românia rurală – nr. 23

Viorel MorărescuRețete consacrate româneștiGustul tradiției, la produsele din lapte după rețete consacrateRețetele consacrate, echivalentul excelenței culinareDe la furcă la furculiță„Țara mea” produce calitate

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 23 Anul II, Martie 2015

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

1

BRĂILAB-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

[email protected].: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Martie 2015

ISSN 2284-8665

ISSN-L 2284-8665

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Tipărit în România.

Copyright fotografii: Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, Asociaţia Română a Cărnii, Carmo-Lact Prod SRL, Agrosuind Com, Cooperativa „Țara mea“, Asociația Grupul de Acțiune Locală Podișul Mediașului

CuprinsBIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

EditorialRețetele consacrate, ambasadorii tradițiilor noastre culinare ...............................................................................................3

iNtErViUViorel Morărescu, director general Direcția Generală Industrie Alimentară - MADR - Rețete consacrate românești ......4

dEZVoltarE rUralĂGustul tradiției, la produsele din lapte după rețete consacrate .............................................................................................9Rețetele consacrate, echivalentul excelenței culinare .......................................................................................................... 13Trasabilitatea cărnii și a preparatelor din carne, un indicator al puterii firmei producătoare .......................................... 18

oaMENiIoan Neagoș – omul cu cinci proiecte europene realizate și 23 de ani de investiții în producția și procesarea laptelui ...22

EXPEriENŢEAfacerea mea: De la furcă la furculiță...............................................................................................................................26Ferma mea: Moldoveanul Dorian Marin și-a făcut fermă piscicolă în Tulcea, la Chilia Veche .......................................32Comunitatea mea: „Țara mea” produce calitate ..............................................................................................................34

lEadEr la ZiAsociația Grupul de Acțiune Locală Podișul Mediașului - GALPM ....................................................................................38

Ştiri Şi EVENiMENtEExportul de produse agroalimentare este în creștere ..........................................................................................................43Phil Hogan, într-o fermă românească la prima vizită oficială într-un stat membru ..........................................................44Primele proiecte pe noul PNDR, din 25 martie ....................................................................................................................45România va exporta carne de porc în China .........................................................................................................................46

MEMBrii rNdr SE PrEZiNtĂUniunea Crescătorilor de Păsări din România ..................................................................................................................... 47Romalimenta – Federația Patronală Română din Industria Alimentară ............................................................................49

România Rurală – nr. 23

2 3

beneficiari vor fi localnicii, călătorii prin acele locuri și poate rudele ori cunoștințele producătorilor. Evident că este un aspect bun în acest lucru: turismul tradițional se va dezvolta, pe măsură ce și produsele specifice vor convinge călătorul, odată poposit pe acolo, să revină.

Marii producători, însă, au fost tentați să preia succesul produselor tradiționale și să le facă accesibile tot mai multor beneficiari. Dar mecanis-mele de producție nu sunt aceleași. Producerea unei cantități mai mari, conservarea pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a putea fi vândut pe în-delete, modificau esențial gustul și va-loarea produsului tradițional. Evident că apărea nemulțumirea micilor pro-ducători, care pierdeau într-o astfel de competiție și la preț, și la beneficiul dat turismului de identitatea locului , așa cum am spus mai devreme.

Reglementarea produselor tradiționale s-a înăsprit, dar a fost nevoie să li se ofere și marilor producători o alter-nativă. Astfel, apare un nou concept: „rețete consacrate”. Vorbim acum des-pre acele rețete care au la rândul lor tradiție, specific local, dar pot fi făcu-te în regim industrial. Identificarea cu produsele tradiționale este astfel evitată. Aceste produse pot deveni în timp ambasadoare ale tradiției culi-nare românești.

Am dedicat acestui subiect ediția de față a revistei noastre, încercând să vă apropiem de chestiunile de regu-lament, de motivații și repere pentru a înțelege necesitatea și utilitatea con-ceptului. Vă veți întâlni atât cu păre-rile celor implicați în elaborarea lui, cât și cu ale celor care vor beneficia de astfel de rețete.

Viviana Vasile, Team Leader al pro-iectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

normal să fie așa; de hrană nu ne pu-tem lipsi. Oriunde vom călători, vom avea nevoie de ea. De ce să nu mănânci un preparat specific locului, care să îți aducă aminte de fiecare dată de acea destinație? De ce să nu poți cumpăra produse cât mai variate, bucurându-te de diversitate?

Un prim pas către lume s-a făcut prin identificarea, evidențierea și regle-mentarea rețetelor tradiționale. Din păcate, un astfel de produs este des-tinat unor areale mai reduse. Nu poți produce decât în anumite cantități, cu resurse provenite din zonă, iar

Dezvoltarea comunicării și ușurința deplasării micșorează distanțele din-tre oameni. Din păcate, foarte mulți au tendința de a copia comportamen-tele celorlalți, pierzându-și identita-tea. Acesta este, pe scurt, mecanismul mondializării. Pentru a ne opune aces-tui trend, trebuie luate măsuri care să încurajeze „mișcarea de rezistență” a celor care, conștienți de bogăția și va-loarea tradițiilor individuale ale po-poarelor, încearcă să le evidențieze și să le aducă în atenția celorlalți.

Domeniul alimentar este într-un fel un portdrapel al acestei lupte. Și este

Rețetele consacrate, ambasadorii tradițiilor noastre culinare

Editorial


4 5

doi reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, un reprezentant al Ministerului Sănătății, un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și trei reprezentanți ai organizațiilor profesionale (Federația Patronală din Industria Alimentară - ROMALIMENTA);

• Organizațiile profesionale din do-meniu (carne și produse din carne, panificație și produse lactate) au înaintat către MADR propuneri de produse pe categorii, însoțite de documentațiile tehnice;

• Comisia tehnică de specialitate,

Documentațiile tehnice necesare

Anul trecut, pe 2 aprilie 2014 a intrat în vigoare Ordinul privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor con-sacrate românești. Ce s-a întâm-plat de atunci și până acum?

Viorel Morărescu: De la intrarea în vigoare a Ordinului s-au întreprins următoarele acțiuni:

• S-a constituit Comisia tehni-că de specialitate, alcătuită din

utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului privind atestarea produ-selor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești (2 apri-lie 2014), la care operatorii din secto-rul alimentar aderă voluntar în vede-rea înregistrării în Registrul Național al Rețetelor Consacrate (RNRC).

Cine gestionează Registrul rețetelor consacrate și ce conține el?

Viorel Morărescu: Registrul Național al Rețetelor Consacrate (RNRC) este un registru gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care conține denumirea opera-torului din sectorul alimentar, datele de identificare și de contact ale aces-tuia, denumirea produsului alimentar atestat, numărul atestatului.

Atestatul produsului alimentar obținut conform unei rețete consa-crate românești este un document eliberat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care certifică faptul că produsul alimentar respectă rețeta consacrată românească.

Logo-ul pentru rețetă consacrată re-prezintă simbolul utilizat în etiche-tarea produselor alimentare obținute conform unei rețete consacrate românești care se comercializează sub o denumire înregistrată în RNRC.

În baza Ordinului comun MADR/MS/ANPC nr. 394/290/89/2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Industrie Alimentară răspunde de acordarea atestatului de produs ali-mentar obținut conform unei rețete consacrate românești; înscrierea pro-duselor obținute după rețete consacra-te românești în Registrul Național al Rețetelor Consacrate (RNRC); gesti-onarea logo-ului specific, cu care pro-dusele alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești sunt marcate și prin care MADR garan-tează calitatea superioară a acestor produse.

RNRC – Registrul Național al Rețetelor Consacrate

Domnule director general, ce în-seamnă rețetă consacrată?

Viorel Morărescu: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca autoritate publică responsabilă cu

aplicarea politicilor publice în dome-niul industriei alimentare, a elaborat Ordinul privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești.

Ordinul comun MADR/MS/ANPC nr. 394/290/89/2014 privind atestarea produselor alimentare obținute con-form rețetelor consacrate românești reglementează condițiile pe care

trebuie să le îndeplinească operatorii din sectorul alimentar ce produc și comercializează produse alimentare, obținute conform rețetelor consacra-te românești, în vederea înregistră-rii în Registrul Național al Rețetelor Consacrate.

Rețeta consacrată românească repre-zintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziției

Viorel Morărescu, director general Direcția Generală Industrie Alimentară - MADR - Rețete consacrate românești

Interviu

Rețeta consacrată româ-nească reprezintă pro-dusul alimentar româ-nesc fabricat cu respecta-rea compoziției utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului pri-vind atestarea produselor alimentare obținute con-form rețetelor consacrate românești (2 aprilie 2014), la care operatorii din sec-torul alimentar aderă vo-luntar în vederea înregis-trării în Registrul Național al Rețetelor Consacrate.

Până în prezent, patru operatori economici au solicitat atestarea produ-selor alimentare obținute conform rețetelor consa-crate: SC Rompan Service SA, SC Angst, SC Rador A & E SRL și SC AGROSUIND COM SRL. S-au acordat 23 de atestate, șase pen-tru produse din dome-niul panificației și 17 pen-tru produse din domeniul cărnii.


6 7

Neconformitatea reprezin-tă neîndeplinirea unei cerințe de compoziție și a parametrilor de calitate ai produsului alimentar obținut conform unei rețete con-sacrate românești.

Încercarea reprezintă determi-narea prin analize de laborator a uneia sau a mai multor caracteris-tici ale unui produs alimentar, în conformitate cu o procedură.

4. Dacă documentația este conformă, reprezentanții Direcției agrico-le județene transmit la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală Industrie Alimentară, procesul verbal de constatare, raportul de încercare al probei analizate, în original și „Propunerea de atestare pentru înscrierea în RNRC”, conform for-mularului prevăzut în anexa nr. 3.

alimentar obținut conform unei rețete consacrate:

1. Operatorul economic întocmește dosarul (vezi caseta alătura-tă) pentru produs și îl depune la Direcția agricolă județeană sau a municipiului București, în ra-za căreia se realizează produsul alimentar.

2. Reprezentanții împuterniciți ai DAJ/DAM București verifică da-că documentația este conformă și verifică, la operatorul economic, realitatea datelor înscrise în do-sarul depus, care se menționează distinct în procesul-verbal de con-statare, prevăzut în anexa nr. 2.

3. Dacă sunt respectate condițiile, reprezentantul direcției agri-cole județene, cu atribuții de control, prelevă o probă din produsul alimentar, pentru verificarea conformității la un la-borator autorizat, conform rețetei consacrate românești afișate pe site-ul MADR. Proba din produ-sul alimentar se sigilează și se predă operatorului economic care are obligația de a o trimite la un laborator autorizat care trebuie să verifice autenticitatea rețetei con-sacrate după care a fost obținut produsul. Costurile verificării sunt suportate de operator.

Toți operatorii din sectorul alimen-tar pot înainta Comisiei tehnice, prin organizațiile profesionale, pro-puneri de produse noi însoțite de documentații tehnice, în vederea va-lidării acestora.

Lista rețetelor consacrate românești se actualizează periodic, la inter-val de 6 luni, pe baza propunerilor organizațiilor profesionale din dome-niu, însoțite de documentațiile tehni-ce, care se aprobă de Direcția Generală Industrie Alimentară.

Acordarea atestatului și a logo-ului

Ce trebuie să facă producătorii pentru a-și atesta preparatele obținute după rețete consacrate?

Viorel Morărescu: Pentru ope-ratorii economici interesați, actul normativ precizează următoare-le etape în vederea acordării atesta-tului și a logo-ului pentru produsul

numită în acest scop, a analizat și validat propunerile de produse ali-mentare fabricate cu respectarea unor rețete consacrate, precum și documentațiile tehnice aferente, venite din partea organizațiilor;

• Documentațiile tehnice și lista rețetelor consacrate au fost publi-cate pe site-ul MADR la secțiunea Industrie alimentară – Rețete Consacrate Românești, pentru ur-mătoarele domenii și produse: - domeniu panificație: pâine

albă cu cartofi, pâine semial-bă cu cartofi, pâine neagră cu cartofi, pâine secară, împletiți suprapuși, franzela București - 6 produse ;

- domeniu carne și produse din carne: cabanos, mușchi file afumat, jambon afumat fără os, parizer, crenvurști cu carne de vită, salam Torpedo, ciolan presat - 7 produse;

- domeniu lactate: cașcaval afu-mat Brădet, cașcaval Dalia din lapte crud și pasteuri-zat, cașcaval Fetești, cașcaval

Râmnic, cașcaval Rucăr din lapte crud și pasteurizat, chefir 3,3% grăsime, lapte bătut 2% grăsime, sana 3,6% grăsime, unt superior 80% – 11 produse.

Operatorii din domeniul industriei ali-mentare pot aplica la rețetele afișate pe site, dacă îndeplinesc condițiile prevă-zute în documentațiile tehnice.

Ce reprezintă aceste documentații tehnice și ce cuprind ele?

Viorel Morărescu: Documentațiile tehnice reprezintă date și documente ce stau la baza atestării unui produs alimentar obținut conform unei rețete consacrate și cuprind: numele produ-sului; descrierea materiilor prime și a ingredientelor folosite; rețeta consa-crată; schema tehnologică; descrierea procesului tehnologic; descrierea in-dicatorilor de calitate (senzoriali, fizi-co-chimici, microbiologici); elemente specifice privind ambalarea și etiche-tarea produsului alimentar; condiții de depozitare și transport; proceduri și metode de control.

Dosarul tehnic, depus în 3 exemplare la DAJ/DAM București, cu-prinde următoarele documente:

a) opis cu documentele depuse;b) cererea tip pentru înregistrare în RNRC pe cod categorie și

cod produs, prevăzută în anexa nr. 1; c) dovada că operatorul din sectorul alimentar care dorește ates-

tarea unui produs alimentar după o rețetă consacrată româ-nească este autorizat/înregistrat conform cerințelor Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

d) contractul de prestări servicii cu un laborator autorizat;e) rețeta consacrată, fluxul tehnologic și utilajele necesare fabri-

cării rețetei; f) schița spațiului cu amplasarea echipamentelor folosite la fa-

bricarea rețetei;g) capacitatea de producție a produsului rețetă consacrată, ex-

primată în kg/litri/zi;h) certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului;i) actul de identitate al solicitantului sau persoanei împuterni-

cite, în copie.


8 9

Raportul de încercare repre-zintă documentul care cuprinde date privind: numărul raportului, denumirea comercială a produsu-lui, codul produsului alimentar analizat, datele de identificare ale operatorului din sectorul ali-mentar, metoda de încercare folosită, data primirii produsului alimentar, rezultatele încercării, numele, funcția și semnăturile persoanelor care validează rapor-tul de încercare.

