s t e n o g r a m a...s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 2 octombrie 2018 s u m a r 1....

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 2 octombrie 2018

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 2-3; 31

2. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al

Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind

acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile

instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie

1945 din motive etnice;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind

cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

3

3. Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple intitulate „România sub

orânduirea PSD – rușinea Europei la infrastuctura de transport”.

4-30; 32-38

4. Aprobarea solicitării Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare

rurală de a-și desfășura lucrările în același timp cu plenul Senatului.

31

5. Informare privind componența nominală a biroului de conducere al unei comisii

permanente a Senatului.

31

6. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale

Senatului.

38

7. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:

Victorel Lupu, Mario-Ovidiu Oprea, Remus Mihai Goțiu, Severica-Rodica

Covaciu, George-Cătălin Stângă, Dan Lungu, Ion Ganea, Nicu Fălcoi.

39

- 2 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 2 octombrie 2018

Şedinţa a început la ora 16.25.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de doamna senator Alina-Ștefania Gorghiu, vicepreședinte al Senatului, asistați de

domnii senatori Ion Ganea şi Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 2 octombrie 2018, și vă anunț că, din

totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 98 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul secretar Ganea Ion

și domnul secretar Nicu Fălcoi, așa cum spuneam, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru?

Rog secretarii să mă ajute.

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

101 voturi pentru.

Împotrivă? Niciun vot.

Abțineri? Nicio abținere.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului;

18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții. Nu.

De la prezidiu: Goțiu.


O intervenție în ceea ce privește programul de lucru?

Vă rog, domnule senator Goțiu, microfonul 2.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Nu atât pentru astăzi, cât pentru ziua de mâine, pentru că au fost o dezbatere și un vot, inclusiv

în Biroul permanent, și s-a schimbat programul de lucru pentru ziua de miercuri, în sensul de a avea

- 3 -

plen până la ora 12.00 tocmai pentru a nu se suprapune, peste lucrările de declarații politice și lucrările

de plen, lucrările în comisii. Din păcate, ceea ce s-a discutat în Biroul permanent și în Comitetul

liderilor – și ceea ce ar fi normal, adică să încercăm să participăm și la comisii, și la lucrările de plen –

din nou a fost încălcat, iar pentru mâine sunt nu mai puțin de șase comisii programate care se suprapun

peste programul plenului de declarații politice și al plenului legislativ.

Sper să ajungem totuși și aici, în Senat, ziua în care avem o responsabilitate și ne asumăm

măcar acel program minimal pe care-l avem, cu lucrări în comisii, în plen, declarații politice, fără să

suprapunem acest program.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție.

A fost foarte bună, dar o să vă rog s-o reluați mâine.

Dacă pentru astăzi mai aveți vreo intervenție. Pentru programul de lucru de astăzi. Nu.

Pentru programul de lucru de joi mai aveți vreo intervenție, domnule Goțiu? Pentru joi aveți

vreo intervenție?

Pentru programul de lucru de joi e bine.

Pentru programul de lucru de vineri e în regulă?

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

101 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Cine se abține? Nicio abținere.

Programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă anunț că la balcon se află domnul rector însoțit de prorectorii Universității

„Ovidius” din Constanța, invitați de domnul senator Nicolae Moga.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)

*

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către

parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

- 4 -

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor

drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6

septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;

2. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea

tehnologică.

Vă mulțumesc.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu

tema „România sub orânduirea PSD – rușinea Europei la infrastructura de transport”, inițiată de un

număr de 35 de senatori, conform art. 163 din Regulamentul Senatului.

Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura. Nu.

Dacă nu sunt, constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și-l invit la microfon pe

domnul senator… care să citească… domnul senator Cadariu.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Numai puțin, domnule senator.

Până să citiți textul moțiunii, o să rog liderii grupurilor parlamentare să prezinte lista

vorbitorilor la dezbateri și propuneri pentru Comisia de numărare a voturilor.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Constantin-Daniel Cadariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Moțiune simplă: „România sub orânduirea PSD – ruşinea Europei la infrastructura de

transport”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule ministru al transporturilor Lucian Șova,

Condus de către dumneavoastră, Ministerul Transporturilor a adus în stare de dezastru sectorul

rutier și calea ferată din România.

Să începem cu câteva date de ultimă ora cu privire la sectorul pe care îl analizăm astăzi.

Conform ultimului bilanț făcut public de către CFR Călători, în anul 2017 trenurile de călători din

România au avut întârzieri cumulate de aproximativ 5 milioane de minute, ceea ce înseamnă aproape

- 5 -

10 ani de întârziere. Viteza medie cu care trenurile au circulat și încă circulă în România este de

aproape 44 km/h. Mai puțin decât acum o sută de ani.

În data de 14 septembrie 2018, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a

declarat: „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul

transporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord –

Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, şi nu mai

avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.” Spunea Domnia Sa: „Fac un

apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa,

podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate

pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt

surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la Comisia Europeană ultimul proiect sub

analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni.”

Acest apel al doamnei Corina Crețu a venit la cinci luni de la scrisoarea trimisă de către

dumneaei premierului Viorica Dăncilă, ministrului Rovana Plumb, de la Ministerul Fondurilor

Europene, și dumneavoastră, domnule ministru Lucian Şova, scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea

cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport în România,

avertizând că există riscul dezangajării fondurilor Uniunii Europene.

Domnule ministru,

Chiar dacă ați încercat să negați cele spuse de către comisarul european pentru politică

regională, acesta a revenit în data de 16 septembrie 2018 și a precizat: „Domnul ministru spunea că

există un grad de contractare de 200%, dar noi, la Comisie, nu am primit proiecte noi. În propunerea

Comisiei Europene pentru perioada 2021 – 2027, fondurile de coeziune alocate României sunt cu 10%

mai mari faţă de cele prevăzute în actualul exercițiu bugetar. Pentru a beneficia de acești bani,

România are nevoie de proiecte, însă Bucureștiul nu a trimis Comisiei Europene nimic nou pe

Programul Operaţional Infrastructură Mare, după proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni.”

Stimați colegi,

Aceste date prezentate până aici ar fi deja suficiente să argumenteze titlul acestei moțiuni și să

justifice adoptarea ei de către Senatul României. Iar starea de fapt nu poate fi acceptată sub nicio

formă, dacă reamintim succint unele dintre realitățile ce nu pot fi negate de nimeni.

Anul trecut, în luna septembrie, la prima rectificare bugetară din anul 2017 Guvernul a

diminuat bugetul Ministerului Transporturilor cu 47%. Bugetul pe 2018, cu rectificările ulterioare, are

un rezultat dezastruos pentru infrastructura rutieră: alocări insuficiente pentru autostrăzile în lucru,

fonduri infime pentru noile proiecte scoase la licitație și spre zero pentru unele lucrări care sunt în

diverse stadii de contractare.

- 6 -

În acest moment infrastructura rutieră a României este „praf”. Fără autostrăzi noi, cu autostrăzi

vechi neîntreținute, cu drumuri naționale în mare parte impracticabile, pline de gropi și cu poduri care

au depășit cu zeci de ani perioada de folosință. Nu mai vorbim de perioade de garanție. Aceste realități

generează zilnic blocaje în trafic în aproape toate localitățile din țară, dar mai cu seamă în municipii și

orașe. Ele sunt cauza principală a sute de accidente deosebit de grave, cu victime umane, determină

poluarea mediului, afectând comunitățile. Practic, sunt direct afectați participanții la trafic,

transportatorii, administrațiile locale, întreaga populație a țării.

În ce privește transportul pe calea ferată, lucrurile sunt și aici de-a dreptul dramatice. Timpul de

deplasare pe calea ferată din România duce deja la izolarea feroviară a țării. Spre exemplu, o călătorie

cu trenul între București și Budapesta durează mai mult ca acum 80 de ani. Atunci trenul făcea 15 ore

între cele două capitale, iar în prezent se face cu o oră mai mult.

În prezent, CFR folosește zilnic 800 de vagoane, cu 400 mai puține decât are nevoie. Din 2015

până în 2017 s-au reabilitat doar 15 vagoane. Există un contract pentru încă 57 de bucăți, din care însă

nu s-a livrat nimic. Iar cele 700 de vagoane amintite acum câteva luni de către domnul ministru Șova

că ar fi fost reabilitate, de fapt, sunt doar măturate.

Asta, în condițiile în care Autoritatea pentru Reformă Feroviară are obligația să atragă fonduri

europene pentru achiziția de material rulant nou. Aproximativ 252 de milioane de euro aflate la

dispoziția României prin POIM 2014 – 2020 încă așteaptă să fie cheltuite, dar nici asta nu ați fost în

stare să o faceți.

S-a ajuns să fie anulate trenuri între orașe mari, București – Timișoara sau Timișoara – Cluj, și

la o înghesuială insuportabilă în cele rămase. Pe foarte multe rute circulă trenuri cu un singur vagon.

Astfel, CFR a atins „performanța” să vândă 500 de bilete la un tren cu un singur vagon, pe ruta

Mangalia – Constanța.

Locomotivele sunt atât de vechi, încât ba se strică, ba iau foc, aproape săptămânal. În multe

cazuri vechimea lor depăşeşte 30 de ani, iar conform legislaţiei ar fi trebuit casate după 20 de ani de

funcţionare. Dar, pentru a fi folosite în continuare, sunt reparate cu piese vechi, de pe alte locomotive

vechi, scoase din uz.


În cele ce urmează va propunem o privire ceva mai analitică asupra celor două domenii ce ar fi

trebuit coordonate şi conduse de către domnul ministru Lucian Şova.

Vă prezentăm, cu date statistice, dezastrul în care se regăsește infrastructura rutieră din țara

noastră.

În programul de guvernare, Partidul Social Democrat ne-a desenat şi ne-a prezentat hărţi cu mii

de kilometri de drumuri care urmau să fie construiţi, însă, ca în toate domeniile, promisiunile celor de

- 7 -

la PSD au rămas neonorate după ce au ajuns la putere. În fapt, infrastructura rutieră a rămas repetentă

și în acest an și constituie o piedică majoră pentru dezvoltarea economiei naționale.

Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării

economice și sociale a ţării, este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid. În România

avem deschiși circulației 777 km de autostradă și niciuna din aceste autostrăzi nu traversează țara de la

est la vest. Dacă privim harta autostrăzilor, este o linie întreruptă, cu sectoare aflate în lucru, altele în

licitație pentru SF-uri sau altele aflate în diverse stadii de construcție.

Totodată, există foarte multe tronsoane de drum naţional unde se remarcă valori extraordinare

de trafic, de peste 11 000 de vehicule pe zi, ceea ce reclamă existenţa unor autostrăzi sau drumuri

expres.

Din cele 86 000 de kilometri de drumuri publice, cât există în România, peste o treime sunt

pietruite și de pământ. Doar 34 900 de kilometri sunt drumuri modernizate, iar 21 000 de kilometri

sunt drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere.

Stimaţi colegi,

Guvernul format din majoritatea PSD-ALDE ar trebui să țină cont de următoarele aspecte

înainte de a-i întreba pe alții de ce nu avem autostrăzi sau drumuri expres:

a) Proceduri de expropriere mult întârziate, nerespectarea termenelor din calendarul

procedurilor și urmărirea acestora. Exemplu: lotul 2 al autostrăzii A10 Sebeș – Turda;

b) Încălcarea de către funcționari a procedurilor de deschidere a ofertelor: blocarea licitațiilor,

relansarea, după ani de zile, de la zero a procedurilor. De exemplu: anularea licitațiilor pentru 81 km,

din cei 121 km, ai coridorului Craiova – Pitești din cauza faptului că ofertele au fost deschise înainte să

fie soluționate contestațiile;

c) Întârzieri nejustificate în organizarea licitațiilor după finalizarea documentațiilor: ignorarea

relocării rețelelor de utilități. Exemplu: autostrada Transilvania (A3), tronsonul dintre Nădășelu și

Suplacu de Barcău;

d) Lipsa termenelor limită pentru finalizarea etapelor procedurale şi neasumarea răspunderii

pentru întârzieri în implementare: aproape un an pentru evaluarea ofertelor. Exemplu: desemnarea

câștigătorului pentru nodul rutier de la Berceni de pe drumul național centura Bucureștiului.

Domnule ministru,

Un ministru al transporturilor ar trebui să fie un campion al infrastructurii şi un susţinător al

autostrăzilor. Dumneavoastră, din contră, sunteţi un veritabil ministru antiautostrăzi. Pentru

dumneavoastră, prezența autostrăzilor ar determina plecarea multinaţionalelor, odată cu locurile de

munca bine plătite. Asta este logica PSD privind infrastructura, asta explică de ce nu avem nici

- 8 -

drumuri moderne, dar nici salarii decente pentru români. De altfel, mandatul dumneavoastră este un şir

de declaraţii sfidătoare şi arogante, de gafe, de nerealizări, blocaje şi decizii dezastruoase.

Stimate domnule ministru,

Aţi făcut praf toate proiectele mari de infrastructură rutieră ale României în mandatul

dumneavoastră, începând cu autostrăzile care ar trebui să treacă Carpaţii. Să le luăm pe rând.

Autostrada Târgu-Mureş – Iaşi

Este o legătură a Moldovei cu Europa peste Carpaţii Orientali care este vitală pentru economia

acestei regiuni. Deși Comisia Europeană a transmis oficial că autostrada Iași – Târgu-Mureș este

eligibilă, aţi reziliat contractul pentru realizarea studiilor geotehnice pentru cei 100 de kilometri din

Transilvania ai autostrăzii, cu toate că acest contract avea finanţare din fonduri europene. Aţi decis că

cea mai bună soluție pentru această autostradă este un parteneriat public-privat. Cel mai probabil însă,

autostrada Târgu-Mureș – Iași – Ungheni nu va putea fi realizată în acest sistem, din cauza costurilor

ridicate și a imposibilității practicării unor taxe mari de autostradă în regiune. Practic, procedurile PPP

vor dura ani de zile și vor sfârși cu un eșec, fapt care va aduce alte întârzieri la realizarea acestei

autostrăzi atât de așteptate.

