romanian iseki
TRANSCRIPT
SISTEME DE COLECTARE A APELOR UZATE CU VID
Bro¼ur} Informativ}
1
Aceast bro ur se vrea a fi o surs de informa ii pentru inginerii, dezvoltatorii, contractorii i clien ii interesa i
în sistemele de colectare a apelor uzate cu vid proiectate de ISEKI VACUUM SYSTEMS Ltd. Informa iile
incluse au rolul exclusiv de referin i nu se recomand cititorilor planificarea sau proiectarea unui sistem de
canalizare cu vid pe baza acestora, f r consultarea prealabil a lui Iseki Vacuum Systems Ltd.
Iseki Vacuum Systems Ltd. are un program permanent de cercetare i dezvoltare a sistemelor de colectare a
apelor uzate cu vid, i î i rezerv dreptul de a schimba f r anun prealabil echipamentul, specifica iile
materialelor i parametrii de proiectare a acestor sisteme.
Pentru informa ii suplimentare privind sistemele cu vid a lui Iseki v rug m s folosi i detaliile de mai jos:
Redivac Limited
Iseki Vacuum Systems Limited
High March
Daventry
Northamptonshire
NN11 4QE
Tel : + 44 1327 878777
Fax : + 44 1327 315232
www.redivac-vacuum.com
© martie 2003
2
CUPRINS
Capitolul Pagina
1 Introducere 3
2 Istoria tehnologiei vacuumului 5
3 Func ionarea unui sistem de canalizare cu vid 8
4 Avantajele sistemelor de canalizare cu vid 16
5 Aplica ii ale tehnologiei vacuumului 19
6 Proiecte interna ionale Iseki 21
7 Materialele i echipamentul Iseki 27
Supapa de interfa Iseki
Sistemul de monitorizare a supapelor Iseki
Sta ia de vid
8 Sfera de aplicare a serviciilor Iseki 41
Anex
Figura 5 Camer tipic de colectare
Figura 6 Profilul unei trepte de radier
Figura 7 Profiluri tipice de canal colector cu vid
Figura 8 Regenerarea în dou faze a debitului
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
3
ISEKI VACUUM SYSTEMS LTD
Iseki Vacuum Systems Ltd. (IVS) î i are sediul în Daventry, Regatul Unit, de unde comercializeaz tehnologia
vacuumului pe pie ele interna ionale, prin intermediul birourilor de reprezentan locale i al de in torilor de
licen . Biroul britanic asigur expertiza necesar dezvolt rii tehnologiei pe pie ele interna ionale, i serviciile
de suport tehnic.
Expertiza în domeniu a fost dezvoltat pe parcursul a peste zece ani, perioad în care inginerii lui Iseki au
dobândit o bun în elegere a poten ialelor utiliz ri ale sistemelor cu vid, folosindu- i experien a acumulat
pentru diverse aplica ii practice.
Având numero i angaja i, proveni i din diverse domenii de specialitate, IVS poate oferi clien ilor o gam variat
de servicii începând de la estim ri ini iale ale proiectelor i terminând cu darea în exploatare i predarea
sistemelor cu vid.
Suportul tehnic acordat clien ilor este deosebit de important pentru Iseki, firma oferind consultan i asisten
tehnic operatorilor locali ai sistemelor i, dac este necesar, supraveghere on-site efectuat de unul dintre
inginerii de teren.
În plus, Iseki dispune de o re ea de centre service pe plan interna ional, acestea oferind suport local operatorilor
de sisteme.
Piesa cheie a oric rui sistem cu vid este supapa de interfa cu vid, aflat în camerele de colectare. Supapa de
interfa Iseki se folose te de peste 10 ani, i în acest interval a suferit o serie de îmbun t iri din punct de
vedere al performan ei i fiabilit ii.
Nivelul de performan a fost demonstrat de teste care au cerut ca supapele s func ioneze de peste 250.000 de
ori, echivalentul a peste 15 ani de func ionare normal .
Încheierea cu succes a acestor teste a f cut ca supapa Iseki s satisfac cerin ele codului BS EN 1091 : 1997
pentru sisteme de canalizare cu vid, al Institutului Britanic de Standardizare.
Iseki este lider mondial în domeniul sistemelor de colectare a apelor uzate cu vid, bucurându-se de reputa ie atât
în domeniul proiect rii, instal rii i d rii în exploatare a sistemelor cu vid cât i în cel al fabric rii de produse cu
fiabilitate dovedit .
4
CAPITOLUL 2
ISTORIA TEHNOLOGIEI VACUUMULUI
5
Principiul folosirii presiunii negative pentru colectarea apelor uzate i a altor lichide a început s fie aplicat înc
din anii 1860 i mul i pionieri au fost implica i în dezvoltarea acestei tehnologii, cel mai cunoscut dintre ace tia
fiind Charles T. Liernur.
Dup cum se vede în Figura 1 de pe pagina al turat , sistemul lui Liernur a fost folosit pentru colectarea apelor
uzate din gospod riile particulare i consta dintr-un rezervor subteran de colectare în care efluentul ajungea prin
curgere gravita ional în conducte de fier.
Conductele erau conectate la toalete speciale, aflate în fiecare gospod rie, i în fiecare noapte se aplica o
presiune negativ asupra rezervorului subteran cauzând evacuarea apelor uzate din toalete i colectarea acestora
în rezervor.
O cistern mobil era apoi folosit pentru a scoate apa uzat din rezervorul de colectare cu ajutorul unei presiuni
negative, aceasta fiind apoi pus în butoaie i vândut fermierilor locali ca fertilizator.
Urm toarele progrese în tehnologia vacuumului au fost f cute în anii 1920 de c tre francezul Henri Gandillon.
Atât apele uzate cât i cele de suprafa erau colectate din pân la 4 gospod rii i transportate gravita ional într-o
camer de colectare situat în strad . O conduct de evacuare aflat în aceast camer era conectat la o
conduct central de canalizare, care la rândul ei era conectat la o sta ie de vid.
În momentul în care apele uzate intrau în camer , un flotor de etan are a conductei de evacuare flota, expunând
gura deschis a conductei. Se aplica apoi o presiune negativ în aceast conduct prin deschiderea manual a
supapei de separare aflat în conducta central de canalizare, ceea ce ducea la aspirarea apelor uzate din camer .