5. MADR verifică, prin persona-lul Direcției Generale Industrie Alimentară, documentele trans-mise de DAJ/DAM București, iar dacă acestea corespund eliberea-ză documentul „Atestat produs alimentar obținut conform unei rețete consacrate românești”, prevăzut în anexa nr. 4. În atestat sunt specificate date cu privire la unitatea de producție, poziția pro-dusului în RNRC, precum și codul produsului alimentar.

Codul produsului alimentar reprezintă numărul de identifi-care al operatorului din sectorul alimentar, al codului categoriei produsului și al codului produsu-lui forma lui fiind: 00 - 00 – 00.

Produsele alimentare obținute conform rețetelor consacra-te românești se marchează cu logo-ul rețetei consacrate pre-văzut în anexa nr. 5 din Ordin. Logo-ul rețetei consacrate este

proprietatea exclusivă a MADR și nu poate face obiectul unei cesiuni sau al unui gaj ori al unei garanții reale și nici al unei executări silite.

6. În cazul în care documentele nu corespund prevederilor pre-zentului ordin, documentația se respinge, iar procedura de înre-gistrare în RNRC a produsului se poate relua după remedierea cauzelor care au determinat res-pingerea, în baza unei noi cereri de înregistrare.

Reprezentanții împuterniciți ai MADR, MS și ANPC verifică la uni-tatea de producție, în secția de fabri-care a produsului și la locul de comer-cializare, respectarea condițiilor și cri-teriilor care au stat la baza acordării atestatului și a logo-ului pentru produ-sul alimentar obținut conform rețetei consacrate românești.

Inspecțiile efectuate de consilierii cu atribuții de inspecție în domeniul industriei alimentare, din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București, la unita-tea de producție, verifică legalitatea atestatului și a logo-ului rețetă consa-crată. În urma verificărilor efectuate, aceștia vor întocmi un proces-verbal de control, prevăzut în anexa nr. 6. Inspecțiile se vor efectua conform te-maticilor și procedurilor de inspecții, aprobate de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

La locul de comercializare a produ-selor alimentare obținute conform rețetelor consacrate pot fi afișate și fotocopii ale atestatelor de înregistra-re în RNRC.

Produsele alimentare obținute con-form rețetelor consacrate românești se etichetează cu respectarea preve-derilor legislației în vigoare privind etichetarea alimentelor. Etichetarea produsului se completează cu logo-ul rețetă consacrată și codul produsului.

Atestatul se poate retrage, și în ce condiții?

Viorel Morărescu: Anularea ates-tatului - retragerea dreptului de uti-lizare a logoului - radierea din RNRC se realizează în următoarele situații:

• nu sunt menținute condițiile și criteriile de acordare a ates-tatului și a logoului REȚETĂ CONSACRATĂ;

• operatorul economic nu permite accesul în secția de fabri-care a persoanelor împuternicite cu atribuții de control;

• refuză să pună la dispoziția autorităților informațiile și do-cumentele aferente produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate.

Gustul tradiției, la produsele din lapte după rețete consacrate

Prin rețete consacrate se dorește să se facă diferența între produsele tradiționale realizate numai în gos-podărie și produsele ce țin de tradiție, realizate însă în sistem industrial. Caracteristicile principale țin de rețeta care trebuie să aibă o anumită vechi-me și de ingredientele ce trebuie să fie 100% românești.

„Am luat ca punct de referință rețetele românești mai vechi de 30 de ani și le-am propus ca proiect Ministerului Agriculturii. Mai au încă un avan-taj, pentru că aceste produse, con-form actului normativ, pot fi pro-duse numai în România. Deci nu o să mai avem surprize de cașcaval Rucăr făcut în Polonia și vândut în hipermarketuri”, a specificat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

Prețurile produselor din lapte reali-zate după aceste rețete vor fi însă mai ridicate având în vedere că necesită anumite ingrediente și o tehnică apar-te. În acest caz, e foarte importantă conștientizarea consumatorului asu-pra a ceea ce reprezintă ele.

O piață încă în fașă, dar cu perspective frumoase

În domeniul cărnii, există deja firme care s-au înregistrat cu produse rea-lizate pe bază de rețete consacrate, la fel și în cel al panificației, iar acum ur-mează sectorul laptelui. Deocamdată, numărul procesatorilor din industria laptelui interesați de acest mod de re-alizare a produselor nu este foarte ri-dicat. „Poate din cauză că acum sunt loviți de alte probleme, de TVA, de

piață, de marca proprie, nu s-au con-centrat pe acest domeniu, pe aceas-tă nișă a rețetelor consacrate. Există doar 3-4 companii care au dorit să studieze problema. Deci este abia la nivel de inițiativă. Dar, eu le reco-mand să studieze dosarul cu atenție, să ia legătura cu Direcțiile Agricole teritoriale și să înceapă să-și depu-nă dosarele pentru că este o supapă pentru anumite tipuri de produse, o piață încă în fașă, care se va dezvolta și cred că va avea priză”, a declarat președintele APRIL.

Piața laptelui și a produ-selor lactate din România a cunoscut un trend as-cendent în ultimii ani. Eliminarea cotelor de lapte va reprezenta însă o provocare pentru toți jucătorii din domeniu. Crescătorii de animale, producătorii și procesa-torii caută soluții eficien-te pentru a rămâne renta-bili. Printre acestea se află diversificarea, educarea consumatorului și aborda-rea segmentului de nișă al rețetelor consacrate.

Dezvoltare rurală


10 11

importurile de produse finite cu 20%. „Polonia, Slovenia, Cehia, Ungaria, au penetrat piața românească cu prețuri de dumping. Asta este o strategie de marketing și de agresiune în vânzări: vii un an cu dumping, cucerești piața, elimini competiția, după care ridici prețul”, a arătat președintele APRIL, care crede că, pentru a reuși, trebuie să învățăm cum să facem afaceri îm-preună. O altă soluție este ca fermi-erii să se asocieze pentru a fi tot mai puternici și să colaboreze eficient cu procesatorii.

să dezvolți un domeniu, reduci presi-unea fiscală”, precizează președintele APRIL.

Astfel, ar trebui investit în toate căile de comunicare pentru o conștientizare a consumatorului cu privire la ceea ce înseamnă alimentație sănătoasă sau rețete consacrate, cum se citește o eti-chetă, ce este bine să mănânci. „Dacă noi am ști să cumpărăm, să încercăm mai multe lucruri, eu cred că pe piață și-ar face loc mai multe nișe și în in-dustria laptelui și în cea a cărnii. Dacă te duci la un târg de produse lacta-te este o minunăție. Numai în Franța sunt peste 300 de rețete de brânze-turi. În România știm de caș, telemea, cașcaval și ceva afumături. Trebuie să încercăm să deschidem piața și prin aceste game de produse”, a mai spus Dorin Cojocaru - președintele APRIL.

Reducerea fiscalității, dorită pe piața laptelui

În momentul de față se discută des-pre scăderea TVA-ului la 9%, măsu-ră dorită de majoritatea jucătorilor de pe piața produselor alimentare. Reducerea acestei presiuni fiscale, spun reprezentanții din domeniu, ar duce la scăderea prețului la raft și la creșterea consumului. Astfel, se pot dezvolta toți cei de pe filiera de producție cu condiția ca acest TVA scăzut să fie păstrat la toa-te nivelurile.

„În cazul în care comerciantul ar cum-pără cu 24% și ar da la consumator cu 9%, credeți că e vreunul nebun să-și blocheze cash flow-ul cumpărând de la procesator român sau din industria românească, sau își va căuta furnizori în comunitatea europeană unde aces-te input-uri au TVA mai scăzut? El va căuta să-și aducă marfa din afară. Ce va face procesatorul român? Va închi-de porțile și va trimite oamenii acasă. Guvernul va trebui să ia decizia fina-lă la ce nivel aplicăm TVA și atunci să punem în balanță sprijinul financiar guvernamental, subvențiile, marja de profit etc. Dacă distrugem industria care este veriga intermediară între fermieri, comerciant, consumator, fer-mierul nu va putea să-și vândă laptele

Aceste produse realizate doar din in-grediente 100% românești, după o rețetă românească, pot oferi consu-matorului garanția calității față de alte produse. Mai mult, vin în întâmpi-narea nostalgiei consumatorilor de o anumită vârstă. „Adolescenții au alte gusturi. Am observat în ultimii 40 de ani că gustul se deformează. Eu încerc să-i dau copilului meu o brânză cum era odată făcută și nu-i place. Dacă nu e cremoasă, nu e dulce, nu vrea. Trebuie să fim atenți și cărui seg-ment ne adresăm”, a mai spus Dorin Cojocaru, care crede că un punct forte al acestor rețete îl reprezintă faptul că nu au în compoziție anumiți înlocui-tori sau aditivi.

Educarea consumatorului, o prioritate

La nivel european, fiecare producător are voie să își denumească produsul. În aceste condiții, crede președintele APRIL, consumatorul se poate păcă-li. O soluție ar fi crearea de magazine specializate pe rețete consacrate. „Am discutat cu Romalimenta să creăm magazine specializate pe rețete con-sacrate și am vorbit și cu președintele Rompan să facem câteva magazine, să vedem cum merg, măcar să oferim consumatorului și altceva”, povestește Dorin Cojocaru. El speră că încet, în-cet vom avea și la nivelul țării noastre o cultură pentru alimentele de calitate.

În Occident, se fac tot felul de combinații și piața este testată. Și la nivelul pieței românești se simte nevo-ia unei schimbări. De pildă, industria laptelui are și o gamă de budinci, de de-serturi care la noi nu este foarte bine dezvoltată. Un motiv este faptul că sunt realizate cu produse chimice sau lapte praf. Dar laptele praf este un produs organic fără apă. „Am văzut de curând un studiu la nivel european și nivelul de TVA la educație, cultură, medicină era de 5%. Deci tot ce înseamnă revis-te de informare – TVA 5%, hrană de la 0% în Anglia până la 5,5% în Franța, 7% în țările nordice, la noi este 24%. Uitându-mă pe aceste tipuri de TVA, îmi dădeam seama că țara respectivă și-a stabilit niște priorități. Când vrei

crud la raft pentru că este interzis de lege”, afirmă Dorin Cojocaru. Laptele trebuie pasteurizat și ambalat, fapt im-posibil de realizat pentru cele 17.000 de ferme din România.

Ajutorul de la stat anulează piața neagră

Piața laptelui și a produselor lacta-te în România, în 2014, a crescut cu 6%, comparativ cu 2013, cifra de afa-ceri fiind de aproape 990 de milioa-ne de euro. În același timp au crescut


12 13

lucrează pentru consumator, pentru că el dă drumul la bani pe piață. Deci, haideți să lucrăm pentru consumator! Dacă banii nu circulă, suferim toți și nu vreau să ajungem dintr-o țară de oameni deștepți, muncitori și tineri în putere, o țară de șomeri și să plecăm toți de aici. Hai să ne deschidem min-tea, să începem parteneriate: unu face laptele, unul îl procesează, unul îl vin-de. Fiecare să fie specialist pe dome-niul lui”, spune președintele APRIL.

Mai mult, trebuie ca fermierii să se unească în asociații sau grupuri de producători, pentru a-și putea singuri procesa produsele fără să le mai vândă sub formă de materie primă. La nivel local, crede Dorin Cojocaru, primarul trebuie să fie managerul comunității, iar fiecare comunitate trebuie să aibă o platformă de achiziții și procesare, deoarece toți clienții doresc produse ambalate, verificate și monitorizate. Promovarea produselor românești va duce la profit și dezvoltare doar dacă există o implicare la toate nivelurile.

câteva au zero angajați și alte câte-va vor intra în faliment sau au cerut insolvența. Există regiuni întregi din România în zona de sud-vest sau în zona de est unde nu mai există punc-te de valorificare a laptelui. Pe partea de nord-vest se mai valorifică doar la Satu Mare - la Unicarm, la Baia Mare - la Monor, județul Bistrița și alți câțiva procesatori mici, de până într-o tonă de lapte pe zi. Majoritatea fabrici-lor de lapte sunt în zonele Harghita, Covasna, Brașov. Spre exemplu, nu-mai în Brașov sunt 45.000 de vaci înregistrate.

Implicare la toate nivelurile, pentru profitabilitate

Pentru ca, la nivelul întregii țări, acest domeniu să cunoască o dezvol-tare constantă, trebuie conștientizat faptul că toți clienții sunt partene-rii producătorilor, ai procesatorilor și ai comercianților. „Comerciantul

În ajutorul fermierilor a fost și „pa-chetul laptelui”, când pentru fiecare tonă de lapte vândută fiscalizat s-au oferit 20 de euro. În 2015, producția de lapte a crescut cu alte 15 procente. „Pe 23 aprilie 2014 am spus că va crește producția de lapte a României cu 15% și a crescut cu 15,2%. Pe ce m-am ba-zat? Numărul de vaci din România este de 1.460.000. Am pus o lactație mică de 4500 de litri de lapte, care a dat 6,5 milioane de tone. Noi pro-cesam în România 880.000 de tone, anul ăsta - un milion de tone. Cota de procesare este de 1,2. Acești 20 de euro vor stimula fermierul să nu mai vândă la negru la diverși procesatori mai mici sau intermediari. Efectul s-a văzut pentru că nu s-a înmulțit nici numărul de vaci, nici vaca nu a dat cu 15% mai mult. Deci, acel sprijin fi-nanciar de 20 de euro pe tona de lapte vândută către procesare pe factură a scos 15% din piața neagră”, a explicat președintele APRIL.

La nivelul țării, numărul fabricilor de lapte a scăzut la 152, dintre care

Numărul rețetelor consacrate pen-tru produsele din carne, aflat pe si-te-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este de șapte și include cabanos, mușchi file afu-mat, jambon afumat fără os, parizer, crenvurști cu carne de vită, salam Torpedo, ciolan presat. Noțiunea de produs realizat după o rețetă consacra-tă diferă de cea de produs tradițional, iar consumatorii și chiar unii produ-cători, nu fac încă diferența între ele.

„Spre exemplu, caietul de sarcini la rețete consacrate are standardul de produs, iar la produsul tradițional există caietul de sarcini cu care a fost depus și aprobat. Prin cele două va-riante pe care le-a propus Ministerul Agriculturii la noi, una pentru industriași, una pentru producătorii mici, s-a dorit o separare în Ordinul 690/2004 cu produse tradiționale, celui vechi, care era foarte bun, lip-sindu-i o singură componentă, ex-trem de importantă: aceea a contro-lului. Când s-a început o campanie de verificare, erau 4.000 de produ-se tradiționale în România“, a spus Ștefan Pădure, directorul executiv al ARC și președintele APAR.

Intrarea în vigoare a Ordinului 724/2013 la 30 noiembrie 2014 a redus numărul total de produse tradiționale românești atestate. În cifre, la nive-lul anului 2005 erau atestate 280 de produse tradiționale românești, ca în anul 2014 să fie în jur de 4.400. Dar nu numărul mare de produse era o pro-blemă, ci faptul că majoritatea erau inexistente.

