i « h m m v * $ 4 t ó a a a i » i í » u sKAŢA LIBERTATE! BRAŞOV fondată Ia 1888 de ©e@rg

Telefon 226âlxniainent anual 360 le! Pontau strelnëtaie 800 lei Anunţuri, recteme, după tarii Apare de trei ori pe săptămână &

Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratică, nn popor nu va da niciodată5 măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.

PREC1ZIUNICu prilejui reformei administrative

Sta depus în studiul comisiu* nil administrative parle me Atare proectul de reforma admrantra* tivă ce urmează a voia în actuala seziune a sfatului {ard.

Legea este de o dublă im* portanta, tiindcă er aduce uni* formizgrca^administraţiei în toata tara şl ar îndrepta o seamă de lacune din sistemul nostru cel vechi de organizare a servicii* lor publice. S'ar asigura în prin­cipiu continuitatea lucrărilor de utilitate pibiică prin aceea ca principalii pioni ai vieţii pnotice ar fi aieşi sau nuntiţi pe o pe* noada de vreme mai îndeiun* gate, care ie*ar asigura posibi­litatea studierii şi uucerii ia bun sfârşit ai lucrărilor de interes generai, ne mai tund stânjeniţi de culoarea guvernelor ce s'àr perinda Ma cârma statului, istă deci în principiu o independenţă, din punct de vedere politic, a administraţiei viitoare, insa din punct de vedere practic cum se asigura libera exprimare a vo- iut i cetăţenilor vh^miţi a de­semna pe aleşii lor sau pentru cei numiţi, ce măsuri s’au luat spre a da siguranţa cetăţenilor In chemarea celor desemnaţi pentru anume locuri ?

Cunoaştem sistemul. Cei aleşi vor ii oamenii regimului sub care se va pune îu aplicare le­gea, impuşi voinţa cetăţenilor prin sistemul inaugurat iu ale­geri odată cu votul universal. Cei numiţi vor li in primul rând Vrednici pioni ai conservării par­tidului deia putere şi numai a* poi şl dacă se va putea, bine indicaţi pentru locurile ce vor Ocup o.

Legea se va vota suntem si* guri şi de aceea nu mai discu- lăm asupra iapiuiui că nu un singur partid tie ei cât de tare, este dumot a înfăptui o atâi de importanta reformă ci vom ar&tdi numai rezutiaiui practic ce va decurge pemru Ardeal din înfăptuirea ei.

Admitem că pentru Vechiul Regat guvernul de azi va găsi printre credincioşii regimului oameni pregăti ţi pentru postume ce ii se vor încredinţa in noua litieră administrativa şi mai ad mitem ca se vor conduce, de astă dată, de alte considerente decât acele preconizate acum câteva luni de ştiai guvernului care admitea ca util, ia un mo­ment dat, un titular ia ministe­rul de râzboiu fin persoana u- nui popa şi un altui ia minis­terul de culte In persoana unui general.

In Ardeal însă partidul libe­ral şi toate partideie politice din V. Regat nu au putut rupe de partizani decât oportuniştii şi vânătorii de favoruri ce se bu­cură de o detestebiiă reputaţie în cercurile serioase aie pro­vinciei. Şi dacă sunt rare şi o- norabiie excepţii, acestea nu fac decât să întărească regula.

Această afirmaţie, deşi adevă­rată şi tocmai peniru aceasta, nu trebue sâ supere pe nimeni fiindcă nu odată am avut oca­zia să aud plângându-se mem-

brl! mercanfi ei partidului libe­ral di* lipsa de partizani serioşi în Ardeal. Or cu cei câţiva oa­meni de bine pe cari i-a aco­perii cei răi, trimişi şi unii şi alţ i din Vechiul Regat, nu se poaţe cârmui cinstit Ardealul şi asistăm azi cu durere la un fapt destui de t?ist şi dudei:

Se îtlâmplă anume ca în dis* cuţii cu vre un minoritar să în­tâmpini o obiecţiune de felul a* cesta : »Oamenii Dv. de azi, bunii 0 \ români aşezaţi în ca­pul treburilor de aci. au fost până mai ieri unguri!“

Şi dacă obiectezi ceva, îţi vi­ne cu nume şi dovezi. De ce ? Foarte explicabil.

Ardealul conştient ’şi coreei a luptat sub dominaţiunea maghia­ră pentru revendicările iui na­ţionale sub faldurile persecu­tate ale steagului Partidului ns- {icnai şl când există o legătură de veacuri intre o idee, un şef şi luptătorii eî, es'e i*>gic des iui ca aceştia d>n urmă să se simtă mai mult apropiaţi de cei cu ceri cu fost alături în vre* marile grele. Aceasta ca prin­cipiu de politică onesta. Trans­fugii au făcut cu prisos dovada neseriozităţii princip ilor politice de cari se conduc. Etie o ma re diferenţă între politică şi po- liticianim între un ocn pontic

români şi Wilson, Radeie păiiS la »

— Două m anifestaţii om agiale. —

l şî un politician... transfugilor facă apariţia, ultima spiţă a potentaţilor zilei eu ocupat, cu seu fără de merit, locurile din visfa publică a Ar* dealului şi în îngustimea minţii lor de sectari au pornit o ade­vărată campanie de persecuţii şi şicanări contra celor ce, con­secvenţi cu principiile lor, au rămas la locui de onoare.

Cu aceşti factori compromi­ţători, se înţelege lesne cum star mei putea face o adminis­traţie corectă şi Ja ce cinste se poate ridica în ochii minorita* rilor buna organizare a stalului. Şi dacă guvernul de ezî nu vo* eşle să înţeleagă trista situaţie în care a aruncat Ardealul sis­temul acesta de plasare a par­tizanilor şi dacă, ia desemnarea pentru viitoarele locuri ere iote prin noua iege admfnistr&tivă, nu va ţine socoteală de opinia publică cinstita a Ardealului, in* diferent de culoare politic», va suferi pe nedrept întreaga na­ţie insulta plasării netrebnicii© în locurile de onoare, Insultă ce se fece de pe acum vizibilă în rânjetul ironic, însoţit de corn păilmitoare clătinări din cap, al străinilor. ŞI va fi târziu elunci şi va fi cu atât mai dureros.

Guvernul să des-hidi ochii mari şi sâ cumpâniasea bine situeţia. Nam voi să*l vedem muşcându-şi manele...

Petru Bânescu.

Mai puţine bancheteAproape nu trece zi, ca zia­

rele sâ nu aducă vestea vre­unui nou banchet oferit de cu­tare Primarii sau Prefectură, cutârui ministru, secretar sau subsecretar de stat, în trecere pe acolo.

Cea mai proaspătă veste la fei ne vine din Cluj: »Primăria oraşului a oferii în cinstea d iui subsecretar de stei Ta tar eseu şi a d-lui ministru Lép* da tu un banchet“.

Ai trece poate cu vederea astfel de banchete, dacă ele nu s ar prea repet». Mizeria azi, ins#, provocată atât de scum» pete cât şi de actuala criza de numerar, sileşte vrând-ne* vrând pe contribuabilul care piâteşta, rupând deia gura lui şi a főműiéi, gri le dan către stat şt comună, sa inghiţă în sec de a teon ştiri ^de teiul acesta' fac sâ-i ruieze prin taţa ochilor filmul bogat al listelor de con­sumaţie la astfel de ocaziuni.

Şi atunci, tu cetăţean şi con­tribuabil ie întrebi; oare budge­tul Prefecturilor şi Primăriilor oferitoare de banchete ministe­riale, pe ai cui buzunar se ra-Zlileu ?

