Nr. 94-

ABONAMENTUL

P» an an . . .2 4 Oor. Pi o Jam. de an 12 *Pi trai ioni. , . 6 „

Pantru România şi atrălnfttata:

Pi an aa . . . 40 las. Pi o Jam. da axa 20 ,

IILirOV 226,

Neutrii.iia de garanţii formale şi precise.Reproducem astăzi In În treg im e rtantul articol publicat sub titlu l

■ai eus de oficiosul guvernu lu i ro- »L’Independance Roum aine«, din

am dat în nru l tre c u t o n rc ă Iată acest a rtico l de o deosebită

mlfiate :Faza diplomatică actuală, coin-

cu activitatea extraordinară pe câmpurile de bătaie, ne apro-

toate probabilităţile, de tal culminant al conflictului in- iţtonal.Fiecare are impresiunea, că fîer-

din cancelarii va grăbi criza, poate să dea evenimentelor o întorsătură.De aci nerăbdările febrile, aş-

unor rupturi, cari nu sunt ‘e iminente, dorinţa arzătoare a ’ i publice de a fi luminată asu- tratativelor cari, prin chiar na- 'lor, sunt schimbătoare ca faţa V adevărul de seară nefiind ace-

dimineaţâ.Este încă vorba, după cum se , despre atitudinea neutrilor, făcut destule glume amare pe ila lor. In timp ce sângele

valuri în cea mai îngrozi- c&tastrofă din lume, atunci cataclismul momentului conţine uiala unei rânduiri nouă şi mai de lucruri, germenul unei Eu- i care va domni mai multă şi echitate, căci e de necon- ca sacrificiile nemai pomenite zadarnice — aceşti neutri fără

fără stomac continuă să se orească cum ar face cineva unui covor dintr’un bazar

tal.Cunoaştem incriminaţiunea pre* ţ lecţia de patriotism, pe care de 8*0 dea neutrilor. E în a- ceva supărător în acreala unor ţiuoi. Se poate concepe ca

de stat cari, fără nici o ex- şi-au mai văzut ţara între

şi 1914 în angrenajul unui să nu-şi măsoare actele

du-se cu uşurinţă în formi- tovâlmăşeală europeană, ei una din aceste ţări nu şi-a -complect la edificiul său

cauzate de campaniile re- Pe lângă aceasta ele au şi

speciale, cari trebuiau să le .parte când de o grupare «oropeană când de cealaltă,

dacă, conştienţi de mă- rţţjumlor naţionale, de ca-

romanişi creştinismul.

-».Fine. —

fierea Constantinopol ului.

nil erau foarte n em ulţum iţi Uter, eă s’a f&cut creş»

vrw sâ-i facă şi pe ei Înşişi t r fi vrut mai bucuros să

IVMii lor păgâni, de Oum ne- Itwh creştinilor nu voiau să (. Atunci se h o tă râ C o rs ta n -

o.a doua cap itală în >MHt a imperiului, ca să 1

:ta Împotriva n ăv ălirilo r şi s& fie ia Îndem ână, când <11 năvălească Goţii cari lo-

)UQ4re. Reşedinţa cea nouă e o nouă Romă c reş tin ă , şi ‘M frumuseţă pe h o m a p ă -

ctin plecă să găsească un pentru cetatea cea nouă, Byzantium, o c e ta te v es tită ,

a Europa de Azia, aşeaa tâ ţde pământ, lângă care se

Neagră şi M area de Mar- eelâţil1 Intre d -uâ părţi

tre două mări, păm ântu l

Braşov, Sâmbătă 2 (15) Mai 1915

ZIAR POLITIC NAŢIONAL.

Anul LXXYffl.

REDACŢI A Şl ADMINISTRAŢIA

Str. Prundului Nr. 15

INSERATELE io primess la mdmlnli- fcraţit. P re ţd dcpă tarii

şi învoială.

Manascrisela na x in- napoiaiă.

racterul istoric al momentului şi de riscul inevitabil al acţiunei, ei s’ar hotărâ să facă gestul decisiv — o înaltă şi imperioasă datorie le ar co­manda să obţie garanţii formale, precise, excludând dela început orice controversă şi orice interpretare uni­laterală asupra caracterului şi întin­derii lor.

Fără astfel de garanţii, e inad­misibil ca un om de s fat, având grijă de ţară şi fiind conştient de răspunderea ce apasă pe umerii săi — să aibă curajul de a târâ poporul într’o acţiune, care n’ar fi de cft o aventură.

Puţin interesează dacă această naţiune e mare sau mică. Naţiunile sunt egale în faţa încercării supreme.

Mici sau mari, naţiunile îşi au asţăzi aspiraţiunile intrate în suflet, ele nu urmează de cât steagul lor şi nu servesc de cât interesele lor. Nici un popor din Europa nu va mai consimţi, în zilele noastre, să se facă instrumentul altuia şi să-şi verse sângele cel mai preţios pentru o cauză, care n ’ar fi a sa.