Autostrada Sibiu – Piteşti

Așteptată și cerută cu insistenţă de cei doi mari constructori de automobile de la Craiova și de

la Mioveni, este blocată. Nu există constructori pe loturile uşoare din capetele autostrăzii Sibiu – Boiţa

şi Piteşti – Curtea de Argeş. Nu are acord de mediu, care este o cerinţă obligatorie pentru a putea

desfăşura lucrări. Dar ceea ce este cel mai grav este că pe secţiunile cu adevărat grele, montane,

loturile 2, 3 şi 4, nu avem nici licitaţie făcută, nici studii geotehnice serioase.

Autostrada de pe Valea Prahovei, între Comarnic şi Braşov.

În luna iulie 2018 aţi luat o decizie total neprofesionistă, renunțând la asistența Băncii

Mondiale pentru a realiza autostrada A3 Ploiești – Comarnic – Brașov, după ce în prealabil tot un

guvern PSD-ALDE a solicitat sprijinul acestei instituţii. De asemenea, domnule ministru, sub „tutela”

dumneavoastră, contractul pentru realizarea centurii Comarnic a fost reziliat, iar procedura de licitaţie

pentru construirea variantei Buşteni a fost anulată, deşi cele două proiecte au fost lansate încă din anul

2015. În acest caz, singura alternativă pentru fluidizarea circulaţiei pe DN1 Valea Prahovei rămâne

construirea autostrăzii Comarnic – Braşov.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Cu actualul ministru la Ministerul Transporturilor asistăm la gestionarea dezastruoasă a

fondurilor. Bugetul pentru anul 2018 în domeniul infrastructurii rutiere adoptat de Parlament conține

alocări insuficiente pentru autostrăzile aflate în lucru, la jumătate sau chiar un sfert față de cât ar fi

nevoie, deși unele proiecte au multe tronsoane ce ar trebui finalizate în anul 2019. Exemple:

- 9 -

- A3 Bucureşti – Braşov: alocare bugetara pe 2018 – 21 de milioane de lei, dintr-un necesar de

minimum 100 de milioane de lei;

- A10 Sebeş – Turda: total necesar – 600 de milioane de lei, bugetat de Guvern – 212 milioane

de lei, adică aproximativ 35% din necesar, conform Asociaţiei Pro Infrastructura;

- A1 Lugoj – Deva: pentru anul 2018 bugetul prevede o alocare de circa 217 milioane de lei,

față de un necesar de 430 de milioane de lei.

În plus, mai multe proiecte care au contractele semnate sau sunt deja finalizate în mare

proporţie au zero lei alocați pe anul în curs. Cel mai flagrant exemplu este cel al pasajului de la

Domneşti peste centura Capitalei, un proiect promis de peste cinci ani, foarte necesar pentru

descongestionarea unui punct nevralgic de lângă Bucureşti. Contractul este semnat încă din luna mai

2017, după ce a durat mai bine de doi ani ca licitaţia publică să fie organizată. Alocarea pe 2018: zero.

Într-o situaţie similară sunt și centurile ocolitoare de la Rădăuţi, Comarnic şi Suceava. În acest

ultim caz este vorba de un banal drum 1x1 pe care mai trebuie finalizaţi doar 7 km, ce și aşa sunt

construiţi în proporţie de 85%. Din 2015 Compania de Drumuri nu reuşeşte sa găsească un constructor.

Mai grav, majoritatea proiectelor lansate în licitație în 2017 a căror execuţie era programată să

înceapă anul acesta nu au primit bani la nicio rectificare din 2018, în condiţiile în care alocările

bugetare pentru 2018 sunt, practic, simbolice. Exemple:

- A1 Piteşti – Sibiu: valoarea estimată este de circa 2,6 miliarde de lei, iar alocarea pe 2018 este

de doar 32 de milioane de lei, adică 1,2% din valoarea estimată;

- drumul expres Piteşti – Craiova: au fost alocate 7,4 milioane de lei, adică 0,2% din valoarea

estimată de circa 3,77 miliarde de lei;

- Autostrada de Centură Sud (A0): valoarea estimată este de 2,7 miliarde de lei, iar suma

prevăzută în bugetul pe 2018 este de 3,9 milioane de lei, adică 1,5% din valoarea estimată;

- podul peste Dunăre de la Brăila: valoare, 2 miliarde de lei – alocare, 1% din valoarea

proiectului, adică 23,8 milioane de lei;

- Centura Bacău (A7): primii 16 kilometri de autostradă din Moldova – alocarea bugetară pe anul

2018 este de 17,9 milioane de lei, adică 2,3% din valoarea estimată de circa 773 de milioane de lei.

Stimaţi colegi,

Transportul rutier nu este singurul domeniu prost gestionat de actuala conducere de la

ministerul de resort. Asistăm în prezent la o degradare severă a infrastructurii feroviare din România.

În același program de guvernare invocat anterior, Partidul Social Democrat se lăuda că

obiectivul Guvernului este ca, din cei aproximativ 15 000 km de cale ferată desfăşurată, un procent de

60% să fie adus la standarde europene, pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport.

- 10 -

În realitate, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare continuă, care

se accentuează sub actuala guvernare PSD-ALDE. Conform datelor publicate, din totalul celor 13 600 km

de linie de cale ferată, 9 900 km, adică 72%, nu mai oferă siguranță, în multe zone circulându-se cu

mari restricții de viteză. Din totalul de 4 700 de poduri, 3 100 sunt periculos de ruinate, adică circa

65%. Peste 9 200 de podețe, dintr-un total de 12 600, sunt distruse. Peste 85% din terasamente,

tuneluri, rețele de contact, transformatoare și linii electrice de contact sunt degradate, iar circa 85% din

instalațiile de semnalizare în linie curentă sau în stații se află în stare critică. Statistic, în cazul liniilor

de cale ferată, anual ies din parametri 350 de kilometri și sunt reabilitați doar 12 kilometri.

Deteriorarea infrastructurii feroviare are implicaţii periculoase în ceea ce priveşte siguranţa şi

securitatea traficului, aceasta fiind generată de o subfinanţare cronică, ceea ce a condus la efecte

nocive şi greu de înlăturat. Subfinanțarea sectorului feroviar nu este singura motivație a declinului.

Managementul defectuos este o altă cauză a lipsei investițiilor, iar o dovadă în acest sens este

rectificarea negativă din 2017, când CFR Infrastructură a pierdut aproximativ 73 de milioane de euro

din cauza incapacității sale de a cheltui acești bani. Fondurile publice alocate ulterior anului 2012

pentru întreţinerea infrastructurii feroviare a reprezentat mai puţin de 54% din necesar.

Referitor la proiectele de investiții pe calea ferată, practic, la fiecare mare proiect au fost

probleme care au cauzat mari întârzieri. De la pregătirea insuficientă a proiectelor și documentațiilor

de licitație, începerea licitațiilor fără să fie respectate toate cerințele legale, cum ar fi finalizarea

exproprierilor care să lase constructorului terenul liber de orice sarcini, lipsa avizelor necesare, în

special avizul de mediu.

Este și cazul proiectului de reabilitare a căii ferate Vințu de Jos – Simeria, 44 km, cu 300 de

milioane de euro, bani europeni din Fondul de Coeziune, primul mare proiect de cale ferată de după

2003. Licitația a fost lansată în 2011, iar cei care au pierdut au contestat acordarea contractului și au

primit câștig de cauză. S-a schimbat guvernul în primăvara lui 2012 și au urmat trei licitaţii, dar de

fiecare dată licitația a fost anulată. Deși contractul era contestat, CFR a virat în avans 40 de milioane

de euro.

Degradarea severă şi progresivă a reţelei feroviare a cauzat scăderea atractivităţii pentru clienţi

a serviciilor de transport pe calea ferată. Astfel, la nivel naţional, transportul feroviar mai deţine doar o

cotă de 4,6% din piaţa transporturilor terestre de marfă și 20,1% din piaţa transporturilor terestre de

pasageri. Consecinţa migrării masive a clienţilor de la calea ferată către transportul rutier constă în

suprasolicitarea excesivă a reţelei rutiere, cu efecte privind creşterea frecvenţei de apariţie a blocajelor

în trafic, reducerea vitezelor de deplasare, creşterea masivă a accidentelor rutiere, creşterea nivelului

de poluare.

Domnule ministru Şova,

- 11 -

În nota Partidului Social Democrat, din care faceți parte, ați reușit contraperformanța de a nu

finaliza niciun proiect concret de reabilitare a infrastructurii de transport din România, dar și să

distrugeți toate proiectele începute înainte. Inconsecvenţa de care daţi dovadă atât dumneavoastră, cat

şi Guvernul din care faceţi parte în luarea deciziilor denotă lipsă de profesionalism şi incapacitatea de a

găsi soluţii optime pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă infrastructura de transport din

România.

Domnule ministru,

Este cazul să faceţi un pas în spate, împreună cu aparatul propriu din ministerul pe care îl

coordonaţi, pentru a încerca să limităm situaţia gravă în care se afundă, din ce în ce mai mult, sistemul

de transport rutier din România. Există foarte multe disfuncţionalităţi în acest domeniu pe care, cu

siguranţă, dumneavoastră nu le puteţi gestiona.

Stimate colege şi stimați colegi senatori,

În lipsa alocărilor de la bugetul de stat, atragerea fondurilor europene este singura șansă de a

realiza investiții în infrastructura de transporturi. Dar acest Guvern s-a dovedit a nu fi capabil să atragă

fondurile europene puse la dispoziție. Nici semnalele de alarmă trase de comisarul european pentru

politică regională, Corina Crețu, în aprilie și recent, în septembrie, nu au avut vreun impact în ceea ce

privește Ministerul Transporturilor și ministrul Lucian Șova.

Fondurile europene, domnule ministru, sunt aur curat pentru România, dar dumneavoastră nu-l

doriţi. Căutaţi finanţări prin Asia şi prin alte părţi. Banii europeni, care trebuie cheltuiţi corect şi legal,

nu vă trebuie.

Chiar colega dumneavoastră de partid, doamna comisar Corina Creţu, a tras un semnal de

alarmă şi s-a declarat extrem de îngrijorată. Un singur proiect a fost depus de România pe Programul

Operaţional Infrastructură Mare, şi anume metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând alte proiecte

noi pe infrastructura de transport.

A fost un avertisment adresat direct dumneavoastră, domnule ministru Lucian Șova, prin care

sunteți pur și simplu acuzat de dezinformare. În ciuda răspunsului verbal pe care l-ați formulat, cum că

s-a greșit destinatarul și există un grad de 200% de contractare, la Comisia Europeană nu s-au primit

alte proiecte.

De asemenea, Guvernul a fost avertizat asupra faptului că pregătirea proiectelor cofinanţate din

partea Uniunii Europene este foarte slabă şi, prin urmare, întârzierile înregistrate în implementarea lor

ar putea conduce la dezangajări imediate.

Este esenţial ca Ministerul Transporturilor, în calitate de organism intermediar în cadrul POIM, şi

Ministerul Fondurilor Europene, ca autoritatea de management, să-şi exercite rolul în faţa principalilor

- 12 -

beneficiari – agenţia pentru drumuri, CNAIR, şi CFR –, astfel încât să nu mai repete o serie de greșeli

grave, să renunțe la metode care au dus la întârzieri de proiect şi depăşiri de costuri în trecut.

Stimaţi colegi,

În loc sa ia act de avertizările Comisiei Europene, domnul Lucian Șova alege sa dezinformeze

colegii de la guvernare si opinia publică.

Domnul ministru al transporturilor preferă să fie cheltuiţi bani publici, bani din buzunarele

românilor, decât să acceseze fondurile europene, putând astfel să degreveze bugetul de stat de sume

importante.

Domnule ministru,

Cine să vă mai înţeleagă deciziile total ineficiente şi dezastruoase, pe care le-aţi luat de la

preluarea portofoliului?

Domnule ministru,

Nu aveţi niciun proiect matur în curs de finalizare, iar România riscă să piardă sume mari de

bani de la Uniunea Europeană, din cauză că nu aţi fost în stare să respectaţi procedurile şi termenele de

finalizare a etapelor aferente proiectelor!

Din aceste considerente, domnule Şova, trebuie să vă daţi demisia din funcţia de ministru al

Transporturilor!

Stimaţi colegi,

Toate aspectele menţionate în această expunere duc la o singură concluzie: domnul Şova nu

poate gestiona problemele de la nivelul Ministerului Transporturilor.

Domnul Lucian Şova este depăşit de situaţie, o zi în plus cu domnul Lucian Şova la conducerea

Ministerului Transporturilor reprezintă „o breşă” care se adânceşte tot mai mult în „peretele”

infrastructurii de transport din România şi o vulnerabilitate tot mai pronunţată la adresa sistemului

nostru de transporturi.

Această situaţie nu mai poate continua, aşa că, dragi colegi, vă invităm să votaţi această

moţiune, pentru a oferi şansa unei infrastructuri de transport moderne, pentru binele economiei

naţionale, pentru binele României!

Mulțumesc.

(Aplauze la Grupurile parlamentare ale PNL și USR.)


Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, pentru dezbaterea moțiuni simple, în ședința plenului Senatului de astăzi, 2

octombrie 2018, ora 16.00, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propune repartizarea

următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

- 13 -

- punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului, 15 minute;

- dezbaterile pe grupurile parlamentare, 45 de minute, repartizate după cum urmează: PSD – 24

de minute; PNL – 8 minute; USR – 4 minute; ALDE – 4 minute; UDMR – 3 minute; senatori fără

apartenență la grupurile parlamentare, 2 minute.

Dacă sunt observații.

Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Rog domnii secretari să mă ajute.

Vă mulțumesc.

102 voturi înțeleg pentru.

Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă. Ba da. Un vot. Domnul senator Leș. Împotrivă, da?

Mă scuzați că ne mișcăm mai repede ca dumneavoastră. Deci domnul senator Leș „pentru”.


Timpul de dezbatere a fost stabilit.

Rog reprezentantul Grupului ALDE să prezinte propunerea de luare de cuvânt și propunerea

pentru comisia de numărare a voturilor.

Până atunci, îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, și anume domnului ministru Lucian

Șova, pentru a prezenta poziția Guvernului față de moțiunea simplă.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul, microfonul central.

