românia rurală – nr. 10

Viorel Morărescu Produsele tradiționale - o zestre culturală pe care avem obligația să o păstrămProducătorii cred în asociereActe în regulă pentru pălinca Trămuța Un strop de dulceață făcută cu suflet în inima Ardealului

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 10 Anul II, Decembrie 2014

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

România Rurală – nr. 10

2

BRĂILAB-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

[email protected].: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Decembrie 2014ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2014

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Uniunea de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii din România - UDDAR, Ion Baciu, Valentina Lungu, Florian Ghișe, Horia Fenechiu, Grupul de Acțiune Locală Drumul Carelor, Grupul de Acțiune Locală Asociația Sargeția GAL 1

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

1

EDITORIAL ............................................................................................................................................................................3

INTERVIUViorel Morărescu: Produsele tradiționale - o zestre culturală pe care avem obligația să o păstrăm .................................. 4

DEZVOLTARE RURALĂ Producătorii cred în asociere ..................................................................................................................................................11Adriana - pâine de casă cu cartofi, primul produs din 2014 atestat ca tradițional .............................................................14„La Baciu” - gustul tradițional din Bucovina cucerește lumea .............................................................................................16Pe Valea Vâlsanului, tradițiile culinare sunt păstrate cu sfințenie .......................................................................................19Vrâncioaia, o afacere pornită din bucătărie ...........................................................................................................................21Acte în regulă pentru pălinca Trămuța ................................................................................................................................ 23

OAMENIUn strop de dulceață făcută cu suflet în inima Ardealului ................................................................................................... 26Kaizer Debreczeni – un brand de familie ............................................................................................................................. 29

EXPERIENŢEFerma mea: Produse tradiționale din carne de Mangalița și Bazna, vechi rase de suine autohtone ..................................31Afacerea mea: Tataia Gică, personajul principal în povestea produselor tradiționale din Valea Covurluiului ................. 34Comunitatea mea: Mărginimea Sibiului- simbol al tradiției și credinței unei comunități ................................................. 38

LEADER LA ZIGrupul de Acțiune Locală Drumul Carelor .......................................................................................................................... 40Grupul de Acțiune Locală Asociația Sargeția GAL 1 ............................................................................................................ 43

ŞTIRI ȘI EVENIMENTE ...................................................................................................................................................45

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂAsociația Română a Cărnii .................................................................................................................................................... 46Uniunea de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii din România - UDDAR ............................................................................. 48

Cuprins


2

3

serioase să își facă simțită prezența în domeniul agriculturii. Eficiența în acest caz nu mai vine din produc-tivitate, ci din plusvaloare.

Producția este urmată de prelucra-re și valorificare în forme din ce în ce mai complexe. Valorificarea tradițiilor de orice fel, culina-re, meșteșugărești, culturale poate crește valoarea oricărui produs realizat într-o asemenea viziune. Tocmai acel consumator nemulțumit de producția de tip in-tensiv va deveni susținătorul acestui tip de produs tradițional. Fiind un consumator pretențios, se presu-pune că este și unul responsabil, care, astfel, va deveni fidel și va ajuta la dezvoltarea acestor mici producători.

Fondurile alocate pentru dezvol-tarea fermelor de semisubzistență și a celor mici va duce la o creștere sustenabilă a economiilor loca-le. Condițiile aparte ale evoluției

Se tot vorbește, și nu de puțină vre-me, despre o așa-zisă nocivitate pe care agricultura de tip intensiv o are asupra mediului și a oamenilor. Nu spun „așa-zisă” pentru a mă situa în tabăra celor care consideră că agri-cultura nu se poate face altfel decât în standardele unei tehnologii de exploatare de mare intensitate, ci pentru că altfel am da apă la moară unei alte teorii excesive, aceea con-form căreia nu există resurse din care să poată fi hrănită o populație a planetei din ce în ce mai numeroasă.Motivul pentru care mi se pare bi-ne-venită dezvoltarea accelerată a tehnologiilor în agricultură este tocmai necesitatea de a ușura acce-sul la hrană al tuturor - nu intră în discuție acum cauza discrepanțelor reale pe plan mondial în această chestiune, sunt aspecte socio-poli-tice greu de analizat, și mai greu de rezolvat. Trebuie, însă, să înțelegem că este loc și rost și pentru o altfel de agricultură. Tehnologia de exploa-tare de tip extensiv are argumente

Produsele tradiționale - o plusvaloare pe care nu avem voie să o pierdem

Editorial

istorice a satului românesc au făcut posibilă conservarea unor tradiții pe care le putem valorifica acum. În alte părți ale lumii se fac eforturi mari de redescoperire, o adevărată arheologie culturală. Este un dome-niu în care pornim cu un avantaj și nu avem voie să-l ratăm.

Eforturile de pionierat ale celor care au inițiat afaceri în această direcție trebuie popularizate. Ele devin exemple de bune practici pe care se poate construi economia rurală a viitorului. Ne asumăm cu mândrie datoria de a scoate în evidență reali-zările oamenilor care, din dragoste pentru tradiții, ne arată tuturor cât de bune sunt rețetele pe care le-au învățat de la părinți și bunici.

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală


4

Domnule director, până acum o lună de zile în România erau înregistrate peste 4000 de pro-duse tradiționale. Care era situația exactă și de ce a fost ne-cesară modificarea legislației privind atestarea produselor tradiționale?

Viorel Morărescu: Până în luna noiembrie 2014, România avea în-registrate 4.402 produse alimentare la nivel național, în baza Ordinului Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei pri-vind condițiile și criteriile pentru atestarea produselor tradiționale – publicat în MO nr. 938/14.10.2004.

Potrivit datelor centralizate de direcția de specialitate din ca-drul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în ba-za Ordinului 690/2004, timp de 9 ani au fost atestate ca „produse tradiționale” 1541 de produse din carne, urmate de produsele din lap-te - 1535, produsele de panificație și patiserie – 750, categoria băuturi - 285, legume-fructe (dulcețuri, ge-muri) – 193 și produse din pește - 11.

un număr însemnat de produse agroalimentare. De aceea, s-a impus o analiză pentru protecția consu-matorilor împotriva practicilor abuzive și, astfel, au apărut măsuri-le care să garanteze corectitudinea tranzacțiilor comerciale.

Pentru a nu duce în derizoriu acest concept, în anul 2013 specialiștii din Direcția Generală Industrie Alimentară - Serviciul Politici de Calitate, Compartimentul Produse Tradiționale și Dezvoltare Durabilă, în baza analizei de piață a „produ-sului tradițional”, în colaborare cu reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, ai Federației Patronale Române din Industria Alimentară - ROMALIMENTA, ai Ministerului Sănătății și ai Autorității pentru

Ținând cont de dinamica înregis-trării în baza Ordinului 690/2004, din anul 2005, când România nu era țară membră a Uniunii Europene și având în vedere că legislația privind produsele tradiționale s-a dovedit mult prea permisivă și neclară, s-au înregistrat și atestat în Registrul Național al Produselor Tradiționale

Date operative MADR 2013/ în baza Ordinului nr. 690/2004

0

500

1000

1500

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

280695 774

325 450279

1050

438

111

Evoluția produselor tradiționele în perioada 2005-2013

Total produse 4402

Viorel Morărescu, director general Direcția Generală de Industrie Alimentară din MADR: „Produsele tradiționale - o zestre culturală pe care avem obligația să o păstrăm”

Interviu

5

0

500

1000

1500

2000 1535 1541

750

285 19311

Care au fost pașii pe care pro-ducătorii serioși i-au avut de făcut pentru reatestare și păs-trarea tradiției moștenite de decenii?

Viorel Morărescu: Începând cu 11 decembrie 2013, Ordinul nr. 690/2004 a fost abrogat. Atestatele emise anterior au rămas vala-bile până la 30 noiembrie 2014, conform Ordinului MADR nr. 1393 din 9 septembrie 2014 pentru mo-dificarea Ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, al ministrului Sănătății și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 724/1.082/360/2013 privind atesta-rea produselor tradiționale

Produsele tradiționale valorificate la potențialul lor maxim reprezin-tă o zestre culturală, pe care avem obligația să o păstrăm, acordân-du-i atenția cuvenită. Este vital să reglementăm acest segment pen-tru a evita deprecierea calității produselor tradiționale din cauza considerentelor mercantile atât de specifice perioadei dificile prin care trece societatea românească în an-samblul ei.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la secțiunea

fizice autorizate. Astfel, a fost ne-cesară găsirea unor criterii pentru definirea aplicantului.

Alte elemente care au impus mo-dificarea ordinului de atestare a produselor tradiționale:- nu existau prevederi care să permită controlul și verificarea modului de fabricare a produselor care au fost înregistrate în Registrul Produselor Tradiționale după verifi-carea inițială; - abrogarea unor acte nor-mative care nu mai puteau fi aplicate, România devenind din anul 2007 țară membră a Uniunii Europene; - eliminarea ambiguităților între partea scriptică și cea de pe teren la verificarea realităților din documentație.

Protecția Consumatorilor au modi-ficat Ordinul nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condițiile și criteriile pentru atestarea pro-duselor tradiționale, separând „produsul tradițional” de cel rea-lizat de „sectorul industrie” și, în consecință, au fost elaborate două acte normative.

Care sunt cele două acte nor-mative și ce modificări au adus ele?

Viorel Morărescu: Din ana-liza înregistrărilor pe ordinul 690/2004, s-a constat că solicitanții majoritari veneau din segmentul societăților comerciale, pe al doilea loc erau persoanele fizice, urmate de asociațiile familiale și de persoanele


Dinamica produselor tradiționale pe domenii în perioada 2005 - 2013

Lactate Carmangerie Panificație Legume-FructeBăuturi Pește

Principalele modificări ale Ordinului nr. 724/2013 care înlocuiește ordi-nul nr. 690/2004 și care permit continuarea dezvoltării acestui segment de nișă pe baza unor prevederi legale bine definite.• A fost redefinit „produsul tradițional”;• S-a prevăzut publicarea Registrului Național al Produselor

Tradiționale (RNPT) pe site-ul MADR – www.madr.ro (la butonul Industrie Alimentară);

• Au fost introduse prevederi referitoare la operațiuni efectuate manual;• A fost redefinit caietul de sarcini;• Există prevederi clare în ceea ce privește documentația necesară pen-

tru înregistrarea produsului în RNPT;• A fost definită o procedură certă care trebuie aplicată de funcționarii

publici din cadrul Direcțiilor Agricole Județene (DAJ-urilor) și MADR;

• A fost introdus un model tip de ATESTAT PRODUS TRADIȚIONAL; • Au fost prevăzute atribuții pentru instituțiile co-avizatoare ale ordi-

nului referitoare la control și sancțiuni (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Sănătății);

• A fost creat un logo dedicat produselor tradiționale.


6

2013 privind atestarea produselor tradiționale.

Specialiștii din cadrul Direcției Generale Industrie Alimentară au colaborat timp de un an de zile cu reprezentanții autorităților centrale și locale, ai asociațiilor profesiona-le, care au contribuit la promovarea produselor tradiționale, dintre care aș enumera:• Asociațiile de profil din țară

și Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale;

• Direcțiile Agricole județene prin structurile de specialitate;

• Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor cu structu-rile Direcțiilor Județene Sanitar-Veterinare;

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor cu Oficiile Județene pentru Protecția Consumatorilor;

• Laboratoarele private care fac analize pentru determinarea proprietăților chimice, fizice, or-ganoleptice specifice fiecărui produs;

• Consiliile județene în relație cu Primăriile și Prefecturile;

• Serviciul public de administra-re piețe (Administrația piețelor

Industrie Alimentară/Produse tradiționale românești, pe lân-gă actele normative din domeniul specific, poate fi consultat de ori-ce doritor și documentul „Ghid de

Bune Practici pentru Atestarea Produselor Tradiționale”, precum și „Registrul Național al Produselor Tradiționale (RNPT), conform Ordinului nr. 724 din 29 iulie

Produse din carne39%

Produse din lapte26%

Pâine, produse de panificație și

patiserie 12%

Legume-Fructe13%

Băuturi4%

Pește6%

Categorii de produse atestate în baza Ordinului 724/2013

101

69

33 33

1015

produse din carne

produse din lapte

Pâine, produse de panificație și

patiserie

Legume-fructe Băuturi Pește

Produse atestate

Date operative MADR 2014/ în baza Ordinului nr. 724/2013/date la 18 nov 2014


7

în Registrul Național al Produselor Tradiționale (RNPT) se prezintă astfel (18 noiembrie 2014): 261 de produse atestate tradițional, dintre care 101 sunt produse din carne; 69, produse din lapte; 33, la categoria pâine, produse de panificație și pa-tiserie, tot 33 - realizate din legume și fructe, 15 produse atestate la cate-goria pește și doar 10 la băuturi.

Județul de top, la un an de la imple-mentarea Ordinului nr. 724/20133, este Brașov. La o unitate de producție din Brașov a fost acordat și primul atestat de produs tradițional, în data de 12 martie 2014, în prezența dom-nului ministru Daniel Constantin, pentru „PÂINE TRADIȚIONALĂ ADRIANA”.

Până în data de 18 noiembrie, Brașovul avea înregistrate 17 pro-duse pe carne; 35 de produse pe lapte; 2 pentru prelucrarea legume-lor și fructelor; 3 produse atestate la panificație și 6 produse din pește.

19 județe nu au atestat niciun pro-dus: Bacău, Bistrița Năsăud, Brăila,

alte produse similare aparținând aceleiași categorii” (conform Art. 2, lit. a), informații care sunt core-late cu proveniența materiei prime, buletine de analiză și de aici cu ca-pacitatea de producție, unul dintre punctele importante ale acestui ordin care definește calitatea produsului.

Pentru a figura în RNPT, produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere și operațiuni de prelucra-re realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional (con-form Art.4 alin. 1).

Ordinul nr. 690/2004 a permis, timp de 9 ani, la nivel național, înregis-trarea unui număr de 4.402 produse alimentare. Numai în primul an de implementare s-au înregistrat 280 de produse. În prezent, conform noului Ordin nr. 724/2013, dina-mica înregistrării acestor produse

publice/private);• ONG-uri pentru protecția

consumatorilor.

Au fost organizate prezentări și co-municări pentru producătorii care au fost atestați în baza vechiului ordin, ca să se reîncadreze în preve-derile noului ordin.

Cum este definit, conform noii legislații, produsul tradițional și care sunt criteriile pen-tru a putea figura în Registrul Național al Produselor Tradiționale (RNPT)?

Viorel Morărescu: Ordinul MADR/MS/ANPC nr. 724/1082/360 din 2013 definește PRODUS TRADIȚIONAL: „produs alimen-tar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează ma-terii prime locale, care nu are în compoziția lui aditivi alimentari, care prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de pre-lucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de

BRAS

OV

ARGE

S

MAR

AMU

RES

SATU

MAR

E

Buz

u

Alba

Boto

ani

Cova

sna

Bucu

r

Vâlc

ea

Ne

Suce

ava

Tulc

ea

Sibi

u

Gala

i

Biho

r

Sla

j la

Arad Cluj Olt

Prah

ova

63

2825

1914 13 13 12 10 99 88 77 55

2 1111

Situația produselor atestate în baza Ordinului nr. 724/2013



8

- TRADIȚIONALITATE - elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge de alte produse si-milare aparținând aceleiași categorii. Tradiționalitatea nu poate să se limiteze la o compoziție calitativă sau canti-tativă ori la un mod de producție stabilit printr-o reglementa-re comunitară sau națională ori prin standarde voluntare. Totuși această regulă nu se aplică da-că reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit în vede-rea definirii tradiționalității unui produs.

- ATESTAREA PRODUSELOR TRADIȚIONALE - recunoașterea tradiționalității unui produs prin intermediul în-registrării sale în conformitate cu prezentul ordin.

- MATERIE PRIMĂ LOCALĂ – materia primă folosită la obținerea produsului tradițional și care este produsă pe teritoriul național.

- REGISTRUL NAȚIONAL AL PRODUSELOR TRADIȚIONALE – regis-tru înființat și administrat de Direcția Generală Industrie Alimentară, prin compartimen-tul de specialitate cu atribuții în domeniul produselor tradiționale din cadrul Ministerului

specialiștii din cadrul Direcțiilor Agricole Județene( DAJ) care au ve-rificat pe teren realitatea datelor din dosar și care au semnat Procesul-Verbal de Constatare a veridicității celor înscrise în Caietul de sarcini. La verificările specialiștilor din MADR, a fost semnalat faptul că o parte din DAJ-uri nu au implemen-tat corect ordinul, deoarece nu au separat produsul tradițional de cel industrial.

Domnule director general Viorel Morărescu, odată cu noul Ordin 724/2013 au fost in-troduse o serie de definiții pe care dorim să le facem cunos-cute cititorilor. De asemenea, ce trebuie să conțină un Caiet de sarcini pentru a atesta un produs ca tradițional?

Viorel Morărescu: Conform Ordinului nr. 724/2013 am definit următoarele:

- PRODUS TRADIȚIONAL – produs alimentar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime loca-le; care nu are în compoziția lui aditivi alimentari; care prezin-tă o rețetă tradițională; un mod de producție și/sau de prelu-crare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii.

Caraș Severin, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov.

Foarte multe dosare de atesta-re a produselor tradiționale au fost respinse. Din ce cauză?

Viorel Morărescu: Cele mai mul-te dosare au fost respinse din cauza documentației incomplete și anume: • Copie a C.I. a administratorului;• Copie după Certificatul

Constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului, dacă activitatea principală este alta decât producerea și prelucrarea produselor din carne, lapte, legu-me, fructe etc;

• Copie după Certificatul de produ-cător emis de primăria localității unde se fabrică produsul, dacă materiile prime sunt din gospo-dăria proprie;

• Buletinele de analiză trebuie să aibă data emiterii la o dată apro-piată depunerii dosarului;

• În cazul reatestării unui pro-dus, copie după autorizația sanitar-veterinară;

• Anexa 1 „Cerere de înregistrare a produsului tradițional” - data de înregistrare la Direcția pentru Agricultură a județului trebuie să fie anterioară datei Procesului-Verbal de Constatare;

• Anexa 2 „Procesul-Verbal de Constatare” – trebuie să existe concret motivele pentru care se solicită acordarea atestatului. NU – „conform Ordinului 724/2013”.

