1

RUSIA – post sancţiuni. Implicaţii ale tensiunilor cu UE şi

SUA asupra evoluţiei economiei în 2014 Dr. Andreea DRĂGOI

Declanşarea crizei ucrainene, odată cu anexarea Crimeei la Federaţia Rusă a

condus la tensionarea climatului geo-politic în zonă, dar şi la impunerea unei

serii de sancţiuni economice din partea UE şi SUA al căror impact asupra

evoluţiei economiei ruse nu poate fi ignorat. În cele ce urmează, ne propunem o

analiză a posibilei evoluţii a economiei Rusiei în perioada post-sancţiuni, cu

evidenţierea consecinţelor în ceea ce priveşte securitatea economică şi

stabilitatea geo-politică.

I. Consecinţele anexării Crimeei – sancţiunile economice impuse de

UE şi SUA

Ulterior escaladării tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina care a culminat cu

anexarea Crimeei la Federaţia Rusă, a devenit evidentă pentru comunitatea occidentală

democratică necesitatea impunerii unor sancţiuni economice, care, deşi costisitoare, în

special pentru UE, reprezentau expresia condamnării fără echivoc a politicii expansionist

agresive a Rusiei.

Unele analize (The Economist, 2014) arată că mesajul impunerii sancţiunilor

economice este acela de a sublinia pentru autorităţile de la Kremlin, că o continuare a

politicii expansioniste cu posibile consecinţe şi asupra altor state învecinate (vulnerabile

prin dimensiuni şi lipsa unei capacităţi militare semnificative – de exemplu Moldova)

este inacceptabilă şi va conduce la o izolare în plan politic şi economic a Rusiei, cu

consecinţe extrem de nefaste asupra economiei naţionale.

Sancţiunile economice impuse de UE au vizat, în special, blocarea conturilor şi

acţiunilor mai multor persoane importante din Rusia şi neacordarea vizelor de călătorie

2

unor personalităţi1. După organizarea aşa-numitelor referendumuri pentru autonomie din

estul Ucrainei, UE rămâne fermă în decizia de a menţine sancţiunile economice la adresa

Rusiei, Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, declarând că UE ar

putea adopta o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei dacă situaţia din Ucraina nu se va

detensiona.

De asemenea, la data de 20 martie a.c. şi SUA au stabilit sancţiuni economice

împotriva a 20 de membri ai cercului de apropiaţi ai lui Vladimir Putin şi a băncii care i-a

susţinut pe aceştia, "Rossiya", a 15-a instituţie de credit din Rusia, ca mărime. Sancţiunile

prevăd îngheţarea activelor din SUA ale persoanelor în cauză, care nu vor putea nici să

mai încheie parteneriate de afaceri cu cetăţeni sau companii americane.

Sancţiunile economice impuse de SUA au vizat şi impulsionarea retragerii unor

importante companii de pe piaţa rusă, printre ele operatorii de plăţi cu cardul Visa şi

MasterCard, care au sistat furnizarea serviciilor de plăţi pentru clienţii mai multor bănci

din Rusia, printre care şi Banca Rossiya2, controlată de cunoscutul miliardar rus, Iuri

Kovalciuc, apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, bancă ce deţine la unele dintre cele

mai valoroase active ale statului. De altfel, ascensiunea Băncii Rossiya în topul băncilor

ruse s-a petrecut imediat după venirea la putere a lui Vladimir Putin3.

Canada4 a decis, de asemenea, să adopte, la data de 12 mai a.c., noi sancţiuni

împotriva a 12 oficiali ruşi şi ucraineni, printre care şi şeful Statului Major al Forţelor

Armate din Rusia, ca urmare a referendumurilor de independenţă organizate la data de 11

