România

1. Informatii generale

O mare parte din eforturile României pentru prevenirea ti combaterea traficului de persoane

au fost axate pe prevenire ti pe acordarea de asistentă victimelor traficului de persoane. În

2001, România a adoptat primul Plan national de actiune privind combaterea traficului de

persoane. Această chestiune a intrat în atentia mediului politic în anul 2005, atunci când a fost

înfiintată Agentia Natională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). ANITP este

organismul de coordonare a tuturor măsurilor de combatere a traficului de persoane în

România. În 2006 a fost adoptată o amplă Strategie natională împotriva traficului de

persoane pentru perioada 2006-2010.

În mod conventional, România a fost în principal o tară sursă ti de tranzit pentru traficul de

persoane în scopul exploatării sexuale, precum ti o tară de destinatie pentru femeile din

Moldova, Columbia ti Franta, care sunt traficate pentru prostitutie. Cu toate acestea, în ultimii

ani, România a devenit treptat o tară sursă ti de tranzit, de asemenea, pentru exploatarea fortei

de muncă. De exemplu, 64% din victimele identificate în 2008 au fost traficate pentru muncă

fortată. În principal, aceste victime erau bărbati din Republica Democrată Congo ti din

Honduras. Printre victimele traficului de persoane se numără, de asemenea, bărbati, femei ti

copii români, care fac obiectul traficului intern în scopul exploatării sexuale ti pentru muncă

fortată.

În conformitate cu Sistemul national integrat de monitorizare ti evaluare a victimelor

traficului de persoane (SIMEV), în 2008 erau identificate 1240 de victime în total, o scădere

fată de 1780 în 2007. Din totalul persoanelor traficate, 17% erau minori.

Copiii din România sunt traficati în special pentru retelele de certetorie ti furturi minore.

Copiii români din comunitatea romă par să fie principalele victime ale acestor retele de

exploatare a persoanelor. În 2009, numărul persoanelor traficate pentru certit a crescut la 14%

(109 victime), comparativ cu 7% în 2008. În 2009, 41% din cazuri reprezentau femei traficate

pentru exploatare sexuală, în timp ce 40% din cazuri constau din trafic de persoane pentru

muncă fortată în agricultură, constructii sau alte activităti economice.

2. Cadrul juridic ti institutional

2.1. Legislatia

România interzice orice forme de trafic de persoane, în baza Legii nr. 678/2001 privind

prevenirea ti combaterea traficului de persoane. Legea a fost introdusă în Codul penal în

2002. Codul penal a fost modificat în 2004 pentru a include dispozitii specifice pentru toate

formele de trafic de persoane adulte ti copiii.

Dispozitiile privind traficul de persoane prevăd pedepse cu închisoarea între trei ti

cincisprezece ani. Aceste pedepse sunt echivalente cu pedepsele aplicate în alte cazuri de

infractiuni grave, cum ar fi violul.

În noul Cod penal din 17 iulie 2009, la capitolul VII (Traficul ti exploatarea persoanelor

vulnerabile) sunt prevăzute infractiunile, în special infractiunile ale căror victime sunt minorii,

printr-o abordare modernă conformă cu normele europene ti internationale. Prin urmare, sunt

condamnate orice fapte săvârtite împotriva minorilor, de natură să le pună grav în pericol

viata, libertatea, sănătatea, integritatea fizică ti mentală. Exemplele includ traficul de minori,

recrutarea în scopul exploatării acestora pentru certit, constrângerea minorului de a certi, fapta

de a utiliza serviciile unei persoane exploatate, violul, agresiunea sexuală, întretinerea de acte

sexuale cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, precum ti racolarea minorilor în scopuri

sexuale.

Legislatia română nu prevede permise de tedere pentru victimele traficului de persoane. Cu

toate acestea, se aplică un regim permisiv de maxim 6 luniii , care este conform cu cerintele

Directivei 2004/81/CE a Consiliului în ceea ce privette asistenta pentru victime.