Foarte important! Verificarea trebuia să se facă în perioada care este definită în caietul de sarcini ca fiind intervalul de realizare a produsului propus pentru atestare.

Cam ce procent de dosare a fost respins?

Viorel Morărescu: 30% reprezin-tă dosare respinse în urma verificării documentației depuse de către

ATESTATE59%

RESPINSE30%

DOSARE IN LUCRU11%

Situația generală în implementarea Ordinului nr. 724/2013


9

ambalajul, proprietățile și influența acestuia asupra pro-dusului finit;

g) descrierea elementelor care definesc specificitatea produ-sului finit, respectiv: însușirile organoleptice (culoare, gust, miros, aromă, consistență, aspect); însușirile fizico-chi-mice (apă, proteină, grăsime și altele); fotografia și descrie-rea desenului pe secțiune care să reprezinte caracteristicile specifice produsului, forma; modul de producție și/sau de prelucrare care să reflec-te un procedeu tehnologic de producție și/sau de prelucrare tradițional prin care produsul să se distingă de alte produse similare aparținând aceleiași categorii;

h) cerințele minime și procedu-rile de verificare și control ale tradiționalității produsului;

i) capacitatea de producție rea-lizată — raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, ca-re nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi to-tal produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale

și indicarea principalelor însușiri organoleptice, fizi-co-chimice și microbiologice, respectiv: aspect, consistență, culoare, gust, aromă, miros, conținut în apă, floră bacteri-ană specifică;

d) descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite în pro-cesul de fabricație, care să nu prezinte în compoziția lor ada-osuri de aditivi alimentari, coloranți, arome, vitamine, minerale, îndulcitori; indi-carea ingredientelor folosite și a principalelor însușiri or-ganoleptice, fizico-chimice și microbiologice, unde este ca-zul, ale acestora;

e) descrierea metodei de producție specific locală, au-tentică și invariabilă, precum și descrierea procesului tehno-logic tradițional, unde se vor trece toate fazele de producție, inclusiv operațiunile executate manual;

f) descrierea elementelor spe-cifice privind ambalarea, în scopul asigurării calității, originii și elementelor de identificare, respectiv materi-alul din care este confecționat

Agriculturii și Dezvoltării Rurale

În ceea ce privește Caietul de Sarcini în baza căruia se atestă produsul tradițional, ordinul spune la Art. 6. 1) Pentru a fi atestat ca produs

tradițional, produsul trebuie să fie conform unui Caiet de sarcini.

2) Caietul de sarcini trebuie să conțină următoarele elemente:a) numele produsului, care tre-

buie să fie unic; b) descrierea caracteristici-

lor produsului tradițional, prin indicarea principalelor însușiri organoleptice, fizico-chimice și microbiologice, care să definească tradiționalitatea acestuia, respectiv: aspect, consistență, culoare, gust, aromă, miros, conținut în apă, substanțe grase, sare, protei-ne, aciditate, densitate; floră bacteriană specifică, unde este cazul;

c) descrierea caracteristici-lor materiilor prime care să nu conțină în compoziția acestora adaosuri de adi-tivi alimentari, coloranți, arome, vitamine, minera-le, îndulcitori; proveniența materiilor prime, precum


10

- Ne așteptăm ca și alți producă-tori să facă demersuri similare, mai ales că specialiștii din ca-drul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt pregătiți să îi consilieze, astfel încât să parcurgă mai ușor în-treaga procedură și să regăsim pe lista produselor recunoscu-te la nivelul Uniunii Europene și Telemeaua de Mărginimea Sibiului, Brânza de Covurlui, Salamul de Nădlac sau Pita de Pecica, Gemul de rabarbăr pro-dus în județul Mureș, Brânza de Gulianca, Scrumbia de Dunăre eviscerată afumată, Prunele de Leleasca, Brânza de burduf în scoarță de brad Bran, Cârnații de Pleșcoi, Cozonacul secuiesc (de-venit o tradiție în județele Mureș, Harghita, Covasna), Cașcavalul de Fetești sau de Săveni, Covrigul Muscelean din județul Argeș.

are recunoscut un sigur pro-dus „Magiunul de prune de Topoloveni” – fabricat de SONIMPEX SERV COM SRL, care din aprilie 2011 a deve-nit primul produs care a obținut protecția la nivel european cu marca Indicație Geografică Protejată (IGP).

- Prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în lu-na noiembrie 2013, au fost depuse la Comisia Europeană documentațiile pentru produsele: Brânză Telemea de Ibănești, grup aplicant: Asociația pentru pro-movarea produselor tradiționale de pe Valea Gurghiului (DOP) - clasa 1.3 Brânzeturi și Novac afumat din Țara Bârsei – grup aplicant: Asociația Doripesco (DOP) - clasa 1.7 Pești, moluște, crustacee proaspete și produse derivate.

atestate, cu excepția produ-cerii pâinii și produselor de panificație tradiționale care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total pro-duse tradiționale atestate;

j) date, înscrisuri, referințe bi-bliografice cu referire la vechimea produsului, care trebuie să demonstreze trans-miterea unei tradiții de la o generație la alta și din care să rezulte legătura istorică a pro-dusului tradițional cu locul de producție, sau o declarație de notorietate din partea unei asociații locale a producători-lor de produse tradiționale.

Pentru întocmirea Caietului de sar-cini un sprijin important poate veni din partea Camerelor Agricole Județene care sunt în coordonarea tehnico-metodologică a MADR și în subordinea Consiliilor Județene.

Domnule director, putem avea sute sau mii de produse înregis-trate ca tradiționale, așa cum s-a întâmplat până acum? Cum rămâne cu recunoașterea la ni-vel european pe sistemele de calitate I.G.P., D.O.P. și S.T.G.?

Viorel Morărescu: Situația ac-tuală privind produsele agricole și alimentare care au în vedere do-bândirea protecției denumirilor de origine (DOP), a indicațiilor ge-ografice (IGP) și a specialităților tradiționale garantate (STG) este următoarea:- La nivelul României există un sin-

gur organism privat de certificare și inspecție acreditat de RENAR în conformitate cu standardul eu-ropean EN 45011 sau ghidul ISO/IEC 65 (Cerințe generale privind organismele care aplică sisteme de certificare a produselor), con-form Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare.

- România în acest moment

11

zona respectivă. Se include și o schiță a procesului tehnologic, rețeta. Pe lângă toate acestea, atașăm și docu-mentele care atestă că materia primă nu este ameliorată și că provine din România. Tot în caietul de sarcini se pun schița unității de producție, po-ze și descrierea produsului. Mai nou, trebuie să facem dovada că produsul este făcut din generație în generație sau este necesară o declarație de no-torietate din partea asociației.

Conform noii legislații spe-cifice, pe fiecare sector în parte, ce cantități are voie să realizeze producătorul? Sunt mulțumitoare aceste cantități? Cum s-a ajuns la ele?

Călin Matieș - Marii procesatori din industria alimentară au zis: „Noi nu mai facem produs tradițional, dar nici voi nu faceți cantități in-dustriale”. În urma negocierilor cu marii industriași și cu Ministerul Agriculturii, am ajuns la un consens.

Dezvoltare rurală

Producătorii cred în asociere

Sigla Ministerului Agriculturii este garanția autenticității produsului

Domnule Călin Matieș, România a ajuns să aibă la un moment dat peste 4000 de produse tradiționale atestate, lucru care era îmbucurător, pe de-o parte, dar, pe de altă parte, pe piață și-au făcut loc produse care nu au în spate o poveste, o vechime care să le ateste au-tenticitatea. Federația pe care o conduceți a dorit să schim-be această stare de lucruri, să modifice legislația și, împreu-nă cu Ministerul Agriculturii, a reușit.

Călin Matieș - În februa-rie 2013, am început o serie de negocieri cu Ministerul Agriculturii pentru schimbarea Ordinului MADR 690/2004. Existau 4200 de produse tradiționale, iar foarte multe din-tre ele nu își aveau locul între aceste produse. De aceea, noi, producătorii onești, am dorit să facem ordine și curățenie în ograda noastră. Am găsit

Anul trecut, legislația ca-re reglementează produsele tradiționale s-a modificat, iar producătorii au fost nevoiți să-și reateste produsele. Despre povestea bucatelor au-tentice românești am vorbit în acest interviu cu președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale – Călin Matieș.

deschiderea necesară la Ministerul Agriculturii și am început, în fe-bruarie anul trecut, seria întâlnirilor cu toți factorii de decizie. Astfel că, în luna septembrie a ieșit Ordinul 724/2013, care face curățenie și re-glementează foarte clar ce înseamnă un produs tradițional. Am ținut foar-te mult să fie specificat că produs tradițional înseamnă un preparat făcut din materie primă locală, din România. Un produs tradițional nu trebuie să aibă chimicale, iar în pro-cesul de producție trebuie să existe și operațiuni manuale, nu doar utilaje.Avem și un logo al produse-lor tradiționale. Este o cruce stilizată, scrie produs tradițional și apare tricolorul.

În prezent, sunt în jur de 250 de pro-duse atestate. Circa 180 de caiete de sarcini depuse pentru reatestare au fost refuzate deoarece nu îndepli-neau criteriile cerute de noul ordin.În caietul de sarcini trebuie specifi-cat istoricul produsului tradițional, precum și legătura dintre produs și


12

La Alba-Iulia, asociația chiar a investit în propriul magazin. Cum arată lucrurile pe partea aceasta de valorificare a prepa-ratelor tradiționale?

Călin Matieș – Într-adevăr, membrii Federației sunt sprijiniți să ajungă peste tot în țară unde se desfășoară târguri tradiționale, cât și la expozițiile din afara țării. În ceea ce privește Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice „Alba Transilvania”, pe care o con-duc, am deschis în Alba Iulia două magazine în care membrii asociației își vând produsele. Mai există în țară asociații care și-au făcut pro-priile magazine de desfacere. Aici, la Alba, încercăm să ajutăm și micii producători de casă sau producători locali. Sunt cei care nu au reușit să-și ateste produsele și îi luăm lângă noi să-i învățăm. Vreau să precizez că producătorul de produse de casă nu este primit în asociație decât după o analiză foarte atentă și cu acceptul a trei membri fondatori. Deci, cineva

consumatorul poate să ceară să vadă atestatul, care este o coală de hâr-tie, cu sigla Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe care scrie că produsul respectiv este atestat. Oricum, producătorul este obligat prin lege să pună la vedere atestatul pe care l-a primit de la minister.

Produsele tradiționale pot fi promovate cu bani europeni

De-a lungul timpului, produ-cătorii bucatelor tradiționale s-au descurcat cum au putut cu valorificarea, vânzându-și marfa în piețe, târguri spe-cializate, expoziții. Sprijinul real în promovare și comer-cializare a venit odată cu apariția asociațiilor profesio-nale și a Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, care reunește toa-te asociațiile de profil din țară.

În prealabil am vorbit noi între noi, producătorii din federație, și ne-am pus de acord că un produs tradițional poate fi făcut la un maximum de 400 de kilograme pe zi. De pildă, la o carmangerie se vând aproximativ 5 porci de procesat. Un producă-tor mic nu face mai mult de 5 porci. Apoi, la mezeluri și la brânzeturi, nu mai mult de 150 de kilograme/pro-dus/zi. Eu, dacă fac patru produse la unitatea mea, atunci o să produc 100 de kilograme de brânză de burduf ș.a.m.d., deci, nu mai mult de 400 de kilograme pe unitate/zi și nu mai mult de 150 de kilograme pe produs. La pâine, am stabilit 800 de kilo-grame pe zi și nu mai mult de 300 de kilograme/produs, pentru că aici 400 de kilograme cantitate maximă s-ar putea să ducă la faliment.

Cum recunoaște consumatorul un produs tradițional?

Călin Matieș – Ca să fie sigur că ce cumpără este produs tradițional,

13

prin intermediul presei video, audio și a celei scrise. Următoarea etapă va fi informarea tineretului despre tot ce ține de produsele tradiționale. Fiecare asociație își va trimite reprezentanții în vizite la licee. Vom încerca să accesăm și fonduri euro-pene pentru a ne promova la nivel european. Există interes, există voință, vrem să facem. Federația e abia la început, are aproape doi ani de când s-a înființat.

Pita de Sântimbru atra-ge din ce în ce mai mulți adepți

Dumneavoastră, domnu-le Călin Matieș, sunteți producător, faceți vestita Pită de Sântimbru, în județul Alba, pe care ați reatestat-o. Ce alte produse tradiționale mai aveți în portofoliu?

Călin Matieș – Am o mică brutărie la Sântimbru, în apropiere de Alba Iulia. Produc tot felul de prepara-te de brutărie-patiserie atestate ca tradiționale: pită, colaci (cozonaci cum îi știe lumea de la oraș), pi-tă împletită, pită integrală. Nu mi-a fost greu să fac documentația și ca-ietul de sarcini deoarece am avut norocul că am găsit la fosta brutărie a cooperației din sat documente din 1986, am găsit rețetele după care se făceau produsele și pe baza lor ne-am atestat. Menționez că orice produs poate fi atestat cu ajutorul asociației profesionale, care face verificările de rigoare, să vadă dacă într-adevăr produsul a existat în zona respecti-vă, după care se dă o declarație de notorietate.

Eu și familia mea facem pâine din 1998 și încă de atunci Pita de Sântimbru a câștigat mulți clienți. Nu a fost ușor și nu este nici acum; sunt urcușuri și coborâșuri, dar res-pectăm consumatorul și păstrăm calitatea produselor constantă. Un produs tradițional nu este foarte aspectuos, nu este spectaculos. Un produs tradițional este însă foarte gustos.

trebuie să garanteze pentru el că fa-ce lucruri bune, fără chimicale, așa cum se făceau odată.

De asemenea, Federația și asociațiile ei organizează tot felul de târguri la nivel național și județean. Suntem aproximativ 15 asociații în Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale. Sperăm să fim câți mai mulți, ca să ne putem face auzită vocea.

Produsul tradițional este consi-derat un ambasador al tradiției românești. Ați mers nu de puține ori în străinătate, ați fost invitați să expuneți produse-le la Bruxelles, la Parlamentul European. Cum au fost primite preparatele românești?

Călin Matieș – De fiecare dată când am ieșit în afara țării, produse-le tradiționale românești au fost apreciate și s-au vândut foarte bi-ne. Avem cu ce ne mândri, pentru că sunt extraordinare. Este păcat că ne-au luat-o înainte italienii, france-zii - toată lumea știe de produsele lor, cunoscute la nivel mondial, începând cu pizza și tot felul de brânzeturi. Noi, încet, încet încercăm să facem cu-noscute în lume bucatele românești tradiționale. Mă bucur că foarte mulți români stabiliți în străinătate cer produsele noastre românești și le promovează acolo.

Poate că ar trebui și un pro-gram de promovare cu finanțare europeană a produ-selor tradiționale. Există astfel de programe, v-ați gândit să le accesați, să apelați la banii europeni?

Călin Matieș – Recent, am avut o întâlnire la Ministerul Agriculturii pentru a discuta posibilitățile financiare pentru promovarea prepa-ratelor tradiționale românești. Vom începe o campanie de conștientizare, de informare a consumatorului, ce înseamnă produs tradițional, cam-panie care să ajungă la clientul final


14

Doar apă, sare, făină și cartofi

Vasile Dochița produce pâine tradițională de când se știe, dar du-pă orânduirea legislativă, atestarea ca produs tradițional pentru pâinea de Ghimbav cu cartofi a obținut-o din 2004.

„Pentru a produce pâine tradițională trebuie să ai aproape aceleași uti-laje ca orice altă fabrică de pâine. Coacerea se face în cuptoare pe lem-ne. Există și cuptoare care folosesc motorină, dar noi facem 80% pâine tradițională manual. Doar frămân-tatul se face mecanizat. Această pâine tradițională se deosebește de una convențională prin faptul că nu are niciun fel de amelioratori sau alte ingrediente în afară de apă, sa-re, făină și cartofi. Altceva nici nu avem voie să punem. Făina este de la noi, din împrejurimile Brașovului. Alegem moara în funcție de calitate.

Pâinea Adriana are în compoziție 15% cartofi pentru că-i confe-ră o elasticitate și o umezeală ce o menține proaspătă. Termenul de va-labilitate este de 20 de ore, însă pe timp de iarnă ajunge și la 48 de ore. După părerea mea, poate fi consu-mată fără probleme și peste patru zile”, a specificat Vasile Dochița.

Lucrurile făcute din vre-me asigură continuitate

Adevărat gospodar, Vasile Dochița s-a gândit din timp să-și pregătească actele pentru reatestarea produsului său tradițional în 2014. A vrut să se asigure că producția de pâine nu va fi afectată nici măcar o zi. „Eu încă din decembrie anul trecut am spus unui băiat să aibă grijă că expiră vechiul atestat și că trebuie să facem cât mai repede actele pentru unul nou. În ianuarie am demarat acte-le, ca să intre în lucru, au venit de

O dimineață de poveste începe în Țara Bârsei cu o pâine bună. Și cum aici tradiția este la loc de cinste, ni-mic nu poate fi mai încântător pentru un gurmand decât să înceapă cu o pâine de casă cu cartofi.

Produsă în orașul Ghimbav, din județul Brașov, pâinea tradițională Adriana respectă rețeta locului exact așa cum ghimbăvenii o plămădeau în urmă cu 30 de ani. Făina de grâu albă, care provine din zona Țara Bârsei, drojdia de panificație, sarea iodată, apa, dar mai ales cartofii din zona Brașov și Covasna îmbogățesc această pâine cu gusturi deosebite. Produsul înregistrat în ,,Registrul Național al Produselor Tradiționale” la poziția 01 nici nu putea fi altfel decât obținut printr-un procedeu tradițional, respectiv operațiile de pregătire a materiilor prime și au-xiliare, dozarea acestora, divizarea aluatului, modelarea, baterea cojii și ambalarea se execută manual.

Adriana - pâine de casă cu cartofi, primul produs din 2014 atestat ca tradițional

15

producția. Ne-am întrebat ce nume să punem acestei firme și l-am lă-sat pe el să aleagă, așa s-a născut firma Adriana, cu numele soției lui, iar de aici și denumirea pâinii. Am modernizat fabrica cu ce am putut și cu fonduri proprii. Ne-am întins cât ne-a ținut plapuma”, povestește Vasile Dochița.

