Statiune, oras,u.nat.FMT1PCT2Phg3FB4FCI5FE6BMT7PC8TOTALRANG

BRAN18,05,08,010,018,07,020,07,093,0I

RASNOV12,04,07,09,014,010,015,011,082,0I

FUNDATA10,04,05,015,08,04,010,07,063,0I

MOECIU12,05,05,015,09,09,010,011,082,0I

DAMBOVICIOARA

RUCAR

DRAGOSLAVELE

PIETROSITA

MOROENI

RUNCU

PUCHENI4,07,03,0-7,0-6,08,035,0IV

MALU CU FLORI7,06,04,0-6,04,05,05,037,0IV

VALENI

VALEA MARE-PRAVAT

PREDEAL

ZARNESTI8,01,02,56,58,04,06,07,043,0III

GRUPA BUCEGI LEAOTA - PIATRA CRAIULU

Estimarea valorii turistice a obiectivelor turistice si unitatilor natural din Bucegi-Leaota-Piatra Craiului

Bran1. Fondul morfoturistica. Relief glaciar: -b. Relief de calcare si conglomerate :c. Depresiunea este o platform cu structuri de conglomerate i calcar n nord,d. Relief vulcanic -e. Relief carstic forme carstice n sud, ntinzndu-se ctre bazine la Dragoslavele n zon se remarc un contrast ntre plaiurile prelungi i vile puternic adncite deformecarstice: chei (Valea Rudriei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala, Fundica), ponoare, izbucuri (Rudria, Fundica), doline (Fundata), polii (Obria vii Izvorului), peteri (petera Liliecilor), etc.

2. Fondul climatologica. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turisticeClimatul este temperat-continental cu trsturi montane. Temperaturile medii multianuale variaz ntre 4,5oC i 0oC. Cantitatea anual de precipitaii oscileaz ntre 750-1300 m n zona montan nalt. Stratul de zpad din perioada de iarn este neuniform i discontinuu, durata medie anual a acesteia crescnd odat cu nlimea, de la 115 zile la Bran i 215 zile n zonele nalte. Vnturile bat cu frecven mai mare pe culoarul Rucr-Bran (Bran, Gura Soacrei) i dinspre Est (Predelu) nregistrnd 8-10 m/s n sectorul i peste 10 m/s n sectorul montan nalt.b. Repartizarea bioclimatelor

3. Fondul touristic hidrogeografica. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale izbucuri (Rudria, Fundica)b. Suprafete lacustrec. Retea hidrografica Bogata, cu numeroase izvoare cu debiteconstante, sunt colectate de prul Turcu, afluent de stnga al rului Olt. Prul Turcu strbate culoarul Rucr-Bran i ntreaga comun.4. Fondul touristic biogeographica. Fitocenoze/asociatii vegetale majore Se caracterizeaz printr-o etajare altitudinal topoclimatic. n proporie de 85% vegetaia este spontan. La peste 1700 m altitudine n Bucegi i Piatra Craiului sunt zone acoperite cu vegetaie alpin i subalpin.b. Fond cinegetic si piscicol n domeniul forestier vieuiesc ursul, lupul, mistreul, vulpea, rsul, cpriorul, pisica slbatic, ginua slbatic, cinteza. Sunt declarate monumente ale naturii capra neagr, cocoul de munte, ierunca, vulturul pleuv, acvila de piatr.c. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva alctuit din pajiti n care predomin Rogozul (Carex Curvula), Pruca (Festuca Supina), poica (Nardus Stricta), din tufiuri pitice de arbuti cum ar fi: smrdanul, afinul, jnepenul i coaczul precum i vegetaie specific stncilor cu multe elemente specifice floristice rare, ocrotite de lege, ntre care Floarea de Col, Geniana sau Ghinura, monumente ale naturii ca Garofia Pietrii Craiului.d. Situri,rezervatii, areale natural protejate Rezervaiile Naturale Piatra Craiului i Bucegi.

5. Fontul turistic cultural-istorica. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva Biserica nou Sfntul Nicoale este o construcie din zid gros de crmida, pe temelie de piatr i beton, cu doua abside laterale i altar. n plan are un pridvor, pronaos i naos. A fost ridicat ntre anii 1846-1849. Biserica veche Cuvioasa Sfnta Parscheva, a fost costruita n 1790 n locul unei biserici mai vechi din lemn. n anul 1793 a fost sfinit de episcopul Gherasim Adamovici. Biserica are form de nav i este monument istoric. numar de unitati de cult (biserici, manastiri, case de rugaciune) biserici 7 manastiri 1 case de rugaciuni 2

b. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale Perl a arhitecturii medievale, castelul Bran te va ntmpina la intrarea n Bran cu frumuseea i povetile sale despre, regi, regine i vampiri. Muzeul Naional Bran, ntmpin oaspeii cu cele dou secii ale sale: Muzeul Vama Medieval i Muzeul Satului Brnean. Stella Maris, sau Capela Reginei, o copie a capelei de la Balcic, construit la Bran de prinesa Ileana a Romniei pentru a adposti vasul cu inima reginei Maria a Romniei, vas ce a fost adus n Romnia dup ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, n 1940. Capela din Bran a fost renovat i resfinit n anul 2005. Muzeul Bran (nfiinat n 1957), bibliotec cu 12.133 de volume i 1256 cititori (desfiinat n 2001). Complexul muzeal cu 3 muzee (Castel, Vama Medieval i Muzeul Etnografic n aer liber). Este unul din cele mai cunoscute i vizitate muzee din ar. n ultimii 3 ani (1999-2002) media vizitatorilor care au pit pragul muzeului a fost de 195.000. numar de unitati de cultura (teatre, case de cultura, camine culturale, cinematografe, biblioteci, muzee, sali de expozitie) case de cultura - camine culturale 3 cinematografe - teatre - biblioteci 1 muzee 1 sali de expozitie - Pe lng peisajul de vis i renumele adus de castel, Branul a oferit societii romneti oameni valoroi, astazi se pot vedea cteva case memoriale i anume: Dr. Aurel Stoian (1866 1972), a fost preedinte C.N.R. din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, medic, edil i primar al Branului. Casa sa memorial se regsete n Bran, aproape de parc. Profesor Dr. Docent Valeriu Lucian Bologa (1892- 1971). Titan al istoriei medicinei i membru a 23 de societi i academii de tiina. S-a nscut n satul Poarta. Profesor Dr. Docent Iancu Gonea (1907 1976). A participat la perfecionarea lucrrilor stiinifice medicale unice n lume. Casa sa memorial se afl n satul imon Profesor Univ. Aron Petric (1915 1981). Decan al Facultii de istorie din Bucureti, cercettor i dascl de excepie. Casa sa memoriala se afla n Bran, lang parc. Profesor Dr. Docent Liviu Popovici (1927 1994). Om de tiin, neurolog de renume mondial, membru al Academiei tiinei Medicale. Regsim casa sa memorial n centru Branului Sextil Puscariu. Lingvist, filolog i istoric, membru al Academiei Romane. n centru Branului se gsete casa sa me

6. Fondul turistic etnografic si folclorica. Complexe de arihitectura rurala Casa lui Letc, cel mai vechi monument de arhitectur popular din satele Branului (datat 1822).b. Tehnica traditionalac. Ocupatii traditionale n paralel cu ocupaiile tradiionale si cu turismul rural, btrnii satelor, mai ales, gsesc timp i pentru meteugurile practicate din strbuni, legate de prelucrarea lnii i a lemnului. i din pcate trebuie s acceptm faptul c ndeletnicirile tradiionale au din ce n ce mai puin cutare, n rndul tinerilor.d. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice Msuratul Laptelui Zuzu, aflat la prima edie n 2008, n perioada 19-20 iulie, are ca loc de desfurare prtia Zanoaga-Poart, evenimentul a prezentat parada portului popular, concursuri atelaje, traciune greuti, tiere buteni, foc de tabr i multe altele pe fundalul unei serbri cmpeneti. Serbrile Zpezii Prtia Znoaga Perioada Cupa Salvamont /Cupa Bran Balul ndrgostiilor Festival Gastronomic Unte duci tu Mielule ! Pleac oile la Munte Festivalul de Folclor pentru Tineret Flori de Mai Msuratul Laptelui Stna Znoaga Zilele Branului Trgul Pantelimonului - Trgul Meterilor Populari Intlnire cu fii i prietenii Branului, Simpozionul Internaional de Sculptura Bran coala de Var pentru Arhitectura i Urbanism Trgul Internaional de Turism Bucureti Perioada : Aprilie 2010, Festivalul Brnzei i Pastramei - Rvaitul Oilor

7. Baza materialaa. Baza de cazare Organizare Filialei ANTREC n zona Bran explic existena n zon a 250 de pensiuni i gospodrii agroturistice. Un numr din ce n ce mai mare de gospodrii au ca activitateprincipal turismul. Circa 654 de persoane sunt angrenate n aceast activitate. numar de unitati destinate turismului si capacitatea lor de cazare, din care: hoteluri 4 complexe turistice 1 pensiuni 120 cabane 1b. Baza terapeuticac. Baza de agreement si spatii verzid. Amenazari pentru sporturi de iarnaZona dispune si de un domeniu schiabil la 2 km de Castelul Bran.

Partia Zanoaga are o diferenta de nivel de 145 de metri si o lungime totala de 650 metri, este recomandata schiorilor de nivel mediu sau incepatorilor.Instalatia de teleski si nocturna va stau la dispozitie.Partia Zanoaga este dotata si cu tunuri de zapada, centru de inchiriere a echipamentelor de schi, inchiriere ATV-uri si centru de prim ajutor (situat la baza partiei).Pe langa partia Zanoaga, recent au fost inaugurate 2 partii de schi totalizand 6 ha teren schiabil in cele mai bune conditii. Partiile sunt dotate cu instalatie de transportl pe cablu.Partie: Bran 1; nivel: usor; lungime (m): 700; zapada artificiala: nu; nocturna: nuPartie: Bran 2; nivel: mediu; lungime: 700 m; zapada artificiala: nu; norcturna: dae. Baza de alimentatie publica Restaurant Casa din Bran, Restaurant Pensiune Casa din Bran, Restaurant Hanul Vmii, Restaurant "Coliba Vntorului", Restaurant Hanul Bran, Restaurant Hanul Bran, Restaurant Popasul Reginei, Pizzeria Bella Italia, Pizzeria Cheile Castelului, Bar de zi Hanul Bran, Bar de zi Casa din Bran, Bufet Bar Casa din Bran, Bufet Bar Alpin8. Potentialul de comunicatiea. Cai de comunicatie Relativ dezvoltat ca urmare a aezrii judeului i implicit a comunei n mijlocul rii. Localitate este traversat de DN 73 care leag Braovul de Trgovite. Drumuri judeene asfaltate asigur legtura cu Poiana Braov-Rnov-Bran, Sinaia-Rnov-Bran i Fgra-Poiana Mrului-Branb. Mijloace de transport pe cablu Parta Zanoaga Partiile este dotata cu instalatie de transport pe cablu.