Răspunsul nu poate fi decât unul: tu plăteşti, domn ministru benchetueşte.

Sărăcia şi mizeria e atât de mare încât un secretar de stat sau un ministru ar putea ghici singuri că Prefecturile şi Primă­riile au de împăcat nevoi şi de astupat goluri mat arzătoare

poete decât un pântece minis­terial.

Pentru c e nu er trage aşa der consecinţele ace?tei cons* tatări? Mai ales că ar face în acest caz un serviciu şi d-iui Vintiiă deia finanţe. I-ar ajuta să şi echilibreze mai uşor bud­getul — din care Prefecturile şi Primăriile plătesc banchete peste banchete, pentru-ca sâ rămână neplătiţi cu lunile atâţia func­ţionari ai statului, pe motiv că. .... se ştie....

Mai puţine banchete deci, şi mai rare vizite ministeriale, cari şi aşa nu prea au ait rost de­cât aranjarea de banchete în schimbut unor deciareţiuni eşite din gură de ministru, veşnic duşman el împlinirii promisiuni- niior făcute.

De altfel e şi greu şi obosi­tor pentru un domn minictru să participe, să consume şi să se consume la atâtea banchete şi să*şi Istovească în banchete foiţa şl energia de care ere nevoie la împlinirea altor misiuni mai înalte.

Pentru cruţarea d-lor miniştri deci şi a sărăciei pe spatele căreia se face parada şi risipa — mai puţine banchste I î 1

Partidul naţional român va ţineDuminecă, 17 F*br. la Constanţa o mare întrunire publică. Vor lua cuvântul d*nil Alex. Vaida- Voeved, Mihal Popovicf, Gr. Fiii- pescu, Angdescu, Părintele Mânu şl alţi fruntaşi din localitate.^

Moartei fostului preşedinte al StatelorUnite, WiIsop, îmi rea­minteşte un capitol din frămân­tările celor ce ne găsiam îa luna Novembrle a anulai 1918 pe raclergartie Sibeiieu Un grop de cinci ofiţeri voluntari remâni împreună cu un detaşament de vre-o 100 soldîţl'voiantari aş­teptam îa acele «de la Vtadivos- tck cu înfrigurare evenimentele cari se precipitau în patria noas­tră §tâ$ d® îndepărtată, din care trn mat primisem de km! de zile ve«ti.

In dimineaţa zilei de 2i Nov. 1918 mi am cumpănt ca da o tacel zia ul pred îect »Daîekofa Okrains“ (îndepărtata Ucraina^ si câad îl desfac: ochii mi se opresc: asupra anei telegrame tipărtă cu litere mari purtând titlul „State le-Unde ş! România". Era solia lui Wilsoo r dresată guvernului român, prin o r e a- S'gtiră poporul român, că-I v i aprijial î i justele sale asplraţluo] naţionale şi teritorială.

Solia In! Wilsoa.Redaţi sici in traducere această te­

legramă :M n strai afacerilor streine al State­

lor-Un. te a trimis guvernului român următoarea telegramă:

»Guverna! State lor* Unite aavut neîntrerupt în vedere bună' starea şi irtegritftea României ca stat I b?r %\ Independent încă îoaote de isbucsirea războiului dintre Statele*U uite şi Austro- Usgarîa. Condiţiile deia acest timp s*an sch rabat şi Preaidea- tal roagă a vă îneunoştilnţa că Statele-Ualte recunosc postula­tele poporului român atât în interiorul graniţelor regîtului cât şi In afară.

»Guvernul Statelor Ualte a Iust cunoştinţă de lupta şopo* ruta’, de suferinţele lui şi de jertfele aduse pentru e iberarea sa de sub jugul inimicului şi a ssbjugâtofilor săi cât şi îa nu­me ie străduinţei cătră unirea na­ţională aîatregalui popor român,

»Guvernul St, U. consimte profund cu această străduinţă şt în momentul necesar va folosi tottă influioţt sa ca să fie rea­lizate drepturile poporului ro­mân după echitatea politică şi teritorială şi că aceasta să He păzită de orice atentat egreiiv extern*. —

Solia prezidentului Statelor- Unite — Wilson, după atâtea luni de zbuciumări sufleteşti, m-a impresionat profund. Luând imediat contact cu colegii ofiţeri voluntar!, am redactat o adresă de mulţumită căuta preşedintele Stateîor-Unîte. pe care am pre­zentat-o la 26 Nov. 1918 con­sulului american din Wiadiwo*- tck. Delegaţia noastră a fost primită In mod cât se poate de cordial de reprezntantui Ameri- cei, care , ne-a asigurat că în aceiaşi zi i va transmite prin cab- Iogramă textul adresei preşe­dintelui Wilsoa la Washington, igr originalul îl va trimite prin primul curier, care va pleca spre America.

Istă textul acestei adrese;

Adresa voluntarilor dfa Wladirosok.

D-/e C onsu l! Organizaţia dia Wlajiwosfok a Corpului Volun­tarilor remâcii din Rusia iuâod cu neraărgiobă buccrie şi satis­facţie cunoştinţă prîa ztarele lo* cale de admirabila a tresă trimisă zilele aceste guverna tal Româ­niei de cătră cH preşedinte al St. U. prin d l secretar de sfat, roagă s i binevoiţi a trrnsmite d”3ui Preşedinte pe calea pe rare o veţi găsi de cuvtinţă urmă­toarea adresă de mulţumită şi devplament:

D h Preşedinte /»Zecile de ml! de Român! ori­

ginari din Aestro Ungaria, cari &e găsesc încă in ‘Rusia, în mare parte deja organizaţi în- titan puternic corp de voluntari, sunt profund mişcaţi de incompa­rabila d-voastră generozitate şi de înaltul simţ de dreptate ome­nească, cari su inspirat Adresat trimisă de d-vosstaă guvernului* României.

»Menită să rămână pentru toa­te timpurile epocală în isteria neamului nostru, Adresa D-Voas­tră se prezintă atât.prin fsptu! re­cunoaşterii legitimităţii esplrsţhi- nilor seculare ale întregului po­por român cât şi prin faptul ga­rantării puternicului D*Voastră concurs pentru realizaraa aces­tui Ideal, ca un decret de libe­rare de sub jugul strein şl de unire cu p lna-mamă a tuturor Românilor înghonunchiaţi.

» Adânc pafr unşi de sentinţe*« tul veneraţiuneî pentru prinţul dinte mf.rii protectori ei drep­turilor lor imprescriptibile, el Vă roagă să binevoiţi a primi omagiile admîraţiunii lor pen­tru felul hotărât şi forma aleasă, în care a-ţi ştiut să daţi expre­sie nobilei D-Voastră , concepţii, care onorează umanitatea şl Ina ţă civilizefia zilelor noastre, asupra dreptului naţiune! române la o viaţă liberă şi indepen­dentă, precum şî asigurarea ne­clintitului lor devotament şi a celei mai profund simţite grati­tudini şi recunoştinţe pentru in­terne erea solidă a prezentului şt puternica garantare o viitorului etern recunoscătoarei neţiuni româneşti, unită sub binevoi­toarele auspicii ele marilor Na­ţiuni aliete şi victorioase“.

Această adresă a fost semnată de următorii ofiţeri voluntari: torgu lom a, Dr. E. Deciu, Dr, G. Juga, Dr. G. O nicica , Victor B ran isce , precum şl de dl N. Filitis, preşedintele comisiunei de aprovizionare, care se găsea atunci la Wledivostck.

ub.%

% *Telegrama Comitetului Ratioia! român In Bnsla cătră preşedintei«

Wlîson.In aproape acelaşi zi în care

ofiţerii voluntari români din Wladiwostok au făcut manifes­taţia de mal sus, Comitetul Na­ţional român în Rusis, cu se­diul în Celeabissk a irimis următoarea telegramă;

‘v m 2 _________________________________________________ GAZETAS TRANSILVANIEI__________________ _________________________ Nr. 17 1 9 »

Scandalul de moravuri din BraşovVittft autorităţilor. — Ce-a făcut Parchetai?

