăiesc mult mai bine decât au făcut-o pe vremea

când țara avea premier tehnocrat sau liberal în fruntea Ministerului Transporturilor.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă invit, dragi colegi, să reflectăm cu atenție maximă

asupra a două lucruri: în primul rând, dacă se impune ca țara noastră să fie salvată de ceva sau cineva,

iar, în al doilea rând, dacă ea va putea fi salvată, atunci când va fi nevoie, de astfel de lideri de dreapta

meschini și nepricepuți.

În încheiere, vreau să reafirm angajamentul meu ferm și total alături de toți membrii și

simpatizanții PSD pentru stabilitatea politică și continuarea guvernării PSD-ALDE, care a dovedit că

poate produce rezultate în interesul României și al cetățeniilor români.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Florian Bodog, senator PSD Bihor

Domnul Cornel Popa:

Îl rog pe colegul Ionașcu Gabi să poftească la microfon și pe colegul Dircă George-Edward să

se pregătească.

Domnul Gabi Ionașcu:


Stimați colegi,

- 17 -

Declarația politică a subsemnatului, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 – Ialomița, membru

al Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „Amânarea construirii autostrăzii A8, Târgu-Mureș – Iași,

Autostrada Unirii, o premeditare pentru condamnarea la sărăcie a regiunii istorice Moldova sau un act de

incompetență a guvernării României”.

Proiectul autostrăzii Târgu-Mureș – Iași a început în 2007, dar de atunci până în prezent nu s-a

făcut nimic; s-au refăcut numeroase studii de fezabilitate, pentru care s-au cheltuit zeci de milioane de

lei. În prezent, tot la stadiul de studiu de fezabilitate se află proiectul, fără să se fi făcut niciun pas

concret în realizarea autostrăzii.

Din 2007, de când s-a dat startul construirii infrastructurii mari, nu numai că nu s-a construit

niciun metru de autostradă în Moldova, dar nu există în acest moment nici măcar contracte încheiate

pentru refacerea studiilor de fezabilitate. Mai grav, nu sunt nici măcar fixate date clare pentru licitarea

acestor contracte.

Pentru autostrada A8, Târgu-Mureș – Iași, care ar lega Moldova de rutele europene, au fost

anulate până acum două studii de fezabilitate, situația la momentul de față fiind tot la punctul zero

după 11 ani, mai exact din 2007. Pentru autostrada A7 – sau drum expres, Guvernul încă nu s-a decis

asupra categoriei – au fost amânate licitațiile pentru studiile de fezabilitate de 16 ori în cinci ani, se

arată într-un comunicat emis de două asociații civice – „Împreună pentru A8” și „Moldova vrea

autostradă”.

Un proiect de lege care obligă Ministerul Transporturilor să construiască autostrada Târgu-

Mureș – Iași a fost depus la Camera Deputaților. Proiectul, care prevede realizarea investiției din

credite externe și fonduri europene în termen de patru ani de la intrarea în vigoare a legii, a fost adoptat

tacit de Senat la finalul anului trecut și de atunci este blocat la comisiile Camerei Deputaților.

În ultimii ani au avut loc numeroase manifestații pentru construirea de autostrăzi, majoritatea

sub sloganul „Vrem autostradă, nu penali”.

Fără infrastructura care să lege estul de vestul și sudul țării, Moldova este condamnată la

subdezvoltare economică. În anul centenar, una dintre provinciile istorice ale României concurează la

ultimele locuri în clasamentele Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea economică a

regiunilor. Lipsită de infrastructură de transport care să-i permită să devină atractivă pentru investițiile

generatoare de locuri de muncă și dezvoltare economică, Moldova este văduvită și de forța de muncă,

atât cât a mai rămas în România.

În 2016, guvernul tehnocratului Cioloș a aprobat o ordonanță halucinantă prin care se… prin

care cei care își relocau locul de muncă la mai mult de 50 km de localitatea de domiciliu pentru a se

angaja primeau prime în valoare de 12 500 de lei. Gândită ca o măsură de stimulare a mobilității forței

de muncă, ordonanța a dus la migrarea masivă a muncitorilor calificați către vestul țării. Noul El

- 18 -

Dorado din Ardeal este atractiv datorită apropierii de infrastructura Ungariei, care permite acces facil

către țările Uniunii Europene. Numai că relocarea forței de muncă din Moldova spre Ardeal se face în

mare parte către industria de lohn tehnologic, industrie care migrează după salariile mici.