Dragoslavele1. Fond morfoturistic:

1. Relief glaciar: La contactul dintre culmile vestice ale Munilor Iezer - Ppua i Culoarul Bran - Rucr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono eroziv glaciara Rucr, care este strbtut de Rusor si afluentii si. Roghina1. Relief de calcare si conglomerate : -

1. Relief volcanic:-

1. Relief carstic:-

1. Fondul climatologic:

a) Caracteristici climatic si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice:

Dragoslavele, beneficiaza nu doar de asezare la drumul european, ci si de clima placuta datorita altitudinii de aproximativ 650 m si muntilor care o inconjoara, munti ale caror virfuri depasesc 1850 m.Clima este temperat continental, cu perioade fr nghe ntre 160-170 zile, cu vnturi frecvente din nord-est si nord-vest. Asezarea geografica si aspectul comunei da impresia ca te afili intr-un orasel de munteb) Repartizarea bioclimatelorPadurile de brad si fag de pe inaltimile din jur asigura un aer puternic ozonat, oferindu-i un aer specific de depresiune intramontana.

3. Fondul touristic hidrogeografic1. Surse hidrominerale, ape termalesitermominerale- Bazinul Dambovitei Principalele cursuri de apa colectate de peteritoriul parcului sunt:Valea Dragoslovenilor cu afluentii ValeaTamasului si Padina Lancii, Valealui Ivan, valea Urzicii, Valea Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila.Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua bazinehidrocarstice: Bazinul Prapastiile Zarnestilor in nord si Bazinul Dambovicioara in sud.b.Suprafete lacustre-- BarajulPecineagueste unbarajde anrocamente de 107 m nline, situat perul Dmbovia. Lacul de acumularePecineagu este utilizat pentru alimentri cu ap, producie de energie hidroelectric i irigaii. Barajul Pecineagu este situat pe cursul superior al rului Dmbovia, ntr-o depresiune dintre muniiPiatra Craiuluiimunii Iezer-Ppua.Barajul este executat dinanrocamente, cu o masc amonte din beton armat. Barajul are o nlime de 107 m i o lungime lacoronamentde 267 m. La baza mtii de etanare este executat o galerie perimetral pe conturul creia au fost executate 50 deforajeverticale dedrenaj.Pentru etanarea terenului de fundaii s-au realizat trei iruri de injecii de mic adncime (810 m) i unvoalformat din 2 iruri de injecii de mare adncime (40100 m).Pentru evacuarea apelor mari s-a executat undeversor plniepe malul stng, cu o capacitate de 687 m/s, care se continu cu un pu de 81,50 m nlime i o galerie de evacuare de 389 m lungime i 5,80 m diametru, terminat cu o trambulin. n puul vertical mai debueaz i o galerie de semiadncime, care permite evacuarea a 105,00 m/s.Golirea de fund, cu o capacitate de 109 m/s, este realizat print-ogaleriesituat pe versantul drept. Debitele evacuate prin golirea de fund sunt controlate de o cas a vanelor subteran la care accesul este realizat print-un pu. n casa vanelor este realizat i o conduct de bypass de 400mm diametru pentru evacuarea unui debit de servitute de 1,30 m/s. La ieirea din galerie este executat un disipator de energie, prelungit de un canal de 80 m lungime de seciune trapezoidal.

-Barajul Ruor este amplasat imediat n aval de confluena prului Ruor cu rul Trgului, care izvorte din Munii Iezer-Ppua. Stvilarul este situat la 7,5 kilometri distan de satul argeean Lereti i 14 kilometri de municipiul Cmpulung Muscel.Situate ntr-o zon de isturi cristaline, acumularea i barajul Ruor au nite caracteristici aparte. Apa a modelat n zon vi i viroage adnci, nguste i asimetrice. Din acest motiv, constructorii au optat pentru realizarea unui stvilar din anrocamente cu nucleu din argil, care s fie nclinat spre amonte i puin curbat orizontal.Barajul, a crui construcie a fost finalizat n 1987, este unul dintre cele mai mari din ar, avnd o nlime de 120 de metri i o lungime a coronamentului de 380 de metri. Prin ridicarea lui s-a creat lacul de acumulare Ruor, care are o suprafa de 190 de hectare i un volum de ap de 60 de milioane de metri cubi. Lacul de acumulare are o lungime de 4,5 kilometri pe Rul Trgului i 2,8 kilometri pe Ruorul Leretiului. Suprafaa bazinului colector este de 150 de kilometri ptrai.

c.Retea hidrografica:Dmboviaeste un curs de ap dinRomnia, afluent alrului ArgeRul i are izvorul nMunii Fgrape versantul muntelui Curmtura Oticului. Cursul superior de la izvoare pn la confluena cuBoarcueste cunoscut i sub numele deIzvoru OticuluisauRul Oticu.n drumul su spre vrsarea n Arge, rul strbate mai multe uniti de relief:Munii Fgra,Munii Iezer-Ppua,Munii Leaota,Subcarpaii GeticiiSubcarpaii de Curbur,Podiul Getic,Cmpia nalt a Trgovitei[1],Cmpia Titu,Campia BucuretiloriCmpia Burnasului.Retea densa de paraie si izvoare cu caracter permanent, tributara in cea mai mare parte cursului principal de apa ,raul Dambovita- din aceasta vasta retea se detaseaza: Valea Cheii , Valea Ghimbavului , Valea Caselor, valea Frasinului, Valea Hotarului si Valea Olaneasca.

4.Fond turisitc biogeografiec:1. Fitocenoze/asociatiiv egetale majore1. Fond cinegetic si piscicol: capra neagra , vulpe , mistret , lupul , ursul carpatin, veverita, dihor, fazan,iar ca si piscicultura: avat, batca,biban, crap etc.1. Specii/asociatii vegetale cu valoareatractiva-1. Situri,rezervatii, areale natural protejate:Castelul Bran- 45 min/ 40km prin DN 73Cheile si Pestera Dambovicioara , 10 km 15minSchitul rupestru Cetatuia Negru Voda de la Cetateni 20 min /15 kmManastirea rupestra Namaesti 20 min 17 km- prin DN 73Schitul Dragoslavele si Resedinta Patriarhiei . -3km /5 min

5. Fontulturistic cultural-istoric:

a.Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva:

Manastirea Negru Voda Campulung, Orasul Campulung Muscel 25 min/25 kmManastirea rupestra Namaesti 20 min 17 km- prin DN 73

1. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale:-

6.Fondul turistice tnografic si folkloric:

a. Complexe de arihitecturarurala:-b. Tehnica traditional:-c. Ocupatii traditionale : ateliere mestesugarestid.Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice:

7. Baza materiala:

a.Baza de cazare:Pensiunea Surasul Muntelui , Pensiunea Floare de colt, Pensiunea Maria, Pensiunea Valea Mare, Pensiunea Jupanitei, Pensiunea Poiana Uliului, Casa Petruta, Pensiunea Dealul Sasului etc.b.Baza de agreement si spatii verzi:-c.Amenazari pentru sporturi de iarna : skiat-uld.Baza de alimentatie publica:-

8. Potentialul de comunicatie:

a.Cai de comunicatie: Localitatea (cod potal 117375) are cam 2000 de locuitori i este situat pe valea Dmboviei, la 18 km de municipiulCmpulung Muscel, n drum spreBraov(peDN73).b.Mijloace de transport pe cablu:-

Rasnov

9. Fondul morfoturisticf. Relief glaciar: -g. Relief de calcare si conglomerate :Cheile Rasnov - reprezinta un cadrunatural perfectpentru practicarea sporturilor montane si a activitatilor de agreement. Din varful Postavaru (1799 m) catrevest-sud-vest coboara o creasta din stanca alba calcaroasa. Creasta sfarseste abrupt in Cheile Rasnoavei si apare pe cea mai noua harta turistica sub numele de Muchia Cheii.Abruptul Bucoiu - Mleti Gaura este o arie protejat de interesnaional ce corespunde categoriei a IV-aIUCN. Aria protejat reprezint un peisaj alpin cu abrupturi stncoase, puni i pduri; asociaii floristice specifice etajului subalpin i alpin inferior i alpin superior i o faun variat n specii de mamifere, psri,reptile, amfibieni, peti i insecteh. Relief vulcanic -i. Relief carsticPetera Valea Cetii-n lungime totala de circa 958 m, pe galeria principala. Aceasta nu este o peter deschis publicului, deoarece intrarea, situat la 825 m altitudine, se face anevoios. Are o extensie de 200,6 m si indicele de ramificare de 4,77. Infiltraiile de ap din peter sunt numeroase i dispuse pe ntreaga reea de galerii.Petera Valea Cetii a fost declaratZon natural protejat de interes naional i monument al naturii

10. Fondul climatologicc. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turisticeClima are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august.d. Repartizarea bioclimatelor

11. Fondul touristic hidrogeograficf. Surse hidrominerale, ape termale si termomineraleg. Suprafete lacustreh. Retea hidrografica Prin Rasnov trece Raul Ghimbasel

12. Fondul touristic biogeographice. Fitocenoze/asociatii vegetale majore- paduri de molid, paduri de amestec de fag cu rasinoase, a bradetelor si fagetelor pure- Pe culmea Postavarului se gasesc, pesuprafete restranse, pajisti subalpine si unele plante declarate monumente ale naturii, ca smirdarul si floarea decoltf. Fond cinegetic si piscicol cebii, caprioarele, mistretii, ursii si vulpile, corbul, sorecarul comung. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva smirdarul si floarea decolt,h. Situri,rezervatii, areale natural protejate Petera Valea Cetii

