rodica zafiu-diversitate stilistica in romana actuala, cap ii

7/17/2019 Rodica Zafiu-diversitate Stilistica in Romana Actuala, Cap II

http://slidepdf.com/reader/full/rodica-zafiu-diversitate-stilistica-in-romana-actuala-cap-ii 1/7

II. STILURI, LIMBAJE ŞI TIPURI DE TEXTE CONTEMPORANE

Multiplicarea tipurilor de texte şi de limbaje care îşi dezvoltă trăsături caracteristicee o realitate culturală contemporană. Jargonul legat de utilizarea computerelor, deexemplu, se dezvoltă rapid şi invadează viaţa cotidiană, influenţând, cel puţin subaspect lexical, vorbirea curentă cu atât mai mult cu cât contactul cu calculatorul sepetrece pentru mulţi tineri foarte devreme, cel puţin prin jocurile electronice!. "n acelaşicontext globalizant, mesajele poştei electronice reinventează stilul epistolar. #imbajulpublicitar� la început mai ales imitat după modele străine, devenind însă tot maiinventiv, tot mai adaptat structurilor limbii române � acţionează repetitiv, insistent,transmiţând altor tipuri de limbaje clişeele şi tiparele sale. $iscursul religios, revenit înspaţiul public după o perioadă de marginalizare, încearcă diverse formule demodernizare şi de adaptare la contexte comunicative variate şcoli, ziare, televiziune,

%nternet etc.!, având la rândul său ecouri în alte discursuri. "n programele de televiziunelarg urmărite, ca şi în presa scrisă, diferite modele lingvistice străine coexistă cu tipareinterne care beneficiază de prestigiul cultural al tradiţiei preţiozitate, stil înalt, stilştiinţific, literaturizare!� şi mai ales cu presiunea unei oralităţi familiare şi argotice caresubminează barierele dintre scris şi oralitate, dintre spaţiul privat şi cel public.

1. Limbajul inf!ma"i# $i al m%&iil! %l%#"!ni#%

#imbajul informaticii reprezintă astăzi, nu numai pentru limba română, limbajulte&nic cu cea mai spectaculoasă ascensiune şi cu cel mai puternic impact asupra limbiicomune. 'apiditatea cu care s(a răspândit şi s(a internaţionalizat, o dată cu tot mailarga folosire a computerului personal şi a %nternetului în 'omânia, procesul s(aaccelerat vizibil după )*+*! , oferă o instructivă ilustrare contemporană a sc&imbăriilingvistice, în care se manifestă fenomene generale precum formarea cuvintelor,evoluţia sensurilor, împrumutul lexical şi calcul sintactic, interferenţa registrelor etc. aşi în alte limbi, importul terminologic din engleză a ridicat unele probleme de integrare

lingvistică şi de standardizare.-xtinderea mediilor electronice� reţeaua %nternet, poşta electronică � şi accesul

tot mai multor persoane la ele influenţează dezvoltarea limbii contemporane nu numaiprin adaptarea terminologiei specifice situaţiile de comunicare nou apărute creeazăformule inedite de interferenţă între scris şi oralitate, între limbajul standard uneori cuelemente te&nice! şi registrul familiar. "n acest capitol sunt prezentate doar câtevaobservaţii privind aspectele te&nice şi terminologice ale fenomenului/ trăsăturile



epistolare ale mesajelor e(mail şi colocvialitatea limbajului folosit în listele de discuţiisau în alte spaţii similare din %nternet vor fi dicutate în alte secţiuni Stiluri epistolare, p.)0*()*1, respectiv Scriere şi oralitate, p. 10+(1+*!.

A&a'"a!%a "%!minl(i%i

#imbajul informatic apare în mai multe ipostaze. "n primul rând, există un lexic despecialitate, folosit în traduceri, articole ştiinţifice, tratate, manuale/ acesta este supusde obicei unor eforturi terminologice sunt căutate ec&ivalenţe, sunt evitate, instinctivsau programatic, unele barbarisme/ nevoia de precizie şi de transparenţă internaţionalăacţionează însă de obicei în sens contrar, manifestân(du(şi presiunea uniformizantă. 2(a dezvoltat, apoi, şi un jargon al specialiştilor, maipuţin supraveg&eat, de folosinţă practică, în care amestecul lingvistic e mai puternic, iarformele &ibride, simţite ca atare, capătă adesea conotaţii glumeţe. "n fine, există zona,

tot mai mare, de pătrundere a terminologiei în limba comună, cu inevitabile imprecizii,simplificări, lărgiri de sens pentru acest fenomen interesul lingvistic şi cel al publiculuilarg sunt mai mari.