1 Sancţiunile Uniunii Europene în contextul crizei din Ucraina vizează mai mulţi oficiali ucraineni şi ruşi, printre care procurorul-sef din Crimeea şi primarul auto-proclamat al oraşului Slaviansk din regiunea Donetk. Dintre persoanele vizate de sancţiunile UE, procurorul-şef din Crimeea, Natalia Poklonskaia este cea mai cunoscută. Ea a fost numită în funcţia de procuror-şef al Crimeii de către Vladimir Putin, după ce a criticat dur autorităţile de la Kiev. Vizat de sancţiunile oficialilor de la Bruxelles mai este şi primarul auto-proclamat al Slavianskului, Viaceslav Ponomarev, dar şi Vladimir Samanov, comandant militar care a devenit cunoscut pentru strategiile sale implementate in Cecenia. 2 Banca Rossiya a sistat în prezent toate tranzacţiile în valută ca urmare a sancţiunilor aplicate de Statele Unite din cauza legăturilor apropiate ale instituţiei financiare cu aliaţii preşedintelui Vladimir Putin. 3 După ascensiunea la putere a actualului preşedinte al Rusiei, Banca Rossiya, cândva o instituţie financiară necunoscută cu sediul în Sankt Petersburg, a obţinut rapid acces la cele mai valoroase active ale statului, inclusiv active de miliarde de dolari ale Gazprom. Banca a cumpărat de la Gazprom o participaţie care îi asigura controlul asupra asigurătorului Sogaz. Tot prin Gazprom, Banca Rossiya a cumpărat acţiuni la National Media Group, care deţine 25% din canalele de televiziune CTC, Channel 1 şi NTV cu rol important în peisajul media din Rusia. 4 Canada este, în prezent, unul dintre principalii critici la adresa Moscovei în contextul tensiunilor din Ucraina, aceasta impunând deja sancţiuni împotriva mai multor companii sau persoane fizice din Rusia. În total, 42 de oficiali ucraineni şi ruşi sunt vizaţi de sancţiunile canadiene.

3

mai în estul Ucrainei. Printre cele 12 persoane care au primit interdicţii de călătorie în

Canada se regăsesc Valeri Vasilevici Gherasimov, şeful Statului Major al Forţelor

Armate ale Federaţiei Ruse, precum şi Ludmila Ivanovna Şveţova, vicepreşedinta Dumei

de Stat. Referitor la acest aspect, premierul canadian Stephen Harper a precizat că

Occidentul ar putea aplica noi sancţiuni economice Federaţiei Ruse cu scopul de

detensiona situaţia din Ucraina în condiţiile în care Rusia, precum şi activitatea sa

militară provocatoare rămân un motiv serios de îngrijorare pentru comunitatea

internaţională.

Reacţia autorităţilor ruse referitor la sancţiunile economice impuse de

Occident

În Federaţia Rusă, opiniile privind consecinţele sancţiunilor economice adoptate

împotriva sa de către anumite ţări occidentale, drept răspuns la implicarea în criza

ucraineană diferă, atât în funcţie de obiectivitatea observatorilor, de poziţia lor faţă de

politica Moscovei, cât şi de capacitatea de evaluare corectă a măsurilor în cauză.

Dacă, potrivit unor analişti (Karaganov, 2014), ele vor afecta grav ritmul

dezvoltării economiei şi credibilitatea mediului de afaceri autohton, există şi opinii

(Gutkin, 2014) care susţin că în condiţiile globalizării economice, în afară de o impresie

defavorabilă a Agenţiilor de rating, efectul va fi nesemnificativ, iar presiunile externe ar

putea constitui chiar un stimulent pentru o mai rapidă modernizare a activităţilor

productive rămase în urmă.

Analiştii ruşi care minimizează impactul sancţiunilor economice (Gutkin 2014) se

arată contrariaţi de faptul că guvernele occidentale, care criticau amestecul statului, al

autorităţilor de la Moscova, în viaţa economică a ţării, au recurs, ele însele, la amestec în

mediul de afaceri, instituind nu numai interdicţii la obţinerea vizelor de călătorie, dar şi

blocând conturile anumitor oameni de afaceri sau demnitari ruşi. Susţinând că asemenea

sancţiuni sunt în flagrantă contradicţie cu principiile economiei de piaţă, analiştii care

sprijină politica autorităţilor de la Kremlin consideră că sancţiunile economice impuse nu

pot să prejudicieze major evoluţia economiei ruse, rămânând, la fel ca şi excluderea

Rusiei din Grupul G-8, acţiuni mai mult simbolice.

Există şi opinii potrivit cărora Rusia ar putea reacţiona la sancţiunile impuse de

mediul internaţional, acţionând „pârghia gazului”: respectiv stoparea exportului spre UE.

4

Trebuie menţionat, însă, faptul că, în opinia noastră, această posibilă ripostă nu s-ar putea

solda cu un succes, în condiţiile în care jumătate din veniturile statului rus sunt rezultate

din exportul de hidrocarburi, iar UE este în continuare prima destinaţie a acestora, în

pofida eforturilor companiilor ruseşti de a se reorienta către piaţa chineză.