13. Fontul turistic cultural-istoricc. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva Biserica veche romneasc "Sf. Nicolae" a fost ridicat ncepnd cu 1394 de ctre Radu I Basarab, aa cum ne reiese din documentele de arhiv i din data inscripionat pe spatele tmplei n altar; biserica din piatr de stnc. Construit sub influena goticului cu nava alungit si altar in piatr ncheiat n ogiv, biserica a fost alungit i restaurat de mai multe ori. Zidurile cu o grosime de 1,7-1,10 m ridicate din piatr, impresioneaz prin masivitate i prin alternana pietrei cu caramida in funcie de etapa de construcie. Biserica Evanghelic Sfntul Matias este o frumoas construcie fortificat n stil gotic, ce dateaz din epoca medieval. Confecionat, nprincipal, din piatr i crmid. La nceputurile sale, biserica a fost construit n stilul unei bazilici romanice, fiind fortificat, ulterior, n stil gotic.d. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale Castrul RomanCumidava - Semnalarea i descrierea relativprecis a acestui sit arheologic roman a fost fcut nc din 1856 de ctre M. J. Ackner, iar primele cercetri sistematice au fost efectuate de ctreMihail Macrean anul 1939.Cercetrile arheologice i toponimul confirm c naintea costrucieicastruluiroman a existat o aezare a dacic. Vestigii dacice n Cetatea Rnov - Spturile arheologice din ultimii trei ani au scos la iveal o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice, dar i o mare cantitate de ceramic aparinnd dacilor. Prezena pieselor de origine dacic demonstreaz c n sau foarte aproape de castru locuiau daci, din rndul crora se pare c erau recrutai i soldai pentru armata roman. Muzeul Cetatea Rasnov - n prezent, turitii mai pot vizita n interiorul cetii si muzeul de art feudal, n care sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epoc, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. n muzeu mai sunt expuse i cateva obiecte neobisnuite secolului nostru, i anume, o masca de tortur i un jug care folosea la transportarea prizonierilor. Locuitorii orasului au acces la obibliotecaoraseneasca traditionala dar si la un Ceantru de Documentare si Informare care a luat nastere prin transformarea vechii biblioteci scolare intr-un centru multimedia modern . Acest centru este situat in incinta Scolii Generale nr. 2 si este prevazut cusala de lecturacu unfond de cartede 6800 de volume, precum si un numar de 6 calculatoare si un leptop. Aici elevii isi pot pregatii proiectele, pot viziona filme documentare ,tematice, pot asculta muzica, sub supravegherea si indrumarea unor cadre specializate. La acest centru sunt bineveniti atat copii care invata la celelalte scoli din oras, cat si cetatenii orasului Rasnov. La baza Cetatii Rasnov este amenajat un teren de fotbal unde au loc antrenamente si meciuri ale echipei locale de fotbal FC Rasnov.14. Fondul turistic etnografic si folclorice. Complexe de arihitectura ruralaf. Tehnica traditionalag. Ocupatii traditionale Ocupatii traditionale: cresterea oilor, prelucrarea lanii si productia de branza, renumita branza in coaja de brad.h. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice Festivalul Ecvestru i Zilele Rnovului Evenimentul este organizat de Primria Rnovului, n colaborare cu Consiliul Judeean Braov. Srbtoarea ncepe cu defilarea prin centrul oraului a cluarilor,trsurii crue rustice trase de cai. La poalele Cetii Rnovului, se pot urmri spectaculoasele cascadorii cu cai, demonstraii dedresaj clasic,srituri peste obstacole, trsuri trase pn i cu asecai. Spectacolul dureaz trei zile n care Rnovul devine locul unde se pot admira frumoase rase de cai i spectacole decnteceidansuri populare. FestivalulOff Road Programul cuprinde o parad auto moto, i pe timp de trei zile trei categorii de concurs: off road, enduro, superspecial. Curtea Comedianilor Proiect cultural care ofer ocazia descoperirii creaiei i a modului de via al trupelor de artiti ambulani. Serbrile Zpezii Festivalul este ntlnirea generaiilor de sportivi i suporteri la competiiile deschi alpin,biatlon,schi fond,srituri, dar i concerte n aer liber. Festivalul de Film Istoric- Rnovul se identific i cu istoria cinematografiei romneti, aici fiind locul n care s-au filmat o mare parte din filmele cu tema istoric ale marilor regizori romni. Acest festival de film contribuie an de an la impunerea oraului Rnov ca i capital a filmului istoric romnesc. Prima ediie a avut loc n 2009. Festivalul Internaional de Reconstituire Istoric -un bun prilej de a participa la reconstituirea fidel a evenimentelor, folosind echipament i recuzit ct mai apropiate de realitatea istoric. Mystery & Thriller Festival -Pornind de la exemplul dat de celelalte festivaluri, promovnd turismul cultural, a fost creat i evenimentul dedicat literaturii poliiste Prima ediie s-a desfurat n 2011. Festivalul Science & Fiction- completeaz manifestrile dedicate literaturii i artelor, deschiznd calea att ctre literatura imaginativ ct i spre tiina de avangard. Prima ediie a avut loc n 2013. FestivalulRockstadt Extreme Fest Primul festival deMetal extremdin Romnia, a debutat n August 2013 la Rnov cu trupe precum Decapitated,Napalm Death, Gojira, Carach Angren, Septicflesh i Primordial. Festivalul continu i n anul 2014, avnd prima trup confirmat nc dinaintea desfurarii primei ediii, i anume Katatonia. Evenimente si sarbatori traditionale 1.Superstitii de Craciun 2.Obiceiuri de Craciun si Anul Nou 3.Transfer european de cultura si cunostinte prin intermediul calfelor calatoare 4.Turnirul Cetatilor, Bran 5.Ziua Europeana a Parintilor 6.Obiceiuri din prima zi a anului 7.Sfantul Ioan Botezatorul

15. Baza materialaf. Baza de cazarePe raza orasului functioneaza urmatoarele unitati de turism: - 5 complexe turistice, cu un numar de 182 locuri de cazare; - 51 de pensiuni, cu un numar de 923 locuri de cazare; - 9 cabane, cu un numar de 415 locuri de cazare; - 14 vile, cu un numar de 163 locuri de cazare.g. Baza terapeuticah. Baza de agreement si spatii verzi La baza Cetatii Rasnov este amenajat un teren de fotbal unde au loc antrenamente si meciuri ale echipei locale de fotbal FC Rasnov.In acest an a fost finalizata constructia unei sali de sport amplasata in vecinatatea stadionului, care va permite o buna pregatire a sportivilor si pe timpul iernii. Baza de Biatloni. Amenazari pentru sporturi de iarna in zona Valea Cetatii a fost amenajat un patinoar si 3 terenuri de tenis Datorit aezriisalegeografice n zona muntoas, Rnovul are o ndelungat activitate n domeniul schiului, acestsportpracticndu-se att la nivel de performan ct i de agrement. Clubul Sportiv colar din ora a asigurat an de an componeni la loturile naionale de schi fond, biatlon i srituri, sportivii obinnd numeroase medalii att pe plan european ct i mondial n aceste sporturi. Pentru realizarea obiectivelor de performan, sportivii beneficiaz de o baza sportiv care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pista de schi role, trasee de schi fond i biatlon. trei trambuline (K15, K35, K65) pentru srituri cu schiurile in zona Valea Crbunrii va fi i locaia primei prtii de schi alpin din Rnov destinat amatorilor, precum i o pist pentru snii.

j. Baza de alimentatie publica Aici se gasesc o multitudine de restaurant, baruri au cafetarii, printer care si : PITSTOP RANOV - RESTAURANT CU AUTOSERVIRE & CATERING , Restaurant Rosenau, Restaurant Valea Cetatii, restaurant panicel, Restaurant Helen

16. Potentialul de comunicatiec. Cai de comunicatie Accesul la reteaua de cai ferate se face prin intermediul garii situate in localitate, precum si halta Romacril. De aici se poate face transportul de persoane prin intermediul cursei de persoane spre orasul Zarnesti sau municipiul Brasov. Orasul Rasnov este un important nod rutier, aici intersectandu-se drumurile care fac legatura Ardealului cu Tara Romaneasca, orasul fiind asezat pe vechiul drum comercial care lega Brasovul de Campulung Muscel, astazi DN 73. Din Rasnov se poate face accesul spre statiunea turistica Poiana Brasov situata la 9 km pe DN1E, spre Bran pe DN73A la 15 km, spre Predeal pe DN73A.. Transportul de persoane se poate face si cu autobuze ale firmelor de transport spre localitatile invecinate , sau apeland la serviciile de transport persoane in regim de taxi oferite in oras de catre 4 societati comerciale.d. Mijloace de transport pe cablu TelecabinaTmpa

Comuna Fundata

1. Fondul morfoturistic

Situata intr-o zona cu relief carstic, este o asezare pitoreasca la poalele Masivelor Piatra-Craiului si Bucegi.

1. Relief glaciar:

Cascada La Chitoare: este un punct de atracie al zonei, fiind format din tuf calcaros pe care curg nite izvoare, ceea ce formeaz un peisaj natural deosebit, n special pe timpul iernii.

1. Relief de calcare si conglomerate :Cheile Moeciului:Iubitorii de natur se pot delecta cu plimbri ce dezvluie diversitatea formelor de relief existente, de la muni nali si platouri pn la vile rurilor ce curg agale printre pereii stncoi. Relieful a dat natere i unor cascade inedite, care se scurg pe versani asemeni unor fire strlucitoare.

Cheile Gradistei: Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestic a rezervaiei, n sectorul Strunga-Grohoti-Guanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse n masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri n forme si dimensiuni variabile, unele coline i avene. Dizolvarea se mbin sezonier cu ngheul i dezgheul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros.

Cheile Dumbovicioarei:Cheile propriu-zise ale Dambovicioarei, sapate pe o lungime de aproximativ 2 km in podul calcaros dintre depresiunile Dambovicioara si Podul Dambovitei, se remarca printr-un aspect monumental, datorita peretilor verticali sau chiar aplecati peste albie, cu inaltimi ce depasesc in unele locuri 200 m. Pe suprafata peretilor se poate observa stratificatia calcarelor jurasice cenusii-albi-lucioase, dispuse in bancuri groase, la partea inferioara, si calcarele albe (cretice inferioare), in placi, de la partea superioara.

1. Relief vulcanic

1. Relief carstic:

Pestera Uluce:Rezervaia natural declaratarie protejat, este inclus nParcul Naional Piatra Craiuluii are o suprafa de 0,50 hectare.Aria natural reprezint o cavitate (peteractiv) cu mai multe galerii avnd o lungime total de 236 m, strbtute de cursuri de ap, cu mici lacuri i cascade.Petera Liliecilor :cu o suprafa de 4,80ha[3], are statut de monument natural naional i se nscrie n zona special de protecie a Parcului "Piatra Craiului". Specii rare de lilieci sunt ntlnite aici.

1. Fondul climatologic1. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turisticeTemperat continentala cu ierni moderate fata de culmile montane, veri calduroase (dar nu caniculare ~20C medie ) , toamne lungi, calde si uscate.Temperatura medie anuala 7C.Vanturi periodice datorita depresiunii in care se afla.

1. Repartizarea bioclimatelor:Pasionatii decicloturismsaumountainbikeau posibilitatea de a parcurge n acest zon unele dintre cele mai grele trasee din Romnia. Pe lng posibilitatea practicrii MTB-ului, n zona Fundata se mai afl Parcul Naional Piatra Craiului (cu o mulime de trasee turistice).In timpul iernii Fundata este o zona renumita pentru practicarea sporturilor de iarna.

1. Fondul touristic hidrogeografic

1. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale:-

1. Suprafete lacustre:

BarajulPecineagueste unbarajde anrocamente de 107 m nline, situat perul Dmbovia. Lacul de acumularePecineagueste utilizat pentru alimentri cu ap, producie de energie hidroelectric i irigaii.

Lacul fara fund:Este un crater adnc de cteva zeci de metri. Legenda spune c oameni i animale i-au gsit sfritul n aceste ape tulburi, fr a mai iei vreodat la suprafa.1. Retea hidrografica

Reteaua hidrografica este slab reprezentata si este inegal repartizata.1. Fondul touristic biogeographic

1. Fitocenoze/asociatii vegetale majore

Flora ariei protejate este constituit din specii vegetale distribuite etajat, n concordan cu structura geologic, caracteristicile solului i climei, structurii geomorfologice sau altitudinii:arbori si arbusti(brad,fag,frasin,salcie,alun,afin,merisor,mesteacan,etc),flori si ierburi.1. Fond cinegetic si piscicol

1. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva

Florisiierburicu specii rare, unele protejate prin lege sau pentru aceast zon:floarea de col,papucul doamnei,bujor de munte, ieder alba,arginica,angelic, cosaci, limba cucului , ferig de piatr , ieder alb, micsandr de munte,stnjenel mic de munte, mac galben,crucea voinicului,piciorul cocoului,ghinur galben, foaie gras,genian,omag galben, ruuli, iarba-ciutei,valerian,piciorul cocoului de munte,iarba osului, cinci-degete,ochelari,stnjenel mic de munte,cimbrior de cmp,ciurul znelor,arginica,cornu de munte,ciuboica cucului de munte, saxifrag roie,margaret,lna caprelor,clopoel de munte, trifoi rou ,iarb roioar.

1. Situri,rezervatii, areale natural protejate

Parcul Natural Bucegi :a fost creat odat cu promovarea i dezvoltareaturismului, ca msur de prevenire a procesului de exploatare iraional a resurselor naturale i distrugere a diversitii biologice. Are osuprafatotal de 32.663ha.

