parcul național piatra craiului

15
PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

Upload: georgiana-stoian

Post on 03-Feb-2016

139 views

Category:

Documents


15 download

DESCRIPTION

Parcul Național Piatra Craiului

TRANSCRIPT

Page 1: Parcul Național Piatra Craiului

PARCUL NAȚIONAL PIATRA

CRAIULUI

Page 2: Parcul Național Piatra Craiului

Repere geografice

descriere geografică Datorită poziției, direcției și aspectului său

general, Parcul Naţional Piatra Craiului constituie o unitate geografică bine delimitată.

Este amplasată din punct de vedere geografic în spațiul Carpaților Meridionali ,într-o regiune puternic fragmentată cu Depresiunea Bârzei de Nord, Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele la Est, învecinându-se cu unele dintre cele mai înalte masive muntoase din România.

învecinareNORD: Valea Bârsei;VEST: Munții Făgăraș și Iezer (râul Dâmbovița);EST: Masivul Bucegi (Vlădușca și Râul Mare);SUD-EST: Masivul Leaota;SUD: Vâile râurilor Dâmbovița și Dâmbovicioara.

amplasare teritorială Parcul Naţional Piatra Craiului este amplasată pe teritoriul județelor Brașov și Argeș, incluzând suprafețe aparținând localităților Zărnești, Moeciu (satele Măgura și Peștera), Bran, Rucăr și Dâmbovicioara.

Page 3: Parcul Național Piatra Craiului
Page 4: Parcul Național Piatra Craiului

subunitățiParcul Naţional Piatra Craiului este alcătuită din trei subdiviziuni, separate prin limite naturale clare (Șaua Funduri, Curmătura Pietrei Craiului). Aceste subunități sunt: Piatra Craiului Mare; Piatra Craiului Mică; Pietricica.

căi de acces

Datorită accesului rapid lângă poale, masivul Piatra Craiului este un areal turistic unde se poate ajunge foarte ușor prin diverse căi, cum ar fi: pe calea ferată accesul se face pe linia secundară Brașov-Zărnești (27 km) cu trenul personal; pe drumurile publice accesul se poate face din mai multe direcții: legătura dintre Brașov și Zărnești se face pe DN73 până în Râșnov și pe drumul 73A din Râșnov până în Zărnești (28 km); legătura spre Podul Dâmboviței și Dâmbovicioara se face prin Câmpulung (29 km) până la Podul Dâmboviței (34 km) până la Dâmbovicioara și 40 km până la Brustureț; legătura spre punctul Cojocarul – Valea lui Ivan se face de la Câmpulung prin Rucăr – Podul Dâmboviței (40 km) de la Câmpulung și 12 km de la Podul Dâmboviței.

Page 5: Parcul Național Piatra Craiului

Obiectivele Parcului Naţional Piatra Craiului

Scopul pentru Piatra Craiului a fost desemnată ca şi rezervaţie naturală a fost acela de a asigura conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoaroase, alături de promovarea şi încurajarea turismului, conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale.

Zonarea Parcului Naţional Piatra Craiului

În interiorul parcului este prevăzută o zonă cu protecţie strictă, în suprafaţă de 6053.8 ha (Braşov 2.619 ha, Argeş 3.434,8 ha). Zona cu protecţie strictă mai include şi alte 4 zone carstice, şi anume Cheile Zărneştilor (Prăpăstiile Zărneştilor) în judeţul Braşov şi Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brustureţului şi Cheile Dâmboviţei, situate în judeţul Argeş, precum şi o arie de protecţie cu caracter de rezervaţie naturală totalizând 1.5 ha (Peştera Liliecilor).

Page 6: Parcul Național Piatra Craiului

Relieful

Piatra Craiului este o unitate geografică foarte bine conturată, fiind înconjurată de arii depresionare şi anume Culoarul Bran-Rucăr şi Culoarul Tamaşului, care au înălţimi cuprinse între 1.000-1.200 m. Masivul are aspectul unei spinări proeminente dirijată pe direcţia NE-SV şi uşor încovoiată la mijloc ce începe în Piatra Mică mult împădurită coborând în ţarinele şi topliţele din marginea oraşului şi sfârşeşte în Pietricica ale cărei ultime pante sudice coboară până la confluenţa Dâmbovicioarei cu Dâmboviţa.

Acest spaţiu montan constituie o invitaţie adresată iubitorilor de drumeţie, de a porni cu încredere în universul acestui colţ al Carpaţilor cu imagini greu de uitat şi cu obiceiuri şi tradiţii seculare.

Page 7: Parcul Național Piatra Craiului

Solurile

Solurile din cadrul Parcului Naţional Piatra Craiului reflectă efectul factorilor genetici materializat prin prezenţa calcarelor, alături de relief şi climă. Solurile care se remarcă fac parte din următoarele categorii: molisolurile, cambisolurile, argiluvisolurile, spodosolurile.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică a masivului Piatra Craiului include râuri și ape subterane. O caracteristică a rețelei din această zonă geografică o reprezintă lipsa lacurilor.

Râurile din masiv aparțin de două bazine hidrografice principale și anume: Bazinul Oltului în nord, afluent al Oltului – Râul Bârsa Mare se impune ca principal colector Bazinul Dâmboviței în sud.

Clima

Prin poziția geografică, Parcul Național Piatra Craiului, se încadrează zonal în clima temperată, iar regional la tranziția dintre climatul continental vestic de nuanță atlantică și cel excesiv continental. Zona se încadrează în sectorul cu climă de munte, ținutul munților înalți. În general, clima masivului nu diferă mult de a celorlalte zone montane învecinate. Totuși, poziția geografică, înălțimea, orientarea și configurația reliefului imprimă climei unele particularități locale.

