8/19/2019 Rp, Piatra Craiului - Creasta Sudica

1/2

z

PIATRA CRAIULUI – CREASTA SUDICĂ

[..]Străbaterea crestei sudice a Pietrii Craiului reprezintă fără îndoială cel mai dificil traseu turistic din

munţii noştri, datorită reliefului cu adevărat alpin, asemănător uneori unei muchii de cuţit. ntenţia noastră estede a arăta drumeţilor pasionaţi noi drumuri de acces care nu au fost tratate încă în !hidurile apărute pînă în prezent. "otodată opiniem pentru cunoaşterea acestei frumoase zone pornind de la cabanele din apropiere, fără ca

turistul sa fie nevoit să sosească aici de la cabane îndepărtate cum ar fi cele de la Plaiul #oii, Curmătura sau chiar 

refu!iul $rind.Partea sudică a Pietrii Craiului este încadrată de rîurile %îmboviţa şi %îmbovicioara.&. Să pornim mai întîi pe rîul %îmboviţa, în amonte. %in Cîmpulun! se folosesc autobuze C."' care

depăşesc satul Sătic şi se îndreaptă spre şantierul hidrocentralei Pecinea!u. Coborîm din autobuz în dreptulcoloniei Clăbucet la podul de piatră (care traversează rîul) fiind utilizat în comun atît pentru drumul forestier dinvalea lui van cît şi pentru cel din valea %ra!oslăvenilor. *enţionăm că traseul (triun!hi roşu) prin valea lui vaneste închis circulaţiei turistice. Pe o placardă se află scris că zona este rezervată pentru liniştea vînatului şi pentrunădirea urşilor, din acest motiv fiind un loc periculos. Cuvîntul +nădire provine de la +nadă- pe un stîlp sea!aţă o momeală din carne pentru că animalul să se obişnuiască să vină aici pentru mîncare. /a momentuloportun vînătorul 0 adăpostit într1o constructie înălţată deasupra solului 0 îl împuşcă. Pornim deci pe valea%ra!oslăvenilor pînă la cabana Garofiţa Pietrii Craiului (cca 2 3m. adică apro4imativ o oră de mers pe 5os).'ceastă cabană aparţine asociaţiei turistice ,,6om7nia pitorească din Piteşti. 6e!ulamentul de funcţionare prevede şi !ăzduirea turiştilor care nu fac parte din asociaţia sus amintită. ată cîteva adrese utile pentruaprobarea cazării se scrie la Piteşti căsuţa poştală 889 cabanierul :icu ;ălan este o !azdă primitoare şi om demunte9 poate fi !ăsit comandînd telefonic comuna 6ucăr şi de aici le!ătura cu centrala telefonică a hidrocentraleiPecinea!u.

%e la cabana $arofiţa Pietrei Craiului s1au creat două marca5e de racordare cu celelalte de5a e4istente.Cel pe care1l recomandăm cu prioritate este discul !alben care conduce de la această cabană în cca o oră de suiş1 pieptiş la stîna din "ămăşel şi la stîlpul de marca5 care indică fie semnul triun!hiu roşu spre Plaiul #oii sau însens invers, spre valea lui van, fie triun!hiul albastru care ne va călăuzi în traseul nostru pe *arele $rohotiş pînă la Cerdacul Stanciului. *enţionăm că de la acest stîlp trebuie să ne abatem cale de vreo &< minute pesemnul triun!hiu roşu pentru reaprovizionarea cu apă (izvorul =ţeţelei) deoarece pe parcurs nu o vom maiîntîlni. *ai departe semnul triun!hi albastru conduce prin pădure în minunară zonă a >merilor Pietrii Craiului (ase consulta cartea +Piatra Craiului de ?m. Cristea şi ?u!en :edelcu, editura Stadion &@A&). *enţionăm că de la>merii Pietrii Craiului 0 spre stîn!a se deschide un nou marca5 (bandă roşie) care conduce în creastă trecînd la+Băplaz.