Nu exist dovezi ale altor progrese în tehnologia vacuumului pân în anii 1950 când suedezul Joel Liljendhal a
perfec ionat toaleta cu vid inventat de Liernur.
6
Fig
ura
1
PR
IME
LE
SIS
TE
ME
DE
CO
LE
CT
AR
E A
AP
EL
OR
UZ
AT
E C
U V
ID
7
CAPITOLUL 3
FUNC IONAREA UNUI SISTEM DE CANALIZARE CU VID
8
Sistemele cu vid pot fi folosite pentru a colecta diverse fluide, îns în mod obi nuit sunt utilizate pentru colectarea
apelor uzate din zonele reziden iale.
Figura 2 de pe pagina al turat arat planul tipic al unui astfel de sistem, principalele trei componente fiind:-
Bazinele/Camerele de colectare
Aceste camere au rolul de a:
1. Colecta efluentul evacuat din gospod riile conectate;
2. Permite apelor uzate colectate s intre în re eaua de canalizare prin supapa de interfa Iseki.
Canalele de colectare cu vid
Acestea formeaz re eaua de conducte prin care presiunea negativ este transferat supapelor de interfa Iseki aflate
în camerele de colectare, i prin care efluentul este transportat la sta ia de vid.
Sta ia de colectare/de vid
Aceasta este cea mai important parte a sistemului i este locul în care se genereaz presiunea negativ pentru
întreaga re ea de canalizare, permi ând colectarea i transportul efluentului la sta ia de epurare a apelor uzate.
9
Fig
ura
2
PL
AN
UL
TIP
IC A
L U
NU
I SIS
TE
M D
E C
AN
AL
IZA
RE
CU
VID
10
Luând aceste componente pe rând, vom începe cu camerele de colectare i supapele de interfa cu vid instalate în
acestea.
1. Bazinele/Camerele de colectare
Apele uzate sosesc, prin conducte gravita ionale normale, în sec iunea inferioar a bazinului sau camerei de
colectare ca într-un c min de acces dintr-un sistem gravita ional conven ional (vezi Figura 3.1 de pe pagina
al turat ).
Pe m sur ce nivelul efluentului din sec iunea inferioar a bazinului se ridic , aerul este captat într-o conduct
numit „conduct senzor”, presiunea lui crescând odat cu nivelul efluentului (vezi Figura 3.2).
Aceast cre tere a presiunii aerului este apoi transferat , printr-un tub flexibil, în sec iunea superioar a supapei de
interfa , numit „controler”.
În timp, aceast presiune devine suficient de mare pentru a opera un întrerup tor aflat în interiorul controlerului, care
apoi permite transferul presiunii negative în partea principal a supapei, cauzând deschiderea acesteia.
Cu supapa în pozi ie deschis , aerul la presiune atmosferic ac ioneaz la suprafa a lichidului din bazinul de
colectare, for ând apoi apele uzate în „conducta de aspirare”, pe lâng supapa de interfa i înspre re eaua de
conducte de canalizare (vezi Figura 3.3).
Odat ce toate apele uzate au fost evacuate din bazinul de colectare, supapa r mâne deschis o scurt perioad de
timp pentru a permite aerului la presiune atmosferic s intre în re eaua de conducte de canalizare (vezi Figura 3.4).
Supapa se închide apoi ac ionat de un arc, încheind un ciclu.
11
Figura 3.1
Figura 3.2
CONTROLER SUPAPTUB FLEXIBIL
CONDUCT DE CANALIZARE CU
PRESIUNE NEGATIV
PRESIUNEA AERULUI ÎN CONDUCTA SENZOR
CRE TE
APELE UZATE INTR ÎN BAZINUL DE COLECTARE
SUPAP DE INTERFAISEKI
CONDUCT DE ASPIRARE
12
Figura 3.3
Figura 3.4
SUPAP DE INTERFAISEKI DESCHIS
AERUL INTR ÎN CONDUCTDUP APELE UZATE
APELE UZATE INTR Î N CONDUCTA DE
ASPIRARE
13
2. Canalele de colectare cu vid
Apele uzate au intrat acum în al doilea element al sistemului, respectiv în canalele de colectare cu vid; profilurile
tipice ale acestor canale pot fi v zute în Figura 7 din Anex .
Diametrul conductelor este cuprins între 90mm i 250mm i în mod normal acestea sunt fabricate din Polietilen de
Înalt Densitate (HDPE), i sunt articulate folosindu-se fitinguri de electrofuziune.
Aerul intrat prin supapa de interfa este cel care face ca apele uzate s se deplaseze prin conductele de canalizare.
Ini ial apele uzate se deplaseaz cu viteze de pân la 6m/s, sub forma unui amestec spumant de lichid i ap . Viteza
se reduce treptat, pe m sur ce amestecul se deplaseaz prin canalul colector, i în cele din urm aerul dep e te
lichidul i continu s înainteze spre sta ia de vid.
În acest moment conductele cu vid se comport exact ca i conductele gravita ionale tradi ionale, apele uzate
deplasându-se în interiorul acestora prin curgere gravita ional .
Apele uzate se opresc apoi în sec iuni coborâte ale canalelor colectoare, numite „trepte de ridicare inversate”,
r mânând sta ionare. Când supapa de interfa se deschide din nou i permite aerului s intre în re eaua de
canalizare, aceste ape uzate sunt ridicate din sec iunea coborât i transportate înspre sta ia de vid (vezi Figurile 6 - 8
din Anex ).
3. Sta ia de colectare/de vid
În cele din urm apele uzate ajung la sta ia de vid, care constituie al treilea element al sistemului.
Principalele p r i componente ale sta iei de vid sunt pompele de vid, vasul de colectare, pompele de evacuare a
apelor uzate i un panou electric de control (vezi Figura 4 de pe pagina al turat ).
Pompele de vid sunt conectate prin conducte la vasul de colectare, ele fiind cele care creeaz presiunea negativ atât
în interiorul vasului cât i în canalele cu vid conectate.
Apele uzate proasp t sosite sunt ini ial stocate în vasul de colectare, care joac rolul unui bazin de colectare aflat în
mod normal într-o sta ie de pompare gravita ional tradi ional .
Ridicarea nivelului apelor uzate în interiorul vasului de colectare este detectat de c tre sondele de nivel, care
declan eaz ac iunea pompelor de evacuare conectate la vas prin conducte.