A m â n a re a a le g e r ilo r c o ­m u n a le în R om ânia. Din Bucu­reş ti se a n u n ţă :

M. S. Regele a semnat decretul prin care se aprobă amânarea tutu” ror alegerilor comunale ce sunt pe oale de a se efectua, precum şi pre­lungirea mandatelor actuatelor co- misiuni interimare şi consilii comu­nale ale căror mandate expiră, până la noui ordine. De asemenea, tot până la noui dispoziţiuni, s ’a apro­bat amânarea alegerilor consiliilor judeţene de Iaşi şi Ialomiţa, cari sunt convocate.

I n c lic s tia n o u lu i îm p ru ­m u t d e r& sboiu, p en tru care se fac subscrierile în zilele de 13—26 Mai, arhiereii bisericilor noastre ro m â n e ş ti au a d re sa t oficiilor paroh iale c ircu lare, îndem nând poporul să sem neze acest îm prum ut. I. P. S. Sa arhiepiscopul şl m itropo litu l h a n M eţianu , a tra g e a te n ­ţiu n ea p reo ţim e! n o astre , a su p ra av a n - tag iilo r m ate ria le , pe cari Je ofere îm ­p ru m u tu l, şi face că lduros apel la c le r şi popor, să aducă şi de a s tă d a tă je r tfa c e ru tă de p a tr ie , subscriind flecare după p u terile sa le sum e câ t m ai în se m n a te la acest nou îm p ru m u t p e n tru c ă p re ­cum »soldaţii n o ş tr i îşi v a rsă sângele în râsboiu , to t a sem enea şi no*, cei de acasă, d a to ri su n tem a veni cu obolul n o s tru in a ju to ru l p a tr ie i m am e în a - ceste zile grele , cari ne apasă pe to ţi deopotrivă«.

ro d ito r, ţ in u tu l a tră g ă to r , condiţiile m i­n u n a te p en tru nav iga ţie şi negoţ, to a te acestea p lăcu ră Îm p ăra tu lu i şi el ho- t&râ ca aici să fondeze a doua capi­ta lă a lum ii cu cerită de Rom ani.

B izanţu l vecbiu e ra deja o c e ta te m are, d a r zidul nou rid ica t de C onstan­tin e ra aşa de lu ag , că se în tin d ea de la o: M are ia cealaltă. P e acela se constru i pala tu l îm părătesc , ap roape aşa de m are ca Capitoiul rom an, după aceea se r i ­d icară celelalte m ari clădiri publice. Tem plele pâsrâneşti sa p refăcu ră în b i­serici c reştin eşti, pe lân g ă cari să mai clăd iră mai m u lte a lte biserici pom ­poase. C eta tea a fo st în ch in a tă Mân­tu ito ru lu i, care a m u rit pe cruce. $i şi s ta tu e te lui C o n stan tin şi ale Elenei, m a­mei lui, ţin eau câ te o c ruce în m ân ă . in oam era cea m ai fru m o asă din pala­tul său , ia tavan , îm p ăra tu l aşeză o cruce lu c ra tă din a u r şi p ie tri scum pe. Pe lângă lu cru rile cele c reştin eşti, au r&mas to tu ş i m ulte obiceiuri de ia pă- gânism . A stfe l C onstan tin şi-a expus s ta tu ia sa de a u r în m ărim e n a tu ra lă , ca lum ea să o c instească ca pe a unui zeu. S enato rilo r, cari au m ers cu el, ie-a z<dit locuinţe , alţi fru n taşi, cari se aşezară aici, câp ă ta râ p ă m â n tu ri în Azia, ce tă ţen ii c â p ă ta râ to a te lib e rtă ­ţile din Rom a veche, poporu lu i m ai sâ -

Scufundarea „Lnsitaniei“Nota Germaniei.—'Protestul Americei.

Guvernul german a adresat Puterilor streine următoarea notă Iu chestia soufundării vasului „Lusitani »“;

G uvernul im perial re g re tă în mod sincer p ierderile de v ieţi om eneşti p r i­c inu ite de scu fundarea vasului >Lusi- tania«, treb u e însă s i deciine ori-ce ră s ­pundere. A nglia, p rin p lanu l ei de a în fom eta G erm ania, a silit-o pe aceasta la m ăsu ri de rep resa lii co răspunzătoare şi la p ropunerea G erm aniei că va în­ceta răsbo iu i cu subm arinele, dacă An­glia ren u n ţă la p lanul ei de în fom etare , A nglia a răspuns cu o în ăsp rire a blo­cadei.

V asele com erciale engleze cu pot fl considerate ca a ta re , fiindcă su n t conform obiceiului, în a rm a te şi au dat de m ulte-o ri a tacu ri co n tra vaselor noastre , ast-fel că din această cauză perebeziţionurea lo r e s te exclusă. G u ­vernu l englez a dec la ra t în p a rlam en t acum de cu rând la o în tre b a re a lo r­dului Beresford, că acum a to a te vasele com erciale engleze su n t în a rm a te şi p revăzu te cu g ran a te de m ână. De aitfel p resa eng îeză recu n o aşte pe fa ţă că »Lusitania« e ra p u tern ic în a rm a tă cu tu n u ri.