>nii turişti vor dori să traverseze masivul trecînd prin Prepeleac şi şaua #unduri şi apoi coborînd lacabana ;rusturet. =pinăm însă pentru soluţia cea mai convenabilă pentru economia de forţe a or!anismului şianume de a ne înapoia pe acelaşi drum la cabana $arofiţa Pietrei Craiului. ?4istă şi căi mai scurte dereîntoarcere, dar rămînem la primul nostru punct de vedere. %e e4emplu, pe traseu se întîlneşte semnul crucealbastră, dar încă de la început nu se distin!e o potecă bine conturată, ci trebuie urmărită mar!inea 5nepenişului.= altă posibilitate de revenire ar fi ca după depăşirea Cerdacului Stanciului să mai străbatem cîteva limbi de!rohotiş şi să coborîm pe o veche potecă !rănicerească 0 destul de vizibilă dar nemarcată 0 pînă la Crucea$rănicerului, care oferă un reper evident. %e aici coborîrea în valea lui van este periculoasă datorită prezenţeiurşilor şi a interzicerii pătrunderii în această zonă.

n sens opus, semnul triun!hi roşu dispare, marca5ul fiind de!radat, iar ramificaţia unor poteci putîndderuta pe turist. "otodată menţionăm că de la cabana $arofiţa Pietrii Craiului s1a realizat un marca5 cruce!albenă care în cca o 5umătate de oră întîlneşte semnul triun!hiu roşu din vechiul drum al !rănicerilor, dar dinmotivele arătate mai sus nu1l recomandăm (îndeosebi pentru drumeţii mai puţin obişnuiţi cu rezolvarea problemelor de orientare sau în situaţia de apropiere a înserării).

D. "ot pentru a aborda creasta sudică a Pietrii Craiului pornim din versantul estic de pe valea%îmbovicioarei. %e la Cîmpulun!, cu un autobuz C"', a5un!em direct la cabana ;rusturet. %e aici marca5ulturistic indică semnul bandă albastră spre stîna din #unduri, urcînd pe creasta unui bot de deal. Propunem, însă, ocale mai convenabilă. >rmăm în continuare drumul forestier din faţa cabinei, pe o vale seacă (Ealea Seacă aPietrelor) avînd că indicator semnul cruce !albenă pînă la o veche baracă forestieră părăsită. %e aici abandonăm

drumul forestier care urcă panta pronunţată din dreapta şi începem urcuşul pe poteca din stîn!a situată de1alun!ul unui pîrîu. %e fapt nici nu părăsim crucea !albene. n cca. &F minute se deschide spre stîn!a o poiană deunde a5un!em la stîna din #unduri. Pîrîul ne furnizează ultima sursă de apă pentru drumul de creastă (cu condiţia

8/19/2019 Rp, Piatra Craiului - Creasta Sudica

2/2

că ploile să nu fi transportat aluviuni). /a nivelul stînii din #unduri reîntîlnim marca5ul bandă albastră pe care1lurmărim cîteva de metri pînă la indicatorul turistic. %e aici, spre creastă, ne vor conduce semnele triun!hiualbastru (care vine de la Plaiul #oii şi pe care l1am urmat prin >merii Pietrei Craiului şi Cerdacul Stanciului) şidisc roşu (cu care s1a marcat întrea!a creastă a acestui masiv muntos). Cu această ocazie opinăm pentrurăspîndirea termenului de +disc în loc de +punct. Punctul din matematică reprezintă intersecţia a două drepte,iar cel din orto!rafie este prea mic pentru a1l asemui cu forma marea iului turistic. *enţionăm că în apropierea

stîlpului de despărţire a marca5elor se află un izvor (!reu de !ăsit pentru cei care nu1l cunosc, eventual, seîntreabă ciobanii).Parcur!erea crestei sudice a Pietrei Craiului este recomandabilă numai turiştilor e4perimentaţi. 'cest

traseu nu este indicat pentru copii. 'ceştia odată a5unşi pe creastă se vor opri fără a mai efectua deplasări care pot provoca accidente. Pentru admirarea peisa5ului în zona de abrupt se adoptă poziţia culcat care este cea maistabilă şi fără a se face mişcări periculoase. %e aceea pentru novici este imperioasă reîntoarcerea la cabana;rusturet. %e aici se pot vizita obiective turistice interesante cum ar fi izbucurile pe care localnicii le denumesc+!îl!oaie sau peştera %îmbovicioara9 menţionăm că s1au săpat şi şanţuri pentru a se pătrunde în noi !alerii (printîrîre şi deci avînd echipament, corespunzător). = altă activitate instructiv1educativă este recoltarea de rociconţinînd fosile în valea *uierii şi a zvorului.