Aceste pompe evacueaz apele uzate din vas transferându-le sta iei locale de epurare sau unui canal colector central
din apropiere.
14
15
CAPITOLUL 4
AVANTAJELE SISTEMELOR
DE CANALIZARE CU VID
16
Decizia de a utiliza un sistem de colectare a apelor uzate cu vid, în locul unui sistem gravita ional tradi ional, ofer 3
avantaje principale:
1. Flexibilitatea în proiectare
2. Reducerea cheltuielilor de investi ie
3. Reducerea cheltuielilor opera ionale
1. Flexibilitatea în proiectare
Versatilitatea inerent a sistemelor cu vid ofer clien ilor flexibilitatea necesar rezolv rii problemelor de colectare a
lichidelor cu care se confrunt .
Enumer m numai câteva dintre beneficiile oferite de flexibilitatea în proiectare a sistemelor de colectare a lichidelor
cu vid:
1. Lipsa restric iilor privind linia sau nivelul canalelor colectoare cu vid, conductele putând fi instalate în func ie de
cerin ele terenului.
2. Conductele u oare, de diametru mic, permit instalarea u oar în condi ii limitate de acces.
3. Auto-cur irea conductelor cu vid face ca gurile de cur ire i camerele de sp lare s nu mai fie necesare.
4. Efluentul este transportat prin intermediul presiunii negative, i nu prin curgere gravita ional , ceea ce face ca
apele uzate s poat fi transportate la deal.
5. Având în vedere (4) de mai sus, sta iile de vid nu trebuie s fie amplasate în por iunile joase ale zonei
reziden iale. Aceast flexibilitate în amplasarea sta iei poate oferi importante avantaje dac disponibilitatea
terenului este limitat sau dac au fost impuse restric ii ecologice.
6. Obstacolele pot fi dep ite cu u urin prin schimbarea traseului conductelor cu vid, astfel încât acestea s treac
peste sau în jurul obstacolului.
17
2. Reducerea cheltuielilor de investi ie
Construirea sistemelor de colectare a apelor uzate cu vid permite reducerea cu peste 40 % a cheltuielilor de investi ie
datorit urm toarelor caracteristici:
1. an urile necesare pentru construirea re elei de canalizare sunt înguste i pu in adânci (adâncimea maxim a unui
canal colector este 1,5 metri).
2. Viteza de construire este considerabil mai mare datorit lui (1) de mai sus.
3. Pânzele freatice superficiale pot fi evitate datorit canalelor de colectare pu in adânci.
4. Nu sunt necesare funda ii pe pilo i datorit construirii canalelor colectoare din conducte de polietilen cu
greutate mic .
5. Nu sunt necesare guri de acces în punctele de schimbare a direc iei canalului colector, ceea ce face ca num rul
acestora s fie mai mic.
6. Camerele de colectare cu vid sunt instalate la o adâncime maxim de 2 metri pe tot cuprinsul re elei de
canalizare.
7. Adâncimea redus a funda iilor sta iilor de vid (adâncime tipic 1 metru).
8. Este necesar o singur sta ie de vid pentru un proiect, în timp ce sistemele gravita ionale conven ionale necesit
de obicei mai multe sta ii de pompare.
9. Suprafe e mai mari de teren în cadrul proiectului datorit lui (8) de mai sus.
3. Reducerea cheltuielilor opera ionale
Cheltuielile opera ionale pot fi reduse cu pân la 30% datorit urm toarelor caracteristici:
1. Canalele colectoare cu vid sunt auto-cur itoare i în consecin nu este necesar cur irea sau îndep rtarea
sedimentelor din acestea.
2. Sta ia de vid nu necesit site de filtrare i separare i în consecin nu se impun vizite s pt mânale.
3. Este necesar între inerea unei singure sta ii de vid în timp ce un sistem gravita ional ar include mai multe sta ii
de pompare, care ar necesita verific ri regulate.
4. Apa freatic nu se infiltreaz în canalele colectoare cu vid i din acest motiv m rimea pompelor i în consecin
consumul de energie electric este mult mai mic/ .
5. Costul tratamentului este cu mult mai redus datorit lui (4) de mai sus.
6. Integritatea canalelor colectoare se men ine pe toat durata de via a sistemului datorit rezisten ei materialului
din care acestea sunt construite (polietilen ).
7. Nu sunt necesare repara ii datorate sediment rii în conducte datorit lui (6) de mai sus.
18
CAPITOLUL 5
APLICA II ALE TEHNOLOGIEI VACUUMULUI
19
Sistemele de colectare a lichidelor cu vid pot fi folosite într-o varietate de situa ii, aplica iile tipice ale acestei
tehnologii versatile i ecologice fiind enumerate mai jos:
Canaliz ri centrale în comunit ile rurale
Drenajul acoperi urilor
Campinguri i parcuri de rulote
Noi zone reziden iale
Ora e vechi cu str zi înguste
Colectarea efluen ilor în spitale
Centre comerciale aflate în spa ii dificile sau închise
Înlocuirea sistemelor gravita ionale conven ionale
Industria petrochimic
Sisteme de canalizare din fabrici
Comunit i arctice
Scurgerile lichide din depozitele de de euri
Scurgerile din jurul rezervoarelor de depozitare industriale
Comunit i situate pe malurile râurilor, lacurilor sau în zonele de coast
Reamenajarea cheilor
Colectarea apelor uzate de pe vapoare i transportul acestora pe uscat
Pentru exemple de astfel de aplica ii lua i leg tura cu Iseki sau cu reprezentan a local a acesteia.