Mă întreb: ce se va întâmpla la momentul în care lohnul tehnologic va migra din Ardeal, iar

miile de muncitori veniți din toată țara se vor trezi șomeri?

Comisarul european Corina Crețu, în solicitarea adresată ministrului transporturilor, Lucian

Șova, îi transmitea: „Sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea și implementarea proiectelor

de infrastructură de transport din fondurile europene.” Și, în continuare, spune Domnia Sa: „Pregătirea

și prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată”,

comunicând totodată că cei 5,1 miliarde de euro încă așteaptă să fie cheltuiți pentru cei doi ani și

jumătate care au mai rămas din programul pentru 2014 – 2020.

Soluția concretă este dezvoltarea infrastructurii, astfel încât provinciile istorice să aibă șanse

egale de dezvoltare, iar competiția pentru atragerea investițiilor să se desfășoare doar pe baza

competitivității și specificului fiecărei regiuni, și nu prin izolarea unor regiuni considerate a fi de rang

inferior.

Este inadmisibil ca partid de guvernământ, cu comisar european în funcție, care este îngrijorat

că nu ai făcut nimic pentru țara ta. Pentru cine guvernezi România? Se pune întrebarea: să fie

subminare sau incompetență?

Vă mulțumesc.

Senator Ionașcu Gabi


Domnul Cornel Popa:

Și noi mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Dircă George-Edward să poftească la microfon și pe domnul senator

Ganea Ion să-și pregătească intervenția.

Domnul George-Edward Dircă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.


Mă adresez azi dumneavoastră în speranța aplecării atenției asupra întregului tablou

internațional în care ne regăsim și cu speranța că expunerea mea va aduce mai multă conștientizare și

responsabilitate politică.

Asistăm astăzi la o „încălzire” a celei mai periculoase zone geografice din lume: Orientul Mijlociu.

Această „încălzire” fusese cumva programată să se declanșeze ca urmare a alegerii președintelui american

- 19 -

Donald Trump și a modificării orientării puterii Statelor Unite ale Americii dinspre poziția de aliat complet

al europenilor și dirijor al NATO într-una de protecționism-izolaționism limitat.

Concret, Uniunea Europeană a înțeles că este nevoie de pregătirea propriei apărări și s-a

declanșat mecanismul de comunitarizare cu celeritate a politicii europene de apărare, fiind convinsă că

SUA se va concentra pe propriile dosare. În același timp, Uniunea Europeană a formulat și programat

noua formulă a construcției europene prin anunțarea celor cinci scenarii de evoluție, respectiv o

Europă cu mai multe viteze, unde există un nucleu centrat pe zona euro și o periferie în diferite stadii

de evoluție și apropiere de centru.

În plus, reaprinderea dosarului iranian prin retragerea Statelor Unite ale Americii din acordul de

pace, promovarea extinsă a Israelului, a mutării ambasadelor din Tel Aviv la Ierusalim, urmate de

poziționările imediate și firești ale statelor din Orientul Mijlociu de o parte sau alta în funcție de istorie

și interese politico-economice au transformat un cvasiechilibru de securitate într-un posibil conflict

deschis, cu consecințe îngrijorător de estimat.

Stimați colegi,

În acest context larg pe care vi l-am prezentat, poziționarea României, prin suita de gafe

politice și diplomatice pe care le-a făcut coaliția de guvernare, este una extrem de riscantă și alterează

credibilitatea și orientarea noastră europeană.

Vă reamintesc o cronologie a stângăciei coaliției puterii în chestiunea ambasadei, începută de

președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care, după ce anunța public existența unui

memorandum secret emis de Guvern, la care nu ar fi trebuit să aibă acces, privind intenția României de

a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, face o vizită în Israel și își asumă parteneriate

militare și economice fără să aibă această atribuție legală.

Principalul argument al mutării ambasadei folosit de Liviu Dragnea a fost că „Israel este un stat

cu o influență nemaipomenită în lume”. Oare celelalte state ale Uniunii Europene nu remarcaseră și ele

această mare influență?

Ulterior, România blochează prin vot o declarație comună a Uniunii Europene privind poziția

unitară a Uniunii în chestiunea ambasadei, ieșind practic din anvergura și conduita principiilor și

valorilor europene, îndepărtându-ne de nucleul european.

