muntii bucegi - leaota - piatra craiului

7/22/2019 Muntii Bucegi - Leaota - Piatra Craiului

1/85

Potentialul turistic al grupei montaneBucegi Leaota Piatra Craiului

Fondul morfoturistic

Masivul Bucegi, cu o suprafa de circa 300 km2, se afl la extremitatea estic aCarpailor Meridionali,desfurandu-se ntreValea Prao!ei la est si culoarul "ranuluiiValea #alomiei la !est$ cade %rusc spre nord ctre depresiunea "&rseii spre sud, p&n lacontactul cu 'u%carpaii de cur%ur( 'e ntinde pe teritoriul )udeelor *&m%o!ia,Prao!ai "rao!( +iind de o mare complexitate structural i morfoloic, masi!ul apare ca ocetate natural, cu incinta suspendat la .00 - 2/00 m, spri)init de a%rupturi puternice(

Munii Leaotasunt muni n lanul Carpai, care fac parte dinCarpaiiMeridionali, n!ecin&du-se cuMunii "ucei i Munii Piatra Craiului(V&rful eaota,dincentrul masi!ului, este cel mai nalt punct cu o altitudine de 2.133m(

Munii Piatra Craiului este un lan muntos calcarosaflat la sud-!estul Carpailor

1rientali, dar care aparine lanului Carpailor Meridionali, sindu-se n nord-estulacestora(Relief glaciar

n munii "ucei se nt&lnesc 2 forme principale de do!ei laciare4 forme deeroiune i forme de acumulare(Creasta "ucoiu

( Pietrele de la 1mu- importan eomorfoloic, se sesc pe V&rful 1mudinnordul masi!ului, cel mai nalt punct din munii "ucei, fiind al optulea !&rf din5om&nia,cu o altitudine de 2(/0/ m(

2( Crucea 6roilor 7eamului,de importan istoric i turistic, este un monumentconstruit ntre anii 82.-829 pe Muntele Caraiman, pentru a cinsti memoria

eroilor rom&ni cui n Primul 5%oi Mondial(3( Cascada :rltoarea- importan idroloic, situat la o distan de ; ore demers de "uteni(


2/85

20( Punctul +osilifer de pe Vf( Aaura- importan paleontoloic2( Cascada *oamnei- importan idroloic


3/85

poriunea inferioar a a%ruptului prao!ean, conlomeratele de "ucei se reeam peformaii ale fliului cretacic inferior, cuprin&nd stratele de 'inaia,precum i depoitelede marne i resii aparin&nd eta)elor"arremian i =pian(

5elieful carstic este leat de masa calcarelor de pe latura !estic a reer!aiei, nsectorul 'truna-Arooti-Auanu, iar local de unele %locuri cu dimensiuni mai mari

incluse n masa de conlomerate( 'pecific este exocarstul cu Hapieuri n forme sidimensiuni !aria%ile, unele coline i a!ene( *eol!area se m%in seonier cu neul ideeul, contri%uind la de!oltarea reliefului ruiniform de pe a%ruptul calcaros(

=!enul de su% "a%ele Petera de pe Piciorul "a%elor Petera #alomiei Petera :rsului Petera 1nici Petera Pustnicului Petera 5tei Petera ?tarului

=!enul V&nturi Platoul carstic espei Ceile Enoaei Ceile ?tarului Ceile Coteanului Ceile 1rei

*in punct de !ederepetrorafic, Masi!ul Piatra Craiului se deose%ete eoloicimorfoloicde masi!ele i rupele muntoase ncon)urtoare,Munii eaota, Munii"ucei, Munii +rai Munii #eer-Ppua( n timp ce aceste rupe montane suntformate aproape exclusi! dinroci cristaline,JCraiK-ul, cum este adesea alintat, este oJlamK tioas i a%rupt de roci metamorfice, n special roci calcaroasede !&rsta

)urasic, lun de aproximati! 2< - 2. km, orientat de lasud-!estsprenord-est, i lat deaproximati! . - 9 km, pe direciile perpendiculare corespuntoare( Cunoscuii pereii!erticali, inali de


4/85

Pe"tera #$m%ovicioaraeste situat n partea de sud aMasi!ului Piatra Craiului,n !ersantul st&n al !ii *&m%o!icioara Fafluent al *&m%o!ieiG, la km nord de satul*&m%o!icioara,)udeul =re( Petera s-a format datorit aciunii apelor p&r&ului*am%o!icioara, care au tiat n calcarele de !&rst )urasic ale Masi!ului Piatra Craiului(Ceile *am%o!icioarei sunt o componenta insemnata a celui mai mare complex de cei

din tara Fcel axat pe *am%o!ita si afluentii saiG, care insumeaa peste 20 de cei, cu olunime totala de peste 30 km( =dancirea paraului *am%o!icioara in calcarele )urasiceale Pietrei Craiului a enerat un sector de cei lun de peste 9 km, cu aspectul unui!erita%il canion, taiat in sti!a de roci a podurilor calcaroase din partea terminala amasi!ului( Ceile sunt de oriine epienetica, intrucat raul s-a adancit initial informatiuni sedimentare mai putin dure Fresii, conlomerateG, iar cand a a)uns la ni!elulcalcarelor si-a continuat eroiunea, enerand respecti!ele sectoare inuste ale !ailor( Ceile propriu-ise ale *am%o!icioarei, sapate pe o lunime de aproximati! 2 kmin podul calcaros dintre depresiunile *am%o!icioara si Podul *am%o!itei, se remarcaprintr-un aspect monumental, datorita peretilor !erticali sau ciar aplecati peste al%ie, cuinaltimi ce depasesc in unele locuri 200 m( Pe suprafata peretilor se poate o%ser!a

stratificatia calcarelor )urasice cenusii-al%i-lucioase, dispuse in %ancuri roase, la parteainferioara, si calcarele al%e Fcretice inferioareG, in placi, de la partea superioara( Modelarea acestui tip de roci a enerat in cadrul ceilor un relief calcaros desuprafata, repreentat prin turnuri, stanci ascutite, pereti !erticali, in multe locurisurplom%ati, completat de un relief carstic su%teran, repreentat in principal din pesteri(=stfel, in %ainul idrorafic al *am%o!icioarei se asesc circa /0 de pesteri, cele maiimportante fiind *am%o!icioara, Pestera de la Aura *efileului, Pestera a%irintului, etc(

=spectele de amanunt ale morfoloiei ceilor sunt completate de lim%ile derootis, care co%oara din micile culoare ni!ale situate la partea superioara a !ersantilorpana in apropierea tal!eului, de mici polite structurale si de un %oat microreliefreidual( Mai in amonte, la confluenta cu Valea Muierii, se taie o ceie inusta si aproape

inaccesi%ila, in care elementul ce se impune este succesiunea de cascade, dupa careurmeaa un pasa) deose%it, cel numit a Aaloaie, unde apa iese cu mare !itea dinmunte si se !arsa imediat in *am%o!icioara( *incolo de Aaloaie incep Ceile"rusteretului, un complex carstic mai putin spectaculos, alcatuit din Ceile propriu-iseale "rusturetului, Ceia una si Ceia 'tramta(

Comuna 5ucr este situat la contactul a cinci uniti de relief, Munii #eer-Ppua, Munii +ra, Munii Piatra Craiului, Munii eaota i Culoarul "ran - 5ucr -*raosla!ele(a contactul dintre culmile !estice ale Munilor #eer - Ppua i Culoarul"ran - 5ucr - *raosla!ele s-a de!oltat, depresiunea tectono eroi! 5ucr, care estestr%tut de 5&uor i afluenii si, i de5oina(Culmile aflate pe teritoriul comunei5ucr sunt4 *epresiunile i micro depresiunile aflate pe culoare de !i n comuna 5ucrsunt4 - *epresiunea 5ucr pe *&m%o!ia( - *epresiunea 'tic cu doua %ainetedepresionare, pe *&m%o!ia( - *epresiunea 5&uor pe !alea omonim( Predealul este aeat peValea Prao!ei,l&n trectoarea cu acelai nume dinCarpaii Meridionali,la altitudinea de (0.0 m, pe cea mai important trectoare ntreMunteniai ?ransil!ania, n acelai timp una din leturile dintre "udapesta, capitala:nariei, i "ucureti, capitala 5om&niei( Prin Predeal trece *rumul 7aional *7 i ocale feratelectrificat pe dou sensuri(
http://ro.wikipedia.org/wiki/Masivul_Piatra_Craiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovicioara,_Arge%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Arge%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Iezer-P%C4%83pu%C5%9Fahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Iezer-P%C4%83pu%C5%9Fahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_F%C4%83g%C4%83ra%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Piatra_Craiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Leaotahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarul_Bran_-_Ruc%C4%83r_-_Dragoslavelehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarul_Bran_-_Ruc%C4%83r_-_Dragoslavelehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Roghina_(Ruc%C4%83r),_Arge%C5%9F&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Carpa%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Budapestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalahttp://ro.wikipedia.org/wiki/DN1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cale_ferat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Masivul_Piatra_Craiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovicioara,_Arge%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Arge%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Iezer-P%C4%83pu%C5%9Fahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Iezer-P%C4%83pu%C5%9Fahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_F%C4%83g%C4%83ra%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Piatra_Craiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Leaotahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarul_Bran_-_Ruc%C4%83r_-_Dragoslavelehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarul_Bran_-_Ruc%C4%83r_-_Dragoslavelehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Roghina_(Ruc%C4%83r),_Arge%C5%9F&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Carpa%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Budapestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalahttp://ro.wikipedia.org/wiki/DN1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cale_ferat%C4%83


5/85

1raul este delimitat de / masi!e4 Post!arul, Piatra Mare, "ucei, "aiului i+etifoi( n trecut, Predeal a fost localitatea de frontier cu #mperiul =ustro-:nar,cldirea postului de rniceri exist&nd i asti(

Fondul climatoturistic

BucegiClima se caracterieaa prin temperaturi medii de 2 - . rade Celsius si 0 - 2

rade Celsius la peste 900 m altitudine, precipitatii a%undente de 900-200 mmLan si!anturi puternice( #n "ucei se intalneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale su% 2rade Celsius, precipitatii putine si !anturi foarte puternice( Pe platoul "ucei sent&lnete climatul alpin cu temperaturi medii anuale su% 2 Celsius, precipitaii puine i!&nturi foarte puternice( n "ucei, ca pe orice alt munte, !remea se poate scim%a foarterepede, exist&nd ciar ile n care cel puin trei anotimpuri sunt preente n timp relati!scurt(

Particularitatile climatice sunt enerate de radiatia lo%ala, de circulatia enerala

a atmosferei si de caracteristicile suprafetei toporafice( Circulatia atmosferei estepreponderent oceanica !estica, in proportie de


6/85

'emperatura aerului'taiunile meteoroloice aprute de-a lunul timpului la 'inaia, ncepand cu anul

999, au nreistrat minime a%solute de -2> Celsius, n fe%ruarie 828 i maximea%solute de 32 Celsius, n iua de 0 auust 8 Celsius - n

iulie( 7umrul mediu de ile de iarn, cu temperaturi mai mici de 0 Celsius, este de ileLan, iar numrul mediu de ile cu temperaturi peste 2/ Celsius, este de aproximati!. ileLan(

Circulaia atmosferei estepreponderent oceanic !estic, nproportie de


7/85

sau ace de ea, st&ncile, n special cele compuse din roci fria%ileFresiiG, sunt lefuiten di!erse forme4 turnuri, coloane, ciuperci(

)e%ulo*itatea*eoarece sunt mai nali dec&t mpre)urimile, "uceii sunt mai nnorai, ntruc&t

masele de aer sunt o%liate s se nale pentru a trece de o%stacole( Prin nlare, aerul

umed condensea su% form de nori( #arna, crestele "uceilor sunt mai nsorite dec&tcele de la c&mpie, iar prima!ara i !ara mai nnorate(*e menionat, este fenomenul

de formare a unei mri de nori de)oas altitudine, mai ales iarna, pemunii din )ur, n timp ce crestelenalte rm&n nsorite(*espre cea se poate spune c formasu% care se sete de cele mai multeori este cea a de cea ororafic(=stfel, n dimineile senine de !ar,

pe masur ce soarele se ridic, aerulde pe !ersanii nsorii se nal, fiind mai uor i prin urmare ia o micare ascendent(=)un&nd la altitudini mai mari, datorit presiunii atmosferice mai reduse itemperaturilor mai scute, !aporii de ap din aceste mase de aer se condensea su%form de cea( Verile racoroase, toamnele luni si %lande, prima!erile insorite, aufacut ca de-a lunul timpului 'inaia sa fie una dintre cele mai cautate statiuni de odinadin tara(