20
CAPITOLUL 6
PROIECTE INTERNA IONALE ISEKI
21
PR
OIE
CT
E I
NT
ER
NA
ION
AL
E I
SE
KI
22
PR
OIE
CT
E I
SEK
I D
E S
IST
EM
E C
U V
ID P
EN
TR
U C
AN
AL
IZA
RE
I M
AN
IPU
LA
RE
A L
ICH
IDE
LO
R
Dat
a re
dact
rii:
ianu
arie
200
4C
LIE
NT
A
MP
LA
SAR
EA
R
AN
Hid
epit
o D
omas
zek
Faz
a 2
Ung
aria
20
03
U.V
.I.E
.P K
FT
K
oros
tarc
sa F
aza
2 U
ngar
ia
2003
P
hilc
or P
ty
Sanc
tuar
y L
akes
- e
xtin
dere
A
ustr
alia
20
03
ISA
Pol
ska
Zoo
L
eczn
a P
olon
ia
2003
IS
A P
olsk
a Z
oo
Wia
zow
nica
P
olon
ia
2003
IS
A P
olsk
a Z
oo
Nic
how
P
olon
ia
2003
IS
A P
olsk
a Z
oo
Nad
arzy
n F
aza
2 P
olon
ia
2003
IS
A P
olsk
a Z
oo
Wac
yn, B
riel
P
olon
ia
2003
IS
A P
olsk
a Z
oo
Abr
amow
Pol
onia
20
03
Dev
elop
Whi
twel
l W
hitw
ell
Reg
atul
Uni
t 20
03
Veg
yesi
pari
Szo
lgal
tato
P
ilis
Faz
a 2
Ung
aria
20
03
Par
cul d
e ru
lote
Dea
con
B
enon
e F
aza
2 Ir
land
a de
Nor
d 20
03
Yor
kshi
re W
ater
R
osed
ale
Abb
ey -
ren
ovar
e R
egat
ul U
nit
2003
A
nglia
n W
ater
N
ew B
ollin
gbro
ok -
mod
erni
zare
R
egat
ul U
nit
2003
A
nglia
n W
ater
W
alpo
pe S
t. P
eter
- r
enov
are
Reg
atul
Uni
t 20
03
Uni
vers
itat
ea S
harj
ah
Uni
vers
itat
ea A
mer
ican
Faz
a 6
Em
irat
ele
Ara
be U
nite
20
03
Ang
lian
Wat
er
Wes
t D
ale
- re
nova
re
Reg
atul
Uni
t 20
03
Uni
vers
itat
ea S
harj
ah
Col
egiu
l Eti
lsal
at
Em
irat
ele
Ara
be U
nite
20
03
Cen
trop
roje
kt
Oel
ria
CSN
B
razi
lia
2003
Se
vern
Tre
nt
Alr
ingh
am
Reg
atul
Uni
t 20
03
Env
itec
h G
rdi
na B
otan
ic F
aza
2 M
alai
ezia
20
03
Bin
der
Hol
ton
Hal
l R
egat
ul U
nit
2002
Se
vern
Tre
nt
Fou
r C
ross
es S
ervi
ce
Reg
atul
Uni
t 20
02
Ang
lian
Wat
er
Gor
efie
ld
Reg
atul
Uni
t 20
02
Env
itec
h G
rdi
na B
otan
ic
Mal
aiez
ia
2002
A
nglia
n W
ater
M
altb
y-le
-Mar
sh -
ren
ovar
e
Reg
atul
Uni
t 20
02
Ang
lian
Wat
er
Hol
ton
& R
aydo
n -
reno
vare
R
egat
ul U
nit
2002
In
fras
tart
Kft
M
onor
i Erd
. U
ngar
ia
2002
A
nglia
n W
ater
P
arcu
l ind
ustr
ial H
olto
n H
all
Reg
atul
Uni
t 20
02
Sa
tul T
isic
e R
epub
lica
Ceh
20
02
Hid
epit
o A
bony
U
ngar
ia
2002
V
akon
d T
osze
g U
ngar
ia
2002
IS
A P
olsk
a N
adrz
yn
Pol
onia
20
02
23
CL
IEN
T
AM
PL
ASA
RE
AR
A
N
A
nglia
n W
ater
T
ydd
St G
iles
Reg
atul
Uni
t 20
02
ISA
Pol
ska
Zak
rzew
P
olon
ia
2002
In
note
rv R
t Sz
iget
becs
e U
ngar
ia
2001
In
fras
tart
Kft
M
onor
U
ngar
ia
2001
A
nglia
n W
ater
O
rby
- re
nova
re
Reg
atul
Uni
t 20
01
Infr
asta
rtK
ft
Gom
ba
Ung
aria
20
01
Inno
terv
Rt
Döm
söd
Ung
aria
20
01
Seve
rn T
rent
F
our
Cro
sses
- r
enov
are
sta
ie
Reg
atul
Uni
t 20
01
Infr
asta
rt K
ft
Csé
vhar
aszt
U
ngar
ia20
01-0
2In
note
rv R
t M
akád
U
ngar
ia
2001
In
note
rv R
t R
ácke
ve
Ung
aria
20
01
NO
OSA
Q
ueen
slan
d A
ustr
alia
20
01
Env
itec
h P
ulau
Ind
ah S
ecia
10
Mal
aiez
ia
2001
V
akon
d K
ft
Tis
zavá
rkon
y U
ngar
ia
2001
V
akon
d K
ft
Tis
zaje
n U
ngar
ia
2001
V
akon
d K
ft
Tós
zeg
Ung
aria
20
01
Infr
asta
rt K
ft
Vas
ad
Ung
aria
20
01-0
2 U
nive
rsit
atea
Sha
rjah
C
oleg
iul T
ehni
c E
tils
alat
E
mir
atel
e A
rabe
Uni
te
2001
V
akon
d K
ft
Vez
seny
U
ngar
ia
2001
IS
A P
olsk
a L
ubw
in
Pol
onia
20
01
Tha
rgom
inda
h V
illag
e N
ew S
outh
Wal
es
Aus
tral
ia
2001
In
note
rv R
t O
rgov
ány
Ung
aria
20
00
Uni
vers
itat
ea S
harj
ah
Faz
a 4
Em
irat
ele
Ara
be U
nite
20
00
Inno
terv
Rt
Izsá
k U
ngar
ia
2000
C
oom
era
Mar
ine
Pre
cinc
t B
risb
ane
Aus
tral
ia
2000
T
oow
oom
bah
Bri
sban
e A
ustr
alia
20
00
Phi
lcor
Pty
M
inam
urra
, New
Sou
th W
ales
A
ustr
alia
20
00
Pla
ntat
ion
Flo
rida
SU
A
2000
P
hilc
or P
ty
Sanc
tuar
y L
akes
, sta
diile
7
i 8, M
elbo
urne
A
ustr
alia
20
00
Nor
th S
lope
Bor
ough
, Ala
ska
Satu
l Nui
tsut
, Pac
kage