...Un ipnndil de morava;!, care j fl pătat petrece aceaată ticăloşie

a revocat igfreaga popalaţiarre i pornografică, anunţată pria 1nvi* a Braşovului s’a petrecut ia taţlani tipărite ţi semnate — .Teatral Naţional" /'Apoilo). Un fără ca autorităţile să tf loat

E xcelenţei S a le Wilşqn, p re­şed in tele S tatelor Unite N ord am ericane.

Miile de românta din ̂ Rusia originari din Auslro Uogarla or­ganizaţi îatr’un puternic Corp de voluntari cu scopul d e . a lupta cu arma in mapă în con* tra duşmanului comun depun omagiile lor în fata Excelentei Voastre, marele protector al mţcilcur Naţiuni. C a entuziasm unanim ei au proclamat la 29 Ociomvrie desfacerea provin« ciilc ; româneşti: Trsnsîlvşnfa, Banei, Maramureş, Crişana ş* Bucovina de către Austro*Un­garia şi alipirea lor ia România, cu care aceste provincii vor forma un Stat unitar şi ai căror locuitori se declară cetăţeni şi supuşi ai Rofoâniei Mari, Res­pectuos rugăm pe Excelenta Voastră a lua cunoştinţa de Declaraţia noastră pe care am făcut-o în numele tuturor Româ­nilor oprimaţi, cari au aceleaşi sentimente şi aceiaş voinţa.

C eleabinsk, Nov.1918. Dr. Ni- teşea , Preşedintele Comitetului National român in Rusia.

Pentru orfanii de războiu

Concertai din 20 febrautcComitetul societăţii pentru ocro­

tirea orfanilor de războiu aran­jează Mercuri în 20 Februarien. ora 87» seara, în Aula Liceu­lui Honterus, un concert în fa­voarea orfanilor, la care sunt învltaţi prin aceasta toţi iubitorii de artă adevărată pusă de astă- rîată 2n slujba carităţ i publice. Din următorul „Program" oricine se poate convinge, că atât ar­tiştii executanţi, cât şi conţinutul artistic merită Întreg sprijinul pu­blicului nostru iubitor de fru­mos, mai ales că verntul se« vă un scop nobil şi umanitar, lată programul:

1. Chopin: a) Nocturne, b) Polonaise, pentru pian, d-ra Vio­rica Bogdan»

2. G. Valentini (1690) Sonata In re major pentru violoncel ca acompaniament de pian, pro£A. Moldrlck. a) Grave, b) Alic» gro, c) Allegro tempo di Ga» votta, d) Largu, e) Allegro.

3. G Coşbnc: „Moartea lui Fulger", declamată de d«na Ma- rioara C. Moga.

4. Albenlz, Suite Espagnole: a) Cuba, b) Cadix, c) Granada,d) Castilia, d-râ Viorica Bogdan.

5. G. Fauree*. a) Elegie, D. Popper: b) Polonaise de con­cert, d»i profesor A. MoldrLk.

Acompaniamentul la pian va fi susţinut de d-nul prof. Paul Richter.

B iete se găsesc în vânzare la Firma Bologa-Czink şi Vdrzâr în Piaţa Grâalul şi seara la cassă.

M işcare culturalaN! »9 scris:Corpul învăţătorese din Toha-

nul vechia a aranjat în . 10 c. sub cqndacerea dlrettoruhil d-1 Tralait R» Popa o produc ţiune reuşită a cărei program bog al; şl frumos i-au executat copii de şcoală-

D l învăţător Virgll Garofu a deschis programai cu o diser­taţie despre însemnătatea zilei de 24 lâna arie st. v„ tratând subiectul cu pricepere şi recu­noştinţă, încheând cu urale pen­tru Suveranii Ţârei cari repre­zintă ideia unjreî noastre.

Au urmat apoi monologări şi dialoguri predate de copii, cari s’au achitat bine de rolurile ce l ce aveau, din cari publicul şl-a [ luat uncie maxime bane, pre- j cum spre esemp'u se spune în» dialogul politic a lui V. Alexan­dri „Păcală şi Tândaiă", că po­litica de partid şi vrajba ce s’a încuibat între Român , din cauza sentimentelor slabe şi a aface­rilor preferite intereselor naţio­nale, ne-au îndepărtat şî înstrăi­nat uni de alţii,—-iar cu cele hazlii s-a distrat.

Corul de sub conducerea d-Iui director Traian R. Popa a cân­tat : „Popor ai lulTraian", „Foaie vede ş’o răsură" şi „Luceafărul" cu solo predat de o fetiţă de şcoală cu un glas melodios şi plăcut. Cântările au reuşit bine spre satifacţia tuturora, in vode­vilul „Cinel-Cinel“ copil au dat dovadă de inteligenţă şi pre­zenţă de spirit.

S*aa mai esccutat dansuri na* ţlonale şi gimnastică suedeză, de asemenea cu succes..

După reprezentaţie a urmat dans şi petrecere, unde întreg publicul s’a simfiţ b neîn frunte cu preotul şl ceilalţi conducători ai comunei.

Comuna Tohanal vechiu, în privinţa mişcărilor culturale, tot4 deauna a jucat un rol de frunte, tar poporenfi cu fiecare ocazie s’au grăbit a da sprijinul cu­venit* Horla

Com em orarea lui Dimitne Cantemir.

Societatea de lectură »1. Po- pazu" de la liceul „A. Şjguna“ comemorează pe domnitorul Di- mitrle Cantemir prin o şedinţă ! publică, ce se va finea mâne Duminecă, în 17 Februarie ora 4 d. m. în Aula liceului, cu ur­mătorul program.

1. I. Mureşanu: Azi e zi de sărbătoare, imn executat de co­rul liceului sub conducerea prof.N. Oancea. 2. Barcarola din „Povestirile lui Hofman" execu­tată de orhestra liceului sub

. conducerea mi L Creangă ci. VIL 3. M. Emiaescu : Scrisoa­rea IV-a, declamată de O. Po- ‘

povfcfu cl. VIII. 4. C . Dlm a: Ostaşii; cor. 5. Din v ia ţa ş io * pera iţii Dimitrie Cantemir, dir serieţle dd. Tţberiu Şerban c t y U l 6. a l C . M. Zlehrer: R<* roanzţa din Regele Ierpmeo, la'

Orhestră. 6) Doina, solo de vi- ioşfă cu acompaaişmeyţt de o& bastră. 7, T. Speranţă ; o) Tatăl

i nostru, b ) Soloraon unguresc, deci a mări comice de I. Staicu, cl. VIII 8. O. Ştefănescu : Im­nul Coroanei, cor. 9. E. W . g- n e r : Bosniaken Marsch, Ia or­hestră.

Rugăm publicul braşovean, ca să încurajeze aceste manifes­tări aie tinerimii noastre şcolare participând in număr cât mai mare. Intrarea e benevolă.

Preşedinte O. Giurgiu.