Parcul Naional Piatra Craiului: reprezint o zon cu vrfuri abrupte (Vrful imbalul Mare - 2.177 m, Vrful dintre imbale - 2.170 m) dinroc metamorfic, stncriicalcaroasede vrstjurasic,grohotiuri, goluri alpine,cheiuri(Cheile Zrnetiului, Cheile Vlduca, Cheile Dmbovicioarei),peteri, ochiuri demlatin, cursuri de ap sau zonecarstice(Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prpastiile Zrnetiului, Fntna Domnilor, Fntna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate n urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiti montane, fnee, puni, zone mpdurite,.

Cascada La Chitoare: este un punct de atracie al zonei, fiind format din tuf calcaros pe care curg nite izvoare, ceea ce formeaz un peisaj natural deosebit, n special pe timpul iernii.1. Fontul turistic cultural-istoric

1. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva

Biserica ortodox veche de lemn "Adormirea Maicii Domnului", (1830)Biserica ortodox nou din Fundata cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" i "Sf Ierarh Nicolae" construit ntre anii 1939-1943 sfinit n timpul mitropolitului Nicolae Blan.

1. Vestigii si obiective istorice si arhitecturaleMuzeul etnografic "Nicolae Frunte", irnea: Etnografie, legenda Branului, olimpism,arta modern

Monumentul este dedicat primului ofier al armatei romne czut la datorie n Primul RzboiMondial, locotenent-colonelul Ghe. Poenaru-Bordea, mpucat lng pichetul de grniceri din Fundata (Giuvala), n noaptea de 14/15 august 1916.

1. Fondul turistic etnografic si folkloric

1. Complexe de arihitectura rurala:

Ca si arhitectura, majoritatea caselor localnicilor unele grupate, iar altele risipite printre dealuri, au fost construite cu materiale traditionale, intre care lemnul este cel mai raspandit. In prezent, casele vechi sunt locuite in special de batranii care au ramas in sat. Majoritatea tinerilor au ales sa plece la oras, pentru alte conditii de viata si pentru un loc de munca bine platit. Unii dintre ei au revenit si au ridicat in sat pensiuni turistice.

1. Tehnica traditionala: -

1. Ocupatii traditionale

Ca i ocupaie de baz, n acest sat creterea animalelor este prioritar, urmat fiind de agroturism.

1. Activitati cu functie turistica si manifestari folcloriceFestivalul de reconstituire istorica :cest festival aduce in atentia publicului o pagina de istorie dedicat luptelor desfurate ntre armata romn i armatele Puterilor Centrale, n Pasul Giuvala, n toamna anului 1916.Evenimentul cultural cuprinde demonstraii de lupt, prezentarea uniformelor i armamentului, expoziii.

Nedeea muntilor:Principalul rol al nedeii era cel social unde tinerii se cunosteau in vederea casatoriilor. In prezent nedeile sunt un prilej de distractie ele pierzandu-si din semnificatia initiala.Prilej de sarbatoare, Nedeea Muntilor ii stringe alaturi pe producatorii din zona - branzeturi, bulz ciobanesc, pastrama de oaie, alte produse traditionale.Producatori din zonele invecinate, creatori populari, interpreti de muzica usoara si populara.

1. Baza materiala

1. Baza de cazare

Pensiuni:Pensiunea Fundatica,Pensiunea Edera,Pensiunea Casuta dintre munti.Pensiunea Natalia,etc.Sunt pensiuni cu preturi accesibile pentru toata lumea,de la 1- stele sau margarete.Vile:Vila ADY,Vila Alpin,Vila Adina,Vila Dida,etc. Sunt vile cu preturi accesibile pentru toata lumea,de la 1- stele sau margarete.Hotele:Hotel bucegi,Hotel Piatra Craiului,Hotel Sport.

1. Baza terapeutica:

Centrul SPA din cadrul complexului Resort Fundata va sta la dispozitie cu urmatoarele facilitati:Piscina (dimensiune 20 m x 10 m - 1.5 m adancime)Jacuzzi cu sistem de cromoterapieSauna uscataSauna umeda (cu aburi)Vestiare si dusuriMasaj (va rugam contactati receptia complexului pentru rezervari)Cafe-Bar *

1. Baza de agreement si spatii verzi:Terenuri Tenis, Fotbal si Streetball

Relaxati-va prin practicarea unor sporturi in aer liber: minifotbal pe iarba, tenis de camp, streetball.

In complexulResort Fundatava punem la dispozitie: 2 terenuri de tenis, 1 teren de fotbal, teren de streetball.

Parc de Aventura

In complexul turistic Resort Fundata, in septembrie 2012 s-a deschis un parc de aventura, cu jocuri de alpinism prin copaci.

Sunt disponibile 3 trasee pentru adolescenti si adulti, cu grade de dificultate diferite si 1 traseu pentru copii.

Sala de Fitness

La demisolul Hotelului Sport va sta la dispozitie o sala de forta si de fitness ultramoderna.

Mountain biking

Puteti inchiria biciclete mountainbike marca TREK (all-mountain, cross country, downhill). Exista trasee de downhill si cross country si o pista asfaltata de 1,7 km

Tururi Off-road

Explorati vecinatatile complexelor turistice Cheile Gradistei in tururi off-road cu masini Land Rover.

Tarifele: 390 lei + TVA/tur/masina de 2-3 ore.

Propunere inedita: Excursii off-road cu masini Suzuky Jimny:Explorati frumusetile Lantului Carpatic in 5 circuite unice!

1. Amenazari pentru sporturi de iarna:

Partie de schi

Partia din complexul turisitic Resort Fundata are o lungime de 400 de metri, diferente de nivel: 30 de metri.Partia este dotata cu instalatie pe cablu teleski si instalatii pentru zapada artificiala. Gradul de dificultate al partiei este: "mediu".

1. Baza de alimentatie publica:

Restaurantul din Resort Fundata este pozitionat in partea superioara a complexului, oferind vedere spre muntii Piatra Craiului si Bucegi.Situat la etajul superior al restaurantului, PUB-ul este locul perfect pentru socializare sau petrecerea timpului liber.Aici puteti lega prietenii sau depana amintiri bucurandu-va de o bautura fina, puteti juca biliar sau tenis de masa sau va puteti savura cafeaua admirand mirificul peisaj.

1. Potentialul de comunicatie

1. Cai de comunicatie

Aici se poate ajunge atat dinspre Campulung Muscel -> Leresti -> Rucar -> Fundata cat si dinspre Brasov -> Rasnov -> Predelut -> Moeciu -> Fundata.Accesibilitate rutiera cat si feroviara.

1. Mijloace de transport pe cablu:

Partia din complexul turisitic Resort Fundata este dotata cu instalatie pe cablu teleski

Malu cu flori1. Fondulmorfoturistic1. Relief glaciar: -1. Relief de calcaresi conglomerate :MALU CU FLORI -Eocenul este larg raspandit in zona studiata sub faciesul de Sotrile, cu grosime intre 500-1000 m si este constituita din gresii calcaroase, in lespezi si placi, marne cenusii sistoase si argile cenusii verzui, marne calcaroase de culoare galbui - alburii, marne calcaroase, rar gresii calcaroase. Aceste depozite intra in constitutia geologica a culmilor deluroase din zona, iar prin alterarea acestora, provocata de actiunea factorilor climatici au luat nastere depozitele deluvial - coluviale1. Relief vulcanic-1. Relief carstic= MALU CU FLORI- Padurile de foioase din jurul comunei, mai ales cele din nord ofera surprize mari in orice anotimp, mai ales toamna

1. Fondul climatologic1. Caracteristiciclimaticesitopoclimatice care influenteazaactivitatiileturistice1. RepartizareabioclimatelorMALU CU FLORI-Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:

temperatura medie anuala a aerului + 8-9 C temperatura minima absoluta - 22 C temperatura maxima absoluta + 37.2 C precipitatii medii anuale 356 mm/mp vanturi dominante NE-SV si NV-SE adancime maxima de inghet 0.85 m

1. Fondul touristic hidrogeografic1. Sursehidrominerale, ape termalesitermominerale1. Suprafetelacustre1. Reteahidrografica-MALUL CU FLORI - Reteaua hidrografica este dominata de raul Dambovita, care desparte comuna aproximativ in parti egale. Paraurile Valea Larga si Valea Tunului sunt factori de risc natural (pericol de inundare) pentru unele zone din intravilan

1. Fondul touristic biogeographic1. Fitocenoze/asociatiivegetalemajore1. Fond cinegeticsipiscicol1. Specii/asociatiivegetale cu valoareatractiva1. Situri,rezervatii, areale natural protejate

1. Fontulturistic cultural-istoric1. Obiectiveistoricesi de arhitectura cu valoareatractiva1. Vestigiisiobiectiveistoricesiarhitecturale-MALU CU FLORI - La extremitatea nordica a comunei Cetateni, vecina cu Malu cu Flori, peste raul Dambovita, pe o stanca greu accesibila se afla schitul rupestru "Cetatuia lui Negru Voda", construita pe vremea lui Neagoe Basarab in a doua jumatate a secolului al XVI - lea. In spatele schitului sunt resturile unei cetati din Evul Mediu. In schit se gaseste singurul portret al legendarului Negru Voda. Concomitent se pot admira frumusetile defileului Dambovitei sapat in ivirile flisului greso - conglomeratic de sub Coltii Doamnei.

1. Fondulturisticetnograficsi folkloric1. Complexe de arihitecturarurala1. Tehnicatraditionala1. Ocupatiitraditionale1. Activitati cu functieturisticasimanifestarifolclorice- MALU CU FLORI- Comuna cu conditii de gazduire nu tocmai buna, dar cu potential folcloric si etnografic bogat, constituie in acelasi timp punct de plecare spre numeroase trasee turistice si obiective de interes istorico - monumental

1. Baza materiala

1. Baza de cazare- 192 hoteluri, vile si pensiuni PUCHENI-MALU CU FLORI- Desi in prezent nu avem in comuna nici o unitate de cazare, turistii sunt cazati la casele locuitorilor, de obicei primitori, unde pot beneficia de toate serviciile necesare si unde se reintorc an de an, cei care au un potential financiar mai ridicat si-au consruit aici adevarate vile sau case modeste ce reprezinta refugiul din viata mondena.1. Bazaterapeutica1. Baza de agreement sispatiiverzi-MALU CU FLORI - Acestora li se adauga si oferta omului, posibilitatea de relaxare, practicand vanatoarea si mai putin pescuitul sportiv.1. Amenazaripentrusporturi de iarna1. Baza de alimentatiepublica

1. Potentialul de comunicatie1. Cai de comunicatie-PUCHENI-Cureedina judeuluiare legtur prin drumul judeean 724 (care vine de laMalu cu Flori) i drumul naional 72A (Cmpulung-Muscel-Trgovite). Pe calea ferat, cea mai apropiat staieCFReste la Cmpulung.1. Mijloace de transport pe cablu

Comuna Moeciu1. Fondul morfoturistic1. Relief glaciar:Cascada La Chitoare: este un punct de atracie al zonei, fiind format din tuf calcaros pe care curg nite izvoare, ceea ce formeaz un peisaj natural deosebit, n special pe timpul iernii.1. Relief de calcare si conglomerate :Cheile Moeciului:Iubitorii de natur se pot delecta cu plimbri ce dezvluie diversitatea formelor de relief existente, de la muni nali si platouri pn la vile rurilor ce curg agale printre pereii stncoi. Relieful a dat natere i unor cascade inedite, care se scurg pe versani asemeni unor fire strlucitoare.

Cheile Gradistei: Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestic a rezervaiei, n sectorul Strunga-Grohoti-Guanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse n masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri n forme si dimensiuni variabile, unele coline i avene. Dizolvarea se mbin sezonier cu ngheul i dezgheul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros.