Domnul Lucian Șova – ministrul transporturilor:



Sigur că, înainte de a da citire răspunsului meu, trebuie să fac o apreciere și să mă refer la

faptul că atâta dezinformare în legătură cu date publice nu poate fi decât un demers absolut

politicianist promovat de către senatorii din opoziție, dar totuși dacă senatorii PNL și USR au atâta

competență încât să citeze informații dintr-un site – și mă refer la Pro Infrastructura – când redactează

o moțiune simplă, atunci înțeleg și cât profesionalism stă la baza acestei moțiuni.

Doamnelor și domnilor,

Voi încerca ordonat, așa cum sunt eu, să vă lămuresc cum stau lucrurile în realitate la

Ministerul Transporturilor.

Ați vorbit foarte mult de fonduri europene.

Domnilor, sunt date publice, sunteți într-o gravă eroare și sunteți neinformați. Ministerul

Transporturilor se află pe locul II în România la atragerea de fonduri europene după Ministerul

Agriculturii care, știți bine, se ocupă cu subvențiile.

- 14 -

Ministerul Transporturilor nu a primit niciun euro din sumele alocate prin Programul

Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Până în

acest moment, ministerul a transmis Comisiei Europene 14 proiecte majore în valoare de peste 5

miliarde de euro, din care contribuția Uniunii Europene este de aproape 4 miliarde de euro,

reprezentând deja 75% din totalul alocării de fonduri europene pentru Axa 1 și 2 din POIM.

Se vorbea despre capacitatea administrativă la Ministerul Transporturilor. Vă rog să luați act,

doamnelor și domnilor senatori, că ultimul proiect transmis de Ministerul Transporturilor – și mă refer

la proiectul privind magistrala M6 – proiect transmis de anul trecut, a depășit termenul de aprobare

tacită conform Regulamentului European în aprobarea sa de către funcționarii Comisiei Europene.

Acest proiect este astăzi aprobat pe baza unei scrisori pe care am primit-o de la funcționari, dar și pe

baza procedurilor generale privind gestiunea fondurilor europene, și lucrul acesta ar fi trebuit să fie

știut de toți cei care lansează acuzații în spațiul public cu privire la absorbția fondurilor europene și la

promovarea de proiecte la Ministerul Transporturilor.

Toate aplicațiile depuse la comisie au fost aprobate. În total, în cadrul Axelor 1 și 2 aferente

sectorului de transport din cadrul POIM 2014 – 2020, au fost depuse 77 de cereri de finanțare în

valoare deja de 7,5 miliarde de euro, și aprobate sunt deja 52.

Totodată, la nivelul Ministerului Transporturilor au fost aprobate și se află în implementare

proiecte mai mici care acoperă tot spectrul sectorului de transport în valoare eligibilă de peste 400 de

milioane de euro, și mă refer la acele proiecte care nu sunt denumite a fi majore, proiecte care au valori

sub 75 de milioane de euro și care sunt aprobate și derulate direct de către organismul intermediar care

funcționează la Ministerul Transporturilor. Aceste proiecte au o valoare eligibilă sub 75 de milioane de

euro, așa acum am spus.

Pe de altă parte, la acest moment, Ministerul Transporturilor se axează pe termen scurt pe

evaluarea și selectarea următoarelor proiecte mature, prioritare, în vederea finanțării din fonduri

europene. Mă refer aici la Proiectul Integrat de Dezvoltare a Infrastructurii Rutiere, aferent Centurii

București, compus din:

- autostrada de centură – sector sud;

- modernizarea Centurii București între A1, DN7, DN2, A2;

- nodul rutier Oltenița;

- nodul rutier Berceni;

- pasajul suprateran Domnești;

- Pasajul Mogoșoaia;

- lărgirea la patru benzi a secțiunii între autostrada A1 și DN5;

- modernizarea Magistralei 2 de metrou, Berceni – Pipera;

- 15 -

Pe termen mediu, de asemenea, urmează să transmitem Comisiei Europene pentru aprobare

următoarele proiecte majore:

- podul de la Brăila, deja contractat cu antreprenorii;

- drum expres Craiova – Pitești, deja avem câștigătorii pentru două loturi, iar două loturi sunt în

proceduri de contestație;

- autostrada Sibiu – Pitești, asupra căreia voi reveni mai târziu;

- autostrada Nădășelu – Suplacu de Barcău – Borș la care astăzi cunoaștem câștigătorii,

procedura de licitație fiind încheiată.

De asemenea, pe termen lung, la nivelul Ministerului Transporturilor se află în pregătire

următoarele proiecte strategice. Este vorba de studii de fezabilitate și proiect tehnic pentru:

- drumul expres Ploiești – Pașcani, la care astăzi știm câștigătorii procedurii de licitație;

- drumul expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța;

- drumul expres Focșani – Brăila – Galați.

Totodată, ministerul pe care îl conduc a autorizat până în prezent cheltuieli eligibile în valoare

totală de peste 1 250 000 000 de euro din fonduri nerambursabile: 991 de milioane de euro aferente

proiectelor din toate sectoarele de transport.

Față de sumele asumate de către beneficiarii POIM, sectorul transporturi are pentru primele

luni ale acestui an un grad de realizare peste 100%. Și vă dau următoarele exemple: Compania de

Drumuri și-a depășit țintele asumate la 9 luni privind absorbția cu 25%, CFR Infrastructură cu 12%,

Administrația Canalelor Navigabile cu 35%.

În ceea ce privește bugetul aprobat pe anul 2018 pentru cofinanțare, vă informez, doamnelor și

domnilor, că sunt asigurați banii pentru proiecte. Spre exemplu:

- autostrada București – Brașov, intrarea în București, buget aprobat 66,5 milioane de lei, plăți

efectuate până astăzi doar de 21 de milioane de lei. Așteptăm facturi de la antreprenori;

- construcția autostrăzii Sibiu – Pitești, Secțiunile 1 și 5. A fost aprobat buget de peste 33 de

milioane de lei, plățile efectuate până astăzi sunt de 87 de mii de lei;

- drumul expres Craiova – Pitești, buget aprobat de 7,3 milioane de lei;

- lărgire la patru benzi, Centura Sud, între A2 și A1, buget aprobat de 30 de milioane de lei,

plăți efectuate până în prezent doar 3,2 milioane de lei;

Aceste sume atât de reduse sunt expresia faptului că fie că procedurile nu au fost încheiate, fie

că antreprenorii nu au lucrat în ritmul corespunzător.

Pe șantierele pe care așteptăm să decontăm sume mai trebuie totuși ca și constructorii să

muncească și, mai ales, să vină să deconteze facturi, pentru că banii europeni sunt la Ministerul

Transporturilor pentru decontarea tuturor lucrărilor care se efectuează.

- 16 -

Suma alocată pentru proiectele de infrastructură rutieră este suficientă pentru plata lucrărilor

estimate a fi finalizate până la sfârșitul anului, iar în situația în care lucrările vor depăși valoarea

estimată inițial, așa cum știți prea bine cei mai mulți dintre dumneavoastră, în conformitate cu

prevederile legale în vigoare, pe parcursul întregului an, fondurile vor fi alocate fie prin realocări de

fonduri în cadrul proiectelor, fie de la alte titluri de cheltuială, precum și de la alte programe, astfel

încât să se asigure implementarea corespunzătoare a acestora.

De asemenea, pentru a asigura fondurile necesare cofinanțării POIM – Axele 1 și 2, a fost

semnat contract cu Banca Europeană de Investiții în valoare de 1 miliard de euro pentru acoperirea

parțială a contribuției bugetului de stat la finanțarea programelor operaționale „ Infrastructură Mare

pentru Sectorul Transporturi”, ceea ce arată preocupare pentru asigurarea tuturor fondurilor necesare

proiectelor de infrastructură.

Deci, domnilor, nu există risc de dezangajare, repet, nu există niciun risc de dezangajare a

fondurilor europene alocate sectorului de transport în cadrul actualei perioade de finanțare.

Sper să nu fiți dezamăgiți de această veste. Sper, de asemenea, ca comunicatorii de la Comisia

Europeană să manifeste mai multă atenție când fac recomandări, pentru că multe dintre lucruri nu stau

așa cum au fost prezentate de dumneavoastră.

Se vorbește de rectificări bugetare. Din 2017, totuși, ar trebui să știți, că suntem în 2018, și a

fost o rectificare pozitivă, Ministerul Transporturilor nu a pierdut bani la această rectificare, ci, din

contră, a primit sume suplimentare.

Acest lucru l-am făcut posibil îmbunătățind capacitatea administrativă și reducând birocrația și,

mai ales, reducând timpul în care hârtiile erau plimbate dintr-un birou în altul. Am redus și timpul în

care sunt desemnați câștigătorii unei licitații. Ar trebui să știți că am elaborat un ordin comun cu

ANAP, iar timpii de evaluare a unei oferte au scăzut, așa cum erau acum la liber de ani de zile, până la

maximum patru luni pe proceduri foarte clare.

Spuneți că nu pot intra constructorii pe șantier, că nu au exproprieri făcute. Vă contrazic, și am

mai făcut-o de multe ori și o voi face în continuare. Constructorii nu au astăzi nicio barieră

administrativă și sunt cu plățile la zi. Așteptăm în continuare situații de lucrări. Asta se întâmplă doar

din ultimele opt luni.

Nu o să vă iau pe rând proiectele pe care le-ați enumerat pentru că ele se află pe site-ul

Companiei de Drumuri. În plus, sunt lucruri pe care ar fi trebuit să le știți, dacă erați cât de cât

informați atunci când ați redactat această moțiune simplă.

Dar totuși sunt dator cu câteva exemple, și mă refer aici la autostrada A8, așa-zisa autostradă

montană. Există studiu de fezabilitate valabil, dar să vorbim despre acordul de mediu. Conform

legislației europene, zonele de pe traseu au fost declarate arii protejate începând cu anul 2011.

- 17 -

Conform legislației europene, trebuie să respectăm statutul ariilor protejate. Conform legislației

europene și românești, obținerea acordului de mediu va fi un obiectiv care, știm cu toții, va presupune

eforturi și soluții costisitoare atât în bani, cât și în timp. Dar cu toate acestea, studiile de trafic pe acest

traseu nu ne încurajează să fim prea optimiști, însă vă informez că am început o reevaluare a acestui

proiect împreună cu experții BEI – PASSA și JASPERS.

La solicitarea JASPERS acum se reface modelul de trafic național. Așa cum vor fundamenta

consultanții europeni, așa vom face, pentru că un proiect de succes nu poate fi promovat altfel decât

împreună cu partenerii noștri care finanțează aceste mari obiective.

Dar, stimate doamne și domni senatori, vă asigur că, înainte de sfârșitul acestui an, legătura

Moldovei cu Europa pe autostradă va fi un proiect ireversibil, elaborat în deplin acord cu partenerii și

consultanții europeni, a cărui proiectare va fi scoasă la licitație în cursul acestui an cu o strategie de

contractare care va reduce la minimum costurile, riscurile de mediu pe un traseu cu traficul cel mai

consistent și pe un traseu cu morfologie și geologie cea mai adaptată implementării sale.

Dacă aduceți critici adoptării strategiei privind lansarea în PPP a segmentului Târgu Neamț –

Iași – Ungheni, o faceți doar din neștiință, dar, poate, și din rea-voință, pentru că, altfel, ar trebui să

știți că având legislația de astăzi mult modernizată, este oportunitate pe care România nu trebuie să o

rateze de a mobiliza resurse tehnice și financiare de know-how, astfel încât prezența partenerilor

privați să contribuie la succesul dezvoltării infrastructurii de transport în România. Nu peste mult timp,

o să aveți ocazia să apreciați curajul Guvernului Dăncilă privind această abordare modernă.

Câteva cuvinte despre autostrada Sibiu-Pitești.

Nu este nimic nou. Nu este blocată. Acordul de mediu urmează a fi obținut în anul acesta. Se

fac eforturi la nivelul Ministerului Mediului pentru a îndeplini toate condiționalitățile informându-vă,

de asemenea, că toate documentațiile solicitate sunt depuse de câteva luni. Semnarea contractelor

pentru Secțiunea 1 și 5 – știți bine, domnilor – este condiționată de obținerea acestui acord de mediu și

nu-mi propun ca, sub conducerea mea, la Ministerul Transporturilor să se facă vreun abuz în acest

domeniu.

Autostrada Comarnic-Brașov.

Cuvântul „neprofesionist” pe care l-ați folosit dumneavoastră poate fi pronunțat doar, eventual,

prin „profesionist”. Nu vă supraestimați, nu este cazul dumneavoastră. Am mai explicat ce s-a

întâmplat cu Banca Mondială unde erau prevăzute cheltuieli masive cu consultanță străină, alta decât

cea europeană, și mai puțin activități concrete în teren.

Drumul expres Craiova-Pitești.

Are deja desemnați constructorii pentru jumătate din el. Cealaltă jumătate se află în analiză la

Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu puteți vorbi despre un proiect care a fost blocat.

- 18 -

Să vorbim despre calea ferată.

Viteza de circulație pe calea ferată este reflectată, coroborat cu mulți alți factori indirecți...


Domnule ministru...

Domnul Lucian Șova:

...de numărul de restricții de viteză...


Domnule ministru...


Da.


Am o rugăminte. Am trecut de 14 minute, pregătiți-vă să sintetizați.


Îmi pare rău că timpul este atât de scurt, domnule președinte.

Vreau să închei doar citindu-vă niște cifre care, sper, să fie edificatoare atât pentru

dumneavoastră, cei din sală, cât și pentru cei care ne ascultă poate, și mai ales pentru cei care ne aduc

critici de la Bruxelles.

Și vreau să vă spun așa: astăzi, în România, pe Programul Operațional Infrastructură Mare –

Axele 1 și 2 sunt rambursate sume în valoare de 991 de milioane de euro, sume plătite către

antreprenori sunt de 1,8 miliarde de euro, având în vedere și componenta de cofinanțare, contracte în

execuție astăzi sunt în valoare de 5 miliarde de euro, sume rămase de plată aferente acestor contracte

mai sunt 3,2 miliarde de euro, contracte în evaluare, în diverse proceduri, sunt de 3,3, miliarde de euro,

contracte în proceduri judiciare sunt de 1 miliard de euro, contracte pregătite pentru licitație sunt de

peste 6 miliarde de euro.