'tatiunile meteoroloice aparute de-a lunul timpului la 'inaia, incepand cu anul999, au inreistrat minime a%solute de -2> C, in (02(828 si maxime a%solute de 32 C,in iua de 0(09(8 C - in iulie( 7umarul mediu de ile de iarna, cu

temperaturi mai mici de 0 C, este de ileLan, iar numarul mediu de ile cu temperaturipeste 2/ C, este de aproximati! . ileLan(Precipitatii

eat de precipitatii si de existenta norilor, s-a calculat ca, in medie, in reiuneade muntelui sunt anual su%


8/85

totusi amintit ca in eneral, asa cum se intampla la munte, !remea se poate scim%afoarte repede, existand ciar ile in care cel putin trei anotimpuri sunt preente in timprelati! scurt( Pentru cei dornici de drumetii montane, facem preciarea ca o i de !ara,oricat de frumoasa pare la prima ora, se poate transforma intr-una cu furtuna(Precipitatiile medii anuale se situeaa in )urul !alorii de 900 mm, cu o medie mai mare in

lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si fe%ruarie( +iind o statiune cautata pentrusporturile de iarna, preenta si calitatea apeii de!ine un factor important pentru 'inaia,*e reula, se inreistreaa 29de ile de ninsoare anual,cuprinse intr-un inter!al cepoate atine .0 de ileFprima ninsoare in ilele deinceput de noiem%rie - inanul 88


9/85

't&nca a%ruptului prao!ean i a culmilor nordice este alctuit n ma)oritate dinconlomerate, n contrast cu calcarul )urasic al a%ruptului %rnean i al ceilor din ona#alomiei(

ocaliti de acces4 'inaia, "uteni, Predeal, 5&no!, "ran, Pietroia( *intreacestea, cel mai important centru pentru practicarea alpinismului este "uteniul, aici

d&ndu-i nt&lnire at&t alpinitii ce doresc trasee dificile de perete, c&t si i marea mas acelor ndrostii de !ile i %r&nele pline de farmec ale munilor(ncepem preentarea onelor de alpinism din "ucei cu a%ruptul prao!ean,

pornind de la sud ctre nord(Iirul prao!ean formea flancul estic al Culmii principale i este constituit de la

' la 7 din masi!ele Hepii Mici, Caraiman, Cotila(Miloace de agrement

Eona Munilor "ucei dispune defoarte multe mi)loace de arement precum4

- 'porturile de iarn4 sci,%o%,snoQ-%oardin$

- =lpinism, drumeii, mountain-%ike, seri de ca%an$- Partide de !&ntoare,

%ar%acue$- 5efacerea santii4 cur

%alnear, piscin, saun, slide fitness$

- +esti!alul 'inaia, 5aliulautomo%ilelor de epoc,carna!aluri, concursurisporti!e i alte e!enimente

culturale(+ci de tura si freeride+reeride si telemark - partii neamena)ate R dar foarte antrenante, se asesc in

Muntii "ucei si Muntii +aaras( Vaile a%rupte ale "uceilor sau !aile luni ale+aarasilor sint foarte %une pentru asa ce!a( Cea mai optima perioada este fe%ruarie Raprilie( Practicarea sciului in afara pirtiilor implica o %una cunoastere a tenicii de sciatsi a apeii, atat din punct de !edere al tenicii cat si al siurantei(

'kiul de tura - se practica foarte %ine in Muntii "ucei, #eer Papusa, Ciucas siMuntii +aaras( ?ra!ersarea Masi!ului #eer Papusa, si continuarea turei in Muntii+aaras, repreinta o tura frumoasa si antrenanta(

'kiul alpin com%inat cu skiul de tura - se poate practica in Muntii "ucei si+aaras( :rcind pe platoul "uceilor din "usteni sau 'inaia, de la 900 de metri pina la2/00 de metri altitudine, si co%orirea pe !aile nordice, Valea Morarului, Valea Cer%ului ,sint numai cite!a !ai unde se poate skia in conditii optime( #n +aaras aceste ture sintmult mai antrenante, iar lunimea lor este mult mai mare in comparatie cu cele din"ucei( 'i aici se poate pleca de la o altitudine de


10/85

'i %ineinteles, cei care sciaa telemark sau snoQ%oard-erii sint %ine!eniti S'tatiunea "ran

5ecent au fost inauurate2 partii de sci totaliand . ateren scia%il in cele mai %une

conditii( Partiile sunt dotate cuinstalatie de transport pe ca%lu(#rumetii

montane*rumetiile montane, asa

isul TtrekkinK, se pot efectuape tot parcursul anului, indiferentde anotimp( *rumetiile seefectueaa in one siure dintoate punctele de !edere, onecare nu preinta nici un fel de

pericol pentru participanti( a aceste ture pot participa toti iu%itorii muntelui, !irstanefiind un o%stacol in admirarea frumusetilor naturii( Principalele masi!e montane undeau loc astfel de ture sunt in Muntii +aaras, "ucei, Piatra Craiului si "aiului(Pe aceastapaina asiti cate!a propuneri enerale, dar la cerere efectuam prorame in orice onamontana din 5omania(

0cursii de 4ee5end6xcursii la sfarsit de

saptamana, sau mai %inespus ture de 2-3 ile, turecare pot a!ea loc in orice ia saptamanii nu numai in

Qeekend('e pot orania inMuntii "ucei, PiatraCraiului, +aaras sauculuoarul 5ucar-"ran(=ceste ture incep sam%atadimineata, si se termina

duminica dupa masa( #n functie de preferitele d!s aceste ture pot fi in one montane ceofera caare in ca%ane sau pensiuni, sau in one in care inoptarea se face in cort, stane deoi, refuii montane sau case de !anatoare( =sadar de d!s depinde in ce ona doriti sa !apetreceti Qeekend-ul, si mai ales d!s decideti cat timp sa ai%a drumetiile din aceste douaile( Ma)oritatea excursiilor de sfarsit de saptamana se desfasoara in toate anotimpurile,iar iarna se !or folosi racete de apada sau sciuri de tura, pentru usurarea deplasarii(*urata acestora poate fi de sau 2 ile( Pe aceasta paina asiti cate!a propunerienerale, dar la cerere efectuam prorame in orice ona montana din 5omania(

Muntii LeaotaClima este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-.C, cu precipitatii

a%undente de 900-200 mm si ciar peste, la mari altitudini, cu !anturi puternice(


11/85

Climatul alpin apare indeose%i in "ucei si Piatra Craiului, caracteriat prin temperaturimedii anuale su% 2C, precipitatii cu !alori foarte mici si !arfuri extrem de puternice(=mplitudinea ipsometrica de 000-00-900 m temperaturamedie anuala este un )ur de0radeC, a lunii ianuarie de 9radeC, iar a lunii iulie de 0radeC( una cea mai noroasaeste aprilie, iar numarul maximde ile senine se inreistreaain auust si septam%rie(Precipitatiile atmosferice sunt

de 800-000 mm annual, cele mai multe ploi caand in lunile de !ara, indeose%i su%forma de a!erse( Vanturile predominante sunt cele dinspre nord-!est si %at cu o !iteamedie de .->mLs(

Muntii Piatra Craiului?emperatura medie anuala se menine n )urul !alorii de 0 rade C, iar n onele

nalte co%oar p&n la -2 rade C( V&nturile aproape permanente sunt determinate depoiia iolat a masi!ului( Precipitaiile se nscriu ntre (000-(200mmLan, predomin&ndn lunile mai i iunie(

Masi!ul se caracterieaaprintr-un topoclimat complex( 6l

se incadreaain eta)ul climatuluide munte( Precipitatiileatmosferice( Cantitatea medieanuala oscileaa intre 000 si300 mm, astfel4000 - 200 mm intre 900 - /00m altitudine200 - 3/0 mm intre /00 -2000 m altitudine00 - 200 mm la peste 2000 maltitudine(

7umarul ilelor cuprecipitatii pe an este de


12/85

Poitia eorafica, orientarea enerala si confiuratia specifica a reliefului PietreiCraiului, totul axat pe o linie de creasta inalta si iolata, aseata perpendicular pe axuleneral est-!est al culmii Carpatilor Meridionali, au imprimat climatului Pietrei Craiuluianumite particularitati, desi in eneral datele climatoloice medii se inscriu in limiteleadmise pentru celelalte one montane in!ecinate( ?emperatura medie anuala este usor

superioara acestora din urma, datorita faptului ca rocile calcaroase predominante a%sor%mai multa caldura$ astfel, cifra medie anuala este, pentru ona inferioara a masi!ului, de21 rade C, iar pentru cea superioara de 0 rade C, in !reme ce in "ucei, #eer sau+aaras ea co%oara pina la minus 21 rade C(

1rientarea enerala a culmii Pietrei Craiului pe directia 76-'V da nastere ladiferente de temperatura intre cei doi !ersanti oponenti, in sensul ca pe !ersantul derasarit, unde maximum de incalire diurna se produce la amiaa, temperaturile suntsensi%il inferioare celor de pe !ersantii de apus si nord-!est, expusi raelor solare in orelede dupa amiaa( 6xtremitatea nord-estica a masi!ului Fcunoscuta local su% numele de*osul Pietrei MiciG preinta un topoclimat caracteriat prin diferente mai mici intretemperaturile diurne maxime si minime, ca si printr-un rad mai ridicat de umiditate,

ceea ce fa!orieaa preenta unei masi!e aine de paduri compacte, a caror limitasuperioara a)une pina aproape de >00 m, spre deose%ire de restul masi!ului, undepadurea se opreste la limita de circa .00 m(

Vanturile repreinta un factor climatic important pentru Piatra Craiului, datoritafaptului ca spinarea inalta a acestui masi! se ridica puternic intre doua culoaredepresionare Funul la est4 Culoarul 5ucar-"ran$ altul la apus4 Culoarul ?amasuluiG peunde se scur in permanenta masele de aer de pe cei doi !ersanti( a ni!elul cresteiprincipale a Pietrei Craiului, curentii de altitudine circula in permanenta, cu !ariatii doarde intensitate si de directie$ curentul dominant ramane totusi cel din sectorul nord-!estic,ca de altfel in tot cuprinsul Carpatilor Meridionali, fenomen atestat nu numai de inclinatiacoroanei ar%orilor, ci si de acumularile de apada mult mai masi!e pe !ersantul estic, laadapostul crestei principale( =notimpul relati! cel mai calm este !ara, in timp cefrec!entele si !iteele cele mai mari ale !inturilor se inreistreaa iarna si prima!ara( apoalele estice ale masi!ului se manifesta un !ant denumit de localnici OPietrarulO care%ate atat !ara cat si iarna dinspre nord si nord-est, care creste in intensitate mai ales lainceputul prima!erii, cand poate produce efecte distructi!e asupra padurilor, prindo%orarea unor parcele intrei de ar%ori(

7e%uloitatea preinta un rad relati! ridicat, media anuala a ilelor cu ceracoperit fiind de 90-200, iar a celor cu cer senin de cel mult 90( 'unt demne de


13/85

semnalat, in acest domeniu, doua fenomene meteoroloice4 marea de nori care face ca, inunele ile calme de iarna, piscurile cele mai proeminente de pe creasta sa apara ca nisteinsule stancoase in mi)locul unui ocean in continua framantare$ ceata deasa si umedaFO%oaeaO - denumirea data de localniciG care acopera onele de altitudine medie, ineneral impadurite, constituind un serios o%stacol in orientarea turistilor( 7u rareori,

parcurand drumul de creasta, !om asista si la fenomenul de OfoenO, materialiat prinputernice acumulari de nori care incaleca linia de creasta, trecand de pe un !ersant pecelalalt, exact in acelasi mod in care fenomenul este !ii%il si pe culmea principala amuntilor +aaras(