Vac
uum
Sta
tion
SU
A
2000
P
hilc
or P
ty
Fal
con
- P
erth
A
ustr
alia
20
00
Phi
lcor
Pty
P
ortu
l Syd
ney
Aus
tral
ia
1999
H
epbu
rn &
Tho
rpe
Satu
l Coo
mer
a
Aus
tral
ia
1999
In
note
rv K
ft
Ága
segy
háza
U
ngar
ia
1999
-00
Min
iste
rul M
ediu
lui
Ben
one
- ex
tind
ere
Irla
nda
1999
P
hilc
or P
ty
Wat
er F
all G
ully
A
ustr
alia
19
99
Mun
icip
alit
atea
Sha
rjah
A
cade
mia
de
Pol
iie
- U
nive
rsit
atea
Sha
rjah
E
mir
atel
e A
rabe
Uni
te
1999
N
orth
Slo
pe B
orou
gh, A
lask
a Sa
tul A
qusi
k, P
acka
ge V
acuu
m S
tati
on
SUA
19
99
24
CL
IEN
T
AM
PL
ASA
RE
AR
A
N
T
ham
es W
ater
Ser
vice
s Sa
tul W
rays
bury
- W
inds
or
Reg
atul
Uni
t 19
99
Cit
y of
Vir
gini
a B
each
Sa
lem
Roa
d SU
A
1999
C
ity
of V
irgi
nia
Bea
ch
Ala
nton
Roa
d F
aza
2 SU
A
1999
T
ham
es W
ater
Ser
vice
s H
amm
Cou
rt, L
ondr
a -
reno
vare
R
egat
ul U
nit
1999
G
.J. B
enne
t F
oxen
Man
or, O
swes
try
- de
zvol
tare
R
egat
ul U
nit
1999
Y
orks
hire
Wat
er
Lee
ds R
oad,
Dei
ghto
n, H
udde
rsfi
eld
Reg
atul
Uni
t 19
99
VSZ
Kft
Sa
tul K
oros
tarc
sa
Ung
aria
19
98
Phi
lcor
Pty
P
ort
Hea
dlan
d A
ustr
alia
19
98
Dep
arta
men
tul S
ervi
cii C
anal
izar
e Sa
tul T
ai P
o, H
ong
Kon
g H
ong
Kon
g 19
98
Yor
kshi
re W
ater
T
horg
anby
- r
euti
lare
a su
pape
i R
egat
ul U
nit
1998
M
unic
ipal
itat
ea S
harj
ah
Cam
pusu
l Uni
vers
itar
, Faz
a 2
E
mir
atel
e A
rabe
Uni
te
1998
E
nvit
ech
Sdn
Bhd
P
arcu
l ind
ustr
ial C
entr
al S
pect
rum
M
alai
ezia
19
98
Ang
lian
Wat
er S
ervi
ces
Satu
l Wra
ngle
- r
euti
lare
R
egat
ul U
nit
1998
M
&A
Kft
T
abor
falv
a U
ngar
ia
1998
K
evco
r C
onst
ruct
ion
Sand
brid
ge F
aza
2, V
irgi
nia
Bea
ch
SUA
19
98
GJ
Ben
nett
Hom
es
Fou
r C
ross
es -
ext
inde
re
Reg
atul
Uni
t 19
98
Sato
et
Ass
ocie
s Sa
tul F
ouch
eres
F
ran
a 19
98
Sato
et
Ass
ocie
s Sa
tul C
happ
es
Fra
na
1998
T
J St
anto
n A
ssoc
iate
s L
itch
fiel
d M
anor
, Vir
gini
a SU
A
1997
V
acuu
m S
ewer
Ser
vice
s P
ort
Alb
ert,
Vic
tori
a
Aus
tral
ia
1997
R
esom
ont
kft
Sate
le D
unav
arsa
ny
Ung
aria
19
97
AE
LT
C
Ter
enul
de
Ten
is C
entr
al, W
imbl
edon
- r
eloc
area
sta
iei
Reg
atul
Uni
t 19
97
Mun
icip
alit
atea
Sha
rjah
C
ampu
sul U
nive
rsit
ar, F
aza
1 E
mir
atel
e A
rabe
Uni
te
1997
In
terp
os
Satu
l Tis
ice
- pr
oiec
tare
R
epub
lica
Ceh
19
97
Phi
lcor
pty
N
ingi
, Que
ensl
and
Aus
tral
ia
1997
M
unic
ipal
itat
ea S
harj
ah
Kho
r-F
akka
n E
mir
atel
e A
rabe
Uni
te
1997
R
eson
ator
Kft
Sz
iget
sztm
árto
n U
ngar
ia
1997
-9
EE
E p
ty
Sand
gate
, New
Sou
th W
ales
A
ustr
alia
19
97
Phi
lcor
pty
B
anyo
, Que
ensl
and
Aus
tral
ia
1997
P
hilc
or p
ty
Bri
bie
Isla
nd, Q
ueen
slan
d A
ustr
alia
19
97
Pre
con
Con
stru
ctio
n co
Sa
ndbr
idge
Faz
a 1,
Vir
gini
a SU
A
1997
P
hilc
or p
ty
Sand
gate
New
cast
le, N
ew S
outh
Wal
es
Aus
tral
ia
1997
M
este
rmer
nok
kft
Cso
rna
Ung
aria
19
96
Hal
crow
& P
artn
ers
Rom
ney
Mar
sh F
aza
2 -
proi
ecta
re
Reg
atul
Uni
t 19
96
Res
omon
t kf
t R
ozsk
e U
ngar
ia
1996
V
acuu
m S
ewer
Ser
vice
s
Par
cul i
ndus
tria
l Byr
on B
ay, N
ew S
outh
Wal
es
Aus
tral
ia
1996
P
hilc
or p
ty
Bro
adw
ater
, Sou
th B
ussl
eton
, Wes
tern
Aus
tral
ia
Aus
tral
ia
1996
H
alcr
ow &
Par
tner
s R
omne
y M
arsh
Faz
a 1,
pro
iect
are
Reg
atul
Uni
t 19
96
25
CL
IEN
T
AM
PL
ASA
RE
AR
A
N
T
ham
es W
ater
Uti
litie
s R
eadi
ng -
cer
ceta
re
i dez
volt
are
Reg
atul
Uni
t 19
96
Seve
rn T
rent
Wat
er
Fou
r C
ross
es -
insp
ecie
sis
tem
R
egat
ul U
nit
1996
A
nglia
n W
ater
Ser
vice
s L
td
Wal
pole
St
Pet
er F
aza
2 R
egat
ul U
nit
1996
B
iasu
zzi
Pad
ovan
a It
alia
19
96
Pro
jekt
serv
is
Min
icho
v i Z
elez
ne -
pro
iect
are
Rep
ublic
a C
eh
1996
D
epar
tam
entu