Și, cu toate acestea, avem proiecte în pregătire care vor fi depuse în 2018 într-un total de 1,4

miliarde de euro, iar pentru proiectele ce urmează a fi depuse în 2019, în conformitate cu proceduri

reglementate la nivelul Comisiei Europene, sunt proiecte în continuare de 5,4 milioane de euro.

În total, vreau să vă informez că aceste sume depășesc 11 miliarde de euro, lucru care, cu

siguranță, îndepărtează orice risc de a pierde vreun ban din acest exercițiu financiar.


Vă mulțumesc.

Ați depășit timpul alocat cu un minut. Sperăm să recuperăm din timpul PSD.

Invit la microfon reprezentanții grupurilor parlamentare. Au fost… din partea fiecărui grup

parlamentar au fost făcute nominalizări.

- 19 -

Invit la microfon pe domnul senator Daniel Butunoi. Microfonul central. Vă rog, aveți

cuvântul, din partea Grupului PSD.

Vă informez, domnule senator, că avem un timp maxim de 24 de minute.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:

O să fac efortul să mă încadrez, domnule președinte.

Stimați colegi,


Se pare că la Senat a devenit o tradiție: nicio sesiune parlamentară fără moțiune pe transporturi.

Așa s-ar putea intitula demersul colegilor de la PNL și USR, demers căruia suntem astăzi obligați să le

răspundem.

Textul dumneavoastră pleacă de la declarații de presă și informații culese din mass-media. Fără

să vă aplecați vreo secundă asupra realității, ați adunat câte ceva din infrastructura de transport și, în

general, despre transporturi. Este, într-adevăr, un demers bun în toată povestea asta, ne aplecăm asupra

infrastructurii de transport și putem arăta ceea ce este real.

România are nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de o infrastructură rutieră, feroviară,

navală, aeriană. Ceea ce avem până acum trebuie păstrat și, mai cu seamă, îmbunătățit.

Într-adevăr, nu ne putem lăuda cu infrastructura rutieră. În toate regiunile, în sate, comune,

există drumuri pietruite sau de pământ, în timp ce în orașe gropile ne dau mari bătăi de cap. Avem o

reală problemă de timp, siguranță și confort până ajungem la frontieră. Este o realitate de care nu

suntem mândri și pe care noi ne-am propus să o schimbăm, dar nu puteți arunca cu noroi în tot ceea ce

s-a făcut până acum, nu puteți nega demersurile constructive ale ministerului de resort în ceea ce

privește absorbția de fonduri sau reglementările privind relația dintre stat și constructor.

Așa cum spunea și domnul ministru, cum a sesizat și dumnealui, dacă tot vă place să vă

culegeți informațiile doar din mass-media, haideți să ne uităm un pic în anul 2008. Mandatul de

ministru al transporturilor al domnului Ludovic Orban este echivalent cu zero kilometri autostrăzi în

2008. În mandatul său, s-a ajuns la concluzia că drumurile expres sunt mai ieftine decât autostrăzile și,

în concluzie, a comandat câteva fișete de studii de fezabilitate, care au costat milioane de euro – în jur

de 30 în paranteză fie spus – și nu au fost folosite niciodată.

Tot în perioada când Ludovic Orban a fost ministru, ceferiștii au pierdut o clădire-simbol, Hotelul

Astoria de la Gara de Nord. La preluarea mandatului de către domnul Orban în 2008, a declarat și a

promis următoarele, citez: „1400 de kilometri de autostradă și 700 de kilometri de drumuri expres,

dezvoltarea centurilor de ocolire, mai exact, construirea a peste 750 de kilometri de centuri ocolitoare ale

orașelor și municipiilor, aproape toate orașele cu peste 30 000 de locuitori, aflate pe drumuri naționale

importante, vor avea centuri ocolitoare”, a declarat și promis domnul Ludovic Orban.

- 20 -

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește absorbția de fonduri europene și proiectele transmise Comisiei Europene,

am înțeles că ultimul proiect depus a fost cel la care se face referire în moțiune, respectiv linia de

metrou București M6, de la 1 Mai la Otopeni. Dar în 2018 au mai existat proiecte despre care nimeni

nu a spus nimic în afară de domnul ministru. Departe de mine gândul de a intra în polemică privind

proiectele depuse, însă eu știu că, atunci când reprezinți țara, la un anumit nivel, începi să și ajuți, nu

numai să pui piedici.

În legătură cu numărul de kilometri de autostradă cei mai mulți kilometri s-au realizat sub

conducerea miniștrilor PSD, deși PSD a condus Ministerul Transporturilor în ultimii 20 de ani, cam o

treime ca timp și ca număr de miniștri.

Am observat, de asemenea, un interes deosebit pentru sectorul de cale ferată și infrastructură

feroviară în textul moțiunii și nu numai.

La deschiderea anului universitar, domnul președinte Iohannis a afirmat de la Iași faptul că

trenul face șase ore și jumătate de la București la Iași. De altfel, și autostrada Iași – Târgu-Mureș a

devenit subiect de începere a anului universitar. Eu mă bucur că subiectul infrastructurii de transport

capătă o așa mare importanță, pentru că asta înseamnă diversitate de opinii, dar și muncă susținută. Nu

sunt însă de acord ca acest subiect să fie unul speculat electoral.

Mă așteptam să culeg din cele câteva pagini măcar o idee de cum ar trebui să fie gestionat

ministerul și cum ar trebui să fie făcută politica de transport în România. În afară de o înșiruire de știri

luate din diverse surse media pe care le putem da, să știți, cu nume și cu dată, din moțiunea

dumneavoastră nu se mai alege nimic.

Există în textul dumneavoastră o serie de neadevăruri sau inexactități ca să nu le spun altfel,

probabil minciuni.

Cei care au gândit moțiunea sau au luat în copy-paste niște informații nici măcar nu s-au uitat

la dată. De exemplu, potrivit INS-ului, numărul de kilometri de drumuri publice este mai mare în 2018

decât cel precizat în moțiune, valabil, de altfel, pentru anul 2016. De aici inadecvarea tuturor cifrelor

referitoare la drumurile publice.

În eroare sunteți și când vorbiți despre kilometri de cale ferată. CFR administrează o rețea

feroviară de peste 20 000 de kilometri lungime, a șaptea ca mărime în Europa. De vreme ce vehiculați

o cifră mult sub acest număr, toate cifrele la acest capitol sunt compromise. Și nu numai cifrele, ci și

afirmațiile.

Domnul ministru a avut ocazia să vă demonteze toate lucrurile să vă dea și detalii în plus. Mă

mir cum un text, care se vrea a fi important, a ajuns o înșiruire de știri negative la adresa Ministerului

Transporturilor și, pe deasupra, a fost și semnat de colegii din opoziție, probabil, în necunoștință de

- 21 -

cauză. Pentru diversele proiecte de autostradă, la fel, ați compilat știri mai vechi sau presupuneri, nu ați

verificat informația, nu ați întrebat la minister. Nici nu mă mir la cât profesionalism există în banca

opoziției.

Pentru foarte multe proiecte din sectorul rutier, finalizarea autostrăzii Lugoj – Deva, autostrada

Sebeș – Turda, autostrada Brașov – Târgu-Mureș – Cluj – Oradea, autostrada Sibiu – Pitești, ca să vă

dau câteva exemple, au fost îndepărtate chestiunile de natură birocratică care blocau sau încetineau

proiectul.

Stimați colegi, în acest an, până acum, au fost deschiși circulației aproape 40 de kilometri de

autostradă, durata licitațiilor s-a redus semnificativ, s-a redus timpul de evaluare a proiectelor de la 8-14-10

ani la două-patru luni. Au fost finalizate unele proiecte cuprinse în programul de guvernare, ale PSD,

ale coaliției la guvernare, unele sunt la un pas de finalizare și altele vor fi finalizate în perioada

următoare.

În ultimii ani, s-a recuperat foarte mult din deficiențele constatate, iar responsabilii pentru

gravele întârzieri arată acum cu degetul către PSD. Consider că cei care au condus acest domeniu

trebuie să-și asume responsabilitatea, pentru că este ușor să critici și este greu să reformezi.

PSD nu va vota această moțiune simplă. V-aș recomanda, domnilor colegi din opoziție, să nu o

votați nici dumneavoastră, deși ați semnat-o. Ați gira, o dată în plus, o revistă a presei pe domeniul

transporturilor și infrastructurii rutiere și feroviare.

Vă mulțumesc.



7 minute și 40 de secunde din timpul alocat Grupului PSD.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal, domnul senator George Stângă, da?

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central, 8 minute.

Domnul George-Cătălin Stângă:



Domnule ministru,

Mi-aș dori să ascultați cu atenție argumentele pertinente aduse de Partidul Național Liberal, dar

și strigătul disperat al milioanelor de români care văd foarte clar că gestionarea acestui domeniu,

acestui minister nu este cea mai potrivită. Nu am să reiau datele statistice, pentru că le știți

dumneavoastră foarte bine. Aș vrea să discut în primul rând despre atitudinea domnului ministru.

Da, domnule ministru, pe lângă incompetență, atitudinea dumneavoastră, vecină cu disprețul la

adresa milioanelor de români, trebuie și ea sancționată.

- 22 -

În vară, zeci de mii de locuitori din regiunea istorică Moldova, încolonați în mii de autoturisme,

au mărșăluit spre București. S-au mobilizat exemplar, pentru că au vrut să tragă un semnal de alarmă

în privința importanței construirii acestei autostrăzi în zona Moldovei.

De această dată, s-au gândit la viitorul regiunii istorice Moldova, una dintre cele mai sărace din

Uniunea Europeană, care a fost abandonată de actualul Guvern și în care locuiesc peste 3,5 milioane de

români. „Moldova vrea autostradă!”, asta au strigat cei care au participat la acest marș, care nu mai au

încredere în actualul Guvern din care faceți parte și dumneavoastră, domnule ministru, din cauza

nepriceperii de care dați dovadă.

În ceea ce privește podul peste Dunăre, aici a făcut lumină un coleg al dumneavoastră, nu al

meu, ce-i drept, mă refer la domnul ministru Eugen-Orlando Teodorovici, care în cursul lunii trecute,

într-un moment de sinceritate, a spus clar și răspicat că podul de la Brăila nu a fost construit datorită

intereselor meschine pe care le au oameni importanți din conducerea Partidului Social Democrat care

gestionează afaceri în zona Galați – Brăila.

Corina Crețu, colega dumneavoastră de partid, a afirmat la Cluj că nu au fost depuse proiecte

pentru autostrăzile Sibiu – Pitești, Comarnic – Brașov, Iași – Târgu Mureș, autostrada Transilvania și

podul de la Brăila despre care am vorbit.

Este inadmisibil ca cineva să-ți ofere bani și tu să nu-ți dorești să iei. Proiectele majore de

infrastructură pe care România ar trebui să le aibă, gestionate de Ministerul Transporturilor, sunt

anesteziate din cauza incompetenței persoanelor care conduc acest minister.

Neaccesarea banilor europeni, domnule ministru, este furt din buzunarul cetățenilor. Prin

acțiunile dumneavoastră, România este condamnată la sărăcie. Infrastructura României este praf, ăsta

este termenul pe care trebuie să-l folosim. Dacă ați dori să fiți un ministru competent, un ministru

dăruit țării, ar trebui să vă petreceți timpul pe teren și nu prin birourile de la Ministerul Transporturilor.

Ar trebui să monitorizați evoluția lucrărilor, să vă asigurați că lucrurile decurg, că se încadrează în

termenele stabilite, să vă asigurați că ministerul pe care-l coordonați accesează banii pe care-i are la

dispoziție.

În ceea ce privește infrastructura CFR, lucrurile sunt la fel de grave. Timpul de deplasare pe

calea ferată din România duce încet, dar sigur spre izolarea țării noastre. Trenurile CFR Călători au

întârziat în medie în primele luni ale acestui an peste 200 de minute în fiecare zi, asta în condițiile în

care peste 2,5 miliarde de euro așteaptă să fie accesate de către țara noastră prin Programul Operațional

de Infrastructură Mare și prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Dar nici măcar asta nu ați

fost în stare să faceți, domnule ministru. România riscă să piardă bani, bani mulți, bani europeni din

cauza incompetenței persoanelor pe care dumneavoastră le-ați promovat în funcții cu rol decizional în

Ministerul Transporturilor.

- 23 -

Stimați colegi reprezentanți ai alianței PSD – ALDE,

Nu mai sprijiniți aroganța și mediocritatea! Simpla calitate de membru de partid a domnului

ministru nu-l face mai competent.


Vă solicităm să demisionați de la conducerea Ministerului Transporturilor!

Ați dovedit că nu sunteți în stare, că nu sunteți capabil să gestionați acest minister. Lipsa de

profesionalism, faptul că sunteți paralel cu nevoile cetățenilor, cu prioritățile acestui minister ne pun în

situația de a vă cere să plecați acasă, domnule ministru.

Așa este mai bine pentru noi, așa este mai bine pentru România! (Aplauze.)



6 minute din timpul alocat PNL.

Invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Allen Coliban, microfonul

central, 4 minute.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul Allen Coliban:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

În anul centenar, trenurile circulă mai prost și mai încet decât în urmă cu 100 de ani, trenurile CFR

au întârzieri cumulate de 4 525 805 minute, în creștere continuă de la an la an și dublu față de anul 2014. În

fiecare an, infrastructura de cale ferată se degradează de 20 de ori mai rapid decât apucă Ministerul

Transporturilor s-o repare. O treime din numărul de vagoane necesar operării este nefuncțional, necesitând

reparații. Știu ce veți spune, veți spune că nu aveți bani, de parcă nu dumneavoastră ați împărți acești bani

în bugetul de stat. Și totuși, există 250 de milioane de euro în fonduri europene pentru achiziția de vagoane

noi, fonduri pe care domnul ministru nu este capabil să le folosească.

Domnule Șova, incompetența dumneavoastră și dezinteresul coaliției de guvernare pun pe

butuci transportul de cale ferată, aglomerând suplimentar infrastructura rutieră.