Acesta spune că în rândul clienților săi fideli nu s-a simțit vreo diferență din faptul că pâinea tradițională es-te sau nu atestată. „Aici, oamenii sunt obișnuiți cu pâinea de casă cu cartofi. Într-adevăr cu atestarea au venit mai mulți clienți interesați din alte zone. Aceasta este pâinea pe care au dat-o și la televizor. Lucrez după o rețetă veche de cel puțin 30 de ani. Pe aici, prin părțile noastre, eu fiind de loc din Sfântu Gheorghe, toată lumea preferă pâinea tradițională. Acum, când trec prin Sfântu Gheorghe, 80% din pâinea de pe piață nu mai este tradițională. Eu doresc să păstrez tradiția. Această

la Direcția Agricolă Brașov de do-uă ori și s-au uitat cum producem pâinea tradițională și până la ur-mă ne-au dat acceptul să producem până când au ieșit noile acte. A fost o întâmplare că am luat locul 1 la atestare, nici prin gând nu îmi tre-cea așa ceva. Cred că ne-am mișcat mai repede decât alții”, spune Vasile Dochița.

„Ne-am întins cât ne-a ținut plapuma”

Societatea pe care o conduce Vasile Dochița a fost înființată în 1998. A început cu 6 angajați. „Am început să facem pâinea, am luat și câteva chioșcuri cu chirie din piețele din Brașov și așa ne-am dezvoltat, ajungând să angajez tot mai mult personal. În 1998 am făcut firma cu un prieten și i-am spus să rezol-ve partea administrativă, iar eu mă ocup de cea tehnică, cuptoarele și

pâine cu cartofi este grea, deasă. Am un cuptor normal, pe lemne, și produc pâine tradițională și pen-tru evenimente. Având în vedere că pot face doar 400 de pâini pe zi, nu am cum să câștig bine doar din cea tradițională. Nu avem voie să producem mai mult de 800 de kilo-grame zilnic, iar eu dacă fac doar tradițional nu scot nici la jumăta-te salariile. Avem, în prezent, 90 de angajați cu carte de muncă, iar oa-menii buni trebuie ținuți aproape. Am un brutar care lucrează de 15 ani la mine și știe foarte bine cum să respecte rețetele”, a adăugat Vasile Dochița.

ADRIANA PROD SRL din Ghimbav produce și comercializează la preț de producător toată gama de produse de panificație, de la pâine tradițională de 2 kg cu fulgi de cartofi, pâine al-bă, pâine neagră, franzelă de secară, franzelă albă, franzelă neagră, până la franzelă cu fulgi de cartofi.


16

Bucate regești din Bucovina

Ion Baciu a pornit afacerea cu pro-duse tradiționale românești în anul 1992, în zona natală, la Câmpulung Moldovenesc. Suceveanul se trage dintr-o familie de vânători și măce-lari din Bucovina. Prin urmare, s-a hotărât să ducă mai departe tradiția familiei. „Am avut un unchi care a fost un celebru măcelar al zonei noastre, un om care lucra foarte bine, din mâna lui ieșea artă. De la el am învățat cum să fac produsele tradiționale din carne”, spune Ion

Baciu. În anul 1997 a înființat so-cietatea comerciala ANDELVERO Prod Com, după numele celor trei fiice: Ana, Delia și Veronica. „Între pereții abatorului cu iz habsburgic (construit în timpul împăratului Franz Iosef, în anul 1815) am adus la viață rețetele moștenite de la Moș Toader și am dat gust bucăților de carne. Deoarece cur-tea micuței carmangerii devenise neîncăpătoare pentru clienții ca-re doreau să guste din produsele noastre, în 1998 am deschis primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc”, povestește bucovi-neanul Ion Baciu.

Ca urmare a unei căutări asidue a celor mai vechi și autentice rețete bucovinene, în perioada 1999-2008 a fost lărgită gama de produse. La rețetele moștenite deja, s-au adă-ugat noi și noi rețete preluate de la cei mai vechi măcelari de pe pla-iurile Obcinilor. „Într-o călătorie făcută pe frumoasele noastre me-leaguri, cineva ne-a trecut pragul, a gustat din produse și ne-a invitat la un târg la București, la Muzeul Țăranului Român, își amintește Ion Baciu. Și de aici a fost ușor să cu-cerim piața Capitalei, dar și piețele externe. Produsele bucovinene tradiționale au ajuns în Piața Amzei, la Muzeul Satului, în Marea Britanie, la Bruxelles, Tel Aviv, Roma. Am fost invitați la aproape toate târgurile ca-re au avut ca tematică promovarea produselor tradiționale.” Flatat de atenția primită atât în țară, cât și în străinătate, în octombrie 2008, Ion Baciu a deschis primul magazin cu produse tradiționale din Bucovina, în inima Capitalei, pe Calea Floreasca. Astfel, bucureștenii se pot bucura de „un colț din Bucovina” chiar la ei aca-să. „Consumatorii din București au fost plăcut surprinși să regăseas-că o parte din gusturile copilăriei la noi în magazin, acompaniate de muzica Sofiei Vicoveanca și a lui Grigore Leșe. Alături de mușchiul

„La Baciu” - gustul tradițional din Bucovina cucerește lumea

Preparatele din carne obținute tradițional în Bucovina și vândute sub brandul „La Baciu” sunt cunoscute în întreaga țară și nu numai. Aceasta pentru că sunt naturale, fără conservanți, făcute după rețete vechi, „ca la mama acasă”. Încă din primii ani după Revoluția din decembrie 1989, Ion Baciu promovează în rândul orășenilor gustul bun și sănătos al pre-paratelor tradiționale românești produse la Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava.

17

crud uscat, de costița hătuită, de chișca tradițională, de cârnațul cu busuioc, clienții găsesc în magazi-nul nostru bunătățile din „cămara bunicii”. Zacusca de hribi, dulcețuri de afine și merișoare, cozonaci, păs-trăv afumat în cetină de brad, brânza naturală de vacă și oaie de la poalele Rarăului, toate acestea sunt nelipsi-te din magazinul La Baciu. Ca toate aceste minunate bucate să poată fi sa-vurate în tihnă, în oferta noastră intră și vinul, țuica și afinata aduse direct din inima Bucovinei”, arată Ion Baciu.

În urmă cu vreo cinci ani, familia Baciu a fost chemată în Anglia ca să-i învețe pe fermierii englezi să gătească sănătos la o fermă agreată de Prințul Charles. Dintr-un dulap, Ion Baciu le-a încropit englezilor o afumătoare. Bucatele românului au ajuns pe masa familiei regale, iar drept mulțumire a primit o diplomă.

Carne românească și con-dimente naturale

La produsele tradiționale, ingre-dientele sunt cele mai importante, de aceea materia primă folosită de Ion Baciu pentru preparatele marca „La Baciu” provine din fermele pro-prii și de la crescătorii de animale din zonă. În ce privește condimen-tele, rozmarin, busuioc, cimbru, usturoi, acestea sunt naturale, atent selecționate și provin din producția proprie. „Pentru mine, zice Ion Baciu, materia primă este carnea românească, la care se adaugă sare, piper, usturoi, coriandru, cimbru, intestine naturale de porc, de vită și de oaie.”

Baițul special în care este ținută carnea, timpul potrivit de matura-re, afumarea cu lemn de fag și de cireș sunt numai câteva din secretele

rețetelor străvechi din Bucovina. „Punem mult suflet și dăruire și ne bucurăm atunci când gustul produselor noastre trezește amin-tiri. Păstrarea intactă a rețetelor tradiționale este preocuparea noas-tră continuă. Având în vedere faptul că prepararea produselor implică multă muncă, pasiune și ingrediente de cea mai bună calitate, cantitățile oferite spre vânzare sunt limitate”, a precizat Ion Baciu. El a adăugat că pentru a face produse tradiționale nu ai nevoie de echipamente de sute de mii de euro, pentru că nu ai nevoie să înlocuiești carnea. La carmangeria de la Câmpulung Moldovenesc există afumători pe lemne și echipamen-te simple, mașină de tocat, cuter, un malaxor, un șpriț, mașină de fulgi de gheață pentru parizer și crenvurști. „Maturarea cărnii se face cu baiț. Perioadele de maturare sunt de 7, 14, 30 de zile sau chiar mai mult. Depinde de produs. De exemplu,


18

jamboanele și ceafa semi-crudă stau foarte mult la maturat, poate chiar un an”, spune Baciu.

Conform legislației care reglemen-tează produsele tradiționale, se pot produce maximum 400 de kilograme de preparate din carne pe zi. „Pentru mine ca producător este mult și 400 de kilograme. Nu contează canti-tatea, ci calitatea produsului. Mai bine produc 20, 30 de kilograme bu-ne decât 100 de kilograme proaste”, apreciază Ion Baciu.

În ceea ce privește forța de muncă, la carmangerie lucrează 10 oameni, omul de la afumătoare, oamenii ca-re tranșează carnea, care taie, care umplu mezelurile, un băiat care ba-gă la afumătoare lemn tot timpul și știe când să pună și să scoată jarul. În total sunt 60 de angajați cu carte de muncă, incluzând vânzătorii și os-pătarii de la restaurant și pensiune.

Tradiționalul, o afacere pentru ferma de familie

Pornind de la produsele tradiționale, suceveanul Ion Baciu a dezvoltat și alte afaceri pentru a-și valorifica pre-paratele tradiționale bucovinene. Cu banii proprii și cu împrumuturi la bănci, a deschis un restaurant-popas la intrarea în Câmpulung Moldovenesc și o pensiune agrotu-ristică. „Pentru o fermă de familie, produsele tradiționale înseamnă afacere. Câștigul nu e spectaculos, dar este constant și este suficient ca să fii mulțumit. Trebuie să avem și tradiții, nu doar cei mari tre-buie să producă. Astăzi o astfel de afacere nu dă greș. Trebuie să fii serios și să nu aștepți câștigul ime-diat. Este totul pe termen lung. Este o afacere pe care o vor duce câteva generații și trebuie promovată pas cu pas. Calitatea produselor noas-tre este apreciată mult de către străini. Eu particip la multe târguri internaționale și le dau clasă multor producători din Europa care spun că sunt consacrați. Când apărem la un târg, lumea vine la noi și se uită ca la urs. Noi avem un stil de a prezenta

marfa și de a expune foarte frumos, foarte elegant. Am participat la târ-guri în Italia, Franța, Germania, Elveția. Suntem un popor care știm și am învățat să ne dezvoltăm. Lumea caută produsele tradiționale românești. Una este să cumperi un produs tradițional și alta e să cum-peri unul vidat. Omul nu se uită la preț dacă este calitate. Afacerea asta cu produse tradiționale, de familie, este cea mai benefică. Că ai o fermă cu vaci de lapte, că ai oi, că ai porci, mâncarea se va căuta tot timpul. Am spus că nu sunt câștiguri fabuloase și imediate, dar reușești să întreții familia”, a menționat Ion Baciu.

Dacă o vreme piața produselor tradiționale a fost haotică, acum, prin noua legislație, lucrurile au înce-put să se așeze și nu mai există riscul să cumperi un produs tradițional contrafăcut. Ion Baciu împreu-nă cu ceilalți membri ai Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale au reușit să lup-te și să aducă legislația în favoarea producătorilor și, implicit, a consu-matorilor. „Ca să produci un preparat tradițional îți trebuie o rețetă mai veche de 30 de ani cu carne autohto-nă, nu carne din import. Acesta este un lucru binevenit, care ne ajută și pe noi și pe consumator, acesta din

urmă fiind sigur de ceea ce cumpără de pe piață. În noul context legislativ, trebuie să faci produse tradiționale cum se făceau pe vremuri, pentru că un asemenea produs nu se poate face industrial. Diferența este foarte ma-re între un produs industrial și unul tradițional. Produsul tradițional scade în greutate, pe când cel indus-trial crește. Dintr-un kilogram de costiță îmi rămân 300, 400 de gra-me. Un mușchi de porc care are 1,5 kilograme la început, după ce îl pui o zi la afumătoare are la jumătate, dar crește calitatea produsului. Nu are umiditate mare, nu este umflat. Ce în-seamnă produs tradițional? Tradiția noastră de la străbunici și bunici. Ai tăiat porcul, l-ai pus la afumătoa-re, nu curge apă din el, are un gust foarte bun și carnea fiind proaspătă are și un alt gust. Una este să faci un produs obișnuit și alta este să faci din carne caldă. Are altă dulceață, iar se-cretul unui produs tradițional este să o prelucrezi la cald deoarece nu își pierde calitățile gustative”, arată Ion Baciu.

Meritul bucovineanului Ion Baciu nu este acela că „face”, ci că după atâția ani încă „face” cu drag, cu respect pentru cel care va gusta din ceea ce el „a făcut”.

19

Cașcavalul afumat vâl-sănesc, calitate din anul 1900

Cașcavalul de Brădet a obținut anul acesta atestatul de produs tradițional românesc. Acesta se produce în zo-nă de prin anii 1900. Calitatea și gustul deosebite au fost aprecia-te în țară, dar și peste hotare. „În anul 1969, la Salonul Internațional de Alimentație, din Franța, standul României a fost vizitat de Charles de Gaulle care a dorit să guste acest produs. Fascinat de gustul său, chiar a încercat să-l comande pentru a-l putea desface pe piața franceză. Din păcate, la acea dată, se făcea în can-titate mică și comanda nu a putut fi onorată. Noi am reușit să reînvi-em tradiția de la acea vreme, am

cu o linie de produse proaspete, ia-urturi, sana, smântână. „Dacă la vremea respectivă procesam cam 700 de litri de lapte pe oră, astăzi am ajuns să procesăm 5000 de li-tri“, ne-a declarat Marius Badea. În 2004, Marius Badea a achiziționat fosta întreprindere de colectare și industrializare a laptelui (ICIL) din Brădet, județul Argeș, care era pe atunci în paragină. De profesie electronist, a reușit să îmbine dra-gostea pentru meseria sa cu cea pentru locurile natale, realizând aici o fabrică modernă, cu linii automati-zate de producție. Pentru produsele tradiționale se folosesc însă și acum tehnicile și metodele tradiționale. Astfel, societatea sa a derulat, în 2013, afaceri în valoare de aproxi-mativ două milioane de euro.

Cașcavalul de Brădet este un pro-dus tradițional reatestat, în care se îmbină pasiunea și tradiția. Administratorul firmei Lactate Brădet, Marius Badea, a pornit pe drumul producerii și comercializării de produse lactate în 2001. A început

Pe Valea Vâlsanului, tradițiile culinare sunt păstrate cu sfințenie

Lactate Brădet a reușit să reateste anul acesta, ca pro-dus tradițional românesc, cașcavalul afumat vâlsănesc. Produs după o rețetă ve-che de mai bine de un secol, cașcavalul realizat în satul Brădet din județul Argeș a fost unul dintre produsele apre-ciate de Charles de Gaulle la Salonul Internațional de Alimentație din 1969.


20

fabricii Lactate Brădet. Cazanele fo-losite în producerea preparatelor sunt cele tradiționale, la fel și me-todele prin care se încheagă sau se încălzește laptele.În prezent, pe segmentul produselor tradiționale, la firma Lactate Brădet sunt angajate, pe lângă membrii fa-miliei, încă 15 persoane.

Valorificarea, una dintre cele mai mari provocări

Ca orice produs, și cașcavalul afu-mat vâlsănesc trebuie să ajungă pe mesele consumatorilor. Acest fapt a reprezentat o provocare pentru ad-ministratorul fabricii de lactate de la Brădet. Încet, încet, produsele tradiționale din Valea Vâlsanului au reușit să fie cunoscute datorită târ-gurilor de profil din țară, dar și de peste hotare. „Am reușit să facem cunoscut cașcavalul afumat vâlsă-nesc chiar și în Germania, Franța, Austria, Belgia. În țară avem acum rețele de magazine în care livrăm. Hipermarketurile sunt încă re-ticente, dar purtăm negocieri cu reprezentanții lor”, a punctat Marius Badea.Cașcavalul de Brădet se bucură de aprecierea comunităților de români din Italia și Spania, țări pe ale căror piețe este prezent de ani buni.

realizat întreg procedeul prin care se făcea și astăzi reușim să punem pe masa consumatorului un produs tradițional din anii 1900, la o cali-tate și un gust excepționale“, ne-a povestit Marius Badea.Pentru realizarea acestui produs, laptele este ingredientul principal: la un kilogram de cașcaval tradițional afumat, prin metoda folosită aici, se folosesc 14 litri de lapte. Astfel, gustul și savoarea sunt asigurate de calitatea deosebită a laptelui, care este achiziționat din ferme autoriza-te și de la gospodarii din zonă. Fauna zonei are o influență foarte ma-re asupra calității laptelui, oferind cașcavalului afumat vâlsănesc gus-tul și aroma zonei.

Reatestarea celorlalte produse, următorul pas

Deși, în prezent, doar cașcavalul afu-mat vâlsănesc a obținut atestatul de produs tradițional românesc, în pe-rioada următoare vor fi reatestate și alte produse, telemeaua și brânza de burduf fiind două dintre ele. „Produsul tradițional trebuie să respecte și normele de igienă, și tradiția. Noi am reușit să realizăm această combinație pentru a oferi un produs de calitate și sigur pen-tru consum“, spune administratorul

21

le făceam toamna și anul trecut am vândut aproape 44.000 de borcane. Pentru o afacere de familie și pentru un lucru făcut de mână este foarte mult. De la coacerea ardeilor, alesul ghebelor, curățatul peștilor, etiche-tarea, pusul în borcane, spălarea borcanelor, absolut totul se face la mână”, afirmă producătoarea.

Pe lângă familie, care i-a venit în aju-tor încă de la început, au fost nevoiți să angajeze personal suplimentar. Astfel, în prezent, la SC Vrâncioaia Tradițional SRL sunt trei angajați

a fost o inspirație de moment. Ținteam sus și atunci era nevoie să am o societate comercială. Planurile mele nu se termină aici”, ne-a decla-rat Valentina Lungu.