Precipitatiile sunt a%undente in Piatra Craiului, media anuala cantitati!a atinand0/0-2/0 mm, din care lapo!ita si ninsoarea repreinta circa /0N( Cele mai a%undenteploi se inreistreaa in lunile mai-iunie, cele mai reduse in lunile de toamna, iar cele maiputine caderi de apada in lunile fe%ruarie si martie( +oarte frec!ente sunt, in lunile de!ara, a!ersele de ploaie insotite de descarcari electrice, datorate curentilor ascendenti Fdecon!ectieG de pe cei doi !ersanti opusi ai masi!ului( *aca ploile sunt distri%uite, ineneral, aproape uniform pe am%ii !ersanti, apeile se alomereaa mai mult pe

!ersantul de rasarit, situat la adapost fata de !anturile predominante din sectorul nord-!estic si fa!oriat de o panta cateoric mai putin inclinata decat pe !ersantul opus, undeapada se pastreaa indeose%i pe %ranele de altitudine si pe !aile de a%rupt, de undereulta marele pericol al a!alanselor( =!alansele se pot produce fie pe suprafete maimari, fie liniar, pe !aile torentiale din a%rupturi dand nastere Oculoarelor de a!alansaO(

=!alansele se produc mai ales in !aile lar descise in portiunea superioara siputernic inclinata de pe !ersantul estic Fde ex4 Valea Ceii de su% ArindG, pe a%rupturilesituate su% onele de cornise Fde ex4 su% !arfurile ?im%alul Mare, ?im%alul MicG(

'porturi de iarna practicate4=lpinismPiatra Craiului repreint

unul dintre munii n care s-a

de!oltat puternic alpinismulrom&nesc R aici au fost descisepeste 200 de trasee de alpinism,cu dificulti pe toate usturile(Calcarul repreint caracteristicade %a a reliefului PietreiCraiului, d&nd natere laimpresionante forme, peteri,

cei, dar mai important pentru alpiniti, la perei nali i !erticali, creste nuste(

Cea mai mare parte a traseelor alpine au fost descise ntre anii 8//-8>/, ceea censeamn c, asti, ma)oritatea asiurrilor fixe existente n perete FpitoaneG nu maipreint ncredere( 'e recomand intrarea n trasee cu pitoane suplimentare i asiurrimo%ile Fnuci, frienduriG(

n eneral, traseele sunt pitonate, iar cele tenice sunt pitonate des, pasa)eledificile fiind de multe ori depite folosind scrie Fde unde i ne!oia de a pitona desG(

Ma)oritatea traseelor de crare din masi!ul Piatra Craiului sunt trasee cenecesit o %un pretire teoretic, fiic i tenic, a!&nd n !edere accesul i retraerilerelati! luni i complicate(


14/85

n momentul realirii acestui material, traseele de crare din masi! sunt rarparcurse de alpiniti, ceea ce nseamn c traseele sunt nier%ate, iar pitoanele mascate deiar%(

Principalele one de crare s-au format n )urul marilor perei sau ai !ersanilor!ilor din partea de !est a masi!ului, ori ciar n peretele !estic FValea Crpturii, Padina

Iindileriei, Padina ncis, Padina Popii - ?urnurile *ianei, "r&ul Cior&na Mare, Padinalui Cline, Valea Podurilor, Eona Marelui ArootiG( Multe trasee de escalad au fostamena)ate n Piatra Mic, Prpstiile Ernetilor Fnord-estG sau ceile "rusturetului iceile *&m%o!icioarei Fspre sudG(

=ccesul spre onele de crare se face, cel mai adesea, din Erneti, spre Plaiul+oii pentru traseele din partea !estic sau spre Aura 5&ului Fpentru traseele din PrpstiiG('pre ona "rusturetului se poate a)une din satul Podu *&m%o!iei(

Caarea alpinitilor este deser!itde c&te!a ca%ane4 cele din ona Plaiul+oii, pentru traseele din partea de 7V,ca%ana Aarofia Pietrei Craiului R

apropiat de ona Marelui Arooti Rca%ana Curmtura pe partea estic sauca%ana "rusturet n partea de sud, pentrutraseele din ceile "rusturetului i ceile*&m%o!icioarei(

Pe l&n aceste ca%ane, exist oserie de refuii, plasate aproape Olaintrarea n traseuO4 refuiul *iana

Fexcelent %a pentru traseele din Padina PopiiG, refuiul 'peranelor Fpentru traseele dino%a "r&ului Cior&naG, refuiul Ipirla, refuiul Castelul Criei Fn partea de !estG irefuiile =scuit i Arind 2 Fn creastG(

Pentru amatorii de excursii pe munte si alpinisti muntele Piatra Craiului este oamintire de neuitat( 6xista mai multe trasee turistice pentru a explora acest masi!, daratractia principala ramane o drumetie pe creasta principala, unde, atentie, nu existaca%ane ci doar trei refuii( 5eteaua de trasee marcate este %ine de!oltata dar serecomanda totusi un minim de experienta pentru traseele mai complicate(

Cea mai luna lama de oriine calcaroasa din 5omania, Masi!ul Piatra Craiului,isi fascineaa !iitatorii de foarta multa !reme(

Primele TdrumetiiK in masi! au fost intreprinse de cio%anii si !anatorii localnici(#n 9


15/85

'rasee usoare - *&m%o!icioara- Ca%ana "rusturet -st&na din Arind-a ?a%le-Poiana Vladusca--CeileEarnestilor-+&nt&nalui "otoro- Earnesti-+&nt&na lui "otoro-Poiana Eanoaa-Curmatura- Earnesti-+&nt&na lui "otoro-Ceile Earnestilor-Ca%ana Curmatura

'rasee medii- Ca%ana Curmatura-'aua Padinii ncise- Ca%ana Curmatura-Padinile +rumoase-V&rful =scutit- Piciorul Vaii Crapaturii-Valea Crapaturii-'aua Crapaturii- Ca%ana Plaiu +oii-'aua ?amasului-Marele Arootis-Cerdacul 'tanciului-'aua +unduri-Poiana espei'rasee dificile- Earnesti-Coltii Ciliilor-Padina 'indrilariei-V&rful ?urnu- Ja EaplaK-JPe anturiK-'aua Arindului-5efuiul din 'aua Arindului-V&rful Piscul"aciului- ?raseul de creasta 4 'aua Crapaturii-V&rful =scutit-V&rful Piscul "aciului-'aua

+unduri( ?raseele turistice n PiatraCraiului snt n mare parte dificile, cutreceri n one stncoase, expuseFcreste, %rne, )ea%uriG, marca)elefiind trasate pe direciile i spreo%iecti!ele turistice principale( Varaecipamentul drumeilor condiioneasuccesul ascensiunilor, ca icunoaterea onei i pstrarea tuturorreulilor ce se impun drumeiei( #arna,

ma)oritatea traseelor turistice de !arsnt interise drumeilor Fpericol dealunecri, a!alaneG( ?uritii a!ansai pre!ui cu ecipament adec!at din care nu potlipsi colarii, pioletul, o cordelin i o((( pretire temeinic specifica seonului al% i potpermite parcurerea unor !i din a%rupt sau a crestei principale W i atunci doar ncondiii de !reme i pad fa!ora%il(

?uristilor amatori de alpinism, Muntii Piatra Craiului le ofera numeroaseposi%ilitati pentru practicarea acestui sport, iar cei care !or doar sa !iitee frumusetilenaturii !or a!ea posi%ilitatea sa admire peisa)e mirifice si sa aseasca Aarofita PietreiCraiului

'=V=M17?4 Punct sanitar ca%ana Aarofia Pietrei Craiului$ Punct sanitarPlaiul +oii F!araG$ !rful =scuit FrefuiuG$ Ipirla Frefuiu cu personalG$ ca%ana-punctsanitar 'al!amont Curmtura( refuiu cu personal W refuiul 'peranelor Fca%ana=scunsaG(


16/85

Fondul turistic idrogeografic

Muntii Bucegi

5&urile din aceast ona confer "uceilor caracterul de castel de ap( *atoritconlomeratelor care predomin ca formaiune eoloic, apele reinute alctuiescreer!e importante cedate treptat, prin intermediul i!oarelor( 6xemplele snt multiple Wona cascadelor din a%ruptul prao!ean este puternic alimentat de i!oarele caree!idenia i mai %ine contactul dintre conlomerate, %recciile calcaroase i stratele de'inaia( *e asemenea, pe !ersantul !estic al "uceilor, a%ruptul %rnean, i!oarele apar la%aa calcarelor, desennnd o(on de intens umectare i o nou eneraie de !i( ninteriorul masi!ului, i!oarele a%und ctre axa de drena) X #alomiei( =a, de exemplu,n funcie de cderea sti!ei de conlomerate ctre !est n !ersantul stn al #alomiei sei!esc i numeroase i!oareG( :n alt exemplu l constituie cele din onele carstice care, fiec apar pentru scurt timp la i, caul !ii @oroa%e, fie c enerea un de%it %oat icontinuu W #!orul ?tarului( Cursul #alomiei a fost %arat n !ederea captrii enerieiapelor la 'cropoasa i *o%reti unde au fost create i dou lacuri de acumulare caredeser!esc idrocentralele de la Moroeni i *o%reti( :n alt %ain idrorafic este #!orul*orului$ el drenea suprafaa nalt a "uceilor

#n ona 'inaiei se afla si o %oata retea de ape su%terane, atat in partea de !est, catsi in cea estica( #n partea de est, apele su%terane se asesc cantonate in structuri ac!ifere,roci poroase, permea%ile Fconlomeratele de "uceiG( =cestea acumuleaa apa dinprecipitatii, dand nastere la i!oare, mai mari sau mai mici, ce formeaa torentitumultuosi$ la randul lor, acestia, uniti, formeaa paraie ce erodeaa necontenit stancamuntelui(

=lturi de !eetaie i fauna,idrorafia constituie un o%iecti! natural de atracieturistic foarte important prin acordarea turitilor peisa)e impresionante(

- acul "ol%oci - pe !alea #alomitei, cu un !olum util de 3 milioane m3(- acul 'cropoasa - lac de %ara), construit in 828, pe raul #alomita, in

scopuri idroeneretice$ se foloseste si pentru arement- Valea Cer%ului - este o !ale laciara, cu !ersantii foarte puternic inclinati,

incadrata la nord de coltii Morarului, la sud de muntele Costila, iar la !estde !arfurile 1mu si "ucura(

- Valea #alomitei - in forma de O:O , iar la %aa morenei frontale aparnumeroase i!oare( #n sectorul laciar al complexului #alomitei intra !aile1%arsia, 'uarile si *oamnele(

- Varful cu *or - ofera o perspecti!a splendida asupra Vaii Prao!ei, de-alunul careia poate fi urmarita succesiunea de aseari pana la Campina siPloiesti(

- acul Bineti - lac laciar la altitudinea de 20/0 mVarful 1mu si Varful 'cara cu panorame unice si altele(Conformaia masi!ului n form de potcoa! determin n mod e!ident

dispunerea i direcia de curere a r&urilor( Principala ax de colectare a apelor dininteriorul masi!ului este 5&ul #alomia, care are un %ain simetric( 6a este alimentat dinpei i ploi, i!or&nd la mare nlime de su% V&rful 1mu( Cur&nd n lunul axului


17/85

sinclinalului, ea este alimentat i din su%teran, pentru c apele infiltrate pe flancuri sescur spre al%ia #alomiei conform nclinrii stratelor( 7umeroi afluenti cu o%&riapeLsu% podul "uceilor con!er spre %ainetele amintite, contri%uind la mrimeade%itului r&ului colector( Menionam printre ei *oamnele, @oroa%a, ?taru, Mircea,"ol%oci, Enoaa pe dreapta$ 'uari, Cocora, "lana, 1%oarele, 'cropoasa i 1ra pe

st&na( #n eneral, afluenii sunt seci n cursul mediu i superior dar n timpul a!erselorde ploaie au un reim torenial(

MuntiiPiatra Craiului5eteaua idrorafica a masi!ului este formata din rauri si ape su%terane(1

caracteristica a apelor din masi! este lipsa lacurilor( 5aurile din masi! apartin de doua%aine idrorafice principale4

"ainul 1ltului in nord, afluent al 1ltului- 5aul "arsa Mare se impunecaprincipal colector( Creasta separa ona in alte doua %aine secundare4 spre V %ainul"arsei cu urmatoarele cursuri de ape4 "arsa ?amasului, pirla, Vladusca, Valea Podurilor,Valea Calului, Valea Crapaturii si spre 7 %ainul 5aului Earnesti cu urmatoarele cursuri4