„Multe dintre ele, cred că 80%, nu existau. Nimeni nu actualiza acea listă și nimeni nu a dorit să o actu-alizeze”, a completat Ștefan Pădure.

E nevoie de marketing susținut pentru rețetele consacrate

Primele atestate de rețete consacra-te au fost înmânate producătorilor din industria cărnii de către minis-trul Agriculturii, Daniel Constantin, la data de 14 noiembrie 2014.

Dar cum deosebim produsele realizate după o rețetă consacrată? Pentru toate

produsele realizate astfel s-au adop-tat elementele de identificare ale celor din Uniunea Europeană, s-au folosit sisteme aproximativ la fel, de logo, de numere sau de registre în care sunt publicate. Produsul are o marcă, pro-prietate a MADR, o marcă pe etichetă prin care se spune că este rețetă con-sacrată sau produs tradițional.

Rețetele consacrate, echivalentul excelenței culinare

Ce înseamnă rețetă consacrată, cine poate realiza un produs după o rețetă consacrată sau care sunt costurile de producție și de comercializare sunt doar câteva dintre întrebările cele mai frecvente ale producătorilor și fermierilor. Răspunsurile le-am primit de la Ștefan Pădure, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC) și președinte al Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).


14 15

„Comisia Europeană susține progra-mele de promovare pentru acest gen de produse, cu 64 de milioane de euro în momentul de față, sumă care va crește până la 200 de milioane de euro anual. Sumele sunt folosite pentru acțiuni de informare, pentru târguri, pentru mi-siuni economice, pentru acțiuni. Vedeți foarte bine aceste acțiuni la colegii ce produc magiunul de la Topoloveni. Ei sunt intrați într-un astfel de program. La nivel național, dacă nu alocăm un buget de la Ministerul Agriculturii pen-tru promovarea schemelor facultative, sunt foarte greu sesizabile și omul nu va înțelege de ce trebuie să plătească mai mult pe un produs sau de ce trebuie să-l cumpere. Tocmai acest lucru dă valoa-re adăugată, dar informația trebuie co-municată. Aceasta justifică diferența de preț”, a mai spus Ștefan Pădure.

asumat printr-un caiet de sarcini. O schemă facultativă reprezintă un ele-ment de marketing, un element în care tu prezinți consumatorului ce avanta-je aduce produsul respectiv. Este făcut cu porc de casă, rețeta nu are anumite produse în componență, se folosește usturoiul măcinat de mână – acestea sunt date menționate în rețeta consa-crată și omul înțelege și este dispus să plătească un cost corect pentru acel produs. Bineînțeles că aceste produse nu se vând în cantități industriale și aici mai apare o mică problemă în ceea ce privește costurile unitare, costurile fixe ale produsului“, spune directorul executiv al Asociației Române a Cărnii, care crede că toate elementele care de-finesc aceste produse au fost gândite pentru a le asigura valoare adăugată și că trebuie susținute prin programe naționale.

Firmele sau producătorii care doresc să realizeze produse după rețete con-sacrate nu au o limită pentru astfel de produse, iar înregistrarea lor se face benevol.

Folosirea acestor rețete aduce însă cu sine și un preț mai mare de producție și, implicit, de vânzare. Astfel, noțiunea de rețetă consacrată trebu-ie explicată consumatorilor pentru ca aceștia să înțeleagă ce presupune un produs realizat urmând cu onestitate acești pași.

„Trebuie să dai informații corecte oa-menilor, care sunt de acord să plăteas-că mai mult pentru anumite carac-teristici suplimentare, pe care le are acel produs. Tu trebuie să arăți că ești corect și îndeplinești tot ceea ce ți-ai

Promovarea, înlesnită prin grupurile de producători

Produsele care se obțin după rețete consacrate au la bază aceeași formu-lă, aceleași produse utilizate și aceleași condiții. Producătorii care realizează aceste produse se pot asocia pentru a se putea promova împreună. „Mare parte din cei care sunt în grup trebuie să fie și producători pe același produs, dacă sunt aplicanți pe o specialitate tradițională garantată. Dacă este o indicație geografică sau o denumire de origine, ei trebuie să aibă legătu-ră regională, să fie din regiunile in-cluse în protecție. Colegii noștri sunt în mare parte grupați în Asociația Română a Cărnii sau în Asociația pentru Promovarea Alimentului

„ Mini s te r ul Agr ic u l t ur i i ș i Dezvoltării Rurale trebuie să aloce un buget pentru promovarea aces-tor scheme de calitate, în care să susțină producătorii, să le explice de ce este bine să facă aceste pro-duse și, în a doua etapă, să expli-ce clienților, consumatorilor de ce aleg acele produse și de ce au va-loare adăugată mai mare. Atenție, acum nu vorbim de siguranță, ci de sisteme diferite de calitate, pentru că din punct de vedere sanitar-ve-terinar toate produsele de acest gen sunt sigure dacă au o ștampilă ova-lă sau o ștampilă rotundă purtând marca de sănătate sau înregistrarea la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - ANSVSA.”, a menționat Ștefan Pădure.

Acesta a explicat cum, la nivel euro-pean, baza pentru certificare, conform regulamentului, este reprezentată de grupul de producători, deoarece aco-lo excepția este reprezentată de fir-mele singure și doar în cazul în care se demonstrează că nu există grup, o firmă se poate certifica. Prin urma-re, acțiunile de promovare nu sunt pentru o firmă, ci pentru un grup. De pildă, asociația producătorilor de sa-lam Milano sau de Prosciuto di Parma obține un buget și timp de trei ani mer-ge în diverse țări, târguri și își promo-vează produsul. Finalitatea este ace-ea că se poate valorifica cât mai bine și aduce beneficii producătorului, in-diferent dacă este mic sau mai mare, ca să se poată dezvolta. La noi, s-ar putea face același lucru, de exemplu, pentru toți producătorii care fac sa-lam Torpedo.


16 17

cu magiunul de Topoloveni și cu sala-mul de Sibiu și telemeaua de Ibănești. Am fi avut 100 de produse cu care să aplicăm apoi pe programele de pro-movare și să primim finanțare euro-peană”, afirmă Ștefan Pădure.

În opinia directorului executiv al ARC, noi nu am putut participa la programe-le europene de promovare pentru că nu am avut produse protejate. Numai magiunul de Topoloveni a fost protejat și a participat în vreo două programe alături de greci, deoarece la nivelul României nu s-a putut forma un grup.

Asocierea se poate face interstatal

În prezent există și posibilita-tea ca producătorii români sau

la expoziții, târguri și, în final, a vin-de produsul. „O certificare costă în-tre 500 și 1.000 de euro pe produs. Nu toți cei care produc cașcavalul de Hârlău ori de Penteleu sau alții care ar putea să se încadreze foarte bine la aceste scheme europene au posibilita-tea să plătească aceste certificări. Iar Regulamentul care stă la baza progra-melor naționale prevede la Articolul 16 introducerea calității și promo-vării, în care certificarea se plătește 100% pentru o entitate timp de cinci ani, pentru prima dată când partici-pă la o schemă de calitate, în limita a 3.000 de euro. Mai mult, această certificare nu este numai pentru pro-duse, ci există, de exemplu, certifica-re de bune practici agricole („good agriculture practices“) pentru teren. Vă dați seama ce șansă ar fi fost pen-tru România și nu am fi rămas doar

Românesc. În cazul în care ar exista un buget pentru promovare la Ministerul Agriculturii, grupul aplicant ar putea fi chiar ARC sau APAR”, a mai afir-mat Ștefan Pădure. Din punctul său de vedere, orice investiție în active fi-zice, în fabrici, în uzine trebuie să fie o consecință firească a cererii de pro-duse pe piață și prin urmare ar trebui susținute promovarea și calitatea.

Certificarea europeană vine în sprijinul producătorilor

O altă provocare pentru toți cei din in-dustrie o reprezintă certificarea euro-peană, pe care nu și-o permite oricine. Aceasta îți oferă posibilitatea de a te promova și de a scrie proiecte pentru a obține finanțare pentru a participa

deplasări în China, am observat că piața chineză este dispusă să plăteas-că mulți bani mai ales pe produsele de calitate certificată, pentru că în rest, produsele de mediu le fac ei, la prețuri mult mai mici decât prețurile de pro-ducător. Deci, pentru accesul pe ori-ce piață, fie ea națională, europeană, piață comună sau terță, schemele de calitate și produsele cu valoare adă-ugată îți permit să crești”, a punctat Ștefan Pădure.

Dar pentru un succes garantat este nevoie de susținere și promovare. O promovare cât mai rapidă a acestor produse s-ar putea realiza și dacă s-ar proceda exact ca la produsele tradiționale și s-ar crea rafturi sepa-rate în magazine ori hipermarketuri sau chiar piețe volante în toate orașele țării.

organizațiile românești să se asocie-ze sau să facă un grup cu alte entități de același fel din alte țări ale Uniunii Europene, împreună cu care să scrie proiecte pe care să le depună direct la Comisia Europeană. „Până acum, aplicarea se făcea în statul membru. Proiectele se depuneau în România la MADR, în două sesiuni anuale, una în aprilie și una în septembrie, și finanțarea era 50% europeană, 30% a statului membru și 20% a asociației, adică a producătorilor. Acum, prin schimbarea regulamen-tului, proiectele vor fi depuse direct la o agenție care se înființează la Strasbourg și finanțarea va fi de 70% europeană și 30% a producăto-rilor. Nici nu vor mai fi diferențe, de-oarece în trecut erau unele țări care finanțau cu 10%, altele cu 30%, cum era România, și au existat discuții

că se intervine asupra pieței”, ex-plică directorul executiv ARC și președinte al APAR.

În aceste condiții, există șansa ca pro-iectele să fie mai repede aprobate și să nu mai existe diferențe între statele europene. Mai mult, România poate acum, prin produsele agroalimenta-re unice, să aducă un plus de valoare la nivel european.

Rețetele consacrate, produse dorite la export

Toate premisele ne arată că rețetele consacrate vor avea succes, atât la ni-velul țării, cât și la nivel european și nu numai, având în vedere deschide-rea unor piețe străine față de produ-sele realizate astfel. „Cu ocazia unei


18 19

Produsele consacrate, ca și cele tradiționale, mai sănătoase, mai gustoase

Societatea Agrosuind Com a primit în acest an atestatele pentru șapte pro-duse obținute după rețete consacra-te. Astfel, în 28 ianuarie 2015 a pri-mit certificatele de atestare pentru

cabanos, mușchi file afumat și pari-zer, iar din data de 24 februarie 2015 au fost atestate încă patru produ-se: crenvurști cu carne de vită, jam-bon afumat fără os, salam Torpedo și ciolan presat. Acestea sunt produ-se obținute conform unei rețete con-sacrate românești. La cabanos, la crenvurști, la salamul Torpedo, car-nea este de porc, de vită, la care se

adaugă slănină. Materia primă este din fermele proprii, condimente-le sunt naturale (piper, usturoi etc), iar membranele naturale și artificiale sunt achiziționate de la diverși furni-zori cu care firma are contracte. „Cele șapte rețete consacrate au fost recu-noscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dacă ar fi fost și altele, cu siguranță ne înregistram să le atestăm ca rețete consacrate, pentru că noi producem multe pre-parate din carne, după rețete vechi, cunoscute. Pe lângă cele șapte prepa-rate după rețete consacrate, mai re-alizăm alte 35 de produse pe care le distribuim pe piața din Piatra Neamț, Târgu Neamț și Roman”, ne-a spus Vasilica Cerbu, șeful abatorului/car-mangeriei de la Zănești, aparținând firmei Agrosuind Com. Aici se pro-duc și preparate specifice zonei, după rețete tradiționale, cum ar fi cârnații de casă sau toba. Cârnații sunt făcuți

Bani europeni pentru modernizarea fermei de porci, pentru silozuri și FNC

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, soci-etatea Agrosuind Com SRL a obținut o finanțare din fonduri europe-ne pe Măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole și încă una pe Măsura 123 – Creșterea valorii adău-gate a produselor agricole și forestiere.

Proiectul accesat pe Măsura 121: „Reabilitarea, consolidarea, reteh-nologizarea Complexului de creștere-îngrășare a porcinelor și dotarea cu sisteme de producere a energiei re-generabile la Societatea Comercială Agrosuind Com SRL Secuieni” a fost finalizat la sfârșitul anului 2014. Scopul a fost introducerea și dezvol-tarea unor procedee și tehnologii noi care să asigure confortul și bunăstarea

predat, un laborator echipat cu tot ce trebuie pentru a face examenul de di-gestie artificială pentru trichină, cu medic veterinar de la Direcția Sanitară Veterinară a județului Neamț.

„Utilajele au fost modernizate în 2012. Avem o mașină de umplut sub vacuum. Am achiziționat malaxor, o mașină de tocat de 1600 de kilograme, un fi-xator semi-automat, celule de asoma-re, o celulă de asomare electrică, dar mai avem și două celule de asomare unde lucrăm pentru procesarea în stil tradițional, cu lemn de fag, de esență tare”, a completat șefa abatorului.

Toate investițiile în abator și carman-gerie s-au făcut cu banii proprii, în timp. Din 2012 s-a început moderni-zarea. „Vrem să ne dotăm cu o came-ră de maturare pentru produse cru-de, care merg bine pe piață, și o altă cameră pentru maturarea cărnii de vită”, a specificat Vasilica Cerbu.

din carne de porc, sare, usturoi și pi-per. Fără nici o altă proteină. „Am con-venit la firmă să scriem pe etichete «după rețete tradiționale» ori «după rețete consacrate», ca omul să facă diferența între un produs industrial și ce facem noi. Așa încât, să avem o gamă de clienți, chiar dacă mai mică, dar care consumă produse mai sănă-toase, pentru că noi nu le injectăm. Sunt ținute doar în baiț, în saramură și își ia carnea cât îi trebuie”, a mai spus Vasilica Cerbu.

Materia primă, așa cum am mai speci-ficat, pentru toate preparatele produ-se la abatorul/carmangeria Agrosuind Com, provine doar din fermele proprii. „Pentru noi este suficientă materia pri-mă din fermele noastre, susține șefa abatorului/carmangeriei. Putem livra inclusiv carcasă de porc, de vită și de oaie. În magazinele noastre se găsește și carne proaspătă. Lunar, eu le comu-nic celor de la ferme rețetarul meu, ca să poată să-mi pregătească carnea.”

Din 2012 se investește continuu în abator și carmangerie

Abatorul și carmangeria Agrosuind Com au primit autorizația de funcționare în anul 2012, însă aba-torul există la Zănești încă din 1999.