Perioada initială de plasare ti asistentă în centre speciale (10 zile) nu intră sub obligatia

cooperării cu autoritătile de aplicare a legii, însă reînnoirea acestei perioade impune

cooperarea cu aceste autorităti.

2.2 Strategia natională/Planul national de actiune

Strategia natională privind combaterea traficului de persoane 2006-2010 a fost adoptată de

România în 2006. Strategia natională stabilette tase obiective strategice, cu obiective clare ti

termene de monitorizare ti evaluare, care sunt puse în aplicare de către două Planuri nationale

de actiune.

Printre cele mai importante obiective ale Strategiei nationale se află:

consolidarea rolului Agentiei Nationale Împotriva Traficului de Persoane sub forma

unui mecanism echivalent pentru coordonarea activitătilor de combatere a traficului de

persoane;

adoptarea, în 2008, a unui Mecanism national de identificare ti referire, printr-un

ordin comun al ministerelor ti agentiilor nationale din domeniu;

elaborarea, în 2007, a Standardelor nationale pentru serviciile de asistentă

specializate, în scopul de a îmbunătăti calitatea asistentei acordată victimelor

traficului de persoane;

crearea ti aducerea la un nivel de functionalitate deplină a Bazei de date nationale

privind victimele traficului de persoane (începând din 2007);

înfiintarea unei linii telefonice de urgentă cu apel gratuit privind combaterea

traficului de persoane (0800 800 678), disponibilă cu începere din 2007;

punerea în aplicare a protocoalelor de colaborare la nivel central ti regional cu

institutiile publice ti private care desfătoară activităti în domeniu, precum ti crearea

unor echipe regionale interinstitutionaleiii

.

În vederea punerii în aplicare a Strategiei nationale au fost adoptate două Planuri nationale de

actiune (pentru 2006-2007 ti 2008-2010).

2.3 Coordonarea la nivel national a actiunilor de combatere a traficului de

persoane

În martie 2009, ANITP a devenit, din agentie natională independentă împuternicită să

administreze finantarea guvernamentală a initiativelor privind combaterea traficului de

persoane, o agentie subordonată Inspectoratului General al Politiei Române.

ANITP coordonează, evaluează ti monitorizează punerea în aplicare de către institutiile

publice, la nivel national, a politicilor de combatere a traficului de persoane, de protectie ti de

asistentă a victimelor acestuia. ANITP coordonează 15 centre regionale pentru monitorizarea

punerii în aplicare la nivel local a Planurilor nationale de actiune ti pentru sprijinirea

activitătilor de combatere a traficului de persoane desfăturate sub responsabilitatea ANITP.

De asemenea, ANITP răspunde de mentinerea unei baze centrale de date privind victimele

traficului de persoane, îndeplinind un rol cheie în mecanismul de referire. ANITP asigură

referirea eficace a victimelor către furnizorii serviciilor de asistentă, precum ti monitorizarea

calitătii asistentei acordate victimelor.

2.4 Raportorul national sau mecanismul echivalent

În România a fost înfiintat un mecanism echivalent unui raportor national, sub coordonarea

Agentiei Nationale Împotriva Traficului de Persoane. ANITP colaborează strâns cu

autoritătile de aplicare a legii ti, de asemenea, cu administratiile judetene ti locale, toate

acestea fiind coordonate de Ministerul Administratiei ti Internelor. De asemenea, ANITP

colaborează cu organizatii neguvernamentaleiv.

3. Punerea în aplicare a politicii de combatere a traficului de persoane

3.1 Prevenire

Eforturile de prevenire a traficului de persoane în România s-au întemeiat pe o mai mare

sensibilizare a victimelor potentiale ti a publicului în ansamblu. ANITP a pus în practică mai

multe campanii de conttientizare ti proiecte, în parteneriat cu alti factori interesati. Printre

acestea pot fi mentionate:

Reducerea numărului de victime române ti bulgare traficate în Italia ti Spania, în

perioada 16 februarie – 15 octombrie 2010. În cadrul acestui proiect a fost lansată

campania de prevenire intitulată „Traficul de persoane nu iartă”

