8/19/2019 RP, Cheile Mari Ale Dimbovitei, Cheile Ghimbavului

1/1

CHEILE MARI ALE DÎMBOVITEI

Între Podu Dîmboviţei şi Rucăr, cale de aproape opt kilometri, se întind Cheile Mari şi Cheilede Jos ale Dîmboviţei !ot aici, pe la "umătatea drumului apei, se deschid şi Cheile #himbavului şi ale

Cheiţei şi cele Mi"locii ale $ăii Cheia, într%un cuvînt un labirint de chei şi de&ileuri sălbatice şi nu preacălcate de picior de om Pe o palmă de loc, strînse în poala Dîmboviţei, cîteva &ire de apă au săpat un'randios comple( carstic cu 'rote, peşteri şi pereţi verticali ce spri"ină cerul Circuitul cheilor durea)ăcam * ore

Dis%de%dimineaţă pornim la drum+ după ce am lăsat în urmă ultima casă, piua de apă de pemalul stîn' al apei, trecem de ruina &ostei u)ine electrice din Rucăr şi sîntem la capătul Cheilor de JosDe aici începe circuitul comple(ului de chei Poteca se caţără pe versantul stîn' al văii, urcînd abrupt+două serpentine mai lar'i şi un nou urcuş scurt ne scot pe un vîr& de stîncă de unde privim pentru primadată ansamblul cheilor+ la picioarele noastre apa Dîmboviţei se )buciumă trecînd peste pra'uri şicascade, se i)beşte de stîncile -a cuptor. şi, brusc liniştită, &ormea)ă o o'lindă sclipitoare în dreptul bara"ului &ostei u)ine electrice

Mai departe, poteca se caţără tot mai sus suspendată la aproape o sută de metri de &irul apei şiîncepe să coboare o limbă de 'rohotiş De la plecarea din Rucăr a trecut pe nesimţite o oră şi "umătate,

timp în care, suspendaţi pe versantul stîn' al cheilor, am străbătut vechiul drum săpat în stîncă, drum deacces la haiturile de buşteni, pe timpul cînd apa Dîmboviţei căra plute Coborîm limba de 'rohotiş şidupă încă o "umătate de oră poposim pe malul apei la con&luenţa cu #himbavul În amonte Cheile Marinu mai pot &i parcurse cu piciorul+ pereţii verticali, plecînd din apa, se ridică pînă la /01 metriînchi)îndu%se aproape de cer.+ o 'eană palidă de soare mai pătrunde la ora prîn)ului luminînd bolboroseala apei ce &ierbe trecînd peste pra'urile din #an'ul cheii. Mai întotdeauna punteaimprovi)ată este luată de ape, trebuie să trecem Dîmboviţa prin vad şi intrăm pe &irul #himbavuluiPotecă nu prea e(istă aşa că prin apă, cînd pe un mal, cînd pe celălalt, ne croim drum printre brusturiice acoperă întrea'a vale După o "umătate de oră de urcuş, pe un perete vertical din stîn'a văii 2cumurcăm3 ne apare un marca" triun'hi roşu, sin'urul pe care%l vom întîlni 4u este nici un pericol derătăcire pentru că &irul în'ust al #himbavului ne conduce pînă la capătul drumului După o oră de urcuşcontinuu a"un'em la cascada #himbavului, şuvoi de apă înalt de /*501 metri+ ocolim cascada pe partea dreaptă trecînd peste un pinten stîncos şt din nou prin apă, din piatră în piatră urcăm ultimul

sector al cheilor $alea începe să se deschidă, semn că ne apropiem de poienile din punctul -a&ierărie. În scurt timp ieşim într%o lar'ă poiană, loc ideal pentru instalat o tabără de corturi În &aţă, pelîn'ă o în'răditură de &îneaţă ne apare un drum de căruţă ce urcă domol pe &irul văii+ urmăm drumul şidupă un s&ert de oră ieşim în poiana -a &ierărie., unde drumurile se rami&ică6 înainte, drumul de căruţăiese în şoseaua &orestieră de pe $alea #himbavului conducînd mai departe pe $alea 7ndolei spreCurmătura 8iarelor, în creasta -eaotei !raseul nostru se abate spre stîn'a şi urcă în serpentine spreCurmătura #himbavului 2/ 19: m3+ încep sa apară marca"ele bandă albastră şi triun'hi 'alben ce neconduc pînă în curmătură+ după un urcuş de circa o ora ieşim pe culmea #himbavului şi &acem un binemeritat popas

; lar'ă panoramă se des&ăşoară în &aţa ochilor6 depresiunea Podu Dîmboviţei etalea)ă întrea'a paletă cromatică+ căsuţele răs&irate pe culmi domoale apar că nişte cuburi colorate+ spintecăturaînne'rită a Cheilor Dîmbovicioarei şi ale Plaiului Mare marchea)ă locul de întîlnire a Dîmboviţei cuDîmbovicioara+ serpentinele drumului naţional Rucăr%