Astăzi, cei care vor să-și aminteas-că gusturile tradiționale românești pot apela la produsele brandului Vrâncioaia, de la zacuscă de vinete, de ghebe, de ciuperci și de fasole, la dulceață de cireșe amare, de cireșe albe, de vișine, de căpșuni, de zme-ură, de afine, de mure. „Am plecat de la câteva sute de borcane pe care

Afacerea cu produse tradiționale românești nu este una din care te poți îmbogăți peste noapte. E o afa-cere în care tradiția și respectul față de produsele realizate contează mai mult decât partea economică. Conștientă fiind de toate acestea, Valentina Lungu din Piatra Neamț, județul Neamț, a pus bazele unei astfel de întreprinderi, într-un moment delicat al vieții sale profesi-onale. „Sunt câțiva ani de când noi producem zacuscă, dulcețuri așa cum le făceau străbunii noștri, așa cum am văzut la părinții noștri. Sunt o femeie căreia îi place să gă-tească, îi place să se relaxeze în bucătărie, dar în momentul în care am plecat la drum ne aflam într-o situație mai delicată, deoarece activitatea pe care o aveam îna-inte se blocase și trebuia să găsim o soluție. Am pornit pe calea asta și a fost bine. Am crezut în ceea ce fac de la început”, ne-a mărturisit producătoarea.

44.000 de borcane vân-dute în 2013

În 2009, la îndemnul prietenilor ca-re i-au apreciat talentul în bucătărie, a început să facă dulceață și zacuscă de diferite tipuri, punând astfel ba-zele brandului Vrâncioaia. Doi ani mai târziu a înființat SC Vrâncioaia Tradițional SRL, afacerea prinzând astfel contur. „Înființarea societății

Vrâncioaia, o afacere pornită din bucătărie

Valentina Lungu din Piatra Neamț a început să produ-că zacuscă și dulceață în mod tradițional atunci când s-a aflat într-un impas. Din 2011 și până astăzi, cu răbdare și muncă susținută, a reușit să pună bazele unei mici afa-ceri și să aibă trei angajați. Planurile ei nu se opresc aici și știe deja ce investiții mai are de făcut pe viitor.


22

pe care-l cere o dulceață de căpșuni tradițională. Căpșuna româneas-că are o altă structură, aromă și dă o omogeneitate dulceții pen-tru că se rupe ușor când o fierbi. Nici nu se zdrobește, dar nici nu rămâne întreagă”, ne-a povestit producătoarea.Chiar dacă la făbricuța din Piatra Neamț a Valentinei Lungu se pro-duc anual câteva sute de kilograme de dulceață de căpșuni, niciodată nu se fierb mai mult de două sau maxi-mum trei kilograme de fructe odată, pentru a nu-și schimba culoarea sau a-și pierde aroma.

„Totul este simplu, exact cum am spus. Căpșuni românești, zahăr au-tohton, nimic altceva. Nu adaugi nimic în plus. Le fierbi atât cât tre-buie. Nici mai mult, nici mai puțin”, pare a fi rețeta succesului. Dar, această rețetă nu dă roade dacă nu pui suflet, dacă nu îți place ceea ce faci și vrei să obții doar profit. Cel puțin așa ne-a mărturisit Valentina Lungu, pentru care această rețetă a fost una de succes.

pentru a-și dezvolta afacerea. „Avem acum o discuție pentru fonduri eu-ropene ca să putem să șlefuim ceea ce avem. Mai este nevoie de multe lu-cruri. În tradiție, totul a fost simplu, nimic nu este complicat. Ai nevoie de niște site, ceaune, voință și res-ponsabilitate în momentul în care produsul tău ajunge să fie consu-mat de altcineva. Responsabilitatea este mult mai mare și trebuie să fii constant în calitate. Avem un punct de lucru echipat cu absolut totul, conform normelor, dar simplu”, a completat Valentina Lungu.

Secretele dulceții de căpșuni Vrâncioaia

Deși nicio gospodină nu-și va divulga vreodată toate secretele – sintagmă adecvată și în cazul producătorilor – Valentina Lungu ne-a dezvăluit în-să câteva dintre ele. Astfel, dulceața de căpșuni tradițional româneas-că trebuie făcută doar din căpșuni românești. „Căpșuna sănătoasă, coaptă de razele soarelui pe pământ românesc – acesta este primul lucru

permanent și lucrurile nu se vor opri aici, după cum ne-a spus Valentina Lungu.

Produsele realizate la Piatra Neamț se pot găsi astăzi în întreaga țară. „Avem un contract cu un lanț de hipermarketuri, dar și cu supermar-keturi. De ani de zile desfășurăm un contract cu Auchan, fiindcă ei sunt cei care ne-au susținut în ceea ce fa-cem, au promovat micii producători și, din punctul meu de vedere, au fost corecți față de noi. Au mai exis-tat propuneri din partea mea către alte societăți, dar acolo nu era plă-tită munca și nu se poate lucra așa. Mai mult, avem contract cu Agricola Internațional Bacău pentru magazi-nele din țară”, a menționat Valentina Lungu.

Mai mult, dacă inițial nu avea încre-dere în comerțul pe internet, astăzi are propriul magazin online pen-tru distribuție. Astfel, cu un simplu click, clienții din întreaga țară, dar și de peste hotare, pot achiziționa pro-dusele ce păstrează gustul tradiției.

Nouă produse reatestate deja

Valentina Lungu și-a atestat, în 2011, toate produsele ca fiind tradițional românești, dar conform noului Ordin nr. 724/29 iulie 2013 a fost ne-voită să și le reatesteze. Din cele 20 de preparate pe care le produce, a reușit deja reatestarea a nouă dintre ele și trimiterea documentației pen-tru alte câteva.

„Reatestarea nu a fost grea pen-tru noi. S-a făcut o documentație, dar nu a fost totul atât de ușor și în-tâmplător ca prima dată. Noi am avut toate produsele atestate chiar în 2011, dar a intervenit noul or-din și atunci s-a cerut reatestarea produselor după niște criterii mult mai stricte. Produsul trebuie într-adevăr să fie autentic tradițional, să respecte niște norme și să aibă o poveste în spate”, ne-a povestit producătoarea, care se gândește să apeleze și la fondurile europene

23

Acte în regulă pentru pălinca Trămuța

Unul dintre cele mai apreciate pro-duse ale județului Bihor, în țară, dar și peste hotare, este pălinca Trămuța, o băutură tradițională rezultată din dubla distilare a fructelor bine coap-te și fermentate în vase de lemn, cu o tărie alcoolică de 50-52% vol.

Cel care se află în spatele întregu-lui proces de realizare este Florian Chișe, primul producător de pălincă din țară, după cum afirmă chiar el. „Sunt producător de pălincă și am marca înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - OSIM. Sunt mândru că sunt primul produ-cător de pălincă din România și al șaselea producător la nivelul tutu-ror produselor din țară”, afirmă cu mândrie Florian Chișe. Acesta reali-zează prin metode numai de el știute cinci tipuri de pălincă: de prună, de măr, de pară, de piersică și de gutui, toate purtând numele de Trămuța, după porecla familiei. ”Trămuța este porecla familiei mele și sunt mân-dru de acest lucru. Suntem dintr-un sat de 4.800 de locuitori (Tulca), unde predomină poreclele”, ne-a de-clarat producătorul bihorean.

Pălinca Trămuța este un pro-dus tradițional românesc, reatestat anul acesta de către producătorul Florian Chișe. Care e secretul acestei licori tradiționale, cine stă în spatele realizării ei și dacă merită sau nu să atestezi/reatestezi pro-dusele tradiționale sunt câteva dintre întrebările la care am încercat să oferim răspuns, în condițiile în care, de la 11 sep-tembrie, producătorii nu mai au voie să își vândă marfa fă-ră documentele conforme cu Ordinul nr. 724/29 iulie 2013.


24

că nu mai există dogari meseriași cum erau pe vremuri.

Pălinca Trămuța este învechită mini-mum un an în vase de dud sau stejar de la care capătă o culoare ușor găl-buie, păstrându-și însă aroma și buchetul fructelor bine coapte. Abia după ce pălinca trece testul calității, se îmbuteliază. Producția anuală realizată de Florian Chișe se ridică la 100 de litri.

Afacerea de familie dă roade

Alături de Florian Chișe stă întrea-ga familie care îl ajută să-și dezvolte afacerea. Cei doi copii, Andreea și Ciprian, cu vârste de 27 și, respec-tiv, 16 ani, se ocupă de promovarea și vânzarea online, în timp ce ginerele este unul dintre furnizorii de materie primă, cu o plantație de 500 de peri și 250 de pruni.

Dar cea care i-a fost alături din pri-ma clipă este soția, Monica. „Soția mea, o femeie puternică, a avut tă-ria și răbdarea, în urmă cu 6-7 ani, să înscrie la OSIM numele de Trămuța. Toată lumea îmi spu-ne că sunt nebun că am băgat bani în așa ceva, dar rezultatele se văd.

Producătorii de produse tradiționale și-au mai putut vinde marfa doar până la 11 septembrie 2014. După această dată, au fost nevoiți să depună documentația pentru reatestarea pro-duselor, nemaiavând voie să le vândă fără documentul de atestare.

Vechimea dă savoare

Fiecare producător are propria rețetă pe care o respectă cu sfințenie și pe care încearcă să o țină departe de curioși. La fel procedează și Florian Chișe, care a fost însă de acord să ne dezvăluie o parte a secretelor ce ofe-ră autenticitate și savoare produselor realizate de el.

Unul dintre secrete este folosirea de cazane din cupru sau aramă ni-tuite, vechi de mai bine de 110 ani. Fructele, înainte de a fi puse la cazan, se lasă, fără a se adăuga zaharuri, în butoaie cam 21-25 de zile, în funcție de temperatura de afară, dar și de fruct. „Produsul proaspăt obținut îl trag, îl filtrez, îl bag în butoi, iar dacă butoiul este mai nou trebuie o mai mare atenție fiindcă am pățit-o cu un butoi mic de 11 litri. Am băgat vreo două luni de zile pălincă și a ieșit din el ca o rugină, abia curgea din butoi”, a completat producătorul bihorean, care însă este nemulțumit

Reatestarea e dificilă, dar nu imposibilă

Una dintre provocările producă-torilor de produse tradiționale românești a reprezentat-o rea-testarea sau atestarea, în cazul celor care abia încep activitatea în domeniu. Din decembrie 2013 a in-trat în vigoare Ordinul nr. 724/29 iulie 2013 privind atestarea pro-duselor tradiționale. Este un act comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătății și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și modifică reglementările din anul 2004, prin care se atestează un pro-dus tradițional românesc.

Noile condiții pot părea mai aspre și mulți dintre producători au făcut un pas înapoi. Însă Florian Chișe crede că acest proces merită efortul, el fiind unul dintre cei care și-au reatestat pro-dusele ca fiind tradițional românești: „Toate produsele sunt reatestate și îi îndrum pe toți producătorii să facă același lucru, pentru că merită. Este un procedeu mai greu, ai de umblat, dar costurile nu sunt mari. Trebuie făcute niște analize care se plătesc de către producător, dar merită pentru că sunt necesare. Acestea ar fi sin-gurele probleme”, apreciază Florian Chișe.

25

Trămuța a fost unicat la târguri-le internaționale. Am fost la Berlin de două ori și sunt invitat și a tre-ia oară. Am fost la Bruxelles, iar în Ungaria am luat locul întâi de două ori. Sunt mândru de ce am realizat. Când ai în spate o femeie puternică ești mândru”, afirmă Florian Chișe.

La realizări, bihoreanul Florian Chișe trece și faptul că la nunta fiicei sale a dus 100 de litri de pălincă și, deși toată lumea i-a spus că este prea multă, la final mai rămăseseră doar 10 litri. O dovadă în plus că produsul său merită locul pe care l-a dobândit după ani de muncă.

Tot o dovadă a calității sunt și apre-cierile de pe pagina de internet a produsului, cât și numărul mare de cereri. Astfel că, Trămuța poate fi considerată un produs românesc ca-re a respectat toți pașii care duc spre succes.

Pălincă atestată! 1. Înregistrată la Registrul Comerțului 29.09.2003; 2. Licență de fabricație seria B nr. 09730 din 25.05 2004; 3. Autorizație de antrepozit fiscal nr. 777 din 23. 09. 2005; 4. Atestat produs tradițional nr. 279843 din 03.12.2007; 5. Înregistrată la autoritatea sanitar-veterinară nr. 225 din 25.09.2009; 6. Înregistrată la OSIM nr. 019008 din 24.02.2009.

Ce este pălinca ? Pălinca este o băutură alcoolică tradițională românească realizată prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos, a unui amestec de fruct sau a unui suc din fructe, în prezența sau lipsa sâmburilor. După fermentare, se trece la procesul de distilare. Pălinca de la prima distila-re, în Bihor, se numește ”vutcă” și are cel mult 25 grade. Ca să ajungă la tăria specifică, vutca se fierbe a doua oară la foc potolit. Pălinca obținută de la a doua fierbere se numește „fațadă”, adusă la tăria de 50% vol. alcoolic, prin diluția cu o anumită apă, luată de la izvoare cu-noscute doar de către pălincăraș. Pălinca proaspăt obținută în urma distilării borhotului are miros și gust înțepător, aspru, aromă slabă și este lipsită de finețe. Unii producători de pălincă consideră că doar butoiul „șlefuiește pălinca”.


26

și nu a fost foarte complicat. Am avut ceva bătaie de cap doar la găsirea unor documente care să ateste tradiționalitatea produsului și a trebuit să consult câteva bibli-oteci. Un pic mai complicat pentru mine, mai ales din punct de vedere financiar, a fost faptul că analizele

Mândria familiei Fenechiu, dincolo de cei doi copii minunați cu care își împart bucuriile, sunt dulcețurile de afine, zmeură și mure și siropu-rile de muguri de brad și de flori de soc. Un loc special în afacerea fa-miliei Fenechiu îl ocupă dulceața de afine, făcută la foc de lemne pe plite „mănăstirești“, care a câștigat atât de mulți pofticioși încât ce-rerea este mai mare decât oferta. Plita din fontă este primul secret în obținerea gustului desăvârșit al dulcețurilor preparate de Steluța și Horia Fenechiu, în comuna Brețcu, satul Mărtănuș, din județul Covasna. Al doilea secret are la bază lipsa conservanților și bineînțeles meșteșugul: să nu fie nici tare, dar nici moale, nici prea dulce, dar nici prea acrișoară și să fie exact ca pe vremea bunicii, când după luni bu-ne de stat în pivnicioară, dulceața se păstrează tot proaspătă.

Horia Fenechiu a lăsat în urmă orașul și slujba de funcționar public

Totul a pornit de la petrecerea tim-pului liber la casa părintească din Ardeal, unde soții Fenechiu au des-coperit bucuria de a trăi într-un mediu sănătos. Așa că, în urmă cu patru ani, au lăsat viața de oraș pentru Dealurile Mărtănușului. Aici s-au pus bazele producerii pri-melor borcane de dulceață, ai căror primi degustători au fost musafirii, prietenii, rudele și toți cunoscuții. Le-a plăcut, au mai cerut, au primit la pachet și au revenit să cumpere. „Când am înțeles că bunătățile fă-cute de mamele și bunicile noastre au căutare, am renunțat la slujba de funcționar public și am ales să-mi petrec timpul mai plăcut. Iată că acum avem cinci produse înre-gistrate pe noua legislație ca fiind tradiționale. Eu sunt de fel un tip ordonat și poate ușor perfecționist

Un strop de dulceață făcută cu suflet în inima Ardealului

produselor sunt destul de scumpe, dar sunt conștient de faptul că fă-ră acestea este imposibil de dat un verdict. Ce iese pe piață trebuie să fie sigur pentru consumator, pen-tru cel care cumpără, mi se pare corect. Am atestat dulceața de afi-ne, zmeură și de mure, precum și

Oameni

27

Fructele de pădure sunt o resursă insuficient valorificată

Copiii sunt plecați la studii la București, însă sunt implicați în timpul liber în afacerea familiei, dar fără a le impune nimic, așa cum spune domnul Fenechiu. Își dorește ca aceștia să îmbrățișeze spiritul dragostei de pământ și de țară, în rest fiecare își alege drumul lui, me-seria pe care o consideră potrivită convingerilor dobândite în timp. Indiferent de alegerea copiilor după

neajutorat să încerci să te bucuri de anumite lucruri? Unele dintre ele nu le mai poți face, ești din ce în ce mai vulnerabil, mai dependent de cei din jur. Eu m-am gândit să venim la țară cât suntem în putere, să ne câștigăm banii aici, deși este foarte greu pentru un orășean să se transforme în țăran. Cu toate că le aveam și până acum, am dezvoltat respectul și dragostea pentru tot ceea ce se numește țăran, țăranul român, cel care muncește pămân-tul. Din păcate sunt foarte puțin apreciate munca și rodul muncii lui”, spune Horia Fenechiu.

siropurile de muguri de brad și siropul de flori de soc, care spre mândria mea îmi poartă numele”, povestește Horia Fenechiu.

Întoarcerea la casa părintească din comuna Brețcu a județului Covasna a fost un pas dificil, dar astăzi soții Fenechiu spun că nu au regrete și că a meritat efortul. În tot ce fac pun suflet, iar cea mai mare bucu-rie a lor este mulțumirea clienților, pentru că nimic nu se compară cu zâmbetul pe care aceștia îl afișează când redescoperă dulcețurile bu-nicilor. „Orice început își are problemele lui. Prietenii au ră-mas alături de noi, ei sunt chiar bucuroși că ne-am mutat aici la țară, că ne găsesc mereu. Am ple-cat de la ideea de a rămâne la țară și de a ne câștiga existența cu mun-că mai puțină. Ne-am înșelat! Nu este muncă mai puțină, ci foarte multă, dar am realizat ce ne-am propus. Suntem pe picioarele noas-tre la țară, deși suntem orășeni născuți, crescuți în București, cu moștenirea de la părinți în Covasna. Aici aveam inițial doar casa, iar după ce ne-am stabilit am cumpărat și o bucată mică de te-ren. Este foarte greu de cumpărat o bucată mai mare de teren, dar am avut norocul să găsim o gră-dină în apropierea noastră, chiar aici în sat. Am plecat pur și simplu pentru că mă sufocam în oraș, plus că viața la oraș este foarte stre-santă. Toată lumea își propune ca la bătrânețe să se retragă. Eu am avut o gândire mai altfel. De ce să aștept să îmbătrânesc ca să ajung la țară? Doar atunci când ești ușor


28

care Horia Fenechiu își croiește afa-cerea. „Pentru produsul tradițional cerințele sunt puțin altele decât ce-le pentru un produs obișnuit. Noi intenționăm să ne extindem puțin gama de produse și pentru acest lucru ne pregătim în perioadă ce ur-mează. Vrem să facem și dulceață de portocale pentru că asta cere piața, vrem să facem o dulceață de cea-pă, dulceață de ardei iute, lucruri care sunt mai mult franțuzești de-cât românești. Încercăm să punem cât mai puțin zahăr în dulcețuri, re-spectiv mai puțin decât în rețetele moștenite de la părinți. În afară de asta, dulcețurile le facem din fructe de pădure, iar siropurile, din fruc-tele pe care le cultivăm în livada noastră. Așa știm că au un conținut mai ridicat de zahăr, sunt mai dulci și în final sunt mai bune. Producem siropurile prin presare la rece, nu prin fierbere. Asta este tot ce con-tează. Suntem la început și ca orice început este greu. În momentul de față nu pot să o numesc afacere pen-tru că asta înseamnă prosperitate. Noi nu prosperăm, dar nici nu avem restanțe la „lumină”, adică suntem pe linia de plutire și suntem foarte mulțumiți de ce avem”, completează Steluța Fenechiu.

avem niște produse în beci, au de-ja mai bine de un an și le verificăm să vedem cât rezistă. Sunt făcu-te fără zahăr, cu must din struguri, cu suc din mere. Nu pot să vin pe piață cu un produs, să scriu termen de valabilitate 2 ani, cât timp eu nu știu că rezistă 2 ani. Ei bine, zahă-rul este conservant printre altele. Siropurile au valabilitate de un an și dulcețurile, de doi ani, iar ele au fost gustate de noi înainte de a fi lăsate pe piață, în sensul că am verificat că rezistă și că termenul declarat es-te cel corect. Ținute în condițiile pe care noi le specificăm pe etichetă ele rezistă și mai mult”, dezvăluie Horia Fenechiu din secretele dulcețurilor sale.