În cadrul proiectului PHARE de înfrătire institutională RO2006/IB/JH 08, denumit

„Îmbunătătirea capacitătii institutionale a agentiilor implicate în prevenirea traficului

de persoane în conformitate cu standardele europene ti cele mai bune practici actuale”,

în perioada iulie-octombrie 2009 a fost pusă în aplicare campania natională de prevenire

a exploatării sexuale intitulată „Omul cu două fete”

În perioada octombrie 2008-iunie 2009 a fost derulată o campanie pentru reducerea

acestui fenomen, intitulată „Banii tăi îi îmbogătesc pe traficanti! Banii tăi ucid suflete!”.

Principalul obiectiv al campaniei a fost informarea publicului cu privire la consecintele

exploatării sexuale ti a fortei de muncă ti la consecintele certetoriei fortate, precum ti cu

privire la normele juridice care pedepsesc toate formele de trafic de persoane

Campania cu sloganul ”Euro 2008 – traficul de persoane poate fi un meci cu miză foarte

mare…chiar viata ta!” a fost desfăturată în timpul Campionatului European de Fotbal

din 2008. Campania a vizat informarea publicului larg cu privire la traficul de persoane

În perioada 26 iunie – 15 septembrie 2008 s-a desfăturat pe litoralul Mării Negre

campania „Traficul de persoane există! Decide AZI. Nu MÂINE!”

Campania «Ferette-te de ocazii „PERFECTE” cu locuri de muncă „PERFECTE”»,

care a început în iulie 2007 ti s-a încheiat în februarie 2008. Obiectivul campaniei a fost

informarea populatiei cu privire la traficul de persoane. Au fost vizate grupurile de risc

ti potentialii clienti. Au fost create două tipuri de broturi: „Măsuri de prevenire a

traficului de persoane”, adresată marelui public, ti „Drepturile victimelor”, brotură

adresată institutiilor statului care intră în contact cu victimele traficului de persoane

Campania „Ai grijă! Tu plătetti!” a fost întreprinsă la nivel national, fiind initiată la

sfârtitul anului 2006 de către ANITP ti desfăturată în perioada ianuarie – iunie 2007, în

vederea ridicării nivelului de conttientizare a publicului larg cu privire la aspectele

traficului de persoane ti în vederea promovării numărului de urgentă cu apelare gratuită

0800 800 678

Începând din 2007, ANITP desfătoară campania anuală intitulată „18 octombrie – Ziua

Europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, care include campanii de

informare ce vizează ridicarea nivelului de conttientizare a publicului cu privire la

traficul de persoane

În 2008, Guvernul României a organizat, de asemenea, 24 de sesiuni de instruire menite să

sporească nivelul de conttientizare de către trupele române înainte de a fi trimise peste hotare

în misiuni internationale de mentinere a păciiv.

3.2 Asistentă ti sprijin acordate victimelor

Unul dintre obiectivele Strategiei nationale este elaborarea de standarde nationale privind

serviciile de asistentă pentru victime.

Înainte de 2008, anul în care a fost adoptat Mecanismul national de referire, nu exista un

sistem unitar de identificare ti sprijinire a victimelor traficului de persoane. Până la acea dată,

identificarea victimelor ti a infractorilor avusese loc de la caz la caz, pe baza dispozitiilor

cumulative prevăzute de legislatia în domeniu, fiind întreprinsă de unităti specializate din

cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Politiei de

Frontieră, de organizatii neguvernamentale ti servicii sociale.

Pentru coordonarea activitătilor dedicate protectiei ti asistentei pentru victimele traficului de

persoane, în 2007 a fost înfiintat un Grup de lucru tematic, în temeiul ordinului comun al

ministerelor ti agentiilor responsabile.

Functionând sub autoritatea administratiilor locale din 9 judete, Centrul pentru protectia ti

asistenta victimelor traficului de persoane oferă cazare temporară, consiliere psihologică,

examinare medicală, protectie fizică, informare cu privire la drepturile victimei în calitate de

martori/părti vătămate în procese judiciare, precum ti sprijin pentru contactarea familiei

victimei.

