RUPTURA DE MENISC

RUPTURA DE MENISCVoicu RalucaGheorghe Victor StefanIstrate BogdanBanescu Alexandru LaurentiuGirla PetruDEFINITIE AFECTIUNERuptura de menisc este o leziune a meniscului articulatiei genunchiului frecvent intalnita.Genunchiul este articulatia cea mai frecvent implicata in traumatologia articulara din cateva motive:-este situata superficial, deci este expusa actiuniifactorilor traumatici. Nu este inconjurata ca altearticulatii de grupe musculare puternice, care potatenua intensitatea unui traumatism.-are o structura anatomica particulara, fiind formatadin doua suprafete articulare tangentiale, fara ocongruenta perfecta intre ele, fara a fi solidarizateprin grupe musculare foarte bine dezvotate.-asupra ei se exercita solicitari functionale foarte mari,tinand cont ca alternativ toata greutatea corpului se lasa pefiecare genunchi.ANATOMIE GENUNCHIGenunchiul este format din 3 tipuri de structuri:-osoase: suprafatele articulare femurala, tibiala si rotuliana.-intraarticulare: de alunecare si fixare (meniscurile, ligamentele incrucisate, ligamentul popliteu. membrana sinoviala)-extraarticulare: de miscare (musculatura).

Meniscurile sunt fibrocartilaje intraarticulare situate intre femur si tibie. Sunt in numar de 2 la nivelul fiecarui genunchi si au forma semilunara. Meniscul medial are forma litere C, iar meniscul lateral are forma literei O. In sectiune au o forma triunghiulara cu periferia groasa si strans aderenta de capsula articulara, in timp ce marginea ce priveste spre cavitatea articulara este subtire, ascutita si libera. Fata superioara este concava, in timp ce fata inferioara este plata. Aceasta forma este dictata de forma suprafetelor osoase cu care vine in contact meniscul.Rolul meniscuriloreste de ameliorare a congruentei dintre condilii femurali si tibiali, preluarea si dispersia incarcarii (rol protectiv asupra cartilajului articular), absortia socurilor, stabilizare pasiva, diminuarea fortelor de contact, lubrefierea articulara, limitarea miscarilor de flexie si extensie.CAUZERuptura de menisc se numara printre cele mai frecvente leziuni la nivelul genunchiului. Atletii, si indeosebi cei care practica sporturi de contact, sunt expusi riscurilor unei rupturi de menisc, desi, in fapt, orice persoana, la orice varsta, se poate confrunta cu o asemenea afectiune.Ruptura de menisc este cauzata de obicei de o miscare de torsiune, deseori cu piciorul asezat pe toata talpa si cu genunchiul flectat partial (de exemplu, la ridicarea de greutati sau la tenis). Alte leziuni alegenunchiului, cum ar fi ruptura de ligament, se pot intampla concomitent cu ruptura de menisc. Cu varsta, meniscul se uzeaza si poate fi lezat mai usor. Ruptura de menisc este rara la copiii mici.SIMPTOMATOLOGIEdurere la nivelul interliniului articular (cel mai frecvent simptom) exacerbata in timpul examenului clinic de manevrele de provocare. Durerea apare la genuflexiuni, la rotatiile pasive ale genunchiului ( in pat, in pozitiile de relaxare), la efort.hidartroza (acumulare de lichid in genunchi) recidivanta sau hemartroza (sange in genunchi) in leziunile recente.impotenta functonala mai ales la urcatul si coboratul scarilor.un tip particular de instabilitate a genunchiului (pacienul simte ca ii sare genunchiul si ca il pune la loc).DIAGNOSTICexamenul clinic ala articulatiei genunchiuluiecografie de parti moi ( poate evidentia acumularea de lichid sinovial si o ruptura de menisc).RMN este investigatia de electie. Prin aceasta investigatie se obtine o reconstructie tridimensionala a intregului menisc, si astfel ruptura de menisc este descrisa in amanunt.artroscopia exporatorie: in prezent nu este indicata doar in scop diagnostic, pentru ca ruptura de menisc poate fi stabilita cu certitudine prin examenul clinic si RMN.

