Nr. 187. Braşov, Luni-Marţi 1 (14) Septemvrie 1915, Anul raV IU

A b on am en tu l : pm trn Ameţrs-Wngăria pe m an 24cot.; pe 7<j an 12 cor.; pe 3 hati 6 cor., pêtiirê România şi ştreinitatc pe m an 40 1«; pe % m 20 lei.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L .Apare seara, In fiecare zi de lucru.

Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. ÎS.Inseratei« se primesc Ia administraţie. Preţul după tarif ţi învoială Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr.

ta floi ani dala moartea lai Ylaicu.

B raşov, 13 Septemvrie.

Doi ani se împlinesc azi dela moartea ta . . . Doi ani lungi şi amari . .« Doi a n i . . .

Frumoasă ca şi acum, fru­moasă şi fascinantă era ziua ceea . . . şi uluitoare a fost ziua care-a venit după ea. Cei cari te-au iubit şi te-au admirat, au plâns în acea zi, când tu zăceai mutilat şi rece pe pământul Ţării- Româneşti.

A fost frumoasă, seducă­toare şi blestemată ziua, în care tu ai sfidat văzduhurile şi Car- paţii, scump sburător!... Impasi­bili, neclintiţi, sfidători, învăliţi într’o pulbere violetă te-au aş­teptat ei atunci . . . Impasibili, muţi şi neclintiţi, cum sunt şi în clipa asta când privesc nostalgic către culmile lor . . .

Ahî Garpaţii noştri, Carpaţii blestămaţi, te-au ispitit şi te-au răpus. . .

N’ai ajuns să simţi răcoarea •e pluteşte de-asupra lor, nici pár­áimul tare al pădurilor de brad, al superbelor pádmi în umbra cărora dormeau odată haiduci mi­nunaţi la făptură, cari vorbeau limba pe care-o vorbim şi no i . . .

N’ai ajuns culmile ameţitoare, dar avântul tău superb a schiţat uriaşul gest, pe care Tai lăsat la jumătate. Şi gestul acela, care a aruncat în cele patru vânturi să­mânţa fecundă a nădejdilor su­preme, & avântului sălbatic, va rămânea ca un memento pentru palizii fii ai iobagilor, din neamul cărora te-ai ridicat şi t u . . .

Numele tău va rămânea le­gendar... Moşnegii vor lăcrima vorbind de tine, femeile, fetele şi flăcăii vor rosti cu sfinţenie numele tăti, iar copiii ce duc vitele la

păşune vor cădea ades pe gân­duri, amintindu-şi de minunile minţii tale...

Ai fost încrezător... şi-ai dis­preţuit moartea. . ,

Şi se împlinesc acum doi ani de când nu mai eşti între vii. Sânge mult a curs de-atunci, sânge mult, sânge de eroi fără păreche... Aţâţi sburători cu «ari te-ai luat la întrecere, dorm ca şi tine som­nul de veci, fericiţi că s’au putut jertfi pentru patriile lor... Mulţi Icari au murit din ziua aceea... Nenumărate sunt mormintele lor, scumpele lor morminte...

Şi-acum când se împlinesc doi ani dela moartea ta, ne în­dreptăm spre tine gândurile împo­vărate de doliul după atâţia fraţi dragi, după atâţia eroi căzuţi pe câmpul datoriei.

Ne îndreptăm spre tine gân­durile obosite de sgomotele morţii şi de sângele ce curge fără încetare la graniţele ţării mele, Qare a fost şi a ta! . . .

...Şi Carpaţii impasibili, muţi şi neclintiţi parcă te-aşteaptă încă!...

a . c.

R e m a n ie r e in g u v e r n u l R o m â n ie i? Ziarul ^Steagul*, orga­nul partidului conservator de sub şefia d*lui Marghiloman, înregistrează urmă­toarea ştire:

In cercurile liberale, se urmă­reşte cu multa atenţie, atitudinea d-lai Toma Stelian, în casa căruia au loc diferite C9nciliabule politice. Se asigură că fostul ministru al justiţiei va începe în curând o ac­ţiune, pentru lămurirea situaţiunei din sânul partidului şi în această direcţie, d-1 Stelian este susţinut de numeroase elemente de valoare. In primul loc, se va cere o largă remaniare guvernamentală şi spe­ranţele că d-1 I. I. C. Brătianu va ceda, nu lipsesc.

O e d a r a f iu n id e lo ia lita te .

Ctt prilejul dcputaţiunei omagiale la Viena.

D-nii Dr. Aurel Vlad şi Nicolae Ivan, vlcepresidenţli partidului naţional român şi membrii a! deputaţiunei oma­giale, care s’a prezentat în 2 Sept. n. in faţa Maj. Sale Monarhului, fiind in­tervievaţi de reprezentantul ziarului vîenez vReichsporU, au făcut următoa­rele enundaţiuni:

Dl D r. A urel Vlad a spus:»Atitudinea soldaţilor noştri în

cea mai mare luptă a istoriei uni­versale a dovedit, că tronul şi pa­tria pot să se razime pe credinţa poporului român. Toate neîncrederea, care va fi esistat, a fost aplanată prin sângele vărsat cu credinţă al fiilor noştri. Urmarea răsboiului mon­dial trebue să fie o epocă ăe în- credere, de înţelegere reciproca. Ideile lui Francisc Deák trebue se servească de cinosură şi Ia tesol- varea chestiei de naţionalitate în Ungaria. Tăria statului o formează popoarele mulţumite, şi serbarea de acum a armoniei înălţătoare de inimi va dăinui şi va trebui să dăinuiască in mod binefăcător pentru toate vremile«.

DI Nicolae Ivan, asesor consistorial, a declarat intre altele:

...Astăzi se preseutează Românii în faţa supremului Domn, ca în faţa celui m&i nobil binefăcător ai lor, cu cooperarea şi aprobarea ministru­lui president al Ungariei, ca cetăţeni credincioşi ungari de naţionalitate română, trimişi de conaţionalii lor, din partea municipiilor în cari trăesc, pentru a oferi dovada, că ei în bine şi în rău ţin cu credinţă la casa domnitoare, că-şi dau sânge şi avere pentru esistenţa monarhiei şi că toate le fac pentru a lamina popo­rul, câ e în interesul culturii şi al civilizaţiei de a-i ţinea pe duşmanii noştri ai taturor, pe Raşi, departe de graniţele noastre. Neîncrederea, care durere, a făcui m ari ravagii, a dispărut în urma răsboiului şi se m naşte o Ungarie cu naţiona­lităţi satisfăcute, o ţară unită şi de neînvins, In care fiecare cetă­ţean ia parte la conducerea ei şi se simte bine.

Suntem pătrunşi de tot de vre­mile mari în cari ne aflăm. Din

ziua primă a mobilizării până astăzi | noi, Românii uiu Ungaria, ne-amfă datorihţa faţă de patrie pe câmpu­rile de luptă cu bucurie însufleţită şi suntem mândri, câ cu sângele fiilor noştri am putut dovedi de nou dinastiei şi monarhiei probata cre­dinţă română. Partidul naţional ro­mân, în înţelegere cu înaltul cler român, şi-a ţinut de datorinţă a pr,T'*- la o parte sub duT t » ăsbo- iuiui întreaga activitate politică şi a-şi pune toate puterile, toate jert­fele, fără restrângere, fără condiţie, la dispoziţia tronului şi a patriei...

C ongresu l s tu d en ţilo r . DinGalaţi se anunţă : *

Duminecă s’au deschis la Galaţi desbateriie celui de al treilea congres al studenţilor.

Congresiştii In număr de aproape 400, au fost Întâmpinaţi Ia gară de d. Lenguţeanu ajutor de primar şi de nu­meroşi cetăţeni. După câteva cuvân­tări In care s’a urat studenţilor bană venire, s’a format un cortegiu, care în frunte cu muzica militară a pornit spre parcul municipal. Ari studenţii s’au adunat la statuia lui M. Eminescu. Au rostit cuvântări d-nii Languţeanu în numele comunei. Palade tn numele studenţilor Covuriueni şi lamaodi in numele studenţilor din Iaşi. La orele 10 a avut loc ia catedrală un serviciu religios pentru românii morţi în râa- boi, cu care ocazie a vorbit studentul Banu.

După amiază la oarele 3 studenţii s’au întrunit in sala Pepadopol unde se ţine congresul. Şedinţa e deschisă prin o cuvântare a părintelui Lucaci, după care se constitue biroul. D. Len- guţeanu şi d-nii Scurtu şi Ursu profe­sori universitari au fost aleşi vice­preşedinţi onorifici. Se aclamă următo­rul comitet: preşedinte Vasile Stoica, vice-preşedinţi Gh. Banu şi Gr. Popa, preşedinţii centrelor din ţară, secretari d-nii Halunga, Dl mi traseu, Fopescu şi Popovici. După alegerea biroului, au rostit cuvântări d-nii: Bogdan profesor la Universitatea din Uşi, Lenguţeanu, ajutor de primar, Scurtu farmacist şi delegat al secţiei Ligei Culturale din Galaţi, Ursu profesor universitar, Stu­dentul Gh. Banu, Arămescu directorul liceului din acel oraş, Toma Tomescu profesor, studentul Palade şi studentul Stoica preşedintele congresului.