„Producem în carmangerie aproxi-mativ o tonă de preparate pe zi, cam 20 de tone pe lună. La sacrificare de porci avem 540 de capete cu 46 de tone de carcasă, la vită 25 - 30 de capete cu 10 tone de carcasă și la ovine avem 200 de capete cu 5 tone de carcasă. Asta este capacitatea noastră lunară pe abator”, arată Vasilica Cerbu.

Abatorul este mixt, de porcine, ovi-ne și bovine. Are boxă de asomare la bovine, la porcine și o boxă mobilă pentru ovine, cu pistol modern pentru sacrificarea animalelor ca să nu sim-tă durerea. Dotările sunt conforme cerințelor Uniunii Europene. Are două platforme mobile pneumatice pentru jupuirea și despicarea carcaselor, cuva de însângerare care permite capta-rea și stocarea sângelui care trebuie

Trasabilitatea cărnii și a preparatelor din carne, un indicator al puterii firmei producătoare

Agrosuind Com SRL, din comuna Secuieni - județul Neamț, este parte a Holdingului TCE 3 Brazi. Pe lângă aceasta, din Grupul TCE 3 Brazi mai fac parte ferma de vaci de lapte de la Zănești, ferma Baby-Beef, care se ocupă de creșterea vitelor pentru car-ne, și ferma de ovine de la Girov. Toate aceste ferme livrează materia primă pentru produsele pe bază de carne, făcute după rețete consacrate, cât și pentru preparatele tradiționale, toate fiind realizate în abatorul și carmangeria Agrosuind Com, afla-te în localitatea Zănești din județul Neamț.


20 21

kilograme anual. Până la finalul aces-tui an, întreaga capacitate a fermei va ajunge la peste 36.000 de capete de animale.

Pe Măsura 123, societatea Agrosuind Com SRL a investit în realizarea de si-lozuri pentru depozitare și a Fabricii de Nutrețuri Combinate – FNC. S-a construit și dotat o unitate integrată de depozitare și producere a furajelor – silozuri și FNC – premisă a moder-nizării și eficientizării activității de creștere a suinelor. Proiectul are drept țintă cultura plantelor și producerea de sămânță, creșterea animalelor în ferme zootehnice sau ferme mixte, cât și prelucrarea produselor de origine animală și vegetală în fabricile pro-prii. Fondurile europene alocate pe Măsura 123 au destinație clară: rea-lizarea unei investiții noi.

Valoarea totală a proiectului este de 28.241.285 lei, iar valoarea eligibilă – 16.934.000 lei. Valoarea finanțării nerambursabile/a fondurilor publice este de 8.467.000 lei.

animalelor încă din faza de gestație, fătare și alăptare și apoi în cea de creștere și îngrășare, la un standard ridicat de siguranță alimentară și biosecuritate.

Prin acest proiect s-a urmărit moder-nizarea și retehnologizarea unei ferme din domeniul reproducției și creșterii porcilor pentru carne, prin finalizarea lucrărilor deja efectuate de către fir-ma Agrosuind în decursul a patru ani și adaptarea la standardele UE prin achiziția de utilaje performante pen-tru creșterea confortului și bunăstării animalelor, pe partea de reproducție.

Valoarea totală a proiectului este de 3.721.120 euro, iar valoarea eligibi-lă – 2 milioane de euro. Valoarea ne-rambursabilă/fonduri publice este de 800.000 de euro.

Prin investiția de la Complexul de porci de la Bașta (Secuieni, Neamț), cantitatea de carne de porc produsă aici va crește până la 2,3 milioane de


22 23

Ioan Neagoș, din localitatea Monor, județul Bistrița, este unul dintre pro-ducătorii care au demarat deja proce-dura de obținere a certificatului pen-tru patru produse realizate după rețete consacrate. O rețetă consacrată repre-zintă o tradiție a poporului român care s-a perpetuat, rețetă care poate să aibă mai bine de 30 de ani, până la 100 de ani sau chiar mai mult. În opinia pro-ducătorului, toți cei din domeniu ar trebui să utilizeze rețete făcute doar cu lapte românesc, ajutând astfel piața locală. Mai mult, aceste produse din rețete consacrate vor putea fi identifi-cate cu ușurință de către consumatori.

„După certificare, există o siglă pe care ai dreptul să o pui pe produsul respectiv și cred că, în felul acesta, conștientizăm consumatorul român să cumpere astfel de produse, fiind vorba nu numai de rețete consacra-te, ci și de produse făcute în România din lapte românesc“, a declarat Ioan Neagoș, directorul general al fabricii Carmo-Lact.

Ioan Neagoș – omul cu cinci proiecte europene realizate și 23 de ani de investiții în producția și procesarea laptelui

Pe lângă cele patru rețete consacrate, producătorul bistrițean ar mai dori să realizeze și produse ecologice din lapte, cum ar fi chefirul și cașcavalul, deoarece există deja două puncte de colectare certificate care predau lap-te ecologic.

„Din 1992, nu am făcut altceva decât să investesc absolut toți banii”

Societatea Carmo-Lact Prod SRL, înființată în anul 1992, având ca pro-fil colectarea și procesarea laptelui, are 300 de angajați. Investițiile au fost constante și au vizat mai toate dome-niile. „Din 1992, nu am făcut altceva

decât să investesc absolut toți banii pe care i-am făcut. Ne-au ajutat două lu-cruri: unul că pe timpul președintelui Iliescu, timp de cinci ani, datorită unei legi, nu plăteai nicio taxă și impozit la stat pe profitul reinvestit. Pe urmă, au venit fondurile europene. Acum lu-crăm la al cincilea proiect. Deja sunt în discuție cu o firmă de specialitate din București, pentru a reînnoi uti-lajele în fabrică pentru a mări capa-citatea de producție – o investiție în jur de aproape un milion de euro. Mi se pare că este ultimul pe SAPARD”, ne-a spus Ioan Neagoș, mecanic de profesie, care a decis după Revoluția din 1989, când era președinte de co-operativă în zona respectivă, să pună bazele unei afaceri.

Societatea este în prezent și unul din-tre cei mai mari producători de pro-duse lactate din țară.

Unitatea dispune de două secții de pro-cesare, una pentru producția de pro-duse proaspete (capacitatea fiind de 40.000 l/zi) și alta pentru producția de brânzeturi (cu o capacitate de 50.000 l/zi), care includ o linie de ultrafiltra-re, una de microfiltrare și o stație de epurare ce asigură epurarea chimică și biologică.

Ferma de vaci asigură materia primă pentru procesare

Societatea Carmo-Lact continuă în prezent una dintre cele mai vechi tradiții românești, aceea de creștere a animalelor. „Ferma, care este condu-să de asociatul meu, medicul veteri-nar Eugen Creoșteanu, a început să ne ofere satisfacții începând de anul tre-cut, din toamnă, pentru că am ajuns

la un număr de animale suficient de mare ca ferma să fie rentabilă. Astăzi mulgem peste 35 de litri de lapte pe cap de vacă. Nu știu să se realizeze o astfel de producție în România”, a specificat Ioan Neagoș.

Investiția a fost demarată în urmă cu patru ani și, în prezent, ferma din județul Bistrița are un efectiv total de taurine de 1320 de capete, din care peste 550 vaci de lapte care sunt mul-se. Idealul dorit este de 600 de vaci la muls, pentru ca ferma să fie cât mai profitabilă. Cantitatea obținută este de peste 20.000 de litri de lapte pe zi și asigură materia primă pentru fabrică.

Lapte de calitate, produse de calitate

Dacă pentru unii producători alegerea furnizorilor e o adevărată provocare, pentru cei de la Carmo-Lact lucrurile par a fi simple. Un prim avantaj este reprezentat de faptul că au propriile

vaci de lapte. Al doilea, că au un sis-tem de colectare bine pus la punct. Dacă în 1992 lucrau cu peste 7000 de fermieri, în prezent numărul furnizo-rilor a mai scăzut ajungând la puțin peste 4000. „Lumea a conștientizat faptul că trebuie să predea un lapte de calitate, sub 100.000 de germeni, sub 400.000 de celule somatice. Cu punctele de colectare puse la punct, cu instruirea colectorilor de lapte, am ajuns la performanță. De altfel, nici nu se mai colectează lapte dacă nu se îndeplinesc condițiile impuse de comunitatea europeană. Este mul-tă muncă și ne bucurăm că oamenii au conștientizat faptul că trebuie să aducă laptele curat și chiar este un lapte foarte bun”, spune Ioan Neagoș.

Prețul produselor finite, influențat de mulți factori ce nu țin de producător

Legat de prețul produsului la raft, des-pre care anumite voci susțin că e mult

În urmă cu 23 de ani, Ioan Neagoș a pus bazele unei societăți de prelucrare a laptelui, Carmo-Lact Prod SRL. În prezent, pe lângă fabrica unde se re-alizează toate produsele sub brandul „Monor”, are o fermă de vaci care asi-gură materia primă pen-tru fabrică și o fermă ve-getală. Își dorește să con-tinue investițiile și să atragă alte fonduri euro-pene, pe lângă cele cinci proiecte desfășurate deja. Intenționează să prepare produse după rețete con-sacrate, dar și din lapte ecologic, precum chefirul și cașcavalul.

Oameni


24 25

îngrijorat pentru fermierii care dețin până la 10 vaci, a căror subvenție va fi prea mică pentru a putea face față pe piața laptelui. Din păcate, oamenii nu au lucrat la genetică și s-au mulțumit cu ce au avut”, menționează fermie-rul, care nu are temeri însă în ceea ce privește viitorul afacerii sale, datorită subvențiilor pe care le va primi.

„Înțeleg că se va da subvenție pe tona de lapte aproximativ 190 de lei. Până la 250 de capete pentru vaci de reproducție înscrise în Registrul Genealogic de producție se mai dau 250 de euro. Cu siguranță că cei care au ferme performante, înscrise în Registru, vor supraviețui. Sigur că mai este subvenție și pe terenul agri-col”, a completat el.

Una dintre soluții, pentru a rezista pe această piață europeană, este re-alizarea de produse de înaltă calita-te, având în vedere că materia primă există la nivelul întregii țări. Astfel că, produsele realizate după rețete consa-crate pot fi un răspuns pentru cei mai mulți producători din țară.

prea mare, Ioan Neagoș spune că e o problemă destul de complexă, ce ține de mai mulți factori. De exemplu, so-cietatea pe care o reprezintă lucrează peste 1200 de hectare de teren, dar ca-litatea pământului din zonă este des-tul de slabă.

„Trebuie să cheltui foarte mult cu pământul ca să am o producție mulțumitoare și totuși am obținut anul trecut peste 6000 de kilogra-me de grâu la hectar și peste 5000 de kilograme la porumbul boabe, iar la porumb siloz am obținut 38 de tone la hectar. Este pentru prima dată când am ajuns la performanțele acestea, după ani de zile de când am învârtit pământul și l-am îngrășat”, povestește fermierul.

Un alt aspect al prețului ce nu poate fi controlat de producător îl reprezintă

adaosurile ulterioare. „Prețul care pleacă dintr-o fabrică mai primește încă 50% adaos. 24% este TVA, 25% este pus de comerciant și se mai pune încă 50% la prețul acesta. La laptele de consum la carton, numai ambalajul este 0,40 de bani. Pentru o cutie tre-buie să fie 4 - 5 culori, iar costurile de fabricație sunt extrem de mari. Toate lucrurile acestea contribuie la un preț mare pe kilogramul de produse ieșite dintr-o fabrică. Nu mai vorbesc de taxe și impozite. Pe taxa de stâlp la fermă plătim foarte mulți bani. De anul trecut, pe toate betoanele pe care le-am turnat – într-o fermă zooteh-nică în care sunt mii de metri cubi –, pentru că am făcut o fermă care să arate și bine, un adăpost de 5 stele, o să fie o taxă. Toate lucrurile acestea trebuie să se regăsească în prețul pro-dusului, că altfel intri în faliment”, a precizat Ioan Neagoș.

Eliminarea cotelor de lapte, o provocare pentru crescători

Eliminarea cotelor de lapte de la 1 aprilie 2015, pe lângă embargoul cu Rusia, este una dintre cele mai mari temeri ale crescătorilor de vaci de lapte. Ca o confirmare, producătorul bistrițean spune că a primit propuneri să achiziționeze lapte la prețuri foarte mici. „Deja am oferte de lapte extrem de ieftin. Dacă anul trecut pe timpul acesta era 0,52 de eurocenți litrul la laptele adus de afară, acum am ofer-tă și la 0,27 de eurocenți. De altfel, noi, începând cu 21 martie, am co-borât aproape toate prețurile și chiar i-am anunțat pe colaboratorii noștri să facă acest lucru pentru a putea face față la invazia de produse care va fi în viitorul apropiat. Aici sunt puțin


26 27

Combinatele agroindustriale de la Curtici și Olari, din județul Arad, sunt proprietatea acționarilor, Dimitrie Muscă fiind doar directorul lor, el neavând nimic în plus față de orica-re dintre acționarii acestor societăți. „Toți acționarii știu că am făcut performanță. Eu am creat aceste societăți. Societatea de la Curtici a fost prima din țară constituită după 1989, atunci când nu era nicio legislație, când nu era nimic. Noi încă funcționăm după Legea 36 din 30 aprilie 1991 pri-vind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Pe baza experienței acumulate și mai ales la rugămintea consătenilor mei din co-muna natală, am constituit și la Olari un Combinat Agroindustrial unde, la ora actuală, lucrăm 2500 de hectare.

Îmi spuneau mereu că dacă am făcut la Curtici de ce să nu fac și acolo unde sunt părinții mei?”, povestește ingine-rul agronom Dimitrie Muscă. În ca-drul Combinatului Agroindustrial de la Curtici se exploatează o suprafață de peste 5000 de hectare.

„În momentul de față este ceva obișnuit să obținem peste 7000 de kg de grâu la hectar, tendința mea este să ajung să fac în mod constant peste 8000 kg/ha. Sunt ani în care pe unele parcele am făcut și 8200 și 8500 kg/ha la grâu. Vreau să se rețină un lu-cru: toată producția de grâu o facem în exclusivitate cu soiuri românești, cu soiuri de grâu create și ameliorate la Institutul de la Fundulea. Sunt de-a dreptul îndrăgostit de ele”, a afirmat

Dimitrie Muscă. El a adăugat: „Cele două combinate agroindustriale, cu care ne mândrim, pe care le îndrăgim, pe care le respectăm și care pentru noi înseamnă viața noastră, le-am clădit cu multă, foarte multă muncă. Nu este niciun secret, totul pornește de la dis-ciplină, tehnologie de ultimă generație și atașament față de locul de muncă. Dacă faci producție, faci și bani.”

În societățile conduse de Dimitrie Muscă nu a fost loc pentru interme-diari în circuitul de la furcă la furculiță sau, cum se mai spune, de la pământ, de la iarbă la consumator, în farfurie.