FISA CLINICANume: A.B.Vrsta: 25 de aniSex: MDiagnostic: Ruptura de menisc laterala Tratament anterior: meniscectomie partiala,antialgice,antiinflamatoare si antibiotice

OBIECTIVEDiminuarea durerii;Diminuarea edemului si imbunatatirea troficitatii tisulare;Cresterea mobilitatii articulare si amplitudinilor de miscare;Cresterea fortei musculare;Redobandirea stabilitatii articulare;Imbunatatirea abilitatilor controlate;Corectarea eventualelor atitudini compensatorii;Reintegrarea in activitatile cotidiene;

MIJLOACE FOLOSITEPosturariMasajStretchingTehnici miotensiveMobilizariTehnici FNPTehnica KabatContractii izometriceHidroterapiaExercitii cu sau fara obiecte, la aparate, de respiratie

INDICATII METODICEfrecventa sedintelor a fost de 2 - 3 sedinte/saptamana;durata sedintei fiind de 30 - 40 de minute;gradul de dificultate ales va fi in functie de stadiul afectiunii si de capacitatea fizica a fiecarui pacient;exercitiile vor fi cu solicitare submaximala, tinandu-se cont de limitele fiziologice ale fiecarui pacient;exercitiile efectuate initial vor fi analitice, apoi cele finale fiind globale;se va urmari calitatea executiei exercitiilor si niciodata cantitatea;

PROGRAM DE REFACEREPosturi antideclive pentru stimularea circulatiei Posturari pentru combaterea eventualelor atitudini deficitareMasaj de drenare limfatica a edemuluiMasaj de relaxare a musculaturii membrului sanatos suprasolicitataMasaj de tonifiere si stimulare a musculaturii membrului afectatStretching pentru alungirea si relaxarea musculaturiiTehnici miotensive pentru relaxarea si alungirea musculaturiiMobilizari pasive, pasivo-active, activo-pasive, active cu rezistenta sau fara, excentric sau concentricTehnici de facilitarea neuromusculara si proprioceptiva pentru cresterea fortei musculare, cresterea stabilitatii si amplitudinii de miscareMetoda Kabat de facilitare a functiei musculare si obtinerea unei contractii musculare mai puternice decat cea provocata numai de un efort voluntar simpluContractii izometrice pe musculatura ambelor membreDin decubit dorsat, executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei genunchiului in toate planurile de miscare( flexie si extensie)Din decubit dorsal, executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei soldului in toate planurile de miscare( flexie si extensie, rotatie interna si externa, abductie si adductie, tripla flexie)Din decubit dorsal, cu genunchii flectati aproximativ 10 grade, flexia gambei pe coapsa ne ridicand calcaiele de pe podea. Mentinere 5 secunde, apoi relaxare si reluarea ciclul.Din decubit dorsal, cu genunchii flectati, ridicari de bazin cu mentinere 5 secunde apoi revenireDin decubit dorsal, cu un prosop sub forma de rola sub genunchi extensia piciorului( inca sustinut de rola de prosop) cu mentinere 5 secunde apoi revenire incetDin decubit dorsal, executarea bicicletei in aer initial cu cate un picior pe rand, apoi cu ambele simultan

Din decubit ventral, executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei genunchiului in toate planurile de miscare( flexie si extensie)Din decubit ventral, executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei soldului in toate planurile de miscare( extensie si revenire din extensie, rotatie interna si externa, abductie si adductie)Din decubit ventral, sub glezna (pe partea cu genunchiul operat) avand un prosop rulat, impingeri ale piciorului in jos, incercand sa se atinga podeaua cu mentinere a pozitiei 5 secunde, apoi relaxareDin decubit lateral( pe partea membrului sanatos), executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei genunchiului in toate planurile de miscare( flexie si extensie)Din decubit lateral( pe partea membrului sanatos), executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei soldului in toate planurile de miscare( flexie si extensie, rotatie interna si externa, abductie si adductie, tripla flexie)Din patrupedie, cu genunchiul flectat la 90 de grade executarea extensiei membruluiDin patrupedie, cu genunchiul flectat la 90 de grade executarea flexiei coapsei pe bazinDin patrupedie, cu genunchiul flectat la 90 de grade executarea abductiilor membruluiDin asezat la marginea patului executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei genunchiului in toate planurile de miscare( flexie si extensie)Din asezat la marginea patului executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei soldului in toate planurile de miscare( flexie si extensie, rotatie interna si externa, abductie si adductie, tripla flexie)Din ortostatism executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei genunchiului in toate planurile de miscare( flexie si extensie)Din ortostatism executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei soldului in toate planurile de miscare( flexie si extensie, rotatie interna si externa, abductia si adductia piciorului, tripla flexie)Toate exercitiile de mai sus cu greutate atasata de glezna picioruluiGenoflexiuni partiale cu sprijin pe spatarul unui scaunFlexia partiala a unui genunchi cu sprijin pe spatarul unui scaunPasirea in fata pe trepte, incepan cu piciorul afectatPasirea in lateral pe trepte, incepand cu piciorul afectatPasirea pe plan inclinat incepand cu piciorul afectatUrcarea si coborarea pe scara fixa, incepand cu piciorul afectatCu o banda elastica legata de spalier si de membru, din ortostatism, executarea de miscari pentru mobilizarea articulatiei soldului( flexie si extensie, abductie si adductiei)Exercitii la bicicleta ergometricaMers pe banda rulantaAlergareExercitii pe placa de echilibru