G uvernul im peria l m ai ş tie că »Lusitania« în u ltim ile sale că lă to rii a tră n sp o rta t în rep e ta te rân d u ri m ari can tită ţi de m ateria l de răsbo iu consi­d erând în special vapoarele sccie tă ţe i Cunard »M auretania« şi »Lusitania« ca a p ă ra te de ori-ce pericol din p s rte a subm arinelo r din cauza repeziciunii lor, le-a în tre b u in ţa t de p re fe rin ţă p e n tru tran sp o rtu l m ate ria lu lu i de răsbo iu .

S’a dovedit că »Lusitania« avea în această că lă to rie 5400 de lăzi cu m uniţii pe bord şi res tu l m ărfii e ra de asem enea în cea m al m are p a rte m arfă de con trabandă .

A fară de avizul general germ an» am basadorul g e rm an din A m erica, con­tele B ernstorff, a p rev en it publicul de pericolul la care se expune că lă to rin d pe »Lusitania«. Avizul n ’a fo st Insă de loc ţin u t în seam ă de n eu tri şi a fost lu a t ch ia r de com pania C unard şi de p resa engleză în b ă tae de joc . Dacă A nglia a c o n te s ta t iu u rm a acestu i aviz că vaporul es te am en in ţa t, a s i­mulat. ex is ten ţa u n o r suficiente m ăsuri de ap ă ra re şi a făcu t astfel pe că a km să d isp re ţu iască avizele g erm an e <?- să uzeze de un vapor, care după a rm a ­m en t şi în că rcă tu ră e ra p red estin a t să fie scufundat, apoi răsp u n d erea p e n tru p ierderile de vieţi om eneşti, pe care guvernu l im peria l le deplânge în m o­dul cel m ai sincer, cade In m od exclu ­siv asup ra guvernu lu i reg a l en g ez.

*O telegramă din Rotterdam comunică

următoarele cu data de 13 Mai:

Guvernul Statelor Unite a tri­mis astăzi prin cabel nota sa gu­vernului german. Nota americană

rac li dăru i vin, bucate şi uleiu. Como­rile de a r tă din Azia, Grecia şi Italia, au fo st răp ite şi ad u n a te p e n tru noua ce ta te . In anul 330 d. Ch. a fost sfin­ţi tă să rb ă to reş te . E ra să se n u m ească Rom a nouă, d a r s’a n u m it după fu n ­da to ru l ei C onstantinopolis adecă ce ta ­te a lui C onstan tin .

î l J ’flian A p o s ta tu l .

L J u lia n , în d a tă ce se sui pe sca­unul îm părătesc , se declară cu to a tă en erg ia pen ru păgânism . La porunca iui au tre b u it să se deschidă to a te tem plele Zeilor, pe cari ie închisese C onstantin , cele în ru in ă a lăsa t să se repareze, a lte le s’au c o n s tru it ia ră din nou. P reo ţii păgân i îşi câp ă ta râ ta­ră vaza, care şi-o p e rd u seră sub dom ­nia iu 1 C o n s ta n t in . . . s’au in tro d u s ia ­ră je rtfe le şi cerem oniile păgâne. însuşi Ju lian a scris c e tă ţilo r răm ase c red in ­cioase pâgânisuiului, şi le Im bărbătă .-ă-i te a ră , ce vor voi.

Cel m al m are c in s tito r al Zeilor e ra el însuşi. A lă sa t sâ fie num it ca­pul p reo ţilo r şi p reşed in te le oraclului iui Apoiio. G rădina lu i e ra plină de a p a re pe cari le rid icase p e n tru to ţi Zeii, şi pe care făcea je r tfe în fiecare dim ineaţă. In p a la tu l său avea o capelă în ch in a tă Soarelui. Aici je r tfea d im i­

trage la răspundere Germania pen- | tru pustiirea cetăţenilor americani şi pentru violarea drepturilor ame­ricane. America aşteaptă, ca astfel de întâmplări să nu se mai repeteze.

Burdia.Citim In fruntea numărului 131 al zia­

rul „A z E s tM următorul articol edificator, pe care-1 dăm în traducere fidelă:

De pe carul F o rtu n e i s ’a ro s to ­go lit eri un om, ca re a a ju n s acolo num ai m u lţăm ită co o ju rării în tre sine a în tâm p lă rilo r n e faste şi c iudate, ca o iron ie a m eritu lu i ad ev ăra t, p recum şi a ad evăra te i valid itări. D epu ta tu l gu­vern am en ta l C. B u rd ia a tre b u it să abzică de m andat, deoare ce s’a am es­teca t în afaceri, cari nu pi ea su n t com ­patibile cu dem n ita tea de d ep u ta t. P rin aceasta se s fâ rşeşte o curioasă ca rieră publică. Căci B urdia păştea od inioară* v ite în h o ta ru l C aransebeşului şi deşi nu avea nici o ca lita te m ai deosebită in te lec tuală , ori sufletească, a deven it In tr’un tem po vertig in o s p reşed in te al »C om un ită ţii de a vere« apoi d ep u ta t şi în fine consilier al cu rţii regale .