Extinderea gamei de pro-duse, în viitor

Familia Fenechiu se pregătește să producă orice soi de dulceață, ast-fel încât să poată satisface toate preferințele consumatorilor. Chiar dacă în momentul de față nu se ce-re o anume dulceață pe piața din România, să fii mereu la start este o provocare și asta este filosofia după

terminarea studiilor, soții Fenechiu știu că menirea lor este să ducă mai departe tradiția locului și să încânte gusturile cumpărătorilor pasionați de dulceață. „Primul motiv pentru care ne-am apucat de făcut dulceață este faptul că părinții noștri s-au ocupat de treaba aceasta. Poate es-te o coincidență, dar atât mama mea, cât și a soției mele au fost do-uă gospodine de excepție, apoi dacă ne gândim că fructele de pădure au fost și sunt o resursă insuficient va-lorificată, merită încercat. Fructele de pădure reprezintă materia primă pentru noi, cea din care ne facem si-ropuri și dulcețuri și deoarece sunt o sursă de sănătate, ne-am gândit să profităm cât se poate de ce ne dă natura. Zahărul se transformă prin fierbere, este diferit de cel consumat în prăjituri sau presărat pe plăcinte. Este mai puțin nociv, pe de-o par-te, iar pe de altă parte cred că nu mai este un secret pentru nimeni că orice lucru în exces face rău. Din experiența noastră de participanți la diferite evenimente, am obser-vat că sunt foarte mulți cei care ne solicită siropuri și dulcețuri fără za-hăr. Există o lege europeană care spune că termenul de valabilitate al unui produs îl dă producătorul. Noi

29

trebuie să fie un loc cu rumeguș din lemn de esență tare. Suntem foar-te atenți la fiecare detaliu. În fond, produsele pe care le facem ne poar-tă numele și ne dorim ca acest nume să fie respectat pentru calitate, gust bun și seriozitate”, precizează Cristina Debreczeni.

sare timp de 4 săptămâni, după care urmează procesul desărării pentru încă o zi, iar în ultimă fază se pu-ne la afumat. Nu se folosește vopsea și nici coloranți! „Când îl băgăm la afumat, kaizerul are o culoare mai deschisă, iar când îl scoatem are o culoare mai închisă. Afumătoarea

Kaizer Debreczeni - un brand de familieCârnații și caltaboșii de casă, slăni-na, șunca, ciolanul, dar nu în ultimul rând costița și kaizerul afumat sunt doar câteva dintre specialitățile cu care se mândrește Cristina Debreczeni, din Satu Mare.

Prepararea produselor din carne de porc după rețete păstrate cu grijă, din vremea bunicilor și străbuni-cilor este o tradiție de familie. Încă din 1934 familia Debreczeni deținea o carmangerie, proprietar fiind un-chiul socrului doamnei Cristina Debreczeni, care ne povestește cum a pornit afacerea și care sunt secre-tele meseriei.

„Eu lucrez cu familia. Socrii mei au început în 1993 cu o alimentară și au redeschis vechea carmangerie, în care vindeau tot carne și preparate din carne de porc. Atestatul pentru produse tradiționale l-au obținut în 2011 și au continuat până astăzi, când am reatestat rețetele noastre. Facem cârnați de casă, caltaboși de casă, dar vindem și afumături, slă-nină, șunci, ciolane, costiță afumată. Avem un magazin alimentar în care comercializăm și carne proaspă-tă. În timpul preparării produselor din carne acordăm o atenție deo-sebită ingredientelor. Acestea nu conțin pigmenți, conservanți și nici coloranți alimentari. Prima dată am primit mai ușor atestarea. Deși am avut acte care să dovedească au-tenticitatea rețetei de acum 25-30 de ani, anul acesta s-au schimbat condițiile și a fost puțin mai greu”, menționează Cristina Debreczeni.

Onoarea numelui

Numele familiei s-a transformat în timp, ușor, ușor într-un adevă-rat brand, iar primul produs sub această denumire este kaizerul de casă afumat Debreczeni. Avea nevo-ie de un nume unic și așa s-a decis că numele familiei este cel mai po-trivit. Kaizerul de casă este ținut în


30

Miza afacerii - calitatea

Întreaga familie este implicată în această afacere, dar pentru a obține eficiență și calitate, a fost nevo-ie de angajarea a doi măcelari cu experiență și cunoștințe solide în tranșarea cărnii. Fiecare bucată de carne este selectată special pentru fi-ecare preparat în parte.

Carcasa de porc se tranșează în specialități, sortimente de calitate superioară și sortimente de calitatea I. Specialitățile sunt reprezentate de mușchiulețul fasonat (2%) și cotlet (8-10%). Carnea de calitate superi-oară deține cea mai mare pondere, circa 56,5% din masa carcasei, și este formată din ceafă, antricot cu coas-tă (18%), pulpă (25%), spată (5%). Carnea de calitatea I, cu ponderea de aproximativ 24%, are drept com-ponente fleica (9%), pieptul (11%) și rasolurile (4%).

„Materia primă o luăm din județul Maramureș, iar carcasa de porc o luăm de la abator. Totul este ve-rificat și prelucrat în condiții de maximă siguranță alimentară. Noi nu putem să producem prea mult, de aceea mizăm pe calitate pentru a ne atrage clienții. Numai în week-end, mai exact vinerea și sâmbăta, producem puțin mai mult pentru că atunci și cererea este mai mare, în special în centru, la oraș. Dar vin-dem tot timpul la magazinul nostru. Este o afacere din care să putem trăi decent. Lumea, astăzi, vrea să mănânce ceva sănătos, iar noi pe asta ne bazăm când producem pre-paratele tradiționale”, a mai spus Cristina Debreczeni.

31

Grăsime de porc identică celei de somon

S-a demonstrat, în urma unei anali-ze solicitate Institutului de Cercetări Alimentare București, că grăsimea de Mangalița are o pondere de acizi grași nesaturați de până la 70%, aproape identică cu cea din carnea de somon sau uleiul de măsline.

La un an de viață, animalul cântărește în jur de 130 de kilogra-me și raportul carne/grăsime este de 1:1. Deși carnea este savuroasă, fără

se crește extrem de ușor, nu e pretențios la hrană, valorificând iar-ba, resturile vegetale sau resturile de mâncare din gospodărie și are o rezistență ridicată la boli. Din acest motiv i se mai spune și „porcul să-racului”. Perioada de creștere însă e mai mare, iar la o fătare, numărul de purcei este de aproximativ 6, ceea ce nu l-a făcut ideal pentru creșterea industrială. Mangalița și Bazna, sunt rase care cresc într-un sistem semi-liber, adică într-o suprafață îngrădită porcii au nevoie de aproximativ 15 ari ca să poate paște și alerga.

Cele două rase de porci, Mangalița și Bazna, au fost o lungă perioadă ignorate din cauza prolificității mici și randamentului în carcasă scăzut. Există însă crescători care le aprecia-ză și se luptă pentru readucerea lor în atenția publicului. Unul dintre ei es-te inginerul agronom Ioan Tătăran, din comuna Recea, sat Lăpușel, județul Maramureș, președintele Asociației Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice din Maramureș și vicepreședinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale. Tătăran mai deține și funcția de vicepreședinte al Asociației Naționale a Crescătorilor de Suine din Rasa Mangalița și Bazna. „Îmi plac foarte mult aces-te rase pentru că le cunosc de când eram copil. Când eram mic, în sat la noi și nu numai, în toată țara chiar, se creșteau în proporție de 70% porci din rasele Mangalița și Bazna”, își amintește Ioan Tătăran.

În ultima vreme, încet, încet, aceste două rase de porci au început să revi-nă în atenția crescătorilor. Un motiv este că nu necesită condiții specia-le de creștere, dar și că prețul în viu e mai mare comparativ cu celelalte rase. De pildă, porcul din rasa Mangalița

Experiențe

Ferma mea

Creșterea animalelor și produ-cerea de preparate tradiționale românești merg foarte bine împreună. Cel puțin așa ne de-monstrează Ioan Tătăran, un pasionat crescător de porci din rasa Mangalița și Bazna. Ioan Tătăran este unul din-tre cei care a luptat pentru reașezarea acestor rase la lo-cul cuvenit, dar este și un producător apreciat de produ-se tradiționale românești.

Produse tradiționale din carne de Mangalița și Bazna, vechi rase de suine autohtone


32

multă grăsime pe ea, Ioan Tătăran spune că indicat e ca sacrificarea să se facă atunci când carnea e ma-turată. „Dacă ajungem la 200 de kilograme, avem 70% grăsime, 30% carne. Din punct de vedere econo-mic, cel mai bun raport este la un an. Dar porcii Mangalița și Bazna cresc până la patru ani și pot ajunge până la 300 de kilograme. Cu cât crește în vârstă – s-a stabilit la Institutul de Cercetări Alimentare, cu care am avut un proiect – cu atâta se creea-ză niște nutrienți benefici pentru sănătatea omului. Carnea acestor animale poate fi consumată și de cei cu boli cardio-vasculare”, ne-a spus Ioan Tătăran, subliniind că mai re-cent, și medicii, și nutriționiștii o recomandă.

Bazna, purcelul blând de lângă casă

Ioan Tătăran este crescător și de porci din rasa Bazna, despre care spune că sunt „un pas înainte față de Mangalița”, deoarece sunt mai proli-fici, cu o viteză de creștere relativ mai mare, cu o proporție de carne mai ri-dicată și mai docili, mai blânzi. „La noi, în zonă, pe vremuri se creștea legat, pe marginea șanțului, un-de păștea. Toată ziua paște și seara îi dai ce a mai rămas prin farfurii. Porcul Bazna este recomandat și la stâne, unde valorifică foarte bine ze-rul și iarba. Are mai multă carne, dar cu aceleași calități gustative, curative, același raport de saturație ca și cel din rasa Mangalița”, ne-a povestit crescătorul.La un an de zile, această rasă poate ajunge până la 150 de kilograme, ast-fel că valorificarea se poate face mai repede.

În cadrul Asociației Naționale a Crescătorilor de Suine din Rasa Mangalița și Bazna, înființată în 2014, se încearcă o susținere mai fermă a crescătorilor de porci. „Inițial, am început cu crescătorii de Mangaliță din Maramureș, dar anul acesta am constituit asociația la nivel național și am făcut sim-pozioane la Timișoara, Alba Iulia,

Originile Rasei BaznaRasa Bazna s-a format în urma unor încrucișări nedirijate între scroa-fe de rasă Mangalița și vieri de rasă Berk, prin anul 1872, în localitatea Bazna, din Transilvania. Produșii rezultați, având însușiri productive superioare rasei Mangalița - precocitate și prolificitate superioare - au fost apreciați de crescători, astfel că s-au răspândit în scurt timp în jurul orașelor Mediaș, Sighișoara, Sibiu și Făgăraș. Mai târziu s-au făcut im-porturi de reproducători Berk din Anglia, care au fost utilizați în scopul ameliorării și omogenizării rasei Bazna, în curs de formare și consoli-dare. Au mai fost utilizate episodic, pentru infuzie, rasele Yorkshire, Sattelschwein sau Wessex.

Rasa Bazna a fost recunoscută oficial ca rasă de sine stătătoare în anul 1948, după care s-au înființat câteva nuclee de selecție.

Scurt istoric al Rasei MangalițaRasa Mangalița a fost obținută în Imperiului Habsburgic, la sfârșitul se-colul al XVIII-lea, în urma încrucișării de suine autohtone cu mistreți. Prima sa atestare pe teritoriul României a fost la Chișineu-Criș, județul Arad, pe moșia arhiducelui Iosif Anton, al șaptelea copil al împăratului austriac Leopold al II-lea. Este o rasă specializată pentru producția de grăsime și are cinci varietăți. Sunt animale de talie mare, cu corpul re-lativ scurt și acoperit cu păr ondulat sau creț. Prolificitatea este redusă, între 5 și 6 purcei la fătare, iar scroafele, pe lângă capacitatea de alăptare slabă, prezintă un instinct matern slab conturat.

33

legislația în domeniu, are sistem de trasabilitate și este agreată pentru schimb intracomunitar.

Deși este încă o piață de nișă pentru aceste produse, aceasta se lărgește pe măsură ce consumatorii înțeleg ca-litatea preparatelor tradiționale. „Și această nișă se va lărgi pentru că în toată lumea civilizată sunt piețe și târguri specializate în produ-se tradiționale. Dacă este vorba să ne referim la carnea de Mangalița, vreau să vă spun că deja ungurii nu mai reușesc să facă față cu exportul în Spania, Portugalia, Italia, Franța, America și, mai nou, în Japonia”, a specificat producătorul Ioan Tătăran.

Munca și seriozitatea, cheia succesului

Ioan Tătăran și-a început acti-vitatea în 1993, când a înființat societatea comercială TOTO SRL. Din 1996 a început și producerea de produse tradiționale, din dorința de a duce mai departe tradiția familiei sale și din pasiunea pentru bucătăria tradițională românească.

Cu multă muncă, seriozitate și perseverență, activitatea a devenit rentabilă, numărul angajaților cres-când de la 6, câți erau inițial, la 22. Dintre aceștia, o parte sunt mem-bri ai familiei, pentru că, spune Ioan Tătăran, responsabilitatea este mai mare. Un singur regret are: copiii săi au ales alte profesii. Speră ca, la un moment dat, să se sature de ce fac și să revină acasă pentru a duce aface-rea familiei mai departe.

aceleași condimente ca și părinții săi măcelari, cei care l-au învățat să fa-că produse de calitate. Nici vorbă de înlocuitori pentru că „este păcat să strici bunătate de carne cu tot felul de minuni”, adaugă producătorul.

Cotletul, spre exemplu, în afară de saramură și uscare nu cunoaște alt procedeu de prelucrare. Jambonul afumat se realizează după o rețetă tradițională de sute de ani și este prezent încă în tradițiile locului. Și în zilele noastre, de Paști, se duce la biserică, se sfințește și abia pe urmă se mănâncă. Astfel, jambonul se ține în cămară de la Crăciun până în vi-nerea mare, când se pune în apă și se lasă până sâmbătă, când se fierbe și se pune în coșarcă. „Mama nu ne lăsa să mergem numai cu coșarca cu două mânere. Căram cu șogorul meu de scoteam limba până la bise-rică că trebuia să pun de toate ca să vadă vecinele cât e de bun soțul ei. Îmi punea un șold de 15 kilograme, jumătate de miel umplut, ouă, pas-că. Frumoase obiceiuri!”, povestește zâmbind Ioan Tătăran.

Cererea de produ-se tradiționale este în creștere

Legat de valorificare, Ioan Tătăran spune că nu are motive să se plângă. Încă din 2008 este prezent în piețele din Cluj, București, Brașov și Baia Mare.

Unitatea sa de producție nu are mai mult de 340 mp, dar respectă

Drobeta Turnu Severin, Satu Mare, Băile Herculane. Adunăm crescăto-rii din zonă, îi înscriem în asociație, le luăm datele ca să le înregistrăm în Registrul Genealogic, în așa ma-nieră încât să poată primi subvenție pentru scroafe și vieri, de anul vi-itor”, menționează Ioan Tătăran. Se urmărește astfel păstrarea pa-trimoniului genetic, iar cel care va avea înscrise scroafele în Registrul Genealogic va putea să vândă cu certificat de pedigree purceii de la scroafele respective.

Delicatese tradițional românești din carne de Mangalița și Bazna

Pe lângă creșterea și promovarea animalelor din cele două rase, Ioan Tătăran este și un priceput pro-ducător de produse tradiționale românești. Anul acesta a reates-tat următoarele produse: Cârnați de casă „TĂTĂRAN”, Slănină afu-mată „TĂTĂRAN”, Jambon afumat „TĂTĂRAN”, Caltaboș „TĂTĂRAN”.

În afară de salamul de Sibiu, car-nea de porc din cele două rase, Mangalița și Bazna, nu se pretea-ză prelucrării industriale. Chiar și la produsele tradiționale trebuie ma-re atenție pentru că, de exemplu, cârnații de casă nu au voie „să plân-gă” în afumătoare. „Trebuie făcuți doar din spată și pulpă sau dacă îi facem din carne, care are și gră-sime, trebuie să adăugăm niște carne de vită”, dezvăluie producăto-rul. Ioan Tătăran folosește carne și


34

Tataia Gică, personajul principal în povestea produselor tradiționale din Valea Covurluiului

Afacerea mea

În localitatea Bixad din județul Covasna funcționează o fer-mă de 120 de taurine (60 de vaci de muls, 40 de capete de tineret și restul juninci), pen-tru care fondurile venite de la Uniunea Europeană sunt o gură de oxigen. Este drept că banii sunt importanți în orice afacere, însă, înainte de orice contează pasiunea, dragostea pentru meserie, pentru dome-niul în care activezi. Zoltan Muller, proprietarul fermei de vaci cu lapte, iubește animale-le și face tot ce-i stă în putință ca să le asigure cele necesare și, implicit, să asigure bunăs-tarea lui și a familiei. Că, până la urmă, ferma este afacere, nu hobby.