Convocare„ Reuniunea fem eilor rom âne

pentru ajutorarea ş i tnfrumse- J a r e a bisericiI Sfintei Adormiri , din B raşovu lvech ia4* convoacă pe calea aceasta adunarea g e ­nerată ordinară p e Duminecă în 18 Februarie st. o. (2 Mar­tie st. n.) 1924 oarele 3 după amjazi, care se va fine în şcoala primară de stat No. 3 din Stra­da de mijloc cu următoarea

Ordine d e z i : 1 . Constatarea membrelor prezente. 2. Deschi­derea adunării prin preşedntă. 3» Raportul general al comite­tului. 4. Raportul cassieriei pe anul de gestiune 1923. 5. Ra­portul comisiei de censurare a socotelilor p e anul 1923. 6 Nu­mirea a 2 membre pentru veri­ficarea procesului verbal al a- dunării. 7. Numirea a 3 mem­bre pentru controlarea socote­lilor de cassă pe anul 1924. 8. Diverse propuneri şi interpe­lări. 9. închiderea adunării.;

htvităm pe calea aceasta pe toate membrele fondatoare, aju­tătoare şi binefăcătoare precum şi pe toţi binevoitorii şi spriji­nitorii acestei reuniuni de a lua parte în număr cât mâi mare.

In caz că numărul membre­lor de fată nu va întruni numă­rul cerut de statute, adunarea se va amâna pe Dumineca ur­mătoare care se va fine cu ori câte membre vor fi de fată.

Braşovul-vechiu, din şedinţa comitetului reun. fem. ţinută ia 12 Februarie 1924.văd. Maria Maximilian D. Jaliu

preşedintă. secretar

Logodnă Prinţesei Ileana. A - genţia Radio publică ca rezerva cuvenită svonul care circulă în unele cercuri diplomatice, că cu prilejul călătoriei pe care o vor face Suveranii României la Roma, vâ avea ioc logodna prin­ţesei cu prinţul Umberio ai 1- Hei.

film ticălos, indecent, fără pre­cedenţi, a fost rulat vreme de o oră înaintea autorităţilor pre­zente, şi a~ anal. public invitat speciil dela ora 11 noaptea 2o sus, plătind foarte scump lo­curile.

in altă parte, publicăm — o- btigaţi de legea ce presă a lui Tisza — scrisoarea directorului arendaş, al Teitrulaij care încearcă s i se scoată d n cauză, ca şl cam ar fi posibil ca sâ fie scuzat când 2a caca Iui s’a petrecut ticăloşia.

Atât de neruşinată şi tot pe atât de îadrătneaţft este încer­carea aceasta de a se specala pu­blic cele mal josnice patimi—ia cât ea o’are perechc.Nu s’a îndrăs- nit până azi aă se prof.kz: pe pânza ecranului cele mai josrnce pooografi ,pe când Braşovului i s’a făcut această t câloşie. Şi totuşi se mai încearcă scuze.

N’avem sâ ne ocupăm prea mult cu Ind^zii cari s’au prelat la această ticăloşie. Dar avem să cerem socoteală, In numele întregei opinii publice a ţării, autorităţilor cari au tolerat s& ruleze în îatfegime filmul prono- grafic nesupărând pe patronai cinematografului cu icterveoţia lor.

Este de neînchipuit ca să se

No. 2289 -1924Cons- oraş-

Ofiţeri de rezervă.Se aeuee la cunoştinţa gene­

rală că toţi ofiţeri de rezervă proveniţi din fosta armată, şi care au înaintat acte pentru primire în armata Română prin Cercul de Recrutare Braşov şi a căror primirea a apărut în „Monitorul Oficial" No» 217 din 28 Xii. 1923 şi în Monitoarele până la No. 16 inclusiv din 23 Ianuarie 1924 şî care mai au domiciliu stabil pe raza oreşu’ lui Braşov să se prezinte per­sonal cu actul militar ce-i po­sede asupra sa în ori ce zi d e lucru, dela orele 8—12 până în ziua d e 20 Februarie 1924, la Cercul d e Recrutare Braşov, arătând N-rul „Monitorului Ofi­cial* în care este publicat pri­mirea lor în cadrele armatei române. Deasemenea se vor prezenta şi acei ofiţeri care au înaintat acte de primire prin alt Cerc de Recrutare şi care în prezent au domiciliu pe raza oraşului Braşov.

Iar cari şi-au strămutat domi­ciliul se vor prezenta ia Cercul

vre o măsură. Ma! mult, s’au delectat ia reprezentarea fi!malul S ’a petrecut cel maî raşlaes atentat la moravurile pabiice* în plin central Braşovalai, cu asistarea reprezentanţilor autori­tăţilor. Se spnne că au fost de faţa şi alţi reprezentanţi de cât ai poliţiei. Oare o a avea dato­ria Parchetul să se sesfzeee? Fost-a filmul confiscat? No. Dia însăj! declaraţia celui ca musca pe căciulă se vede că filmai aa a fost interzis decât no mal de d-sa t ..

In zadar, na este o eşire din vina mare ce o aa autorităjţilş* Ele au să dea seama de tole­ranţa celui mai scandalos aten­tat ia moravuri — şi cerem nu numai pedepsirea cotor mici dar şi a celor m&Fl,. deopotrivă do vinovaţi.

Filmai na a. fost cenzorit. De c e ?

D-1 ministru de interne şi* ia special cel de justiţie — d-l Mârzesca na po&te rămâne in­diferent îa acest caz tipic de toleranţă — au să-şi spână cu­vântai.

O cere prestigiu! însăşi a l autaritâţei statului român.

de Recrutare pe raza căruia se găsesc în prezent cu domiciUii 1

Braşov, 11 Februarie 1924 Consiliul orăşenesc .

210 1 — 1

Nri 2260/924.Con», oraş.

Pubiicaţiune.Pentru stabilirea obligaţiunii

muncii comunale şi a diferitelor taxe, se var conscrie îa tabloa, în săptămânile următoare, înce­pând cu centrul oraşului, casele, contribuabilii, bărbaţ i trecaţl de 18 ani, servitori şi servitoare, a- mmaiele de tracţtane, caii de călărit, câinii şi toate vechiu- îele, de pe întreg al tarilor al o- ?aşuitii( prin delegaţi ai per ce p- toratalui orăşenesc, cari vor merge din casă în caiâ, din Io> cuiQjă în ioculsţă» Delegaţii vor fi provâznţi cu legitimaţia co~ răspunzătoare.

Populaţia orăşelul este rug*t3, în propriul interes şi spre a se evita neajunsuri, sâ facă desia- raţiuai exacte şi sâ înlesnească conscrierile.

Braşcv, ia l i Februarie 1924. 214 1—1 Consiliul o ră şen esc .

Sunt 6 ani, de când banul D zeu m'a învrednicit să ’mai respir liber aerul dătător de viaţă, de când am scăpat din temniţă de sub „sentinţa de moarte prin ştreang" adusă a supra noastră a nouă martiri de zbirii neamului românesc şi poate muream, cum au murit doi colegi de suferinţă din cei 9, simpaticul preot loan Coman şi chinuitul preot Coman Baca cari nu mult au avut a se bu­cura de libertatea recâştigată. Poate muream şi eu, şi nu ştiam cine a stăruit pentru mântuirea noasiră şi cui am să mulţumesc că azi mai sunt în viaţă şi am ajuns s§ văd cu och i zilele mă' reţe ale Unirii Neamuiui nostru românesc.

Fii* d un cetitor el ziarului „Oinnneaia" tm văzut azi îa 24 ianuarie* (6/11) 4924, în, „D.m ueaţa" N. 6195 dm 7 Februarie 1924 pe pag;*>9 a 3-s, un arti­col întitulat „Monseniorul S s i­pet a salvat v‘.a|a a nouă ro

„mâni — dr-ul Al. Vaida Voevod „povesteşte un episod din su« „Iertatele românilor ardeleni.— „Condamnaţi ia mosrte şi gra- „ţtaţi prin intervenţia preotului „Seipel*.