D ânsul îşi a legea m ijloacele de a eşi de-asupra în ra p o r t d rep t cu p u ­ţine le sale calită ţi. A cesta a fost se ­cre tu l repedei iui rid icări. P erso an a lui nu n i-a r pu tea serv i d rep t m otiv , ca s’o disecăm şi să ne ocupăm m ai am ă­n u n ţit cu dânsa, d a r ca tip politic om ul acesta rep re z in tă o în tre ag ă clasă d es tu i de îm populată . Căci fă ră deo­seb ire de p artid sunt. deşi »burdii«, cari fo losesc p e n tru p rom ovarea in te rese lo r lo r proprii individuale p u te rea şi vaza de care încred erea concetă ţen ilo r lo r îi învredn iceşte cu to tu l p en tru a lte sco­puri. L egea e lectorală , precum şi sis­tem ul de azi îi favorizează în tr ’u n m o d de necrezu t pe acest so iu de oam eni.

N ădăjduim , c ă p ră v ă lire a lu i Burdia c u e num ai o scojire în tâm p lă to are a v rem urilo r serioase de azi. N i-ar plăcea, dacă acest csz a r însem na venirea unor • nui m oravuri politice. Dacă de aci u n ia te fiecare d ep u ta t a r fi su p u s unor ce rce tă ri m inuţioase şi num ai aşa a r fi p rim it, dacă, deşi n’a r fi îm podobit cu pe trile scum pe ale geniului, o ri a a lto r ca lită ţi m ai mici, d a r a r p u r ta to tu ş o m arcă ori o probă o a reca re ! A r fi o fericire să şti că s’a s fâ rş it lum ea ve­che, E ldoradul »cum naţilo r şi al cum e­trilo r« .

U ngaria va eşi re în o ită din baia propriu lu i său sânge. Ţ ara re în o ită va p retin d e conducători noui. A devărata valoare, adevăra tu l m erit işi va p re­

n ea ţa şi seara . In tem ple apărea în persoană de m ai m u lte ori, şi tă ia în­suşi anim alele de je rtfă . Ingenunchia însuşi îna in tea chipurilor Zeilor, ca să dea exem plu poporului, să Iacă şi ei asem enea. C reştin ilo r le zicea cu dis­p re ţ num ai »Galiieeni«, d a r nu -i p r i­gonea. A chem at să se re în to arcă c h a r Episcopii arian!*), a lungaţi sub dom nia de m ai în a in te . P en tru că , du rere , c reş­tinii şi pe a tu n c i e rau îm p ă rţiţi în mai m ulte tabere , cari se ce rtau p en tru că- teva ab a te ri în c red in ţa c reştinească şi nu ţineau seam ă de p o runca iui Chris- to s : »iublţi-vă u ,iii pe alţii«. De a l t ­cum şi c reşterea , cv o căp ătase Ju lia ii de ia văru l său C onstanţlu , e ra de aşa fel, că treb u ia să nască în nepotul îm părătesc o duşm ănie îm po triva creş«

*) Pe tema, că oare Fiul lui Dumnezeu este de o fiiuţi cu Tatăl, ori nu? Creştinismul de pe atunci era împărţit în două partide, care se urau de moarte una pe alta. Cumcă Fiul nu este aceaaş fiinţă, cu Tatăl, susţinea A riu , preot în Alexandria, curo.câ, sunt amândoi de aoaeaş fiinţă, o susţinea episcopul Alexandru, a cărui părere şi lămase biiuitoara în sobornl din Nicea 325, dar prin asta nu s’a înăbuşit părerea celui diutâi. Partizanii lui Ariu se numeau Ariaai, iar ceilalţj s’au numit drept credincioşi s’au catoliei, credinţa lor: catolică,'

tinde oam enii săi in C am eră, în fo to ­liile m in iste ria le , în oficii şi în poziţiile m ilitare . In locul sg â rc iţilo r egoişti vor treb u i aşezaţi apostolii desin tere- sării şi ai f ră ţie tă ţii. O are cazul B urd ia înseam nă ven irea acestei noui epoce, ori e num ai în tre ru p e re a unei ca rie re pline de noroc, căre ia nu i-se poate a trib u i o în sem n ă ta te de s ta t nici în p răbuşire , după cura n’a av u t această în sem n ăta te nici pe cea m ai în a ltă tre a p tă a succeselor sale ? . . .

Situaţiunea în Italia. După ştirile sosite alaliaeri la Viena şi Berlin partizanii neutralităţii şi po­liticei pacinice sunt mult mai nu­meroşi în Italia decât, după cum s’ar putea presupune după atitudinea presei. E sigur că între opiniunea publică din Roma şi Milano şi aceea a provinciei este un mare contrast. Deputaţii din provincie, cari sosesc la Roma, cei mai mulţi insistă pe lângă guvern pentru menţinerea păcii. Mare activitate desfăşoară şi partidul social democrat, care agi- tează împotriva oricărei politici râs- boinice.