Vladusca, Martoiu,Valea Ceia, Valea Curmaturii("ainul *am%o!itei in sud, constituit din doua %aine secundare4 %ainul*am%o!itei la !est, cu urmatoarele cursuri de ape4 Valea *raosla!elor,Valea ancii,Valea ara, Valea 'periata, Valea Aruiului, iar la est %ainul *am%o!icioarei, fiind celmai extins din Piatra Craiului Fafluenti4Valea Arindu, Valea Capatanii, Valea Pesterii,Valea cu =paG(

Fondul turistic %iogeografic

Biodiversitatea'paiul %ioeorafic al )udeului *&m%o!ia, str%tut de paralela


18/85

pentru multe specii de plante i animale de interes tiinific, peisaistic i economic(n eneral, cadrul natural al )udeului se menine n parametri naturali de calitate,

exist&nd condiiile necesare conser!rii di!ersitii %ioloice( n preent nu exist unsistem de monitorin interat care s includ i monitoriarea di!ersitii %ioloice, astfelnc&t o anali complet la ni!elul %iodi!ersitii este foarte reu de realiat(

6a%itate naturalen lipsa unor studii de specialitate nu se cunoate cu exactitate numrul tipurilorde a%itate de pe teritoriul )udeului *&m%o!ia, dar se tie c exist o concentrare dea%itate cu un mare numr de specii endemice, rare i relicte n masi!ele montane "uceii eaota(

Principalele tipuri de a%itate naturale terestre i ac!atice sunt4Habitate de pajiti i tufriuri4- n zona montan:

pa)iti alpine Fla peste 2000 mG cu !eetaie alpin sau asociaie de !eetaie piticsau t&r&toare4Agrostisrupestris, Dryas octopetala, Primulaminima, Salixreticulata etc.

tufriuri de )neapn FPinus mugoG, ienupr FJuniperus sibiricaG, smirdarFRo!o!en!ron "otscyi,Ro!o!en!rommyrti#olium$ pa)iti su%alpine n care se nt&lnesc frec!ent asociaii deAgrostis rupestris,

%estuca rubra, &ar!us stricta etc.

f&nee montane$- n zona !e !eal:

pa)iti cuAgrostis tenuis FpiuG,Agrostis stoloni#erae Fiar%a c&mpuluiG, %estucapratensis FpiuG etc(

- n zona !e c'mpie:

pa)iti cuPoa sp., (arex sp. i%estuca sp.etc.- n zona !e lunc:

pa)iti cu%estuca !rymeia, (arex sp(,Agrostis stoloni#era,Juncus gerar!i, etc(Habitate de pdure- n eta)ul subalpin:

montan presu%alpin de molidiuri, cu *accinium iPolytricum montan presu%alpin de molidiuri, cu umus %rut i *accinium?ipul de pdure corespuntor celor dou tipuri de staiune preciate mai sus este

molidiul de limit cu *accinium.- n eta)ul montan !e moli!i+uri4

molidi cuuzula sylatica molidi cu *accinium myrtillus i xalis acetosella

molidi de limit cu *accinium myrtillus i xalis acetosella molidi cu *accinium myrtillus molidi de limit pe st&ncrie rarite de molid cu Spagnum i *accinium myrtillus

- n eta)ul montan !e amestecuri4 molideto-fet cu *accinium myrtillus rarite de molid cu im%ru FPinus cembraG


19/85

amestec normal de rinoase i fa cu flor de mull amestec de rinoase i fa cu%estuca altissima amestec de %rad, molid i fa pe st&ncrii cristaline %rdeto-fet cu%estuca altissima

- n eta)ul montan - premontan !e #gete:

fet normal cu flor de mull fet montan pe soluri scelete cu flor de mull fet cu%estuca altissima fet montan cu *accinium myrtillus anini de anin al% pe sol nmltinat

- n eta)ul !eluros !e gorunete, #gete +i goruneto - #gete: orunete podolit edafic mi)lociu cu raminee iuzula Forunet de coast cu

raminee iuzula luzuloi!esG orunete podolit pseudoleiat cu (arex pilosa Forunet cu (arex pilosa,

oruneto R fet cu (arex pilosaG orunete %run edafic mare cuAsarum / Stellaria 0orunet normal cu flor de

mull, oruneto R fet cu flor de mull, leau de deal cu orun i faG orunete %run sla% R mediu podolit edafic mi)lociu Forunet cu flor de mull,

oruneto R fet cu%estuca !rymeia$ fete podolit edafic su% mi)lociu cuRubus irtus Ffet de dealuri cuRubus

irtusG fete %run edafic, mi)lociu i mare cuAsperula / Asarum Ffet de deal pe soluri

scelete cu flor de mull, fet amestecat din reiunea de dealuri, fet de deal cuflor de mullG

oruneto R fete alu!ial moderat umifer n lunc )oas Fanin neru pur din

reiunea deluroasG- n eta)ul !eluros !e cercete 0gorun, g'rni1, cer +i amestecuri !intre acestea$ +i +leauri!e !eal:

c!ercete Forun, &rni i cerG, podolit edafic mi)lociu cu raminee meoxerofiteFamestec normal de orun, &rni i cer, amestec de ste)arpedunculat cu cer i&rni, orunet de coast cu raminee iuzula luzuloi!esG

c!ercete, orunete i leauri de deal, podolit, pseudoleiat, edafic mare, cu(arex pilosa 0orunet normal cu flor de mullG

c!ercete Forun, &rni i cerG, podolit edafic mi)lociu R platou Forunet deplatou cu sol reu, oruneto R ste)ret, ste)ret normal de teras, amestecnormalde orunG

c!ercete %run ## Foruneto R fet cu (arex pilosa, oruneto R leau cu fa,leaude deal cu orun i fa, oruneto R leauG

c!ercete cu fete de limit inferioar, %run edafic mi)lociu, cuAsperulaRAsarum Ffet cu (arex pilosa, fet amestecat din reiunea de dealuriG

c!ercete alu!ial molic umifer Fste)ret de terase )oase i lunci !eci dinreiuneade dealuriG

- n eta)ul !eluros !e cercete cu ste)ar:


20/85

c!ercete cu ste)ar podolit pseudoleiat, %run edafic, mi)lociu, cuAsperulaRAsarum Forunet de platou cu sol reu, amestec normal de orun, &rni icer,oruneto R ste)ret, ste)reto R oruneto R leau, &rniet de !ersant,ste)ret decoast i platouri din reiunea de dealuriG

c!ercete cu ste)ar, %run, podolit puternic pseudoleiat, edafic mare Famestecde

ste)ar pedunculat, orun, cer i &rniG c!ercete cu ste)ar, %run, podolit pseudoleiat, edafic mare Famestec deste)ar

pedunculat, orun, cer i &rni, G ste)rete podolit-pseudoleiat, platou Forunet de platou cu sol reu,orunetoR

ste)ret, ste)reto R oruneto R leau, ste)ret de coast i platouridin reiunea dedealuri, &rniet de platou, amestec normal de orun, &rni icer, amestec deste)ar pedunculat cu cer i &rniG

ste)rete, %run Forunet cu flor de mull, oruneto R leau cu fa, oruneto Rleau, ste)reto R oruneto R leau, leau de deal cu orun, leau de deal cuoruni ste)ar pedunculat, amestec de ste)ar pedunculat, cer i &rniG

c!ercete, %run edafic, mare Fleau de deal cu orun i fa, orunet normal cuflorde mull, oruneto R leau, ste)reto R oruneto R leauG

c!ercete, alu!ial moderat umifer Fste)reto R leau de lunc, ste)ret de terase)oase i lunci !eci din reiunea de dealuriG

c!ercete cu ste)ar, %run freatic umed, leiat i semileic, edafic mare n luncnalt Fste)ret de lunc din reiunea de dealuriG

c!ercete cu ste)ar, podolit R pseudoleiat cuPoa pratensisR (arexcaryopyllea Foruneto R ste)ret, ste)reto R oruneto R leau, ste)ret decoast iplatouri din reiunea de dealuri, &rniet de !ersant, amestec normalde orun,&rni i cer, orunet cu (arex pilosa, oruneto R leau cu fa,ste)reto Roruneto R leau, amestec de ste)ar pedunculat cu cer i &rniG

- n zona !e c'mpie #orestier: cereto - &rniete i ste)rete - leauri, %run rocat podolit, edafic mare Fste)reto-

leau de c&mpie, ceret normal de c&mpie, amestec de ste)ar pedunculat cu cer i&rni, cero R leau de ste)ar pedunculatG

ste)ret, podolit puternic, pseudoleiat de depresiune lar, edafic mi)lociuFste)ret de c&mpie de di!aaie, ste)ret de depresiune din c&mpia forestierG

leau, %run rocat, edafic mare Fste)ret de c&mpie nalt, ste)reto R leau normalde c&mpie, leau normal de c&mpieG

pseudoleic R podolit depresionat Fste)ret de ro!in, plopi de ro!in de ploptremurtor, plopi de depresiune de plop al%G

- n zona !e lunc a principalelor cursuri !e ap D'mboi1a, 2alomi1a +i Arge+:

anini, tur%oleic i tur%os tipic Fanini pe soluri leiateG !oi de plop, alu!ial, neumeit freatic, foarte rar i scurt inunda%il F!oi de plop

al%, !oi de plop neru pe locuri mi)lociu inunda%ile, !oi amestecat de plopal% i neruG

!oi de salcie, alu!ial, di!ers leiat, anual, prelunit inunda%il F!oi de salciepe locuri )oase din luncile apelor interioareG


21/85

leau, %run freatic umed, leiat sau semileic, edafic mi)lociu R mare Fste)reto Rleau de luncG

Habitate de stncrii i peteri concentrate mai ales n masi!ele "ucei ieaota4 peteri i rote FPetera #alomiei, Petera Pustnicul, Petera :rilor, Petera

5tei, Petera 1nici, etc(G

rote neexploatate turistic rooti calcaros pante st&ncoase calcaroase rooti i lespei calcaroase rooti st&ncos al eta)ului montan

Habitate de ape dulci:

p&raie i r&uri de munte F#alomia, "rtei, 5tei, Cocora, @oroa%a, ptici,Coteanu, #alomicioara, ali aflueni ai #alomiei din ona montanG

p&raie i r&uri colinare F#alomia i afluenii si din ona colinar Valea upului,"ididel, Vulcana, Crico!ul *ulce, 'lnic, etc($ *&m%o!ia i afluenii si4 5&ul

=l%, =ninoasaG p&raie i r&uri de c&mpie F*&m%o!ia, =re, Iua, 'a%ar, Potopu, Co%ia, 7ea)lo!,

*&m%o!nic, Colentina, Cre!edia, #alomia, #lfo!, etc(G lacuri de %ara)4 'cropoasa, "ol%oci i Pucioasa R n ona de deal i de munte acumulri pentru piscicultur4 "unetu, Priseaca, "utimanu, Cre!edia, Colacu eletee i pstr!rii4 7ucet, Pucioasa, Coteanu

Habitate de mlatini i turbrii:

mlatini eutrofe mlatini oliotrofe Ftur%rii, n ona montan, ex( ?ino!ul ptici, care

cantonea numeroase specii relicte ce s-au meninut n aceste a%itate nc din

timpul laciaiuniiG(Habitate de interes comunitar'-au identificat 23 de tipuri de a%itate de interes comunitar a cror conser!are

necesit desemnarea ariilor speciale de conser!are, dintre care / sunt prioritare 46a%itate de ape dulci

Veetaie er%acee de pe malurile r&urilor montane Veetaie lemnoas cu3yricaria germanica de-a lunul r&urilor montane Veetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lunul r&urilor montane

6a%itate de pai"ti "i tuf&ri"uri

Pa)iti alpine i %oreale- ?ufriuri cuPinus mugo iRo!o!en!ron

myrti#olium- ?ufriuri cu specii su%-arctice de 'alix- Comuniti rupicole calcifile sau pa)iti %aifitedin =lYsso-'edion al%i

Pa)iti %oreale i alpine pe su%strat silicios Pa)iti calcifile alpine i su%alpine

- Pa)iti %oate n specii de&ar!us, pe su%straturilesilicioase ale onelor muntoase


22/85

=sociaii de liier cu ier%uri nalte idrofile de la ni!elul c&mpiilor la cel montani alpin

+&nee montane

6a%itate din tur%&rii "i mla"tini

Mlatini tur%oase de traniie i tur%rii oscilante, nefixate de su%strat6a%itate de st$nc&rii "i pe"teri