Cetind această titula, îndată am presupus că e vorba de mine şi soţii mei de sufeiinţă.

Am cetit articolul de trei co­loane, ceri mi-au reamintit chi­nurile sufleteşti, suferinţa după condamnarea ia moarte, con­damnare a cărei groază o ®m suportat 9 luni, aşteptând din moment îa moment conducerea îa tocul de groază, la spânzu­rătoare.

Mulţumeam lui D-zeu că ma mai vad om liber, mişcandu-mâ şi trăind între oameni, un lucru ce mFl mal credeam posibil. Ştia a că pentru eliberarea noatdi®, a stăruit din toate pu­teri': scie, marele şi iaflâcăra­tul român d-1 dr. Ioan Erde'v, carele nz mal îmbărbăta şi îa decursul ftmgilui jw oces, dia

Decemvrie—Martie 1947—4918 fiind advocatul (apărătorul) ad­vocatului Zacharia Muatean şi însufleţtiorul nostru al tuturora.

Ştiam că în această grea muncă este ajutat de d-1 dr. Al. Vaida Voevod, ştiam ceva şi de d 1 Isopescul Grecul pro­fesor, dar nu ştiam cum am a- juns fericirea de a ne mai nu­măra printre vi?.

Din articolul suscitat, reprodus şi de G azeta Iran silvan iei, văd cui datorim viaţa, cei noua con­damnaţi ia moarte.

Cei-ce a câştigat grafi are a noastră, este preotul Seipel cancelarul de astăzi al Austrie?.

Rog pe D-zeu, dimpreună cu ai frkniiiei mele, pentru cari este o minune fiinţa mea de azi în lume, ca să le răsplă­tească cu toate darurile Sa!e, mântuitariior vieţii mele: d lor

dr. Al. Vaida Voevod, dr. Ioan Érdé j şi cancelarului Aus riei Monseniorul Seipel.

Interesul mare ce l a arătat dd advocat dr. loan Erdé y faţă de noi, n’a purces dia anga­jarea d lul. ca apărător şi din suma primită ca atare, ci a iz* voiât dintr’uu suflet mare româ­nesc, careta şea jertfit punga proprie, prin désele pedepse ce i s'au dictat in decursul proce­sului, şi a jertfit liniştea perso­nală şi famiilară, în tot timpul de 3 ani, cât am vegetat în temniţele ungureşti, alergând Dră preget, dela Budapesta la Ciuj şi Viena şi în alte locuri. Acesta e românul, carele trebue stimat de toţi românii de inimă.

D i dr. Aî. Vaida era lucea­fărul românism ului din Ardeal şi Ungaria şi ceea-ce a fâcut pentru mântuirea noastă, a iz

vorât din dragostea cea mare ce o purta fie-cărui român, şi din durerea ce o purta în su­fletul său, de perderea ori-cărui român.

Din acest fapt se poate ve­dea interesul cei mare şi des- interesat, ce-1 poartă acest mare bărbat, neamuiui românesc.

Ceea-ce a făcut pentru noi, necunoscutul preot Seipel, este o faptă condusă de principiile evangeiice, care numai în min­ţile mari şi în inimile adevăra* ţiior urmaşi ai lui Christos, poate încolţi.

D zeu le fie îatr’ajutor.Râşnov, 8 Febr, 1924.

Cu recunoştinţăRomulas Cristolovean

director-îavăţ.

LaboratorulLEO,

Dresda-Ghimbav 6—io | OH,., . . .» ,

Dinţii devin perfect albi şi se menţin să­nătoşi prin întrebuinţarea permanentă de

Reo^zeniant:„OHMOSAM“

Braşov, Sír. Nouă No. 27. i

FPaflfna 3 GAZETA -'TRANSILVANIEI Nr. 17—1924

Ştiri din BanatTimişoara, 14 Februarie

O nouă linie fe r a tă tn Banal. Prefectul dr. Koszte, care a fost la Bucureşti pentru resoivirea mai multor chestiuni administra- tratîve, a pus acolo şi chestiu­nea Înfiinţării unei linii ferate L}pova»Buz)aş»Boc.ţa. Dacă se va realiza acest plan, se scoate dintr’an greu impas colţul acesta de Banat, care a suferit foarte: mult ecdnomiceşte din lipsa unei căi de comunicaţie bună.

Infitnfarea'junei herghelii. După alipirea Ardealului crescătorii de vite au resimţit enorm lipsa unei

, herghelii pentru prăsi ia cailor de rasă. Herghelia dela Mezőhegyes a rămas la unguri, iar alta nu era în întregul Ardeal.

Idee a înfiinţării une! asemenea herghelii Ia Timişoara părea sin-.;

<*ura soluţie a problemei. S ‘au făcut de mai multe ori intervenţii

'fia Bucureşti în această cauză, tar acum se svoneşte că guver­nul ar consimţi să contribne chiar cu nn sprijin material oare­care.

Pentru moment herghelia — presupunând că va fua fiinţă — va rămâne a oraşului şi va porni fu proporţii mai modeste.

•D ioerse . Ziarul »Temesyarl

. Biriap“, care adusese, în numă­rul său de eri, o veste despre condamnarea bancherului Volna din localtate, rectifică, In numă­rul de azi ştirea aceasta, ară­tând că parchetul sistase orice acţtune împotriva d-nulut Volna încă in Decemvrie 1923.

Tribunalul local a scos de sub urmărire pe chelnerul Fru­moşii, înv nuit că ar fi furat o motocicletă. Scoaterea de sob acuză s’d făcut din cauza lipsei de dovezi.

Căzu! dela ApolloCoaform legei de presă [pa-

felicăm textual următoarele:«Domnule Director ai ziarului

Oazefa Transilvaniei, Loco.La articolele publicate tn st.

D-voastră ziar contra Teatrului National român din Braşor ras*

vpund următoarele:1. Filmul nu mi-a aparţinut şi

BicS nu i-ani închiriat nici odată,2. Filmul a fost închiriat de

d l Ioan Zâne reprezentantul Biroului de aîişpj din oraş. S ’a rugat s ă i p rmit a l juca In Sala după 11 oare p.jm. ^Sâmbătă s’a ţinut proba şl văzând că filmul e prea picant, s-axi interzis rularea filmului în Sala Teatrului.

3. Chestia cu Invitaţiile apă­rute sub semnătura mea s*au făcut in lipsa mea şi d-1 Z ne na a ştiut nici ei ce conţine filmul. La probă nu a luai parte fgră câteva persoane.

In conformitate cu legea pre­sei sunteţi rugat a publiea a- ceastă desminţire.

Primiţi, Vă rog, xaalţumiriie mele anticipate.!

Cu deosebita stimă Directorul Cinem. Apo’io,

\Alex. Bâcilă.|B* Vezi articolul «Scandalul

de moravuri dala Braşov* din acest număr.

Saxonia No. 2049.

ECONOMISIŢI2019

pararea de: hălflOă, stofe depiltŞîe,

st«f0 gentil gutaionl fl IHter

Accesorii pentru con­fecţionarea costumelor.

Costume de bărbaţi — Raglane — costume de copii*

Chiffone prima şi cio­rapi a ju r;

i i FIEMA

„ T E X T I L A “Strada Laagă SOL

208 1—8

No. 2137-1924.Cons. oraş.