"n limba română contemporană există termeni al căror statut de te&nicismeinformatice este limpede/ computer, soft, hard etc. 3lte cuvinte au fost împrumutaterecent din limbi în care se produsese deja o extindere a utilizării lor. elebrul aimplementa engl. to implement ! îşi datorează succesul sensului său informatic, care acreat o modă în economie, politică, jurnalism/ în franceză şi în italiană, de exemplu,dicţionarele curente înregistrează împrumuturile respective implémenter , respectivimplementare! exclusiv cu sensul lor informatic, dar în uzul curent apar şi sensurile

lărgite.âteva observaţii despre stadiul actual al limbajului informatic românesc se pot

face pornind de la un Dicţionar explicativ de calculatoare 4an, Mireştean, Miclea,Miclea )**5 6)7 . 8nul dintre faptele lingvistice care atrag imediat atenţia este serialexicală neologică foarte bogată constituită din verbe formate cu sufixul (a. Majoritateasunt simple împrumuturi adaptate ale verbelor englezeşti/ unele pot fi interpretate şi caderivate de la substantive corespunzătoare din română dar modelul rămâne străin elecorespund frecventelor conversiuni din engleză, unde forma substantivului şi a verbuluie identică!� a accesa engl. to access) � , altele reprezintă calcuri semantice verbula apela este folosit după engl. to call) cu sens şi regim sintactic nou �postul telefonic

este apelat�

p. 19!/�

va putea apela doar fişierul�

p. 11!. $e multe ori în dicţionarapar doar substantivele(infinitive lungi, dar e de presupus că există şi verbulcorespunzător uneori el e folosit în textul explicaţiei! mapare �maparea adresei� ,p. ):!/ parolare �sistem de parolare a informaţiei � , p. )1! adresare �adresareadatelor� , p. 11!, procesare, formatareşi cu participiul formatat), scanare etc.

;oul limbaj informatic ar părea să confirme observaţiile mai vec&i ale lingviştilordespre preferinţa limbajelor ştiinţifice pentru substantivele masculine, uneori prin

http://ebooks.unibuc.ro/filologie/Zafiu/21.htm#_ftn1




impunerea de variante noi de plural. <aţă de neutrul registru din limba standard cupluralul registre), întâlnim aici masculinul registru, pl. regiştri, cu sensul de specialitatecalc&iat după engl. register . 8n termen ca director engl. directory ! este însă încadrat

între neutre are pluralul directoare!, evident, pentru a evita măcar la plural confuzia cudesemnarea masculină a funcţiei administrative directori !.

= altă trăsătură previzibilă� deoarece caracterizează limbajul ştiinţific în genere,şi în mod special calcurile din engleză � este frecvenţa compuselor din substantive

juxtapuse fişier-text, aşezare fişier, lima! maşin". ele mai multe compuse sunt totuşitranspuse în română în structuri sintactice explicite, cu legătura între substantiveexprimată prin genitiv sau prepoziţie securitatea fişierului, editor de text !.

= categorie de substantive te&nice nume de agent sau, mai des, de instrument!au foarte frecvent terminaţia � or , fie preluată din engleză, o dată cu cuvintele � convertor engl. convertor !, procesor engl. processor ! descriptor engl. descriptor !� ,fie extinsă asupra cuvintelor englezeşti în�er# asamlor , adaptor , digitizor , interpretor

engl. assemler, adapter, digitizer, interpreter) . Mai rar, ideea de agent sau deinstrument este transmisă prin substituirea cu sufixul corespunzător din română, �tor#compiler este adaptat în forma compilator. Server, controller sunt totuşi păstrate caatare� probabil pentru că adaptările de tipul servitor sau controlor ar fi creat omonimiisupărătoare.