ANITP ti Autoritatea Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) sunt

organismele responsabile de monitorizarea modului în care se acordă asistentă victimelor

traficului de persoane.

În 2008, guvernul a alocat 270 000 de dolari unui număr de patru organizatii

neguvernamentale în domeniul asistentei pentru victimele traficului de persoane. În

conformitate cu Raportul din 2010 al SUA privind traficul de persoane (raportul TDP),

reorganizarea în martie 2009 a ANITP a avut un impact negativ asupra asistentei acordate

victimelor traficului de persoane. Raportul TDP prevede, în mod expres, faptul că guvernul a

fost mai putin cooperant cu organizatiile neguvernamentale de combatere a traficului de

persoane ti că nu a alocat niciun fel de finantare guvernamentală, pe baza căreia ONG-urile să

poată oferi servicii pentru victimele traficului de persoane ti să poată desfătura programe de

prevenire a traficului de persoane. În consecintă, aproape 30 de ONG-uri fie că ti-au încetat

activitatea, fie că ti-au orientat obiectul de activitate către alte domenii decât traficul de

persoane, în scopul de a beneficia de finantare guvernamentală; anterior, unele dintre aceste

ONG-uri acordaseră asistentă victimelor aflate în stare critică, inclusiv sub formă de adăpost,

consiliere, formare profesională, precum ti prin alte forme de ajutor pentru reabilitarea

victimelor.

În 2009, guvernul a identificat 780 de victime, din care cel putin 416 identificate drept victime

ale muncii fortate ti cel putin 320 identificate drept victime ale prostitutiei fortate, o

descrettere semnificativă fată de numărul de 1 240 de victime identificate în 2008. Din

numărul victimelor identificate în 2009, 176 erau copii, traficati pentru muncă fortată ti pentru

prostitutie.

Înfiintarea unei linii telefonice de urgentă cu apel gratuit privind combaterea traficului de

persoane (0800 800 678), disponibilă cu începere din 2007, a avut următorul obiectiv:

- să ofere informatii privind traficul de persoane;

- să permită identificarea ti referirea victimelor traficului de persoane;

- să contribuie la o evaluare a impactului campaniilor de prevenire.

Programul de coordonare a victimelor

Programul de coordonare a victimelor a fost initiat în 2006 de ANITP, în colaborare cu

Ambasada SUA la Bucuretti. Personalul din centrele regionale de combatere a traficului de

persoane pun în aplicare Programul de coordonare a victimelor, cu următoarele obiective:

- mentinerea contactului permanent cu victimele;

- informarea victimelor cu privire la drepturile lor ti la serviciile la care au acces pentru

asistentă specializată;

- informarea victimelor cu privire la procesul judiciar;

- informarea victimelor cu privire la evolutia cauzei.

După implementarea acestui program, numărul de victime ale traficului de persoane care au

apărut ca martori sau ca părti vătămate în instante a crescut, la fel ca ti participarea lor în toate

etapele procedurii penale. De asemenea, s-a redus numărul victimelor care au abandonat

programul de asistentă înainte de încheierea interventiei ti de îndeplinirea obiectivului de

reintegrare.

Permisul de tedere

Cetătenii străini care sunt victimele traficului de persoane beneficiază de o perioadă de

reflectie de 90 de zile pentru a decide dacă ar vrea să coopereze în cadrul procedurilor

penalevi. Conform raportului din 2010 al SUA privind traficul de persoane, în 2009 nu au

existat victime cetăteni străini care să fi solicitat ti să fi primit permise de tedere temporară în

2009.

3.3 Măsuri speciale pentru protectia copiilor

Importanta pe care guvernul României o acordă actiunilor de combatere a traficului de copii

se reflectă într-o serie de instrumente juridice ti de politică, de exemplu Planul national de

actiune privind prevenirea ti combaterea traficului de copii 2004-2007vii

.