Publicaţiune.Prin aceaaîa se publică de-

ciziunea ministerială No. 2777 din 7 Februarie a. c. care pre­lungeşte termenele prevăzute ia ert* 3, 4, 5 şi 9 din regula­mentul legii prin care se auto­riză comunele urbane să vândă loturi de case invalizilor, vădu­velor cu orfani de războiu, funcţionarilor de stat, judeţ şi comupă precum şi tuturor de­mobilizaţilor, după cum ur­mează: termenul de 15 Febru­arie 1924 prevăzut la art. 3 s’a fixat la 15 Aprilie 1924, cel de 1 lanu rie 1924 prevăzut la art. 5 s*a fixat la 29 Februarie in­clusiv cel de 1 Februarie dela art* 5 la 31 Martie inclusiv şi cel de 1 Iunie dela art. 9 alin. IV. ia 1 Iulie 1924.

Braşov, la Î l Februarie 1924.Consiliul orăşenesc.

211 1—2

H. R. 3 2 -9 2 4 .

„ F R A Ţ I A “INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII SOCIETATE PE ACŢIUNI IN VLÂDENI (JUP. FĂGĂRAŞ).CONVOCARE

Domnii Acţionari ai Societăţii „FRĂŢIA" institut de credit ş! economii Societate pe acţiuni n Vlădeni, se Invită Ta

l-ma ADUNARE GENERALA ORDINARAcare se va ţinea în 28 Febru arie sU n. 1924 la oarele 10 a- m. în localul Primăriei Comunale, iară în caz de neprezentarea acţionarilor la această adunare îp numărul recerut conform art. 25 din statute sau lipsind reprezentarea actiîlor recerute, se convoacă o nouă adunare generală pe ziua de 1 Martie sU n. 1924 la oarele 10 a. m. tot în localul Primăriei Comunale, în care se vbr aduce concluse valide fără considerare -la numărul acţionarilor şi al âcţiilor reprezentate de ei cu următoarea

O r d i n a d • z i i1. Deschiderea adunării, esmiterea celor 2 acţionari pentru verificarea procesului verbal

şi alegerea notarului adunării generale.2. Aprobarea raportului Direcţiunei, Raportul ^Comitetului de supraveghere şi darea ab*

soîutoruîui Direcţiunei şi Comitetului de supraveghere-3* Aprobarea Bilanţului şi Contului de profit şi pierderi încheiate la 31 Decemvrie 1923.4. Decisiunea, asupra profitului curat, fixarea dividendelor şi marcelor de prezenţă pentru

membrii Direcţiunei şi Comitetului de supraveghere.5. Alegerea membrilor în Direcţiune, precum şi a comitetului de supraveghere,6. Eventuale propuneri.NB. Conform art. 20 din statute, la adunarea generală numai acei acţionari pot participa,

cari ce lpuţin cu o oară mai înainte de adunarea generală şi-au depus acţiile lor la Casa institutului* V l ă d e n i , ia 12 Februarie 1924.

Direoţiunea«B I L A N Ţ

1 U 1 T 1 Încheiat la 31 Decemvrie 1923 P A S I V Ap-

Cas s a . . . . Cambii şi obli­

gaţiuni . . Imobil . . . Mobilier . , . Mărfuri în de-

oozt . * .

59*705'60|

154.000*—- 1Û.100*- 7.910*15

20.110*-

L e i b.11

251.825j75t

251.825175

Capital

Fonduri a) Rezervab) Cultural

10 3885»620—«00—25.—

10.919*20 525’—

Depuneri spre fructificare Amortistment mobiliar Fond Impozit • . . •Profit şi Pierdere beneficiu net

175000*

11.44425000*—

791*—5 9 5 9 *-

Licitaţi u neverbal şi ca oferte în scris se va ţice în localul silvic orăşe­nesc Braşov, strada Argintarilor N'. 5 in 22 Februarie a. c. la oarele 10 a rn. pentru vânzarea de 40 măji de fân din depoul lemnelor orăşenesc.

Preţui de strigare pentru 1 tnajă: 230 le?.

Vadiui 1000 !el. informaţiani mal de aproape

se pot lua ia Ocoiai sKvic al oraşului Braşov.

Braşov, la 14 Februarie 1924. SIS l —i

Caut serviciu ca ma­gaziner la moşie sau întreprindere, adresa

NicoSae Cwapşefomana C istian

f ir . Bisericii So 402 212 1— 1 Jad Braşov.

De TdDZâre pământ [a- rabil pe hotarul Braşovului, în apropiere de fabrica de va­goane Voina.

Informaţiuni la proprietar în Turcheş No. 70, 206 1—3

B I B I TC ONTUL PROFIT Şl PIERDEREîncheiat la 31 Decemvrie 1923 (pe 1922 şi 19231 U l I I f

Amortisment mobiliar 791'—Imoozite IV. asp. a-

facerii . . . . . 1.100*—Cheltueli generale . 13.090*—S a la r ii.......................... 6*000*—Dobânzi la Fonduri • 545*—Fond impozit . . 5959*—Sold creditor . . .

27.48553.631

81.116

b.

55

55

Mărfuri generale , Dobânzi . • • • •

58.091*3023.025*25

George B elelu v. preş.

George Beleiu.

Vlădeni, la 31 Decemvrie 1923.

Consiliul de Administrajie.George Bretin. Todor B ozocea . E leftete M icu*

George Bretin casau

Mateiu B a lcă ş

Subsemnatul Comitet de supraveghere am esaminat Bilanţul şi Fam aflat în consonanţă cu regb*trele Institutului.

: X X X X X X X X J O O O O O O O O O O O O Q O tSaxonia No. 2054.

Puteri probate mai tinere(femei sau bărbsţ), cari cunosc lin'bele ţării, cu ceva practică în contabilitate, scris la maşină şi aite lucrări de birou, se caută de urgenţă.

Oferte sunt a sa adresa:Fraţii Stoliwsroli Societate poactli, Braşov, Str. De Mijloc 33.

XXXXXXXX

Torna Dragoş v. preş.

V l ă d e n i , în 5 Februarie 1924.

Tom a B o z o c ea . We Tescoiu. N icolae B a lcă ş• George P otcoavă»

2 8 i

Ă N U N ŢCroitoriaşi Giaprazăria Militară

A. RADUAnunţă Onorata sa cli­entela că din ziua de 15 Februarie 1924 se va muta din Str. Mihail W iis iO. tot în aseiaş stradă Ia No. 6. stând la dispoziţia clientelei sale ca şi până în

prezent.1—2

B âcp oB ltiu rii' d e su%resunt ruga|i sâ ne comunice exact numărul de foi dm ziarul nostru, care pot sâ ie desfacă.

'«SSJfeSSS* xÄÄfttf

1« s»A It C H O”LIfj3tiP

ÀS

£2

C ELE MAI SOLIDE Şl P ER FEC ŢIO N A TE

■ ASINI DE SCRISCare sunt garantate pe timp de 10 ani

Reprezentanţa generală pentru Transilvania, Banat şi vechiul Regat

IONEL I. B . ANTONESCU & Comp.BUCUREŞTI, CALEA GRIV1ŢEI No. 19.

Se caută reprezentanţi serioşi.209 1—2

yaetetmattiagamgay^BtBM

* * Hr. \7 : 1924 'o a z s v â m m m w & m 4■ ■■■y

4JIr

Anarhia din GreciaO ultimă telegramă din Atena enunţă o fierbere mare în

naassde populare din Atena, Salonic, Pireu etc,, unde au început mişcări de stradă. Guvernul Cafandris pare c& nu mai este stă* p«a pe sitoafte. Mişcarea monarhistă este pe punct de»a izbucni.

Contrarevoluţia din RusiaŞtiri particulare confirmă mişcarea contrarevoluţionară din

Rusia. Soldaţii revoluţionari au ocupat în mersul lor spre Mos­cova oraşele Kovej, Brlansk. In oraşul Kronsledt au fost alungate autorităţile sovietice.