La sfârşitul şedinţei .s’au citit mai nulte telegrame primite de la diferite

persoane din ţară cu ocazia Xcongre­sului, şi s’au expediat telegrame M. S. Regelui, M. S. Reginei Elisabeta, A. S. R. Principelui Carol, d-lui^I. G. Duca ministrul Instrucţiune}, d-nei Alecsan- dri etc;

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela bi­roul de presă al prim-mi nistrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 12 Septemv.—Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi,:

In nordul monarhiei.Forţele noastre cari luptă în

Wolhinia, au trecut eri Iktva la Derazno Gorin şi la Budno. Ata­curile ruseşti la Tarnopol sunt tot mai violente. La nord-vest dela oraş le*a succes Ruşilor să pătrundă în tranşeele noastre şi să ocupe satul D olsanka , dar regimentele de hon­vezi şi cele germane din sectorii apropiaţi, cari s-au grăbit în aju­tor, I au atacat pe duşman în am­bele .flancuri, au recucerit satal a- mintit şt i-au respins pe Raşi dia nou în poziţiile lor în formă de cap de pod.

Pierderile duşmanului sunt mari. Contra-atacurile duşmane date la sud- vest dela Tarnopol încă au fost res­pinse.

P e fronturile noastre la ost de Strypa , de pe Şiretul inferior şi dela graniţa Basarabiei ziua s-a scurs în linişte. Trupele ces. şi re­geşti din Litvania au luat dela duş­man satul Skurati, bine intărit cu şanţuri, de lângă Kossowo.

La graniţele italiene.După cum era şi de aşteptat,

eri s-a dat pe frontul dela litoral, şi anume pe sectorul nordic, o se­rie de lupte mai mari, cari Insă toate s-au terminat cu deplin ne- succes pentru Italienii cari au atacat.

Atacul infanteriei italiene, re­çoit în valea Flitsch, peste tot nu a succes. Faţă în faţă cu loblenica locul nostru a silit pe duşman să cedeze şi să plece în fugă, iar în­cercările de atac ale detaşam satelor

%UŢ>ă doi ani.lui N urul Vfaicu.

Teci ridioat atonei pornind către Carpaţi

Itt tbtruri vultureşti,

b strigătele m iilor do fraţi,

ii ti cobori in v ii ardeleneşti...

\ Ş 'icpa oe în ză ri fără noroc

fa stins a/ fier avânt,

itşite to in fabrică s'a ’ntors,

kr io V> m orm ânt. ,

* * •ît-a aderai o lume ea pe-an zeu,

H tim blând, sălbatic sburător,

ţii al gândirii fulger fntr'o zi,

ÎN ridicat deasupra tuturor. . .

7t-a adorat un neam ce astăzi luptă,

\ k n I mai roşu, mai grozav răsboi

\ p is ti ia uita vai! niciodatăt

H Unt drag erou întru e ro i.. .

\ Işarilt, peste graniţe, departe,

1 f*«l monument pe-o vale, undeva,

I1 A % b i ! când trec îşi fao trişti cruce,

My i duioşi, iobagi do legea ta...

1. Negură.

S ip l mm Im lCine soseşte acasă, după mai mult

timp petrecut pe câmpul de luptă, este cu totului alt om. Se schimbă modul lui de judecată, priveşte lumea cu luesul şl cu petrecerile ei cu alţi ochi, nu oa Înainte când era fără de griji.

Acasă nu ne puteam Închipui să putem trăi f&ră anumite luoruri, le credeam Indispensabile, dară aici pe câmpul de luptă ne convingem, că sun­tem tn atare să trăim de tot simplu, să locuim în bordee, tn tranşee, tn Ioc de saloane. Să durmim adeseori In ploaie sub ceriul liber în loc de pat cald şi la adăpost Nu puteam crede, cum se poate ornai obioinui cu astfel de Împrejurări l

In silele prime aveam sentimentul că ne lipseşte ceva, că nu-ne simţim bine, ea şi fumătorul pasionat, când să lasă deodată de fumat, dar mai apoi, după vre-o câteva săptămâni, simţim că in lecui preocupărilor silnice obicinuite de-atâţia ani, ne stăpânesc alte griji, alte idei cu mult mai profunde şi mai serioase.

Un duh nou se sălăşluieşte întru cele din lăuntru ale noastrevDatorinţa, onoarea, duşmanul, primejdia, învingerea şi moartea, aceste sunt puterile, cari ne stăpânesc de aici înainte. Pătrunşi de acest duh ni se pare că multe lu­cruri, la cari Înainte ţinusem mult şi

le credeam de mare însemnătate, acuma sunt nimicuri, sunt ridicole.

Lupta pentru patrie şi tron, pentru libertate şi prosporars, pericolul in care ne s flf u în continuu a şters şl a primit tot ce a foit înainte. Totul s’a redus la o viaţă simplă de tot, la o viaţă patriarchală. De multe ori o bu­căţică de pâne în tranşee, sau in cort, un prânz rece noaptea târziu, dacă merge bine, un măr acru, după care n s s'ar fi plecat nici un cerşitor acasă căzut din vre-un pom îmbucăţi! de şrapneie, sunt mâioări delicioase şi bune. Atâta ne-am schimbat în câmp, încât ne simţim bine, dacă ne putem premeni rufele după3 săptămâni şi dacă ne putem desculţa îao&iţâmlatele la 4 sau 5 zile odată.

Apoi ce să mai zicem de spălarea obrazului, după atâta sudoare şi praf de pe căile rele şi câmpiile ruseşti năstpoase, unde nu găsim apă In de ajuns, unde atâta mulţime de oameni caută apă şi unde nu avem cu ce fierbe, sări fântânile sunt secate sau apa In ele este numai nor o iu. Ne bucurăm când alungam la un râu, când poposim acolo vre-o jumătate de si şi ne curăţim cu deamăauntul.

Dară şi atu nai cu repezeală, căci sabia iui Damoeles atârnă asupra ca­petelor noastre. Duşmanul nu ne cruţă şi ne mai trimite câad şi când câte un salut de şrapnel, ca să ne uităm de datorinţă. Dar nici râurile nu sunt,

ca ale noastre, apă cuigăioare, lim­pede şi rece, oa între munţii Ardea­lului, ci sunt râuri cu ^ turbure, neagră cu ţărmuri de to.f, de undi nici vitele r * bucuros.

Această viaţă, întru împlinirea datorinţeî si petrecută tot în primejdii, in lipsă şi abnegaţiune, ne arată în deajuns, cât de puţine lucruri ne sunt de lipsă pentru traiu. Această vie­ţuire ne-a întărit şi ne-a oţetit sen­surile, ne-a deschis ochii, ca să vedem, ne-a deschis ini mei $ ca să simţim şi ne-a lămurit sufletele, ca să putem pricepe.

O doină din fluerul unui soldat, care petrece câteva ciassri în lagăr, ne-aduce aminte de cel mai frumos concert de orchestră în o saiă de oraş. O simplă slujbă bisericească sub ceriul liber ni se pare că e procesiunea Ia ziua cea mare a înălţării Domnului. Pecâ^d unii în oraşe duc iarăşi viaţa lor obicinuită de cafenea şi de birt, noaptea cu lăutari şl bere dinainte, sol­datul nostru t-şl sapă culcuşul cu lo­pata, .-şi aşează puşca înainte, a ţeava îndreptată spre duşman, înganunche şi să Închină, apoi l-şi aşează truditeie oase in culcuşul rece şi umed. Aţâpeşte şi abiâ să duce cu visul pe la dragii săi de acasă, şi iată un trosnet de puşcă sau de tunuri din apropiere î-i tulbură somnul. Iarăşi grije, iarăşi lucru I

Ţi-ar cădea atât de bine un scurt concediu, şi numai de 14 zile, să te

mai recreez?, să-ţi mai vezi părinţii şi fraţii de acasă. Să nu mai auzi 14 zile tunurile cele grele, cari cu proiectilele lor te bagă in fiori. Ah 1 Cât ne bucurăm dacă căpătăm voie de călătorie. Abia după mai multe zile ajungem de pe câmp la o gară. Cât de voioşi am fi dacă am prinde un tren de marfă, să plecăm repede, că nu-i vreme de pierdut. De muiteori aşteptăm însă toată noaptea pânăce pleacă vre’un tren spre ţările civilizate.

Ajunsem latr’un oraş din Ger­mania. Ce contrast, câtă deosebire! Aici numai rânduială, ordine, curăţenie, pe care de un an nu o-ain simţit. Surori de caritate cu hăinuţe albe, ca ini- mele lor, aşteaptă să sosească trenul bolnavilor, ca să le poată da un ajutor, şi vre-un ciaiu cald, ca sâ«şl mai încăl­zească inim a...

Suntem in capitala ţării noastre* Obos't do drumul cel bun trebuia să întrerupem călătoria până Ia plecarea celuilalt tren. Un locotenent, ca re că­lătorise împreună făcu propunerea, să mergem într’un birt din apropiere. S’au văzut îndată, că ne întoarcem din câmpul de luptă. Toţi oaspeţii îşi În­dreptară privirea spre noi, ca ia ceva neobicinuit. îndată ne bătură ia ochi, într’un unghelu vre-o 3 domni tineri Îmbrăcaţi in »smoking« în societatea alor 3 dame. Câ nu au fost rude­niile lor s-a putut numai decât observa* Noi ne uităm uoul la altul şi ajungeai

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 187—1915

duşmane, cari se încuibaseră la sud dela Iaworce au fost respinse.