De fiecare dată când redescoperim produsele tradiționale ne amintim cu plăcere de gusturile din copilărie. Cine a avut ocazia, măcar o dată în viață, să viziteze o stână, știe că acolo este un loc special, unde cașul proas-păt, smântâna cu mămăliguță caldă sau mielul fript în unt sunt numai câ-teva dintre deliciile specifice. Inspirați de farmecul pe care mulți orășeni abia acum îl descoperă timid, o familie din Galați a trans-format pasiunea pentru creșterea animalelor într-o adevărată afacere. Acum, urmașii baciului „tataia Gică” de pe Valea Covurluiului, cum îi spun cei dragi, transmit mai departe generațiilor care vin o poveste fru-moasă despre produse tradiționale din carne și lapte de oaie, specifi-ce locului. Rețeta succesului este simplă: numai materie primă româ-nească, rețete vechi de cel puțin 25 de ani, dar mai ales suflet românesc.

35

dintr-un loc curat, în care să te ser-vească o vânzătoare care știe despre ce vorbește, cu un anumit nivel de cultură sau măcar să fie pregătită pentru ceea ce vinde”, arată Maria Verdeși. Ferma familiei Verdeși se află în co-muna Colțești, județul Galați, locul din care se asigură materie primă de cea mai bună calitate pentru produse de excepție, apreciate de români, dar și de turiștii străini care ne vizitează țara. Maria Verdeși a făcut facultatea de marketing și se completează per-fect în această afacere cu soțul său, Marius Verdeși, care a terminat fa-cultatea de chimie alimentară. Se pare, însă, că tot experiența și flerul negustoresc asigură sarea și pipe-rul în succesul afacerii. „Nu știu cât m-a ajutat facultatea în acest pro-iect. Este bună teoria, dar dacă nu

De afacere trebuie să te îngrijești ca de propria familie

Deși familia Mariei Verdeși produce la fel ca în trecut, în mod tradițional, s-a adaptat vremurilor de acum și afacerea a crescut, a evoluat, mem-brii familiei nu mai stau la stână să aștepte cumpărătorii. „Tatăl meu stă în continuare acolo, la stână, pentru că-i place, însă eu împreună cu soțul meu ne ocupăm de producerea pre-paratelor și de vânzarea acestora în magazinele noastre de specialitate. La produse schimbăm doar desig-nul, ambalajul pentru că timpurile au avansat și nu te mai poți prezen-ta cu brânza în ciutură, mai ales că nici legislația sanitar-veterinară nu îți mai permite acest lucru. Este mult mai bine să cumperi un pro-dus tradițional frumos ambalat,

„Denumirea produselor tradiționale Tataia Gică este un omagiu adus ta-tălui meu. Când eram copil spuneam că mă chinuie ca mă punea la mun-că, să car brânză și lapte în timp ce alți copii se bucurau de zilele libe-re. Vacanța mea și a fraților mei era acolo unde avea tata oile. El era un mare iubitor de animale, la fel ca și bunicul meu Zamfir, cu numele că-ruia am botezat și un alt produs al nostru. Când a venit colectivizarea, bunicul a rămas fără animale și fără pământ. Era un mic boier, dar nu ca boierii de astăzi. Avea căruță cu cai și muncea pământul. Părinții mei ne-au învățat de mici să muncim ca să ne câștigăm pâinea, iar acum muncim așa cum am învățat de la ei”, povestește Maria Verdeși, repre-zentantul Dru Agro SRL, societate care produce preparate din carne și lapte sub consacratul nume Zimbria.


36

brânzeturi, am putea să mergem în piață, să punem produsele pe ori-ce tarabă de acolo și să le vindem cu prețul pe care-l plătește clientul, fără să plătim TVA. Dar, afacerea adevărată nu se face la tarabă fără să plătești dări la stat. Ne-am lu-at magazine în centre comerciale, ce-i drept cu greu, pentru că la în-ceput mi-au spus că nu vor cârnați în mall. Le-am trimis un e-mail cu un design frumos și m-am dus per-sonal să discut ce producem și ce calitate oferim. Așa am reușit să lu-ăm primul magazin și acolo vindem brânzeturile pe care le producem noi personal. Am avut și foarte mult curaj, pentru că sunt chiriile destul de mari, în condițiile în care plătim TVA, ceea ce înseamnă că 24% din preț merge la stat, nu la noi, fără a lua în calcul cei 16% pe profit. Dacă m-aș fi dus în piață, cu sacul în port-bagaj, aș fi câștigat mult mai mult”, zice Maria Verdeși. Pentru a produce produse din carne, tradiționale sau nu, trebuie să exis-te un flux, societatea să fie autorizată

ai văzut și nu ai trăit este greu să pui în practică doar din cărți. Eram în clasa a IV-a și vindeam brânză în piață, iar experiența din copilă-rie m-a ajutat foarte mult să înțeleg cum funcționează lucrurile atât în curtea producătorului, cât și în mintea cumpărătorului. La rândul meu, îmi voi îndruma copiii spre această muncă și îi voi introduce în producție, în vânzare, nu direct manageri. Trebuie să știe să facă de toate. Sperăm să-l țină Dumnezeu cât mai mult pe tataia Gică, pentru că este tare greu să crești oile. Nu știu dacă eu sau frații mei vom mai face lucrul acesta după ce el nu va mai fi, dar afacerea trebuie să mear-gă mai departe. Vom căuta oameni buni care să aibă grijă de fermă, așa cum face acum tataia Gică. Greu mai găsești ciobani buni, oile tre-buie să le scoți la pășunat când este timpul, dacă este prea cald afară nu mai mănâncă, dacă le ții prea mult în grajd, fac tot felul de boli la copite și tot așa. Sunt foarte multe secrete și trebuie să te dedici acestor anima-le așa cum te dedici familiei”, spune Maria Verdeși.

Tataia Gică se vinde la oraș, în mall-uri

La afacerile cu produse tradiționale, dacă nu se pune și puțin suflet, parcă nu se leagă lucrurile ca să funcționeze. În producție, familia Verdeși are 12 angajați, dintre ca-re doi sunt la afumătoare. Mai mulți angajați sunt pe vânzări, pentru că acolo clientul trebuie să primească explicații și cu o singură vânzătoare nu poți să explici clientului ce mă-nâncă, pentru a înțelege că prețul este pe măsura calității. Societatea Dru Agro SRL a fost înființată în 2005, dar a intrat pe piață cu produ-sele tradiționale din carne în urmă cu cinci ani. „Brânzeturile au fost dintotdeauna ocupația familiei me-le. Noi producem cu foarte mare grijă, suntem atenți atât la aspectul comercial, cât și la gustul autentic. Adică să fie gustul pe care-l știu din copilăria mea, a tatălui și a buni-cului meu. Suntem producători de

sanitar-veterinar din toate punctele de vedere, să asigure vestiar, chiu-vete, detergenți specifici pentru sectorul alimentar și lista îndato-ririlor pe care le au producătorii de produse tradiționale poate continua. „Noi producem produse tradiționale într-o unitate autorizată sanitar-ve-terinar, nu folosim nitriți, nu folosim absolut nimic altceva decât sare și condimente, le legăm pe o funie ma-nual, le agățăm în afumătoare, dar nu le afumăm, ci preparatele sunt coapte deasupra jarului. Asta în-seamnă că este o groapă, produsele sunt agățate deasupra jarului și se coc în sucul propriu, fiecare produs exact cât îi trebuie ca să ajungă la temperatura specifică pentru pre-parare. La început făceam rețetele așa cum ne pricepeam. Apoi am mai studiat și alte produse specifice lo-cului, ne-am documentat din ziarele Covurluiului cum se făcea pastra-ma pe vremuri în zona noastră. Pe timpul când bunicul meu avea ani-male, le dădea la un abator și erau persoane care aveau carmange-rie. Încă din anii ‚60, pe când erau

37

produse de calitate. Chiar dacă sunt mai scumpe, cumpără mai puțin și mănâncă mai sănătos.

„Când mergem la expoziții internaționale nu stăm pe loc. Eu nu am avut timp să merg în vacanță, dar am fost la expoziție la Paris și am reprezentat România cu pro-duse tradiționale. Am avut un succes enorm. Anul trecut, de zi-ua României am fost la Bruxelles cu produsele noastre. Am primit după această prezentare multe so-licitări de produse, mai ales pentru Germania. Din păcate, pentru ex-port este o problemă cu termenul de valabilitate. Mai mult de 200-300 de kilometri nu te poți îndepărta de punctul de lucru. Termenul de vala-bilitate foarte scurt nu ne permite exportul. Onorăm mici comenzi, dar în mare parte ne bazăm pe ce vindem în țară. Ne asigură un trai decent. Suntem mulțumiți cu ceea ce facem. Normal că acum este o criză pentru toți, dar sperăm să trecem peste ea cu seriozitatea și calita-tea produselor noastre, astfel încât să mergem înainte și să putem du-ce un trai pe măsura muncii pe care o facem. Este o afacere care ne per-mite să ducem un trai normal, dar care pe noi ne recompensează și sentimental și financiar, depinde de fiecare unde vrea să ajungă”, încheie Maria Verdeși.

duceam la stână, indiferent că era vară sau iarnă, aproape la 2-3 zile nu exista să nu facem pastramă ori la ceaun, ori la grătar, iar aici pas-trama nu se face ca în alte părți, să se zvânte la aer. În zona noastră se face altfel. Se ia oaia, se taie, nu se aruncă absolut nimic din ea, se face drob, se face din gât mâncărică, se porționează bucăți, se crestează, iar apoi se pune la maturat cu mirode-nii. Nu se face baiț, pentru că nu este foarte apos, arată mai mult ca o cre-mă care conține sare, boia de ardei și ardei iute, cimbru, piper, usturoi, din toate acestea doar câte puțin, ni-mic dintr-o mirodenie nu acoperă gustul cărnii la noi, inclusiv la pas-trama ciobănească. Totul se lasă așa câteva zile, 7- 8 zile stă carnea în acest sos, într-o cameră cu frig, unde temperatura nu depășește 8 grade. E mai bine să stea undeva la 4-5 grade”, divulgă doamna Maria câte puțin din secretele rețetei.

Produse de calitate pe gustul consumatorilor români

Chiar dacă toți producătorii români de preparate din carne și lapte, fie ei tradiționali sau nu, își doresc să vân-dă la export, doamna Maria Verdeși se bazează pe gustul românilor și pe faptul că oamenii au început să caute

la noi evreii și făceau comerț, se fo-losea negrilică și tocmai de aceea noi avem o brânză cu negrilică. În partea cealaltă, spre Vaslui, pe râ-ul Covurluiului, se dădeau la schimb produsele, iar bunicul și tatăl meu s-au hotărât să-și facă singuri. Mai avem și rețete adunate de soțul meu și îmbunătățite, el fiind din Piatra Neamț. Atunci când vrem să facem un produs de care nu ne mai amin-tim, îl facem împreună cu facultatea de chimie alimentară și la sfârșit avem o fișă tehnică, un anumit ter-men de valabilitate, ingredientele care îmbunătățesc produsul, tem-peratura optimă în producție, ventilația, tot ce trebuie ca să fie cât mai sigur pentru consumator”, pre-cizează Maria Verdeși. Brânza de Covurlui cu lapte de ca-pră sau oaie, brânza maturată sau brânza de burduf se numără prin-tre specialitățile produse de familia Verdeși. Rețeta lor de caș se face cu puțină sare, nu este un caș dospit cum este obiceiul în partea Bacăului, unde cașul este puțin mai amărui și nu are sare. Este o brânză care se poate consuma foarte bine atât într-o dietă, cât și în alimentația copiilor, fi-ind făcută din lapte integral, cu cheag natural. De asemenea, pastrama cio-bănească Tataia Gică este unul dintre produsele recunoscute în zonă, care se vinde foarte bine. „Pastrama asta are gustul copilăriei mele. Când ne


38

- dezvoltarea produselor tradiționale și ecologice prin valorificarea resurselor loca-le, culturale și tradiționale, în concordanță cu normele de pro-tejare a resurselor naturale și de protecție a mediului înconjurător;

- implicarea în acțiuni de publicitate specifice, precum și realizarea de programe de prezentare prin mij-loace multimedia;

- participarea cu articole, recenzii, materiale informative la diverse publicații;

- organizarea de întâlniri naționale și internaționale, schimburi de experiență, organizarea și parti-ciparea la târguri și expoziții, alte acțiuni cu caracter de promova-re directă a intereselor comerciale ale membrilor asociației pe piețele externe, participarea la acțiuni or-ganizate de către asociații similare din țară și din străinătate.

Târgurile, sufletul comerțului cu produse tradiționale Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice ,,Mărginimea Sibiului’’ organi-zează periodic târguri de produse tradiționale și ecologice, de fiecare dată înregistrând un adevărat succes. În cadrul acestor târguri sunt expuse și vândute produse din lapte de va-că și lapte de oaie (brânză telemea de Mărginimea Sibiului, brânză de bur-duf, caș de oaie, caș de vacă, urdă, unt, cașcaval); produse din lapte de capră (caș, telemea, urdă, brânză fră-mântată); produse din carne de oaie și porc (pastramă ciobănească de oa-ie, sloi de oaie, lapte gros, cârnați de oaie, cârnați de porc, salam de casă); dulciuri și alte produse realizate de zeci de ani în zonă (plăcinte de casă,

Obiectivele pe care și le-a propus încă de la înființare Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice „Mărginimea Sibiului” sunt: - promovarea pe piața națională,

europeană și pe piețele terțe a pro-duselor tradiționale și ecologice românești realizate de către mem-brii asociației;

- promovarea și dezvoltarea pro-duselor tradiționale și ecologice, sprijinirea membrilor asociației în vederea atestării tuturor produse-lor tradiționale din județul Sibiu, dar și protejarea denumirii de ori-gine la unele produse;

- susținerea identității produselor agroalimentare tradiționale în-registrate conform noilor norme europene;

Comunitatea mea

Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice ,,Mărginimea Sibiului’’ a fost înființată în data de 30 martie 2011, la inițiativa câtorva producători inimoși din județul Sibiu. Sub co-ordonarea președintelui Gheorghe Budrală, asociația a ajuns în prezent la un total de 28 de membri. Asociația „Mărginimea Sibiului” își propu-ne valorificarea tezaurului alimentar tradițional, un obiectiv care începe să dea roade și care este destinat să păs-treze o tradiție veche a oamenilor din satele sibiene.

De asemenea, în cadrul asociației pot adera în continuare noi membri, pro-ducători de produse tradiționale și ecologice din județul Sibiu.

Mărginimea Sibiului- simbol al tradiției și credinței unei comunități

39

cu vânzare , iar în anul 2013, respec-tiv 2014, au fost ținute 36 de târguri, toate găzduite de Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului. Membrii asociației au participat la o serie de întâlniri cu experți europeni din Polonia, Franța sau specialiști din Thailanda, în cadrul cărora s-au purtat discuții despre cum trebuie să se realizeze valorificarea produselor tradiționale”, povestește Gheorghe Budrală.

Asociația „Mărginimea Sibiului” este partener în proiectul „Târg de țară” organizat în cadrul Muzeului Astra și a participat anual la Expoziția de pro-duse tradiționale cu degustare -„Târg de Branduri Transilvănene”.

Asociația reușește prin activitatea sa să stimuleze viața economică din Mărginimea Sibiului și nu numai, prin micii producători de produse tradiționale, care dau ofertei agroa-limentare specificitate și culoare. În acest fel se realizează o relație econo-mică între mediul urban și cel rural, care promovează o alimentație să-nătoasă bazată pe produse locale autorizate și sigure pentru consum.

prăjituri săsești, pită coaptă pe vatră, siropuri, ceaiuri, dulcețuri de tranda-fir, de căpșuni, nuci verzi, fructe de pădure etc), precum și multe alte de-licatese culinare.

La toate târgurile organizate cu regu-laritate în Sibiu, la Muzeul ASTRA, dar și la alte evenimente specifi-ce care se desfășoară în București și în celelalte zone din țară, produsele tradiționale din Mărginimea Sibiului pot fi degustate, iar consumato-rul are posibilitatea de a cumpăra produsul favorit. „Consumatorii fi-deli ai produselor tradiționale și ecologice expuse în cadrul acestor târguri ne dau certitudinea calității și atractivității produselor realiza-te de comunitatea din Mărginimea Sibiului”, a declarat Gheorghe Budrală, președintele asociației. El a adăugat că Asociația producătorilor de produse tradiționale și ecologice ,,Mărginimea Sibiului’’ a contribu-it la dezvoltarea unor mici afaceri de familie.

„În anul 2011 s-au organizat 29 de târguri de Produse Tradiționale și Ecologice, în 2012 - 34 de expoziții


40

primirea de cereri de finanțare pentru 10 tipuri de Măsuri din Strategia GAL și PNDR 2007-2013. GAL Drumul Carelor a primit 66 de cereri de finanțare, dintre aces-tea 50 de cereri fiind conforme și eligibile, beneficiarii lor ajungând să semneze contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Astfel, din totalul de 2.070.500 de euro – sume publice asigurate de către Uniunea Europeană și Guvernul României, au fost semnate, până la acest moment, contracte în valoa-re totală de 1.958.528 de euro. Cele mai accesate măsuri din cadrul Strategiei GAL Drumul Carelor au fost cele care au sprijinit instala-rea tinerilor fermieri și crearea de microîntreprinderi în mediul rural.

Teritoriul aferent GAL Drumul Carelor se întinde pe o suprafață de 536,75 km², din care fondul fo-restier ocupă 266,57 km².

Obiectivul general este crearea și funcționarea inițiativelor de dez-voltare locală la nivelul teritoriului Drumul Carelor.

GAL Drumul Carelor și-a început activitatea la 11 februarie 2013, prin semnarea contractului de finanțare cu fosta Agenție de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), actualmente Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). De-a lungul ce-lor aproape doi ani de existență, Asociația GAL Drumul Carelor a deschis șase Sesiuni de selecție a proiectelor având ca obiectiv

Grupul de Acțiune Locală Drumul Carelor Asociația Grupul de Acțiune Locală – DRUMUL CARELOR (GALDC) este un parteneriat public-privat rea-lizat în baza principiilor Programului Național de Dezvoltare Rurală – Axa 4 Leader și reunește 51 de parteneri (15 reprezentanți ai sectorului pu-blic, 24 de reprezentanți ai sectorului privat, 12 reprezentanți ai societății civile). Componența publică și privată respectă proporțiile privind partene-riatul, respectiv 70,59 % - sectorul privat și 29,41% - sectorul public.