Această reorientare către Asia este evidentă în strategia geo-politică a autorităţilor

ruse. Unii analişti apreciază (The Economist, 2014) că „încordarea” intervenită în relaţiile

cu Uniunea Europeană şi SUA, ca urmare a crizei ucrainene, i-a determinat pe

guvernanţii Federaţiei Ruse, cu precădere pe agenţii economici din această ţară, să ia în

calcul necesitatea reconsiderării parteneriatelor de afaceri, a strategiilor de export şi

import. Dezamăgită de „Fata morgana” occidentală, Rusia se lasă tot mai mult tentată de

şarmul crescând al Asiei, scrutându-i pieţele, avantajele şi riscurile. În cadrul forumului

economic internaţional, care a avut loc la Berlin, la începutul lunii aprilie a.c., vice-

premierul rus Igor Suvalov a declarat că Rusia nu va adopta sancţiuni împotriva

Occidentului, ca răspuns la sancţiunile întreprinse de către acesta împotriva sa, dar va

trebui să ia măsuri pentru contracararea prejudiciilor produse în urma lor. Reîntors dintr-o

vizită de două zile făcută în China, în aprilie a.c., vice-premierul Arcadii Dvorkovici a

anunţat, de asemenea, încheierea, în viitorul apropiat, a unor importante acorduri

energetice ruso-chineze.

În acest context, trebuie menţionat faptul că se preconizase ca, pe durata vizitei

preşedintelui Vladimir Putin în China în luna mai a.c., să fie parafat un cuprinzător acord

între compania de stat „Gazprom” şi compania chineză „CNOOC”, precum şi

aranjamente cu partenerii chinezi ale „Rosnefti”, „Rusal”, „NOVATEK” şi altor

companii ruseşti. Cu toate acestea, în cadrul vizitei de la Shanghai, Vladimir Putin şi

omologul său chinez Xi Jinping au semnat mai multe acorduri bilaterale, dar nu şi pe cel

referitor la livrările de gaze ale Gazprom, evaluat la 400 de miliarde de dolari, în privinţa

acestuia negocierile urmând să continue.

5

II. Previziuni privind evoluţia economiei ruse în 2014 – „navigând prin

incertitudine5”

Cele mai recente analize ale experţilor internaţionali (FMI, OCDE şi Comisia

Europeană) subliniază că evoluţia economiei ruse în 2014 va fi afectată indubitabil de

sancţiunile economice impuse de partenerii vestici (SUA şi UE) ca urmare a escaladării

crizei din Ucraina şi alipirii Crimeii la Federaţia Rusă. Tabelul 1: Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai Rusiei în perioada

2010-2015

INDICATORI

2010

2011

2012

2013

2014

(estimări)

2015

(previziuni)

PIB ** (în miliarde de euro)

1 102 1 336 1 568 1 604 1 632 …

Populaţia** (milioane de locuitori)

142,9 149,2 142,9 142,7 142,5 142,5

PIB/locuitor** (euro)

7 714 9 336 10 978 11 247 11 455 …

P.I.B. (ritm real de creştere, în %)

4,5 4,3 3,4 1,3 0,2 1

Cerere internă totală (ritm real de creştere, în %), din care:

4,0 5,6 4,6 2,4 1,2 2,1

consum privat 5,5 6,3 6,7 4,7 3,3 3,1 consum public -1,5 0,8 -0,2 0,5 0,5 0,5 investiţii productive 4,0 2,9 0,4 -1,2 -0,3 0,0 Rata şomajului (în % din populaţia activă la sfârşitul anului)

7,5 6,6 5,5 5,5 6,1 6,4

Rata inflaţiei (măsurată prin indicele armonizat al preţurilor, în %)

6,9 8,4 5,1 6,8 5,9 5,0

Sold/deficit bugetar (în % din PIB)

-1,2 4,2 2,8 0,6 0,3 -0,3

Datorie publică (în % din PIB)

11,0 11,7 12,5 13,6 14,3 14,8

Volumul exporturilor de bunuri şi servicii (%)

7,0 0,3 1,4 4,2 3,2 4,3

Volumul importurilor de bunuri şi servicii (%)

25,8 20,3 9,5 3,7 3,3 5,5

Soldul balanţei de plăţi curente (% din PIB)