In regiunea Vr$*n lupta a ţinut ziua întreagă, şi * atât de crân­cenă Încât a în .ecut toate luptele de până acum. Honvezimea austro- ungară deJa St. Pölten cu cunos- cuta-i vitejie a respins aici atacul duşmanului. Toate poziţiile au ră­mas în mâna noastră. Terenul din faţa frontului italian e acoperit cu Italieni morţi. 0 parte din capul de pod dela Tóiméin a stat din nou sub un foc mai puternic de artilerie.

După cum se constată acum, In atacul dat aici în 9 Septemvrie au luptat aici din partea duşma­nului, diviziunea a şeaptea de in­fanterie, o grupă de alpini şi două batalioane de bersaglieri. Singur re­gimentul italian de infanterie Nr. 25 a perdut aici 1000 oameni.

In sectorul dela Doberdo mai multe ieşiri ale duşmanului contra părţii proeminente ale platouiui, au fost respinse ca totdeauna. Pe fron­tul din Tirol Italienii an atacat za­darnic eri după amiazi şi azi, în ţi­nutul la vest de Monte Piano, cu aproape un batalion de oameni, po­ziţiile noastre din valea Popena şi din ţinutul Cristallo.

Generai de divizie Höfer, loc­ţiitorul şefului de stat major^

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin, 12 Sept. — Buletinul o- flcial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela vest: Pe o mare parte a frontului a domnit o activitate viie de arti­lerie. Explozii succese în Cham­pagne şi în Argoni au cauzat mari stricăciuni tranşeelor franceze. A- viatori duşmani au aruncat eri di­mineaţă bombe asupra Ostendei. Pagube nu s ’au făcut, nici oameni nu au fost răniţi. In decursul nopţii docurile din Londra şi din împre­jurime au fost bombardate cu suc­ces vizibil.

La ost şi sud-ost.Grupul mareşalului Einden-

burg; Pe frontul dintre Wilna- Diina şi Merecz pe Éjemen, lup­tele au luat în unele locuri proporţii mal mari. Aici am făcut din nou 1800 prizonieri şi am capturat 5 mitralieze. Intre leziory Éjemen laptele crâncene au durat toată ziua. Abia azi-dimineaţă duşmanul a încetat de a se mai opune; acum îl urmărim. La Zelrvianka liniile duşmane au fost sparte în mai multe locuri. Duşmanul a pierdut în prizonieri 17 ofiţeri. 1946 sol­daţi şi 7 mitralieze.

Comunicatol rusesc din 10 Sept. vorbeşte de laptele gardei ruseşti ia nord de Abelin, 42 klm. la vest dela Dünaburg. Trupe ger­mane na au luat parte în aceste lupte. Din contră garda rusească la nord-vest dela Wilna au fost eri atacată şi res­pinsă. Despre învingerea remarcată în acelaş comunicat, a doi soldaţi ruşi asupra a 6 s o l i ţ i germani la gura Zelroiancei, comandamentul suprem german nu are nici un co­municat.

tn perplesitate, Iară societatea din jur râdea şl se veseleai ca şi când r&sboiul ar fi o Jucărie, ori ca şi când nu ar fl acolo In depărtare nici un răsboiu.

Ne supărasem până în sufletj de befcaae văzusem. Dacă ar şti aceia, cari petrec în crepăturile pământului pe eâinpUl de luptă* că mai există undeva aşa o viaţă, ar pune puştile jos şi ar aice: »aşa, acuma mergeţi voi afară, şi să luptaţi voi ca să puteţi vedea ce e răsboiul. Pentru voi şi pentru traiul Vostru nu voim să ne luptăm«.

Mersem tn alt local. Tot dearândul e plin de oameni guralivi, cari mâncă şi beau tot aşa ca şi mal înainte în timp de pace.

Automobilele şi trăsuri'® se o- prese la portalul teatrului. Ehms cu rochiile de mătase şi cu voaluri aibe se coboară din i răsuri, ca şi mai îna­inte. Este oara războiu? Nu putem în­ţelege, noi sosim chiar acuma din alte ţftri unde nu am văzut aceasta, de a- ceea totul ne pare străin. Câteva luni petrecute afară în răsboiu ne a schim­bat atâta, Încât ne doare, ne supără viaţa din capitală. Poate de aci ne pu­tem esplica, cum răniţii după însânăîo- şare doresc să vină iarăşi pe câmpul de luptă. Sufletul lor e acolo, la lipsă, la

Grupul principelui Leopoldde Bavaria: In strânsă colaborare cu aripa dreaptă a grupului Hinden- burg am ocupat poziţiile duşmane la ost dela Zelwa. La Kossele încă am trecut peste Zelwfarika iar duş­manul a fost respins pe ambele părţi ale şoselei Bercza-Kartuşca* Kossow -Slonien Grupul acesta de armată a făcut 2759 prizonieri şi a capturat 11 mitralieze.

Grupul mareşalului Machen- sen: Trupele noastre atacă pe am­bele părţi ale căii ferate spre Pinsh. Câteva poziţii înaintate au fost luate azi-noapte cu asalt.

Pe frontul sud-ostio trupele germane au respins toate atacurile Ruşilor. Duşmanul a suferit mari pierderi.

Evenimentele pe mare.Berlin, 12 Sept. — Dela coman­

damentul flotei germane se anunţă:Azi-dimineaţă mai multe hydro-

plâne ruseşti au atacat cu 8 bombe un crucişător german înaintea Win- daului. Toate opt bombele însă şi-au greşit ţinta. Un avion duş­man a fost împuşcat şi transportat la Windau. Cei doi ofiţeri ruşi caii se aflau îu el, au fost făcuţi pri­zonieri.

Behnke, locţiitorul şe­fului admiralităţii.

I n c h e stia în ch id erii g r a ­n iţe i la P redeal ziarul »Ziua« publică un nou comunicat. Iată-1:

Suntem autorizaţi de a comunica faptul că ministrul Austro-Ungariei, contele Czernin a declarat formal pre­şedintelui de consiliu, d-lui I C. Bră- tiaou, că măsura luată la frontiera română, relativ la restrângerea transi- tului de persoane, nu este îndreptată întru ni a ic contra României. Ea a fost provocatd de faptul că oraşul Bucureşti este sediul central al spionajului vrăj- maşilor Monarhiei austro-ungare, astfei că orice ştire, care trece peste frontieră este transmisă imediat statelor majore ale armatelor duşmane.

Aşadar măsurile luate sunt ab­solut numai de ordin militar şi rapetăm nu sunt îndreptate câtuşi de puţin contra ţării noastre.

Consideraţiunile de mai sus ex­plică şi măsurile severe luate pentru revizuirea bagajelor şi pentru exami­narea deaproape a persoanelor cari intră sau vor să treacă prin Monarchia vecină. Adăugăm că presa noastră care pare a fl dispusă de a se plânge de această măsură ar trebui să se gân­dească la situ&ţîunea particulară in care se află statul vecin.

Cum am spus-o deja eri, această măsură este numai vremelnică şi se va ridica peste câteva zile.

0 acţiune Tn interesul invalizilor.

Guvernul a luat iniţiativa unei mari acţiuni de stat In interesul inva­lizilor de răsboiu hotărând organizarea acţiunii de ajutorare şi protejare a a- cestor jertfe a răsboiului.

Prin o ordonanţă, Nr. 3301/915» apărută la începutul săptămânei curente, guvernul a creat un Oficiu r. u. al in­valizilor în fruntea căruia stă, ca pre­zident, însuşi ministrul prezident, căruia îi este ataşat un viceprezident, încre­dinţat cu conducerea efectivă a afacerilor.

Noul oflciu.al .invalizilor este „che­mat a supraveghiâ întemeierea, susţi­nerea şi conducerea sanatorillor desti­nate pentru tratamentul ulterior al invalizilor de răsboiu; a şcoalelor pentru invalizi, a atelierelor jlejprothese şi a aşezămintelor agricole şi industriale de stat întemeiate In interesul existenţei invalizilor. Oficiul invalizilor iniţiază, conduce, sprijlneşte şi supraveghiază aşezăminte le înfiinţate din iniţatlvă privată pe seama' ostaşilor ciungărlţi, schiiâviţi şi atinşi de boaie interne; administrează fondurile acestora, iniţiază colecte, mijloceşte ocazii de lucru şi organizează patronagiul pe seama in­valizilor.

Un senat compus din 36 de mem­brii, numiţi de ministrul prezident şi pus sub prezidiul acestuia, are chema­rea să întreţină legătură cu societatea în Interesul Li valizilor.