Cheile Dumbovicioarei:Cheile propriu-zise ale Dambovicioarei, sapate pe o lungime de aproximativ 2 km in podul calcaros dintre depresiunile Dambovicioara si Podul Dambovitei, se remarca printr-un aspect monumental, datorita peretilor verticali sau chiar aplecati peste albie, cu inaltimi ce depasesc in unele locuri 200 m. Pe suprafata peretilor se poate observa stratificatia calcarelor jurasice cenusii-albi-lucioase, dispuse in bancuri groase, la partea inferioara, si calcarele albe (cretice inferioare), in placi, de la partea superioara.1. Relief vulcanic -1. Relief carsticPetera Liliecilor :cu o suprafa de 4,80 ha[3], are statut de monument natural naional i se nscrie n zona special de protecie a Parcului "Piatra Craiului". Specii rare de lilieci sunt ntlnite aici.Pestera Dambovicioara este situata in zona castica a culoarului Rucar Bran, una din cele mai dezvoltate din tara. S-a format in calcarele de varsta jurasica ale Masivului Piatra Craiului, datorita actiunii apelor paraului Dambovicioarei, a carui vale se gaseste la cativa metri in aval. Este o pestera calda, cu 10 12 C, cu o umiditate moderata si strabatuta de un usor curent de aer.

1. Fondul climatologic1. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turisticeClima zonei este temperat continental, cu ierni grele, cu veri mai scurte i rcoroase, cu precipitaii variate care cad mai tot timpul anului i cu vnturi neregulate.1. Repartizarea bioclimatelorIn cadrul complexului turistic Cheile Gradistei se pot practica atat sporturi de iarna, cat si sporturi de vara, avand posibilitatea de a merge in drumetii, dar si practicarea unor sporturi ca si tiroliana sau catataratul, in parcul de aventuri special amenajat in cadrul statiunii.

1. Fondul touristic hidrogeografic1. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale:-1. Suprafete lacustre:-1. Retea hidrograficaReeaua hidrografic este bine dezvoltat, toate rurile comunei fiind tributarerului Brsaafluent alOltului.

1. Fondul touristic biogeographic1. Fitocenoze/asociatii vegetale majoreAltitudinea culoarului incadreaza Moieciul in zona padurilor de fag,care la limita inferioara se aflta in amestec cu gorunul,iar la partea superioara cu coniferele.Paduri compacte de molid sau in amestec cu fag,brad apar in masivul Leaonta,Piatra Craiului,Muntii Bucegi indeosebi in versantii nordici.Ca urmare a popularii indelungate,regiunea a fost puternic despadurita,pajistile si fanetele luand locul codrilor de altadata.Dintre plantele medicinale care se gasesc in zona sunt:sunatoarea,musetelul,coada soricelului.Pentru iubitorii de zmeura si mure,Moieciu este o destinatie ideala.Nu lipsesc nici livezile de pomi fructifieri:meri,peri,visini,ciresi.1. Fond cinegetic si piscicolPe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim : ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, capriorul, rasul, toate fiind ocrotite. Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean1. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractivaFlori i ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau pentru aceast zon: floarea de col, papucul doamnei, bujor de munte, ieder alba, arginica, angelic , cosaci, limba cucului , ferig de piatr , ieder alb, micsandr de munte, stnjenel mic de munte, mac galben, crucea voinicului, piciorul cocoului , ghinur galben, foaie gras, genian, omag galben, ruuli, iarba-ciutei, valerian, piciorul cocoului de munte, iarba osului , cinci-degete, ochelari, stnjenel mic de munte, cimbrior de cmp, ciurul znelor, arginica, cornu de munte, ciuboica cucului de munte , saxifrag roie, margaret, lna caprelor , clopoel de munte , trifoi rou , iarb roioar1. Situri,rezervatii, areale natural protejate

Parcul Natural Bucegi :a fost creat odat cu promovarea i dezvoltarea turismului, ca msur de prevenire a procesului de exploatare iraional a resurselor naturale i distrugere a diversitii biologice. Are o suprafa total de 32.663 ha.

Parcul Naional Piatra Craiului: reprezint o zon cu vrfuri abrupte (Vrful imbalul Mare - 2.177 m, Vrful dintre imbale - 2.170 m) din roc metamorfic, stncrii calcaroase de vrst jurasic, grohotiuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zrnetiului, Cheile Vlduca, Cheile Dmbovicioarei), peteri, ochiuri de mlatin, cursuri de ap sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prpastiile Zrnetiului, Fntna Domnilor, Fntna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate n urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiti montane, fnee, puni, zone mpdurite,.

Cascada La Chitoare: este un punct de atracie al zonei, fiind format din tuf calcaros pe care curg nite izvoare, ceea ce formeaz un peisaj natural deosebit, n special pe timpul iernii.

1. Fontul turistic cultural-istoric1. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva

Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in 1820 si pictata in 1836.

Biserica ortodoxa cu hramul "Sf. Nicolaie" construita in a doua jumatate a sec. al XVIII lea

1. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale

Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice reprezinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment n istorie straina de practicile turismului rural, insa ncepand cu anul 1994 aceasta forma de turism a fost aplicata ntr-o maniera organizata prin sprijinul Asociatiei nationale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, n zona Bran - Moieciu activand principala filiala a asociatiei coordonata de profesor Mioara Stoian Visan.

Muzeul etnografic n aer liber din Bran este amenajat n parcul din vecinatatea Castelului Bran. In acest muzeu au fost aduse si reconstituite unele din cele mai vechi si mai tipice constructii din zona. Deschis pentru public n 1961, muzeul numara n 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii tehnice. Monumentele au fost selectionate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960.

Muzeul Vamii, supraveghea trecatoarea care face legatura intre Transilvania si Muntenia. Din 1377-1382 cand a fost construit, pana astazi, el a fost martorul unor evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era pus sa dea seama.

Jos, in vale, la baza stancii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al ptuirii de care Branul si branenii s-au bucurat n anii de glorie ai monarhiei romanesti.

Case memoriale din zona Bran

Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al academiei Romne

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Romnesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al localitatii Bran.

Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului oncologic din Brasov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin origine si iubire.

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) -; decan al Facultatii de Istorie din Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

1. Fondul turistic etnografic si folcloric1. Complexe de arihitectura ruralaSatul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita in totalitate din lemn, in vreme ce satul Simon este o localitate recunoscuta prin portul popular, tesaturi, impletituri din lana si arta cojocaritului.1. Tehnica traditionala:Comuna Moieciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lanei, o piua, un joagar, o moara, acestea numarandu-se printre putinele piese originale ramase in Romania.1. Ocupatii traditionalePn nu de mult timp, ocupaia principal a locuitorilor comunei Moieciu (care la ultimul recensmnt al populaiei din2002 atingea cifra de 5000 de locuitori), era agricultura de munte, accentul principal cznd pe creterea animalelor. n ultimii ani o dezvoltare fr precedent a luat-o agroturismul care tinde s devin principala activitate economic din toat zona Bran. De altfel, pe raza comunei Moieciu se afl unele dintre cele mai renumite pensiuni agroturistice din toat zona Bran.1. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice1 ianuarie - Obiceiul sorcovituluimartie, aprilie - Obiceiuri legate de sarbatoarea nvierii Domnuluimartie - Urcarea oilor la munte25 aprilie - Masurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescator de animale25-26 iulie - Trgul de vara de la Moeciu9 august - Sf. Pantelimonaugust - Nedeia muntilor - Fundata25 octombrie - Focul lui Sumedruoctombrie - Ravasitul oilor8 noiembrie - Trgul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril24 decembrie - Colindatul - Buna dimineata la Mos Ajun25 decembrie - Sarbatoarea Craciunului31 decembrie - Revelion

1. Baza materiala1. Baza de cazareResort-ul Cheile Gradistei Moeciu este un complex de vacanta situat intr-o locatie ideala si este format din doua hoteluri si 7 vile rustice(Hotel Gradistea,Hotel Cheia,Casa Ovidiu,Casa Dorina,Casa Bogdan,Casa Alex,Casa de lemn,Casa Ana,Casa Aron)Cele 137 camere ale complexului ofera privelisti deosebite asupra imprejurimilor.Pe langa acestea mai sunt si alte pensiuni,case si vile.1. Baza terapeutica:-1. Baza de agreement si spatii verzi

Tot la complex Cheile Gradistei gasim:

Sauna, Jacuzzi, PiscinaRelaxare totala prin intermediul apei, sub mai multe forme: sauna, jacuzzi, hidromasaj, inot in piscina acoperita a hotelului.

Sala de FitnessLa parterul vilei "Casa Ana" va sta la dispozitie o sala de forta si de fitness ultramoderna

Teren de joaca pentru copii

Oferiti copiilor vostrii o minivacanta in cadrul complexului Cheile Gradistei. Pentru ei exista un teren special de joaca, cu toate dotarile necesare.

Volei, Minifotbal, Tenis

Relaxati-va prin practicarea unor sporturi cu mingea: volei pe iarba, minifotbal pe iarba, tenis de camp pe terenuri de zgura. Toatea aceastea va stau la dispozitie in cadrului complexului Cheile Gradistei.

1. Amenazari pentru sporturi de iarna

Schi si snowboard pe partia de schi

Puteti practica sporturile de iarna pe partia proprie complexului Cheile Gradistei, beneficiind si de transportul cu teleschiul. Centrul de inchirieri echipament sportiv va pune la dispozitie schiuri, clapari si snowboard.

Plimbari cu sania sau trasura trasa de cai

Ce poate fi mai relaxant decat o plimbare plimbari cu sania sau trasura trasa de cai. Vizitati zona Moeciului printr-un mijloc de transport rustic si de neuitat.

1. Baza de alimentatie publica

Restaurant resort Moeciu

Restaurantul este fara doar si poate punctul forte al complexului Resort Moeciu, fiind renumit pentru mancarea buna si atentia cu care aceasta este preparata. Pe plan international, restaurantul a devenit celebru dupa difuzarea unui documentar semnat Discovery Channel.Este de ajuns sa povestesti despre "restaurantul prin mijlocul caruia curge un rau de munte a carui apa pune in miscare o mica moara de lana". Amenajat in stil rustic, restaurantul are o capacitate de 400 de locuri. Restaurantul ofera un cadru perfect pentru savurarea unui vin vechi sau gustarea din platourile cu mancare traditionala romaneasca.

Situat la intrarea in Moeciu de Sus, in cadrul Complexului Turistic Mihaela, Restaurantul House of River va pune la dispozitie maxim 100 de locuri. La cerere se pot organiza nunti, botezuri, si alte evenimente. Bucatarie traditionala.

Situata in Moeciu de Sus, la numai 1km de centrul comunei, intr-o zona foarte linistita si cu un peisaj deosebit, Pizzeria Ioana va asteapta cu o varietate mare de Pizza, Salate, Paste si alte preparate din bucataria traditionala si internationala.

Arta culinara la Garden Resort - Slow food - Restaurantul - deschis pana la ultimul client, cu o vedere frontala catre Muntii Piatra Craiului va poate satisface cele mai rafinate gusturi, incepand cu meniuri traditionale romanesti pana la vanat si fructe de mare + bucatarie internationala.Etc.

Complexul turistic Resort Moeciu va ofera si alte surprize: un PUB spatios in care se pot organiza petreceri dansante, sta la discutii intr-un mediu amical si vesel. Printre facilitatile Pub-ului amintim: home-cinema, darts, biliard, karaoke, internet si tenis de masa.Decoratiunile prietenoase ale pub-ului creaza un ambient perfect pentru petrecerea timpului liber alaturi de prietenii vostrii.Beneficiind de dotarea tehnica necesara, aici se pot organiza si petreceri, aniversari, seri tematice etc.