ANITP ti ANPDC au responsabilitatea generală a minorilor care sunt victimele traficului de

persoane. În 11 centre de tranzit de urgentă administrate de organizatia „Salvati Copiii” din

România se acordă asistentă specială minorilor neînsotiti sau copiilor care sunt victimele

traficului de persoane. Centrele sunt prevăzute în Programul de interes national privind

asistenta, protectia ti reabilitarea copiilor victime ale traficului de persoane sau a copiilor care

sunt în pericol de a deveni victime ale traficului de persoaneviii

.

3.4 Cercetarea ti urmărirea penală

Grupuri multidisciplinare, unităti speciale/de politie etc.

În România, Inspectoratul General al Politiei Române (IGPR) ti Inspectoratul General al

Politiei de Frontieră (IGPF) răspund de investigatii, în timp ce Procuratura răspunde de

urmărirea penală a infractiunilor.

În 2004 a fost înfiintată o retea de judecători, specializată în audieri în cauze privind traficul

de persoane. Reteaua este formată din 56 de judecători, de la fiecare Curte de apel ti tribunal

din tară.

Ultimele date privind numărul de urmăriri penale ti condamnări

În conformitate cu raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane, în

2009 politia română a investigat 759 de cazuri – inclusiv unele investigatii care au început în

2008 - ti a urmărit penal pentru trafic de persoane 329 de persoane. Au fost condamnati pentru

trafic de persoane 183 de infractori, iar 72 din acettia ti-au ispătit pedeapsa în închisoare. În

acelati an, un infractor a primit o condamnare maximă de tase luni de închisoare, 54 de

infractori au primit o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani, tase infractori au primit pedepse cu

închisoarea între 10-15 ani ti un minor delincvent a fost condamnat la închisoare pe o

perioadă de timp care nu a fost dezvăluită. Restul de 111 infractori condamnati pentru trafic

de persoane nu au primit pedepse cu închisoarea.

Conform ONUDC (United Nations Office on Drugs and Crime-Oficiul Natiunilor Unite

pentru Droguri ti Criminalitate), toate persoanele condamnate pentru trafic de persoane în

2005 ti 2006 au fost români. Multe dintre victimele din România identificate de autoritătile

statului ti mentionate în raport au fost repatriate, unele dintre aceste actiuni de repatriere fiind

desfăturate de Organizatia Internatională pentru Migratieix.

4. UE ti cooperarea internatională

Initiativele internationale se axează pe cooperarea cu tările de destinatie pentru persoanele din

România care sunt victimele traficului de persoane, în special cu tările vecine, de exemplu

Bulgaria, Ungaria ti Republica Moldova.

ANITP a stabilit relatii de colaborare cu autoritătile din Marea Britanie, Republica Cehă,

Austria, Franta ti Tările de Jos. De asemenea, au fost stabilite contacte cu organizatii

neguvernamentale din mai multe tări europene.

În plus, ANITP se află într-un dialog continuu cu tările de pe traseele traficului de persoane.

Astfel, sunt organizate reuniuni cu oficiali din Norvegia, Turcia ti Croatia, în cadrul cărora se

face schimb de informatii, se identifică modalităti practice de cooperare ti se examinează

oportunităti pentru elaborarea unor proiecte comune în domeniul prevenirii traficului de

persoane.

ANITP a initiat (în parteneriat cu Organizatia Internatională pentru Migratie ti cu Ministerul

de Interne al Cehiei) campania de informare ti prevenire intitulată „Piata muncii în Republica

Cehă”, care viza informarea publicului cu privire la riscurile la care se expun persoanele care

se deplasează în această regiune în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, precum ti

cu privire la modul în care persoanele care se confruntă cu situatii de risc pot solicita asistentă

din partea autoritătilor ti a ONG-urilor. Campania s-a desfăturat în perioada mai-septembrie

2008 în regiunile cu cel mai mare număr de victime exploatate prin muncă în Republica Cehă.

A se vedea, de asemenea, sectiunea 3.1.