Să nu uităm nicio clipă că situația politico-militară a Israelului are multiple implicații religioase

și riscuri de extindere a insecurității asupra Orientului Mijlociu, fiind un teritoriu extrem de disputat și

cu o istorie care generează instabilitate.

Observăm astfel că Liviu Dragnea continuă să considere România un moft personal și tratează

cu dispreț și inconștiență relațiile diplomatice și comerciale, punând la îndoială credibilitatea noastră

ca stat mediator în Orientul Mijlociu, statut recunoscut și dobândit ca urmare a unor eforturi de zeci de

ani de diplomație echilibrată și inteligentă.

- 20 -

De remarcat și adevărata cauză a deplasării condamnatului penal Liviu Dragnea la un alt

urmărit penal, Benjamin Netanyahu, și anume disperarea lui Dragnea de a obține sprijin internațional,

fiind ignorat de liderii europeni din cauza problemelor penale pe care le are.


În urmă cu doar câteva zile, incompetența Guvernului României de a înainta declarații și chiar

acțiuni care alimentează intenții clare spre o anume direcție în absența unei analize anterioare o

confirmă chiar ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, care afirmă că „analiza privind eventuala

mutare a ambasadei la Ierusalim este gata într-o lună”. Și ne întrebăm cu toții: care a fost scopul

acțiunilor întreprinse în mod public de președintele Camerei Deputaților și de premierul României,

dacă ministerul de specialitate nu a furnizat o analiză în acest sens decidenților politici?

Și pentru a completa un tablou îngrijorător, președintele Curții Constituționale a României

participă la Forumul juridic internațional de la Sankt Petersburg, eveniment sub patronajul

președintelui Federației Ruse, deși Ministerul Afacerilor Externe a recunoscut că această deplasare… a

recomandat ca această deplasare să nu aibă loc, aceasta fiind o dovadă clară de sfidare a bunei

cooperări între instituții, o asociere nedorită a unui înalt oficial al statului român, care merge în

Federația Rusă după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și fără o explicație coerentă asupra motivelor

pentru care președintele Curții Constituționale a insistat să participe la acest forum.

Într-o lume aflată în suprapunere permanentă de crize economice, politice, diplomatice,

militare, sociale, parteneriatul transatlantic dintre Europa și Statele Unite ale Americii rămâne crucial

pentru apărarea democrației și a statului de drept. Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană

sunt împreună două forțe globale care luptă pentru aceleași convingeri democratice și sunt capabile să

influențeze pozitiv agenda internațională și interesul tuturor cetățenilor lumii.

România, prin acțiunile iresponsabile prezentate în această declarație, arată semne de

îndepărtare de la traiectoria euroatlantică, de la respectarea drepturilor omului și a consolidării statului

de drept, a bunei guvernări și a independenței justiției, toate acestea fiind elemente care ar păstra

România în interiorul lumii occidentale libere.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Cu stimă, senator Dircă George-Edward, Circumscripția nr. 18 – Galați

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Ganea Ion să poftească la microfon.

Domnul Ion Ganea:


Stimați colegi,

- 21 -

Declarația mea politică de astăzi se referă la Bursa de pește din Tulcea.

Stimați colegi,

De mai bine de 25 de ani se discută despre Bursa de pește de la Tulcea, un obiectiv de care s-au

legat atât speranțele celor care exploatau amenajările piscicole, funcționale în număr mai mare acum

25 de ani și tot mai puține în prezent, cât și cele ale pescarilor autorizați care valorifică peștele din

mediul natural, al căror număr a crescut tot mai mult până în prezent, din dorința logică de a se asigura

o valorificare cât mai bună a produselor pescărești, în condițiile funcționării unei piețe libere,

concurențiale a acestora.

Dar, dacă la începutul anilor ʹ90 inițiativa realizării unei burse a peștelui la Tulcea a aparținut,

după cum se cunoaște, Camerei de Comerț din Tulcea și unor societăți comerciale din domeniul

pisciculturii, aceștia și-au pierdut încet-încet entuziasmul și interesul, iar unele societăți comerciale

care desfășurau activități de piscicultură au dispărut, astfel că la începutul noului mileniu nu prea se

mai discuta despre bursa peștelui.