Vara aceasta s-au prăbușit două poduri de cale ferată, unul dintre ele, cel de la Budila, la doar

câteva minute de la trecerea unui tren de călători, doar întâmplarea făcând ca să nu avem pierderi de vieți

omenești. Ce-a declarat ministrul Șova? Citez: „Trebuie să vă spun că podul era sub monitorizare. Sigur,

a existat un risc, dar acest risc, la momentul când s-a făcut traversarea, nu a fost evaluat ca iminent.”

Stimați colegi,

Există un risc în a avea un ministru incompetent precum domnul Șova, riscul pierderii de vieți

omenești în viitoare accidente, și este un risc pe care Uniunea Salvați România îl consideră iminent,

- 24 -

dat fiind că 70% dintre podurile de cale ferată sunt în stadiul în care se pot prăbuși oricând. De aceea,

domnul Șova trebuie demis astăzi.

Dar să vorbim și despre infrastructura auto rutieră, alt dezastru. În anul centenar nu avem nicio

autostradă care să lege regiunile României și care să treacă lanțul carpatic, să fie un adevărat motor de

dezvoltare economică.

Domnul Șova nu înțelege asta, declarând că, dacă am avea autostrăzi, nu ar fi bine, ar crește

salariile și ar pleca investitorii – o declarație conformă cu intențiile coaliției PSD – ALDE, care-l

susține în funcție, de a avea o Românie subdezvoltată, dependentă de bunăvoința cu care politicienii

corupți împart banul public.

Lipsa autostrăzilor nu ne condamnă doar la subdezvoltare, ci reprezintă și o problemă majoră,

de siguranță. Avem cel mai mare număr de morți în accidente rutiere din Europa, 98 de persoane la un

milion de locuitori, 5 români mor în fiecare zi în trafic. Toate proiectele de infrastructură, anunțate cu

surle și trâmbițe în programul electoral mincinos al PSD, au rămas pe hârtie și sunt blocate. La 18 luni

de la demararea licitațiilor, avem un singur contract semnat, cel de la Brăila, asta în ciuda semnalelor și

criticilor repetate venite chiar din interiorul PSD, dinspre comisarul european Corina Crețu, care arată

că România are la dispoziție peste 5 miliarde de euro pentru „Infrastructura Mare”, însă nu există

proiecte depuse. Cea mai recentă declarație este din 18 septembrie anul acesta. Iată cum PSD confirmă

dezastrul guvernării PSD – ALDE, iar responsabil direct este ministrul Șova.

Domnule Șova, nu sunteți doar ministrul dezastrului, ci sunteți și un mare mincinos, știți bine

diferența între desemnare a unui câștigător și contractare, știți bine că foarte mulți dintre cei pe care îi

desemnați nici măcar n-ajung să semneze acele contracte, darămite să înceapă lucrările. În doi ani,

proiectele din execuție se termină și nu aveți nimic pregătit, toate licitațiile sunt în pom.

Dar să citim și din CV-ul domnului Șova, prezent pe site-ul Camerei Deputaților. Citez:

„capacitatea pentru analize complexe, diagnosticare, tactici și strategie”. Strategie? Capacitatea este de a

pune strategiile pe butuci, așa cum ați făcut cu contractul cu Banca Mondială. Diagnosticare? Cu

diagnosticul pus de dumneavoastră „fără riscuri iminente” am pierdut un pod și era să pierdem vieți

omenești. „Utilizarea eficientă a tuturor resurselor.” Aici aveți deja referințe de la colega dumneavoastră

Corina Crețu, nu mai comentez suplimentar. Mai presus de toate, spuneți că sunteți eficient și eficace.

Sunteți eficient doar în a duce infrastructura românească spre dezastru, spre colaps. Sunteți eficace doar

în a păstra România subdezvoltată și în a bloca toate proiectele de „Infrastructură Mare”.

Domnule Șova, sunteți un ministru dezastru al unui Guvern dezastru. Sunteți o dovadă că

guvernele lui Dragnea nu sunt numai corupte, dar și inerte...


Domnule senator…

- 25 -


... că bunul-simț, onoarea și competența vă sunt nu numai străine...


Domnule senator…


... dar ca să folosesc un cuvânt care vă…

(Domnul senator Allen Coliban continua intervenția fără microfon. Aplauze.)


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Vă mulțumesc și pentru respect. Eu doream să intervin doar să vă anunț că ați depășit timpul și

să vă rog să concluzionați.

E în regulă. Timpul alocat Grupului USR a fost consumat.

Din partea Grupului ALDE nu există înscrieri la cuvânt.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Cseke Attila, trei minute.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.


Domnule ministru,

Încerc să vă spun câteva idei legate de această moțiune din statutul unui grup parlamentar,

Grupul UDMR, care n-a avut niciodată ministru la transporturi și încerc să privesc, dacă poate fi privit

puțin mai fără patimă, deși acest subiect trebuie, într-adevăr, privit cu multă atenție.

Moțiunea prezentă, din punctul nostru de vedere, este valabilă și poate fi valabilă pentru foarte

mulți miniștri ai transporturilor de după 1989.

Adevărul este că în România nu am avut niciodată ca prioritate, n-am declarat ca prioritate

infrastructura. Și a fost o greșeală, măcar ar trebui s-o recunoaștem după 28 de ani.

Sigur că unele afirmații sau multe dintre afirmațiile din această moțiune, legată de problemele

pe autostrăzi, legată de problemele de căi ferate, unde, într-adevăr, pe multe tronsoane se circulă mai

încet decât acum 50 – 70 de ani, sunt corecte, sunt valabile, din păcate, și se întâmplă zi de zi.

În același context, v-aș spune că domnul ministru, actualul ministru al transporturilor, domnul

Șova, a făcut câteva afirmații – aș spune interpretabile, aș putea să spun nefericite – fie legate de acele

multinaționale pentru salarii mici, cu autostrăzi, fie legate de minutele petrecute pe șantiere. Sunt

câteva afirmații care trebuiau mai bine explicate, în mod evident.

- 26 -

Moțiunea simplă este un demers legitim, în același timp, al opoziției. Nu trebuie să se supere

nimeni pentru o moțiune simplă, este o dezbatere care poate ajuta ca lucrurile să meargă mai bine.

Totuși, eu v-aș propune să ne axăm puțin pe soluții. Avem în această moțiune prevăzute niște soluții?

Din păcate, trebuie să vă spun că nu sunt soluții în această moțiune, poate să vină un alt ministru la

transporturi, poate să vină un alt guvern, dar soluții, astăzi, eu nu am văzut.

V-aș aminti, doamnelor și domnilor senatori, de discuția care a avut loc acum aproape trei ani

de zile, atunci când a fost un demers legitim pe care și UDMR l-a susținut, toate partidele parlamentare

l-au susținut, legat de un pact pentru finanțarea domeniului apărării de 2% din 1 ianuarie 2017. Am

propus atunci Președintelui României și celorlalte partide politice, în mod public, ca să continuăm

acest demers, pentru că este necesar să avem un pact important și pe alte domenii, pe educație, pe

sănătate, pe relația dintre majoritate și minoritate, și am mai propus și un pact pentru infrastructură.

Aceasta este propunerea sau, dacă vreți, soluția pe care Grupul parlamentar al UDMR v-o

propune, dacă vrem să avem o finanțare necesară, dacă vrem să avem continuitate și predictibilitate,

dacă vrem ca, indiferent de guvern și de ministrul transporturilor, să recuperăm din ceea ce avem de

recuperat. Altfel, din păcate, vom avea guverne, vom avea miniștri ai transporturilor și, obligatoriu,

vom avea noi și noi moțiuni simple împotriva miniștrilor transporturilor, dar s-ar putea ca în continuare

să avansăm mai încet decât ne-am dori și am merita s-o facem.

Grupul UDMR se va abține la votul la această moțiune.

Mulțumesc.


Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator.

Timpul alocat Grupului UDMR a fost consumat, chiar un minut peste.

Din partea grupurilor parlamentarilor independenți, domnul senator Chițac, două minute.


Domnul Vergil Chițac:

Domnule ministru,

Moțiunea pe care o dezbatem astăzi, deși se referă la infrastructura de transport, nu abordează

și subiectul transportului naval. Fără a avea pretenția că suplinesc eu acest deficit și fără să fiu ofensiv

cu dumneavoastră, din contră voi fi constructiv, vă ridic următoarea problemă.

N-o să vă întreb, domnule ministru, despre cum se raportează ministerul pe care-l conduceți la

partea dedicată transportului din strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, de exemplu, la

obiectivul de a crește cu 20% față de anul 2010 transportul de marfă pe fluviu până în 2020 sau ce

valoare au proiectele pe care le-ați atras în zona transportului, finanțate prin programul transnațional

- 27 -

„Dunărea”, pentru care știți că a fost alocată suma de 266 de milioane de euro. Cu altă ocazie, cred că

ar fi util și necesar.

Așa cum v-am spus, o singură problemă, care se numește Portul Constanța, pe care l-ați vizitat

de curând.

Domnule ministru, vă îndemn să scoateți de urgență Portul Constanța de sub incidența

Ordonanței nr. 109/2011 privind guvernarea corporatistă a întreprinderilor de stat. Portul nu trebuie tratat

ca o societate comercială care, așa cum știm, are ca scop maximizarea profitului. Nu portul trebuie să

facă profit, ci operatorii economici care funcționează acolo. Dacă forțăm portul să facă profit, atunci vor

crește chiriile și taxele percepute navelor, care, însumate, reprezintă 75% din venituri, lucru care se va

reflecta în valoarea navului. Iar, dacă crește navul, armatorii se vor gândi de două ori dacă vor mai acosta

navele în Portul Constanța. M-am chinuit să explic tuturor miniștrilor transporturilor că actuala abordare

este o mare eroare, și n-am avut succes. Dar dacă eu pot greși, cifrele nu mint. În 2012, în Portul

Constanța au intrat 5 057 de nave, iar în 2017, 4 093, cu 20% mai puțin.

Mai mult decât atât, administrația Portului Constanța este și autoritate de reglementare, fiind

responsabilă cu securitatea operării navelor în port. Dacă veți înțelege asta și nu veți privi Portul

Constanța ca o sursă de profit, atunci, poate, veți convinge Guvernul să-l scoată și de pe lista

companiilor care vor alimenta Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Domnule ministru, am să închei, invitându-vă să reflectați la următoarea situație. De ce credeți

dumneavoastră că oamenii de afaceri din vestul țării, din Oradea, de exemplu, preferă să aducă un

container cu mărfuri din China, pe ruta China – Rotterdam, să-l încarce pe roți acolo și să-l aducă în

Oradea ...


Domnule senator…


...decât să aducă containerul în Constanța și din Constanța, pe drumuri interioare, să ajungă în

Oradea? În prima variantă este și mai ieftin...


Domnule senator…


... și mai scurt ca timp.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

- 28 -

Timpul alocat Grupului parlamentarilor independenți a fost consumat, trei minute din cele două

minute alocate.

Continuăm cu dezbaterile.

Din partea Grupului PSD, invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Marin.

Din cele 24 de minute au fost consumate 7 minute și 40 de secunde.


Domnul Gheorghe Marin:


Domnule ministru,

Stimați colegi,

În ultima perioadă, opoziția ne-a obișnuit cu atacuri politice gratuite și iresponsabile. Astăzi ne

aflăm în fața unei noi moțiuni, de data aceasta pe transporturi, care, la fel ca și celelalte, nu este decât

un atac politic. Textul moțiunii nu este altceva decât un pretext pentru un atac la Cabinetul Dăncilă.

Eu cred că românii s-au săturat să tot audă din gura PNL și USR despre prăpădul din România.

PNL și USR nu știu să facă altceva decât să ceară demisii. În timp ce România are creștere economică,

ei spun că vine apocalipsa. Producția industrială crește, iar ei spun că totul merge spre faliment.

Veniturile românilor cresc, iar ei ne vorbesc despre ROBOR. Programul de guvernare dă rezultate, iar

ei ne atacă miniștrii cu moțiuni cum este cea de față. De altfel, nu trebuie să ne așteptăm la altceva,

pentru că orice ar face Cabinetul PSD – ALDE pentru ei nu este bine pentru că nu este Guvernul lor.

Stimați colegi,

În ceea ce privește activitatea Ministerului Transporturilor, acesta își îndeplinește menirea,

pune în practică programul de guvernare, așa cum a prezentat anterior domnul ministru.

În continuare, am să mă refer succint la câteva aspecte care confirmă preocuparea ministerului

pentru dezvoltarea infrastructurii.

În sectorul rutier, în anul 2018, au fost deschiși circulației 39 de kilometri de autostradă, iar 136

de kilometri sunt în execuție și acești kilometri nu mai au bariere.

În afară de construcția de autostrăzi, s-au realizat reabilitări, modernizări și consolidări ale

drumurilor naționale și podurilor, precum și construcții de variante ocolitoare, dintre care menționez

varianta de ocolire de la Caracal și varianta de ocolire de la Brașov. Pentru aceste lucrări s-au efectuat

plăți în valoare de 113,52 milioane de lei.

În ceea ce privește sectorul feroviar din România, acesta a cunoscut în ultimele decenii o

degradare continuă, ceea ce a determinat o scădere a atractivității pentru serviciile de transport pe calea

ferată. Pornind de la această stare a infrastructurii feroviare, s-a trecut masiv la lucrări de reabilitare

pentru linii de cale ferată, precum și pentru poduri, podețe și tuneluri regionale.

- 29 -

Ca și îmbunătățirea condițiilor de circulație, 142 de restricții de viteză au fost ridicate prin

lucrări în regia proprie și alte 50 de restricții vor fi ridicate până la sfârșitul anului.

În sectorul aerian a fost adoptată o hotărârea de guvern cu indicatorii tehnico-economici pentru

un nou terminal la Aeroportul Henri Coandă. De asemenea, s-a realizat modernizarea pistei nr. 2, fiind

în curs de modernizare pista nr. 1.

M-am referit în cele prezentate doar la câteva aspecte din activitatea Ministerului

Transporturilor, cele mai multe date au fost prezentate de domnul ministru Șova, în care eu personal

am foarte multă încredere și cred că-și va duce la capăt prevederile din programul de guvernare,

demonstrând, astfel, caracterul politic gratuit al acestei moțiuni.