4,7 5,2 3,8 1,6 0,9 0,5

Curs de schimb Rublă/dolar USD**

0,034 0,036 0,030 0,033 0,027 …

Curs de schimb Rublă/euro**

0,026 0,025 0,026 0,023 0,020 …

* Date disponibile din UniCredit - CEE Quarterly - Russia, September 2013 şi UniCredit - CEE Quarterly - Russia, March 2011 (pentru datele din 2009). ** Date furnizate de BNR pentru perioada 2010 – 2014, http://valutarbnr.ro/curs-valutar/rubla-ruseasca Surse: OECD – Russian Federation – Country Survey 2014, May 2014 International Monetary Fond - Russian Federation: Concluding Statement for the 2014 Consultation Mission, April 30, 2014

5 Sintagma a fost utilizată în cele mai recente previziuni economice privind evoluţia economiei ruse, publicate de Comisia Europeană în mai 2014.

6

European Commission – European Economic Forecast – Spring 2014, 9 May 2014, Brussels

Prognoze foarte pesimiste indicând o posibilă recesiune economică în

2014

În cele mai recent publicate analize (IMF, 2014), experţii FMI avertizează că

scăderea ritmului PIB pentru anul 2014 va fi una semnificativă, analizele lor indicând

iminenţa unei recesiuni economice în Federaţia Rusă, pe fondul tensionărilor climatului

economic şi politic cu unii dintre principalii săi parteneri comerciali (UE şi SUA) şi al

sancţiunilor impuse de aceştia, arătând că „economia rusă a cărei creştere era deja

afectată de unele deficienţe structurale şi dependenţa prea mare de exporturile de petrol,

va cunoaşte o depreciere a ritmului său de creştere, cauzată de incertitudinile geo-politice

rezultate din conflictul cu Ucraina”. Potrivit previziunilor FMI, economia rusă ar urma să

crească cu doar 0,2% în 2014 şi cu 1% în 2015. Precedentele estimări de creştere ale FMI

pentru Rusia prevedeau un avans de 1,3% pentru 2014 şi o creştere de 2,3% pentru 2015,

dar în condiţiile noilor sancţiuni impuse Rusiei, ele au fost semnificativ revizuite în

scădere.

Mai mult, experţii internaţionali (IMF, 2014) consideră că, în timp ce băncile

internaţionale, cu cele japoneze „în avangardă”, se retrag de pe pieţele ruseşti de teamă să

nu fie afectate de disputele politice legate de criza din Ucraina, proiecţiile privind

economia rusă sunt cele mai „slabe” de după 2008, anul crizei economice mondiale.

Dependenţa economiei ruse de exporturile de petrol este indicată ca un alt factor de

vulnerabilitate pentru evoluţia economiei ruse în 2014 de către experţii OCDE care

subliniază faptul că sunt necesare reforme structurale pentru a îmbunătăţi performanţa

mediului de afaceri în Rusia, reformele constituind un factor cheie de îmbunătăţire a

performanţelor şi rezistenţei economiei naţionale la şocurile externe (în special în

condiţiile în care dacă preţul petrolului ar stagna, iar fluxurile de capital ar fi blocate,

creşterea economică ar fi puternic afectată) (OCDE, 2014).

7

Graficul 1: Dependenţa creşterii economice în Rusia de exporturile de petrol (%)

- în perioada 2007-2013 -

Sursa: OECD – Russian Federation – Country Survey 2014, May 2014

Previziunile Comisiei Europene privind creşterea economică în Rusia în 2014

sunt şi ele destul de pesimiste, indicând o descreştere semnificativă a acesteia, în actualul

climat geo-politic guvernat de sancţiunile impuse Rusiei.

Graficul 2: Evoluţia ritmului PIB în Rusia în perioada 2010 -2015 (în %)

1

21.3

3.4

4.34.5

00.5

1

1.52

2.53

3.54

4.55

An2010

An2011

An2012

An2013

An2014

An2015

Ritm PIB Linear (Ritm PIB )

Surse: European Commission – Economic Forecast, Spring, 2014, OECD – Russian Federation –

Country Survey 2014, May 2014

Notă 1: Datele pentru 2014 reprezintă estimări, iar cele pentru 2015 previziuni.

Notă 2: Linia punctată indică trend-ul linear al PIB care, începând cu anul 2013 – debutul tensiunilor

geopolitice prin summit-ul de la Vilnius – este puternic descendent.