Arootiuri silicioase din eta)ul montan p&n n cel alpin cu =ndrosacetaliaalpinae i Aaleopsietalia ladani

Arooti calcaros i de isturi calcaroase ale eta)elor montane p&n la cele alpineF4laspietea rotun!i#olii$

Versani st&ncoi cu !eetaie casmofitic pe roci calcaroase Arote neexploatate turistic

6a%itate de p&dure

Pduri de fa de tip uulo-+aetum

Pduri medioeuropene de fa din Cepalantero-+aion Pduri su%atlantice i medioeuropene de ste)ar sau ste)ar cu carpen din (arpinion

betuli

Pduri din ?ilio-=cerion pe !ersani a%rupi, rootiuri i ra!ene Pduri alu!iale cu =lnus lutinosa i +raxinus excelsiorF=lno-Padion, =lnion

incanae, 'alicion al%aeG Pduri dacice de fa F'YmpYto-+aionG E!oaie cu 'alix al%a i Populus al%a Pduri acidofile cuPicea abies din reiunea montana Pduri dearix !eci!ua iLsauPinus cembra din reiunea montan

@a%itatele preciate mai sus sunt ntr-o stare fa!ora%il de conser!are(Flora "i fauna s&l%atic&7i!elul ridicat al di!ersitii a%itatelor reflect i un ni!el ridicat al di!ersitii

speciilor de flor i faun( :n mare numr de specii rare, relicte i endemice suntconcentrate n masi!ele muntoase din )ude( =enia pentru Protecia Mediului*&m%o!ia a ntocmit lista eneral a speciilor de plante i animale din flora i faunasl%atic din )ude( 'peciile de flor i faun sl%atic din )ude se afl ntr-o starefa!ora%il de conser!are(

FloraP&n n preent au fost

identificate .83 de specii de plantesuperioare( n Munii"ucei, n urma studiului efectuat de#nstitutul de "ioloie "ucureti s-aconstatat existena a 303> de specii deplante, cuprin&nd toate speciile maride la ale p&n lacormofite(


23/85

*intre speciile de plante ocrotite de lege aflate n ona montan i limitrofF'u%carpaiG menionm4Pinus cembra F&m%rulG, 4axus baccata FtisaG, 5entiana luteaFinura al%enG,eontopo!ium alpinum Ffloarea de col, siminicG, 4rollius europaeusF%ul%ucii de munteG,Dapne blagayana Fiedera al%G,Angelica arcangelica FanelicaG,Ro!o!en!ron "otscyi Fsm&rdarul sau %u)orul de munteG,&igritella nigra i&igritella

rubra Fs&nele!oiniculuiG,arix !eci!ua Fada sau lariceG,Salix myrtilloi!es Fsalcia detur%G,(ypripe!ium calceolus Fpapucul doamneiG,Secale montanum Fsecara de munteG,%estuca apennina FpiuulG,6esperis monili#ormis FnopticoasaG,2ris !acica Fst&n)enelulde munteG,6epatica transsilanica, etc(

Multe dintre aceste plante endemice, rare sau relicte sunt puse su% ocrotire nreer!aiile naturale din masi!ul "ucei(

n ona colinar i de c&mpie suntocrotite de lee4 narcisa F&arcissusstellarisG - n punile din localitileViina, *raomireti, :nureni, Viioara$endemismul relictar din perioada teriar,

crucea !oinicului F6epaticatranssilanicaG ce !eetea nluminiurile pdurilor su%carpatice i npdurile montane, co%oar p&n n ona dec&mpie F?&ro!ite R ConetiG$ %u)orulrom&nesc FPeonia peregrinaG R n poienilensorite de pe raa localitilor 5cari,Aimpai, Potloi$ papucul doamneiF(ypripe!ium calceolusG R specie deoridee nt&lnit i n pdurile de foioase

din ona ?&ro!ite - Aorota$ ala roie F6il!enbran!tiariularisG - relict glaciarR

nt&lnit n reer!aia #!oarele de la Cor%ii Ciuni, la numai 0 m altitudine( n modnormal6. Riularis Frodoficeu nordicG, destul de rar n flora aloloic a 5om&niei,populea p&raiele reci din reiunile montane, la altitudini de peste 000 m(

Cele mai repreentati!e specii endemice din flor& sunt4Atamanta turbit,subsp.ungarica FEnoaa, espeiG,Diantus glacialis subsp. geli!us FVf( 1mu, Muntele"tr&naG,Draba aynal!ii F"a%ele, "tr&na, Vf( 1muG,7ritricium nanum FespeiG,%estuca bucegiensis FVf( 1mu, 1%&ria, *oamneleG,%estuca niti!a F*oamnele, Valea1%&riei, Valea IurileG$6epatica transsilanica Fpdurile su%carpatice i montane, dari n ona de c&mpieG,6esperis matronalis, subsp. monili#ormis FValea @oroa%ei, Ceile#alomiei, Ceile ?taruluiG, Saxi#raga mutata subsp. !emissa Fespei, Enoaa,"tr&na,Ceile #alomiei, Valea 1%&riei, "a%eleG,Astragalus australis, ssp. bucsecsi FMunii"uceiG, 4esium "ernerianum FVf( 1muG, 4risetum macrotricum FCeile Enoaei,Ceile #alomiei, Ceile :rilor, Muntele CocoraG(

1 alt cateorie deose%it de interesant pentru flora )udeului *&m%o!ia oconstituie plantele relicte( *intre cele mai semnificati!e semnalm4- relicte teriare R6epatica transsilanica Fcrucea !oiniculuiG$- relicte laciare R Salix myrtillo!is Fsalcia de tur%G i Salix pyci#olia F?ino!ul


24/85

ptici din Munii "uceiG$Pinus cembra F&m%rulG FValea @oroa%ei, Muntele "tr&na,Muntele CocoraG$6il!enbra!tia riularis F#!oarele de la Cor%ii CiuniG(

Fauna este %oat i di!ers, ca o consecin a !arietii ecosistemelor ac!atice iterestre( Aradul mare de mpdurire al )udeului, n special n ona montan isu%carpatic, asiur condiii %une de !ia pentru multe specii de animale de interes

cineetic i tiinific(n ona montan, mai ales n Munii "ucei se cunosc p&n n preent peste 3/00de specii de animale, de la rotifere p&n la mamifere(

+auna ne!erte%ratelor este repreentat de4 rotifere, asteropode, oliocete,tartirade, crustacee, miriapode, aranide i insecte, ultimele dou clase fiind cele mairepreentati!e pentru masi!ul "ucei(

*in fauna ac!atic specia Salmo trutta #ario Fpstr!ul de munteG populea apelede munte, fiind repreentat n special n r&ul #alomia( 1 alt clas specific oneimontane este clasa amfi%ienilor din care menionm speciile4 Salaman!ra salaman!raFsalamandraG, 4riturus cristatus Ftriton cu creastG, 4. montan!oni FtritonG, 8u#o bu#oF%roasc r&ioas %runG( 5eptilele preente n fauna Munilor "ucei sunt repreentate de

specii din ordinul 'auria(*intre !ertre%rate, clasa psrilor este repreentat prin 28 de specii( =!ifaunaonei montane se poate mpri n a!ifauna alpin i a!ifauna forestier( *in cele 28 despecii semnalate, /0 cui%resc n aceast on i le putem considera specifice "uceilor4(orus corax Fcor%ulG, 4ur!us merula FmierlaG, Prunella collaris F%rumria de st&ncG,P.

mo!ularis F%rumria de pdureG, Alau!a arensis Fcioc&rliaG, 4roglo!ytes troglo!itesFociu%ouluiG, Antus sipinolleta Ff&sa de munteG, etc( Ma)oritatea acestor specii au orsp&ndire palearctic(

+auna de mamifere este repreentat de


25/85

linx Fr&sulG, %elis silestris Fpisica sl%aticG, 9rsus arctos Fursul %runG, Rupicaprarupicapra Fcapra nearG, 8ison bonasus Fim%rulG, 4etrao urogallus Fcocoul de munteG,Auila crysaetosFac!ila de munteG,Auila clanga Fac!ila iptoare mareG,Auilapomarina Fac!ila iptoare micG,Auila eliacaFac!ila de c&mpG,8uteo buteo ForecarulcomunG,%alcotinnunculus F!&nturelul rouG,%alco espertinusF!&nturelul de searG,

Pernis apiorus F!iesparulG,3ilus milus Faia roieG, (ircaetus gallicus FerparulG,tus scops Fciuful piticG,8ubo bobo F%ufniaG, (iconiaciconia F%ara al%G, (iconianigra F%ara nearG, etc(

:nele specii de psri, cum sunt4 5ypaetus barbatus FanulG, 5yps #ulusF!ulturul surG, Aegypus monacus F!ulturul neruG, tis tar!a FdropiaG sunt elementedisprute din)udeul *&m%o!ia i care tre%uie reintroduse n aceast on, a!&nd n!edere importanalor tiinific i ecoloic(

1 parte din speciile de faun din )ude sunt considerate rare4 (aetonotusmultisetosus, 3acrobiotus ibernicus, 3. montanus, 6ypsibius claatus, 6. tenuis,

xytrips bicolor, etc(*intre speciile endemice montane specificm4gasteropo!ele43onaca icina,

Alopia canescens, A. nixa, Acme politaoe!ogira, Acme similis, ;astus enerabilis, etc(coleopterele: (arabus arensis carpaticus, (. planicollis carpatica, (. obsoletuscarpaticus, &ebria transsilanica, 4recus carpaticus$ lepi!opterele47rebia parteromaniae, 7rebia prone, 4ortrix


26/85

+tarea ariilor naturale proteate*intre cele reer!aii naturale de interes naional, ce ocup o suprafa de

/90,/3 a, 8 sunt situate n perimetrul Parcului 7atural "ucei, a!&nd o suprafa de/>/,03 a(

Pe teritoriul administrati! al comunelor Viina i Petreti, n lunca 7ea)lo!ului se

afl 5eer!aia natural de narcise, de interes naional, inclus n @(A( 2/L200< pri!indinstituirea reimului de arie natural prote)at pentru noi one(Parcul Natural Bucegi fiurea n eea nr( /L2000 cu o suprafa de 32(..2 a,

fiind situat pe teritoriul )udeelor *&m%o!ia, Prao!a i "rao!(n anul 200> a fost actualiat Planul de Manaement al Parcului 7atural "ucei n

conformitate cu pre!ederile 1rdonanei de :ren a Au!ernului nr(/>L200> pri!indreimul ariilor naturale prote)ate, conser!area a%itatelor naturale, a florei i fauneisl%atice( n perioada de ela%orare a Planului de Manaement, ca urmare a utiliriirilor amena)istice n format A#', s-au nreistrat modificri ale suprafeelornreistrate anterior( =stfel, suprafaa total a Parcului 7atural "ucei este de 32(,.a, din care n sectorul d&m%o!iean de .( a( *in punct de !edere al cateoriei de

folosin (33,. a sunt n fond forestier i /(00>, a repreint pa)iti, ol de munte ialte cateorii de folosin( 6!idena suprafeelor din punct de !edere al cateoriei defolosin i al formei de proprietate nreistrea modificri, pe msura punerii n aplicarea leilor funciare(

Parcul 7atural "ucei a fost delimitat prin @otr&rea de Au!ern nr( 230L2003 is-a sta%ilit onarea interioar a acestuia prin 1rdinul M=P=M nr( //2L2003( Conform1:A nr(/>L200> pri!ind reimul ariilor naturale prote)ate, conser!area a%itatelornaturale, a florei i faunei sl%atice, s-a realiat onarea Parcului 7atural "ucei acestafiind structurat n < one distincte 4 ona de protecie strict, ona de protecie interal,ona de manaement dura%il i ona de de!oltare dura%il a acti!itilor umane(

Eona de conser!are special sta%ilit prin 1rdinul M=P=M nr(//2L2003 a fost

inclus n ona de protecie strict i ona de protecie interal n fucie de importana i!ulnera%ilitatea elementelor de patrimoniu natural identificate pe aceste suprafee('uprafaa total a onei de protecie strict i interal, n )udeul *&m%o!ia, este de2.0/,2 a F.,