Având în vedere că ne aflăm în fața unui gest politic al opoziției, pentru că acuzațiile

inițiatorilor sunt neîntemeiate și superficiale, Grupul PSD din Senatul României va vota pentru

respingerea acestei moțiuni simple.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Trei minute și 40 de secunde.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Dan Manoliu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul

central.

Domnule ministru Șova, mă auziți? Mă auziți. Vă invit până la prezidiu.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Dan Manoliu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnilor senatori,

Domnule ministru,

Am ascultat cu atenție conținutul moțiunii simple, plin de constatări, întrebări grele, care ne

arată că, deși suntem în Uniunea Europeană de vreo 10 ani, acum ne facem de râs datorită

infrastructurii. Și de aceea, mi-au venit în minte, voi pune câteva întrebări retorice.

Domnule ministru, știți cine a fost ministrul transporturilor cu cea mai mare durată la

conducerea ministerului, adică cinci ani? A mai beneficiat și de 10 ani de mandat de Președinte al

României și acum este coleg cu noi în Senatul României și ne dă sfaturi practice și foarte bune. Știți

câți kilometri de autostradă a reușit să construiască în cei cinci ani? Vă spun eu – zero kilometri.

Știți cine este considerat unul din cei mai ineficienți miniștri ai transporturilor de după

Revoluție, într-un mandat de aproape doi ani? Vă spun eu. Este domnul Ludovic Orban, în mandatul

- 30 -

căruia concluzia a fost că nu trebuie autostrăzi, sunt mai ieftine drumurile expres și de aceea, ne-au

costat câteva milioane niște studii de fezabilitate care nu au fost folosite niciodată.

Am încercat să găsesc și un reprezentant al colegilor de la USR, dar nu am găsit niciun ministru

al acestui partid istoric, cum afirma un coleg deputat al dumneavoastră la audierile de candidați pentru

miniștri. Și vă mai pot da multe exemple.

De aceea, mă opresc doar la cele două și vă întreb tot retoric, domnule ministru – aveți în

spate doar opt luni de mandat –: când veți realiza performanțele celor doi miniștri înainte amintiți și în

cât timp? Cred că știu răspunsul. Niciodată.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Două minute și zece secunde. Grupul PSD mai are încă vreo șase minute.

Cu acordul dumneavoastră și al celor de la prezidiu, doar două minute o intervenție din partea

Guvernului.

Domnule ministru, aveți cuvântul, după care continuăm.


Domnule președinte, mulțumesc foarte mult.

Am vrut să uzez de acest timp pentru a da totuși două răspunsuri punctuale.

Unul din ele: un ministru nu este șef de șantier. Mulți dintre predecesorii mei au preferat să stea

pe șantiere, iar rezultatele le vedeți. În cele opt luni de zile, am emis peste 1 400 de hotărâri de Guvern,

acte normative, ordine de ministru de reglementare pentru a debloca procedurile administrative.

Am fost acuzați de birocrație. Birocrația am redus-o și am desființat-o, aș putea spune, în

Ministerul Transporturilor. Acest lucru se face din biroul ministrului, începând cu 8 fără un sfert,

dimineața, până la 8 seara. Vă aștept la mine la birou!

Și al doilea lucru. Se vorbește de fonduri europene și de lipsa proiectelor. Totuși, citiți, sunt

acte oficiale, funcționarii de la DG REGIO știu aceste lucruri. Avem 77 de cereri de finanțare depuse

la Comisia Europeană, care însumează 7,5 miliarde de euro, doamnelor și domnilor senatori. 52 au fost

aprobate. Cele 14 proiecte majore fac peste 4 miliarde de euro. Cum poate cineva să pretindă că mai

există vreun risc ca până la sfârșitul acestei perioade de programare să nu consumăm toți banii

europeni? Vă asigur că ne vom întâlni la sfârșitul acestui program de guvernare și vom face bilanțul

atunci. Această perioadă de programare nu se va încheia înainte ca România să fi cheltuit toți banii pe

POIM – Axele 1 și 2. (Aplauze.)


Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule ministru.

- 31 -

*

Înainte de a începe procedura de vot, dați-mi voie să supun votului dumneavoastră prelungirea

programului de lucru până la epuizarea acestui punct de pe ordinea de zi.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu niciun vot... Cu două voturi împotrivă – doar un vot împotrivă a mai rămas – a fost aprobat.

Mai am o singură... mai am încă două precizări. Toate punctele propuse pe ordinea de zi de

astăzi vor fi reportate pentru ordinea de zi de mâine, cu precizarea că mâine, la ora 11.30, avem și vot

final pe inițiativele cu caracter organic.

Voi supune votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.


Împotrivă? (Discuții la prezidiu.)

Cu o abținere, a fost aprobat.

*

Încă un lucru pe care vreau să vi-l aduc atenției dumneavoastră, solicitarea Comisiei de

agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală de a-și desfășura lucrările ședinței miercuri, 3

octombrie, la ora 9,30, în același timp cu plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră această solicitare.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? 4… 5 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Această solicitare a fost aprobată.

*

O intervenție de procedură, domnul senator Șerban Nicolae.

Un anunț, vă rog, microfonul central.

Domnul Șerban Nicolae:

Un anunț, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Fac o mică precizare prealabilă.

- 32 -

Am fost de acord ca mâine, să aibă loc ședința Comisiei pentru agricultură, însă doar din cauza

faptului că am decalat programul, având ieri activitate în teritoriu.

Nu susțin și noi nu susținem să se desfășoare activități în comisii concomitent cu plenul,

indiferent că e vorba de plen pentru declarații politice, întrebări sau interpelări, decât în situații de

absolută urgență.

Anunțul pe care vreau să-l fac este legat de Comisia economică, industrii și servicii. Dintr-o

eroare pe care mi-o asum și pentru care îmi cer scuze față de dumneavoastră, fac acum acest anunț:

nominalizarea grupului nostru pentru funcția de vicepreședinte al acestei comisii este domnul senator

Aurel-Horea Soporan.

Mulțumesc.


Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator.

*

Continuăm.

Stimați colegi,

Conform prevederilor art. 167 alin. (2) din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă

cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Vă propun ca procedură de vot, vot secret cu bile.

Dacă există intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră această procedură de vot.

Cine este pentru? Rog secretarii să mă ajute.

98 de voturi pentru.


Abțineri? O abținere.

Procedura de vot a fost adoptată.

Potrivit dispozițiilor regulamentare, constatarea rezultatului votului și întocmirea procesului-

verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui partid politic, art. 139

din Regulamentul Senatului.

Așadar, urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor, și pentru întocmirea procesului-verbal.

Comisia, așa cum a fost propusă de liderii fiecărui grup parlamentar, este următoarea:

- din partea Grupului PSD, domnul senator Mazilu Liviu;

- din partea Grupului PNL, Cornel Popa;

- din partea Grupului USR, George Dircă;

- din partea Grupului UDMR, Császár Károly,

- 33 -

- iar din partea Grupului ALDE, Ioan Simionca.

Supun votului dumneavoastră această comisie.

Cine este pentru? 89 de voturi pentru.


Cine se abține?

Cu nicio abținere, comisia a fost… componența comisiei a fost aprobată.

Urmează să exercităm votul.

În acest sens, vă prezint procedura de vot secret cu bile, prevăzută la art. 136 alin. (6) din

Regulamentul Senatului, republicat, respectiv: bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă

în urna neagră înseamnă un vot pentru adoptarea moțiunii simple, bila albă introdusă în urna neagră și

bila neagră introdusă în urna albă înseamnă un vot „contra”, de asemenea, ambele bile introduse în

urna neagră înseamnă „abținere”.

Începem procedura de vot.

Rog chestorii să-și ocupe locul. Domnul chestor Popa, da, din partea opoziției, și din partea

puterii, doamna chestor – dumneavoastră – Arcan, da?

Vă rog.

Îl invit la microfon pe domnul secretar să dea citire listei senatorilor.

Vă rog, domnule secretar, aveți cuvântul. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Ion Ganea:


Dau citire listei senatorilor prezenți în sală pentru a-și exercita votul.

Alexandrescu Vlad-Tudor – prezent

Andronescu Ecaterina – prezentă

Antal István-Loránt... Antal? Prezent.

Arcan Emilia – prezentă

Arcaş Viorel – prezent

Avram Nicolae – prezent

Baciu Gheorghe – absent

Badea Viorel-Riceard – prezent

Bădălău Niculae – prezent

Bădulescu Dorin-Valeriu – prezent

Băsescu Traian – prezent

Benea Adrian-Dragoş – prezent

Bodog Florian-Dorel – prezent

- 34 -

Botnariu Emanuel-Gabriel – prezent

Brăiloiu Tit-Liviu – prezent

Breaz Valer-Daniel – prezent

Bulacu Romulus – prezent

Butunoi Ionel-Daniel – prezent

Cadariu Constantin-Daniel – prezent

Caracota Iancu – prezent

Cazan Mircea-Vasile – prezent

Cazanciuc Robert-Marius – prezent

Cârciumaru Florin – prezent

Chirteş Ioan-Cristian – prezent

Chisăliţă Ioan-Narcis – prezent

Chiţac Vergil – prezent

Cîţu Florin-Vasile – prezent

Coliban Allen – prezent

Corlăţean Titus – prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin – prezent

Covaciu Severica-Rodica – prezentă

Craioveanu Elena-Lavinia – prezentă

Creţu Gabriela – prezentă

Cristina Ioan – prezent

Császár Károly Zsolt – prezent

Cseke Attila-Zoltan – prezent

Dan Carmen Daniela – prezentă

Dănăilă Leon – prezent

Deneş Ioan – prezent

Derzsi Ákos – prezent

Diaconescu Renică – prezent

Diaconu Adrian-Nicolae – prezent

Dinică Silvia-Monica – prezentă… (Discuții în sală.) E absentă.

Dinu Nicoleta-Ramona – prezentă

Dircă George-Edward – prezent

Dogariu Eugen – prezent

Dumitrescu Cristian-Sorin – prezent

- 35 -

Dumitrescu Iulian – prezent

Dunca Marius-Alexandru – prezent

Fălcoi Nicu – prezent

Federovici Doina-Elena – prezentă

Fejér László-Ődőn – prezent

Fenechiu Cătălin-Daniel – prezent

Fifor Mihai-Viorel – prezent

Filipescu Răducu-George – prezent

Ganea Ion – prezent

Ghica Cristian – prezent

Gorghiu Alina-Ştefania – prezentă

Goţiu Remus Mihai – prezent

Hadârcă Ion – prezent

Hărău Eleonora-Carmen – absentă

Ilea Vasile – prezent

Ilie Viorel – prezent

Ionaşcu Gabi – prezent

Iordache Virginel – prezent

Iriza Scarlat – prezent

László Attila – prezent

Leş Gabriel-Beniamin – prezent

Lungu Dan – prezent

Lungu Vasile-Cristian – absent

Lupu Victorel – prezent

Manda Iulian-Claudiu – prezent

Manoliu Dan – prezent

Marciu Ovidiu-Cristian-Dan – prezent

Marin Gheorghe – prezent

Marin Nicolae – prezent

Marussi George-Nicolae – prezent

Matei Constantin-Bogdan – prezent

Mazilu Liviu-Lucian – prezent

Meleşcanu Teodor-Viorel, la Guvern… Absent.

Mihail Radu-Mihai – absent

- 36 -

Mihu Ştefan – prezent

Mirea Siminica – prezentă

Moga Nicolae – prezent

Nicoară Marius-Petre – prezent

Nicolae Şerban – prezent

Niţă Ilie… Niță Ilie – absent

Novák Csaba-Zoltán – prezent

Oprea Mario-Ovidiu – prezent

Oprea Ştefan-Radu – prezent

Orţan Ovidiu-Florin – prezent

Pavel Marian – prezent

Paţurcă Roxana-Natalia – prezentă

Pauliuc Nicoleta – prezentă

Pănescu Doru-Adrian – prezent

Pereş Alexandru – prezent

Pîrvulescu Eugen – prezent

Pop Gheorghe – prezent

Pop Liviu-Marian – Maramureș – prezent

Popa Cornel – prezent

Popa Ion – Argeș – prezent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton – absent

Preda Radu-Cosmin – prezent

Presadă Florina-Raluca – prezentă

Resmeriţă Cornel-Cristian – prezent

Romaşcanu Lucian – prezent

Rotaru Ion – prezent

Ruse Mihai – prezent

Salan Viorel – prezent

Savin Emanoil – prezent

Sbîrnea Liliana – prezentă

Scântei Laura-Iuliana – prezentă

Sibinescu Ionuţ – prezent

Silistru Doina – prezentă

Simionca Ioan – prezent

- 37 -

Smarandache Miron-Alexandru…(Discuții în sală.)

Popescu-Tăriceanu Călin – prezent

Soporan Aurel-Horea – prezent

Stan Ioan – prezent

Stănescu Paul – prezent

Stângă George-Cătălin – prezent

Stocheci Cristina-Mariana – prezentă

Şoptică Costel – prezent

Talpoş Ioan-Iustin – absent

Tánczos Barna – absent

Teodorovici Eugen-Orlando – absent (Discuții în sală.)

Toma Cătălin Dumitru – prezent

Toma Vasilică – absent

Trufin Lucian – prezent

Turos Lóránd – prezent

Ţapu Nazare Eugen – absent

Ţuţuianu Adrian – absent

Valeca Şerban-Constantin – absent

Vela Ion Marcel – prezent

Vulpescu Ioan – absent

Wiener Adrian e prezent.

Zamfir Daniel-Cătălin – absent

Domnul Nicu Fălcoi:

Vezi că pe Fejér l-ai pus prezent, dar e absent.

Domnul Ion Ganea:

La cine?


Fejér, Fejér. F, F, F… (Discuții în sală.)

Domnul Ion Ganea:


PAUZĂ

(Conducerea ședinței a fost preluată de doamna senator Alina-Ștefania Gorghiu,

vicepreședinte al Senatului.)