Deprecierea rublei

Altă repercusiune a climatului geo-politic tensionat şi a sancţiunilor impuse

Rusiei o constituie devalorizarea rublei, în raport cu principalele valute internaţionale.

8

Chiar dacă, potrivit unor prognoze ale OCDE, cursul monedei naţionale urma să scadă

sensibil, până la finele anului 2014, faţă de euro şi dolar, criza din Ucraina a precipitat

drastic acest deznodământ. Potrivit estimărilor Băncii Centrale din Rusia (The Central

Bank of Russian Federation, 2014), de la începutul anului 2014, rubla a scăzut cu 9% în

raport cu ambele valute.

Retrageri masive de capital ale investitorilor străini

Ca urmare a sancţiunilor impuse în urma conflictului ucrainean, investitorii străini

au retras 64 miliarde de dolari în primele trei luni ale lui 2014, iar pieţele internaţionale s-

au închis pentru companiile ruseşti, forţându-le să apeleze la băncile de stat şi la

investitorii locali. Pe fondul reticenţei băncilor internaţionale de a acorda împrumuturi

sau de a finanţa afacerile clienţilor ruşi, băncile japoneze se retrag de pe piaţa rusească,

renunţând la anumite tranzacţii şi suspendând linii de credit. Sumitomo Mitsui Banking

Corporation (SMBC) şi Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ (BTMU) sunt două dintre cele

mai mari bănci nipone care au adoptat astfel de măsuri. SMBC s-a retras dintr-un acord

de finanţare pentru export pentru Metalloinvest, o companie rusească cu activităţi în

metalurgie şi minerit, deţinută de oligarhul Alisher Usmanov. De asemenea, banca a

suspendat linii de credit stabilite pentru trader-ul de petrol Gunvor după ce SUA a impus

sancţiuni asupra co-fondatorului Gennady Timchenko. BTMU a decis să nu ia parte într-

un acord de finanţare pentru export cu Tenex, companie de export de uraniu a Rusiei. De

altfel, analiştii FMI preconizează că şi sectorul bancar naţional rus va fi afectat de criza

din Ucraina, multe bănci ruseşti având o expunere importantă pe pieţele din Ucraina, fapt

ce se va repercuta negativ asupra evoluţiei economiei în ansamblul său. Graficul 3: Expunerea principalelor bănci ruseşti la tensiunile climatului economic din Ucraina (ca

% din totalul activelor expuse ale fiecărei bănci în 2012)

0 1 2 3 4 5 6

VEB Bank

Sberbank

VTB Bank

9

Sursa: Raiffeisen Bank, 2013

De asemenea, în mai 2014, constructorul auto francez Renault a anunţat că a

îngheţat planurile privind producerea de utilitare în parteneriat cu compania rusa ZIL, la o

fabrica din Moscova, din cauza deprecierii accentuată a rublei.

Agenţiile de rating coboară perspectiva ratingului Rusiei de la „stabil”

la „negativ”

În cele mai recente previziuni, Agenţiile de evaluare financiară Fitch şi

Standard&Poor's au coborât perspectiva ratingului suveran al Rusiei de la "stabilă" la

"negativă", din cauza impactului negativ al sancţiunilor impuse de SUA şi UE asupra

economiei ţării.

Potrivit evaluării Agenţiei de Rating Fitch, perspectivele evoluţiei economiei ruse

nu sunt deloc optimiste, întrucât băncile din SUA şi UE ar putea fi reticente să împrumute

Rusia în actualele circumstanţe, situaţie în care ritmul PIB se va deprecia în continuare,

iar sectorul privat ar putea avea nevoie de sprijinul statului, pe fondul declinului constant

al ISD şi al retragerilor masive de capital extern.

Evaluările Standard&Poor's indică, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice

ridicate şi perspectiva sancţiunilor din partea UE şi SUA, ca urmare a anexării Crimeei,

ar putea reduce fluxul investiţiilor, determinând ieşiri mai mari de capital şi încetinind

puternic creşterea economică în Rusia. Pe cale de consecinţă, Standard&Poor's (S&P,

2015) a coborât rating-ul Rusiei de la BBB (stabil) la –BBB (instabil), doar cu o treaptă

superior celui de climat economic cu risc maxim („Junk”). De asemenea, ambele Agenţii

de rating au anunţat că vor reduce şi mai mult ratingul Rusiei, în cazul în care împotriva

acesteia vor fi luate măsuri mai dure din partea SUA şi a Uniunii Europene (în special

legate de exporturi).