27/85

! rezervaia natural mi"t Petera # $ocora %&alea Horoabei # $ocora' cuprindesistemele carstice"tr&na - Petera #alomiei4 Ceile :rilor, CeilePeterii, Petera#alomiei Fmonumente ale naturiiG isistemul din Valea @oroa%ei4 lapie, Ceile@oroa%ei i?urnul 'eciului Fmonumente ale naturiiG$ pdureaFmolidiuriG i pa)itile depe culmile Cocora, "tr&na i Piciorul "a%elor, p&lcuri de larice pe st&ncile din Ceile

#alomiei, )nepeniuri pe Valea @oroa%ei, muntele "tr&na, muntele Cocora, p&lcuri sauexemplare iolate de &m%ru FPinus cembraG - relict glaciarpe Valea @oroa%ei pemuntele "tr&na i muntele Cocora$ o !eetaie su%alpin deose%it de %oat4%estucaapennina, *iola bi#lora, *aleriana montana,Arabis alpina, (ortusa mattioli,Poaalpina,Ranunculus repens, (ar!uus personata, etc( Cararit1i #loristice nt&lnim4piuul F%estuca apenninaG, nopticoasa F6esperis monili#ormisG Ren!emism relictarpentru "ucei, st&n)enelul de munte F2ris !acicaG R en!emismpentruCarpaii sudici,Secale montanumR element mediteranean - %alcanic( 1 %oat#aun #osil de amonii afost identificat n oriontul de calcare )urasice FPylloceras antece!ens,6olcopylloceras zignoianumG precum i de cefalopode i %raiopode peValea@oroa%ei(

n cadrul acestei reer!aii se afl4 rezervaiile naturale botanicePoiana $ruciii &alea Horoaba %Poiana Horoaba', unde se ocrotesc pa)iti specificeeta)ului su%alpinsuperior de tipul%estucetum rubrae subalpinum, care cuprind raritiprecum 5entianabulgarica$

! rezervaiile naturale mi"te (rzea!)noaga i)noaga # *uccil cuprind sistemul carsticEnoaa4 CeileEnoaei Mari, CeileEnoaei Mici, Ceile 1rei0monumente alenaturiiG, frumoase pduri de molid FPiceaabiesG$ o !eetaie termofil compus dinelemente #loristicerare su! - europene, su! -me!iteraneene sau balcanice

4secara de munteFSecale montanumG, irisul F2ris !acica$,scoruulFSorbus creticaG, spinul F(ar!uus can!icanusG,Atamanta ungarica, timoftica FPleummontanumG,caprifoiul Fonicera caeruleaG,cosaci FAstragalus !epressusG,etc($! rezervaia natural mi"t $+eile ,taruluicuprinde sistemul carstic ?taru4 lapie, doline,Petera :rsuluii Petera Mic Fdin Ceile

?taruluiG, Ceile ?tarului Fmonumente ale naturiiG, elemente#loristice rare,asemntoare cu cele din reer!aia Enoaa$ o#aun #osil a%undent idi!ers43acocepalites macrocepalites,Propanulites sp.,Procerites sp., (o##atias sp.,oboplanulites sp(, etc(8 rezervaia natural mi"t %speologic- geomorfologic' Petera Rtei cuprindesistemul carstic 5tei4 Petera 5tei, Ceile 5teiului Fmonumente ale naturiiG$Petera 5tei format din alerii meandrate, dispuse pe trei eta)e, nsum&nd >22< m esteo peter iantic i repreint cel mai important fenomen endocarstic din "ucei(Concreiunile de calcit, ips i araonit, elemente rar nt&lnite n alte peteri din ar isporesc !aloarea(


28/85

! re*ervaia natural botanic ,urbria *ptici cuprinde mlatina oliotrof careadpostete elemente #loristice rare4 salcia de tur% FSalix myrtilloi!es$R relict laciar deoriine nordic, Salix pylici#olia, *aleriana simplici#olis, oreofitul %alcanic S


29/85

Potamogeton crispus, Ranunculus auatilis, Ranunculus sceleratus, Ranunculus repens,

Ranunculus #icaria, Ranunculus illyricus, 5liceria plicata, 3ontia #ontana, (arex

esicaria, Alopecurus pratensis, %estuca pseu!oina, %estuca rupicola, Poa bulbosamonstr. iipara +i 6oloscoenus ulgaris.

*ominante pe aceast suprafa sunt speciile4&arcisus stellaris,Alopecurus pratensis

Fcoada !ulpiiG,%estuca pseu!oina FpiucaG i%estuca rupicola( +itocenoele cu&arcissus stellaris se ncadrea n asociaia%estucetum rupicolae('e nt&lnesc aici trei specii trecute pe ista roie4&arcissusstellaris,3arsileaua!ri#olia, 3ontia#ontanaprecum i specii de oriine sudic4 (rysopogon gryllus,Ranunculus illyricus, rnitogalum re#ractum, (erastium !ubium i unele elementecircumpolare4Poa pratensis,Potentila argentea,Ranunculus sceleratus, Agrostis tenuis,(ar!amine pratensis.

Monumente ale naturii ce se afl nperimetrul reer!aiilor naturale din Parcul7atural "ucei, cuprin&ndformaiunigeologice- geomorfologice- speologice-

peisagistice i +idrologice:- n perimetrul reer!aiei Valea @oroa%ei -Petera R Cocora4- Ceile :rilor$ Petera #alomiei$ CeileFcanionulG @oroa%ei$ #%ucul din @oroa%a- Punctele fosilifere de pe Valea @oroa%ei$?urnul 'eciului- n perimetrul reer!aiei naturale Ceile

?tarului4- Ceile ?tarul Mare$ Petera :rsului$ Petera Mic- n perimetrul reer!aiilor naturale Enoaa R uccil i 1rea R Enoaa4

- Ceile Enoaei Mici$ Ceile Enoaei Mari$ Ceile 1rei$ Clile din espei- n perimetrul reer!aiei naturale Petera 5tei4- Petera 5tei$ Ceile 5teiului- n cuprinsul Parcului 7atural "ucei mai pot fi menionate i urmtoarelemonumente ale naturii4- "a%ele$ 'finxul$- Ceile "rteiului$- Colii "rteiului$- #%ucul Coteanu, pe Valea Coteanu$- =!enul din Piciorul "a%elor$ Platoul cu ciuperci de resie$- Mecetul ?urcesc$- Cascada *oamnei, pe !alea *oamnei, n partea de nord$- Cascada 1%&ria, n partea de nord$ Pietrele de la 1mu$ Calcarele de la 'trunulia$- Pasul 'truna(

Plante i animale ocrotite-0rbori seculari Fa!&nd !&rste cuprinse ntre 00 i /00 de aniG i ar%ori din speciiocrotite care pot fi declarai monumente ale naturii, aflai pe teritoriul municipiului?&ro!ite, declarai prin @otr&rea Consiliului ocal ?&ro!ite4- *oi ste)ari R #nspectoratul de Poliie *&m%o!ia


30/85

- :n ste)ar R str( Hustiiei, nr(2- :n ste)ar R Coleiul 7aional Cara%ela- Platan, larice, pini, molii, tei, castan, frasini, ali ar%ori seculari R Mueul 'criitorilor*&m%o!ieni- :n nuc american R str( Vasile C&rlo!a, nr( 9-(0 m ridicate din piatra ,impresioneaa prin masi!itate si prin alternanta pietrei cu caramida in functie deetapa de constructie(K

% G "iserica e!anelica 'fantul MattiasT"iserica e!anelica din 5asno! fiureaa su% nr( 2.// in listamonumentelor istorice de pe teritoriul 5omaniei( "iserica cu ramul 'f( Mariei, afost construita la inceputul secolului al Z#V R lea ca o %asilica in stilul de tranitie(Prin incendiilor anilor /9>, .23 si >9 %iserica a fost mult deteriorate( #n anul>>3 s-au inaltat idurile %isericii ( *upa cutremurul puternic din anul 902 s-aridicat un an mai tariu turnul clopotnitei cu 3 m, iar %olta na!ei centrale a fost


35/85

inlocuita cu un ta!an caetat( a incendiul din 28 auust >9 s-au topit cele treiclopote, care au fost returnate si sfintite in anul >20( faptul acesta do!edesteinscriptia pe clopotul mic, datand din primul ra%oi mondial4 T im feuer erflossen>9, Qird neu eossen >20K( *upa primul ra%oi mondial au fost procurate de lafirma 'cillin si attermann din =polda doua clopote noi, care au fost sfintite in anul

82>( =mandoua sunt din otel( ?ransformarea %isericii in stil %aroc s-a facut intre anii>>>/( :ltima restaurare s-a efectuat in anul 938, din nou dupa uncutremur puternic( Pe partea de nord a corului se afla o fresca din timpurilerenasterii, care poarta data /00(*upa reforma frescele au fost tencuite si din nou descoperite mult deteriorate(Pe aceeasi parte este inscrisa si data .8


36/85

importanta deose%ita sunt si colectiile de arta decorati!a Fmo%ilier, ceramica, arintarieGsi arta plastica Fsculptura si pictura pe lemnG, pro!enite din !eciul fond real, aciitii sidonatii(

Mueul 'atului "ranean, oraniat n urma cu peste patru decenii n parcul din!ecinatatea castelului, reliefeaa e!olutia aritecturii populare traditionale din sateleonei "ran, n raport cu ocupatiile de %aa, cresterea !itelor si lucrul la padure, mpletitecu aricultura, industria casnica de prelucrare a l&nii si mestesuurile leate deprelucrarea lemnului(

Conceput ca mueu n aer li%er, Mueul 'atului"ranean preinta principalele tipuri deospodarii si locuinte, anexe ospodaresti,constructii economice si instalatii de prelucrarealemnului si a tesaturilor de l&na, actionate

idraulic(Aospodaria specifica asearilor de tip risipit dinona "ran este ospodaria cu ocol ntarit,repreentata n mueu de Jcasa cu curteK dinsatul Pestera, datata 9


37/85

repreentata n mueul n aer li%er de casa din 'oodol, de la sf&rsitul secolului al ZV###-lea( Casa cu trei ncaperi, cu tinda pe mi)loc este nt&lnita n Mueul 'atului "ranean ndoua !ariante care diferentiaa tipoloic locuintele din celedoua su%one ale "ranului$casa cu tinda pe mi)loc , cu crosnie Fun spatiu adosat casei si destinat adapostirii !itelorGspecifica satelor de sus ale "ranului, +undata, 'irnea, Pestera, Maura, Moeciu, 'imon si

casa cu tinda pe mi)loc fara crosnie, tipica satelor de )os ale "ranului - Predeal, 'oodol,Poarta - n care apare sura, ca anexa a ospodariei, cu functie mixta, ser!ind ca adapostpentru !ite si spatiu pentru m%latirea si depoitarea cerealelor, ca expresie a caracteruluimixt al ocupatiilor4 cresterea !itelor si aricultura(

?ipurile de locuinta repreentate n Mueul'atului "ranean sunt completate cu locuinta anexa,pro!enind din satul Moeciu de 'us, a!&nd functia despatiu pentru prepararea ranei dar si de locuintapentru eneratia n !&rsta si cu locuinta temporara, dinsatul Podul *&m%o!itei, apartin&nd onei Muscel,ona care a ntretinut permanente contacte culturale cu

"ranul(=nexele locuintei sunt preponderent leate decresterea !itelor, ocupatie de %aa a locuitorilorsatelor %ranene si o aricultura redusa la ne!oile deconsum ale ospodariei( Constructiile suntconcentrate ntr-un complex pastoral, alcatuit din4 suradin satul 'imon, cu ra)duri pentru !ite si aria surii, unspatiu pentru m%latitul cerealelor, st&na din muntele Vladusca ser!ind ca atelier pentruprelucrarea laptelui si adapost pentru cio%ani pe timpul !erii, c&nd !itele, str&nse nturme, sunt deplasate n spatiul pastoral destinat pasunatului si st&na Jde telemeaK, dinsesul ?arii "&rsei unde Jeconomii de !iteK %raneni duceau turmele la pascut de la

Jstr&nsul oilorK, la J'f( AeoreK F23 aprilieG p&na la sf&rsitul lunii mai c&nd urcau last&nele din olul alpin(:n alt sector al Mueului 'atului "ranean reliefeaa e!olutia tenicilor de

prelucrare a materilor prime de %aa l&na si lemnul, prin preentarea principalelor tipuride instalatii de tenica populara4 piua, d&rsta si )oaarul actionate de forta apei( Piuapentru nrosat si finisat posta!ul destinat confectionarii pieselor de m%racaminte esteasociata cu daracul pentru scarmanitul l&nii si o%tinerea caierului care, tors Fcu furca saula Jroata de torsKG, este folosit la tesutul textilelor de interior si al pieselor de portpopular( #nstalatia, dat&nd de la sf(sec(al Z#Z-lea a fost transferata n mueu, din satulCeia, de pe !alea Moeciului, cursul de apa cu de%it optim pentru punerea n miscare ainstalatiilor de tenica populara(