Maxim Goriri s'a exprimat astfel asupra caracteiului contra­revoluţiei:

Armata roşie în frunte cu Trorky este anticomunistă. Am Informaţii sigure că Troski vrea s’o rupă euori-ce preţ cu nuijo- ritteea comuniste, ca să se poată apropia liber de democreiie.

YB8tidinMaramiir8Şf Le90a învăţământuluiprimar şi normat— Februarie 1924

Despărţământul Vişâu a l mAs- trei* a ţinut în 27 Ianuarie o reuşită şezătoare poporală în fruntaşa comună Borşa, cu con­cursul şcoaielor piimare. Cu a cest prilej d-I Dr. V. Fiii p etic a ţinut o conferinţă despre ,ş:oalâ*, iar preşedintele despă ţămân?u- lui d-i Or. Gr. luga despre »co­operaţie**. Seara a urmat balul inteligenţei. Proxima şezătoare cu bal se va ţinea în Borşa îa 21 Aprilie.

*In Borşa s’a naţionalizat co­

operativa de consum „Hangya“ cu un capital de 150,000 lei pri­mind numele de „Popa Lupu", care a fost învingător de tătari, şi nu de cezaci. Dacă se ^va profana r urnele prin lichidare — cunfT s’a mai întâmplat în Borşa — vina va cădea în sar­cina celor ce nu reprezintă gloria trecutului. *

Pentru zidirea celor 21 şcoli, comuna Borşa a votat lemnoa­sele alor 700 jug. cad. brădet. Va trebui vândut materialul prin licitaţie pubkcâ, pentru a asi­gura sub cor.tro ul atât d e dorit în B orşa , sumele nea-sare clă­dirilor. „Mâna liberă* risipeşte profitul. Cei schepsîct se tem că nu vor fi nici şcoli şî nici pă­duri. Avem încredere însă în po­porul învingător da tătari, că oa înfrâna ş i ispitele .

*Pentru şco lile Blajului s‘au

colectat in Sighet;în bună parte dela profesori, d na şî d~l M. Şerban 11,500 iei, ca omagiu pentru trecutei ior şi nădejdea ce ne-o asigură. Onoare celor conştii •

Repaosui duminical este im­pus pentru învăţământ prin or» donanţ Mîn. Inst. Când se vageneraliza in ţara lui Stern Fişu ?

•Balul ofiţerilor Bat, 10 vână­

tori a succes splendid,—însă uzura cu mâncările şi beuturilor, cornişă în seara de 2 Februarie, va ră­mânea memorabilă.

*Consilierul Moyş lucrează re»

gulamentul cârcîumelor şl efebi- turilor de rachie pentru oraşul Sighet, după normele celui ju­deţean. Un adaos important pro­punem: localurile reglementate să aibă numai o singură in­trare u acea sâ fie de fapt în» chîsăgîn Dumineci şî sărbători. De altfel, oraşul priveşte mai se­rios chestia, a şi decis închide­rea alor 27 de circiume. O re­vizuire â brevetelor e necesară pentru paza intereselor morale ale poporalul. Durere, că exe­cutările lâiî-ân în urma intenţu- nîîor şî politicianismul local ru cunoaşte scrupule, când e vorba de parbzanl. Şi cârciumarji sunt cer mai preţio^i.

C oresp.

Legea pentru reorganizarea învăţământului primar şi normal- primar, a fost terminată.

in consiliut de miniştri care se va ţine zilele acest an, se va stabili ziua depunerii proiectu­lui în parlament.

Principiile acestui proiect de lege sunt următoarele:

Proiectul de lege pentru or­ganizarea învăţământului primar ţine seama de cerinţele mo­derne ale învăţământului şi în a ce laş timp face unificarea în­văţământului primar din între* g j tară.

Şcoala primară va avea şopte arii, dini e cari patru de învă­ţământ elementar, iar trei ani, învâtă.mâat cu apifeaţiuni fprac­tice regionale (complimentare).

Elevul care termină patra ani poate trece la învăţământul se­cundar tecrefic sau practic, coie va fi de trei ani. Altfel elevul e obligat a urma cei trei ani complimentări ai învăţământului primar, de o trece certificatele de absolvire nu se pot elibera decât după terminsreu celor şapte ani.

Se organizează şcosleîe de copii anormali (surdo-muţl, etc). Se dă o importai'tă deosebită învăţământului aduijiîor (cazărmi, stabilimente industriale).

Se stabileşte modul de recru­tare al membrilor corpului di­dactic, modul de înaintare şî perfecţ o care.

Pentru periferia ţării se dă a* vantsje speciale membrilor cor­pului d.dactic, cars vor preda î t- v< ţârnântul în aceste regiuni.

Comunele suni însărcinate cu * întreţinerea şi clădirea localurilor I de şcoli

în proectul privitor la şcoala normală se reorganizează şcoaia normală ani ară pentru întreaga ţară.

Această şsosriă va avea şapte clase: primele trei egiie ca gira- ntzjftl, iar în cele patra din ur­mă, pe lângă cu tura g ;oeralâ ce se vi da ele vi tar, se vi face practica pedăgoglcă necesară înnebunii de taiăţâtcr şl în a* celaş timp cursuri speciale pen­tru apiic&tiuni practice ^meser.'i, comerţ, ©griculturâ şi profes uni) nade viitorii in visători vor că-

■ păta noţiunile necesare pentru a putea profesa în cei trei ani dinermă aiîavăţământtilai primar.

Ara onoare a aduse la cunoştinţa On. public că mi-arn deschis cancelaria advocaţiatâ in S f. Ghe- orghe S tr. General Mosoiu No li.

Cu stimăD r * N i€ ? o ia e t i r â c i u n . 202 1—3 advocat.

llIz . Membrii Societăţii «Lu­mina* sunt rugeţi a se întruni mâne Duminecă la orele 2 l/4 în localul societăţii, pentru o lua parte în corpore la înmor­mântarea răposatei Elena Bure­te©. — Comitetul,

*O m are frau dă a fost denun­

ţată de şeful gării Braşov, dri I Constantinescu, parchetului. Ca­

siera gh*şeului B. ai gării Bra­şov, Csuha Ida, cere vindea bi­lete de el. III pentru Bucureşti, a pus în vânzare un număr mai mere de bilete, cari n’au fost trecute în nici un registru ai conte birităţii CFR.

In urma fraudelor săvârşite care ating suma de 400,000 lei, parchetul local a iacul o des­cindere la locuinţa acesteia Aci s'a găsit un teanc de bilete de t en, o samă de 7000 iei şi s'a mai dovedit că mobilierul în valoare de 200 000 lei era cum­părat de curând. Casieriţa şi soţui său, lăcătuş la atelierele c. f. r. Braşov, au fost arestaţi.

#S ’a spânzurat în locuinţa sa

din strada F ibrice! No. 18 tâ­nărul Francise Gaspar. originar din Ocna de sus jud Odoiheiu.

Va comunicat al Partidolai Na­ţional român.

Constituirea blocului opoziţiei pe bazele formulate de comite­tul executiv al partidului tară- mese, o intrat în faza decisivă,

Partidul nafionai român sesi­zat de propunerile partidului ţărănesc, a convocat comitetul executiv cere a ţinui şedinţă, Miercuri după .amiaz), sub pre­şedinţi« d*iui Iuliu Mani«, re­dactând următorul comuaicat:

Comitetul executiv a! Partidului naţional român a ţinut Miercuri %13 F e ­bruarie 1 9 2 4 o şedinţa în localul clubului din Calea Victoriei 70.