I n cam era u n gară s’a con­tin u a t M ercur! şi s’a v o ta t p ro iectu l re fe rito r la pedepsirea abuzurilo r co­m ise cu ocazia fu rn isă rilo r p en tru a r ­m ată . S’a p rim it în tre a lte le dispoziţia priv itoare la valoare re troac tivă a le se i. P riu u rm are vor cade sub dispoziţiile acestei legi şi to ţi acei, cari p ân ă a - cum au fo st d e ţin u ţi p e n tru abusu ri la fu rn isările a rm ate i.

După v o ta rea acestei legi r a p o r ­to ru l Iakabffy E lem er a făcu t cunoscut p roiectul de lege p riv ito r la confiscarea averilor trădă torilor de p a tr ie . Desba- te rea acestei legi s’a am ân a t pe V ineri din cauza mai m u lto r in te rp e la ţii puse ia ord inea zilei.

Contele K d ro ly a in te rp e la t în chestia atitu din ei Italiei ş i a R om âniei, cerând in fo rm aţiun ile celor com peten ţi încă în n a ite de încheierea sesiune! ac­tu ale p arlam en tare , deoarece o schim ­bare în a titu d in ea de până acum a Italie i şi R om âniei poate să aducă cu siue u rm ări incalculabile.

Contele J is z a a răsp u n s că deo­cam dată n u poate da nici un răspun s Nu este în să esch 's, ca î i sc u rt tim p să se afle în poziţie de«a p u tea să facă enuncia ţiun i şl cu priv ire la s itu a ţia ex ternă.

D epu ta tu l Szm receâny a in te rp e la t în chestia re fe rin ţe lo r politice din Bosnia, ia r dep. V âzionyi în ch estia A uffenberg, după cari şed in ţa s?a îuchis.

Eri, Jo i, cam era n ’a ţ i j u t şed in ţă .

tin ism ului. Pe e1, şi pe fra te le său , Galius, îi s iliră sâ ducă o v ia ţă s tr ic tă c ă lu g ă re a sc ă . . . Ce este m ai m ult, e o- pii nu fost sfiiţi să constru iască cu m âna lo r p roprie o capelă pe m orm ân­tu l unui m artir . S p iritu l vioiu şi neas­tâm p ă ra t al ta le n ta tu lu i Ju lian e ra n u ­t r i t num ai cu ritua lii şi ec ten ii b iseri­ceşti. C etirea Bibliei nu o u ria , de câ t p en tru sila cu care i-se poruncea s’o cetească.

2. Ju lian nu e ra om rău , dim po­triv ă avea şi v irtu ţi. E ra fo arte activ . Ducea v iaţă sim plă şi cum pătată , şi s tă ru ia sâ facă lucru ri bune, de şi g re - şia cu m ijloacele. P en tru som n folosea p u ţin tim p. Se scula to td eau n a la m ie­zul nopţii, nu din p a t m oale şi plapom â de m ătasă, ci de pe o sa ltea o rd inară . După. ce ‘făcea în tăce re o rugăc iune c â tră zeul M ercur, despre care credea, că este un sp irit, ce pune sufletele în m işcare, se îndele tn icea m ai în tâ i cu trebile ob şteşti, ca să îo e in teze binele comun, şi să în d rep te scăderile s ta tu lu i. Isprăvind acestea, ca lucru ri m ai însem ­nate,, se ocupa apoi ,cu filosofla, is to ria , re to rica j?au poezia, ca să-şi în m u lţea ­scă cunoştin ţe le şi să-şi în tă rească p rin ­cipiile. A scris însuşi opuri, d in tre cari avem şl noi m ai m ulte. în a in tea am ie­zii ia ră o pe trecea cu treb u ri obşteşti.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 94— 1915.

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi d im ineaţă am p rim it dela b i­rou l de p resă al p rim -m in istru lu i u r ­m ăto are le com unicate oficiale telegra* f lc e :

Situaţia In nordul monarhiei.

B u d a p esta 13 Maiu. — Din m arele c a rtie r general al n o s tru se com unică oficial cu d a ta de a z i ;