Ordonanţa guvernului prevede în­fiinţarea a trei ftiiuri de institute pentru invalizi: sanatorii pentru tratamentul ulterior al invalizilor, ateliere de prot- hese şi şcoalev pentru invalizi. Scopul celor dlntâiu este a face pe ostaşii in­valizi, prin un tratament ulterior chi­rurgie, ortopedic, masagiu etc., iarăşi oameni capabili a-şi câştigă pânea de toate zilele. Atelieriie de prothese vor provedeâ pe schilavi cu membre (picioare, braţe etc.) artificiale, iar şcoalele de iuvalizi vor dâ ostaşilor schi Ieri, inca­pabili a-şi continuă ocupaţia de mai înainte, inslrucţii pentru alte carieri.

R. E.

B u lgar ia fo r tif ic ă portu l D e d e a g a c i. Din Geneva se anunţă: După »Le Temps* Bulgarii lucrează necontenit la fortificarea portului De- deagaci. Dearândul pe ţărmi sunt aşe­zate tunuri. Tot asemenea şi pe ridi- căturile cari domineazâ portul. Din mo­tive strategice B’a interzis circulaţia prin oraş pe timpul nopţii.

Fiul poetului Coşbuc — mort în urma unuiaccident 3 automobil.

Din Târga-Jiu ni ar %n«nţă următoarele:Un groasnic ac ^ent de automobil

s’a petrecut azi (26 August v.) aproape de comuna Băleşti (jud. Gorj) care a cauzat moartea proprietarului Alexan- drescu şi a tânărului Alexandru Coşbuc, fiu) marelui nostru poet.

Ambii veniseră in localitate din

i

pe-acolo. El a sărit în ajutorul victime­lor, apoi a anunţat pe şeful da post, care la rândul său a înştiinţat autori­tăţile.

Doctorul Spiru medicul primar aljudeţului, a plecat la faţa locului şi a

j dispus aducerea tânărului Coşbuc în oraş. Cadavrul lui Alexandrescu a fost lăsat pe Ioc, pânăce reprezentantul parchetului va face ancheta.

Alexandrescu era originar din Bu­cureşti şi se înrudeşte cu d. Romulus Volnescu inspectorul general al ^sigu­ranţei. Alexandru Coşbuc e fiul poe­tului.

Accidentul s’a întâmplat pela ora'5Impresia în oraş e mare.Pe când era dus spre oraş într’un

car cu boi, tânărul Coşbuc In urma grave)or cane, as încetat din viaţă. Ca­davrul lui a fost depus provizoriu la morga^ spital ului judeţean.

In mijlocul doliului fără mar­gini, Ardealul greu atins de vestea dureroasă îi trimite autorului »Morţii lui Fulger« cele mai adânci con­doleanţe.

In urma acestei grele lovituri, va afla oare marele poet, un drum de împăcare P . . .

Va afla oare pacea, sublimul câtăreţ al vieţii şi-al energiei. . . ori ca uriaşul Petriceicu-Haşdău, îşi va pleca dezolat capul sub povara dis- gustului, cu sufletul întuneeat de a- dânca voluptate a morţii ? . . .

Poate să 4 aducă marelui poet, vreo mâugăere faptul, că Ardealul îi împărtăşeşte cu toată durerea, doliul sdrobitor. . . Poate. . .

Dar destul!. . . Sânt dureri şi... dureri. . . La ce-am mai tublbura, cu sărace, cu sarbede cuvinte, du­rerea lui, uriaşa lui durere?!. . . Cel care o via(ă întreagă ne-a insuflat prin versuri robuste, energie şi în­credere, n’are nevoe de măngăerile noastre deşerte!. . .

Ii cerem deci iertare marelui maestru, îi cerem iertare dacă îi tulburăm cumva doliul fără magini, cu bietele, inutilele noastre condo­leanţe !

O ju m ă ta te m ilio n de s o l ­d aţi îm p o tr iv a lă a r d a n e le lo r .Diu Lugano se anunţă: »Tribuna* scrie că antanta pregăteşte cu o jumătate milicn de soldaţi rşi cu'puternică arti­lerie, un uriaş atac în potrivaj Darda- nelelor. Antanta nădăjdueşte că prin acest atac se va decide soartea răs­boiului.

Sergentul Todea — prisonier.Inimosul şi viteazul sergent român

Gheorghe Todea din reg. 63 de inL, arS n ii d ArnrArA cn m area m edalie de aur

P artic ip area lui S iich om - lln o w la c o n siliu l d e r ă sb o iu din Ctolais* Cetim în »Nme Freîe Preş se«: Fostul ministru de răsboiu rus, generalul Sachomlinow face acum o că­lătorie în străinătate. EI a plecat Luni, peste Svedia ia Londra şi de*acolo se va întoarce în Franţa, unde va lua în numele Ţarului parte la consiliul de răsboiu ce va avea loc în Lunea vii­toare la C&lais.

năcazuri, la camerazii lor, şl acasă li se pare că sunt străini.

Cei de acasă cunosc răsboiul nu­mai din jurnale, din telegrame, pe cari le aşteaptă cu mare curiozitate, şi ii se pare că totul se mişcă prea anevoie. Noi îl cunoaştem în realitate, de aceea simţim, cât de puţin înţelag cel de a- casă sufletul soldatului din răsboiu.

Intr’un local muzică şi teatru de varietăţi, chlnematograf ticsit de lume şi efară pe câmp vaiete şi moarte. Noi cari sosim dela alt teatru, unde se joacă tragedia cea mai sguiuito&re a omeairaei, unde nu mai cântă nici o ur zică, nu mai înţelegem pe cei din oraşe mari. Se pare că s-a rupt şirul înţelegerii, dintra aceia cari vin dela răsboiu şi dintre aceia, ce nu auzise niciodată un bubuit de tun şi nici o secundă nu au fost stârniţi din tihna şi hodina 3or obicinuită.

Altceva este Ia ţară, altcum este pe satele noastre. Pe sate unde aproape fiecare familie şi-a trimis câte ua voi­nic, doi ia arme, acolo viaţa este li­niştit ă şi plină de griji, Mamele şi fe­meii e stau supărate, privesc mereu spre soare-apune şi aşteaptă cu dor. Când soseşte vre-o carte poştală cu

Craiova, unde şi-au cumpărat benzină şi alimente. Apoi a plecat la ţară unde se află familia.

Automobilul având viteză şi din cauza unui defect la direcţie, s’a răs­turnat, venind de câteva ori peste cap.

Ambii au fost aruncaţi sub ma­şină. Alexandrescu a fost sdrobit şi a murit pe loc, iar Goşbuc a fost grav rănit la cap şi şi-a pierdut conştiinţa.

Victimile au fost aflate acolo de factorul postai rural Unguru, care trecea

stampila regimentului s-adună toată vecinătatea.

Aici pe sate ae sim ţi toată gro­zăvenia răsboiului. Birturile sunt goale, jocul în pavilon lipseşte, flăcăii şi bărbaţii sunt toţi Ia arme. Bătrânii şi femeile sunt triste» Dacă intrăm Dumi­neca şi sărbătoarea in biserică vedem numai bătrâni, femei şi copii, locul băr­baţilor tineri rămâne gol. Preotul cu glas tânguitor rosteşte in genunchi ru­găciunile pentru biruinţa armelor noa­stre, pentru vremi ca pace, şi pentru odihna celor ce şi-au vărsat sângele pentru patria noastră iubită. ŞI aceasta se repetează de un an întreg în fle­care zi.

Cei din orăşele şi sate ştiu ce este răsboiul. Mişcător este când co­pilaşii înainte de a merge spre somn stau la icoane şi din sufletul lor curat rostesc rugăciuni: »Doamne ţine pe tata şi pe nenea şi-i păzeşte de pri­mejdii, şi 1 adu iarăş acasă şi Doamne iartă păcatele şi celor morţi«.

Locuitorii capitalei şi ai oraşelor mari Încă ştiu ce este răsboiul, dară ei nu prea arată un semn de durere nici un gest de compătimire p ntru cei că­zuţi. Acest sentiment se înăbuşe prin petrecerile lor zilnice şi de tot felul.

pentru vitejie am publicat-o zilele tre­cute, se află din 27 Iulie n. a. c. în prinsoare rutească. După o luptă ve­hementă cu Ruşii, cari atacaseră cu forţe superioare, a fese făcut prisonier împreună cu oâţiva ofiţeri şi mai mulţi camerazi de luptă.

Ştirea aceasta ne-o anuce »Foaia Poporului român« din Budapesta, ai cărei redactor a primit dela sergentul Todea următorul răvaş:

»Vă fac cunoscut trista mea soartă

Corsetul, ghetele cu tocuri înalte, mănuşile, cravata şi cilindrul, obiectele celeilalte jumătăţi de lume, îşi au roiul lor azi ca şi mai înainte. Noi ceştlă­lăiţi nu privim şl nu judecăm acuma lumea după esterior, oi după suflet şi inimă.

De aceea ne-am bucura şi ne-ar cădea bine, când am vedea mai multă seriozitate, dacă luxul şi multe lucruri netrebnice ar Înceta, dacă pretenţiile domnişoarelor şi domnilor ar mai scă­dea, şi dacă d n sfârimăturlie mesei celor cu prindere şi îmbelşugaţi s-ar sătura copilaşii orfani, cari mai aş­teaptă încă pe tatăl lor să se întoarcă.

Gândul nostru zboară iarăşi îna­poi la năcazuri, ia jertfa, la came­razi, zilele de concedii trecură prea re­pede şi datorinţa ne chemase iarăşi la locul nostru.