Page 8: Parcul Național Piatra Craiului

Flora

Bogăția în specii a Parcului Național Piatra Craiului este rezultatul condițiilor deosebit de variate pe care le oferă acesta dezvoltării lumii vegetale. Altudinea care depășește 2.200 m face ca aproape întreaga grupare a speciilor montane și alpine, caracteristice lanțului carpatic, să găsească aici condiții optime de dezvoltare.

Existența pădurilor, stâncăriilor, grohotișurilor pajiștilor și a ochiurilor de mlaștină favorizează menținerea unei diversități botanice deosebite. Ciupercile, mușchii, lichenii și plantele cu flori găsesc aici un adevătat paradis.

Pe teritoriul parcului au fost identificate un număr total de 1.118 de specii și subspecii de plante. Cunoscând faptul că în flora României s-au înregistrat 3.136 de specii montane se poate afirma faptul că Parcul Național Piatra Craiului găzduiește peste 30% din speciile de plante superioare care se întâlnesc pe teritoriul României.

Un număr de 181 de specii sunt incluse în ”Lista roșie a plantelor superioare din România” ca specii endemice rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanța deosebită a Parcului Național Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de floră, în special pentru conservarea endemismelor carpatice.

Între aceste plante se poate menționa garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului

Page 9: Parcul Național Piatra Craiului

Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

Page 10: Parcul Național Piatra Craiului

Tisa(Taxus baccata

Angelica(Angelica arhangelica)

Sângele voinicului(Nigritella nigra)

Floarea de colț sau Floarea Reginei(Leontopodium alpinum)

Gladiona sălbatică(Gladiolus imbricatus)

Ghintura galbenă(Gentiana lutea)

Iedera albă(Daphne blagayana)

Tulichina

(Daphne cneorum)

Page 11: Parcul Național Piatra Craiului

Fauna

Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege.

Mamifere

Specii de mamifere: urs carpatin, cerb, căprioară , capră neagră, lup, râs, jder de copac ,vulpe, mistreț, veveriță, liliacul cu urechi late, liliacul cu aripi lungi , liliacul comun, liliac cu urechi de) șoarece ,liliacul mare cu potcoavă ,liliacul mic cu potcoavă, chițcanul de câmp, chițcan pitic, șoarece pitic , chițcan de pădure ,sau chițcan de munte.

Păsări

Specii de păsări: cocoș de munte, corb, ieruncă, vânturelul roșu , codroș de munte ,șoim călător ,brumăriță de stâncă,cristel-de-câmp , stăncuță, ciuf-de-pădure , porumbel gulerat, ciocârlie-de-câmp , acvilă-țipătoare-mică, acvilă de munte, șorecar comun, șorecar-încălțat,  sticlete,  pupăză, cuc, mierlă, erete vânăt , scatiu,  grangur, , sfrâncioc roșiatic, presură galbenă,  codobatură, fluierar-de-zăvoi, ciocârlan , pitulice.

Reptile, amfibieni și pești

Șopârlă de câmp, gușter, șarpele de apă, șarpele de alun, șarpele orb, năpârcă, vipră, ivoraș-cu-burta-galbenă ,tritonul cu creastă, tritonul de munte, tritonul comun transilvănean, broasca-roșie-de-pădure, broasca-roșie-de-munte, brotacul verde de copac sau  salamandra de foc;precum și trei specii de pești: mreană vânătă , chiscar de râu și zglăvoacă.

Page 12: Parcul Național Piatra Craiului

BoișteanZglăvoaca Păstrăvul

Tritonul alpinBroasca roșie de

munte

Buhaiul de baltă

Șopârla de campVipera de munte Șarpele de alun

Page 13: Parcul Național Piatra Craiului

Mierla de apăMierla de apă

Mierla de apăCocoșul de munteMierla de piatră

Page 14: Parcul Național Piatra Craiului

Ecoturismul în Rezervaţia Naturală Piatra Craiului

Rezervaţia Naturală Piatra Craiului prezintă un interes în domeniul activităţilor turistice au în vedere ecoturismul ca singura formă turism responsabil în natură. Ecoturismul respectă valorile rezervaţiei şi contribuie la menţinerea ei neschibată în timp prin modul de desfăşurare al activităţilor şi prin întoarcerea unei părţi din veniturile realizate în conservare.

O componentă importantă o constituie ridicarea nivelului de trai al comunităţilor locale implicate în activităţile turistice ca modalitate de reducere a presiunilor de tot felul pe care comunităţile locale le exercită asupra ariilor protejate.

Page 15: Parcul Național Piatra Craiului

Bibliografie

Constantinescu T., Masivul Piatra Craiului – studiu geomorfologic, Universitatea București, Facultatea de Geografie, 1994 – teză de doctoratMihăilescu Simona, Flora și vegetația masivului Piatra Craiului, București, Editura Vergiliu, 2001

https://www.scribd.com/doc/169392564/Plan-Management-PN-Piatra-Craiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Piatra_Craiuluihttps://www.scribd.com/doc/236884705/Parcul-Na%C8%9Bional-Mun%C8%9Bii-Piatra-Craiuluihttps://www.youtube.com/watch?v=xqIf_38EdmQhttps://www.scribd.com/doc/215420831/Parcul-National-Piatra-Craiului