1. Potentialul de comunicatie1. Cai de comunicatie

Cu autoturismulPrin DN73 de la Brasov sau de la Campulung

Cu trenulPrin gara Zarnesti sau gara Brasov si de acolo cu mijloace auto.Cu avionul

Prin aeroporturile din Targu Mures, Sibiu sau Bucuresti si de acolo cu mijloace auto.

1. Mijloace de transport pe cabluLa complexul Cheile Gradistei, beneficiem de transportul cu teleschiul

MOROENIFondul morfoturistic1. Relief glaciar: -1. Relief de calcare si conglomerate : -1. Relief vulcanic -1. Relief carstic: Moroeni: este situat n zona predominant montan, la poalele Munilor Bucegi, relieful su fiind format n proporie de 53 % din munte i 47 % dealuri. Masivul Bucegi este, fr ndoial, reprezentantul cel mai proeminent al reliefului montan din regiune.1. Fondul climatologic1. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice: Moroeni:Valea superioar a Ialomiei are un climat specific de munte cu nuane de tip alpin, la peste 1.800 m i de tip subalpin, cu caracter de adpost, n lungul vii i n bazinele depresionare. Comuna Moroeni are o clim temperat.Runcu: are un climat specific de munte cu nuane de tip alpin, la peste 1.800 m i de tipsubalpin, cu caracter de adpost, n lungul vii i n bazinele depresionare.1. Repartizarea bioclimatelorFondul touristic hidrogeografic1. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale:1. Suprafete lacustre:1. Retea hidrografica: Moroeni: Cursul superior si mijlociu al raului Ialomita.Fondul touristic biogeographic1. Fitocenoze/asociatii vegetale majore: Moroeni: bradet, faget, padure de mesteacan si ulm dar preponderent este fagul amestecat cu brad. Intre paduri sunt multe pasuni ce au favorizat cresterea animalelor.1. Fond cinegetic si piscicol: Moroeni: cerbul, caprioara, ursul, rasul, jderul de scorburi, pastravul de munte.1. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva:1. Situri,rezervatii, areale natural protejate: Moroeni: Rezervatia Pestera Ialomicioarei; Rezervatia Zanoaga cu: Cheile Tatarului, Cheile Orzei, Pestera Ursilor;1. Fontul turistic cultural-istoric1. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva: Moroeni: - Biblioteca "Ion Ciornescu"; - Mnstirea Petera, Mnstirea Cota 1000, biserici n satele Lunca, Moroeni, Glod. La acestea se mai adaug o biseric adventist i una ortodox de rit vechi.1. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale : Moroeni: Casa Ion Ciornescu (n care funcioneaz biblioteca), Sanatoriul TBC Moroeni, Hidrocentrala, Barajul Dobreti, Casa Anghelescu.1. Fondul turistic etnografic si folkloric1. Complexe de arihitectura rurala1. Tehnica traditionala1. Ocupatii traditionale: Moroeni: recunoscut pentru produsele tradiionale create prin prelucrarea produciei animale.1. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice

1. Baza materiala1. Baza de cazare1. Baza terapeutica: Moroeni: Sanatoriul TBC Moroeni1. Baza de agreement si spatii verzi1. Amenazari pentru sporturi de iarna: in ambele localitati se prectica: ski-atul1. Baza de alimentatie publica

1. Potentialul de comunicatie1. Cai de comunicatie: Moroeni: 7 km de drumuri comunale, din care 1,5 km au fost modernizai n 2009 i nc 1,4 km n 2010, dar i 25 de strzi locale numerotate crora li s-au atribuit denumiri, nsumnd 4,7 km. Localitatea este strbtut de drumul naional DN 71 pe o lungime de 20 km i de drumul judeean DJ 714, care face legtura cu Platoul Bucegi pe traseul Glod Petera. Infrastructura feroviar este reprezentat de calea ferat Pietroia Bucureti, care trece la o distan de aproximativ 5 km de centrul comunei.1. Mijloace de transport pe cablu:-

Pietrosita1. Fondul morfoturistic:1. Relief glaciar: -1. Relief de calcaresi conglomerate :1. Relief vulcanic1. Relief carstic : - Padurile de foioase din jurul comunei, ofera surprize mari in orice anotimp, mai ales toamna

2. Fondul climatologic:

a.Caracteristici climatic si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice:

Clima este temperat continental, cu perioade fr nghe ntre 160-170 zile, cu vnturi frecvente din nord-est si nord-vest. Ci de acces: DN.71, Bucureti-Trgovite-Sinaia, la 118 km. de Bucureti, 36 km. de Trgovite, 15 km. de Pucioasa, 26 km. de Sinaia, 70 km. de Braov.

b. Repartizarea bioclimatelor:Temperatura medie anuala 8-9 grade Celsius

3. Fondul touristic hidrogeografic1. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale:1. Suprafete lacustre:- Reteaua hidrografica este dominata de raul Dambovita

4. Fondul touristic biogeographic1. Fitocenoze/asociatii vegetale majore:-1. Fond cinegetic si piscicol: capra neagra , vulpe , mistret , lupul , verita, dihor, sobolan, crap, somn etc.1. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva:-1. Situri,rezervatii, areale natural protejate

5.Fontulturistic cultural-istoric:1. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva:- case traditionale1. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale:-

6.Fondul touristic etnografic si folkloric1. Complexe de arihitecturarurala1. Tehnica traditionala1. Ocupatii traditionale: mestesugaritd.Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice:Focar de vestigii religioase ( Biserica Joseni declarata monument istoric )i punct de plecare ntr-o multitudine de drumeii pe Valea Ialomieii, Pietroia atrage prin: ospitalitatea oamenilor i frumuseea de necontestat a peisajelor.

7.Bazamateriala

a.Baza de cazare:Pensiunea Rony Piertosita, Complex Touristic Satul Prunilor Pietrosita

b. Baza terapeutica-

c.Baza de agreement si spatii verzi

d. Amenajari pentru sporturi de iarna

e.Baza de alimentative publica8. Potentialul de comunicatie1. Cai de comunicatie:rutier si ferovial1. Transport cu cablu-

Pravat Jud. Arges1. Fondul morfoturisticFace parte din depresiunea Campulung, ce este de origine tectonica, avand in margini falii de varsta cretacica cu accente din cuaternar. Datorita acestor falii sunt inregistrate miscari seismice rare cu hipocentrul in mijlocul regiunii. Relieful in comuna este pe alocuri accidentat si format din valea raului Argesel, dealuri prelungite de natura structural formand muscele (stratificatie slab ondulata sau usor inclinata). Sunt intalnite cele mai mari inaltimi din nordul depresiunii, Dealul Namaiestilor( 838m) si Varful Mateias (1243m)1. Fondul climatologic1. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turisticeClima de deal-podis influentata de altitudinea si pozitia acesteia in sudul Carpatilor MeridionaliTemperature medie anuala 8-9 grade CelsiusLuna cea mai calduroasa Iulie 20-22 grade CelsiusLuna cea mai racoroasa ianuarie -10 grade CelsiusFenomene de inghet intre 1 oct. si 15 apr.In timpul iernii curentii de aer formati pe valea Argesului provoaca racier brusca a atmosfereiAmptitudinea anuala aprox. 20 grade CelsiusPrecipitatii medii anuale 800-1000 mm cu maxime in mai-iunie si sept.-oct.1. Repartizarea bioclimatelor

1. Fondul touristic hidrogeografic1. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale1. Suprafete lacustre1. Retea hidrografica: Rul Argeel i are izvorul n nordul comunei, n M-tii Iezer-Papusa i curge spre sud prin centrul ei.1. Fondul turistic biogeografic1. Fitocenoze/asociatii vegetale majorePaduri amestecate de fag, molid si bradAlte specii- carpen, paltin, mesteacan, alun1. Fond cinegetic si piscicol1. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva1. Situri,rezervatii, areale natural protejateVarful iezer papusa (2391m) aflat sub administratia comunei

1. Fontul turistic cultural-istoric1. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva1. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale

1. Fondul turistic etnografic si folkloric1. Complexe de arihitectura rurala1. Tehnica traditionala1. Ocupatii traditionale1. Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice

1. Baza materiala1. Baza de cazarePensiunea Valea Mare1. Baza terapeutica1. Baza de agreement si spatii verzi1. Amenazari pentru sporturi de iarna1. Baza de alimentatie publica

1. Potentialul de comunicatie1. Cai de comunicatierutier1. Mijloace de transport pe cablu

Predeal1. Fondul morfoturisticsituat in centrul Romaniei pe valea Prahoveiintre raurile Prahova si Timis la poalele M-lor Bucegi la N-E si M-tii Baiului la N-Veste asezat la cea mai are altitudine urbana din Romania (1030-1110 m)munti din vecinatate M-tii Piatra Mare (1843 m) la Nord, M-tii Bucegi (2508 m la Vf. Omu) la Sud-Vest si M-tii Postavarul (1799m) la N-V.

1. Fondul climatologic1. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turisticeClimat montanVeri racoroase si ierni friguroaseReal interes turistic in toate anotimpurile (recreere si refacere) (sporturi de iarna)Temperatura medie anual este de 5C, cantitatea medie anual de precipitaii este de 1000 de milimetri. Stratul de zpad se menine , n medie, timp de o sut de zile pe an, o caracteristic ce-i face fericii pe amatorii sporturilor de iarn. Aerul curat, fr alergeni, ozonat, peisajele, locurile de cazare

1. Repartizarea bioclimatelor

1. Fondul touristic hidrogeografic1. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale1. Suprafete lacustre1. Fondul turistic biogeografic1. Fitocenoze/asociatii vegetale majorePredomina padurile de conifere (brad, molid)1. Fond cinegetic si piscicol1. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva1. Situri,rezervatii, areale natural protejate

1. Fontul turistic cultural-istoric1. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractivaMonumentul Eroilor de pe Valea RnoaveiMonumentul Eroilor din faa grii Predeal1. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale

1. Fondul turistic etnografic si folkloric1. Complexe de arihitectura rurala1. Tehnica traditionala1. Ocupatii traditionale1. Activitati cu functie turistica si manifestari folcloricePrintre obiectivele turistice din zon menionm:- Canionul apte scri- Cascada Tamina- Petera de ghea- Cheile Rnoavei- Mnstirea Sfntul Nicolae- Mnstirea romano-catolic Timiul de Jos- Biserica ortodox Sfinii mprai Constantin i Elena- Capela romano-catolic Timiul de Jos- Monumentul poetului Mihail SulescuPrtia de schi Clbucet din Predeal beneficiaz i de instalaii de iluminat i instalaii de produs zpad artificial pentru prelungirea sezonului de schi.Deasemenea staiunea beneficiaz i de dou patinoare, primul situat n cadrul Complexului turistic "Fulg de Nea" la baza partiei Clbucet, iar cel de-al doilea este situat lng piaa agroalimentar i a fost amenajat pentru prima dat n iarna 2008-2009.n Predeal mai exist i o sal de sport multifuncional construit de Primria oraului Predeal, unde se organizeaz ocazional diferite competiii sportive naionale i internaionale.7. Baza materiala1. Baza de cazareStaiunea dispune de peste 5000 de locuri de cazare pe tot parcursul anului, acestea fiind suficiente i repartizate n hoteluri, vile, pensiuni, cabane, campinguri, dar i cazare n case, la particulari autorizai.1. Baza terapeutica1. Baza de agreement si spatii verzi1. Amenazari pentru sporturi de iarnaPartii de schi:ClbucetMediu2100m