l de
Dre
naj
i Col
ecta
re
Kam
pong
Sun
gai B
unga
III
B
rune
i 19
96
Con
siliu
l Dis
tric
tual
Sed
gem
oor
Mar
k C
ause
way
R
egat
ul U
nit
1995
G
eoto
rr k
ft
Dom
asek
U
ngar
ia
1995
C
onsi
liul I
nsul
elor
She
tlan
d B
ridg
e E
nd
Reg
atul
Uni
t 19
95
Geo
torr
kft
V
erpe
let
Ung
aria
19
95
AE
LT
C
Nou
l Ter
en d
e T
enis
Num
rul 1
, Wim
bled
on
Reg
atul
Uni
t 19
95
Phi
lcor
pty
P
ort
Geo
grap
he 1
, Wes
tern
Aus
tral
ia
Aus
tral
ia
1995
P
hilc
or p
ty
Por
t B
ouva
rd, B
ussl
eton
A
ustr
alia
19
95
Vac
uum
Sew
er S
ervi
ces
Tum
bulg
um, N
ew S
outh
Wal
es
Aus
tral
ia
1995
P
hilc
or p
ty
Bus
slet
on, W
este
rn A
ustr
alia
A
ustr
alia
19
95
M&
A k
ft
Ujh
arty
an
Ung
aria
19
95
Vac
uum
Sew
er S
ervi
ces
Mon
tere
y K
eys,
New
Sou
th W
ales
A
ustr
alia
19
95
Phi
lcor
pty
N
orth
Yun
deru
p. W
este
rn A
ustr
alia
A
ustr
alia
19
95
Res
omon
t kf
t Sa
tele
de
pe r
âul T
isa
U
ngar
ia
1995
L
edon
ne C
onst
ruct
ion
Dor
a C
reek
, New
Sou
th W
ales
A
ustr
alia
19
95
Geo
torr
kft
P
aty
U
ngar
ia
1994
R
esom
ont
kft
Pill
is
Ung
aria
19
94
Vac
uum
Sew
er S
ervi
ces
Sunr
ise
Bea
ch, N
ew S
outh
Wal
es
Aus
tral
ia
1994
C
onsi
liul D
istr
ictu
al R
yeda
le
Ros
edal
e A
bbey
R
egat
ul U
nit
1994
P
hilc
or p
ty
Wor
anor
a, N
ew S
outh
Wal
es
Aus
tral
ia
1994
D
epar
tam
entu
l Mun
icip
al d
e C
anal
izar
e
Stad
ionu
l Mun
icip
al Z
ayed
Spo
rts,
Abu
Dha
bi
Em
irat
ele
Ara
be U
nite
19
94
Dep
arta
men
tul S
ervi
cii d
e C
anal
izar
e T
ai W
ai, S
ha T
in
Hon
g K
ong
1994
A
bu D
habi
Dri
lling
Che
mic
als
B
aza
mar
in d
e ap
rovi
zion
are,
Mus
safa
h, A
bu D
habi
E
mir
atel
e U
nite
Ara
be
1994
C
onsi
liul D
istr
ictu
al M
ontg
omer
y
Fou
r C
ross
es F
aza
2 R
egat
ul U
nit
1993
C
onsu
ltag
uas
ca
Lac
ul C
euta
, Mar
acai
bo
Ven
ezue
la
1993
A
EL
TC
A
cope
riul
Ter
enul
ui d
e T
enis
Cen
tral
, Wim
bled
on
Reg
atul
Uni
t 19
92
Blu
e C
ircl
e D
evel
opm
ents
P
arcu
l Ind
ustr
ial C
ross
way
s, D
artf
ord
Reg
atul
Uni
t 19
91 -
200
0 R
apid
an S
ervi
ce A
utho
rity
L
ake
of t
he W
oods
, Vir
gini
a
SUA
19
91-8
C
onsi
liul O
ren
esc
Kin
gs L
ynn
Wal
pole
St
Pet
er
Reg
atul
Uni
t 19
91
Min
iste
rul M
ediu
lui I
rlan
da d
e N
ord
B
enon
e
Irla
nda
de N
ord
1990
M
inis
teru
l Med
iulu
i Irl
anda
de
Nor
d D
onny
brew
er
Irla
nda
de N
ord
1990
C
onsi
liul D
istr
ictu
al E
ast
Lin
dsay
Mal
tby
le M
arsh
R
egat
ul U
nit
1990
26
CAPITOLUL 7
MATERIALELE I ECHIPAMENTUL ISEKI
27
TESTAREA SUPAPEI DE INTERFA
Pentru a satisface cerin ele standardului BS EN 1091 : 1997, al Institutului Britanic de Standardizare, numit
„Sisteme de canalizare cu vid din exteriorul cl dirilor”, Iseki i-a testat supapa de interfa a a cum se descrie în
Capitolul 7, paragraful 7.1.2, i în Anexa A, paragrafele A.2, A.3 i A.4, ale documentului, acesta precizând:
A.2 Unitatea de interfa va avea capacitatea dovedit de a completa un num r specific de
cicluri i a continua s func ioneze eficient, f r a necesita alte îngrijiri în afara lucr rilor de
revizie recomandate de c tre fabricant. Num rul specificat de cicluri trebuie s fie cel mai mare
dintre:
a) Num rul de cicluri necesare pentru evacuarea a 3.000m³; sau
b) 250.000 de cicluri.
Iseki a efectuat acest test pe baza punctului (b) al sec iunii de mai sus.
A.3 Testul necesit ca anumite corpuri str ine s fie ciclate prin supapa de interfa . Dopuri, pungi de
plastic, prosoape sanitare, scutece de unic folosin i alte corpuri str ine sunt îmbibate cu ap i
introduse în camera de colectare în ordine aleatorie, bucat cu bucat , pe parcursul a 10 cicluri. Toate
corpurile str ine trebuie absorbite, f r nici un blocaj, prin instala ia experimental .