Ideea s-a reluat apoi mai târziu, după 2009 – 2010, când Agenția Națională de Pescuit și

Acvacultură a început un nou demers pentru realizarea bursei peștelui, în condițiile finanțării realizării

acesteia din fonduri europene, prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007 – 2013. Potrivit

angajamentelor asumate din programul operațional menționat, România s-a angajat, printre altele, să

construiască la Tulcea și o bursă de pește, de preferat una modernă, electronică, în care componenta IT

să fie de ultimă generație. Proiectul acesta de investiții, pentru care s-au cheltuit circa 5 milioane de

euro, deși era unul strategic și prioritar pentru Programul Operațional de Pescuit 2007 – 2013, a fost

început foarte târziu și a fost finalizat pe ultima sută de metri în perioada 2014 – 2015, când se

scurgeau ultimele zile ale derulării programului.

Deși finalizat la sfârșitul anului 2015, obiectivul, care cuprinde o construcție de circa 1 800 de

metri pătrați, amplasată în Tulcea pe Strada Ing. Dumitru Ivanov, prevăzută cu un ponton de acostare,

o construcție de circa 370 de metri pătrați, amplasată în localitatea Chilia Veche, care va funcționa ca

un punct de colectare a peștelui, precum și dotări pentru transportul peștelui, între care trei nave

frigorifice cu o capacitate de 10 tone fiecare și patru autoutilitare frigorifice de către 3,5 tone fiecare,

nu a putut fi pus în funcțiune, din cauza faptului că acesta nu avea asigurate principalele utilități,

precum apă, canalizare, gaze, energie electrică etc.

După ce s-au asigurat și utilitățile menționate, s-a constatat că obiectivul nu poate funcționa

deoarece nu are cine să-l administreze. În această situație, s-a propus ca administrarea obiectivului să

fie preluată de o entitate cu personalitate juridică formată din Agenția Națională pentru Pescuit și

Acvacultură, Consiliul Județean Tulcea și Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, entitate

care, dacă va putea funcționa legal în vreun fel, nu a fost încă constituită – ANPA a promis

- 22 -

promovarea unei hotărâri de guvern în acest sens –, astfel că în prezent în clădirea în care se așteaptă

de ani buni să se tranzacționeze tot peștele colectat din pescuitul comercial din Delta Dunării, peștele

provenit din amenajările piscicole care mai funcționează în Delta Dunării, dar și din alte zone piscicole

învecinate Deltei Dunării, inclusiv din Bulgaria, sudul Ucrainei sau din Republica Moldova, așa cum

rezultă din informațiile prezentate de presa locală în ultimele luni, funcționează în prezent doar filiala

din Tulcea a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.

Dacă în momentul de față la Tulcea există o bursă de pește realizată cu fonduri europene, dar

nefuncțională, ei bine, în mai toate colțurile Deltei sunt circa 40 de centre de primă vânzare a peștelui,

construite cu bani privați, eventual modernizate cu bani europeni, funcționale, autorizate și ratificate

deja printr-un ordin de ministru.

În aceste condiții, întrebările care ne macină sunt următoarele: oare va funcționa obiectivul din

Tulcea ca bursă a peștelui? Și când se va întâmpla acest lucru? Iar în acest caz un rol tot mai mare îl

vor juca cele circa 40 de puncte de colectare și centre de primă vânzare care funcționează în prezent în

perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Vă mulțumesc.

Senator PMP de Tulcea, Circumscripția electorală nr. 38

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc și eu.

Profitând de faptul că este atâta lume și atâta liniște în sală, dați-mi voie să îmi prezint și eu

declarația politică.

(Domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Prezenta declarație politică am intitulat-o „Când bătaia de joc a devenit program de guvernare”.

Corina Crețu, comisar pentru politica regională al Comisiei Europene, nu a ezitat să pună

degetul pe rană: dezastrul din sectorul absorbției fondurilor europene. Incapacitatea autorităților

române de a accelera procesul acesta incredibil de greoi, de a înlătura din barierele birocratice și de a

încuraja proiectele, în loc să le îngroape în munți de maculatură, este atât de gravă, încât pare

insurmontabilă. Nu este o noutate și nu o spune pentru prima dată comisarul european. O dezbatem toți

de ani buni, lansăm programe și soluții, ghiduri de bune practici și recomandări pentru funcționarii

delegați cu această misiune. Dar niciodată nivelul de profesionalism nu a fost atât de scăzut.

De la un capăt la altul al Guvernului transpar incompetența și lipsa de responsabilitate. Cu

câteva excepții, miniștrii și subordonații direct par să aibă cu totul altă misiune decât ceea ce este în

fișa postului.