„Nu am lăsat pe nimeni să se inter-pună în circuitul de la semănatul în câmp și până la salamul din galantar

sau friptura din farfurie. Avem pă-mânt, avem producție, avem anima-le, avem propria fabrică de nutrețuri combinate, avem abatorizare, bru-tărie cu pâine atât pentru membrii asociați, cât și pentru diverși con-sumatori, avem și fabrică de lapte. Acesta este circuitul nostru integrat. Pentru desfacerea produselor noastre avem un adevărat eșalon de trans-port. Transportul se face în fiecare dimineață, când plecăm cu marfa spre magazinele proprii. De asemenea, în fiecare după-amiază banca ne adu-nă banii, astfel nu avem probleme cu protecția lor și în același timp îi avem în cont, primind și dobândă”, arată Dimitrie Muscă.

Prin investiții continue, zootehnia e rentabilă

Complexul de Creștere și Îngrășare a Suinelor din localitatea arădeană Macea aparține de Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici. Este o unitate complexă, cu circuit în-chis, axată pe creșterea și îngrășarea porcilor, sacrificarea acestora în aba-torul propriu, procesarea cărnii și valorificarea produselor finite (piese de carne proaspătă și preparate din carne).

Ferma de porci din localitatea Macea a fost înființată în anul 1993, cu un efectiv inițial de 400 de capete, în pre-zent efectivul de animale ajungând la 24500 de capete.

„În ce privește creșterea porcului, noi doar cumpărăm reproducători, re-spectiv masculi. În sistem avem și linii pure și linii încrucișate în care există porcul comercial și porcul de abator. Am ajuns ca porcul nostru să fie bun pentru sacrificare la 165-170 de zile și tindem să mergem la 5 luni și ju-mătate. Sigur că nu este ușor, trebu-ie multă, multă disciplină, respecta-rea întocmai a verigilor tehnologice dar, repet, fără investiții nu se poate. Atenție, profitul anual nu îl împărțim acționarilor, toată suma o reinvestim. Ar fi foarte ușor să-i împărțim, orici-ne poate să facă această operațiune”, spune Dimitrie Muscă.

Ferma zootehnică de bovine aparține societății S.C. IAC S.A. Curtici, soci-etate comercială pe acțiuni înființată în anul 1994, cu obiect principal de activitate creșterea și reproducția bovinelor, alături de prelucrarea laptelui, al cărui acționar principal este Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici. În prezent, so-cietatea deține circa 800 de taurine pentru lapte și 320 de vaci de carne.

Inginerul agronom Dimitrie Muscă a prins drag de vacile pentru carne. Și asta pentru că rentabilitatea este extraordinară. „Am cumpărat la în-ceput 140 de capete, acum am trecut de 300 de capete de taurine pentru carne. Este un lucru deosebit, oame-nii încă nu au cultură suficientă pen-tru consumul mai sănătos de carne de vacă. Este o carne profitabilă și pen-tru producător, și pentru consumator.

Dr. ing. Dimitrie Muscă este

considerat o personalita-

te remarcabilă în agricul-

tura României și în cea a

Uniunii Europene. Astăzi,

Dimitrie Muscă are în grijă

Combinatul Agroindustrial

de la Curtici și Combinatul

Agroindustrial de la Olari,

județul Arad. Cel care făcea

performanță și înainte de

1989 a făcut și când a luat în

mâini Cooperativa Agricolă

de Producție din Curtici,

aducând-o de la cinci mili-

oane de lei pierdere la pes-

te zece milioane de lei profit.

Dimitrie Muscă scrie istorie

într-o realitate în care multe

merg anapoda.

experiențe

De la furcă la furculițăAfacerea mea


28 29

Laptele și pâinea au câștigat încrederea și aprecierea consumatorilor

Tot în comuna arădeană Macea este și fabrica de procesare a laptelui, uni-tatea fiind proiectată pentru o capa-citate de prelucrare a 10.000 de litri de lapte/zi, lapte pentru consum și

cârnații țărănești, salamul de casă, jambonul afumat și cel de casă. La noi, afumarea se face cu fum rece din rumeguș, avem un generator de fum, producem cârnați, crenvurști, cârnați polonezi, șunci, absolut toate sorti-mentele, încercăm ca la toate aces-te preparate să menținem un stan-dard de calitate deosebit”, a specificat Dimitrie Muscă.

în condiții corespunzătoare de mi-croclimat și, nu în ultimul rând, hră-nite numai cu furaje de calitate”, a menționat Dimitrie Muscă.

La abator, totul începe cu sacrifica-rea suinelor și a bovinelor, tranșarea, dezosarea, alegerea pieselor tranșate, a cărnii. În momentul acesta, se sacri-fică în medie 5000 de capete de suine și undeva la 150 de capete de bovine lunar. Capacitatea de producție pen-tru partea de preparate este de peste 10 tone zilnic, însă capacitatea totală de procesare ajunge la 15 tone pe zi.

Produsele realizate la abatorul de la Macea sunt atât din categoria celor fierte și afumate, a specialităților, cum sunt produsele tradiționale, cât și din cea a produselor crud-usca-te. Există un depozit de post-matu-rare pentru produsele tradiționale. Rețeta tradițională chiar este respec-tată, ne-a asigurat directorul general al CAI Curtici.

„Respectăm rețetele tradiționale: car-ne porc lucru, pulpă, slănină tare, boia, usturoi, piper - totul este natu-ral. Există cerere mare pentru produ-se tradiționale din zona Ardealului:

Un tăuraș care într-un an și jumă-tate ajunge la 760 de kg, pe undeva la 1,750 kg spor mediu zilnic, aduce peste 120 de milioane de lei vechi din vânzări în magazine cu kilogramul, cu suta de grame. Nu toată lumea are șansa aceasta de a consuma carne de vacă de la Curtici, pentru că doar eu le cresc și le abatorizez și fac desface-rea în magazinele proprii. Deci nu am dat la nimeni nimic, nu am rețea in-terpusă pentru făcut transport, pen-tru comercializare, pentru plasamen-tul producției noastre, deci totul este în «suc propriu», cum s-ar zice. În ni-ciun an noi nu am aflat ce înseamnă

agroindustriale de la Curtici și Olari este reprezentată de industrializarea cărnii de porc și vită. Abatorul din lo-calitatea Macea produce o gamă diver-sificată de preparate, începând de la carne proaspătă de porc și vită și în-cheind cu preparate din carne.

Calitatea deosebită a produselor este dată de materia primă, mereu proas-pătă, folosită în procesele tehnolo-gice caracteristice fiecărui produs. „Povestea noastră începe în ferme-le de creștere a suinelor și bovine-lor unde se folosesc animale cu un potențial genetic deosebit, crescute

pierdere și în fiecare an tot ce am câștigat am investit, de aceea ne-am dezvoltat foarte mult. Aceste investiții sunt extraordinare, odată că îți mă-resc productivitatea, o perfecționează și scad prețul de cost, deci ai dublu câștig”, susține directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici.

Produse din carne pentru toate gusturile, de la abatorul CAI Curtici

O importantă parte a activității de sf ă șurate în combinatele


30 31

produse proaspete acidofile: iaurturi simple, iaurturi cu fructe, sana, brân-ză proaspătă, smântână, cașcaval, te-lemea, brânzeturi topite, brânzeturi afumate, mozzarella etc.

Unitatea dispune de două secții, do-tate cu utilaje performante, conforme cu standardele UE, secția pentru rea-lizarea produselor proaspete și secția pentru obținerea brânzeturilor.

Laptele care intră în fabrică este adus în cisternă, nu ia contact deloc cu aerul.

Laptele care ajunge la fabrică are în-tre 3 și 4 grade. „Noi colectăm laptele de la ferma noastră de la Dorobanți și de la un mic centru de colectare de

la Olari, unde este adus de fermierii din localitate. Pasteurizăm laptele la 73 de grade Celsius și prin conducte este transportat la secția de brânze-turi. În prezent, ambalăm laptele la pungă, materia primă o pasteurizăm la 93 de grade, din pasteurizator iese la o temperatură de 5-6 grade, iar în spațiile de răcire se continuă răcirea până la 4 grade. Și de aici ajunge în pungă. Avem utilajul necesar speci-al, capabil să formeze punga de un litru. Trebuie să precizez că la noi nu există stocuri. Pe masa consumato-rului ajung în jur de 28 de produse proaspete: iaurturi simple, iaurturi cu fructe în șase sortimente, smân-tână în trei sortimente, sana, lapte bătut, o gamă largă de brânzeturi. Dispunem de o instalație pentru am-balarea iaurturilor la pahare de 150

de grame și smântână la pahare de 200 de grame. Avem și o mașină de opărit cașul, obținem o pastă pe care o punem în forme. Producem cașcaval Dalia, cașcaval afumat, Mozzarela, brânză Trapist, brânză topită, de bur-duf, telemea, brânză proaspătă”, a precizat Dimitrie Muscă.

În ceea ce privește sfera produselor de panificație, Societatea Agricolă Combinatul Agroindustial Curtici se poate mândri pe deplin cu pro-pria brutărie din orașul Curtici. Realizate exclusiv din producție pro-prie, din grâu selecționat cu grijă de cei mai pricepuți morari, produsele de panificație au ajuns să câștige încre-derea și aprecierea constantă a multor consumatori.


32 33

Dorian Marin este unul dintre cei pen-tru care tot ceea ce ține de pescuit și pești nu mai reprezintă doar o pasiu-ne, ci o afacere. Din 2011, o investiție de câteva milioane de euro îl leagă de Chilia Veche, o comună din județul Tulcea. Pasul, spune el, l-a făcut din necunoașterea totală a realității, dar și pentru că, dacă își propune ceva, găsește soluții pentru rezolvarea ori-cărui impediment. „Am preluat 400 de hectare scoase din câmpul muncii, în sensul că nu se făcea piscicultură aici când am ajuns eu. Era numai stuf, fier vechi, clădirile se aflau în stare de prăbușire. Necunoașterea unor lu-cruri duce la lipsa fricii. Sincer, nu am evaluat corect în ce mă bag. Dar norocul meu a fost că am avut capa-citatea intelectuală să stau deasupra valului, pentru că m-am lovit de tot felul de probleme tehnice care chiar mă puteau destabiliza“, ne-a povestit Dorian Marin, fericit că alături de el

a stat o „super echipă de moldoveni” de-ai lui, fără de care nu ar fi putut face nimic.

Milioane de euro pentru modernizare

Proiectul „Modernizare amenajare piscicolă existentă“, al cărui beneficiar

este societatea Gip Est SRL, avân-du-l ca director general pe Dorian Marin, a fost cofinanțat prin Fondul European pentru Pescuit, în baza con-tractului de finanțare nerambursa-bilă din POP 2007-2013, încheiat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pen-tru POP.

Conform Contractului de finanțare nr. 91/04.04.2011, valoarea totală a proiectului este de 14.335.591,55 lei, din care valoarea totală eligibilă de 10.837.852,20 lei. Asistența finan-ciară nerambursabilă s-a ridicat la 6.502.711,32 lei.

Obiectivul general al proiectului a fost modernizarea Amenajării piscicole Chilia, Ferma 4. S-a urmărit moder-nizarea mai multor corpuri de clădiri de la stațiile de pompare, repararea debarcaderului de la stația de pom-pare 11, refacerea canalelor drenoare, a gropilor de pescuit, reparația călu-gărilor, montarea unui sistem solar, a două stații de epurare și a două sta-ții de tratare a apei. S-au achiziționat utilaje și echipamente de întreținere, echipamente pentru activitatea de ac-vacultură, echipamente necesare păs-trării peștelui, îmbunătățirii condiții-lor de muncă, pentru pompare, dar și echipamente pentru instalațiile elec-trice exterioare, utilaje și echipamente pentru transportul peștelui.

Prin acest proiect s-au creat și cinci locuri de muncă într-o zonă în care

găsirea unui serviciu reprezintă o ade-vărată provocare.

Mai repede și mai eficient cu bani prin POP

Când a preluat această afacere de la fostul proprietar, a văzut ce se poate face și cum va arăta investiția peste șapte ani, nu doar ce era acolo: „Am rezolvat conflict după conflict și m-am hotărât să intru în această afacere la care am văzut mai mult partea spec-taculoasă“, ne-a spus directorul gene-ral al companiei.

Primele investiții le-a făcut din bani proprii, pentru populare și amenaja-rea digurilor. A înțeles apoi că poate accesa fonduri prin POP 2007-2013 și că proiectul său poate fi dus la bun sfârșit în altă manieră.

„Am văzut că putem obține și fonduri europene și că putem duce proiectul în alt mod la capăt, adică mult mai repede și în parametri pe care nu mi i-aș fi permis. În niciun caz nu puteam face fără bani europeni ce este acum

aici, modernizarea fiind peste tot. Nu există niciun loc pe o suprafață de 400 ha care să nu fi fost atins“, ne-a spus Dorian Marin.

De la decolmatări, înlocuiri de pompe, canale, lucrări grele, hidrotehnice, di-guri, amenajări, la transport intern cu mașini electrice - toate au contribuit la coborârea costurilor de producție și la realizarea unei producții estimate de peste 300 de tone de pește anual.

O astfel de investiție se amortizează în 6-7 ani dacă este menținută în pa-rametri de producție de peste 70% din capacitate. Mai mult, creșterea prețu-lui pentru un kilogram de pește, creș-tere cauzată și de cea a costurilor uti-lităților, te poate situa chiar în zona de profitabilitate.

Următorii pași avuți în vedere la această amenajare piscicolă ar fi o secție de procesare și dezvoltarea tu-rismului piscicol. Dar toate acestea, după depășirea capacității de 70%, cu o creștere progresivă până la obiecti-vul asumat.

Chilia este unul dintre lo-curile în care orice pescar pasionat vrea să ajungă. Peisajele de basm și peștele din belșug sunt ingredien-tele care atrag aici tot mai mulți vizitatori din țară și de peste hotare. În vizită a venit și Dorian Marin, de loc din Iași, care s-a îndrăgos-tit de acest tărâm și a decis să rămână și să pornească o afacere. Astfel, cu fonduri derulate prin Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 2007-2013 a moder-nizat o amenajare piscico-lă existentă, valoarea to-tală a proiectului fiind de 14.335.591,55 lei.

Moldoveanul Dorian Marin și-a făcut fermă piscicolă în Tulcea, la Chilia Veche

Ferma mea

Dorian Marin, investitor la Chilia Veche


34 35

Calitatea de sub brand

Membrii „Țara mea“ au și planuri pe termen scurt, printre care se numără producerea de legume în spații pro-tejate, în sere. „Încercăm să facem și inovații, să ne folosim de apă terma-lă în vederea încălzirii terenurilor. Serele sunt energofile, consumă foarte multă energie și ne-am propus ca pe zece hectare să construim un complex de sere ca să avem producție pe tot timpul anului. Atâta timp cât suntem o federație de tip sindical, noi repre-zentăm atât interesele sociale, cât și economice ale membrilor. Încercăm să mergem spre o nouă construcție în zona sindicală“, a menționat secreta-rul general Agrostar.