5. Informatii suplimentare:

6. Resurse

6.1 Legislatie

- Legea nr. 678/2001 privind prevenirea ti combaterea traficului de persoane

(normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 678/2001 au fost prevăzute de Hotărârea

de Guvern nr. 299/2003).

- Legea nr. 287/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2005

pentru modificarea ti completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea ti combaterea

traficului de persoane

Alte acte care se aplică indirect traficului de persoane:

- Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protectiei victimelor

infractiunilor

- Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor

- Legea nr. 116/2002 privind combaterea marginalizării sociale (ca parte din strategia

guvernamentală de combatere a sărăciei ti de promovare a incluziunii sociale)

- Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistentă socială (prevede că asistenta

socială se bazează pe principiile solidaritătii sociale, universalitătii ti subsidiaritătii).

- Legea nr. 39/2003 privind prevenirea ti combaterea criminalitătii organizate

- Legea nr. 508/2004 privind organizarea ti functionarea Directiei pentru Investigarea

Infractionalitătii Organizate ti Terorismului în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casatie tI Justitie

- Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală

- Legea nr. 272/2004 privind protectia ti promovarea drepturilor copilului (prevede că sub

incidenta acesteia se află întreaga populatie până la 18 ani, atât cetăteni români în tara lor de

origine cât ti în afara tării, precum ti cetătenii străini de pe teritoriul României, care se

confruntă cu o situatie de urgentă sau solicită statutul de refugiat).

- HG 1443/2004 pentru metodologia de repatriere a minorilor neînsotiti ti asigurarea

măsurilor de protectie specială în favoarea acestora.

Codul Penal (actualizat în 2004)

Articolul 204: Trafic cu adulti

Articolul 205: Trafic cu minori

Articolul 207: Trafic de persoane pentru exploatarea prin muncă

Articolul 207: Trafic cu organe

6.2 Strategia natională/Planul national de actiune

Strategia natională împotriva traficului de persoane 2006-2010

Planul national de actiune pentru punerea în aplicare a Strategiei nationale împotriva

traficului de persoane 2006-2010

6.3 Rapoarte

Raport din 2007 privind traficul de persoane din România, întocmit de Agentia

Natională Împotriva Traficului de Persoane

Rezumat al Raportului privind îndeplinirea obiectivelor din Planul national de actiune

2006-2007 privind punerea în aplicare a Strategiei nationale împotriva traficului de

persoane

Raportul Departamentului Statelor Unite din 2010 privind traficul de persoane

În cadrul proiectului de înfrătire institutională Phare RO2006/IB/JH /08, ANITP a întocmit

publicatia mentionată în continuare. De asemenea, pe site-ul www.anitp.mai.gov.ro sunt

disponibile ti alte rapoarte.

„Îmbunătătirea capacitătii institutionale ale agentiilor implicate în prevenirea traficului

de persoane, în conformitate cu normele europene actuale ti cu cele mai bune practici”,

în cooperare cu Institutul pentru drepturile omului „Ludwig Boltzmann” din Viena.

Trafficking in Children in Romania – Study on the recruiting process (2009), în limba

engleză, 107 pagini

Sociological Research Handbook On Child Trafficking ( 2009), în limba engleză, 145 de

pagini

Conducting Prevention Campaigns in the Field of Trafficking in Human Beings –

Practical Guidebook (2009), în limba engleză, 56 de pagini

i CMPD ii Aceasta include dispoziț iile Legii 678/2001, precum ș i juxtapunerea mai multor clauze prevăzute de diverse

instrumente juridice care se referă la victimele infracț iunilor, în general, fiind conforme cu cerinț ele Directivei

2004/81/CE a Consiliului în ceea ce priveș te asistenț a pentru victime. iii Raport ICMPD

iv Site internet al Republicii Cehe

v Raport din 2009 privind traficul de persoane.

vi Raport din 2009 privind traficul de persoane.

vii ICMPD

viii ICMPD 2009

ix Raportul din 2009 al ONUDC.