- 23 -

Iau exemplul infrastructurii de transport rutier și am în vedere județul Bihor. În ciuda faptului

că aici există proiecte mature, majore – Autostrada Transilvania, centuri ocolitoare care ar salva

traficul într-un județ aflat la graniță și intens circulat –, Guvernul nu a reușit să ajute la finalizarea lor

cu bani europeni, așa cum s-a plănuit în diverse etape ale acestora. Este rușinos că trecerea graniței din

Ungaria în România înseamnă și trecerea de la drumuri europene, de la autostrăzi și tronsoane adaptate

tranzitului între state la drumuri desfundate, peticite, nesemnalizate sau autostrăzi inexistente de fapt.

Sunt, săptămâna aceasta, la interpelarea cu numărul n+1 la ministrul transporturilor în legătură

cu Autostrada Transilvania.

Stimați colegi,

Sunt 17 ani de când am pus bazele acestui proiect. 17 ani! Am primit promisiuni, asigurări,

pasări de responsabilitate, amânări și răzgândiri, toate cu un singur efect: lipsa acestei autostrăzi, care

este un proiect de interes național. Cuvântul pe care România și l-a dat atunci, în momentul încheierii

acordurilor cu Ungaria, a fost batjocorit. Vecinii noștri însă sunt la graniță cu lucrările. Noi încă facem

studii de fezabilitate.

Când bătaia de joc a devenit parte integrantă din programul de guvernare, rezultatul este ceea

ce trăim zilnic în România. Pentru toate acestea, istoria îi va pedepsi pe cei care se joacă de-a

guvernarea într-un haos fără precedent și un amatorism dezarmant. Pentru incompetența acestora,

plătim acum cu toții, din păcate.

Nu vă mulțumesc, stimați colegi din partidele aflate la guvernare. Sunteți complici la

degradarea instituțiilor și proiectelor noastre de țară.

Senator Cornel Popa, PNL Bihor

(Domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Îl rog pe domnul Goțiu să poftească la microfon și pe domnul Mihail Radu-Mihai să se pregătească.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!


„Să nu ne jucăm cu apa! Riscăm să ne ardem!”

Nu e o figură de stil, e o tristă realitate. Ne aflăm în infringement pentru că am dat voie

buldozerelor și betonierelor să pună dop celor mai curate surse de apă din munții României și am

închis ochii atunci când au fost băgate pe țeavă spre beneficiul unor „băieți deștepți” ai certificatelor

verzi. Acum încercăm să fentăm Comisia Europeană cu o hotărâre de guvern, pusă în dezbatere

publică în această lună, privitoare la lista cursurilor și sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzice

realizarea de lucrări și activități care le pot afecta starea ecologică. Citind lista, încerc să înțeleg: e doar

- 24 -

inconștiență, incompetență sau, mai mult, rea voință și iresponsabilitate? Râul Alb, Șucu, Olteana,

Bistra, Ilva sau Nera sunt doar câteva dintre cursurile de apă care lipsesc de pe listă.

Stimată doamnă ministru al mediului,

Stimate domnule ministru al apelor și pădurilor,

Stimați guvernanți,

Dacă asta e problema, vă fac cadou niște perechi de bocanci, să vă faceți timp să ieșiți din

birouri și să umblați mai mult pe teren. Vă asigur că va fi o experiență interesantă. O să aveți ocazia să

mai auziți și cântecul păsărilor, foșnetul pădurilor și învolburarea râurilor de munte, nu doar ciripitul

ademenitor al șmecherilor care văd în apă doar o sursă de profit pentru buzunarele proprii. Nu putem

mânca bani, nu putem respira bani, nu putem bea bani, nici noi, nici peștii, nici căprioarele, nici

păsările și nici copacii nu pot crește peste mormane de bani.

Până nu e prea târziu, vă solicit în mod oficial să încetați cu șmecheriile și să revizuiți lista

cursurilor și sectoarelor de apă pe care le protejăm. N-o să puteți trage pe sfoară Comisia Europeană și

o să ne ardem rău de tot. Și o să ardem și viitorul generațiilor care vor veni după noi. Iar când focul se

va aprinde, o să aveți surpriza să constatați că nu mai avem vreo picătură de apă cu care să-l stingem.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Domnul Cornel Popa:

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu-Mihai să poftească la microfon.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Declarația mea de astăzi se intitulează „O definiție inovantă a poporului român”.