Victoriile eluptate in Noemvrie şi Decemvrie de trupele aliate ger­mane şi austro ungare în bătăliile dela Lods şi Limanova au silit frontul rusesc să se retragă în Ga- liţia de vest şi Polonia rusească pe un front de 400 de chilometri. invazia în Germania plănuită încă de pe atunci de cătră duşman s’a sfărmat de puterea încercată în răz­boaie a aliaţilor credincioşi. începând din Ianuarie până pe la jumătatea Iui April a. c. duşmanul şi-a băgat în zadar în foc trupele mult mai numeroase ca şi ale noastre, ca să poată năvăli în Ungaria peste Car- paţi. In lupte îndârjite, cari au ţinut luni întregi, vitejia şi tenacitatea trapelor noastre a zădărnicit pe de­plin acest plan cauzând duşmanului perderi îngrozitoare. Cu aceasta a sosit vremea, ca unindu-ne toate pu­terile sâ-1 doborâm pe duşman. Vic­toria dela Tarnow'Qorliţa nu numai că a eliberat Galiţia de vest, ci i’a silit pe duşman să se retragă şi de pe întreg frontal dela Nida de jos, precum şi din Carpaţi. Esploatân- du-şi succesul trupele victorioase au bătut în lupte de 10 zile până la nimicire armata III şi VIII rusească, apoi înaintând dela Dunajec şi Wis- lolco până la San au recucerit din pământul patriei cam 130 de chilo* metrii. Bogate prăzi au ajuns aici în mânile lor. începând cu ziua de 2 Mai până în 12 după ameazi a a- celeaşi luni am espedat din toate armatele cam 143,500 de soldaţi prizioneri precum şi circa 100 de tunuri şi 350 de mitraileze adăugând la aceştia şi pe ceialalţi soldaţi, cari sub impresia evenimentelor surprin­zătoare nu s’au ataşat la trupele, ce se retrăgeau, ci rătăcesc încă împrăştiaţi prin pădurile Carpaţilor. Astfel statul major al diviziei ruseşti Nr. 48 ni s’a predat eri la Odrsechowa— în- dărăptul frontului nostru — dim­preună cu generalul Kordiloff. Con­fuzia obvenită în şirurile duşma­nului, care se retrage, o caracteri­zează mai bine faptul, că al IX corp de armată al nostru a prins în ul­timele trei zile soldaţi ruşi, cari fă­ceau parte din 51 de regimente şi cari luptau amestecaţi. Cantităţile de muniţii şi alt material de războiu, pe care duşmanul şi le îngrămădise acolo de luni de zile nu l’au putut duce Ruşii cu sine în urma înain­tării repede a trupelor urmăritoare, ci a rămas la staţiunile de etape ruseşti şi numai mai târziu îl vom putea ridica de acolo. Trupele aus- tro-ungare înaintează peste Stoknica, spre nord dela Vistula. Trupele nemţeşti au ocupat reşedinţa de

gubernie Kielce. Spre ost dela pasul Uzsok trupele nemţeşti şi cele de honvezi au luat eri cu asalt poziţiile duşmane de pe mai multe înălţimi înaintând până pe teritoriul din sudul localităţii lu rk a şi prinzând 4000 de Ruşi. Aici precum şi în direcţia Skole ni continuăm ofensiva.

In Galiţia de sudost ne atacă peste Horodenka puternice trupe duşmane.

In fine notăm, că în comuni­catele lor oficiale din ultimele zile Ruşii nizuindu-se — evident — ca să atenuieze succesele noastre, pre­cum şi cele ale Nemţilor, neagă to­tul declarând comunicatele noastre drept sfruntare a adevărului. Acea­sta e o dovadă eclatantă a propor­ţiilor mari, pe cari le ia înfrângerea Ruşilor aducând în confuzie nu nu­mai operaţiile lor de pe câmpul de luptă, ci chiar şi serviciul de infor­maţii al înaltului comandament ru­sesc.

General de divizie H ăfer, loc­ţiito ru l şefului de s ta t m ajo r.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin 11 Maiu. — B uletinul ofi­cial al m arelu i c a rtie r genera l germ an e p e n tru azi u rm ăto ru l:

Pe câmpul de operaţii dela vest: Spre ost dela Ypern am ocu­pat iarăş un punct de razim de-al duşmanului. După amiazi am res­pins puternice atacuri franceze în­dreptate în contra frontului nostru Abluin — Neuville ; duşmanul a suferit aici perderi foarte grele.

Am evacuat localitatea Carency, pe care Francezii au înconj urato în mare parte prin faptul că ni-au o- cupat tranşeele aflătoare înaintea li­niei Carency — Neuville. Dease- menea am evacuat noaptea trecută şi partea vestică a localităţii Ablain. Durere cu acest prilej o parte a vi­tejilor noştri soldaţi şi a materialu­lui de răsboi am perdut iarăşi, încercările Francezilor de a reocupa partea de tranşeu, pe care lea*m luat’o în pădurea aflătoare în sudul loc. Ville-au-Bois şi spre nord vest dela Berry-au-Bac, au rămas fără rezultat.

După o puternică pregătire de artilerie duşmanul ni-a atacat eri seară la Croixdes-Charmes poziţiile dintre Maas şi Moselo. Li-a şi suc­ces să pătrundă pe o lăţime de 150—200 de metri în tranşeiele noastre dinainte, dar după o luptă îndârjita de baionete i-am oprit. Au căzut în mâinile noastre numeroşi prizioneri francezi. Pe coasta vestică a înălţimii Hartmansweilerkopf ar­tileria noastră a nimicit două pichete duşmane.