În componența sa, teritoriul GALDC cuprinde următoarele localități: Beleți-Negrești, Bogați, Boteni, Boțești, Davidești, Hârtiești, Leordeni, Priboieni, Stâlpeni, Topoloveni, Vulturești – județul Argeș, respectiv Hulubești – județul Dâmbovița.

Leader la zi

41

sectoarele de procesare și comerci-alizare pentru produsele agricole, zootehnice, apicole și forestiere, dar și producerea unor transfor-mări sociale, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de viață și reducerea șomajului în zonele rurale;

- îmbunătățirea și dezvoltarea competențelor necesare pen-tru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activități fores-tiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea conservării și creșterii suprafețelor forestiere, prelucrării lemnului și valorificării eficiente a produselor pădurii”.

Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor specifice.

În cadrul cursurilor s-au abordat teme precum: utilizarea durabilă a terenurilor agricole, managementul fermei, restructurarea și moderni-zarea în sectoarele de procesare și comercializare a produselor agricole, zootehnice și apicole, cât și alte teme de interes general și specific pentru fermieri.

În cadrul sesiunilor de informa-re au fost abordate teme precum posibilitatea accesării fondurilor europene de dezvoltare, politica de mediu, susținerea înființării gru-purilor de producători, cât și teme specifice precum cerințele pentru produsele agroalimentare.

Proiectul a contribuit la atingerea obiectivelor operaționale ale măsu-rii, prin: a) îmbunătățirea cunoștințelor

tehnice și economice generale specifice pentru agricultură, zo-otehnie, apicultură și industria alimentară;

b) pregătire generală pentru ma-nagementul și administrarea fermelor;

c) respectarea condițiilor de eco-condiționalitate și a Standardelor pieței agricole comune, diver-sificarea sau restructurarea producției fermelor (introduce-rea de noi produse și sisteme de

terenurilor agricole și protecția me-diului, prin acțiuni de formare, informare și difuzare de cunoștințe inovative persoanelor adulte care ac-tivează în sectoarele menționate.

Strategia de Dezvoltare Locală a te-ritoriului GAL Drumul Carelor este centrată pe următoarele aspecte cheie:• dezvoltarea economiei locale

bazată pe sectorul agricol, non-agricol și turistic;

• ridicarea nivelului de trai; • păstrarea și dezvoltarea

potențialului teritoriului.

Conform Ghidului solicitantului, obiectivele specifice constau în:- dobândirea de informații

și cunoștințe relevante care să permită utilizarea du-rabilă a terenurilor agricole și forestiere, creșterea calității ma-nagementului la nivel de fermă, restructurarea și modernizarea în

„Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe în cadrul GAL Drumul Carelor”, proiect realizat de Asociația Pro Euro Dezvoltare - APED

Unul dintre proiectele realizate în cadrul GAL Drumul Carelor, care diferențiază abordarea implemen-tării strategiei GAL Drumul Carelor de implementarea altor strategii lo-cale, este cel al Asociației Pro Euro Dezvoltare - APED, condusă de Cosmina Petrescu. Proiectul a fost realizat în cadrul Măsurii 411-11 „Formare profesională, informare și consultanță”, Axa 4 Leader. Suma publică alocată realizării proiectului este de 26725 de euro.

Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunătățirea sectoarelor agrozootehnic, apicol, silvic, alimen-tar și de servicii, utilizarea durabilă a


42

intensive, exemple de bune practici cu privire la tehnologia aplicată pen-tru obținerea unor culturi cantitative și de înaltă calitate. Beneficiarii au participat, în cadrul plantației, la acțiuni de tăiere și de întreținere a acesteia. De asemenea, fermierii au putut vedea și baza materială de care dispune ferma pentru efectuarea lu-crărilor de întreținere a plantațiilor.

Cel de-al doilea acord de par-teneriat a fost realizat cu Radu Carmen-Georgeta pentru vizitarea unei ferme legumicole în spații pro-tejate deținute în Topoloveni, județul Argeș, pe teritoriul GAL Drumul Carelor. În cadrul vizitei, benefi-ciarii au aflat informații cu privire la managementul afacerii și la teh-nologiile aplicate pentru obținerea unor culturi productive și de cali-tatea I. Totodată, au fost prezentate inovațiile aduse în cadrul fermei și strategia folosită pentru obținerea unui preț de producție cât mai redus, în scopul creșterii competitivității fermei. Beneficiarii au văzut și baza materială de care dispune ferma pen-tru efectuarea lucrărilor și strategia de marketing pe care o aplică pen-tru vânzarea producției și obținerea unui rulaj cât mai mare a acesteia.

care au fost vizați 110 fermieri de subzistență și 40 de persoane care fac parte din structuri asociative. Acțiunile de informare au fost struc-turate astfel:1. acțiune de informa-

re generală privind posibilitatea accesării fondurilor europene de dezvoltare rurală, poli-tica de mediu, susținerea înființării grupurilor de producători;

2. acțiune de informare specifică privind cerințele pentru produse-le agroalimentare.

În baza acordurilor de parteneriat în-cheiate în cadrul proiectului au fost realizate două vizite pe teren: una în data de 17 martie 2014, la ferma po-micolă deținută de Ștefan Popescu PFA din comuna Boțești, iar cea de-a doua vizită s-a făcut în data de 18 martie 2014, la ferma legumicolă deținută de Carmen Georgeta Radu, în orașul Topoloveni. La vizitele pe teren au participat 30 de persoane care dețin exploatații agricole în te-ritoriul GAL Drumul Carelor.

Dr. Ștefan Popescu, proprietarul fermei din comuna Boțești, a oferit beneficiarilor informații cu privire la înființarea unei plantații pomicole

procesare); d) promovarea și respectarea stan-

dardelor de calitate a produselor agricole, zootehnice și silvice pre-cum și a condițiilor de mediu;

e) informări privind introducerea de noi tehnologii informaționale și de comunicare (IT);

f) respectarea și încurajarea princi-piului privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Proiectul a contribuit la atingerea obiectivului general și a obiectivelor specifice prin realizarea de cursuri de formare profesională (inițiere) în domeniul Managementului fermei, al Agriculturii Ecologice și al Protecției Mediului. Cursul Managementul fermei s-a desfășurat în perioa-da 24-28 februarie 2014, la Liceul Ion Mihalache din Topoloveni și a avut 25 de cursanți, atât beneficiari ai Măsurilor 41-112 și 41-141, cât și fermieri. Cursul de formare profesio-nală (inițiere) Agricultura Ecologică și Protecția Mediului s-a desfășurat în perioada 10-14 martie 2014, la Liceul Ion Mihalache din Topoloveni și a avut 25 de cursanți, atât benefici-ari ai măsurilor 41-112 și 41-141, cât și alte persoane ce dețin exploatații agricole în GAL Drumul Carelor.

Acțiuni în cadrul proiectului

Prin proiect s-au organizat două se-siuni de formare profesională la care au participat în total 50 de persoa-ne. Au fost organizate două cursuri de inițiere pentru Managementul fermei și Agricultura Ecologică și Protecția Mediului.

În zilele de 21, 24, 25, 26 mar-tie 2014 au fost realizate și sesiuni de informare. La aceste sesiuni au participat 120 de persoane. Ele s-au desfășurat în comuna Priboieni, orașul Topoloveni, comuna Boteni și comuna Hârtiești.

Acțiunile de informare, difuzare și transfer de cunoștințe au avut ca grup țintă 150 de persoane din teri-toriul GAL Drumul Carelor, dintre

43

recreere – 4 proiecte; Achiziția de utilaje specializate pentru ser-viciile comunitare – 3 proiecte.

- 2,94% din valoarea totală a proiectelor sunt imple-mentate pentru acțiuni locale de informare, instruire și formare a beneficiarilor și potențialilor be-neficiari de finanțări europene din zonă, în vederea dezvoltării an-treprenoriatului local și creșterii competitivității în mediul rural – 5 proiecte.

- 15,52% din valoarea totală a pro-iectelor sunt implementate pentru instalarea tinerilor fermieri, pen-tru dezvoltarea exploatațiilor agricole și zootehnice din teritoriu – 11 proiecte.

- 1,57% din valoarea totală a pro-iectelor sunt implementate pentru înființarea de plantații în teritoriu – 1 proiect.

- 17,90% din valoarea totală a proiectelor sunt implementate pentru înființarea și dezvoltarea de activități non-agricole în zonă, în special în domeniul serviciilor pentru populație – 8 proiecte.

- 7,82% din valoarea totală a pro-iectelor implementate sunt pentru încurajarea activităților turistice în zonă, respectiv dezvol-tarea agroturismului și a centrelor de agrement – 2 proiecte.

În afară de activitățile de verificare de proiecte și organizarea de întâlniri ale Comisiei de selecție a proiecte-lor, echipa de proiect a Grupului de Acțiune Locală a desfășurat o serie de activități pentru animarea teritoriu-lui, conform calendarului de activități aprobat.

Prin urmare, membrii echipei de pro-iect au inițiat acțiuni de instruire a actorilor locali; au inițiat realizarea a două studii de zonă; au efectuat di-verse acțiuni de promovare legate în special de diversele posibilități de ac-cesare a fondurilor europene de către potențialii beneficiari din teritoriul

sesiuni de depunere de proiecte pen-tru beneficiarii publici și privați din teritoriul GAL. Valoarea totală a pro-iectelor contractate și notificate este de 2.487.482 de euro, ceea ce repre-zintă 97,55% din total.. Diferența de 62.518 de euro (2,45%) reprezintă proiecte aflate în evaluare.

Proiecte care contribu-ie la dezvoltarea întregii zone

Proiectele implementate și în curs de implementare din teritoriul Grupului de Acțiune Locală Asociația Sargeția GAL 1 vor contribui la dezvoltarea în ansamblu a zonei.

Astfel:- 51,80% din valoarea totală a pro-

iectelor sunt implementate de autoritățile publice locale pentru dezvoltarea infrastructurii loca-le prin: Modernizarea de drumuri comunale și de interes local – 10 proiecte; Reabilitarea de cămine culturale – 5 proiecte; Construirea de terenuri sportive și spații de

Grupul de Acțiune Locală Asociația Sargeția GAL 1Grupul de Acțiune Locală Asociația Sargeția GAL 1 a fost autorizat să funcționeze în cea de-a doua sesiune de depunere de strategii de dezvol-tare locală pe Axa LEADER. Oficial, activitatea GAL Asociația Sargeția GAL 1 a demarat la începutul anului 2013, având un buget de 2.850.000 de euro, din care 2.550.000 de eu-ro pentru implementarea strategiei de dezvoltare locală în 17 localități (16 din județul Hunedoara și una din județul Arad) și 300.000 pentru chel-tuieli de funcționare.

Grupul de Acțiune Locală Sargeția GAL 1 are 108 membri: 17 autorități publice locale (16 comune și un oraș mic – Geoagiu), 18 societăți comer-ciale, 18 întreprinderi individuale și asociații familiale, 15 persoane fizi-ce, 7 persoane fizice autorizate, 22 de ONG-uri, 2 persoane fizice (membri de onoare) și 9 membri fondatori.Strategia de dezvoltare locală, ca ex-presie a priorităților comunității, a avut în vedere identificarea necesităților dezvoltării locale, precum și a resurselor materiale, fi-nanciare și umane necesare.Până în prezent au fost lansate 26 de


44

de euro a primit un ajutor public ne-rambursabil de 39.930 euro. Deși fructele rodesc abia după 3 ani de la plantare, investiția se amortizează imediat după această perioadă.

Centru de agrement în comuna Șoimuș, județul Hunedoara

În a doua sesiune de depunere de pro-iecte, pe Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice, componenta b) – Investiții în activități recreaționale, a fost selectat la GAL și a primit finanțare un proiect pentru realizarea unui centru de agrement în comuna Șoimuș, județul Hunedoara. Prin rea-lizarea acestei investiții se vor crea noi locuri de muncă, pe de-o parte, iar pe de altă parte, localitatea Șoimuș, ca-re este un important areal turistic al teritoriului GAL, va avea o mai bună reprezentare.

Centrul de agrement este dimensionat pentru o capacitate de 40 de locuri și va dispune de piscine pentru adulți și copii, cadă de hidromasaj, o zonă de plajă și construcții aferente: grup sa-nitar, dușuri, cabine de schimb, foișor, parcare, împrejmuire etc. Investiția este de 120.399 de euro, din care aju-torul public nerambursabil este de 99.551 de euro, proiect pentru care contractul de finanțare s-a semnat la sfârșitul lunii aprilie 2014, lucrările fi-ind în prezent în faza finală.

a trebuit să depășească multe obsta-cole pentru a putea veni astăzi în fața dvs. cu realizări de excepție, dat fiind timpul scurt avut la dispoziție pentru implementarea strategiei unui terito-riu destul de întins.Toți membrii GAL se vor impli-ca activ în animarea teritoriului, iar echipa tehnică a GAL se va ocupa cu elaborarea strategiei de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020 pe ba-za analizei nevoilor de dezvoltare și a potențialului zonei, expertiza dobân-dită în implementarea PDL 2007-2013 fiind un atu în acest sens.

Plantație de afin pe 2 ha în comuna Beriu, județul Hunedoara

În prima sesiune de depunere de pro-iecte pe Măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole a fost selectat la GAL, în luna august 2013, și ulterior a primit finanțare, un proiect care și-a propus înființarea unei plantații de afin pe o suprafață de 2 ha în comuna Beriu, județul Hunedoara. Beneficiar este Claudiu Ioan Cocrean. Cu toate că potențialul zonei pentru cultivarea arbuștilor fructiferi este considerat scăzut, în condițiile aplicării și res-pectării unor tehnologii performante de înființare și întreținere a culturi-lor, precum și ale utilizării unor soiuri de ultimă generație, la cultura de afin se pot obține producții foarte bune. Investiția în valoare totală de 77.625

GAL, prin vizite în teritoriu și discuții cu potențialii beneficiari din zonă, prin acțiuni de promovare cu ocazia diferitelor evenimente din comune-le din teritoriu și prin organizarea de seminarii tematice. De asemenea, s-au realizat acțiuni de informare cu privire la apelurile de selecție lansate și la stadiul implementării strategiei, prin efectuarea de vizite și prin actu-alizarea permanentă a site-ului GAL pentru ca toți cei interesați să aibă o imagine cât mai fidelă a activității de-puse de GAL.

Totodată, pe parcursul implemen-tării planului de dezvoltare locală s-a constatat necesitatea modificării acestuia, în sensul redistribuirii unor sume de la măsurile care nu au putut fi accesate din diferite motive către măsurile pentru care au existat mai multe solicitări decât au fost inițial prevăzute. Au fost inițiate și apro-bate patru modificări ale strategiei de dezvoltare locală în lunile august 2013, decembrie 2013, iunie 2014 și octombrie 2014, acestea fiind solid motivate.

Membrii echipei de proiect au participat la diverse întruniri organi-zate de Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală - AM PNDR, referitoare la cla-rificarea anumitor probleme cu care s-au confruntat GAL-urile în derula-rea activităților lor și legate de diferite aspecte privind implementarea, au participat la întâlniri ale Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală - FNGAL, au avut schimburi de experiență cu alte GAL-uri, au par-ticipat la activitățile Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și la diverse conferințe tematice.Membrii echipei de proiect au ofe-rit permanent sprijin beneficiarilor și potențialilor beneficiari cu pri-vire la orice problemă cu care s-au confruntat aceștia, începând cu fa-za de elaborare a proiectului și până la implementarea fiecărui proiect contractat.Rezultatele care s-au obținut până în prezent sunt rodul muncii echipei de proiect care a depus toate eforturile pentru bunul mers al GAL-ului și care

45

știri și evenimente

Mai mulţi bani pentru infrastructura rurală, în PNDR 2014-2020

LEADER, mai generos în viitoarea programare

Ministerul Agriculturii vrea să se reorganizeze

„În Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, alocarea pentru proiectele de in-frastructură rurală este de 1,3 miliarde euro, inclusiv contribuția de la bugetul național. Deci, o anve-lopă financiară generoasă care va permite beneficiarilor de la nivelul autorităților locale să vină cu pro-iecte pentru dezvoltarea comunității respective, fie că vorbim de proiec-te de drumuri, alimentare cu apă sau canalizare, fie de proiectele le-gate de domeniul educațional și, de ce nu, de acele proiecte adresa-te obiectivelor de patrimoniu, care în ansamblu trebuie să asigure o

dezvoltare echilibrată a unui anumit teritoriu”, a declarat Mihai Herciu, director general al Autorității de Management pentru PNDR, cu ocazia unei reuniuni organizate la Brașov de către Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală.

Mihai Herciu a adăugat că proiecte-le pot începe de la un milion de euro la 1,5 milioane de euro pentru apă, ajungând până la 4 milioane de eu-ro în situația proiectelor asociațiilor de comune, cu condiția ca fiecare co-mună din asociația respectivă să nu depășească mai mult de un milion de euro.

În viitorul PNDR, primăriile comu-nelor au posibilitatea să depună mai multe proiecte în același timp, ori, în cazul în care un proiect nu este fi-nalizat, primăriile pot depune un alt proiect.

„Ne-am gândit să venim în întâm-pinarea viitorilor beneficiari care vor depune proiecte mai mari pen-tru realizarea de infrastructură de drumuri, apă sau canal, dar au, de asemenea, identificate la nive-lul comunei și nevoi de finanțare pe domeniul educațional, social sau de patrimoniu”, a spus directorul gene-ral AM - PNDR.

Programul LEADER s-a bucurat de succes în actuala perioadă de progra-mare, având în vedere că cele 163 de Grupuri de Acțiune Locală, existen-te la nivelul României, au reușit până la acest moment să contracteze pes-te 85% din proiectele pe care și-au propus să le dezvolte. „Plecând de la aceste situații, în viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală,

componenta LEADER este gene-roasă din punct de vedere financiar. Grupurile de Acțiune Locală, în ba-za strategiilor de dezvoltare locală pe care le vor propune spre aproba-re Autorității de Management, vor avea posibilitatea să dezvolte o serie de proiecte necesare, utile și corect identificate la nivelul teritoriului re-spectiv”, a specificat Mihai Herciu,

director general al Autorității de Management pentru PNDR. El a mai spus că va rămâne valabilă și în viito-rul PNDR procedura cu 50% avans, cu precizarea, în cazul garanției, că dacă până acum era nevoie de 110%, în prezent avansul va putea fi obținut cu garanții de 100%.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii (www.madr.ro) se află, pentru a fi su-puse dezbaterii publice, proiectele de acte normative referitoare la o nouă organigramă a MADR.