Tot aceiaşi cortină se deschide şi tragedia lui Cain şi Avei continuă sub acompaniarea vâjâiturilor şi pocnetelor de ghiulele...

— 30 August 1915.Ilie Hociotă.

) că pe când mă aflam mai fericit, ra’a j trântit în prinsoare adversarul. N»j-s

singuri ci cu încă câţiva ofiţeri şi mai mu mmaraz? le luptă. In ziua de 27 Iulie in . ruşii au dat primul atac, iar după amiază l-au repetat cu foarte mari forţe. Noi a- veam poruncă să ţinem locul cu orice preţ, cum l-am ţinut, dar contrarii n’au cruţat nimic, şi astfel înconju- rându-ne, am fost prinşi după o luptă înverşunată cu baioneta.

Dar linia noastră n’a suferit nimic prin perderea noastră. Acum măr.flu mai muit pe drum cătră Siberia, ori ştie Dumnezeu unde. Vă rog bine­voiţi, de aţi publicat ceva din epis­tola mea, să trimiteţi ziarui soţiei mele, care se va bucura mult de foaie. Adresa ei e: Todea Berta, Nasiod- utca, Grof Logothetti ház, up. Be»a- tereze.

Gând voi fl aşezat voi mai scrie. Vă salut cu dor de patrie.

Todea.După un an de cruntă răsboire,

tn decursul căruia sergentul Todea a dat numeroase dovezi de vitejie, el cade acum în mânile duşmanilor, după o luptă înverşunată cu baioneta apărând, conform ordinului primit, ca orice preţ poziţia ce i-s'a încredinţat. Deşi ne pare rău, că regimentul 63 a perdut un ser­gent atât de valoros, totuşi ne bucurăm, că din lupta sângeroasă din 27 Iulie el a scăpat, cel puţin cu viaţă.

Sergentul Todea a fost un bun prietin al ziarului nostru trimiţându-ne adeseori răvaşe interesante de pe câmpul de luptă şi iniţiând frumoase coleete pentru cei rămaşi acasă. Ii dorim să supoarte cu răbdare greutăţile, ce-1 aşteaptă prin îndepărtata Slberie, relo- torcându-se la timpul său întreg şi să­nătos în mijlocul nostru.

4 0 0 p ilo ţi la D ardanele.»Neue Züricher Zeitung« anunţă din Geneva, că în Franţa se pregăteşte un corp expediţionar de 400 piloţi şi ob­servatori, pentru a fi trimis la Dar­danele.

Anuarele şcoalelor noastre.

IXRaportul al Ltl-lea despre gimna­ziul superior fandaţional din Năsăud, pentru anul şcolar 1914—1915. Pu­blicat de loan Gheţie, director gimnazial. Tipografia G. Matheia, Bistriţa. — (U l-ik értesítő a na­szódi alapítványi főgimnáziumról,1914—1915 tanévre. Közzéteszi: Ghetie János, fögimn. igazgató)

In fruntea anuarului se publică o interesantă conferinţă publică: »Viaţa privată şl socială a poporului grec, în lumina epopeelor homerice«, ţinută la acest institut de d-l Vasile Bichlgean, profesor de limba grecă şi latină. Pen­tru reconstruirea vieţii antice greceşti conferenţiarul ia ca bază epopeiele iui Homeros, pe care ni-1 prezintă ca indi­vidul fenomenal, care a adunat cânte­cele răspândite în jurul poporului grec şl tradiţiunile resfirate, despre faptele mari, glorioase şi le-a întrunit tntr’ua mănunchlu. Despre viaţa mult contro­versată a acestui cântăreţ al neamului său, se spune, că trăit, probabil, pe la 950 a, Hr. şi că »poeziile nu le-a scris el, ol aceasta a lăaat-o In grija J altora. A putut să fie orb, dar nu-i I probabil, luând in considerare descrie- | rile plastice şi înţelegerea atât de mi­nunată a frumseţllor naturale.«

Din viaţa privată a vechilor Greoi spicuim câteva lucruri de ioteree, pen­tru aceia cari nu au auzit sau nu au cetit această frumoasă conferenţă: Ce­tăţeanul grec nu ţinea să i fie caia luată în seamă de trecători', el se In- grija numai să-şi facă un adăpost pil­cul şi elhalt, tn care să fugă de sgo- moţul şi mişcarea de pe stradă. Mobili­arul era foarte simplu, dar avea o graţie şi o eleganţă, ce n-au îob( nici­odată întrecute şl erâ în aceiaş timp şi confortabil. In casa sa cetăţeanul grec era stăpânul absolut, aşa sicftnd despotul familiei sale, unde puteâ si facă ori-c®, chiar şi nedreptate, fără a se teme de amestecul legilor. Gospodă­rie greacă fără stăpân de casă, fără tată de familie, nu exista. In absenţa tatălui, dreptul de stăpânire peste fa­milie îl avea fiul cel mai mare. In caz că tatăl maria, văduva nu moşteoia nici unul din drepturile lui şi cădea sub epitropia tatălui, fratelui sau tl fiului ei mai mare. Fireşte, că şl atunci erau cazuri, când femeia era mal mare şi bărbatul trebuia să se supună ca* priţiilor femeii sale, când adecă găina cânta Ia casă.

Dar pentru aceea poziţia femeii, ca gospodină, ca mamă de familie era

Nr. 187—1916. G A Z E T A T R A N S I'L V’A NI EI Pagina S.

cinstit?, si ineunjurată de mult respect. Servrş e spre cinstea bărbatului home­ric, râ preţuia foarte mult viata fami­liari, curăţenia morală a aceleia şi pe femele o respecta ca pe Îngrijitoarea credincioasă şi cuminte a casei.

Rolul public şi viata externă a femeilor era foarte restrânsă. Pragul casei ii treceau numai la anumite oca- «luni solemne: căsătorii sau In mor- mAntărf, dar şi atunci leşiau numai voalate şi Însoţite de mai uiuue came­riste. Pe c&t de Închisă era viaţa fe­meilor măritate, pe atftt de liber se puteau mişca Insă fecioarele. Fetele tinere puteau juca, se puteau Întâlni şi conversa cu tinerii.

Unei fete tinere, când ti dorlau binele, li ziceau: să ţi dele zeii bărbat, casă şi bună Înţelegere. Fata dădea mult pe numele său bun şl se feria să dea prilej de vorbe role şi Sind-că oa­menii se supărau, dacă se mărita după vre-un străin, de obiceiu Îşi alegea so­ţul din consăteni sau coorăşeni.

Mal adeseori fata se mărita după acei peţitor, pe care 11 desemna tatăl aău şi care oferla mai multe daruri. Peţitorii, când voiau să câştige mâna vre-unei femei sau fete bogate, rlvall- aau Între sine, care poate da mai mulţi boi şl mai multe oi rudeniilor fetei pentru ospăţ şi care poate oferi cele mai strălucite daruri miresei. A- tari daruri erau: vestminte pompoase brodate cu fír şi împodobite cu agrafe şi paftale de aur, coliere de aur împo­dobite cu chlhlibar, cercei negri cu câte trei mărgăritare, gherdane străluci­toare etc, Adeseori ginerele dădea insă nu numai tatălui fotei şi rudeniilor a- celeia, ei şi fetei însăşi daruri, cari preţuiau o avere întreagă. Dar şi tatăl létei da ginerelui daruri cu fata sa. Aceate daruri erau de obiceiu vite, uneori servitoare. Tinerii înaintea cu­nuniei trebuiau să se spele Intr’un la­vór sfânt, ca aşa curăţiţi de păcate să W prezinte la actul solemn. Apoi fă­ceau promisiuni solemne zeilor şi le •duceau jertfe. După jertfă mâncau dintr'o farfurie şl apoi urma ospăţul, care era foarte splendid. Ospăţul II dă­dea tatăl sau rudeniile miresei. După terminarea ospăţului, seara duceau pe mireasă în procesiune solemnă la casa mirelui. De obiceiu mergeau în trăsu­ră, de o parte sta marele, de ceealaltă parte cel mal bun prietin al aceluia. Ambii erau Încununaţi. Tinerii însoţi­tori Intonau cântul imeneu în sunetul karpelor şl ai flautelor şi Jucau hora miresei. Femeile priviau din uşi cor­tegiul. Mama miresei urma pe jos după e! cu o faclă în mână, pe care în uşa casei o lua mama mirelui. Mireasa du­cea adeseori cu sine şi sculele de casă. A doua zi tinerii se mai despârţiau deolaltâ pe o zi, ginerele durm'a în caaa socrului, unde mireasa îi trimitea ca der vestminte. Numai a treia zi pu­teau primi vizitele prietinilor, cari îi felicitau şi le aduceau daruri de nuntă. In ziua aceasta soţia se arăta fără văi pe faţă. Dacă peţitorul nu avea avere mare, se încerca să câştige mâna fetei cu altceva . . .

Când se năştea copil la casă, dacă acela era fecior, puneau pe uşa casei o ramură de măslin, dacă Insă era fată, o panglică de postav. Prin aceasta voiau să facă cunoscut prietinilor şl vecinilor evenimentul îmbucurător. In Înţelesul legilor greceşti tatăl dispunea liber de copiii săi şi putea face cu d&nşii ce vo'a. Putea sâ - iş i depărteze dela casa sa şi să-i lase îa grija sorţii.