Pericolul presiunilor inflaţioniste

Ca urmare a deprecierii rublei, Banca Centrală a Rusiei a majorat, la data de 10

mai 2014, dobânda cheie cu 50 de puncte de bază, aceasta ajungând la 7,5%. Această

decizie motivată de iminenţa presiunilor inflaţioniste6 se estimează de către unii analişti

6 Un subiect sensibil pentru Rusia, care a cunoscut în trecut episoade de depreciere a monedei naţionale şi de creşteri ale preturilor, între 1997 şi 1998 şi între 2008 şi 2009.

10

internaţionali (OCDE, 2014) că va crea presiuni suplimentare asupra situaţiei şi aşa

dificile a ţării, prejudiciată de sancţiunile occidentale şi de deteriorarea percepţiei

investitorilor străini care îşi retrag capitalul de pe piaţa rusă. De altfel, în cele mai recente

estimări Banca Centrală din Rusia arată că situaţia politică internaţională şi tensiunile

legate de aceasta afectează în mod direct producţia şi investiţiile: „Creşterea

productivităţii muncii este lentă, în timp ce investiţiile în capital fix continuă să se

restrângă din cauza declinului profiturilor, a accesului limitat la finanţarea pe termen lung

atât pe pieţele internaţionale, cât şi pe cele interne, precum şi a încrederii scăzute a

consumatorilor şi producătorilor" (CRB, 2014). Potrivit evaluărilor OCDE, deprecierea

rublei cu 9% faţă de principalele valute internaţionale (euro şi dolar SUA) a condus la

majorarea preţurilor bunurilor importate, iar rata inflaţiei a atins aproape 7% în aprilie

2014. Estimările Comisiei Europene indică şi ele pericolul inflaţionist, care, coroborat cu

deprecierea monedei naţionale, poate conduce la declanşarea unei crize economice severe

în Rusia. Graficul 3: Evoluţia ratei inflaţiei în Rusia în perioada 2010 - 2015

6.9

8.4

5.1

6.85.9

5

0123456789

An 20

10

An 2011

An 2012

An 20

13

An 20

14 (e

stimari)

An 2015

(prev

iziuni)

Sursa: European Commission – Economic Forecast, Spring, 2014

III. Concluzii

Economia Rusiei resimte deja consecinţele economice ale anexării Crimeii, fără

ca statele Occidentale să fi înăsprit încă sancţiunile la adresa Kremlinului, posibilitate

evocată intens în această perioadă ca urmare a ultimelor mişcări secesioniste din estul

Ucrainei, susţinute din umbră de Moscova. În condiţiile exodului de capital, deprecierii

rublei şi retrogradării rating-ului de ţară, acţiunile politice şi militare ale Rusiei se

dovedesc costisitoare pe plan economic, unii analişti (Neil Shearing, The Economist

2014) apreciind că intrarea Rusiei în recesiune în 2014 s-ar putea să nu mai poată fi oprită

nici măcar de găsirea unei soluţii diplomatice pentru soluţionarea crizei ucrainene.

11

Economia Rusiei este cu atât mai vulnerabilă la efectul sancţiunilor economice, cu

cât este o economie neperformantă, nerestructurată şi nemodernizată, a cărei creştere

economică din ultimii ani s-a bazat într-o măsură prea mare pe exporturile de ţiţei.

Această tendinţă s-ar putea dovedi un veritabil „călcâi al lui Ahile” pentru Rusia, dacă

Occidentul ar trece la următoarea etapă a sancţiunilor, respectiv, la boicotarea

importurilor ruse. Deocamdată, nu există un consens în această privinţă la nivelul UE7,

dar pericolul există, iar în condiţiile aplicării unor asemenea sancţiuni, Rusia s-ar

confrunta cu o veritabilă catastrofă economică.

Viitorul economiei ruse este incert în 2014, în condiţiile în care o rezolvare la

problema ucraineană se întrevede cu greu. De altfel, soluţionarea acesteia ar presupune o

atitudine moderată şi deschisă spre negociere a tuturor actorilor internaţionali, condiţie

dificil de îndeplinit într-o perioadă în care retorica naţionalistă şi populistă constituie baza

unei nou-câştigate popularităţi nu numai în Rusia, dar şi în unele state europene.