Către comercianți vor merge doar pro-dusele de primă calitate, celelalte fiind trimise către procesatorii parteneri, până când asociația va avea propriile fabrici. Toate produsele realizate se vor regăsi însă sub brandul „Țara mea“. „Ținem foarte mult la calitatea pro-duselor. Încercăm încă odată să pro-movăm produsele noastre românești

prelucrarea și, pe parcurs, fiind im-plicat și Agrostar, ne dorim să des-chidem în toate domeniile câte o fir-mă, care să ne ajute cu prelucrarea și tot ce mai avem nevoie”, a afirmat președintele Cooperativei „Țara mea“.

Produsele vin să acopere toate sectoa-rele, de la cereale, legume, fructe, lac-tate și brânzeturi, până la carne, meze-luri și ouă și vor fi doar de calitate su-perioară. „Am avut în vedere ca aceste produse să fie cât mai sănătoase, de aici și numele de «Țara mea». De la asta a pornit totul. Vrem ca România să mănânce sănătos, pentru că toată

printr-un sistem integrat, pentru ca oamenii să regăsească produsele au-tohtone pe mese”, a completat Horațiu Raicu, secretar general Agrostar.

Mâncare sănătoasă pe fiecare masă

În prezent, marea provocare a produ-cătorilor este desfacerea. Principala activitate a acestei tinere cooperati-ve este achiziția și vânzarea produ-selor membrilor cooperativei către key acount-urile românești. „Avem diferite firme asociate care vor face

Președintele Cooperativei „Țara mea“ este Alexandru Stănescu, în vârstă de doar 23 de ani, licențiat al Facultății de Educație Fizică și Sport, masterand în prezent al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară. Dacă în urmă cu doi ani era doar ideea, prin muncă și dăruire, cooperativa a fost înființată, și astăzi produsele celor înscriși în ea se pot găsi pe rafturile magazinelor Kaufland din România.

„Discuțiile au pornit acum doi ani. Ne-am făcut planurile despre cum va funcționa cooperativa și ce va face mai exact. De la discuție, am dat drumul la plan și iată că într-un final am reușit să facem tot ce ne-am propus. Din această cooperativă fac parte patru firme și membrii cooperatori, printre care și Agrostar, care ne va ajuta pe parcurs cu proiectele pe fonduri euro-pene”, a declarat Alexandru Stănescu.

„Am realizat ceea ce ne-am propus: o cooperativă, o formă de asociere. Susținem de foarte mult timp pro-iecte de genul ăsta și am considerat necesară constituirea unei astfel de cooperative ca, după brandul pe care l-am lansat anul trecut, să continuăm

lumea este sătulă de mâncăruri to-xice care nu ne fac bine“, a adăugat Alexandru Stănescu.

Sistemul este unul integrat și se încear-că valorificarea a tot ceea ce produc membrii asociației. „Dorim să multi-plicăm ideea și în alte zone. Anul trecut am început acest proiect printr-un pio-nierat și, din păcate, nu am realizat un profit. Sperăm ca anul acesta să ieșim măcar pe zero. Prin toate investițiile care s-au făcut în decursul anului tre-cut și al acestui an, am ajuns departe”, a spus Horațiu Raicu.

Cei care se ocupă de prelucrare o fac după anumite rețete recomandate, ur-mând tradiția zonei Oltului. Mai mult, pe viitor, vor fi și produse tradiționale sau rețete consacrate, care trebuie să ajungă cunoscute de toți consumato-rii din țară.

Printre planurile de viitor se regăsesc și înființarea unei secții de colectare a laptelui, a unei fabrici de unt la Vișina și a unei ferme de găini ouătoare, tot la Vișina.

„Țara mea” produce calitateComunitatea mea

„Țara mea“ este un pro-gram care a pornit în luna iulie 2014 cu 200 de le-gumicultori, membri ai Cooperativei de producă-tori din Izbiceni și Vișina, județul Olt, care este afili-ată la Federația Agrostar. Acum, înseamnă și o asociație, cu același nume ca al programului, o coo-perativă menită să valorifi-ce produsele producători-lor parteneri, din toate do-meniile, din această zonă.

Horațiu Raicu, secretar general

Agrostar

Alexandru Stănescu, președintele Cooperativei

„Țara mea“


36 37

cooperativă care au putere financiară și chiar vor să poată accesa credite cu dobândă foarte mică pe o perioadă de minimum 20 de ani, dar punctual, nu-mai pentru cumpărarea de pământ”, a specificat primarul Mircea Velica, convins fiind că formele asociative vor avea succes. În lipsa lor, riscul este ca fermierii să rămână în continuare la mâna intermediarilor.

Cooperativă înseamnă și stabilirea unei strategii anuale, ținând cont de cerințele pieței, și suport reciproc, și o voce mai puternică ce poate fi auzită mai ușor la toate nivelurile.

Mai mult, prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală, formele asoci-ative sunt susținute prin finanțări de până la 90%. Noile măsuri, atât pen-tru tinerii fermieri, cât și pentru mo-dernizarea exploatațiilor agricole sunt avute în vedere de către cei din „Țara mea“, iar Federația Agrostar lucrează la demararea unor proiecte pe aces-te măsuri, în cadrul acestei asociații.

calitatea întâi, o anumită cantitate îi rămâne fermierului care nu poate să o valorifice superior de unul sin-gur. Toate aceste proceduri se pot face numai într-o fabrică dimensionată în funcție de suprafață și de calitatea de producție. De altfel, unul dintre obiec-tivele Consiliului de Administrație al Cooperativei „Țara mea“ este integra-rea producției.

„În felul acesta, el va ajunge să-și va-lorifice integral întreaga producție obținând și plusvaloare, care se va duce în acoperirea unor cheltuieli. Mai mult, ei ar putea să plătească și la Casa de Asigurări de Sănătate, la Casa de Pensii ca să beneficieze de pensie când vor ajunge la o anumită vârstă, în urma cotizației. Membrii cooperatori vor putea într-adevăr să valorifice superior tot ceea ce produc ei pe o anumită suprafață de teren pe care o au moștenire de la părinți. De asemenea, am făcut o propunere domnului ministru, pentru cumpăra-rea de pământ de către membrii din

fie ambalată, etichetată și livrată apoi către supermarketuri. Dintr-o tonă de ardei, de exemplu, doar 700 kg sunt calitatea întâi. „În cadrul acestor de-pozite trebuie să fie un laborator de testare a calității și un laborator de pedologie și chimie, în așa fel încât să știm ce substanțe administrăm și cât administrăm. Avem marele avantaj că România este totuși printre țările care folosesc ca substanță activă pe hectar o cantitate foarte mică față de țările dezvoltate precum Germania, Franța, Olanda și chiar Turcia. Acolo se obțin producții importante, dar și cu cantități foarte mari de substanță activă și în special de azot. De aici și problemele care apar în relația cu consumatorii”, menționează Mircea Velica.

Integrarea producției, obiectivul cooperativei

În urma sortării și livrării către su-permarketuri numai a legumelor de

și nu doar o etichetă pe care să scrie «produs în România», dar cu materie primă adusă din afara țării”, a adă-ugat secretarul general al Agrostar.

Spații de depozitare eficiente

Pentru comuna Izbiceni, această for-mă asociativă poate fi extrem de be-nefică, crede primarul Mircea Velica. Singurul deziderat este ca aceste for-me să fie funcționale, iar impozitul să rămână la nivel local.

„Propunerea pe care noi (Asociația comunelor, n.r.) am făcut-o a fost ca impozitul din venitul pe agricultu-ră să fie încasat de primării și să ră-mână la nivelul lor, iar acest impozit care vine de la agricultori să fie fo-losit în proporție de 60% ca parte de cofinanțare pentru proiecte la nivel de unitate administrativ teritorială și 40% să se ducă către formele aso-ciative ale tinerilor fermieri“, ne-a declarat primarul comunei Izbiceni.

Din punctul său de vedere, este ne-voie și de construirea unor spații în care să se depoziteze marfa, care să

Mircea Velica, primarul comunei

Izbiceni


38 39

Asociația reunește 59 de membri, având ca misiune dezvoltarea terito-riului Podișul Mediașului – ampla-sat din punct de vedere geografic în zona delimitată de orașele Sighișoara și Sibiu. Așezările rurale păstrează elemente ale culturii săsești, cu bise-rici fortificate care domină peisajul și case cu porți înalte, înșiruite de-a lungul șoselei.

Microregiunea Podișul Mediașului este compusă din 14 comune și un oraș și are suprafața totală de 77.072 ha, care se întinde, din punct de ve-dere administrativ, în județele Sibiu și Mureș. În total, cele 15 localități în-sumează 40 de sate, dintre care două aparțin de orașul Dumbrăveni. Cele mai apropiate localități urbane din afara teritoriului GAL sunt Mediaș și Sibiu, în județul Sibiu și Sighișoara și Târgu Mureș, în județul Mureș.

Comunicarea terestră cu exteriorul se face prin acces rutier și feroviar. Infrastructura rutieră internă a mi-croregiunii este compusă din dru-muri naționale, județene și comu-nale. Infrastructura feroviară face legătura cu orașul cel mai apropiat, Mediaș, dar și cu alte orașe mari - Cluj Napoca, Brașov și București. Cele mai apropiate aeroporturi se află la Sibiu și Târgu Mureș. Microregiunea are relații administrative cu orașele Mediaș, Sighișoara, Sibiu și Târgu Mureș, relații economice frecvente cu Mediaș, Copșa Mică și Sibiu.

Instalarea tinerilor fermieri, în zootehnie

La începutul anului 2014, Maria-Lucia Lăpădat a preluat o afacere apicolă și s-a instalat pentru prima dată ca șef de exploatație. Lăpădat Maria-Lucia PFA, din comuna Alma (Sibiu) a acce-sat un proiect european prin Măsura 112, cu ajutorul GALPM, în valoare totală de 24.000 euro, întreaga sumă fiind nerambursabilă.

Din 2012, familia Lăpădat se dedică pasiunii comune, de creștere a albine-lor, ajungând în anul 2014 la un efectiv de 120 de familii de albine. Odată cu depunerea proiectului de primă insta-lare, beneficiarul își propune dezvol-tarea activității, respectiv creșterea stupinei de la 120 la 175 de familii de albine.

Prin proiect se achiziționează echipa-mente care ușurează munca de api-cultor și anume: o centrifugă pentru extragerea mierii, un banc pentru

Obiectivele GALPM sunt:

- Trezirea interesului cetățenilor pentru implicarea în reflecțiile și deciziile asupra dezvoltării propriului teritoriu, cu accent special pe comunitățile de rromi, persoanele tinere și femei;

- Animarea și încurajarea societății civile și a autorităților loca-le de a colabora activ în formarea Grupului de Acțiune Locală și identi¬ficarea priorităților de dezvoltare;

- Încurajarea locuitorilor de a se asocia (formarea asociațiilor de producători pentru alinierea la normele europene, promo-varea și va¬lorificarea produselor locale și tradiționale) pentru a putea accesa cu succes fondurile destinate dezvoltării rurale;

- Informarea asupra oportunităților de finanțare oferite de Uniu¬nea Europeană și Guvernul României prin Programul Național de Dez¬voltare Rurală (PNDR);

- Conștientizarea și aprofundarea principiului „de jos în sus” în identificarea și ierarhizarea nevoilor teritoriului. Cetățenii tre-buie să înțeleagă că nimeni nu poate cunoaște mai bine decât ei necesitățile de dezvoltare durabilă a spațiului lor de viață;

- Identificarea și cooptarea în acțiuni a unor persoane resursă pentru viitoarele echipe de lucru tematice;

- Motivarea tinerilor pentru a rămâne în mediul rural.

Măsuri de finanțare accesate prin GALPM

Cu sprijinul Grupului de Acțiune Locală Podișul Mediașului s-au ac-cesat următoarele măsuri din PNDR:

- Măsura 112 - Instalarea tine-rilor fermieri, prin care au fost finanțate proiecte de instalare ca șefi de exploatație a tinerilor sub 40 de ani, intensitatea sprijinului nerambursabil fiind de 100% din valoarea totală a proiectului;

- Măsura 312 – Sprijin pentru cre-area și dezvoltarea de microîntre-prinderi, prin care au fost finanțate proiecte de producție sau prestări servicii în domenii non-agricole, intensitatea sprijinului nerambur-sabil fiind de 50-85% din valoarea totală a proiectului;

- Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice, prin care au fost finanțate proiecte de înființare de agropensiuni, activ ităț i recreaționale, înființare de tra-see turistice tematice, promovare turistică;

- Măsura 322 – Renovarea, dezvol-tarea satelor, îmbunătățirea servi-ciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în va-loare a moștenirii rurale, prin care au fost finanțate proiecte de reabi-litare/dotare cămine culturale, do-tare a Serviciilor de Urgență;

- Măsura 421 – Implementarea proiectelor de cooperare, prin care a fost finanțat un proiect de coo-perare, având obiectivul principal de promovare a producătorilor și a produselor locale din zonă.

Nr. crt.

L ocalitatea Sate Suprafața (ha)

Tipul așezării

1. DUMBRĂVENI Ernea, Șaroș pe Târnave

5575 Oraș

2. ALMA Alma, Giacăș, Șmig

3762 Comună

3. AȚEL Ațel, Dupuș 3902 Comună

4. AXENTE SEVER

Axente Sever, Agârbiciu, Șoala

7370 Comună

5. BAZNA Bazna, Boian, Velț

8759 Comună

6. BLĂJEL Blăjel, Păucea, Românești

3402 Comună

7. BRATEIU Brateiu, Buzd 3511 Comună

8. DÂRLOS Dârlos, Curciu, Valea Lunga

4010 Comună

9. HOGHILAG Hoghilag, Prod, Valchid

5213 Comună

10. MICASASA Micăsasa, Chesler, Țapu, Văleni

7138 Comună

11. MOȘNA Moșna, Alma Vii, Nemșa

6117 Comună

12. ȘEICA MICĂ Șeic a Mic ă, Soroștin

4379 Comună

13. TÂRNAVA Târnava, Colonia Târnava

2831 Comună

14. VALEA VIILOR Valea Viilor, Motiș

4416 Comună

15. VIIȘOARA Viișoara, Sântioana, Ormeniș

6687 Comună

Total 15 40 77072

Asociația Grupul de Acțiune Locală Podișul Mediașului - GALPM

Leader la zi

În intervalul ianuarie 2012 – decembrie 2015, Grupul de Acțiune Locală Podișul Mediașului implementea-ză strategia de dezvoltare a teritoriului format din orașul Dumbrăveni, 13 co-mune din nordul județului Sibiu și o comună din județul Mureș.