A.4 Se va evacua vidul i partea inferioar a camerei de colectare se va umple cu suficient ap pentru
a acoperi cu 300mm partea de sus a supapei de interfa . Tubul de aerisire nu va fi scufundat. Dup ce
a r mas scufundat timp de 24 de ore, se va reintroduce vidul i mecanismul supapei de interfa va fi
ciclat de 20 de ori. Testul va fi repetat de trei ori.
Un evaluator coordonator autorizat al sistemelor de calitate, i anume John Edward & Associates, a fost martor
la testarea supapei de interfa Iseki i, la încheierea testelor specificate mai sus, supapa a fost certificat dup
cum urmeaz .
28
TESTAREA SUPAPEI DE INTERFA ISEKI
Testat conform standardului BS EN 1091 : 1977
Supapa de interfa a efectuat
peste 250.000 de cicluri
29
JOHN EDWARDS & ASSOCIATES ENGINEERING CONSULTANTS
______________________________________________________________19 ASHLEIGH ROAD, SOLIHULL, WEST MIDLANDS B91 1AE
TELEFON: +44(0)121 705 1228 FAX: +44(0)121 705 4890 E-mail: [email protected]
D-nului W. Wright Iseki Utility Services Ltd. Avonbrook House, Masons Road, Stratford-upon-Avon,Warwickshire,CV37 9LQ 15 martie 1999
Stimate d-nule Wright,
Testarea supapelor de interfa Iseki de 90mm cu vidconform standardului BS EN 1091 : 1997
V scriu pentru a confirma c am fost martor la testarea supapei de interfa Iseki de 90mm cu vid, în condi ii de lucru stimulate, conform cerin elor standarduluiBS EN 1091 : 1997, i în special conform cerin elor paragrafului 7.1.2. Supapa a efectuat 250.000 de cicluri f r a necesita lucr ri de revizie i a func ionat perfect satisf c tor la sfâr itul testului. Demontarea ulterioar a supapei a ar tat o uzur neglijabil în toate piesele mobile .
Cu sinceritate
John Edwards Inginer Expert Evaluator Coordonator Standarde de Calitate Autorizat
DIRECTOR J. H. EDWARDS M.B.E., B.A., C.Eng., F.I.Mech.E., M.I.Mgt., M.I.Q.A.
30
JOHN EDWARDS & ASSOCIATES ENGINEERING CONSULTANTS
______________________________________________________________19 ASHLEIGH ROAD, SOLIHULL, WEST MIDLANDS B91 1AE
TELEFON: +44(0)121 705 1228 FAX: +44(0)121 705 4890 E-mail: [email protected]
PRIN PREZENTA SE ATEST C SUPAPELE DE
INTERFA ISEKI DE 90MM CU VID
SATISFAC PE DEPLIN
CONDI IILE DE TESTARE I VERIFICARE
SPECIFICATE ÎN PARAGRAFUL 7.1.2 I ANEXA A
(NORMATIV ), PARAGRAFELE A.2, A.3 I A.4, ALE
STANDARDULUI BS EN 1091 : 1997
DIRECTOR J. H. EDWARDS M.B.E., B.A., C.Eng., F.I.Mech.E., M.I.Mgt., M.I.Q.A.
31
SISTEMUL DE MONITORIZARE A SUPAPELOR DE INTERFA ISEKI
32
SISTEMUL DE MONITORIZARE A SUPAPELOR
DE INTERFA ISEKI
Sistemul de monitorizare a supapelor de interfa Iseki detecteaz starea fiec rei supape de interfa din
sistemul cu vid i arat , pe un panou de afi aj aflat în sta ia de vid, dac supapa este deschis sau închis .
Acest sistem este un instrument opera ional esen ial deoarece stabile te cu precizie supapele care nu
s-au închis corect i care, ca urmare, cauzeaz o pierdere de presiune în interiorul sistemului cu vid.
Pierderea de presiune este de obicei cauzat de un corp str in care împiedic pistonul aflat în interiorul
supapei de interfa s etan eze conducta de canalizare; acesta este stadiul în care sistemul de monitorizare
este de nepre uit în localizarea supapei vinovate.
Metoda de func ionare este simpl . Un întrerup tor aflat pe corpul fiec rei supape de interfa detecteaz
dac supapa este deschis sau închis i transmite aceste informa ii sta iei de vid printr-un cablu de
transmisie instalat al turi de conductele de canalizare cu vid.
În interiorul sta iei de vid, un ecran cu Diod Luminiscent (LED) arat pozi ia închis sau deschis a
fiec rei supape, ecranul LED fiind iluminat atunci când o supap este deschis .
Examinarea panoului de afi aj va ar ta care supap de interfa nu s-a închis, fiecare supap având un cod
de identitate unic. Vizitarea camerei de colectare în care se afl supapa va permite rectificarea problemei.
Când în sistemul cu vid apar pierderi de presiune, viteza de identificare a supapelor problem este cu mult
m rit prin utilizarea acestui sistem. Aceasta la rândul s u reduce în mod semnificativ timpul petrecut pe
teren de echipele de revizie, permi ând sistemului s revin cu rapiditate la func ionarea normal .
33
SISTEMUL DE MONITORIZARE A SUPAPELOR
DE INTERFA ISEKI
SISTEMUL DE ALARM PENTRU NIVELE RIDICATE ALE APELOR UZATE
Iseki Vacuum Systems Ltd (IVS) a conceput i implementat un sistem pentru monitorizarea nivelului
apelor uzate în pu urile de colectare din re eaua de canalizare. Un sistem de alarm se declan eaz pentru a
alerta personalul operator de prezen a unui exces de ap într-o anumit camer de vid, identificat de c tre
panoul de afi aj LED din sta ia de vid. În plus, se beneficiaz de adunarea i stocarea de „date în timp
real”, putându-se analiza modelele opera ionale, frecven a incidentelor, viteza de r spuns a echipelor de
revizie i eficien a acestora în rezolvarea problemelor.
Componentele sistemului
Un cablu electric dublu armat este furnizat i pozi ionat în an ul conductei de canalizare cu vid; acesta
are capacitatea de a conecta toate camerele de vid, prin cablu, cu echipamentul din sta ia de vid.