Există multe vinovăţii8 în această criză nou creată în Europa de Est, dar asta nu

înseamnă că există şi ambiguitate morală. Cea mai directă responsabilitate îi aparţine

Kremlinului, care, din nefericire, este mai interesat să manipuleze sentimentul naţionalist,

decât să opteze ferm pentru stabilitate şi creştere economică. Economia Rusiei combină

actualmente unele dintre cele mai problematice aspecte ale capitalismului (corupţie,

concentrarea avuţiei către un grup de oligarhi sprijiniţi politic) şi etatismului

(birocratizare, nerestructurare, structuri economice dependente de fluxul public de

7 De exemplu poziţia germană privind Rusia se află într-o zonă destul de neclară. Discursul oficial german dezaprobă în mod direct acţiunile Rusiei, dar presiunile mediului de afaceri, împreună cu reticenţa unei semnificative părţi a populaţiei germane în ceea ce priveşte o implicare mai activă a Germanie în detensionarea crizei ucrainene, au determinat guvernul de la Berlin să îşi regândească strategia iniţiala şi să joace mai mult cartea diplomaţiei si a concilierii. Deşi încă de la începutul crizei Germania s-a situat foarte deschis împotriva acţiunilor expansioniste ale Rusiei, înscriindu-se în atitudinea generală a Europei de Vest şi a Statelor Unite, cancelarul Angela Merkel si reprezentanţii diplomaţiei germane propun la acest moment eficientizarea dialogului cu Rusia în detrimentul extinderii sancţiunilor de ordin economic, ce se pot răsfrânge cu un efect de bumerang şi asupra economiei germane. 8 Conducerea ucraineană are şi ea propria sa vină pentru criză. Suveranitatea necesită protecţia asigurată de guverne eficiente. În cei 23 de ani de independenţă post-sovietică, Ucraina a trecut de la o criză politică la alta, sub o succesiune de guverne corupte, inapte, sau, în cazul fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianucovici, ambele. De asemenea, UE a avut şi ea o contribuţie în crearea acestui climat zonal instabil. Uniunea Europeană a avut, cu siguranţă, cele mai bune intenţii în negocierea Acordului de Asociere cu Ucraina, dar acea perspectivă a avut şi efectul nedorit de a declanşa alarmele în Kremlin, ceea ce a generat o situaţie conflictuală al cărei sfârşit se întrevede cu greu.

12

capital). Resursele energetice ale Rusiei, reprezintă, în prezent, cel mai mare atu

economic, dar autorităţile ruse nu reuşesc să facă schimbările structurale necesare pentru

a diversifica economia puternic dependentă de exporturile de hidrocarburi, în timp ce

stilul politic autoritar al lui Vladimir Putin alienează clasele antreprenoriale, cruciale

pentru crearea oportunităţilor de investiţii. Viitorul Ucrainei şi cel al relaţiilor Rusiei cu

Occidentul vor constitui probleme de politică externă a căror rezolvare nu se întrevede

printr-o retorică maniheistă. Dacă expansionismul Rusiei va continua în zonă, statele

europene şi SUA vor trebui să impună noi sancţiuni, dar calea coercitivă s-ar putea să nu

fie cea care să aducă soluţia. O Rusie sancţionată şi izolată pe plan internaţional, are

potenţialul de a se converti într-un pol de instabilitate şi agresiune, iar marea sarcină

istorică va fi convingerea autorităţilor de la Kremlin să se întoarcă în direcţia apartenenţei

la comunitatea internaţională şi la căutarea oportunităţilor pentru dialog şi cooperare. Bibliografie selectivă:

European Commission – Economic Forecast, Spring, 2014 International Monetary Fund - Russian Federation: Concluding Statement for the 2014

Consultation Mission, April 30, 2014. Gutkin, M. – Sanction impact on Russia will have little immediate effect, in World News,

14.05.2014 Karaganov, Serghei - Time to End the Cold War in Europe, in Russia in Global Affairs, 28 April

2014 OECD – Russian Federation – Country Survey 2014, May 2014 Standard&Poor’s - Russia's Credit Rating to BBB-, April 25, 2014,

http://www.standardandpoors.com/ The Central Bank of Russian Federation - Bulletin of Banking Statistics No. 4 (251), May 14, 2014 The Central Bank of Russian Federation - The Situation in Financial Markets, 25 March 2014,

http://www.cbr.ru/ The Economist – The cost of stopping the Russian bear now is high – but it will only get higher if

the West does nothing, April 29, 2014