40 41

imobil aflat în comuna Moșna, în ve-derea schimbării destinației din Casă Parohială în agropensiune.

Obiectivul investiției este de a crea un mediu favorabil care să susțină dezvol-tarea activităților conexe agriculturii în domeniul turismului, oferind un cu-loar de dezvoltare pentru serviciile de agroturism. Prin proiect se urmărește creșterea, îmbunătățirea și diversifica-rea infrastructurii de servicii turistice, creșterea numărului de turiști care vi-zitează comuna, dar și a duratei șederii acestora în comună și în împrejurimi.

Viorel Toda, din comuna Alma (Sibiu), a apelat la banii europeni pentru a trans-forma un grajd într-o pensiune.

Proiectul de investiție al lui Viorel Toda (valoare proiect - 87.691 de euro, total nerambursabil - 74.537 de euro) are ca scop principal crearea unei agropensi-uni prin schimbarea destinației unui grajd și a șurii, aflate în proprietatea și la adresa de domiciliu a solicitantului. Prin proiect se urmărește valorificarea livezii de meri, existentă în vecinăta-tea amplasamentului, prin asigurarea

fructelor pentru alimentație, dar și va-lorificarea altor alimente produse în gospodărie.

Proiectul va contribui la crearea de lo-curi de muncă, diversificarea infras-tructurii și serviciilor turistice în zonă, promovarea turismului cu specific lo-cal și creșterea valorii adăugate a tu-rismului rural.

Mihnea – Gabriel Vîrgolici, comuna Hoghilag (Sibiu), a depus un proiect în valoare de 215.844 euro, din care total nerambursabil - 183.467 euro. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea activităților turistice re-creative de echitație în județul Sibiu. Solicitantul finanțării a fost inițial o persoană fizică, care s-a autorizat ul-terior ca PFA.

Ideea realizării acestui proiect s-a cris-talizat ca urmare a experienței pe care solicitantul a dobândit-o, în timp, în activitatea de creștere a cailor și prin participarea la multe activități recre-ative de echitație în afara granițelor țării. Astfel, fiind proprietar de cai și al spațiului necesar creșterii acestora,

proprietar al unui teren cu caracteris-tici propice desfășurării activității de echitație, solicitantul realizează un pro-iect de investiții necesar și oportun în contextul existenței unei strategii lo-cale de dezvoltare în acest sens, aceea a GAL Podișul Mediașului, locația re-alizării investiției fiind satul Prod, co-muna Hoghilag, județul Sibiu.

Prin proiect se achiziționează o suprafață pentru echitație cu destinație specifică activităților de echitație și un cort care să acopere o parte a acesteia.

Trasee turistice tematice, promovare turistică

39.500 de euro este investiția comunei Ațel (Sibiu) prin care se înființează un traseu turistic panoramic pe teritoriul comunei, care va fi deschis publicu-lui larg, beneficiarul propunându-și să atragă un număr mai mare de turiști. Înființarea traseului va avea ca rezul-tat o mai bună vizibilitate a comunei în peisajul turismului cultural/rural din zonă.

decăpăcit, un filtru pentru miere, un colector de păstură, un recipient de încălzire și un cărucior de transport.

Un alt beneficiar al fondurilor europe-ne, accesate cu sprijinul GALPM, este Păuceanu Vasile-Mihai PFA, din co-muna Dârlos. Vasile-Mihai Păuceanu a apelat la banii europeni destinați instalării tinerilor fermieri și a ac-cesat un proiect în valoare totală de 24.000 euro, întreaga sumă fiind nerambursabilă.

Beneficiarul proiectului a preluat exploatația de la fratele său și s-a in-stalat pentru prima dată, ca șef de exploatație, în noiembrie 2013, în co-muna Dârlos, județul Sibiu.

Cu prima de instalare, pe care o primește sub formă de ajutor public nerambursabil, beneficiarul își pro-pune modernizarea și dezvoltarea exploatației prin achiziționarea de echipamente specifice activității de creștere a porcinelor și, respectiv, ac-cesorii folosite în fertilizarea chimică a terenului agricol.

Beneficiarul are în plan extinderea activității, intenționând să acceseze și măsura de modernizare a exploatației agricole în noua perioadă de progra-mare 2014-2020.

Dezvoltarea sectorului non-agricol

Prin intermediul GALPM s-au acce-sat fonduri europene pe Măsura 312 – Sprijin pentru crearea și dezvolta-rea de microîntreprinderi, prin care au fost finanțate proiecte de producție sau prestări servicii în domenii non-agricole, intensitatea sprijinului ne-rambursabil fiind de 50-85% din va-loarea totală a proiectului.

Societatea Ioanalin SRL, din comuna Târnava (Sibiu), a realizat un proiect în valoare totală de 85.430 de euro, din care total nerambursabil - 59.801 euro. Beneficiarul și-a propus dotarea societății cu utilaje specializate pentru prestarea serviciilor de amenajări pe-isagistice și activități de deszăpezire.

autoutilitară veterinară, remorcă pen-tru transportul animalelor, set instru-mentar. Toate acestea permit depla-sarea în timp util la orice intervenție, transportul animalului bolnav la se-diul cabinetului veterinar, dacă situația o cere, diagnosticări mai exacte, care asigură aplicarea din prima fază a tra-tamentului corect.

Încurajarea activităților turistice

Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice, prin care au fost finanțate proiecte de înființare de agropensiuni, activități recreaționale, înființare tra-see turistice tematice, promovare tu-ristică, a fost și ea accesată cu sprijinul Grupului de Acțiune Locală Podișul Mediașului.

Marianne Rempler, din comuna Moșna (Sibiu), a accesat un proiect în valoa-re totală de 46.635 de euro, din care suma nerambursabilă este de 39.640 de euro. Proiectul își propune moderniza-rea și repararea tuturor ușilor, geamu-rilor și instalațiilor electrice dintr-un

Cu ajutor ul echipamentelor achiziționate prin proiect, o motocosi-toare, microîntreprinderea desfășoară activități precum cosirea spațiilor verzi din domeniul public, cosirea/amenaja-rea spațiilor de agrement și curățarea drumurilor / trotuarelor / parcărilor de zăpadă.

CMV-PFA Lal Viorel, comuna Ațel, județul Sibiu, a realizat prin Măsura 312 un proiect în valoare totală de 42.630 de euro, din care total neram-bursabil - 28.000 de euro.

CMV-PFA Lal Viorel s-a înființat în anul 2004, având ca obiect de activi-tate cod CAEN 7500 - Activități vete-rinare. Din 2004 până în prezent, be-neficiarul banilor europeni desfășoară activități veterinare în comuna Ațel. Cele mai multe ferme, stâne și tabere de vară pentru animalele care bene-ficiază de servicii sanitar-veterinare prestate de CMV-PFA Lal Viorel se gă-sesc la distanțe mari de sediul cabine-tului veterinar, fiind amplasate în zone greu accesibile, fără drumuri moder-nizate. Prin acest proiect, beneficia-rul a achiziționat următoarele bunuri:


42 43

Proiectul vizează semnalizarea unui traseu turistic prin hărți și indicatoa-re, precum și amplasarea de mobilier stradal potrivit pentru refugiu, popas și observarea panoramei. Cele trei rute distincte sunt potrivite pentru vizi-tarea comunei, cu puncte de oprire la principalele obiective culturale de interes; parcurgerea unei rute ocoli-toare, în extravilanul comunei, pe un teren off-road; parcurgerea unui tra-seu de drumeție.

Asociația Vecinătățile Moșnei vrea să realizeze un circuit ECO-MUZEU, va-loarea nerambursabilă a proiectului fiind de 38.110 euro.

Traseul ecomuzeului din localita-tea Moșna (Sibiu) a fost identificat în 2007. Conceptul de ecomuzeu a apărut în Europa de Vest (Franța) în anii 1970, datorită necesității de a prezerva elemente ale lumii rurale

pe cale de dispariție sub presiunea urbanizării și progresului tehnic și social. Ecomuzeul este o oglindă în care populația (proprietari, turiști, administrație etc) se privește, pentru a-și recunoaște trecutul și pentru a-și organiza viitorul. Aspectele vieții co-tidiene, peisajele, arhitectura, patri-moniul cultural și natural, ocupațiile locuitorilor, modurile de viață, măr-turiile orale, toate sunt subiectele vi-zate de un ecomuzeu.

Prin implementarea proiectului se urmărește conservarea traseului (prin dotarea cu locuri de popas), extinde-rea cu noi locații în Moșna, Nemșa și Alma Vii.

Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Transilvania Mea, din comuna Axente Sever (Sibiu) a accesat 7.494 euro prin Măsura 313, cu sprijinul GALPM. Proiectul are ca obiectiv promovarea

comunei Axente Sever ca destinație turistică. În acest scop, au fost rea-lizate materiale promoționale – fil-me de prezentare, fotografii, broșuri, DVD-uri personalizate, care sunt pre-zentate și pe site-ul proiectului: www.visitaxente.ro. Toate aceste materiale însumează informații relevante despre caracteristicile zonei Axente - Șoala, obiectivele turistice și legende legate de acestea, locuri de cazare și cam-ping, posibilități de petrecere a tim-pului liber.

Poziționarea geografică într-o zonă extrem de bogată, atât din punct de vedere natural, cât și cultural, îi oferă comunei Axente Sever un potențial tu-ristic important. Principalele obiective turistice sunt Bisericile Evanghelice fortificate din Axente Sever, Agârbiciu și Șoala (sate aparținătoare), dar și bi-sericile de cult catolic și ortodox.

știri și evenimente

Exportul de produse agroalimentare este în creștereExcedentul comercial al schimburi-lor de produse agroalimentare din anul 2014 a fost de 514,3 mil. euro, în creștere cu 58,3% comparativ cu soldul pozitiv de 324,9 mil. euro, în-registrat în anul 2013. România a ex-portat în 2014 produse agroalimen-tare în valoare totală de 5.409,6 mil. euro, cu 311,5 mil. euro mai mult față de anul precedent (+6,1%), în timp ce importurile, în sumă de 4.895,3 mil. euro, au crescut în ritm mai lent, depășind cu 2,6% valoarea din anul 2013.

„Dacă anul 2013 a fost primul din ul-timii 20 de ani cu balanța comercială pozitivă pentru schimburile de pro-duse agroalimentare, iată că anul 2014 ne aduce cel mai bun rezultat din punct de vedere al excedentu-lui comercial, pentru această peri-oadă, respectiv de 514,3 milioane euro”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Raportat la anul precedent, valoarea livrărilor intracomunitare de produ-se agroalimentare din 2014 s-a majo-rat cu 10,7%, în timp ce exporturile către țările terțe au scăzut cu 0,3%. Achizițiile din statele membre UE

au crescut cu 3,2%, iar cele din țări terțe s-au menținut la același nivel ca în 2013.

Principalele produse agroalimentare exportate în 2014 au fost: grâu (aproa-pe cinci milioane de tone pentru 959,4 mil. euro), porumb (3,7 mil. tone / 755,1 mil. euro), țigarete, semințe și ulei de floarea-soarelui, semințe de rapiță, orz, animale vii din specia ovi-ne sau caprine, carne de pasăre, pre-cum și animale vii din specia bovine.

Comparativ cu încasările obținute în 2013, volumele majorate exportate de țigarete și semințe de rapiță au adus un plus de 193,1 mil. euro (total 699,1 mil. euro) și, respectiv, 145,7 mil. euro (to-tal 338,3 mil. euro). Exportul de nuci a performat și în 2014: în condițiile creșterii cu 22,8% a cantității livrate, precum și a prețului unitar, încasările au crescut cu 55,6% față de anul 2013, la 60,4 mil. euro.

Carnea de porc, șroturile de soia, pro-dusele de brutărie-patiserie, diferitele preparate alimentare și ciocolata s-au situat pe primele locuri în structu-ra importurilor agroalimentare din 2014, după ponderea valorică în total

import. Față de anul 2013, facturile au fost mai mari, în principal la tu-tun brut (total 162,4 mil. euro, repre-zentând o creștere cu 27,9%), carne de pasăre (146,1 mil. euro, +19,2%), ciocolată (163,6 mil. euro, +16,3%) și carne de porc (286,1 mil. euro, +6,5%).

Zahărul, produs care se situa în mod tradițional pe primul sau al doilea loc în topul importurilor, alături de car-nea de porc, a marcat o scădere sem-nificativă (mai puțin cu 47,9 mii tone, respectiv 60,8 mil. euro), sub presiu-nea cantităților de zahăr din sfeclă, produse suplimentar în 2014, acesta clasându-se pe locul zece în top im-porturi, după cafea. Valori în scădere ale importurilor s-au mai înregistrat la grâu (-6,8 mil. euro), țigarete (-29,8 mil. euro), lapte și smântână (-8,3 mil. euro), ape minerale care conțin zahăr și la semințe de floarea-soarelui.

Uniunea Europeană a fost principa-lul partener în comerțul agricol al României în anul 2014: livrările de produse agroalimentare către aceas-tă destinație au avut o pondere va-lorică de 61,0% (58,4% în 2013), iar achizițiile din statele membre UE au deținut o pondere de 81,4% (80,9% în 2013).


44 45

Primele proiecte pe noul PNDR, din 25 martiePhil Hogan, într-o fermă românească la prima vizită oficială într-un stat membru

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, s-au întâlnit, pe 13 martie 2015, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În cadrul întrevederii s-au discutat pro-gresele înregistrate în ultimii ani de agricultura românească, dar și modalități pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor europene dispo-nibile în viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

„ Am discutat despre stadiul Programului de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și vreau să le mulțumesc domnului comisar european și echi-pei sale pentru deschiderea de care au dat dovadă în această perioadă de negocieri. Suntem aproape de final. L-am informat pe domnul comisar că România a luat decizia, pe răspun-dere proprie, ca, din 25 martie, să se primească primele proiecte, pe două măsuri pe care s-au terminat negoci-erile cu Comisia Europeană. Este vor-ba despre măsura privind investițiile în ferme și măsura de investiții pen-tru tineri fermieri. Am discutat și des-pre calendarul aprobării întregului

program și cred că la jumătatea lu-nii aprilie vom primi scrisoarea de confirmare, care va certifica faptul că toate negocierile sunt închise și că elementele au fost agreate între cele două părți”, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

La rândul său, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a apreciat ca po-zitiv rolul fondurilor europene în dez-voltarea comunităților locale.