Clbucet SosireUor800m

Clbucet VariantUor790m

Clbucet coalFoarte uor200m

CocoulMediu2250m

SubtelefericDificil1200m

Subteleferic st. inf.Foarte uor670m

Prul ReceMediu520m

1. Baza de alimentatie publica

8. Potentialul de comunicatie1. Cai de comunicatieRutier pe DN1Feroviar gara Predeal1. Mijloace de transport pe cabluTeleschi. telescaun

Valeni-Dambovita1. Fondul morfoturisticTeritoriul este dispus in trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenta de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcatuite din munti (9), dealuri (41 %) si campii (50 %). Etajat de la campia joasa pana la cele mai inalte piscuri ale Muntilor Bucegi, relieful judetului Dambovita prezinta o mare diversitate peisagistica. Succesiunea treptelor de relief poarta atat amprenta factorilor geologici, cat si a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea si evolutia lor. Cea mai veche si mai inalta unitate de relief, situata in partea de nord a judetului, este formata de muntii Leaota si Bucegi. Primul masiv,fiind alcatuit din sisturi cristaline, se deosebeste ca morfologie de Muntii Bucegi, in a caror alcatuire predomina calcarele, gresiile si conglomeratele. Subcarpatii alcatuiesc cea de-a doua treapta de relief si ocupa 23 din suprafata judetului. Din punct de vedere geologic sunt alcatuiti din depozite paleogene la nord si neogene la sud. Aproape toata gama formatiunilor este cutata intr-o succesiune latitudinala de sinclinale si anticlinale puternic faliate. Nota dominanta a reliefului o dau fenomenele de alunecare si de eroziune torentiala, care scot din circuitul agricol suprafete apreciabile de teren. Piemontul Candesti constituie o treapta de relief care se deosebeste prin alcatuirea geologica, tectonica si morfologica atat de Subcarpati, cat si de zona de campie. Interfluviile sunt netede, impadurite, usor inclinate spre sud si fragmentate de vai mult mai adancite in cuvertura de pietrisuri. Campiile, care ocupa peste 50% din suprafata judetului, alcatuiesc cea mai joasa si cea mai tanara treapta de relief. Orientarea generala a interfluviilor , nord-vest sud-est, panta mica a acestora, latimea si gradul slab de fragmentare dau nota dominanta a acestei unitati. Din forajele existente se constata prezenta unei cuverturi de pietrisuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunca. in conditii specifice de clima si vegetatie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judet.

1. Fondul climatologicUnitatile climaticeTeritoriul judetului Dambovita apartine in proportie de cca. 80 % sectorului cu clima continentala (50% tinutului climatic al Campiei Romane si 30 % tinutului climatic al Subcarpatilor) si in proportie de cca. 20 % sectorului cu clima continental-modereta (tinuturilor climatice ale muntilor mijlocii si inalti).Regimul climatic generaltinutul cu clima de campie se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii moderate si ierni nu prea reci, cu viscole rare si intervale de incalzire frecvente, care duc la topirea stratului de zapada. Pentru sectorul cu clima continental-moderata sunt caracteristice verile racoroase, cu precipitatii abundente si ierni foarte reci, cu viscole frecvente si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata. tinutul Subcarpatilor reprezinta caracteristici climatice intermediare.Temperatura aeruluiTemperatura aerului variaza in limite largi din cauza diferentelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale depasesc 10C in tinutul de campie (10,1C la Titu si Gaesti), coboara pana sub 9C in tinutul Subcarpatilor si variaza intre 6 si 0C in sectorul montan. Pe culmile cele mai inalte devin negative, coborand chiar sub -2C (-2,6C pe virful Omu). Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad treptat de la campie (21,7C la Titu si Gaesti) catre deal (21C la Targoviste) si munte (cca .5 6C) pe culmile montane cele mai inalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborate in campie (-2,9C la Titu si -3,2C la Gaesti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3C la Targoviste), din cauza frecventelor inversiuni termice care se dezvolta in partea cea mai joasa a judetului. incepand de la cca. 500 m in sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu cresterea altitudinii, pana la valori sub -10C. Pe culmile montane cele mai inalte, mediile lunare cele mai mici se inregistreaza in februarie cand ating chiar -11C. Maximele absolute inregistrate pana in prezent au depasit 40C, in zonele de campie si de dealuri (40,4C la Targoviste in ziua de 20 august 1946) si 22-25C in sectorul montan. Minimele absolute au coborat sub -30C in zona de campie (-31C la Gaesti in ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28C, in zona deluroasa (-28,3C la Targoviste in ziua de 25 ianuarie 1942) si pana la -38C pe culmile montane cele mai inalte. Numarul mediu anual al zilelor de inghet depaseste 100 la campie, 110 in zona de dealuri (111,3 la Targoviste) si 260 pe culmile cele mai inalte ale muntilor.Precipitatiile atmosfericePrecipitatiile cresc substantial odata cu altitudinea. Cantitatile medii anuale totalizeaza 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Targoviste si peste 1300 mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantitatile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in iunie si sunt de 80,1 mm la Dambovita, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Targoviste si 170 mm pe muntii cei mai inalti. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in februarie la campie (28,2 mm la Potlogi si 30,3 mm la Titu) si deal (22,1 mm pe culmile cele mai inalte). Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939), 103,8 mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la Gaesti (13 iulie 1941), 190 mm la Bilciuresti (29 iunie 1928), 155,6 mm la Targoviste (1 iulie 1924) si peste 110 mm pe muntii inalti.Stratul de zapadaStratul de zapada prezinta o discontinuitate accentuata in partea joasa a judetului si o mare stabilitate in cea inalta. Durata medie anuala este mai mica de 50 zile la campie si mai mare de 215 zile pe culmile montane cele mai inalte. Grosimile medii decadale ating in ianuarie si februarie la campie valori de pana la l0 15 cm, iar in ianuariemartie, la munte valori de pana la 30 50cm.

1. Fondul touristic hidrogeograficApele de suprafataReteaua hidrologica din judetul Dambovita apartine la doua sisteme hidrografice distincte: cel al Ialomitei, in jumatatea de nord-est, si cel al Argesului in jumatatea de sud-vest. Densitatea retelei de rauri variaza intre 0,5 si 0,8 km/km2 in zona montana, intre 0,3 si 0,5 km/km2 in zona subcarpatica si intre 0,3 si 0,4 Km/Km2 in zona joasa. Raul Ialomita izvoraste de pe versantul sudic al masivului Bucegi si paraseste teritoriul judetului in amonte de confluenta cu raul Cricovul Dulce, avand o suprafata de bazin de 1208 km2 si o lungime de 132 km. Panta medie a raului pe teritoriul judetului este de l7,5%. Raul Arges, ale carui izvoare se gasesc pe versantii sudici ai Muntilor Fagaras, strabate judetul pe o lungime de 47 km, la intrarea in judet avand o suprafata de bazin de 3590 km2 si o lungime de 130 km, iar la iesirea din judet o suprafata de 3740 km2 si respectiv lungimea de 177 km. Panta medie a raului pe sectorul aferent judetului este de l,65 %. Cel mai important afluent al Argesului este Dambovita care are la intrarea in judet o suprafata de bazin de 636 km2 si o lungime de 67 km, iar la iesire o suprafata de bazin de 1120 km2 si o lungime de 157 km, confluenta cu Argesul fiind insa in afara judetului Dambovita. Interfluviul dintre Dambovita si Ialomita este drenat, in zona de campie de Colentina si Ilfov, afluenti ai Dambovite,i cu care se uneste in judetul Giurgiu. Un alt afluent important al raului Arges este Sabarul, care isi culege apele de pe teritoriul judetului Dambovita si pe care il paraseste in apropierea comunei Potlogi, unde are o suprafata de bazin de 740 km2 si o lungime de 65 km. Partea de sud-vest a judetului este drenata de raurile din zona superioara a bazinului Neajlov, afluent al Argesului, cu care confluenteaza in judetul Giurgiu. Debitele medii multianuale specifice variaza pe teritoriul judetului intre 20 l/s*km2 in zona inalta a Muntilor Bucegi si 5 l/s*km2, in zona de campie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomitei la Baleni, situat imediat in amonte de confluenta cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, al Argesului, la intrarea in judet, de 39,5 m3/s debit care variaza nesemnificativ pana la iesire al Dambovitei, la intrarea in judet de, 10,1 m3/s, iar la iesire de 11,8 m3/s. Pe raurile ale caror bazine de receptie se afla integral sau in majoritate in zona inalta, cum ar fi de exemplu Ialomita la statia hidrologica Moroeni si Dambovita la statia hidrologica Malu cu Flori, volumele maxime de apa pe anotimpuri se scurg obisnuit primavara (aprilie-iunie), iar cele minime in iarna (decembrie-februarie) reprezentand in medie cca. 40-50 % si, respectiv 10-15 % din cele anuale. Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul judetului Dambovita. in campie, sunt amenajate o serie de iazuri si helestee (Nucet, Comisani, Bungetu, Baleni) de importanta locala. in bazinul superior al Ialomitei, in amonte de Cheile Orzei, se afla lacurile de acumulare Bolboci si Scropoasa, care deservesc uzinele hidrocentralelor de la Doicesti si Moreni. in zona Pucioasa exista un lac de acumulare, avand in aval o pastravarie si functie turistica.Apele subteraneRezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dambovita depind de gradul de permeabilitate, cat si de grosimea si extensiunea rocilor care le inmagazineaza. Astfel, rocile compacte din zona montana sunt in general impermeabile pentru o buna parte a muntilor Leaota si Bucegi. Totusi, abundenta si permanenta izvoarelor dovedeste existenta apelor freatice, dar acestea sunt acumulate in depozitele de panta si de la baza versantilor. O situatie mai aparte prezinta conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare fata de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. in zona de munte nu putem vorbi de prezenta stratelor acvifere de adancime. Depozitele constituente din zona subcarpatica au diferite grade de permeabilitate, in functie de natura lor. Exista strate acvifere locale in depozitele de pietrisuri, nisipuri si argile din formatiunile pliocene si pleistocene inferioare. Trebuie sa remarcam faptul ca prin infiltrarea apelor superficiale in depozitele mio-pliocene, acestea sufera de cele mai multe ori un proces de mineralizare accentuata si apar, sau sunt intalnite in foraje, ca ape minerale cu importanta mare pentru economia judetului. Interfluviul dintre Dambovita si Arges, exceptand luncile celor doua rauri, este alcatuit din depozite de pietrisuri si nisipuri cu o permeabilitate buna. in coltul sud-vestic al judetului, la sud de lunca Argesului, in sectorul aferent Campiei Gavanu-Burdea, apele freatice au conditii foarte bune de inmagazinare, pietrisurile si nisipurile stratelor de Fratesti fiind prezente la o mica adancime sub cuvertura de loess. Aceleasi depozite cu o granulometrie foarte favorabila infiltratiei si deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se intalnesc si in luncile Argesului si Dambovitei pe intregul traseu din judet si de pe valea Ialomitei in avale de Pucioasa.