Viaţa familiară fiind simplă, şi educaţia copiilor încă era foarte simplă.

Băieţii în etatea lor fragedă erau în grija şi subt s utul mamei, care-i şi iăpta. Homeros nu face amin­tire despre doică. Despre o educare Matematică nu poate fi vorbă, dar şi atunci cele mai bune mijloace de creştere au fost exemplele buae şi desvoltarea firească. Părinţii se îngri­jiţi, să-şi pregătească copiii pentru casă li pentru comunitate, pentru pace şi răsboiu, sau după cum zice Phoin x, crescătorul lui Achilles, să facă din ei mmeni meşteri ta vorbă şi vrednici

I la fapte.*| După ce băiatul creştea mare>

era luat subt Îngrijirea tatălui său. De ieum încolo educaţia sa se mărginea exclusiv la dezvoltarea şi formarea eorpuluij pentru că Grecii credeau, că pentru om, cât trăieşte, gloria cea mai mare e ceea ce poate face cu mânile fi picioarele.

întreagă educarea intelectuală a a eroului tinăr stătea numai din în­văţarea câtorva maxime generale, pline de adevăr şi ou referinţă fa viaţa prac­tică şl morală. Eta credinţa, că un tată cuminte are şi băieţi cuminţi, tot aşa un tată destoinio are copii destoi­nici. Deci era meritul sau păcatul ta­tălui, dacă copilul era bun sau rău. Pe copii li obiclnuiau cu eroismul şi mo- destla] copilul unui părinte viteaz şi

glorios trebuia să se lupte cu curaj şi vttejie, ca să nu veştejească şi pângă­rească gloria strămoşilor săi, cu care m mândria şl oare ii asigura o poziţie de frunte şi respect. Modestia tânăru­lui se manifesta Intre altele şi în

| aceea, că dacă ajungea pentru prima oară intr’un loc străin, nu începea el vorba, ci lăsa pe stăpânul casei să înceapă.

(Va urma.)

„Pentru sărmanii soldaţi români c&rora l i s ’au amputat picioare sau măni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor".Transport din n-rul trecut 7280 c. 06 f.

Colecta d lui paroh-pro- topop loan Sonea din Răteag deia următoarele persoane:

C âte 2 cor.: D-l loan Sonea paroh-protopop cu so­ţia sa Irina n. Bogdan, d-na Maria Chlra n. Şuteu cu soţul său Teodor.

Câte 1 cor.: Meria Mi- hestean n. Şuteu, Teodor Mibestean cu soţia sa Ileana,Andreiu şl Maria Şuvagău,Marlanca Câţcanan n. Şuva­gău, Maria Răcan soţia lui Petre Răcan, Teodor Bâz- dără şi Oristina, Maria Mu- reşan n. Antsl, Eugenia Su- vagău n. Calincelu, Nucu Trif cu soţia sa Ani ca,George Chir» şi soţia sa Irina, Givriş Pop ca soţia sa Ileana, Maria Campeau d ,Colceriu, loan Chira şi I- Ieana Chira in numele fiului lor Gheorge, care se află pe câmpul de luptă, d-na Luiza Pop R&teganui. La olaită 18 cor. şi 40 fii.

Din fiiia Bofa au con­tribuit următorii:

M&riţica Hatos 10 fii.* loan Cicio 10 fii., Teodor Hatos Şuteu 10 fii., Fiorian Hatos Şuteu 10 fii., loan Hatos aiui Fior. 10 flîM Ne- culae Hatos aiul Gavrila 10 fii., Fiorica Hatos 10 fii.,Gavriş Sabaduş 20 fii., Ga- vriş Hatos 20 fi!.. Maria văduva Borodi n. Hitos 40 fii., loan Luca 10 fii., loan Campean 10 fii., Anişca Golţa 10 fii., IUe Hatos 20 OL, Iod aş Borbel 20 fii., loan Borbel fătu 10 fii., Anişca Borbel 40 fii., Vâsli Borbel 20 fii., Finica Sabaduş 20 fii., Maria Kif aiui Simion 20 fii., Gavriş Balog 10 fii.,Fiorica Luca 10 fii., Gavris Borbel iul Gavris 20 fi)., Ga­vriş Borbel fătu 1 cor., Irina Tira 18 fi)., Alexandru Ba- tiza 20 fii., Niculae Hatos lu Găvr. 10 flk, Flore Saba- duş 20 fii., Firona Hatos 20 fii., F l’rica Borbel 20 fii., loan Campean 10 fii., Vâsli Hatos lui Găvr. 20 flleri.La olaită 6 şi 8 fii. . . . 24-48

1« olaită 7255 c. 44 f.

Ş T I R I .— 13 Septemvrie n. 1915.

înscrierile la şcoalele noa­stre medii se încep mâne, Marţi, şi durează până Joi la amiazi. Din acest prilej d-l director V. Oniţiu a luat laudabila iniţiativă de-a aşeza in sala de înscriere o ca- setă, in care elevii şi părinţii, cari înscriu pe fii lor, sunt rugaţi a sontribui câte-o sumă, fie cat de mică, pentru soldaţii noştri ne­norociţi. Banii adunaţi se vor adauge la colecta ziarului nostru. îndemnăm şi din parte-ne pe elevii şi părinţii se contribuie cu obolul lor la ali­narea suferinţelor nenorociţilor noştri soldaţi.

Distincţii militare. Cetim in *Neue Freie Presse«: Consilierul de secţie locotenentul Dr. Baron de Va- silco, care în calitate de comandant al unei compănii de Huzuli ucrai- nieni a fost greu rănit în 9 Mai cu prilejul unui atac, a primit dela îm ­păratul Germaniei crucea de fer cl 2. Baronul Vasilco, care a fost distins din partea austriacă cu crucea pentru merite militare cl. 2 se află după, ce ii s’a amputat un picior, în reconvalescenţă.

Crucea pentru merite militare ci. 3 s ’a conferit locotenent colone­lului Eugen Bozan şi locot. loan Burda din reg. 35 de artilerie.

Crucea pentru merite preo­ţeşti s’a conferit preotului militar gr. cat. Dr. Aaron Lupşa dela divizia de inf. 10.

Ou lauda prea Înaltă — Sig- num laudis au fost distinşi căpi­tanul Olimpiu Craiovean dela bri­gada de munte 14 locotenent ulAficfta/J

Macsim din reg 37. Dr. şi mediul asis­tent loan Griwrca din reg. de inf, Nr. 50.

Cu medalia de argint pentru vi­tejie cl l au fost distinşi: plutonierul loan Dobra şi caporalul i. r. Adam Deac din reg. 82 de inf., caporalul Adam Co- vaclu din reg. 50, cadetul i. r. Mihail Verzar, sergenţii Nicolae Antal, La- dtalau Rusu, caporalii loan Rochiţa şi loan Ho a toţi din reg. 51.

Cu me - Ha pe „rgint pentru vi- tejie cl II au fost distinşi: caporalul losif Zavicia reg. 2, sergenţii Gheorghe Pagcu, David Tămaş, fruntaşii loan Gal, loan Cojocsriu, Nicolae Mailat, P. Ko- covan, loan Tanco, ordonanţa George Vulcan toţi din regimentul 82 de in­fanterie^ ateleristul loan Purcar din regimentul 12 de art, plutonierul losif Urdea, caporalul losif Bojochi, frun­taşii Nicolae Ghidu, George Penclu, in­fanteristul loan lenciu, toţi din regi­mentul 31 sergentul Gheorghe Gasma, ca­poralul Vasile Templan, fruntaşul Gheor­ghe Moldovan, infanteriştii Gregorie Bradu, Gheorghe Crlstuţ-toţi din reg. 51 de inf., fruntaşul Basiliu Popoviciu din reg. 64 s&ppeurul Gheorghe Stan din bat de sap. Nr. |12, artileristul Teodor Suciu din reg. 35 de art, in­fanteriştii Basiliu Ghermau, Zen. Călin, loan Mateiu, loan Moldovan, Petru Moldovan, G’fgoriu Nete — toţi din reg. 62.

D-l T. Maiorescu In Elveţia. DinBucureşti se anunţă: După tratamentul ce a urmat la Teplitz în Bohemia, d. Ti tu Maiorescu simte nevoia unui mai îndelungat repaus şf, în acest scop, d»sa va mai rămâne câteva săptămâni încă, ta Elveţia, unde se găseşte actualmen­te. Ştirea ce a’a răspândit şi pe care em lnregfstrat-o şi noi, despre apro­piata reîntoarcere îa ţară a eminentului om de Stat, este astfel prematură.

Un medic român — docent privat la V ena. Din Viena ni se comunică: Ministrul instrucţiune! pub'ice a apro­bat hotărârea colegiului profesoral de-a fi admis medicul de regiment Dr. luliu Moldovan ca docent privat pentru pa­tologie generală şi experimentală la facultatea de medicină din Viena. Pre­cum se ştie d-l Dr. Iuliu Moldovan este distinsul medic militar român, oare în diferite rânduri a fost decorat de Maj Sa Monarhul şi de împăratul Wilhelm pentru serviciile escelente prestate pe câmpul de luptă tn faţa duşmanului.