*&rsta, asociata cu !&ltoarea, expusa nmueul n aer li%er, dateaa din secolul alZV###-lea si a apartinut mai multor eneratiidin familia Aica FAataG din satul Moeciu deHos, !estita pentru practicarea transumanteipastorale( #nstalatia pusa n miscare de roata!erticala idraulica, consta dintr-un cos F!alGde lemn pre!aut n interior cu pene( ?esatura


38/85

de l&na, introdusa n cosul n!&rtit de roata este nrosata dupa care, pusa pe cos treceprin leasa de maracini pentru a fi scamosata( V&ltoarea ser!este la nrosatul si spalatultesaturilor de l&na(

?recerea de la tenicile traditionale, manuale, de prelucrare a lemnului la celeJindustrialeK n faa incipienta este reliefata de Hoaarul transferat din satul 'imon,

nt&lnit n documentele medie!ale su% numele de Jmoara de sc&nduriK(#mainea satului %ranean de altadata este suerata si de f&nt&na cu cumpana din satul'oodol, folosita pentru alimentarea cu apa a pospodariei, transportata uneori de la maredistanta cu %otele de lemn, cumpanite pe co%ilita(

=ritectura %raneana apartine ineluluiaritecturii lemnului situat de o parte si de alta aarcului carpatic( Constructia este aseata pe otemelie de piatra, peretii sunt din %&rne de %rad,aseate n cununi oriontale, m%inate la capeten JceotoareK$ %&rnele sunt lipite cu lut si!aruite n al%ul !arului o%tinut prin arderea

FcalcinareaG calcarului$ acoperisul este n patruJapeK Ftipul cel mai !eciG si n doua JapeKncep&nd din a doua )umatate a secolului al Z#Z-lea( n!elitoarea acoperisului este din sindrila cu JscocK, din %rad, o%tinuta prindespicarea truncilor de %rad cu toporul( =ritectura %raneana se caracterieaa prin proportii ideale ntre perete siacoperis, de ; , naltimea acoperisului ncadr&nd armonios casa n peisa)ul montan si prinasimetrie la tipul mai !eci exprimata n plan prin dimensiunile diferite ale ncaperilor siamplasarea intrarii, lateral, n dreptul tindei asa cum o nt&lnim la casa din 'oodol cudoua ncaperi( ?recerea la planul cu trei ncaperi al locuintei, cu tinda pe mi)loc prin carese face intrarea n casa, marceaa si trecerea la forme simetrice, nt&lnite n Mueul

'atului "ranean la casele din 'oodol si Moeciu de 'us(=ritectura interioara a casei %ranene se caracterieaa prin ta!anul n lemn, curini aparente, pe care nt&lnim decorul crestat, cu elemente eometrice si floralestiliate precum si inscriptia cu numele mesterului si anul n care a fost ridicataconstructia( Peretii sunt lipiti cu lut si !aruiti, iar pardoseala FpodinaG este din sc&ndura de%rad, mai rar JpomestealaK de lut(

#nteriorul locuintei %ranene constituie unansam%lu care reflecta functiile pe care lendeplineste locuinta4 adapostul ncalit al omului,spatiul n care oamenii man&nca si dorm,desfasoara acti!itati casnice, primesc oaspetii n!iitele curente, tin seatorile, ntr-un cu!&nt sitraiesc !iata cotidiana n toata complexitatea ei(a compoitia interiorului participa sistemul dencalit si de preparare a ranei, mo%ilierul sipiesele de decor Ftextile, ceramica, icoaneG(

=mplasarea n spatiu a acestui ansam%lu se face pe %aa a doua criterii4 functionalsi decorati!(


39/85

mpartirea functionala a locuintei se face pe colturi4aG coltul cu sistemul de ncalit si de preparare a ranei%G coltul cu patul$cG coltul cu masa$dG coltul usii cu %lidarul de !ase(

5emarca%il este sistemul de ncalit si depreparare a ranei numit cu termenul !atra, deoriine dacica, preluat si de popoarele !ecine sicare se pastreaa n forma si functionalitateainitiala p&na la sf( sec(al ZZ-lea c&nd locul eieste luat de so%a de caramida, cu cuptor('emnificati!a pentru faele de de!oltare alesatului %ranean este si e!olutia mo%ilieruluiFlada, masa, la!ita, cuierG de la cel din lemn defa, cioplit, cu decor crestat realiat de duleriicare construiau si casa, la mo%ilierul din lemn de

%rad, pictat, lucrat de t&mplari, formati n mediul mestesuaresc ur%an(1 data cu aparitia camerei curate Fcasa mareG n planul locuintei %ranene la sf(sec(Z#Z setrece la o noua faa de e!olutie a interiorului n care accentul !a fi pus pe mpodo%irealocuintei( #n satele "ranului interiorul locuintei !a capata o forma complexa, o m%inare ainteriorului transil!anean Fcu reistre suprapuse, %ine conturate si cu o cromatica redusa,specific ?arii 1ltuluiG cu cel muntenesc, caracteriat prin a%undenta tesaturilor coloratede l&na, roase, care acopera ntreul perete, tipic onei Muscel( Primul reistru l formeaa mo%ilierul Flai, la!ite, pat, masaG aseat pe colturi,dupa cum am aratat mai sus$ la marinea de sus a peretilor cuierele pictate pe care at&rnacani de sticla, cancee si sterare formeaa cel de-al doilea reistru$ cel de al treilea

reistru decorati! l formeaa spatiul dintre cuiere simo%ilier, acoperit de o foaie !arata de tesatura, mai t&riude o !elinta n JroateK, ntrerupt de ferestre ntre care esteamplasata o icoana( *ecorul interiorului locuintei %raneneeste ntreit de sterare str&nse la mi)loc su% forma de fluturen )urul icoanelor si olinilor sau peste a!ada si !elinta( nacest decor de interior %ranean nt&lnim doua sisteme caresu%liniaa si n acest plan interferentele culturaletransil!anene cu cele muntenesti si anume decoratia partiisuperioare a camerei specifica sistemului de amena)aretransil!anean si textilele decorati!e policrome, forma defixare a ser!etelor, o%iceiul de a suprapune peste co!orul depe perete o olinda, fotorafii si icoane, care apropie acestinterior de cel al Munteniei(

n e!olutia interiorului casei %ranene, ser!etele trec de la decorarea cu !ari simple lamodelele florale cusute$ tesaturile de l&na e!olueaa spre !elinta de la )umatatea sec( alZZ-lea n care nt&lnim decorul eometric si spre co!orul cu moti!ul floral, o influenta atesaturilor de Moroeni care, n cele din urma se aplica n forme %aroce, pe fond neru( 'eremarca nclinatia spre un colorit !iu, nsotita treptat si de a%andonarea tenicilor


40/85

traditionale de !opsit cu culori !eetale( 'e introduce al%enul, portocaliul, !ioletul, iarmai t&riu al%astrul descis si !erdele, culori realiate cu J!opsele de pra!alieK(

*e la )umatatea sec- al ZZ-lea, la nceputn satul Poarta se rasp&ndeste co!orul Jn roateK,pe fond maro FmaroulG( Mo%ilierul pictat dispare

treptat ncep&nd din aceeasi perioada, fiindnlocuit cu mo%ilierul orasenesc si n ultimeledecenii cu cel de fa%rica( 'intea a e!olutiei asearilor %ranene,mueul n aer li%er de "ran ofera pu%licului!iitator imainea unui mueu !iu prin preentacreatorilor populari !eniti din diferite oneetnorafice ale tarii( 'unt preenti mesteri olari din @oreu si Corund, creatori deinstrumente populare din Muscel si Co!asna, creatoare populare n domeniul textilelor siportului popular din ona @uedinului, co)ocari si tesatoare din "ran, cioplitori n lemndin V&lcea, Muscel si *&m%o!ita si altii care prin acti!itati demonstrati!e leate de

mestesuul pe care-l practica ofera un spectacol de mueu n care traditia se intereaa nnoul model cultural ce se contureaa la contactul cu !alorile culturale uni!ersale(

Fundata+undata este o localitate n)udeul "rao!( 'ituat la altitudinea de 3.0 m,

+undata este cea mai nalt localitate din ar( =flat la mi)locul distanei intre "rani5ucr, pe culoar, aceasta este str)uit de munii "ucei i munii Piatra Craiului( =sadar-sat cu aseare pitoreasca,aritectura populara renumita Fospodarii taranesti cu ocolintaritG( Peste pasul Aiu!ala F 200 m alt(G, ce face trecerea dintre muntii "ucei si PiatraCraiului, in apropierea caruia a fost construit un frumos an turistic,se asesc ruineleCetatii *am%o!itei din secolele Z###-Z#V(

n apropierea localitii +undata se poate !iita41. Monumentul 0roilor Rom$ni din Primul R&*%oi Mondial.Monumentul este amplasat n curtea dispensarului din comuna +undata, fiind

ridicat n memoria eroului Aeore Poenaru-"ordea, cut n Primul 5%oi Mondial(Monumentul a fost ridicat din iniiati!a 'ocietii JMormintele 6roilorT i este realiatdin piatr, iar mpre)muirea este asiurat de piloni unii cu lanuri( 1%eliscul are caornament, n partea superioar i central, un cenar sculptat cu moti!e fitomorf( npartea inferioar este fixat o plac de %ron cu %asorelief R atacul infanteriei( Pe laturafrontal este spat n piatr o inscripie aurit4 J6roului colonel Aeore Poenaru-"ordea, cel dint&i ofier cut !ite)ete pentru strmutarea acestui otar, < auust 8.T(2. Biserica vece din Fund&ica

=ceasta a fost ridicat n anul 9


41/85

%iserica !ece, fiind mult mai clduroas( eenda %isericii'e spune c un localnic srac, pe nume Moise Aa!enescu, s-a otr&t ntr-o %un i streac munii "ucei, doar cu straia cu merinde la el, pentru a a)une la Ploieti( =ici, n-a a)uns %ine, c a i dat norocul peste el, ntruc&t a sit un %utoia plin cu aur( Cu %anii

o%inui din !&narea aurului, n scurt timp i-a descis o pr!lie( =!erea lui cretea dela o i la alta i din dorina de a-i mulumi lui *umneeu pentru c l-a scpat de srcie,s-a ntors n +undica i a construit o %iseric mare i frumoas(

MoeciuMoeciu este o comun n )udeul "rao!, ?ransil!ania, 5om&nia( n ultimii ani s-a

de!oltat mult turismul rural n on, un factor fa!ora%il fiind i apropierea de Castelul"ran( Comuna Moeciu este situat n Bara "&rsei, care nu este altce!a dec&t extremitateasud-estic a celei mai mari depresiuni intramontane din 5om&nia-*epresiunea "rao!uluii care ocup extremitatea sud-estic a )udeului cu acelai nume(

+a de municipiul "rao!, care este reedina )udeului "rao!, comuna Moeciu

este situat la 29 de km pe oseaua care lea "rao!ul de C&mpulun Muscel i Piteti,fiind una dintre cele mai !eci ci de comunicaie de pe teritoriul rom&nesc, cunoscutciar nainte de ocuparea *aciei de ctre romani, n anul 0. dup @ristos(

=cest !eci drum comercial i militar lea, n !remea ocupaiei romane,localitile Cumida!a F5&no!G de Hida!a FPoenari de MuscelG, iar n e!ul mediu eraprincipalul drum de letur dintre ?ransil!ania i oraele muntene de la *unrea de Hos(

Pe teritoriul comunei Moeciu, n satul Petera, spturile areoloice au scos lai!eal urme de locuire din perioada paleolitic, mai precis din paleoliticul superior( ?ot nraa comunei Moeciu, n satul *rumul Carului, spturile areoloice efectuate cu c&i!aani n urm de ctre profesorul 'telian Coule, au scos la i!eal urmele unui castruroman care se pare c ntreea sistemul de fortificaii romane din *acia, cunoscute su%

numele de limesul transalutan( ?ocmai datorit importanei sale deose%ite, dup ocuparea?ransil!aniei de ctre realitatea maiar, aceasta a dispus construirea castelului de la"ran, ca punct naintat de pa i aprare n trectoarea "ranului(