Pe câmpul de operaţii dela ost situaţia e neschimbată. Lupta dela Savle ţine încă.

Pe teatrul sud-ostic: Urmărind pe duşman trupele generalului co­mandant Mackensen au ajuns eri până la localitatea Dubiecko, situată lângă râul San, apoi până pe cursul inferior, al râului Wisloka, precum şi până în regiunea Kolbusowa, spre nordost dela Bebiţa. In urma

P rânzu l e ra scu rt. Spectacolele publice, p e n tru cari înain taşii lui - je r tfe a u o m are p a rte din tim pul lor, nu-i făceau n id o plâcere. Dacă lua p a rte ia ele, o făcea num ai pe tim p scu rt, p e n tru p lăcerea poporului. După aceea ia ră se ocupa cu lucrările obicinuite, pe când m in iş tr ii săi se odihneau.

Cu m unca a s ta ex trao rd in a ră , prin care Ju llan îşi prelungi, aşa zicând, dom nia sa scu rtă , Îm preună cu tra iu fo arte cum pătat. Dej«s la v â rs ta de 24 ani, când Îm păratul C onstanţiu , fiul lui C onstan tin , Ta rid icat la tre a p ta de a ju to r Îm părătesc, (Cezar), se m ulţum ea cu m âncarea cea mai slabă a unui oş­te a n de rând . în a in te de el Îm păraţii îşi Îdcârcau m esele eu m âncările cele m ai alese şi m ai ra r i; el răm ase cu m asa sa sim plă,

îm brăcăm in tea lui e ra câ t se poate de sim plă. D isp re ţu ia orice pompă, în ain taşii lui, iubitori de s tră lu c ire , ţ i ­neau o m ulţim e de serv ito ri de prisos, cari să facă v reun serviciu s ta tu lu i, îi sugeau to a tă m ăduva. E! le dete d ru ­m ul la to ţi, m ira t fiind num ai de nu­m ăru l lo r m are, d a r şi de bogăţiile şi îm buibarea Jor. Deoarece ca îm p ăra t m erse la C onstantinopol (361), aici ceru un bărbier, să-l tundă. D eodată în tră

in odae un b ă rb a t bine îm b răca ta t. îm ­p ă ra tu l tre să r i , şi s tr ig ă ră s tit .: »am ce ru t să vină un bărb ier, nu un con­silier de flnan ţă!» I - s’a spus că b ă r ­batu l acesta es te bărb ieru l dorit. A tunci l’a în tre b a t îm p ăratu l, că ce ven it a re e l? B ărb ieru l ră sp u n se : »Pe flecare zi m âncare p en tru douăzeci de sclavi, n u tre ţ to t p en tru a tâ ţia cal, o leafă în sem nată anuală, si a lte v e n itu r i lă­tu ra ln ice însem nate.« Ju llan auzind acestea, ii d e te d rum ul, d im preună cu mai m u lto r b u că tari, paharn ici şi eu- nuhi.

La m o artea lui Jeo d o ziu cel M a rt (384—395) im periul rom an se îm părţi în tre fiii a c e s tu ia : H on o riu , care primi p a rtea apuseană, ş! A rca d iu , care prim i răsă ritu l. Unu! cu scaunul în R evenea, al doilea în C onstantinopol.

P a rtea apuseană a fost n im icită prin O doaker la a. 476. P a rtea ră s ă ­ritean ă , sub num irea de »Im periu g re co - o r ie n ta u , sau bizantin , s’a mai su s ţin u t cam o m ile de ani, d a r fă ră ca rac te r rom an.

N. Petra-Petrescu.! ------------

acestei înaintări Ruşii s’au retras din poziţiile lor aflătoare spre nord dela Vistula iar trupele generalului comandant Wayrsch ţinându-se pe urma duşmanului au ajuns până la ţinutul de sud şi sudvest dela Kielce.

Iu Carpaţi trupele austro-un gare şi germane de sub comanda generalului Lissingen au ocupat înălţimile situate în ostul Strijului superior. Cu această ocazie au făcut prizioneri 3650 de soldaţi duşmani capturând şi 7 mitraileze. Acum, când armata generalului comandant Mackensen se apropie de Przemysl şi de iSan-ul inferior putem face o dare de seamă aproximativă asupra prăzilor de războiu capturate în luptele dela Galiţia. Această armată a făcut până acum 103,000 de pri­zioneri capturând 69 de tunuri şi 350 de mitraileze. Acest număr nu cuprinde în sine prăzile făcute de trupele aliate în luptele din Carpaţi, precum şi spre nord dela Vistula, cari se urcă la mai mult de 40,000 de prizioneri.

Dimisiunea cabinetului ita lian .Biroul tel. u n g a r com unică u rm ă ­

toare le :Roma, 14 Mai. „Agenţia Şte­

fani* anunţă :Eri înainte de amiazi, când

miniştrii se aflau la prim-ministrul Salandra pentru semnarea unor decrete de cătră rege, prim^minis- trul Salandra a convocat pe după- amiazi la orele 4 un conriliu de miniştrii. ,i

Acest consiliu a hotărât dimisiunea cabinetului. Salandra a comunicat aseară la orele 7 regelui această hotărâre.