Felicităm din toată inima pe d-l Dr. I. Moldovan această nouă distingere.

Eroismul ostaşilor români- De'adnul preot militar, Longin Gorcheş pri­meşte »Unirea« următoarea scrisoare cenzurată:

In actualul răsboiu mondial tot mai frumos s’a relevat în presa noastră şt străină calităţile de bun ostaş ale ro­mânului. Toate ilarele au numai cuvinte de admiraţie, elogice, pentru faptele de eroism prestate, cu deplină abnegaţie, pe fronturile de luptă. Ruşii sa îngro­zesc de ostaşii români, cari năvălesc la asalt şi o iau la goană strigând ru- menski, rumenski. Italienii stau uimiţi de asalturile îndârjite date de ostaşii români, pe cari nici furiile tunarilor Italiene nu-i pot clinti din loc. Infante­ristul Cotin Moise din Sâlaglu mi-a spus un caz nostim, cum 12 ostaşi ro­mâni au ţinut foo ou 3 ţuguri italiene, cari erau formate cam din 150 ostaşi, in aceasta luptă au căzut jumătate din ostaşii italieni, iar restul a scăpat cu fuga. Văzând inimicul că infanteria nu poate să rcz’ste atacului vehemeet, dat de cei 12 ostaşi români, au îndreptat asupra lor puşoăturl puternice din gura aJor zeci de tuaur . Aici a fost rănit şi eroul Colin Moise, care mi-a enarat a- ceasta luptă titanică a celor 12 ostaşi români.

PJdi vrednică de urmat, di Nico­lae Opreau, notar comunal în Jina, fost beniflciat < meaii studenţilor noştri, obligându se drept recunoştinţă pentru binefacerea avută să contrlbue anual cu câte 20 cor. la masa studenţilor noştri a donat mesei suma de K 30.— Toto­dată aducându-şl aminte, că din fondul >D. Făgărăşianu pt. şcolarii bolnavi« dela şcoalele noastre a primit gratuit ca şcolar într’un rSnd medicamente în preţ de K 2.— a donat K 2.— numi­tului fond, restituind astfel ajutorul avut.

Primească generosul donator căl­duroase mulţ&mlte şi pilda vrednică ce o dau găsească şi numeroşi imita­tori.

Direcţiunea şcoalelor medii gr, or. române din Braşov.

necrolog. Cu inima adânc îndure­raţi anunţăm tuturor prietinilor şi cu­noscuţilor, că Iubitul şi neuitatul loan Ciocan fost director al gimnaziului su­perior fundaţfonal din Năsăud, director şi preşedinte al fondurilor grăniţăreşti din districtul NSsăudulut, profesor de limba şi literatura română la universi­tatea din Budapesta in pensiune, depu­tat dieta), cavaler al ordulul Franclsc losif, membru fundator al Asoclaţiunii pentru literatura română *i cultura po­

porului român şi al Societăţii pentru fond de teatru român etc. etc. şi-a dat nobilul său suflet în mânile Creatoru­lui Luni în 6 Septemvrie n, a. c. în sanatorui »Park« din Budapesta, după- ce viaţa întreagă şi-a dedicat-o Intere­selor fondurilor şi ale Institutelor cul­turale din fostul distr f al Năsăudului şi tuturor cauzelor mai v ornate ale neamul ' l , Ost? hue e scumpului defunct vor £i aşezate spre odihaă ve­ciniei In ciuntii ui gr»co-catoiio d.ii Năsăud Joi în 9 Septemvrie a. 1915 la 1 oară d. a. Amintirea-! binecuvântată va rămânea neştearsă in sufletele co­legilor, elevilor şi aie tuturor, cari Vau cunoscut şi apreţiat. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi sâ-1 aşeze în lă- caşel celor prepţi. Ia veoi amintirea luil

Nlsăud, 7 Septemvrie 1915. Corpul profesoral dela gimnazial supe­rior fundaţional din Năsăud.

In ioc di anunţuri di căsătorie. Absol­ventul ia teologie, dl Alexandru Buncan, ales paroh in Temedig, sărbănd căsătoria religioasă cu d-şoara Silvia Mateiu din Râpa de jos, a răscumpărat anunţurile de căsătorie cu 10 cor. dăruite la fondul Victor şi Eugenia Tordftşlanu pen-ru Înzestrarea fetelor sărace, Inte­lt de Reuniunea meseriaşilor din Sibliu.

Marele-duce Nicolaevici — în vile­giatură. Din Kopenhaga se anunţă: După o informaţie a ziarului >Rjeci* marele duce Nicolaevici, care a sosit deja In Caucaz, va ple;a cu întreagă familia îa străinătate, pentru a se re- creia.

Moarte de erou. Primim ştirea că în 14 August n. a căzut pe câmpul de b&t&e, murind moarte de erou învăţă­torul Andrei Drăgvş din Bacitelec (pro- topresbiteratul Treiscaune) Învăţătorul Andrei Drăguţ, e originar din Comuna Boholt şi moare In etate de 33 ani. I[ deplâng aemângăiaţi pe nenorocitul erou, soţia, o copilă de 3 aai, o mamă bătrână, un frate, o soră şi mulţi priete­ni şi cunoscuţi.

Cu Andrei Drăguş, moare un blând şi distins dascăl român, din şirul acelor dascăli cari şi-au făcut cu vârf datoria către patrie.

Odihnească în pace 1

Şcoala industrială orăşănească Pri­mim spre publicare următorul aviz:

Învăţământul în toate clasele a- cestei şcoli Începe în 15 Septemvrie n. la 6 oare seara. In urma ordinului mi­nisterial Nr. 83.957/915 sunt obligaţi a se înscrie ca elevi industriali şl acei ucenici, cari au fost dispensaţi în anul trecut şcolar de-a cerceta şcoala din cauza lucrărilor de răsboiu şl a căror dispenzare a fost cerută şl anul acesta de stăpânii lor. In caz de lipsă Sd poate acorda şi anul aeesta dispenzarea, însă deocamdată numai pe timp de un an şi jumătate. Direcţiunea.

Dávidé Calandra, un pictor italian de mare talent, după cum se anunţă, a murit zilele trecute la Roma. Cu toată tinereţa, el era numărat între pictorii mari ai Italiei contemporane.

Moartea unul învăţat italian. Din Lugano se anunţă: Ciacomo Porro inspectorul monumentelor istorice şi archeologice din Sardinia, nepot al ge­neralului Porro, tn etate de 28 ani, a oâzut lntr’o luptă lângă Isonzo.

Mare încendu în pădurile delângă AvignOIl. »Nouvcltistec primeşte din Avlgnon ştirea, că pădurile de lângă Avignon, şi pe ţărmul drept al Reanului sunt în flăcări. Focul s’a în­tins pe-o distanţă de patru chilometri.

ÂGtorui Aiexaneru Moissi — de­corat. Din Berlin se auu tă: Murele actor dela Deutsches Tfaeat , Alexandru Moissi, care ’ : lncep. iul războilui a Intrat ca vo.antar în armata germara, a fost decorat de curând cu crucea de fier cl. I.

Sven Hed n dupăv'zfta Iul pe fron­tul răsăritean s’a Întors la Steckholm. In decursul unei luni Sven Hédin a făcut vizite tuturor comandanţilor, iar la Noiro-Georgiewsk s’a întâlait cu împă­ratul Wilhelm. Sven Hédin va rămânea de-ocamdată In 3tockholm pentru a lucra ia noua sa carte care zugrăveşte călătoriile sale pe frontul oriental.

Ziare cehe s’st«te- Din Praga s®anunţă : Autorităţile au sistat apariţia ziarelor cehe socialiste »Stridoceski Hlasyc din Kodn, »Polabsky Obzor« din Nimburg şi »Obzor Geskeho Vy hodi« din Pardubitz.

Fostul vice rege ai Gaucazuiui — ataşai ai ţarului. Din Petersburg se anunţă: Ţarul a trimis fostului vice­rege al Caucazuiui contelui Woronzow- Daşkow un decret In care recunoaşte silinţele şî sforţările ce le-a făcut pen­tru administraţia ţării şi pentru conso­lidarea vechilor tradiţii ale glorioaselor trupe din Caucaz.

Ţarul declară, că el ascultă do­rinţa contelui, {de-a! da un post mai

potrivit cu starea Iul sanitară şi deci scutindu-1 de sarcina de vice-rege al Cauoazului, II ataşează Ia propria-i per­soană.

Muzică ia promenadă. începânddin 29 Iulie n., muzica oraşului va con­certa in flecare săptămână Marţi, Joi la oarele 5 p. m. şi Duminecă la oarele 11 Va în parcul Radolf, iar Luni Mercari Vineri şi Sâmbătă la oarele 5 p. m. la promenada de jos.

Carne, nnsoare, pine cine arfuroisă pentru internatul de băieţi din Braşov (str. Prundului 39)? Oferte primeşte prof. loan Potro- vici până Vineri în 28/10 Septemv. a. c. 3 - i

AvlS Un comis manufaetnrist priceput, află loc la firma loan Com- şa & Fiu Selişte (Szelistye). 3 -3

Anunţ de căsătorie. Notar văduv tn etate de 30 ani fără familie caută pârtie corespunzătore (şi in cele mate­riale). Oferte serioase sub plic duplu la administraţie. 2 ~ 3

Bibliografie.Teodor V. Păcăţian: Cartea

de aur, ultimul volum Sibiiu 1915 preţul 12 cor. Volumul acesta în­cepe cu ciclul parlamentar 1896— 1901 şi se extinde până la anul 1910.