„Fondurile europene pentru agri-cultură și dezvoltare rurală vor avea impact asupra a 2,5 milioane de persoane, atât direct, cât și indi-rect, prin finanțările care vor viza in-frastructura rutieră la nivel local, de irigații, servicii de agroturism și conservarea patrimoniului cultural local. Perspectivele pentru agricul-tura României sunt bune. Anul tre-cut, România a înregistrat o balanță comercială pozitivă, având cele mai bune rezultate din ultimii 25 de ani. Sperăm că fondurile europene alocate agriculturii românești în noua pro-gramare vor fi în continuare cheltuite

eficient, pentru a finanța proiecte care vor genera un număr cât mai mare de locuri de muncă, vor avea un im-pact cât mai mare asupra economiei și vor crea noi oportunități pentru oamenii din comunitățile rurale”, a subliniat Phil Hogan.

De asemenea, pe agenda discuțiilor dintre cei doi oficiali s-au aflat și situația fermierilor afectați de embar-goul impus de Federația Rusă, măsu-rile de susținere a producătorilor din sectorul lactatelor, după eliminarea cotelor de lapte din aprilie 2015, rea-bilitarea infrastructurii secundare de irigații prin intermediul celor 370 de milioane de euro disponibile prin noul PNDR, dar și detalii privind zonele de-favorizate, în contextul noilor criterii stabilite la nivel european. Partea ro-mână a solicitat redesemnarea zone-lor cu constrângeri naturale, dat fiind faptul că anumite prevederi au dus la excluderea unor zone care în perioada anterioară de programare au fost înca-drate în această categorie. Comisarul european a explicat că, la nivelul ser-viciilor Comisiei, aceastăsituație este cunoscută, dar este o problemă de legislație ce nu poate fi depășită.

Cu ocazia primei vizite în România a comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a fost organizată o deplasare la o fermă pentru îngrășarea porci-lor și la fabrica de nutrețuri combina-te a acesteia. Pe 12 martie 2015, Phil Hogan, alături de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, Corina Crețu, comisar european pentru Dezvoltare Regională, și Eugen Teodorovici, mi-nistrul Fondurilor Europene, au ajuns la societatea Suinprod Radic SRL, care deține ferma de porci și FNC-ul, obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, în comuna Rătești, sat Ciupa Mănciulescu (km 86 autostradă), județul Argeș.

„Este o onoare pentru noi, pentru că este prima vizită oficială pe care dom-nul Hogan o efectuează în calitate de comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Noi am ales pro-iectul acesta, deoarece este unul de

succes. Este a doua investiție cu fon-duri europene care se realizează la aceeași fermă”, a menționat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Totodată, ministrul a afirmat că în România este nevoie de tot mai mul-te proiecte integrate, care să acopere întreg lanțul de producție, pornind de la cultivarea cerealelor și procesa-rea acestora în unități ca fabrica de nutrețuri combinate, care ulterior sunt utilizate în furajarea animalelor din fermă. În plus, operatorul procesează carnea care provine de la aceste ani-male, iar produsele realizate aici se regăsesc în supermarketuri.

La rândul său, comisarul european Phil Hogan a salutat progresele rea-lizate de autoritățile de la București în ceea ce privește absorbția fondurilor europene nerambursabile pentru agri-cultură, arătând că investițiile de ti-pul celei din Argeș nu reprezintă doar un model de afacere ci și o șansă de

dezvoltare a comunităților locale, prin crearea de locuri de muncă.

„Este prima vizită pe care o între-prind într-un stat membru și este ex-traordinar să descopăr acest proiect integrat, realizat cu sprijinul fondu-rilor europene. Acesta nu este doar un exemplu de bune practici privind dezvoltarea unei ferme, ci și un exem-plu în ceea ce privește modul în care finanțările europene pot contribui la dezvoltarea comunităților locale din zona rurală”, a subliniat comisarul european Phil Hogan.

Printre subiectele pe care cei doi ofi-ciali le-au abordat în cadrul vizitei pe care comisarul european a efec-tuat-o în țara noastră, s-a regăsit și situația creată de embargoul impus de Federația Rusă, în special în ceea ce privește carnea de porc, precum și soluțiile care pot fi aplicate în vederea susținerii producătorilor locali.


46 47

Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) este o aso-ciație cu caracter profesional, fără scop lucrativ, nonguverna-mentală, autonomă, cu personalitate juridică, construită pe cri-teriul specificului activității de ramură avicolă.

Uniunea desfășoară activități și servicii profesionale, tehnice, economice și științifice, de interes comun pentru membrii săi, astfel încât activitatea acestora să devină cât mai profitabilă.

Uniunea Crescătorilor de Păsări din România

Constituită în anul 1993, cu scopul realizării unității organizatorice a crescătorilor de păsări din România, UCPR îndeplinește rolul de liant în-tre agenții economici care activează în domeniul aviculturii. Asigură re-lații de tip economic, financiar, or-ganizatoric și juridic cu organisme guvernamentale interne și interna-ționale și susține interesele membri-lor prin acțiuni concrete de lobby.

Obiectivul principal al Uniunii constă în reprezentarea intereselor membrilor în fața organelor de stat și/sau a forurilor competente prin formularea unor propuneri privind elaborarea de acte normative, po-trivit legii, menite să conducă la în-tărirea, menținerea și dezvoltarea sistematică a aviculturii românești.

Membrii RNDR se prezintă

Există un flux continuu de informații de la agenții economici la Uniune și de la aceasta înapoi, prin intermediul reuniunilor periodice, simpozioane-lor științifice și tehnice, conferințe-lor, expozițiilor de profil, congreselor. Decadal, lunar, trimestrial și anual, Uniunea primește de la membrii săi informații privitoare la activitatea

România va exporta carne de porc în ChinaMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că, în data de 16 mar-tie 2015, România a primit scrisoa-rea oficială a Administrației de Stat pentru Supravegherea Certificării și Acreditării din Republica Populară Chineză, prin care se comunică părții române aprobarea înregistră-rii în această țară a primei companii producătoare de carne de porc, S.C. Smithfield Romania SA. Astfel, după listarea pe site-ul Autorității Sanitare Veterinare din China, se poate începe

exportul de carne de porc congelată în R. P. Chineză.

„Decizia Chinei de a importa carne de porc din România reprezintă o mare realizare pentru economia româneas-că, întrucât, încă din 2012, de la pre-luarea guvernării, am făcut eforturi susținute împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pen-tru a deschide posibilitatea exportu-lui cărnii de porc pe o piață atât de

importantă cum este cea chineză. Iată că, în urma demersurilor noastre, as-tăzi putem vorbi de un pas concret fă-cut de România în direcția dezvoltă-rii durabile a agriculturii românești, prin intermediul exporturilor. Pentru noi, aceasta a fost o prioritate abso-lută. Prin urmare, consider deschi-derea exportului pe piața chineză o oportunitate extraordinară pen-tru România”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.


48 49

Romalimenta este o Federație patronală națională deschisă, non-profit, autonomă, apolitică, fiind reprezentantul profesio-nal al celor care formează industria alimentară și a băuturilor din România. Federația Romalimenta a luat ființă în 1994, iar din 2011 este membră a FDE (FoodDrinkEurope).

Federația Patronală Română din Industria Alimentară - Romalimenta grupează majoritatea asociațiilor/patronatelor din industria alimen-tară, alături de mari firme procesa-toare, autohtone și multinaționale. Federația Romalimenta reprezintă interesele membrilor săi, respectă și susține interesele consumatorilor și, totodată, promovează principiile unei concurențe loiale.

Membrii Romalimenta așteaptă de la Federația lor sprijin și cooperare constantă pentru a se dezvolta într-un mediu de afaceri corect. Practic, Romalimenta acționează pentru în-lăturarea barierelor artificiale din calea afacerilor și pentru creșterea

competitivității operatorilor alimen-tari pe plan intern și internațional.

Pentru ca actele normative și regle-mentările legale să ia in considerare interesele membrilor, Federația par-ticipă activ la dialogul cu instituțiile statului.

În plus, Romalimenta vizează crea-rea imaginii potrivite a industriei ali-mentare și a băuturilor, facilitând con-comitent dialogul între producător și consumator.

Siguranța și calitatea alimentelor, protecția mediului, pregătirea profe-sională, eficiența energetică și nutriția sunt doar câteva dintre domeniile de

interes pentru care Romalimenta acordă consultanță și oferă informații relevante, menite să clarifice orice ne-dumerire și să ajute la desfășurarea unei activități transparente.

Ce-și propune Federația Romalimenta

Prin Federația Romalimenta, ne pro-punem să facem auzită o voce unita-ră a sectorului alimentar, având re-prezentativitate recunoscută juridic și fiind semnatară a Contractului co-lectiv de muncă pe ramură. Pentru că industria alimentară și a băuturilor este cel mai mare sector manufactu-rier din România, cu o cifră de afaceri de 44,4 miliarde lei (2011), precum și primul angajator – aproximativ 200 de mii de salariați, merită o atenție susținută, nu doar din partea celor implicați direct în ea!

Obiectivul major pe care ni-l pro-punem, prin totalitatea activităților

desfățurată, nivelul producției, per-formanțe economice, probleme cu care aceștia se confruntă, solicitări de spri-jin și sugestii din partea Uniunii. După prelucrare, informația primită este accesibilă tuturor membrilor prin in-termediul „Buletinului Informativ”, editat lunar.

Activitatea de consultanță, asistență și service în aplicarea tehnologiilor per-formante este realizată prin organi-zarea de simpozioane cu participarea firmelor de producere și/sau comerci-alizare a echipamentelor specifice do-meniului. Tot în acest scop, Uniunea editează „Actualitatea în avicultură” – caiet de studiu, fiecare număr fiind consacrat unui aspect specific activi-tății desfășurate de membri: nutriție, tehnologie, biosecuritate, economic - comercial.

Cele mai bune rezultate obținute în activitatea de producție, observații practice, experiențe utile, teste de fer-mă, rezultate ale activității de cerce-tare în domeniul aviculturii sunt pu-blicate în revista „Avicultorul”, publi-cație trimestrială pe care Uniunea o

editează cu regularitate începând cu anul 1994.

Pot fi membri ai UCPR agenții econo-mici din domeniul avicol din țară și din străinătate, indiferent de forma de proprietate, persoane fizice și/sau juri-dice din alte domenii care își exprimă dorința de a participa la dezvoltarea acestui sector. Personalități științifice din țară și străinătate care prin activi-tatea lor au contribuit sau contribuie la progresul aviculturii sunt sau pot deveni membri de onoare ai Uniunii.

În prezent, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România numără peste 300 de membri, societăți comerciale, și este gata în orice moment să primeas-că noi membri în vederea concentrării eforturilor pe care agenții economici din sector le fac pentru menținerea și întărirea sistemului.

Uniunea Crescătorilor de Păsări din România va continua activitatea de lobby pentru susținerea și prote-jarea producătorilor interni în fața concurenței.

Romalimenta – Federația Patronală Română din Industria Alimentară


50 51

Conducerea Federației Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta este forma-tă din președinte – Sorin Minea; vicepreședinți – Doina Cavache și Aurel Popescu; director executiv – Mihai Vișan.

Ce face Romalimenta?

- Contact permanent cu instituții și organizații din România;

- Reprezentarea intere-selor membrilor față de autorități, având în vedere pe cele ale consumatori-lor, precum și competiția corectă;

- Elaborarea de poziții cheie în chestiuni impor-tante, de actualitate, în industrie;

- Legătura strânsă cu toa-te verigile din lanțul alimentar;

- Dezvoltarea de acțiuni menite să întărească și să dezvolte sustenabil mem-brii Federației.

Preocupări actuale

- Reducerea TVA la alimente;- Rețete consacrate; - Strategia de reducere a risipei de alimente;- Etichetare nutrițională și informarea consumatorilor;- Târguri alimentare - ANUGA, ALIMENTARIA, SIAL, IFE

(http://www.romalimenta.ro/targuri_internationale.php);- Campanie de presă pentru siguranța alimentelor;- Legislație - lobby (noul Cod fiscal; limitarea evaziunii fiscale;

separarea atribuțiilor de control);

Membră în:

∙ Consiliul Export – Ministerul Economiei;∙ Comisia de dialog social din Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale;∙ Comisia de dialog social din Ministerul Sănătății;∙ Comisia de dialog social din cadrulAutorității Naționale

Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);∙ Comisia de dialog social din Ministerul Finanțelor Publice;∙ Relații de muncă: negocierea Contractului colectiv de muncă

la nivelul ramurii de activitate.

Proiecte Romalimenta

- Platforma Food For Life Romania - Colaborare cu institute de cercetare, patronate, companii din industrie, autorități de re-sort, asociații și fundații, consumatori, pentru realizarea de programe de cercetare și dezvoltare în industria alimentară și valorificarea lor imediată.

- Standarde ocupaționale și dezvoltarea de structuri pentru ca-lificări - comitet sectorial, anumite ocupații, diferite ramuri.

- Adaptabilitatea la normativa de siguranță și sănătate la locul de muncă - parteneriat cu Federația sindicatelor și cu patru organizații spaniole.

Federației Romalimenta, este de a sprijini dezvoltarea rapidă a indus-triei alimentare în contextul pieței Uniunii Europene.

Avem mii de operatori care lucrează la standardele europene de igienă și calitate, dar mai sunt mulți alții, care încă au de lucru în această direcție.

Ne propunem să sprijinim exportul de alimente pe piața unică, dar și în afara UE. Știm că progresul industriei noas-tre depinde de restrângerea economiei subterane, precum și de echilibrarea relațiilor contractuale cu sectorul co-mercial, cu precădere marele retail. În acest context, ne implicăm, prin resur-sele Romalimenta, în organizarea par-ticipării firmelor românești la târguri naționale și internaționale.

Subiectele de mare actualitate ale in-dustriei românești (evaziunea, redu-cerea TVA la alimente etc) au un im-pact major și ne preocupă permanent. Chiar dacă ele alcătuiesc o realitate (nedorită) în mediul nostru de afaceri, sunt chestiuni cu care se confruntă și colegii din alte țări europene. La fel de importante sunt dezbaterile de la Bruxelles și din întreaga Uniune, ge-nerate de profundele schimbări dato-rate globalizării, crizei economico-fi-nanciare, dar și puseurilor alimentare care, mai devreme sau mai târziu, au efect direct asupra industriei alimen-tare românești.

Federația Romalimenta aduce laolaltă firme din industria alimentară și a bă-uturilor, cu scopul de a promova etica profesională și comercială, precum și de a susține interesele societăților co-merciale din această ramură.


52

Vă invităm să participaţi la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii şi imagini • Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie • Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele dumneavoastră, fotografii, scrisori şi articole la adresa: [email protected]

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenție-ze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezen-tați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți sus-ține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care pro-vin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

» 0 exprimare simplă; » date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului; » evitarea excesului de acronime; » denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text; » evitarea comentariilor și a referin-țelor externe care pot fi controver-sate sau greșit înțelese.

Deschişi Către Viitor

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală“. Proiect cofinanţat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013. Martie 2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.Se distribuie gratuit.

românia rurală – nr. 23

Documents