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Stimați colegi,

- 38 -

Dați-mi voie să îi dau domnului senator George Dircă cuvântul să prezinte procesul-verbal cu

privire la rezultatul votului pe moțiunea de transport.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul George-Edward Dircă:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Proces-verbal

referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra moțiunii simple cu tema „România

sub orânduirea PSD – rușinea Europei la infrastructura de transport”, inițiată de un număr de 35 de

senatori în sesiunea parlamentară septembrie – decembrie

Procedând la numărarea voturilor exprimate pentru moțiunea simplă, inițiată de un număr de 35

de senatori, s-au constatat următoarele:

- numărul total al senatorilor 136;

- senatori prezenți 118;

- numărul total al votanților 112 senatori.

Din care:

- voturi pentru 40;

- voturi contra 64;

- abțineri 8;

- voturi nule zero.

În temeiul art. 112 alin. (2) din Constituția României, republicată, și al art. 167 din

Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările

ulterioare, Senatul a respins moțiunea simplă cu tema „România sub orânduirea PSD – rușinea

Europei la infrastructura de transport”.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Având în vedere rezultatul votului, constat că moțiunea simplă pe transporturi a fost respinsă.

*

Mai este o singură chestiune legată de procedură.

Îl rog pe domnul vicelider Eugen Pîrvulescu, la microfon.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

- 39 -

Avem o modificare la o comisie, și anume: domnul senator Mario-Ovidiu Oprea iese din

Comisia de învățământ, știință, tineret și sport și va fi înlocuit de domnul senator Ion Marcel Vela,

întrucât domnul Mario-Ovidiu Oprea este deja în două comisii.

Mulțumesc. (Discuții la prezidiu.)


Stimați colegi,

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Se abține cineva?

Mulțumesc frumos.

Acestea fiind zise, declar închisă ședința de astăzi.

Îi rog pe colegii care au întrebări și interpelări să rămână. În cinci minute, vom relua sesiunea

de întrebări și interpelări și răspunsuri din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

*

PAUZĂ


Stimați colegi,

Conform programului pe care l-am aprobat, începem sesiunea de interpelări, întrebări și

răspunsuri, astăzi, 2 octombrie.

Conducerea acestei ședințe este asigurată de mine, în calitate de vicepreședinte al Senatului, și

le mulțumesc celor doi secretari, domnului senator Nicu Fălcoi și domnului Ion Ganea, pentru prezența

alături de mine la această ședință.

Avem o listă destul de lungă de întrebări și interpelări depuse în scris, îi invit însă pe următorii

colegi la microfon pentru susținerea acestora, în primul rând, din partea Grupului PSD, îl invit la

microfon pe domnul senator Lupu Victorel pentru prezentarea întrebării Domniei Sale și se pregătește

domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule senator Lupu.

Domnul Victorel Lupu:


Stimați colegi,

- 40 -

Doresc să adresez o întrebare domnului Ștefan-Radu Oprea, ministru pentru mediul de afaceri,

comerț și antreprenoriat.

Obiectul întrebării: „Start-Up Nation – un program de succes pentru stimularea mediului de

afaceri”.


Programul Start-Up Nation a fost implementat cu succes în anul 2017, ca parte a programului

de guvernare, pentru încurajarea și stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Obiectul principal al programului îl constituie îmbunătățirea performanțelor economice ale

întreprinderilor mici și mijlocii, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor

defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi, inovative. Programul

se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele opt regiuni de dezvoltare.

Vă rog să comunicați care sunt concluziile și rezultatele programului început în 2017 în ceea ce

privește județul Iași (ca număr de firme, domenii de activitate, număr de locuri de muncă, stadiu de

implementare proiecte și altele) și să precizați care este graficul de implementare pentru noul program

care va fi demarat în acest an.

Solicit răspuns scris.

Cu stimă, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Doamna președinte,

Vă rog să-mi dați voie să prezint și o interpelare…


Vă rog frumos.

Domnul Victorel Lupu:

Doresc să adresez o interpelare domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Șoseaua de centură – o necesitate pentru aproximativ un milion de

ieșeni”.


Iașiul este al doilea județ ca mărime și populație din România, având acum, conform datelor

statistice oficiale, aproximativ un milion de locuitori. De asemenea, municipiul Iași este unul dintre

cele mai mari și importante orașe din România, aflat într-o continuă dezvoltare, mai ales în ceea ce

privește zona metropolitană. În ultimii ani, numărul autoturismelor, dar și cel al autocamioanelor și

mașinilor de mare tonaj care tranzitează Iașiul sau zonele adiacente a crescut foarte mult, aglomerând

și poluând orașul, fapt care generează nemulțumiri majore în rândul populației.

Una dintre soluțiile viabile este finalizarea șoselei de centură din jurul Iașiului, care să preia

traficul greu, dar și o parte a traficului ușor, cu adresabilitate pentru zona metropolitană.

- 41 -

În 2008 a fost lansat proiectul de construire a șoselei de centură, iar după 4 ani de lucrări au fost

finalizați 14 kilometri. Cu toate acestea, mai există trei obiective pentru centura Iașiului care nu au fost

încă executate: varianta pentru trafic ușor, sistemul de iluminat al intersecțiilor și diferența de 6,77 de

kilometri de șosea. Din păcate, în ultimii ani nu au mai fost alocați bani pentru aceste obiective.

Vă rog să transmiteți care este stadiul celor trei obiective și când estimați că vor fi alocate

fondurile necesare pentru finalizarea șoselei de centură a Iașiului, un obiectiv prioritar pentru

comunitatea noastră, în contextul agravării traficului rutier în municipiul Iași.

Solicit un răspuns scris.

Mulțumesc.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași



Îl invit pe domnul senator Oprea Mario să își citească întrebarea și interpelarea și îl rog pe

domnul Goțiu Mihai să se pregătească să vină la microfon.

Vă rog.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


Am o întrebare adresată domnului Dănuț Andrușcă, ministrul economiei.

Obiectul întrebării îl reprezintă „Exceptarea aplicării guvernanței corporative în companiile de stat”.

Domnule ministru,

Oficialii Fondului Proprietatea au lansat un apel public către reprezentanții puterii, către

dumneavoastră, să opriți pasul imens înapoi care se pregătește economiei românești, prin exceptarea a

100 de companii de stat de la aplicarea legislației în vigoare privind guvernanța corporativă. Sunt

vizate, printre altele: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, Romgaz, Salrom,

Administrația Porturilor Maritime Constanța, Transelectrica și Complexul Energetic Oltenia.

Reprezentanții Fondului Proprietatea atrag atenția că „vom intra într-o epocă de întuneric total,

în care nu vom mai ști mai nimic despre performanța companiilor de stat”.

În acest context, în care discuțiile sunt avansate și proiectul de lege care reia aceste prevederi

declarate anterior neconstituționale este deja la Camera Deputaților, vă întreb cum explică Ministerul

Economiei această decizie și care este punctul de vedere al Guvernului pe respectiva inițiativă legislativă?

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Iar interpelarea este adresată ministrului educației naționale, oricare ar fi el sau ea.

Obiectul interpelării: „La grădiniță – o săptămână da, una nu”.

- 42 -

Domnule ministru sau doamnă ministru,

În satul Curpen, comuna Stănești, județul Gorj, preșcolarii merg o săptămână la grădiniță, o

săptămână stau acasă. Vacanța aceasta lungă, adunată peste an nu a fost alegerea lor sau a părinților, ci

a conducerii unității, care nu are altă soluție, pentru că în sat există o singură educatoare. Înțelegem

chiar că în Gorj mai există astfel de cazuri, motivate de lipsa personalului didactic.

Din păcate, sunt cazuri chiar mai grave de atât în țară, unde școlile nu pot asigura la rândul lor

personalul, unde unitățile sunt închise și copiii puși pe drumuri.

Trebuie să vă întreb, pornind de la acest caz punctual:

- Cum răspundeți dumneavoastră adreselor și petițiilor care ajung la minister și care reclamă

lipsa personalului didactic?

- Și care sunt soluțiile pe care le oferiți, ca ministru, realei probleme care constă în faptul că

numărul școlilor și grădinițelor cu deficit de personal crește de la un an școlar la altul?

Solicit, de asemenea, răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Sunt senatorul Mario-Ovidiu Oprea, senator de Dolj din partea Partidului Național Liberal.



Vă mulțumesc mult, domnule senator.

Domnule Goțiu, aveți microfonul și o rog pe doamna Covaciu Severica să se pregătească.


Bună seara!

Mulțumesc.

Interpelarea din această seară este adresată prim-ministrului, doamnei Viorica Vasilica Dăncilă,

și are ca obiect: ce înseamnă celeritatea, mai ales când e vorba de distrugerea abuzivă a Parcului

Național Defileul Jiului.

Stimată doamnă prim-ministru,

Pentru început, citez dintr-un răspuns pe care l-am primit din partea Secretariatului General al

Guvernului în urmă cu jumătate de an:

„Sintetizând cele prezentate mai sus, vă comunicăm că acțiunea de control este în desfășurare

ca urmare a extinderii acesteia și la alte instituții decât cele vizate inițial, precum și a noilor date și

informații de care s-a luat la cunoștință în timpul efectuării acțiunii.

Aspectele referitoare la anularea autorizațiilor de construire vor fi verificate în cadrul acțiunii

de control, urmând ca, la finalizare, concluziile să fie transmise cu celeritate” – și subliniez acest

cuvânt, cu celeritate – „în scopul informării solicitantului.”

- 43 -

Fragmentul citat anterior este extras din răspunsul pe care l-am primit din partea Secretariatului

General al Guvernului pe data de 5 martie 2018, adică acum mai bine de jumătate de an. Și, atenție, era

un răspuns prin care mi se explica de ce, aproape după un de la prima solicitare pe care am adresat-o

prim-ministrului, din mai 2017, ancheta Corpului de Control privitoare la proiectul hidroenergetic din

Parcul Național Defileul Jiului încă nu era finalizată și nu primisem raportul.

La mai bine de jumătate de an de la acest ultim răspuns, nu am primit nici raportul, nici

concluziile anchetei pe care Corpul de Control al Prim-ministrului a demarat-o anul trecut la solicitarea

mea. Faptul că proiectul dezvoltat de Hidroelectrica în Parcul Național Defileul Jiului e ilegal a fost

confirmat, între timp, de Curtea de Apel București, care a anulat definitiv, în decembrie 2018,

autorizațiile de construire.

În așteptarea concluziilor raportului, am fost însă sesizat că se dorește reluarea lucrărilor la

proiectul hidroenergetic, că au fost parcurse diferite etape și că au fost eliberate diferite acte în acest

sens, iar autoritățile publice refuză să pună la dispoziția persoanelor interesate legitim aceste

informații.

Ținând cont de cele arătate, vă solicit să-mi comunicați stadiul în care se află ancheta Corpului

de Control.

Dacă aceasta nu a fost finalizată, vă rog să-mi explicați care sunt motivele și care este termenul

de finalizare estimat.

Dacă ancheta a fost încheiată, aștept, cu celeritate – și, subliniez, cu celeritate –, rezultatele și

concluziile acesteia.

Pentru a nu exista dubii legate de definirea și interpretarea termenilor, arăt că, în conformitate cu

Dicționarul Explicativ al Limbii Române, termenul „celeritate”, care este folosit și în răspunsul

Secretariatului General al Guvernului de acum jumătate de an, menționat la începutul acestei interpelări,

înseamnă „iuțeală, repeziciune”, provine din francezul célérité, latinescul celeritas, celeritatis.

Aștept răspunsul la cele solicitate în scris și oral.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Doamna președintă, dacă pot să citesc și o…


Vă rog frumos.


… o întrebare scurtă, adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia

Gavrilescu, având ca obiect: „Solicitare procese-verbale CAT în cazul proiectului Roșia Montană”.

Stimată doamnă ministru,

- 44 -

Vă solicit să-mi puneți la dispoziție o copie a tuturor proceselor-verbale ale întâlnirilor

Comitetului de Analiză Tehnică de la nivel central, constituit în cadrul procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului pentru proiectul minier de exploatare a aurului cu cianuri de la Roșia

Montană, solicitată de RMGC, începând cu data 14.04.2005 și până în prezent.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Menționez că am mai depus o întrebare, adresată Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice, în atenția Consiliului Județean Hunedoara, având ca obiect tocmai acele

documente pe care le menționam în prima interpelare, care nu au fost transmise solicitantului care le-a

cerut.

Vă mulțumesc.

Vă doresc o seară plăcută în continuare!


Mulțumesc tare mult, domnule senator Goțiu.

Doamna Covaciu Severica, doamna senator, o rog să-și prezinte materialele. Se pregătește

domnul senator Stângă George pentru întrebare și o interpelare.

Vă mulțumesc.

Doamna Severica-Rodica Covaciu:


Interpelarea mea se adresează doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă și are ca obiect: „Situația

Aeroportului Internațional Maramureș”.

Stimată doamnă premier,

Începând cu luna decembrie 2015, la Aeroportul Internațional Maramureș s-au efectuat lucrări

de extindere și modernizare a suprafeței aeroportuare, o investiție de peste 20 de milioane de euro,

finanțată, în principal, de Guvernul României. Lucrările sunt acum finalizate, aeroportul fiind pregătit

pentru a prelua curse internaționale, însă singurele zboruri sunt cele interne.

Cauza o reprezintă faptul că incinta aeroportuară trebuie împrejmuită la standardele cerute la

nivel internațional, iar lucrările pentru construirea gardului necesită transferul unei parcele de teren din

domeniul Aeroclubului Român în cel al Consiliului Județean Maramureș. În acest sens, există pregătit

un proiect de hotărâre de guvern pentru avizarea transferului. Procesul de adoptare a respectivei

hotărâri este însă blocat la Ministerul Justiției, care refuză aprobarea documentației și emiterea avizului

favorabil, deși în repetate rânduri s-au adus clarificările solicitate.

În aceste condiții, vă solicit să identificați cauza reală pentru care Ministerul Justiției refuză

emiterea avizului, în condițiile în care nu există motive temeinice în acest sens și să luați măsuri

urgente pentru emiterea hotărârii de Guvern privind transferul terenului amintit anterior în vederea

- 45 -

realizării împrejmuirii de securitate și deschiderii Aeroportului Internațional Maramureș pentru

zborurile externe.

Vă rog să-mi comunicați în scris rezultatul analizei pe care o veți realiza în acest caz.