=ctul de natere al castelului de la "ran a fost emis de ctre reele maiarudo!ic # de =n)ou la 3 noiem%rie 3>>, iar n 392 castelul era terminat, n forma sade atunci, dar trufaul ree n-a mai apucat s-l !ad( 'atele de coli%ai ale %rnenilor,ntre care i cele aparintoare ai comunei Moeciu, sunt menionate foarte des ndocumentele medie!ale, ele fc&nd de fapt parte din domeniul "ranului i se aflau su%)urisdicia castelanului de la "ran( =sti castelul de la "ran, care nu lipsete din marileiduri turistice ale lumii, este cunoscut n lumea ntrea drept castelul lui *racula, iarmult lume, nea!iat, face confuie ntre domnitorul Vlad *racul i Vlad Bepe(

#am%ovicioaraComuna *am%o!icioara, formata din satele Podu *am%o!itei, *am%o!icioara

si Ciocanu, este o poarta principala prin care se face intrarea in Muntii #eer-Papusa prinValea *am%o!itei, Muntii Piatra Craiului prin Valea *am%o!icioarei precum si in Muntii"ucei si Muntii eaota prin Valea Ceii(


42/85

'atul Podu *am%o!itei, satul principal al comunei, este localiat pe drumulnational *7 >3, culoarul 5ucar-"ran, la o distanta de 30 km fata de Campulun Muscelsi // de km fata de "raso!( Pe drumul ce leaa Campulun de "raso!, la aproximati! 230 de m nord-est pemarinea acestuia in raa satului Podu *am%o!itei se afla FGcetatea 1ratia, numita in

popor si cetatea 7eamtului( =seata pe dealul 1ratia, cetatea, ale carei ruine se !ad siastai, domina tot %ainul !aii *am%o!itei, cu iesire spre "raso!, pe dealul 'asului( Cetatea 1ratia este amintita in di!erse documente ca fiind punct !amal inafacerile comerciale ale ?arii 5omesti cu "raso!ul( #naltimea idurilor a fost estimata lacirca > m( amena)arile interioare care ocupau partea sud-estica a incintei erau din lemn,multe framente fiind car%oniate in urma unui incendiu puternica( Poitia ei este cuade!arat extraordinara, incon)urata de crestele muntilor , ea este aseata desupra unuilun perete de stanci, pe %aa unei autentice prapastii( Hos, departe, ca intr-o caldare, searesc casele din satul Podu *am%o!itei( Pe o latura a cetatuiei, o adancitura a terenuluica un sant, astai acoperit de !eetatie, iti suereaa ca pe aici trecea !eciul drum dintre?ransil!ania si ?ara 5omaneasca(

RucarComuna 5ucar se aseste in )udetul =res, intr-o frumoasa depresiune carpatica

stra%atuta de raul *am%o!ita si de *7 >3 dintre Campulun F2< kmG si "ran F33 kmG -"raso! F. kmG, la o altitudine de .30 m si face parte din ona mult mai lara aculoarului 5ucar - "ran ce are de o parte si alta a sa Muntii Piatra Craiului, eaota si"ucei(

#storia localitatii incepe in perioada romana, cand la 5ucar a existat un castrumilitar ridicat in cadrul sistemului de aparare a #mperiului, cunoscut su% numele de imestranslautanus(

5ucarul este o !ece aseare de mosneni impamanteniti aici de catre Miai

Viteaul in )urul anului .00( *upa leenda, locuitorii din 5ucar ar fi urmasii celor fuitide atacurile tataresti, de la 5ucar, de pe 1lt F+aarasG si din ?ara Vrancei( #esind in calealeendarului 7eru Voda, acestia ar fi cerut sa lupte in oastea !oie!odului si sa ai%adrepul sa-si intemeiee o aseare( 7eru Voda le-a apro%at locul de su% Posada, unde este5ucarul de ai(

#n 6!ul Mediu, 5ucarul a fost loc de !ama pe drumul de scim% comercial dintre?ara 5omanesca si "raso! - de altfel, se presupune ca acesta a fost moti!ul ridicariicetatii de la 5ucar Fastai in ruinaG( #n 9


43/85

Mausoleul Mateiasu4#n apropiere, pe Muntele Mateiasu, pe unde trece si soseaua, se aflaun impresionant mausoleu, construit din calcar in memoria eroilor cauti in luptele ce s-au dat aici in Primul ra%oi mondial, a!and un turn si un osuar(3.Podu #am%ovitei, localitate rurala, pod peste raul *am%o!ita, construit din piatra in>$ punct de acces spre Ceile *am%o!itei, Pestera *am%o!icioara, Ceile

"rusturetului, precum si pe un alt traseu, spre Ceile Mici si Pestera :rsilor(#ragoslaveleComuna *raosla!ele este o comuna !ece, atestata documentar inca din 3.9

F din 3.9 consemneaa existenta a doua sate4 *raosla!ele de sus si *raosla!ele de )osprimul a!and /0 case si 2


44/85

celtuiala pr( Macarie Marinoiu si a altora( *in 88< se incepe construirea unei noi%iseerici tot la intrarea in pestera, iar in 28 iunie 88. este sfintita(2.Casa Memoriala /leandru Cior&nescuCasa memorial =lexandru Ciornescu ofer turistului un peisa) deose%it de frumos, fiindsituat pe ruta ?&ro!i te- 'inaia, la o altitudine de 000 de metri( =lexandru Ciornescu

a fost personalitate complex, fiind autor, comparatist, diplomat, director literar,dramatur, enciclopedist, eseist, proator(6l a dat do!ad nc de mic copil, de ointelien ie it din comun, remarc&ndu-se la coal, fiind trimis de Ministerul #nstruc iunii Pu%lice, la "erlin, pentru a i des!&r i studiile( 5entors n ar, acesta a a)utat la m%unt irea sistemului de n! m&nt, prin scrierea a 2/- 30 de titluri de manuale pentru coli(Preen a mueului n casa fostului n! tor din comuna Moroeni Fa eat la o altitudine de aproape 000 metriG, impune at&t prin reonan a de excep ie a personalit ii ctitorului i a descenden ilor, dar i prin impoantul edificiu care, a eat la

oseaua ce tra!ersea Carpa ii, tree te, pe l&n interes, i un aer de mister(Mueul atrae pu%licul prin cele doua expoi ii, una de o%iecte etnorafice specifice onei, celalt prin mrturiile !oca iei culturale i tiin ifice ale lui =lexandru Ciornescu i ale familie

sale Fto i fra ii si fc&nd performan n domeniul culturalG( 'e pot !edea manualele colare semnate de #on Ciornescu Ftatl lui =lexandru CiornescuG, o colec ie impresionant de diplome acordate lui =lexandru Ciornescu de institu ii superioare den! m&nt rom&ne ti sau strine, amintind aici4 Certificatul de licen n itere F833G, *iploma de =ri!istic- 'cala, *iploma #nstitutului de Aenealoie- Veneuela, *iplomade doctor n itere F838G, *iploma de *octor @onoris Causa F883G, *iploma demem%ru al =socia iei spaniole F8>2G, *iploma =cademiei din 'e!illa F899G, *iploma=cademiei @ispano- =mericane- Cadi F8/9G, *iploma de mem%ru al #nstitutului de'tudii Canariene, etc(

Runcu

Comuna 5uncu este format din satele4 5uncu R reedin a comunei, "deni,"re%u, +erestre, Piatra i 'ilitea( +a de reedina comunei, cel mai ndeprtat este satul"re%u R la o distan de > km( *esiur, denumirea de 5uncu nu este unic, ea nt&lnindu-se n mai multe )udee ale rii, ca i aceea de "deni, "re%u, Costeti etc(?otuiconsiderm c denumirea satului de reedin, F5uncuG ii are oriinea n confiuraiaterenului, cu dealuri de o parte i de alta a !ii unui r&u, defriate( *e altfel 5uncu Rruncuri R pro!ine de la latinescul runcus FruncareG (

*esi descoperirile areoloice si toponimice ne indreptatesc sa sustinem oexistenta a asearii care se confunda cu perioada de formare a poporului roman, undocument siur, referitor la satul 5uncu apare relati! tariu(=cesta este un riso! emis decancelaria domnului muntean Vlad Vintila de la 'latina F/32-/3/G la data de < iulie/32, prin care intareste stapanirea asupra satului de catre spatarul 5oman si sotia sa( *indocument reiese ca satul 5uncu este mult mai !eci Tda la mosii )upanesei 'tancaiK(*easemenea, satul !ecin Aolesti apare in documente inca de la


45/85

acestui domn da in stapanirea manastirii +edelesoiu satul 5uncu, la 2< fe%ruarie .98(Manastirea +edelesoiu a arendat mosia 5uncu si altele unor arendasi, asa cum ne spuneun document inedit din ianuarie 93( Ca toti romanii, runcenii s-au nascut crestini-ordodocsi si au adus prinos lui*umneeu pro%a%il in lacasuri de lemn asa cum s-a intamplat peste tot in tara(

Prima informatie siura despre existenta unei %iserici la 5uncu o asim in artaaustriacului 'cQart din >22 care atesta la 5uncu din stana 1ltului o %iserica pro%a%ildin lemn( *upa anul 900 informatiile de!in mai clare si mai numeroase( =stfel ocatarafie a episcopiei =resului din 909 consemneaa la 5uncu o %iserica de id undeslu)este popa #oan(=celasi i!or atesta la Valea "a%ei o %iserica de lemn unde slu)escdeaconii Vilcu si Aita( #n 92< o noua catarafie ne informeaa ca la 5uncu este o%iserica de id cu ramul T'fantul 7icolaeK( a Valea "a%ei se consemneaa o %isericade id cu ramul T 'fanta Parasci!aK(

PuceniComuna Puceni este situat n ona intern a 'u%carpailor #alomiei, la

poalele munilor eaota, n partea de nord-!est a )udeului, la o distan de >, expune o%iecte de etnorafie si istorielocala(

Malu cu Flori6ste situata in partea de nord-!est a )udetului *am%o!ita, comuna Malu cu +lori

are in componenta satele Malu cu +lori, Capu Coastei, Miclosanii Mici, Miclosanii Marisi Copaceni( *enumirea actuala a comunei, leendar dateaa din anul 800, denumiredata pro%a%il dupa tufele de liliac ce se asesc pe malul drept al *am%o!itei in apropiereaunui popas(Mueul etnorafic cuprinde o colectie mixta de istorie si etnorafie cu o%iecte din ona(

(aleni 8 #am%ovita
http://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C5%A3iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Leaotahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgovi%C5%9Ftehttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung-Muscelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Valea_Larg%C4%83_(Pucheni)http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83d%C4%83%C5%A3el,_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mei%C5%9Foare,_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Larg%C4%83,_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2rfureni,_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_Bronzuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_Bronzuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1564http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVIII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVIII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/To%C5%A3i_Sfin%C5%A3iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C5%A3iihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Leaotahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgovi%C5%9Ftehttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung-Muscelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Valea_Larg%C4%83_(Pucheni)http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83d%C4%83%C5%A3el,_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mei%C5%9Foare,_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Larg%C4%83,_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2rfureni,_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_Bronzuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_Bronzuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1564http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVIII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVIII-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/To%C5%A3i_Sfin%C5%A3ii


46/85

6ste situat n partea de 7ord-6st apodiului Aetic, la poalele CarpailorMeridionali( Comuna se afl la 8(

1%iceti!e cultural R istorice sunt4("iserica din Vale - monument istoric

2("iserica din lemn din satul Mesteacan3(Manastirea Valeni, cu o%ste de maici, este situata la circa 20 km 7-V de Curtea de=res si la trei km de satul Valeni( Prima %iserica a acestui aseamant a fost construita din lemn, in .82 de monaulEosim Aradisteanu Eaaria de la manastirea 'tanisoara( = fost )efuita si stricata in timpulra%oiului ruso-turc din >99->83( Cea de-a doua %iserica, idita pe locul celei dintai in99


47/85

Ctitorul m&nstirii a fost #oanicie #eromonaul i *uo!nicul( :n pomelnic cu aspect decronic, scris la 20 mai 92, recunoate data nfiinrii Jla anul >>


48/85

muntii bucegi - leaota - piatra craiului

Documents