1. Fondul turistic cultural-istoric/Fondul turistic etnografic si folcloric

Judeul Dmbovia se poate mndri cu o remarcabil tradiie cultural. Mnstirea Dealu, ctitorie a lui Radu cel Mare, domnitor al rii Romneti (1495-1508), a fost unul dintreprimele leagne culturale ale rii. Aici a vzut lumina tiparului prima carte n anul 1508, la doar 50-60 ani de ladescoperirea tiparului. Tot la Mnstirea Dealu, Petru Cercel, voievod umanist (1583-1585), a nfiinat prima curte literar,dup model occidental. La Trgovite dinuie celebrele ruinuri ale curii domneti,cntate de mari poei paoptiti. Aici, poeii Vcreti au pus bazele limbii literare moderne i s-a nscut primul act denormare al limbii romne, graie lui Heliade Rdulescu. n apropiere de Ghergani, se afl conacul i parcul dendrologic Ion Ghica, n curs de amenajare i restaurare n circuitul cultural.La Potlogi, la doar 49 km de Trgovite, se afl n plin proces de restaurare finanat din fonduri europene,Palatul Brncovenesc, monument de arhitectur medieval romneasc de mare valoare, construit de domnitorul Constantin Brncoveanu n anul 1698.n punctele de atracie ale judeului Dmbovia se nscriu numeroase vestigii istorice imonumente de art din patrimoniul cultural romnesc, dar i peisajului zonei cu pitoresculvilor Dmboviei si Ialomiei, numeroasele forme carstice (Petera Ialomicioara, CheileZnoagei, Cheile Ttarului, etc.) i frumuseea masivelor Leaota i Bucegi. De asemenea,staiunea balneoclimateric Pucioasa atrage nc numeroi turiti la odihn i tratament.

1. Baza materiala/Fondul turistic biogeograficJudeul Dmbovia dispune de importante resuse balneare, valorificate n prezent prin staiuneaPucioasa, recunoscut ca staiune de interes naional prin Hotrrea de Guvern nr. 852 din 2008.Izvoarele de pe raza oraului Pucioasa sunt exploatate nc din secolul XIX i sunt recunoscutepentru proprietile curative n afeciuni precum reumatismele, afeciuni post-traumatice,afeciuni respiratorii sau dermatologice (Universitatea Valahia, 2005).

Sunt de menionat i izvoarele srate-iodurare-bromuroase de la Vulcana Bai ce nregistreaz ceamai mare concentraie de iod dintre toate resursele balneare din ar. Acestea prezint proprieticurative n stri pre-artrorice, reumatismale, afeciuni ale sistemului nervos periferic, ale tubuluidigestiv, metabolice, ginecologice i boli de nutriie (Universitatea Valahia, 2005). Pe lng acestea, se remarc i izvoarele de ap srat i sulfuroas de la Bezdead. Aceste izvoare (de laVulcana Bi i Bezdead) nu sunt valorificate n prezent iar comunele pe raza crora se situeaznu dispun de infrastructura necesar pentru acest lucru. n schimb, ambele surse sunt foarteapropiate de staiunea Pucioasa.

Staiunea Pucioasa este relativ uor accesibil cu transport rutier (DN 71) fiind situat la 22 kmla nord de Trgovite dar i prin conexiune direct de tren (Bucureti Trgovite Pucioasa).

Oportunitatea valorificrii potenialului turistic al staiunii este certificat prin desemnareaacesteia ca staiune de interes naional i trebuie privit din perspectiva recentului MasterplanNaional pentru Dezvoltarea Turismului Balnear (MDRT, 2009). Staiunea dispune de o extinsinfrastructur turistic (de cazare, tratament) i un valoros patrimoniu construit. Resursele balneare sunt complementate de contextul propice unor tratamente climaterice.Beneficiile climatului local, la care contribuie n special fondul de pdure extins, este recunoscutnc din perioada interbelic pentru localiti precum Moroeni i Bezdead, n primul dintre elefiind situat i unul din cele mai importane i vechi sanatorii din ar. Aceste resurse crescatractivitatea acestor localiti ca destinaii de relaxare i locaie pentru construirea de reedinede vacan.

Serviciile turistice de baz se refer n primul rnd la serviciile de cazare i alimentaie.Din punct de vedere al serviciilor de cazare, majoritatea structurilor de primire turistic suntclasificate la un nivel calitativ de 2-3 stele sau 2-3 margarete (Universitatea Valahia, 2005).n cazul oraului Pucioasa, localitatea cu cea mai mare capacitate de cazare turistic, suntpreponderente serviciile de cazare n structuri mari i pstrarea formei publice de proprietatepentru o proporie nsemnat a capacitii de cazare. Implicaiile acestui fapt sunt capacitateasczut de investiii pentru mbuntirea calitii serviciilor turistice, ngreunat i de mrimeaefortului investiional necesar pentru modernizarea unor structuri de o dimensiune att de mare.O alt consecin este limitarea accesului la alte tipuri de public, cu venituri mai mari i nevoimai sofisticate, ce ar putea constitui o cerere i pentru alte servici turistice adiacente igeneratoare de venit n comunitate.n cazul municipiului Trgovite, focus-grupul organizat n cadrul consultrilor din procesul deelaborare a strategiei a relevat un grad de insatisfacie important legat de calitatea serviciilor decazare turistic din ora din partea partenerilor agenilor economici sosii n ora n vizite deafaceri. S-a menionat faptul c o bun parte din aceti poteniali vizitatori sunt transportaipentru cazare napoi n Bucureti sau alte locaii apropiate. Prin urmare, se identific un gruplatent de poteniali turiti (de afaceri) ce ar putea fi atrai n ora, n condiiile modernizriistructurilor de primire turistic. Avnd n vedere profilul sociologic potenial al acestui tip deturist, se poate preconiza, n linie cu aceast tendin, i un potenial de cretere de produseturistice adiacente (tururi la obiective turistice din jur, etc).

1. Potentialul de comunicatieProblemele de accesibilitate sunt desemnate ca fiind principala deficien semnalat de turitiiromni. Acest element este ilustrat foarte bine n cazul judeului Dmbovia pe teritoriul cruiase situeaz cel mai vizitat sit montan din ar, dar fr s se asigure o bun conexiune, prininfrastructur rutier, cu restul judeului. Platoul Bucegi este accesat n procent covritor prinstaiunile de-a lungul Vii Prahovei i n consecin asociat imaginii turistice mai degrab aacestor staiuni dect a judeului de care aparin.

Accesibilitatea redus ctre Platoul Padina / Bucegi, nu trebuie ns considerat exclusiv ca ocauz a lipsei de aciune sau resurse necesare pentru remedierea acestei deficiene. Este un faptcorelat i cu un element de fezabilitate (distanele de acces ctre cele mai apropiate zone locuitedin Jud. Dmbovia sunt mult mai mari dect ctre cele din Jud. Prahova) precum i caracterul dearie natural protejat a zonei.

Accesibilitatea ctre platoul Padina va fi ameliorat considerabil, o dat cu extinderea imodernizarea sectoarelor aferente din drumurile DJ 713 i DJ714 (confom PUZ Padina), n cursde implementare. Este ns necesar a se gsi un echilibru ntre asigurarea unui nivel deaccesibilitate corelat att cererii (valoarea investiiei raportat la numrul preconizat de vizitatori,cu asigurarea un grad de siguran i confort al drumului) ct i capacitii de susinere aafluxului de turiti a zonei vizate.

Din perspectiv strategic, planurile de extindere i modernizare a infrastructurii rutiere n zonurmresc conectarea Platoului Bucegi, ca bazin turistic specializat pe infrastructura sportiv i deagrement, ctre celelalte trei bazine turistice mari din jurul Masivului Bucegi (salba de staiunimontane de pe Valea Prahovei, aria Braov Poiana Braov i Bran-Moeciu). Acest proiectnecesit n primul rnd o coeren de iniiativ i viziune ntre cele trei judee vizate (Dmbovia,Braov i Prahova) i o colaborare esenial cu autoritile de mediu i administrare a ariilorprotejate.

Un grad mai sczut de accesibilitate se nregistreaz i n siturile de interes situate pe cursulsuperior al Vii Dmboviei, spre punctele de acces ctre Munii Leaota. Aceasta ax de transport i comunicaie este secundar principalelor rute de conexiune din jude, izolareaimpus de acest fapt diminund expunerea acestor zone la un flux constant i semnificativ deoameni, printre care s-ar putea numra i poteniali turiti. Zona este astfel mai puin cunoscut i limitrof fa de celelalte obiective importante ale judeului. Dintr-o alt perspectiv ns, acest lucru nu ar reprezenta neaprat un impediment n cazul poziionrii pe un segment de ni cu profil agroturistic, cu un flux de turiti mai sczut dar fidel. Este necesar, de asemenea, o colaborare foarte bun cu judeul Arge dat fiind c punctul favorabil de acces ctre zonaecotoristic Leaota (vizat n Planul Urbanistic Zonal redactat pentru aceast arie) trece prinacest jude.

RUNCUFondul morfoturistic1. Relief glaciar: -1. Relief de calcare si conglomerate : -1. Relief vulcanic -1. Relief carstic: Runcu: Cea mai mare suprafa a comunei Runcu este acoperit de pduri, ncepnd cu pantele unor dealuri cunoscute i terminnd cu munii ce o domin n partea de nord i nord-est.1. Fondul climatologic1. Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatiile turistice: Runcu: are un climat specific de munte cu nuane de tip alpin, la peste 1.800 m i de tipsubalpin, cu caracter de adpost, n lungul vii i n bazinele depresionare.1. Repartizarea bioclimatelor: Runcu: -bioclimatul n bazinul Ialomiei superioare este stimulativ-excitant pe plaiurile montane i tonic de curare pe vi i pe bazinete, fiind caracterizat prin presiune mic, puritate ridicat a aerului care este lipsit de praf i alergeni i n acelai timp bogat n radiaii ultraviolete i cu ionizare ridicat. n aceste condiii, aeroterapia este indicat tuturor categoriilor de turiti, bioclimatul ialomiean putnd contribui la meninerea i fortificarea strii de sntate, la prevenirea i corectarea unor mbolnviri i disfuncii, precum i la reconfortare dup surmenaj i stres;1. - clima Ialomiei superioare, prin elementele constituente asigur condiii pentru concretizarea activitilor recreative n aer liber ce stau la baza practicrii de facto a tuturor formelor de turism aferente zonelor montane; toate ariile depresionare au un climat favorabil dezvoltrii unor activiti turistice de sine stttoare, pe tot parcursul anului ariile cele mai favorizate fiind Petera i Padina, dar i Leaota.

1. Fondul touristic hidrogeografic1. Surse hidrominerale, ape termale si termominerale: Runcu: Reeaua hidrografic este dominat de prul Ialomicioara ce izvorte din masivul Leaota i care, pn la intrarea n comun, mai primete n albia sa cteva praie formate pe pantele nlimilor Vacii, Marginea Domneasc i Valea Orlei.1. Suprafete lacustre:1. Retea hidrografica:

Fondul touristic biogeographic1. Fitocenoze/asociatii vegetale majore: Runcu: fag, gorun i stejar, dar i de cire, mesteacn, carpen, tei, paltin, jugastru i frasin.1. Fond cinegetic si piscicol:Runcu: iepurele, cprioara, mistreul, lupul, dihorul, rsul, cerbul i ursul; ulii, ciorile, corbii, mierlele, porumbeii slbatici, ciocnitoarele, vrbiile i graurii.1. Specii/asociatii vegetale cu valoare atractiva:1. Situri,rezervatii, areale natural protejate;Runcu: acvila de piatr i acvila gulerat

1. Fontul turistic cultural-istoric1. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva: Runcu: Biseri