Cu respect, senator PMP de Maramureș, Severica-Rodica Covaciu

Dacă-mi permiteți, doamnă președinte, să citesc...


Sigur, doamna senator, vă rog frumos să citiți și...

Doamna Severica-Rodica Covaciu:

Vă mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului..., doamnei, mai nou, ministru al educației naționale și

are ca scop „Noul an școlar, avize școli, situația unităților școlare din Maramureș”.


Începutul anului școlar în septembrie 2018, la fel ca și cele de până acum, vine cu numeroase

probleme legate de siguranța în unitățile de învățământ. Presa relatează faptul că școlile nu au avizele

corespunzătoare, multe funcționând în afara cadrului legal, astfel că, în ceea ce privește unitățile de

învățământ din Maramureș, vă rog să-mi precizați:

- Care este numărul total al acestora?

- Câte dintre unități nu au autorizație sanitar-veterinară?

- Câte dintre unități nu au autorizație de securitate la incendiu?

- Câte dintre unități nu dispun de toaletă în incinta clădirii?

- Câte dintre toaletele din școli nu dispun de alimentare cu apă?

- Câte dintre clădirile școlilor nu dispun de alimentare cu apă sau energie electrică?

Aștept răspuns scris.

Senator de Maramureș, Severica-Rodica Covaciu

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator George Stângă, vă rog să preluați microfonul și îl rog pe domnul senator

USR, Dan Lungu, să se pregătească pentru expunerea întrebărilor și interpelărilor Domniei Sale.

Vă mulțumesc.

Domnul George-Cătălin Stângă:


- 46 -

Prima întrebare este adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției

sociale, de către subsemnatul, George-Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal,

Circumscripția electorală nr. 18 – Galați.

Obiectul întrebării este „Declinul demografic accentuat atât la nivel național, cât și în județul

Galați”.


România se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii demografice, fiind observat un declin major al

populației, cauzat de scăderea natalității. În anul 2017 populația a înregistrat o scădere de 69 279 de

persoane, cu aproximativ 27,5% mai mult decât în anul anterior.

În nota statisticii de la nivel național, în județul Galați situația este la fel de alarmantă din cauza

faptului că în ultimii 5 ani populația județului a scăzut cu aproximativ 10 000 de locuitori, ca urmare a

sporului natural negativ, iar, potrivit Direcției Județene de Statistică Galați, în acest an numărul

deceselor înregistrate (comparativ cu cel al nașterilor) a fost cu 200 mai mare.

Stimată doamnă ministru, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile pe care le are în vedere

ministerul coordonat de dumneavoastră în vederea stopării declinului demografic din România și de la

nivelul județului Galați?

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului.

Subsemnatul, George-Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția

electorală nr. 18 – Galați

Doamna președinte, cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să trec la cel de-al doilea material.

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată Ministerul Educației Naționale de către subsemnatul, George-Cătălin

Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 – Galați.

Obiectul întrebării este „Situația colegiilor tehnice din județul Galați retrogradate la rangul de

liceu”.

În prezent, în județul Galați funcționează opt instituții de învățământ preuniversitar cu statut de

colegiu tehnic. Cinci dintre acestea sunt vizate de Ministerul Educației în vederea retragerii titlului și

retrogradării la rangul de liceu, din cauza nerespectării criteriilor de evaluare reglementate de Ordinul

pentru aprobarea Metodologiei de acordare a titlului de colegiu unităților de învățământ preuniversitar.

În urma reevaluării, Colegiul „Paul Dino”, Colegiul de Alimentație și Turism „Dumitru

Moțoc”, Colegiul „Aurel Vlaicu”, Colegiul „Radu Negru” și Colegiul „Traian Vuia” nu îndeplinesc

standardele prevăzute de ordinul sus-menționat.

- 47 -

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt criteriile neîndeplinite de cele cinci colegii și

măsurile pe care Ministerul Educației le va aplica pentru îmbunătățirea aspectelor care au determinat

subclasarea acestora.

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu Regulamentul Senatului.

George-Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18

– Galați

Vă mulțumesc.



Domnule senator Dan Lungu, vă invit la microfon. Se pregătește domnul senator PSD, Ganea Ion.

Domnul Dan Lungu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună seara, tuturor!

În această seară vin cu o interpelare adresată domnului George Vladimir Ivașcu, ministru al

culturii și identității naționale, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator USR de Iași.

Obiectul interpelării: „Distribuția și veniturile din vânzări ale revistelor uniunilor de creație din

România, membre ale ANUC”.


După cum bine știți, Ministerul Culturii și Identității Naționale acordă sprijin financiar

nerambursabil pentru editarea revistelor și publicațiilor culturale, în baza Legii nr. 136/2015 pentru

finanțarea revistelor de cultură reprezentative, la nivel național. Aceste finanțări se acordă distinct

pentru revistele uniunilor de creatori din România, membre ale Alianței Naționale a Uniunilor de

Creatori, respectiv pentru cele propuse de alte persoane juridice.

Conform legii, „revistele uniunilor de creatori din România, membre ale Alianței Naționale a

Uniunilor de Creatori, sunt finanțate de bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, cu suma de minimum

4 500 de mii de lei, sumă indexabilă anual”. Din această sumă, uniunile de creatori din România,

membre ale ANUC, fiecare pentru domeniul său, stabilesc lista revistelor care urmează a fi finanțate,

precum și sumele necesare fiecăreia.

Întrucât nu am găsit nicăieri detalii despre distribuția și vânzarea revistelor finanțate de

Ministerul Culturii și Identității Naționale, vă rugăm să ne puneți la dispoziție următoarele informații,

pentru ultimii 3 ani, pentru fiecare revistă în parte:

- Care este numărul exemplarelor vândute pentru fiecare revistă în parte? Dar al retururilor?

- Câte sunt vândute prin abonament și câte prin societăți de distribuție?

- 48 -

- În ce localități și în câte locuri pot fi găsite la vânzare fiecare dintre revistele finanțate de către

Ministerul Culturii?

- Care sunt sumele încasate din vânzări și cum sunt cheltuite acestea, defalcat pe categorii de

cheltuieli?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

Senator USR de Iași, Dan Lungu

De asemenea, am mai depus în această seară – nu le voi citi, doar le voi menționa fiindcă le-am

depus în scris – o întrebare adresată Ministerului Educației Naționale, despre „Situația microbuzelor

școlare la nivelul județului Iași”, și, de asemenea, o întrebare adresată ministrului muncii și justiției

sociale, Lia-Olguța Vasilescu, privind „Programele de integrare socială la nivelul județului Iași”.

Mulțumesc.

O seară bună tuturor în continuare!



Domnule senator Ganea, vă rog frumos să vă pregătiți. Și ultimul, cu voia dumneavoastră,

colegul meu, domnul secretar senator Nicu Fălcoi.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Ganea:

Mulțumesc mult, doamna președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, de către subsemnatul,

senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 – Tulcea, Grupul parlamentar al Partidului Social

Democrat.

Obiectul întrebării: „Programe de prevenire a cancerului la sân”.


Ziua luptei împotriva cancerului la sân este marcată anual, începând din 2014, la data de 1

octombrie. Scopul decretării acestei zile este acela de a crește gradul de conștientizare cu privire la

cancerul de sân și subliniază importanța campaniilor de informare și prevenție.

Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetățenii, agențiile guvernamentale,

companiile private, organizațiile non-profit, precum și toate celelalte grupuri interesate să se alăture

activităților ce au drept scop creșterea gradului de conștientizare a ceea ce românii pot face pentru a

preveni cancerul de sân.

- 49 -

Prin urmare, vă solicit, doamnă ministru, să-mi precizați ce măsuri de prevenire are în vedere

ministerul pe care îl conduceți pentru depistarea precoce a cancerului de sân.

Cu stimă, senator PSD, Ion Ganea

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Îl rog pe domnul Fălcoi să intervină.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)



Prima întrebare este adresată Ministerului Afacerilor Interne..., ministrului afacerilor interne,

doamna Carmen Daniela Dan.

Obiectul întrebării: „Informații despre stadiul de avizare în care se află solicitările transmise

Ministerului Afacerilor Interne de către reprezentanții Consiliului Județean Timiș, vizând aprobarea

unor cereri de transfer imobiliar din domeniul public al statului și administrarea Ministerului

Afacerilor Interne în domeniul public al județului Timiș”.


În cadrul celei mai recente ședințe a Consiliului Județean Timiș, desfășurată joi, 27 septembrie

a.c., pe ordinea de zi a plenului Consiliului Județean Timiș a figurat un Proiect de hotărâre vizând

modificarea și completarea HCJ nr. 135/2017 privind aprobarea solicitării de transfer al unor imobile

din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne în domeniul public al

județului Timiș. Este vorba, concret, despre o suprafață de teren din localitatea Chișoda, județul Timiș,

aflată de mai mulți ani în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, pentru IPJ Timiș.

Potrivit declarațiilor reprezentanților Consiliului Județean Timiș, transferul este solicitat în

vederea construirii pe această suprafață de teren a unei clinici medicale.

Vă rog să precizați care este stadiul de avizare în care se află solicitarea în care face referire

HCJ menționată anterior, care este intervalul de timp în care estimați că ar putea fi emis acest aviz. Din

declarațiile publice ale președintelui Consiliului Județean Timiș rezultă că solicitarea care a făcut

obiectul hotărârii de consiliu județean mai sus menționate a fost deja depusă în atenția Ministerului

Afacerilor Interne.

- 50 -

Totodată, întrucât din declarațiile președintelui CJ Timiș a rezultat că în acest moment se află

depusă spre avizare încă o solicitare adresată Ministerului Afacerilor Interne de autoritățile județene,

vizând transferul încă unui imobil aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne în vederea

construirii unui sediu pentru depozitarea arhivelor, vă rog să precizați și care este stadiul de soluționare

în care se află această din urmă solicitare?

Vă mulțumesc și aștept răspuns scris.

Cu respect, Nicu Fălcoi, senator USR Timiș

Doamna președinte, dacă pot să continui cu a doua întrebare.

Mulțumesc.

Este adresată premierului României, doamna Viorica Vasilica Dăncilă, și obiectul interpelării

este „Informații despre sumele de bani alocate de Guvernul României Primăriei Timișoara și altor

primării din județul Timiș în vederea efectuării reparațiilor și remedierii efectelor furtunii din 17

septembrie 2017”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Anul trecut, în 17 septembrie, Timișoara și județul Timiș au avut de suferit de pe urma unei

furtuni extrem de puternice care, pe lângă că a provocat pierderi de vieți omenești, a pricinuit și

importante daune, ale căror urmări au trebuit remediate, multe dintre ele în regim de urgență.

În condițiile în care, în urma vizitelor efectuate la fața locului de către reprezentanți ai

Guvernului după furtuna din 17 septembrie 2017, autoritățile publice locale au primit asigurări că

pentru o parte din reparațiile necesare vor fi alocați bani de la bugetul de stat, din Fondul de rezervă al

Guvernului, vă rog să precizați:

- Care a fost suma de bani care v-a fost solicitată de către reprezentanții Primăriei Timișoara?

- Care au fost sumele de bani care v-au fost solicitate de către reprezentanții altor UAT-uri din

județul Timiș, în care s-au înregistrat daune de pe urma furtunii din septembrie 2017?

- Care au fost sumele de bani pe care le-ați alocat Timișoarei, respectiv județului Timiș, din

Fondul de rezervă al Guvernului, precum și în câte tranșe și când anume au fost puși acești bani la

dispoziția autorităților publice din municipiul Timișoara și din județul Timiș?

- și care au fost lucrările de reparații pentru care au fost utilizate sumele puse la dispoziție de

Guvern?

Vă mulțumesc și aștept răspuns scris.

Cu respect, Nicu Fălcoi, senator USR Timiș

(Domnul senator Nicu Fălcoi, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Vă mulțumesc frumos, domnule senator.

- 51 -

Vreau să-mi permiteți, stimați colegi, să dau citire celor care au depus interpelări și întrebări în

scris.

Colegii noștri care au depus întrebări sunt: Smarandache Miron-Alexandru, Iriza Scarlat,

Botnariu Emanuel-Gabriel, Chisăliță Ioan-Narcis, Toma Vasilică, Arcan Emilia, Brăiloiu Tit-Liviu,

Toma Cătălin Dumitru, Hărău Eleonora-Carmen, Caracota Iancu, Gorghiu Alina, Bulacu Romulus,

Popa Cornel, Alexandrescu Vlad-Tudor, Dircă George-Edward, Dinică Silvia-Monica, Bădulescu

Dorin-Valeriu, Baciu Gheorghe și Lungu Vasile-Cristian.

Aceștia au depus întrebări în scris.

Iar lista de interpelări depuse de colegii noștri senatori în scris este completată de domnii

senatori: Brăiloiu Tit-Liviu, Toma Vasilică, Trufin Lucian, Mihu Ștefan, Arcan Emilia, Silistru Doina,

Pîrvulescu Eugen, Hărău Eleonora-Carmen, Caracota Iancu, Badea Viorel-Riceard, Gorghiu Alina,

Popa Cornel, doamna Presadă Florina-Raluca, Dinică Silvia-Monica, Alexandrescu Vlad-Tudor,

Mihail Radu-Mihai, Dircă George-Edward, Bădulescu Dorin-Valeriu.

În același timp, dați-mi voie să vă informez că din partea reprezentanților Guvernului s-au

transmis răspunsuri la două interpelări, și anume:

- Ministerul Culturii și Identității Naționale i-a răspuns domnului senator Mihai Goțiu la

interpelarea cu titulatura „Măsuri urgente pentru salvarea și protejarea cetăților dacice din Munții

Orăștie, incluse în UNESCO”;

- de asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a răspuns interpelării domnului senator Costel

Șoptică cu privire la „Situația gravă de la Inspectoratul General de Aviație”.

Stimați colegi, acestea au fost interpelările și întrebările din ședința de astăzi și cele două

răspunsuri în scris asumate de Guvern.

Declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi.

Vă mulțumesc tuturor.

O seară plăcută!

Ședința s-a încheiat la ora 19.00.

s t e n o g r a m a...s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 2 octombrie 2018 s u m a r 1....

Documents