Un întrerup tor cu flotor pentru nivele ridicate este plasat în interiorul bazinului de colectare i calibrat
pentru a activa un întrerup tor, la un nivel predeterminat, înainte ca în bazin s se ating nivelul de viitur .
În sta ia de vid se afl un panou de afi aj cu Diod Luminiscent (LED), cu câte un LED pentru fiecare
camer de vid. În eventualitatea detect rii condi iilor de viitur , afi ajul LED corespunz tor unei camere
va fi iluminat.
Camera supapei prev zut cu echipament de avertizare pentru nivele ridicate
34
SISTEMUL DE MONITORIZARE A SUPAPELOR
DE INTERFA ISEKI
SISTEMUL DE ALARM PENTRU NIVELE RIDICATE ALE APEI UZATE
Procesarea datelor i beneficii
Întrucât toate bazinele de colectare sunt conectate împreun , printr-un meandru, la sta ie i întrucât
fiecare bazin are un semnal caracteristic, receptorul poate monitoriza dac vreunul dintre întrerup toare a
fost activat de întrerup torul pentru nivele ridicate.
Datele pot fi apoi procesate i înaintate sub form de alarm unei camere de control centrale, unde pot
fi identificate exact de c tre operatori.
Se poate ac iona în mod adecvat, fie chemând echipajele de revizie fie fixând alarma pe „standby”, cu
o anumit perioad de timp pentru redresare întrucât este posibil ca nivelul apelor uzate s coboare la un
nivel acceptabil.
Prin instalarea de software adi ional toate aceste incidente, pentru fiecare bazin de colectare, pot fi
stocate iar datele pot fi folosite pentru analize istorice.
Se pot înregistra ac iunile echipelor de revizie chemate cu ocazia acestor incidente, de exemplu
eficien a acestora i prezen a la locul incidentului.
Se pot instala programe software care asigur diverse nivele de informa ii i statistic , în func ie de
cerin ele individuale ale clientului.
Toate rezultatele pot fi prezentate sub form de date sau sub form grafic , i pot fi stocate cu u urin
pentru analize istorice.
Tehnologia func ioneaz de obicei în paralel cu sistemul de MONITORIZARE A SUPAPELOR
ISEKI.
Sistemul este instalat pe parcursul principalei perioade de construc ie, aceasta având avantajul
minimaliz rii cheltuielilor de instalare.
Prin încorporarea acestui echipament în sistemul de canalizare cu vid, frecven a vizitele de teren de
rutin poate fi redus cu mult.
35
SISTEMUL DE MONITORIZARE A SUPAPELOR
DE INTERFA ISEKI
Instalarea cablului de monitorizare a supapelor în an ul de canalizare
Conectarea camerelor de colectare la sistemul de monitorizare a supapelor
36
SISTEMUL DE MONITORIZARE A SUPAPELOR
DE INTERFA ISEKI
Transmi torul de monitorizare a supapelor
instalat pe supapa de interfa Iseki
Panoul de afi aj pentru monitorizarea supapelor
aflat în sta ia de vid
37
O STA IE DE VID TIPIC DIN REGATUL UNIT
38
STA IE TIPIC DE VID ISEKI
Vas de o el pentru colectarea apelor uzate
Pompe elicoidale centrifuge de evacuare a apelor uzate, pentru pu uscat
39
STA IE TIPIC DE VID ISEKI
Pompe de vid cu ulei, cu un singur etaj, cu palete rotative
Panou de control electric controlat de PLC, afi aj pentru monitorizarea supapelor,
aparat înregistrator cu band i manometre de vid
40
CAPITOLUL 8
SFERA DE APLICARE A SERVICIILOR ISEKI
41
Mai jos se afl detalii ale serviciilor pe care Iseki le poate pune la dispozi ia clien ilor care se gândesc s aleag
tehnologia de canalizare cu vid.
1. Devize estimative pentru sistemele cu vid
Ini ial clien ii doresc de obicei s compare cheltuielile de investi ie pentru instalarea unui sistem cu vid cu cele ale
folosirii unui sistem mai conven ional de colectare a apelor uzate.
În acest scop, Iseki va examina planurile de situa ie ale proiectului propus i va produce un proiect conceptual al
sistemului de canalizare cu vid.
Acesta poate oferi informa ii specifice cum ar fi num rul camerelor de colectare, m rimile conductelor de canalizare
i dimensiunile sta iei de vid, întocmindu-se pentru client o estimare a bugetului necesar.
2. Proiectare tehnic detaliat i construc ie
Dac clientul decide s aleag solu ia cu vid, Iseki poate produce proiecte detaliate ale sistemelor sale cu vid,
inclusiv planuri de montaj i specifica ii, care pot apoi fi oferite contractorilor din industria de construc ii civile
pentru calcularea pre urilor.
Iseki poate de asemenea oferi clien ilor pachetul TURNKEY, sau chiar BOOT, pentru proiectarea i construc ia
sistemelor cu vid.
3. Darea în exploatare a sistemelor i programele de instruire
La finalizarea sistemului cu vid, inginerii lui Iseki vor efectua darea în exploatare „la cheie” a sistemului,
preg tindu-l pentru func ionarea on-line.
Ca parte a acestui serviciu, Iseki va organiza de asemenea programe de familiarizare a personalului de între inere a
clientului cu tehnologia vacuumului, i cursuri de instruire privind operarea de zi cu zi i între inerea sistemului.
42
4. Repararea sistemelor cu vid existente
Iseki poate oferi pachete de între inere i repara ie variind de la simple evalu ri la reutilarea complet a sistemelor cu
vid ale clien ilor.
Având în vedere num rul instrumentelor de diagnosticare aflate la dispozi ia inginerilor lui Iseki, evaluarea unui
sistem cu vid existent poate oferi informa ii cum ar fi nivelele de presiune negativ în timp real, func ionarea
pompelor, debitele reale ale apelor uzate i activitatea supapelor de interfa .
Pe baza acestor informa ii, inginerii lui Iseki pot sf tui personalul operator privind nivelele de performan ale
sistemelor lor cu vid, i pot oferi solu ii pentru maximizarea eficien ei opera ionale.
43
ANEX
44
45
46
47
48
Redivac LimitedIseki Vacuum Systems LimitedHigh March, Daventry,
Northants NN11 4QE
Tel: +44 (0)1327 878777Fax: +44 (0)1327 [email protected]© May 2004