&iar o noţiune fundamentală a domeniului circulă în două forme paralelecomputer cu pronunţia de origine! şi calculator . >ermenul mai frecvent în scris paretotuşi să fie calculator / dicţionarul citat îl foloseşte consecvent, ca şi alte lucrări recentede specialitate/ computer e probabil mai răspândit în comunicarea orală a specialiştilorsau a utilizatorilor!. - interesant că $-?(ul, apărut în )*0@, se plasa încă sub sfera de

influenţă a limbii franceze, acordând statut preferenţial prin lungimea şi detaliiledefiniţiei! termenului ordinator din fr. ordinateur !, astăzi complet ieşit din competiţie 617 .

E)"in&%!i m%"af!i#% al% "%!minl(i%i *n limbajul #u!%n"

%nfluenţa reciprocă dintre limbajul de specialitate şi limba comună se poate exercitaprin extindere metaforică. "ntr(o primă fază, limbajul de specialitate preia cuvinte din

limba curentă, cărora le extinde sensul prin metaforă. 2ursa metaforică a terminologieirămâne transparentă în limba în care ea s(a dezvoltat cu preponderenţă � în cazulinformaticii, în engleză 6:7 . >ranspunerile în alte limbi pot consta, cum se ştie, înpreluarea ca atare a cuvântului, ca împrumut lexical, opacizându(i(se astfel origineametaforică, sau în calc&ierea sensului său, prin refacerea traseului metaforic. azulengl. mouse e cel mai cunoscut şi mai evident preluat ca atare în unele limbi, deexemplu în română 657 sau în italiană, dar tradus în altele, cum ar fi franceza souris!. Ai

în română mai mulţi termeni metaforici au fost traduşi au intrat astfel în limbajul de









specialitate auto&ton , prin calc semantic, termeni ca arhitectur", ecou, hart", masc",r"d"cin", virus deja utilizaţi în alte limbaje ştiinţifice sau te&nice!, iliotec", fereastr",ecluz", magistral", meniu, pachet, poart", a salva etc.� sau , în domeniul %nternetului,a naviga, a vizita etc. >raducerea metaforei poate fi destul de şocantă, mai ales cândtermenul auto&ton e mai concret, când are mai puţine sensuri secundare abstracte. 8n

exemplu de calc mai greu acceptabil � dar poate deja impus între specialişti� mi separe a fi miez pentru engl. core!, mai ales în sintagme de genul memorie cu miez 4an,Mireştean, Miclea, Miclea )**5!.

= a doua fază, poate şi mai interesantă, este cea în care terminologia despecialitate re!intră, prin extensie semantică, adesea prin intermediul vorbirii familiare,

în limbajul curent. Berbul a accesa, deja amintit, englezism tipic limbajului informatic �

�%nternetul este accesat de 59 milioane de oameni � $% 1)50, )**0, *!� aparefolosit cu sensul de�a ajunge la� � într(un context total diferit cel sentimental. -drept că citatul de mai jos provine din cronica la un film în care c&iar povestea de amore întreţesută cu detalii electronice corespondenţa protagoniştilor fiind purtată prin e(

mail!� � "ntre a iubi fictiv, metafizic ...!, a iubi electronic şi a iubi în stil tradiţional, totultima variantă rămâne cea viabilă. $ar pentru a o putea &accesaC, Joe va trebui săcâştige puncte ca om făcut din carne şi sânge � $% 10DD, )***, 19!/ e însă uşor deprevăzut că un asemenea uz extins se va întâlni şi în contexte care nu mai au nici olegătură directă cu mediul de origine.

>recerea prin parodie e uneori o etapă necesară a extinderii semantice/ odovedeşte o altă cronică, în care este comentat un spectacol umoristic cufuncţie publicitară 'n (-mail pierdut ( 1:::, 1999, 1!. 'eplici şi situaţii evidentparodice înlocuiesc elementele tradiţionale din comedia lui aragiale * scrisoare

piedut"! cu unele ultramoderne/ câteva provin din textul reprezentaţiei � �descoperă

dischetele lui aţavencu� ,�liderul unui grup de hac+eri � ,�să ne întoarcem la � etc.� , altele aparţin gazetarului, contaminat de plăcerea jocului �piesa a avutun real succes printre invitaţi �!, textele mergându(le drept la microprocesor � substituţie în expresia a merge drept la inim"!/� în compania unui vin bun şi a unorapetisante produse gastronomice puse pe des+top de organizatori� substituţie înexpresia a pune pe mas"). %nteresante sunt, între utilizările strict lingvistice, cele careatestă posibilităţile de extensie semantică a unor cuvinte, prin aplicare metaforică. -vorba în primul rând de a virusa� 3cademia aţavencu îl viruseaz" pe aragiale� /�textul virusat de neologisme� ,�etăţeanul virusat � , ca şi de a reseta�;u mă(mpinge că resetez � .