Volumele L— VIII ale acestei monumentale lncrări costă: exempla­re broşate 84 cor., exemplare legate în pânză 100 cor. şi se pot*procu­ra dela autorul, d. T. V. Păcăţian Si­biiu (Nagyszeben)

Recomandăm ca toată i căldura această publicaţie istorică a frămân­tărilor neamului românesc din Unga­ria, la care d. Păcăţian a muncitca dragoste o viaţă întreagă.

•Din lucrările d-lui medlc-colonel

i. r. Dr. loan Popp au apărut la tim­pul său trei broşuri de actualitate, rari sunt apte cu deosebire ca premii pen­tru şcolari şi studenţi şi cari oferă preoţime! şi dăscălime! o comoară bună de sfaturi pentru sătenii lor. Aceste broşuri, cari se pot comanda la autorul în Sibliu {Nagy-szeben, losef gasse 10, sunt următoarele:

I. Alcoholul şi sistemul nervos: Ar- teriosclerosa (Morbul bâtrâneţelor) ; Ceva despre morburile infecţioase ale copiilor din punct de vedere igienic ; O reformă a traiului nostru; Lupta în contra morburilor sifilitice. Preţul 1 cor.

II. >Cel dintâi ajutor la vătămări ale ochilor*. Preţul 30 flleri.

III. »Tutunul«. Preţul 10 flleri.Îndemnăm cu toată stăruinţa pu­

blicul nostru să-şi comande aceste broşuri atât de folositoare.

*A apărut: A. Cotruş : Sărbătoa­

rea Morţii, (1914/15) versuri inspirate de războiul actual.

In Braşov se află de vânzare la Librăria /. /. Ciurca, /. Chimu, şi Zeider. Preţul 1*50 cor.

*A apărut şi să afiă de vânzare la

Tipografia A. Mureşianu Branisce & Comp.— Pagini comemorative. — Dr. Alexandru Bogdan de Axente Banciu. (Reproducere din Anuarul LI. ai gimna­ziului gr. nr. român din Braşov). Pre­ţui e de 1 cor. plus 10 fileri porto. Ve­nitul curat realizat din vânzarea acestei broşuri e destinat pentru *Casa de lec­tură Dr. Alexandru Bogdan.»

Proprietar :Tîp. A, Mureşianu : Branisce & Comp.

Redactor responsabil : loan Lacea

Un magazin de închiriatdela 29 Septemvrie 1915 încolo

în casa orăşenească din »Târgul inului« Nr. 65.

Informaţinne mai de aproape se poate lna în despărţământul ma­gistratului pentru afaceri economice. (Strada Aurarilor Nr. 5 etagiu II )

Anunţuriprimeşte Administraţiunea(kgiiil T raiiiîvâsitieu preţurile cele mai

1

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 187-1816.

B A N C A N A Ţ IO N A L A A R O M Â N IE I .

SITUAŢIUNE SUMARĂ.■MM

1 9 f l .

23 Auţrast

207734740

040155357477771

107395216

11273968

1199935716T59377

403628107328281086831

720622136894667

253544822 27487634 23402909

649751H

1073124181

1200000057203800

5526192534379010

581Ö5942425965

26025205389939489

61213926

1073124181

151115384

56609356StOCptQliC

- A C T I Vaur (m onete) . •

n depozitat . .

1 9 1 S .

14 Augnst 22 August

(trate şl i l s p iU i l « U e r a t i h aerArgin.t şi divei«© aionede. . . .Hfocte scon tate. . . . . . . .

34242300 împrumuturi pe efecte publice . .u u 28iuo l u n i i , pe efecte p l l ic e t i eont c r a i .

din care na s’aa ridicat lei:13152916 18175184

16950848826220000

26000075814310

25574400. t e i i e mm m 24230957

M i m . Statalul i s 15 milioane M l o t M i (1901). M pr. S tat In c t c i t pe to i . detez. 3 % aur 0914-15).Efectele capitalului social . . . .E fectele fondului de rezervă. . .Efect. fond. amorfe* imob., mob. şi maşini Imobile . . . . . . . . . . .Mobilier şi maşini de Imprimerie . .Oheltueli de Adm inistraţiune . . ,Efecte şi alte valori în păstrare . .Bonuri le tezaur 3 % aur I i gal p. M pr. StatuluiEfecte In gaj şi în păstrare provizorieConturi curente ....................................Conturi de valori . . . . . . .Conturi diverse ....................................

- - - P A S I V ---Capital ...........................................................Fond de r e z e r v ă ..........................................Fond. pmort. imob. mob. şi maşini . .Bilet© de banca în circulaţi aneProfit şi p e r d e r i ......................................Dobânzi şi beneficii diverse . . . . Oontuiii curente şi reoep. la vedere. . Efecte şi alte valori de restituite . .Conturi diverse . . . . . .

TATA* ( S e© n t 6*/o*1AM. ( D o b â n d a 7%.

269622696 970862798

,469502 481270206249937 204026988

48094687 49805357

11273958 11273958233986747 241486026

10999676 1069957616411177 16407177

8956681 39566810738025 67330251111153 1111153

739672 759355138894041 138798341300000000 30COCOOOO159589353 160419339

20440537 2083291022866309 2179825735619064 36383431

1485182115 1495785645

12000000 1200000089780616 69804376

5907700 5907700688806370 699961660

4902667 49026671940080 2269886

Ô&365533 6033910*598433304 599212680

72045755 71398072

1485182115 1495785645

Antreprise de pompe funebre

E. T U T S E K ,B r a şo v , S tr a d a P ă r ţii Sfii«* *1«vis-â-vis de băcănia Steaua Roşie-

Recom and Onor. public la cazuri de m oarte stabilimentul, m eu cu toate eo le necesare pentru înm orm ântări mai pom­poase şi m ai sim ple c u p r e ţu r i ie ft in e .

D epou d e c o s c iu g e d e m e ta l ce se pot închid hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea proprie a c o s c iu g e lo r de lem n f de m etal şi im ita ţiu n i d e m e ta l şi d e lem n d e jştejar.

Depou de cununi pentru monumente şi panllioi <oa preţurile eele mai moderate.

B«pre*entanţă de m onum ente de marmură, oară fttnefrfO proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi un c a r fu n eb ru vânăt pentru copiip precum şi cioolii.

Comande întregi se esecută p ro m p t şi Ieftin , itu asupra-mi şi t r a n s p o r tu r i ide m o rţi in s tr ă in ă ta te .

La cazuri de moarte % se adresa

Telefon interurban. 405. E. TutstekB a

COVOARELINOLEUM

PEDELE

Pânzătairi, albituri de pat, se pot cumpăra cu praţnl cel mai convenabil, în ale» gere mare, preţurile «de mai ieftine Ia

TELLMANN&SPEILT ârgul Grâului n r. 8 .

îngrijim şi aşezarea de T î y i f i l n i l t f l lucrători eaperţi L u c r ă r i l e de l l M l U l t f i l i l l în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

\x XI

Atelierul nostru tipograficp r e c u m ş i

lu ziarului n iei”se află în c a s e l e p r o p r ii din

Strada Prundului Nr. (vis-a-vis de băile româneşti).

Rugăm deci onoratul public românesc precum şi vechea noastră clientelă să ne onoreze şi In noul nostru local cu comandele ■ ■ M M M iu M i i ia n w lor, cari vor fi ezecntate prompt şi la timp. im....t - r m r n s m m m

Comunii« îs pot fac« şi prin telefon, rqgând In acest scop pe onoraţii! noştri clienţi să na etani la telefon.Telefonul redacţipi şi al tipografia! poartă numărul 226.

Onoraţilor noştri cetitori le aducem la cunoştinţă, că zfarnl nostru se află de vânzare: în flecare seară la orele 5 % la administraţia riarnloi nostru apoi la Armele din cetate: S E R V A TI U S (Târgul cailor), zarafia POP, Arma EREMIAS-nepoţii (Strada Hirscher) şi la Arma R0SER5SRG din festol local al „Gazetei Transilvaniei”, la tutungeria din colţul Bulevardul Rndolf —- promenada ie jos

I i

Cs Stimă:

In Sidiiu: la tutungeriile Hermine Frank (Str.Cisnădiei), L. v. Nemeth şi Berta Sturmer.

In Blaj: la Librăria diecezană, în Făgăraş: la librăriile Preda şi D. Thierfeld, în Turda: la librăria românească.

Societatea in comandită

In Mediaş: firma Q. A. Reissenberger.In Abrnd: la colportarul A. Taigher.In Caransebeş: firma Petru Lepa.In Borgopmnd: firma Iaoob Chencinsehi.In Clnj: tutungeria Lehota, Bar. Veselă njiut.

A. Muresianu - Branisee & Comp.

\

TIPOGRAFIA A. MURESIANU; BRANI3CE & COMP, RRAŞOV.