Stimați colegi,

Grațiela Gavrilescu, vicepremierul României, a declarat cu emfază în fața tinerilor de la ALDE

România cum că o mișcare civică „postează zilnic împotriva noastră, a poporului român, a unității noastre”.

Am încercat să-mi dau seama despre ce popor vorbește doamna Gavrilescu. M-am uitat

împotriva cui protestează și demonstrează tinerii la care face dumneaei referire. Răspunsul este simplu:

ei demonstrează și postează împotriva corupților, împotriva celor certați cu legea.

Atunci am înțeles. Liderii ALDE consideră că poporul român înseamnă de fapt hoții și corupții

pe care ALDE, alături de PSD, îi protejează cu atâta grijă. Cei pe care ALDE nu-i consideră la înălțime

în a fi imaginea poporului român sunt fraierii care respectă legea, care cred în valorile democrației,

care vor un trai decent, într-o Românie modernă și normală. Pe aceștia ALDE și PSD îi împing să

părăsească țara, prin lipsa locurilor de muncă, pe care guvernarea lor nu e în stare să le creeze, prin

lipsa minimului respect pe care ar trebui să ni-l arate administrația statului român.

- 25 -

Am fost de curând în Spania și în Germania, unde m-am întâlnit și cu români care semnau

inițiativa „Fără penali în funcții publice”, oameni sătui de nivelul jalnic al moralității clasei

conducătoare din țara pe care o iubesc. Ocupațiile lor: strungar, dulgher, îngrijitoare de bătrâni, paznic

de noapte, inginer, muncitor în construcții, student. Toți aceștia sunt excluși din definiția ALDE a

poporului român, pentru că nu au tupeul necesar să mintă și să fure și au îndrăzneala să pretindă că ne

trebuie o țară în care corectitudinea să conteze, o țară unde să fii apreciat pentru munca cinstită, și nu

pentru că ai fost șmecher și ai furat.

Doamna Gavrilescu,

Oricât de fertilă v-ar fi imaginația, poporul român nu este un popor de hoți gata să vi se alăture.

Oricât ați încerca să promovați ideea că în România nu mai avem ce face și trebuie să acceptăm

corupția și furtul, nu reușiți, pentru că sunt câteva milioane de români în diaspora care înțeleg foarte

bine ce se întâmplă în țară, nu se lasă duși de nas și au forța să-și convingă rudele și prietenii din

România că avem nevoie de o nouă clasă politică.

USR promovează drepturile românilor din diaspora, promovează măsurile care le vor permite

să se implice mai ușor în viața economică, socială și politică din România: legislație electorală,

informare, susținere pentru a-i încuraja să voteze, susținere când vor să ajute la dezvoltarea economică

a țării. Acestea sunt lucrurile pe care le face un adevărat om din poporul român, și nu apărarea

corupților și hoților!

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Și noi mulțumim, stimate coleg.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice, nu înainte ca, pentru stenogramă, să

anunț și colegii care au depus la secretariatul de ședință declarațiile politice ale Domniilor Lor: Stan

Ioan, Pop Liviu-Marian, Bădălău Niculae, Smarandache Miron-Alexandru, Trufin Lucian, Brăiloiu

Tit-Liviu, Arcan Emilia, Vulpescu Ioan, Cristina Ioan, Caracota Iancu, Hărău Eleonora-Carmen,

Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, Mirea Siminica,

Țapu Nazare Eugen, Alexandrescu Vlad-Tudor, Fălcoi Nicu, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin-Valeriu și

Talpoș Ioan-Iustin.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte

al Senatului.)

- 26 -

Domnul Iulian-Claudiu Manda:


Rog secretarii de ședință să vină la prezidiu pentru a începe ședința de plen.

PAUZĂ



Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 23 mai 2018, și vă anunț că, din totalul de

136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 75 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia

Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința de plen de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi.

Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):

Doamna Pațurcă.


Doamna senator Pațurcă, din partea Grupului PSD, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:


Este vorba de introducerea pe ordinea de zi a unei propuneri legislative pentru care există

raport și nu ridică probleme deosebite, la Secțiunea a II-a – Propuneri legislative: punctul 2, L287 –

Propunerea legislativă privind destinația unor terenuri și a construcțiilor edificate pe acestea.


Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu propunerea de modificare formulată de

Grupul PSD.

Vă rog să votați.

Vă rog să așteptați.

Cu 48 de voturi pentru, o abținere și 19 voturi împotrivă, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice;

10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului; începând cu ora 14.00, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

- 27 -

Cu 63 de voturi pentru, zero abțineri, 4 voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 28 mai – 2 iunie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel

cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni, 28 mai – zi liberă;

- marți: ora 12.30, ședința pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00 – 16.00,

lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15 – 19.45, întrebări,

interpelări și răspunsuri;

- miercuri, 30 mai: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; între orele 10.30 și 13.00, lucrări

în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi – lucrări în comisiile permanente;

- vineri – zi liberă;

- sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.


Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 73 de voturi pentru, o abținere, zero voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiect de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește acoperirea minimă a

pierderilor pentru expunerile neperformante – COM(2018) 134 final.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu, doamna președinte, vă rog,

aveți cuvântul. Microfonul 7.

Doamna Gabriela Crețu:


Comisia Europeană se ține de cuvânt în ceea ce privește încercarea de a finaliza uniunea

bancară și monetară. Face parte din… respectivul regulament, de față, face parte din lungul șir al

regulamentelor și directivelor dedicate acestui obiectiv.

Subsemnata a fost raportoare.

- 28 -

Am discutat în ședință împreună cu reprezentanții Executivului și ai instituțiilor publice

responsabile, respectiv ASF, Banca Națională, Ministerul Finanțelor Publice.

Concluzia este că Propunerea de Regulament al Parlamentului European și Consiliului privind

acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante respectă atât principiul subsidiarității,

cât și pe cel al proporționalității, baza sa legală fiind art. 114 din Tratat, respectiv cel care privește

piața internă.

Prin prezenta propunere se prevede un mecanism de protecție prudențial care să prevină orice

acumulări viitoare de credite neperformante pentru care nu există o suficientă acoperire a pierderilor în

bilanțurile bancare. Noi salutăm crearea mecanismului adecvat care să permită băncilor să se ocupe de

creditele neperformante din bilanțurile lor și să reducă riscurile acumulării de credite neperformante și

necesitatea intervenției statului și a banilor publici pentru salvarea băncilor care ajung în asemenea

situații. Regulamentul permite și intervenții pe Directiva privind cerințele de capital și cea privind

rezoluția bancară, care sunt la dispoziția autorităților de la nivelul statelor membre.

Vă propunem să votăm proiectul de hotărâre, care cuprinde și alte detalii, dar propunerea ca

atare nu prezintă probleme și vine să soluționeze o problemă reală.


Vă mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 72 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiect de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre la Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind

implementarea Programului energetic european pentru redresare și a Fondului european pentru

eficiență energetică – COM(2018) 86 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu,

microfonul 7.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Doamna Gabriela Crețu:


- 29 -

Nu este vorba de un act legislativ al Comisiei Europene, este vorba de un raport pe care

Comisia Europeană îl face cu privire la funcționarea unei importante linii de finanțare, este vorba de

cea legată de Fondul european pentru eficiență energetică.

România a participat la unul dintre subprogramele pentru infrastructură ale Fondului european

pentru eficiență energetică – interconexiunea Bulgaria – România, pe care a implementat-o cu succes

încă în 2016, fluxul invers nefiind încă soluționat.

Aceasta este o mare oportunitate. Suntem implicați, mai sunt foarte multe lucruri de făcut pe

acest domeniu. Pentru anul trecut pe care se face raportul, portofoliul de proiecte a fost de 17 proiecte

cu un volum total de 337 de milioane de euro, din care contribuția de la acest fond pentru care se face

raportul a fost undeva la 142 de milioane de euro.

Am avut o discuție în cadrul comisiei extrem de serioasă cu privire la ceea ce noi trebuie să

facem în România pe domeniul energetic și eficienței energetice cu ministerul de resort și, ca urmare a

acestei discuții, sperăm că se vor accelera măsurile care să utilizeze atât banii din fondurile europene,

cât și să corecteze deficiențele care încă există pe domeniul investiției, în special în infrastructura

energetică.

Mulțumim.


Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.


Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 71 de voturi pentru, zero abțineri și două voturi împotrivă, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

*

La punctul 4, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia

pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I 2018.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru

cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport

asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat

plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni.