I S ’a discutat întreaga si- ! tuaţie politică şi mai ales

încercarea guvernului de a servi ţara ecopomiceşte şi politiceşte partidului liberai prmtr’un întreg sistem de legi fatale pentru ţară.

S ’a hotărât ca pertidui să combată cu toata mij­loacele legale, parlamentar« şi extraparlamentare, înfăp­tuirea acestor legiuri.

Partidul naţional p ri­meşte in principiu propu­nerea partidului ţărănesc de a participa la fo rm a rea unui bloc puterwic a l o- poziţiei.

Regia monopolurilor sfatului. Krecfcuaea RsgioaaU d o jDIRECŢIUNEA VÂNZĂRILOR.

PublicafiuneMutare. Di judecător dela tri­

bunalul iocai Constantin Viad a fost muiat ia Sigeiui Marina* ţiei. Locui d sale ii deţine acumdl judecător Petru Vome©.*

O centrală electrică la Bra~ ■şou. Irt uraid zvonului care cir­culă în oraş, avem auiorizîrea de a aduce cu^oşih ţa gent- rată, că în timp cât mu! apro­piat o Centrala electrică pentru circa 5000 du becuri oa f i in­stalata în b ra şo o şi va deservi in primul rând Stradele: Ecatc- rinej, Şirul Spitalului, Târgul Ca­ilor, Piaţa Unire! şi Libenâţiî, Ssr. Pruadu;ui, Ojfapiior, Gas telului şi Împrejurimile desem­nate mai sus, informaţiuni în Braşov. Str, Sfi. Ion No. 16. O-

j rele 3 ~ 4 ‘/i pm. TeU-foa 443.

Fidanfare. Sultănica Bici a şi l o j a Ghig umilă fidea tai1. 'Bra­şov, Februtrie 1924. J^eiicitâri.

« 1 « . M A U l i Ş T I U .

Ştiu« Miiâfi-uâi«'«r<e.H^Grrţe« & S . ’ 4 - 0

•

Or. Wilhelm Teutsch, medie, S tr. Porţii 13, Ne. te le fo n ia 5 4 6 . 1^3 3 -4

Candidat de adoocat cu praxă I perfecta caută post coiespun- zâtor intr un Dirou advocaiial, sau notanai public, eventual post de secretar ia întreprinderi mdustr aî• comercială. Doctor în drept. Posede limba româna, germana şi maghiara. Reinbu- ţiuiiiie după învoială. A se a- dresa: D-iui Alexandru Naghy Situ Gheorghe, Strada CantemirNo. 20. 205 i —3

*Contra guturaiului o spălă-

tură K A iSER-BO RA X. lp a-duce m timp scuti o alinare. 1 - 0

Coprol este purgativul cel mai ! plăcut în ciocoiada cea mai fină.

Se găseşte la toate farmaciile.*

j Cetiţi şi r#spâadi|i :! „Gazeta Transilvaniei“

cel mâi yedij ziar românesc ?

Direcţiunea Regională R. M. $. CI-j. îo coüformitate ca Jar* fliliîl Consiliolsi de Mlaişiri No. 8 dia 2 Ianuarie 1924, aduce Ife cunoştinţa geaeraiă următoarele ;

Art I, — Vânzarea îării fie ca rhlicsii (engros) fi* cu amă« nuatui (ca dobul) s'a lăsat íibsrá.

Ori ce comerciant ests i ber a vinde acest articol fără să mai be nevoie a obţine în prealabil ua brevet sau autorizsHune deli Regie.

Arr. II. Preţul cu care comercianţii vor vlade sarea la tos» sumaiori va ti cel car© va ríuiü'a din concurentă.

Art. III. Depozitele R .gri şt Câmărâl'ile Silloelor, vor vinde ssrex «tât comercialii;or cât şl proprietarilor de vite şi par- ticaiartlor îo genere, cu preţurile oficiile adică:

s) Lei 1.— pe kgr. ssre bolovani şî mâcmitâ.b) Let 2.50 pe kgr. «are Lux.Arî. IV. — Depozitele concesionate se ratnjin, far noi coa-

eesîam se pot acorda numai în localităţile anae Regia cu are de­pozite proprii.

Concesionarii vor fi obl'giţi a vinde sarea îa comercianţi proprietarii de vte ?i particaitui, în aceleaşi condlţiuîii ca şi ce- pozitsle proprii ale Regiei şi cu aceleaşi preturi adică:

a) Lei 1.— pe kgr. sare bolovani 51 marinatăb) Lei 2.50 pe kgr. s&re* L«x.In «cest scop sarea se va vinde concesionarilor de către Sa«

line îa con-jiţluniie fi preţurile următoare :X. Lel 8.500 (opt nan cinci sute) vagonul de 10 000 frece

kgr. sare bjiovaoi «au m&.inaiă franco staţia de destinaţie.2. Lei 23.503 (douăzeci şl t ei mii şi cinci tüte) vagonul de

10.000 (zece m d kgr. surea Lax, franco staţia de destinaţie.3. Comanda se va fa:*, direct ta Salină udată cu trimitere®

rccip:«ci Administraţie! Fmanciare pentru depunerea costului sării sau trimiterea banilor prin grop pontai şl numai pentru vagoane complecte. Salina este obligriâ a expe-i.a sarea celui ce a făcut comanda.

4. Taxele da transport dc C. F. R. deia Salină ia staţia de destinaţia se vor plăti de Salină.

5. Pentru sarea mâclosriă, conces’onarii vor L obl gaţt să tri­mită bahnei sicii nccesirl atunci când salina nu are. Ducă salina, are, se poate libera sâ?ea hj sscit salinei pentru care coacesioa*- rci va lăsa o garante de 50 iei de ®ac. Sacii înapoiaţi trebuie să fte îa bună stare. Sscii c&>: de salinU vor ri msrcsţf.

Art. V. — Comercianţii, d n «i e iocaidăţi dei ât şedea unde se »fia depozite proprii ale Regiei sau depozite concesionate, pot adresa comenzi peahu vagoane complecte direct «alinelor c«re ie vor executa fără a mai cere autonzapaui speciale, cu prejurile şi. in condijuaii*. urmctosre:

1. Lei 10.000 (zscs; mii) vagonul de 10.000 (zece mii) kgr. ü,oe bolovani usu măcinată franco staţia de destinaţie.

2. L îi 25C00 (douăzeci şi c-nci mi ) vagonul de 10.000 (zece mii) kgr. sare lux, franco staţia ue destinaţie.

3. Comanda se va fâce diferi ia s«lîua cea mal apropieri, odfitâ cu trimiterea recipisti Admioisiraţiet finandare saa grop poştal pentru uepunerea costului sărit şt numai pentru vagoane complecte.

4. Taxele de transport pe C. F. R. dela salină Ia staţia de destinaţie se va plăti ds Sâiinâ.

5. Pentru siiea măcinată comercianţii vor fi obligaţi să tri­mită Salinei ü,ícü necesari, 1« buoă ştire.

Art. VI. — Ia iocalîtjKile unde Regia sre depozite proprii sau concesionaie. Saunele nu var face în mri an caz expedieri pen­tru com erciali sau particulari.

Art. Vii. i— Regia îşi ia obligaţia de a face toate operaţiunile în legătură cu vânzarea săi», ca ia .ár.are1, întocmirea /Scrisorilor de trăsură, primirea sacrior expediaţi ae concesioaari sau corner- cifisţl şi deci imeimeoiari nu suut admiri.

Director Regioaai, Dîrectortsi VânzărilorPetra ionescu Mihail Enăceanu.

TlFOuRAFiA A. MUREŞIAn U, ÔKANISGê COMP. ii iOV. Redactor responzabiiri lOAN^BROTEA