Berbul a reseta apare înregistrat, de altfel, şi într(un dicţionar de argou al limbiiromâne roitoru 4obârnic&e )**D! reseteaz"-te/ E�pleacă, dispari� / s(ar părea căe vorba tot de o aplicare metaforică, recent apărută în limbajul colocvial şi tineresc alutilizatorilor de computere, c&iar dacă un dicţionar apărut ulterior Bolceanov, Boceanov)**+! reinterpretează forma, corectând(o autorii înregistrează doar verbul resteaz"-te/ ,cu sensul�ascunde(te� , atribuit limbajului interlop/ e totuşi puţin probabil să fievorba de două cuvinte diferite!.



-vident, multe din formele citate sunt creaţii ad(&oc, efemere, dar tendinţa de afolosi în limbajul familiar metafore de origine informatică există şi e c&iar foarte normalăorice domeniu la modă şi puternic implicat în viaţa cotidiană îşi oferă colocvialităţiiglumeţe cuvintele şi expresiile.

Limba !m+n *n In"%!n%"

$iversitatea tipurilor textuale din %nternet este extrem de mare/ în plus, multe dintrerespectivele materiale nu sunt scrise exclusiv în şi pentru circulaţia �electronică� /reviste apărute simultan în forma clasică, pe &ârtie, cărţi, bibliografii, acte, decizii � sunt doar�depozitate� în noua formă. $in punct de vedere lingvistic, mi se parinteresante mai ales textele scrise special pentru paginile reţelei electronice,

caracterizate fie prin încercările de a adapta o terminologie de specialitate engleză şideci internaţională, fie, mai ales, prin tentaţia de a exprima în versiunile româneşti ocolocvialitate simpatică şi glumeaţă.

>emerile legate de riscul ca inovaţiile te&nice să producă o uniformitate plicticoasăpar să nu se dovedească total întemeiate. - drept că pe de o parte comunicareamodernă se simplifică, se clişeizează, urmărind eficienţa maximă/ pe de altă parte, eaproduce totuşi insule de expresivitate, cu atât mai puternice cu cât sunt comprimate şireprimate de uzul dominant. Mulţi dintre românii stabiliţi în străinătate, obligaţi săfolosească în mod curent o altă limbă decât cea maternă, scriu scrisori amicale de oexpresivitate populară şi de o bogăţie a nuanţelor stilistice şi a jocurilor de cuvinte mult

mai puternică decât a celor care folosesc predominant româna în uzurile sale curente. 3ceastă plăcere a limbajului se vede şi în %nternet în care, de altfel, se pot găsiamatoristice mini(dicţionare, mini(g&iduri de conversaţie, culegeri de proverbe, debancuri şi mai ales de poezii!.

2unt câteva situaţii în care autorii de pagini virtuale se confruntă direct cuprobleme lingvistice 6@7 . ea mai izbitoare e bine cunoscuta limitare grafică în folosireadiacriticelor din alfabetul românesc ea poate deveni într(adevăr neplăcută mai ales înreproducerea textelor poetice. #a limitele grafice se răspunde uneori, când e importantca termenul expresiv să nu treacă neobservat, cu transcrieri mai mult sau mai puţinimitate şi improvizate�2anatate la neamuri si apa la papushoi, oriunde ati fiF� /�

Gupat 0iatza 1ndependentzei �

$omanian %in+s!. "n limbajul�de %nternet� se manifestă desigur şi dezavantajul previzibil al

mixajului, al amestecării de cuvinte româneşti şi englezeşti, mai ales acolo undeec&ivalentul unei formule informatice nu e încă suficient fixat�;u uitati sa facetiHreload2 la pagina ca sa cititi cea mai recenta versiune � /�2e poate cauta aceastapoezie cu urmatorul Hsearch2 � . 8n pas spre asimilare e făcut prin adaptareaglumeaţă a terminologiei de specialitate, prin derivarea cu sufixe vec&i şi populare sau





prin combinarea cu termeni familiari, populari şi c&iar regionali �o firmă care serespecta trebuie sa apara musai si în varianta interneticeasca � /�nu oricine estelegat la o ucatica de server � /�cetitorul internetist � ,�1nternelu � ,� postasulmatale electronic� 3oma!. 8n exemplu interesant e furnizat de indicaţia însoţită îngenere de un semn convenţional! 4ome aceasta apare ca atare, în engleză, în paginile

�serioase� redactate în română/ plăcerea jocului lingvistic o traduce însă uneori cu� 5cas" � , după cum�4ome page � poate apărea în transcriere dezinvoltă�%napoi la versiunea 1.9. a houmpeigiului lui risti� ! sau poate fi obiectul uneiingenioase substituţii �%napoi la pagina muma � !.

6)7 4ilingv englez(român şi român(englez! şi explicativ în acelaşi timp, dicţionarul a fostunul dintre primele de acest tip apărute la noi între timp, oferta lexicografică s(aamplificat şi ar merita o analiză comparativă atentă!. #ucrarea e destinată specialiştilor,având în primul rând utilitate practică un dicţionar elaborat din perspectivă lingvistică ar fi urmărit cu siguranţă şi alte aspecte pronunţie, flexiune, polisemie etc.!. 3utoriirecunosc, în prefaţă, dificultatea de a adopta o terminologie informatică unitară în limbaromână/ nu e însă limpede în ce măsură ec&ivalările cuprinse în dicţionar sunt dejaimpuse în limba de specialitate sau sunt propuneri noi. >otuşi, din confruntareacuvintelor titlu cu textul explicaţiilor se pot obţine şi alte informaţii şi se poate urmărigradul de impunere a termenilor. - un material interesant, pe care un studiu ştiinţific artrebui să(l completeze, evident, cu analiza unui corpus larg de texte de specialitate.

617 $e fapt, cuvântul calculator apare în $-? )*0@ cu sensurile )! �tabel carecuprinde rezultatele unor calcule ...!�/ 1!�maşină sau instalaţie cu ajutorul căreia seefectuează automat operaţii matematice şi logice�/ :!�persoană specializată încalcule ...!�/ computer la care nu e indicată pronunţia! trimite la�calculatorelectronic/ ordinator �, iar ordinator primeşte o explicaţie lungă, de tip enciclopedic�calculator numeric universal, compus dintr(un număr variabil de unităţi specializate şicomandate de acelaşi program înregistrat, care permite efectuarea unor operaţiiaritmetice şi logice fără intervenţia omului în timpul lucrului şi rezolvă probleme decalcul ştiinţific, de gestiune a întreprinderilor comerciale sau industriale etc. � $inpăcate, ediţia a doua $-? )**D! nu corectează această eroare de percepţie. 2tructura

articolelor e uşor modificată, dar raportul dintre ele rămâne acelaşi calculator electronic! trimite la sinonimele �ordinator, computer �/ computer tot fără indicaţie depronunţare! e glosat prin sinonimele �calculator electronic/ ordinator � oferind oexplicaţie mai largă doar pentru sintagma �computer familial�!/ ordinator îşi păstreazădefiniţia amplă citată mai sus la care se mai adaugă doar o trimitere pentru �ordinatorfamilial�!.

http://ebooks.unibuc.ro/filologie/Zafiu/21.htm#_ftnref1






6:7 Gentru metaforele din terminologia reţelei %nternet to navigate, site, ridge, 6opher,7e etc.!, v. MeIer, alusKi, MacKintos& )**0.

657 4an, Mireştean, Miclea, Miclea )**5 includ în lista lor de cuvinte forma şoarece, darprecizează că traducerea este forţată, în română fiind folosită incomparabil mai mult

forma englezească mouse. 6@7 <ără a indica totdeauna sursele adresele electronice pot deveni greoaie într(untext!, reproducem în







rodica zafiu-diversitate stilistica in romana actuala, cap ii

Documents