- 30 -

De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Șoptică – da? –, microfonul 6, pentru a prezenta

raportul.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul Costel Șoptică:


Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți ca, în temeiul prevederilor art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului,

să vă prezint Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupției și petiții în trimestrul I al anului 2018.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2018, Comisia pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 182 de petiții. Din cele 182

de petiții analizate, 182 de petiții au fost luate în considerare și 7 petiții au fost clasate.

Pentru 110 petiții, comisia a sesizat organele competente pentru analiză și soluționare a

problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 72 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor,

răspunzând întrebărilor formulate, solicitărilor de comunicare a unei informații sau a unui punct de

vedere, cererilor de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei de

înființare a unor comisii parlamentare de anchetă et cetera ori pentru a le prezenta explicații sau

îndrumări când soluționarea petițiilor excede competența Parlamentului, după caz.

Ca urmare a demersurilor efectuate de comisie, de cele mai multe ori, autoritățile sesizate

răspund că susținerile petiționarilor se dovedesc a fi neîntemeiate, faptele semnalate nu se confirmă,

actele contestate sunt temeinice și legale, verificările efectuate demonstrează că măsurile stabilite se

conformează dispozițiilor legale, cererile sunt tardive sau că nu au fost soluționate favorabil, deoarece

nu sunt îndeplinite condițiile stabilite de reglementările legale în materie et cetera.

Au fost audiați primari, prefecți, conducători ai unor instituții din subordinea Ministerului

Afacerilor Interne, dar și autorii petițiilor.

Comisia a contribuit la soluționarea situațiilor prezentate de către petenți, în primul rând,

aducând la masa dialogului părțile implicate, luând act de problemele ridicate și căutând, pe lângă

soluțiile de eliminare a unor situații ce pot conduce la posibile abuzuri, și răspunsuri în plan legislativ

pentru modificarea unor acte normative sau inițierea unora noi acolo unde situația o impune.

Am prezentat în sinteză acest raport, principalele activități ale comisiei, raportul complet îl

puteți consulta pe site-ul Senatului.

Vă mulțumesc.

- 31 -


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Continuăm cu dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Înainte de aceasta, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de elevi de la Colegiul

Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, invitați de domnul senator Mihu Ștefan.

Le spunem bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)

*

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 298/2013 privind

stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic. (L197/10.04.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog. Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Domnul Ioan Vulpescu:


Prin Legea nr. 298/2013 Muzeul Filatelic a devenit secție în cadrul Muzeului Național de

Istorie a României, patrimoniul acestuia fiindu-i transferat în administrare.

Colecția Muzeului Național Filatelic a devenit astfel proprietate publică a statului român, având

în vedere importanța majoră a acestuia din punct de vedere al patrimoniului cultural.

Patrimoniul Muzeului Național Filatelic cuprinde pe lângă colecție și biblioteca acestuia,

registrele de evidență operativă și documentele contabile. Unul din scopurile inventarierii este acela de

a clasa în patrimoniul cultural mobil bunurile care sunt susceptibile de clasare pentru a le acorda

protecția juridică adecvată în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2000.

Patrimoniul Muzeului Național Filatelic cuprinde bunuri culturale de o importanță covârșitoare,

unele dintre ele unice, dar, la acest moment, nu există nicio evaluare a acestora și nu se bucură în mod

individual de protecție juridică.

Modificările aduse prin prezentul proiect de lege presupun rămânerea Muzeului Național de

Istorie a României ca administrator al întregului patrimoniu al Muzeului Filatelic, inventarierea acestui

patrimoniu și punerea lui în valoare.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Vulpescu.

Dacă…Continuăm cu punctul de vedere al Guvernului.

Invit la microfon pe domnul Ion-Ardeal Ieremia, secretar de stat, de la Ministerul Culturii, da?

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 10.

- 32 -

Domnul Ion-Ardeal Ieremia – secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității

Naționale:

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Doamnelor, domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține raportul de admitere al comisiei, cu

amendamentele admise.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru.

Microfonul 7.

Vă rog. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

În ședința din data de 8 mai 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea

teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport

de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1 care face parte integrată din raport.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de

admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru cultură

și media, cât și Comisia juridică au dat, de asemenea, aviz favorabil.



Dacă sunt intervenții la

s t e n o g r a m a - senatînlocuit de domnii senatori iulian-claudiu manda și, respectiv, adrian...

Documents