Astfel, noua organigramă prevede înființarea Agenției Zonei Montane, Agenției Naționale de Zootehnie, a Autorității Naționale Fitosanitare, Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, precum și a Direcției Monitorizare, Inspecții, Verificare și Control.

Înființarea noilor instituții înseam-nă desființarea unor direcții și compartimente din cadrul ministe-rului, dar și din cadrul Direcțiilor

pentru Agricultură. Noile instituții vor avea filiale la nivelul fiecărui județ. Direcția de monitorizare va prelua activitățile de inspecție, de verificare și de control de la direcțiile agricole județene, cu excepția celor de inspecție în domeniul zootehniei și a celor de inspecție privind acti-vitatea de clasificare a carcaselor. Personalul cu atribuții de inspecție în domeniul zootehniei, din ca-drul direcțiilor agricole județene, va fi preluat de Agenția Națională de Zootehnie.

Unitățile fitosanitare din cadrul direcțiilor agricole vor fi desființate și preluate de Autoritatea Națională Fitosanitară.


46

și cea mondială, pentru luarea unor decizii proactive la problemele cu care se confruntă sistemul.

Orice companie care activează în industria cărnii va avea beneficii reale dacă se înscrie în Asociația Română a Cărnii. Asta pentru că ARC își informează membrii con-stant asupra tendințelor de pe piața internă, europeană și mondi-ală. ARC își pregătește companiile membre pentru intrarea pe piața comunitară și le include în pro-gramele de asistență interne și externe.

profesională care reprezintă inte-resele industriei de prelucrare a cărnii, atât în România, cât și în Europa.

Misiunea ARC este promovarea dezvoltării industriei române de prelucrare a cărnii și rezolvarea cât mai multor probleme cu ca-re se confruntă această industrie. Liderii ARC se luptă pentru obținerea unor condiții de lucru cât mai bune pentru membrii săi, prin influențarea pozitivă a deciziilor legislative. Sunt studiate și analiza-te tendințele de pe piața europeană

Asociația Română a CărniiAsociația Română a Cărnii este organizația profesională care re-prezintă interesele legitime ale industriei de prelucrare a cărnii. ARC s-a format în 1999, prin unirea dintre ROCARNE (1993) și ASIC (1995), devenind astfel cea mai veche și cea mai activă asociație profesională din România. ARC are în prezent 50 de membri, societăți comerciale care realizează pes-te 80% din producția națională de mezeluri.

De mai bine de 15 ani, Asociația Română a Cărnii este organizația

Membrii RNDR se prezintă

47

O nouă conducere

Din 20 noiembrie 2014, Consiliul direc-tor al ARC este format din 11 membri: președinte - Radu Timiș (CrisTim), vicepreședinți: Eugenia Cărăgui (Ion Moș) și Ovidiu Dușleag (Caroli), di-rector executiv - Ștefan Pădure și șapte companii reprezentative din industria cărnii: Diana, Elit, Kosarom, Reinert, Salbac, Smitfield și Unicarm.

Obiectivul principal al noii conduceri este continuarea campaniei de reduce-re a TVA la carne și la preparatele din carne la 5%. Valoarea de 24% nu a fă-cut decât să crească evaziunea fiscală din sector și să îngreuneze activitatea companiilor care aduc un aport im-portant la bugetul de stat. Industria cărnii din România poate deveni com-petitivă pe piețele externe dacă TVA va fi redus. În acest sens, în perioada următoare va fi intensificat dialogul cu instituțiile statului abilitate să ia această decizie.

Deschidere europeană

În ultimul an, ARC a făcut schimbări majore în abordarea mediului asoci-ativ, punând accent pe o deschidere europeană. Prin Asociația Română a Cărnii, România este membră CLITRAVI, alături de țări ca Austria, Germania, Franța, Belgia, Regatul Unit, Spania, Suedia etc. Astfel, ARC prin intermediul CLITRAVI are acces la o colaborare constantă cu Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Comitetul Economic și Social European, EFSA și alte organizații internaționale.

Cel mai recent succes al ARC îl re-prezintă repoziționarea Micului Românesc după ce timp de un an de zile acesta a fost exclus de pe piața europeană.

În ultimii ani, Asociația Română a Cărnii a participat, prin firme-le membre, la peste 20 de târguri și expoziții dedicate producătorilor și procesatorilor, organizate în mai multe țări europene.


48

implementării unor politici agricole și de dezvoltare rura-lă corelate cu nevoile existente la nivel național, prin prezentarea de opinii și recomandări asupra documentelor de planificare, a modului de derulare și a rezulta-tului programelor de dezvoltare finanțate din surse naționale și internaționale, opinii bazate pa date statistice și pe analizarea ex ante, intermediară sau ex post a rezultatelor implementării po-liticilor naționale din domeniu (promovarea în rândul populației rurale a programelor de dezvolta-re rurală);

- înlesnirea accesului beneficiari-lor programelor de dezvoltare cu finanțare publică nerambursabilă la surse de co-finanțare priva-tă, prin susținerea și promovarea în fața finanțatorilor a activității acestora și a potențialului și oportunităților de dezvoltare a afacerilor existente în domeniu;

- pregătirea și perfecționarea profesională a populației din me-diul rural în domeniile agricol, silvic, piscicol, al procesării pro-duselor agricole și al diversificării

activităților din mediul rural; - extensia rezultatelor cercetării în

domeniile agricole și implemen-tarea de noi tehnologii menite să crească și să îmbunătățească productivitatea producătorilor și procesatorilor de produse agrico-le și piscicole;

- implementarea bunelor practici agricole, a tehnologiilor avansate și a biotehnologiilor moderne;

- asistență tehnică, economico-fi-nanciară, managerială, juridică, socială, acordată direct beneficia-rilor în situații specifice;

- consultanță tehnică și financia-ră pentru accesarea fondurilor de finanțare europene și naționale, a sistemului de susținere a producă-torilor agricoli și a altor programe de finanțare;

- promovarea tehnologiilor non-agresive față de mediu, conservarea și îmbunătățirea stării habitatelor și a resurselor naturale;

- informarea populației din mediul rural, prin toate mijloacele, cu în-treaga problematică de interes;

- menținerea și dezvoltarea activităților economice care

Uniunea de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii din România - UDDARUniunea de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii din România (UDDAR) este o instituție privată, de interes public, constituită conform OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații și cu Decretul nr.31/1954 re-feritor la persoanele fizice și juridice.

UDDAR are ca scop furnizarea de consultanță producătorilor și ce-lor interesați de afaceri în domeniul agricol, forestier și domeniile conexe, în vederea atingerii unor obiective precum: - creșterea competitivității

sectoarelor agroalimentar și fo-restier, îmbunătățirea mediului și a spațiului rural;

- pregătirea populației rura-le din România care desfășoară activități agricole, piscicole, silvi-ce și de diversificare a economiei rurale pentru exigențele mediului de afaceri al UE;

- îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea eco-nomiei rurale;

- crearea de oportunități de colabo-rare cu terțe persoane și firme din țară și străinătate;

- sprijinirea elaborării și

49

rezultatelor activității de cer-cetare aplicativă și extensiei în practică (micii fermieri, cres-cătorii de animale, asociații de fermieri etc);

- stabilirea și încurajarea de con-tacte de afaceri între marii procesatori și proprietarii de microferme;

- schimbul de idei și informații pe teme de interes comun al membri-lor privind problematica specifică pieței agricole din România;

- amplificarea și dezvoltarea relațiilor cu Comisii Parlamentare pentru Agricultură, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Ministerul Educației și Ministerul Administrației și Internelor.

„Uniunea de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii din România își pro-pune să fie acel element de legătură între lumea academică, între cerce-tătorii din laboratoarele institutelor și stațiunilor de cercetare și fermieri. UDDAR vrea să fie elementul prin care rezultatele muncii de cerceta-re să-și găsească aplicabilitate în activitatea fermierilor. Bineînțeles, în ideea că rezultatele muncii de cercetare trebuie să aducă acea plusvaloare de care fermierul

domeniu; - promovarea parteneriatelor pu-

blic-private, a Grupurilor de Inițiativă Locală și consultanță în domeniu;

- organizarea de schimburi de experiență între gospodării din diverse zone ale țării, precum și cu cele din alte țări;

- certificări, acreditări pentru agenții economici care desfășoară activități în mediul rural.

Misiunea UDDAR

Uniunea de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii din România își propu-ne să asigure promovarea intereselor agricultorilor români prin: - sprijin pentru influențarea în sens

pozitiv a deciziilor legislative; - informarea asupra tendințelor

specifice pieței agricole la nivel național, european și mondial;

- includerea în programe de asistență interne și externe;

- asigurarea cu informații la zi din domenii și sectoare de interes co-mercial, juridic, financiar-bancar;

- îmbunătățirea fluxu-lui informațional în direcția potențialilor aplicanți ai

vizează creșterea numărului de locuri de muncă;

- creșterea atractivității zonelor rurale;

- promovarea constituirii în forme asociative și organizații profe-sionale, precum și acordarea de consultanță în acest domeniu;

- conlucrarea cu organizații pa-tronale, camere de comerț, organizații profesionale și cu or-gane ale administrației de stat în adoptarea soluțiilor ce prezin-tă interes pentru organizațiile agricole;

- organizarea de congrese, simpo-zioane, seminarii și alte activități specifice domeniului;

- editarea de publicații (reviste, broșuri, studii și alte materiale in-formative specifice), promovarea activității uniunii prin interme-diul revistei AgroTerra;

- propuneri pentru simplificarea și îmbunătățirea cadrului admi-nistrativ și legislativ în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale și pescuitului;

- promovarea spiritului antreprenorial;

- promovarea turismului rural și agroturismului și acordarea de asistență de specialitate în


50

NICOLESCU, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu - Șișești; prof. univ. dr. Ioan JELEV, de la Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu - Șișești; prof.univ.dr. Sergiu Sorin Chelmu, secretar general, Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism; Ghe. Vlad, președinte ECO Legume Vidra; Alexandru Jurconi, președinte Pro AGRO; dr. ing. Bogdan Ion Bazga, reprezentantul Organizației Națiunilor Unite pen-tru Alimentație și Agricultură – FAO în România; Dr. Ștefan Mantea, di-rector Incubator pentru Tehnologii RGIC; dr. ing. Cristinel Șonea - președintele Federației Române de Zootehnie.

Moderatorul dezbaterii, Otilia Manta, vicepreședinte al UDDAR și președinte/CEO al Grupului Român pentru Investiții și Consultanță a prezentat în deschidere mesajul lui Vladimir Rakhmanin, director ge-neral FAO, reprezentant regional pentru Europa și Asia Centrală, adre-sat în exclusivitate participanților la dezbaterea UADDR și RGIC. În intervențiile participanților s-a ară-tat rolul și locul de care ar trebui să

dezbaterea cu tema „Ferma de tip familial - element fundamental în asigurarea securității alimentare și dezvoltarea durabilă a spațiului rural”. Evenimentul și-a propus abordarea rolului și locului fermei de tip familial în contextul societății contemporane și s-a înscris, de asemenea, în cadrul mai larg al manifestărilor consacrate acestui subiect în anul 2014, an declarat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) - Anul Internațional al Fermei de Familie! La dezbatere au par-ticipat personalități marcante din mediul academic și universitar din România, precum și reprezentanți de seamă ai unor patronate și asociații profesionale din sectorul agricol: prof. univ. dr. Ioan OANCEA, mem-bru al Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu - Șișești, președinte al UDDAR; prof.univ.dr. ing. acad. Alexandru BOGDAN, Director al Centrului de Studii și Cercetări pentru Biodiversitate Acad. David Davidescu; dr. Petru Rareș, Președinte de Onoare al Asociației de Dezvoltare în Afaceri; prof. univ. dr. Ioan ALECU, de la Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu - Șișești; prof.dr. Mihai

român are atât de multă nevoie pentru a putea fi la nivelul agricul-torilor europeni”, a declarat prof. univ. dr. Ioan Oancea - președinte UDDAR. Profesorul Oancea es-te completat de vicepreședintele UDDAR, Otilia Manta: „Uniunea de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii din România vrea să se impună ca o platformă de susținere a dez-voltării rurale din România. Prin această platformă punem, de ase-menea, bazele unui networking la nivel național și european, prin care vrem să venim în sprijinul fermi-erului român. De asemenea, tot în sprijinul lui, UDDAR vrea să fie și un liant între fermieri și autorități. Este foarte important să înțelegem că o agricultură modernă, sustena-bilă și performantă poate să existe doar cu fermieri și ferme moderne, sustenabile și performante!”

Evenimente organizate de UDDAR

Joi, 16 octombrie 2014, Uniunea de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii din România (UDDAR) și Grupul Român pentru Investiții și Consultanță (RGIC) au organizat

51

se bucure fermele de familie în socie-tatea noastră.În multe țări dezvoltate, ferma familială este apreciată ca fiind uni-tatea de bază în agricultură și cea care asigură continuitatea tradițiilor spațiului rural, deși rolul econo-mic, ecologic și social al acestor entități este în evoluție, fiind strâns corelat, în principal, cu dezvolta-rea tehnologică a ramurilor agricole și în general, cu evoluția societății. „Odată cu aderarea României la UE în 2007, Grupul Român pentru Investiții și Consultanță (RGIC) a militat activ pentru dezvoltarea și integrarea fermelor mici, implica-rea majoră constând în elaborarea și depunerea a peste 15.000 proiecte pentru fermele de semisubzistență. Trecerea acestora în categoria de ferme familiale reprezintă o provo-care pentru noi toți. Prin implicarea directă pe care o avem în acest sens, credem că în perioada 2014 - 2020 aceste ferme vor fi integrate pe piața comună europeană prin soluții și măsuri care vizează servicii de consultanță, asistență tehnică, teh-nologii prietenoase cu mediul, inovare și microfinanțare”, a decla-rat Otilia Manta.

În urma discuțiilor avute pe mar-ginea fermelor de tip familial în România au rezultat mai multe idei și direcții de acțiune, dar și propu-neri concrete privind aceste ferme. Sunt soluții adaptate specificului fermierului și agriculturii noastre venite din partea unor specialiști de prestigiu ce se vor regăsi, de altfel, și în cadrul unei rezoluții ce va fi îna-intată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale spre consultare.Nu trebuie să uităm că soarta ferme-lor de familie trebuie să ne preocupe pe noi toți.

Rolul și locul fermei familiale în societatea contemporană

Mesajul directorului general FAO, Vladimir Rakhmanin, reprezentant regio-nal pentru Europa și Asia Centrală, pentru acest eveniment:

„În urmă cu câteva luni, România a găzduit cu succes Conferința Regională FAO pentru Europa, unde s-a ajuns la concluzia că viitorul agriculturii și al securității alimentare în Europa și Asia Centrală cade în mare parte pe umerii fermelor de familie. Acestea reprezintă piatra de temelie a securității alimen-tare la nivel mondial și sunt garanția pentru un viitor durabil și eliberat de spectrul foametei. În Europa fermele de familie gestionează 63% din suprafață agricolă și garantează agro-biodiversitatea solurilor, apelor și pădurilor - re-surse de care generațiile viitoare vor avea nevoie pentru a supraviețui. În ciuda diferențelor între țările din Europa, există probleme care sunt comune pentru noi toți, cum ar fi provocările de consolidare durabilă a fermelor familiale și a producției lor. Prin celebrarea Anului Internațional al Fermei de Familie, România este parte dintr-o amplă mișcare internațională de recunoaștere a valorilor economice, de mediu și culturale ale fermei familiale. Dezbaterea de astăzi oferă o oportunitate de a aborda provocările cu care fermele de familie românești se confruntă în fiecare zi. România a luat deja măsuri clare și con-crete pentru a sprijini cei aproximativ 700.000 de mici proprietari agricoli.

Dar mai există întotdeauna multe de făcut, cum ar fi: • sprijinirea și revigorarea agriculturii la scară mică necesită o platformă

cuprinzătoare de inițiative politice și de dezvoltare care să fie adaptate la nevoile unice și diverse ale fermierilor cu ferme de familie;

• pentru a păstra tradiția de lungă durată a agriculturii de tip familial sunt necesare politici favorabile și reglementări pentru mediul ambiant;

• îmbunătățirea accesului la terenuri, apă, piețe și credite, precum și o legislație referitoare la proprietate și la utilizarea standardizată a terenului creează o bază solidă pentru productivitate, un teren solid pe care agricul-torii pot și vor investi în viitorul fermelor lor;

• investițiile publice în infrastructura rurală, în servicii publice, formare profesională și educație pot oferi micilor fermieri ajutorul de care au nevo-ie pentru a fi competitivi într-o piață din ce în ce mai globalizată;

• încurajarea femeilor și tinerilor de a participa în agricultură va garanta vi-abilitatea pe termen lung a agriculturii familiale.

Cred că beneficiile unui astfel de program de dezvoltare rurală va fi evident aici, în România. Când s-a sărbătorit Ziua Mondială a Alimentației, FAO a lansat raportul său anual „The State of Food and Agriculture”, care abordea-ză și tema inovării în agricultura de tip familial - o cale mai promițătoare în vederea atingerii obiectivului de a avea o lume mai bine hrănită și mai sigu-ră din punct de vedere alimentar. FAO și, în special Biroul Regional pentru Europa și Asia Centrală, așteaptă cu interes să continue cooperarea strânsă cu România.”


52

Vă invităm să participaţi la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii şi imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele dumneavoastră, fotografii, scrisori şi articole la adresa: [email protected]

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenție-ze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezen-tați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți sus-ține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care pro-vin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

» 0 exprimare simplă; » date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului; » evitarea excesului de acronime; » denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text; » evitarea comentariilor și a referin-țelor externe care pot fi controver-sate sau greșit înțelese.

Deschişi Către Viitor

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală“. Proiect cofinanţat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Decembrie 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

românia rurală – nr. 10

Documents