La încheierea foii prim im din p a rtea biroului de p re ssâ a l p r im -m i- n istru lu i u rm ă to a re a te le g ra m ă :

Budapesta 14 Mai. Guvernul Salandra, — considerând că in ce priveşte elementele de directivă în politica internaţională lipseşte în ac­tuala situaţie gravă înţelegerea cons­tituţională necesară între partide şi că nu se bucură de aprobarea tu­turor partidelor, pe care o recere situaţia — şi-a înaintat dimisiunea. Regele şi-a rezervat hotărârea.

In toate cercurile politice se consideră faptul dimisiunei guver­nului Salandra de o domolire şi îmbunătăţire într’un grad deosebit de mare a situaţiunei.

Ş T I R I .— 14 Mal n. 1915.

Comisar ministerial. P e n tru e x a ­m enul de m a tu r ita te la liceul ro m ân ortodox din Braşov e s te n u m it com isar m in isterial dl D r. P e tru Ionescu co n s i­lie r de secţie.

Activitatea artileriei anstro-ungare şl germane. C om andantul şef al a rm a ­tei, arh iducele F rederic , a sem n a t un ordin de zi relevând a c tiv ita tea g lo ri­oasă a a rtile rie i a u s tro u n g a re şi g e r­m ane care*, p r in ir ’uo foc fo arte eficace şi o tehn ică sav an tă au p reg ă tit a tacu l trupe lo r a lia te şl au sp rijin it acest a tac cu devo tam en t până la dep lina lui reuşită .

Mai m u lte rân d u ri de p u te rn ice fortlficaţiuni inam ice s u n t In s tăp ân irea n o as tră şi dovedesc e ro ism ul in fan terie i n o as tre şi eficac ita tea a rtile rie i care în to v ărăşeşte şi su sţin e c o n s ta n t in fan ­te r ia u rm ărin d pe duşm an făcând cu n ep u tin ţă or ce rez is ten ţă . A rhiducele m ulţum ind a rtile rie i exp rim ă c red in ţă că s trân s» cooperare cu a r t i le r ia va aduce deplina v ictorie d is tru g ân d re ­z is ten ţa tenace a d u şm anu lu i.

Revista militară de 10 Maia. DinB ucureşti se a n u n ţă :

Se ş tie că se h o tă râ se ca ziua de 10 Maiu să fie se rb a tă anu l a ces ta cu acek ş i so lem nita te ca şi in an ii tre c u ţi. Se alesese ch iar locul unde să se cons~ tru iască tribunele şi unde să aibă loc defilarea şi anum e pe şoseaua J la n u în spate le şoselei Kiseleff.

In consiliul de m in iş tri care a a- vu t ioc M ercuri după am iazi, s’a h o ­tă r â t însă ca anul aces ta din m otive de econom ie, să se renun ţe la fa s tu l o bişnuit ş i să se dea serb a t t i un caracter p u r m ilitar. O m are rev is tă m ilita ră va avea deci loc pe p latou l dela Cotroceni în p rezen ta fam iliei rega le . Regi le va prim i defilarea tru p e lo r. La a tâ t se va reduce anul acesta p arada de 10 Maiu.

Necro og. In C lceu-C âpâlne a în ­ce ta t din v iată in 9 Mai st. n. A nanie

Sas în v ă ţă to r com unal în Borgo-Tiha. Înm orm ân tarea a av u t loc în 11 Mai. O dihnească în pace. Pe defunctul îl deplâng soţia V aléria n. Centea, părin ţii Vasile şi E stera , cinci copii râm aşi o r ­fani precum şi num eroase rudenii.

Serbări pentru bustul poetului Ioslf. in zilele de 9, 10 şi 11 Mai v. vor avea loc la B ucureşti în parcu l Garol serbări populare p e n tru m ărirea fondului d e s ­tin a t unui b u st re g re ta tu lu i p o e t S tO. Iosif. S erbările vo r fi p rez id a te de m in is tru l M orţun.

A 2-a liturgic campestră pentruprisonierd roşi din Caransebeş. Cetimîn »Foaia D iecezană« :

E ite al 2-lea prilej, co m i-s’a da t ca să m ă conving câ t e s te de m are p u terea bisarlcei asupra acelora, tn cari să află În tru p a t sen tim en tu l re lig io z ită ­ţii şi evlaviei.

Joi în 23 A prilie a. c., adecă In ziua sâ rb ă r i s. m are m ucenic G eorge s ’a săv ârş it a 2 a iitu rg ie cam pestră prisionerilo r ruşi din C aransebeş, dar acum la receroarea oom andei n o as tre m ilitare ces. şi reg. din loc.

P rea On, Dom n p ro to p resb fte r An- dreiu Ghidiu în so ţit de diaconul Pave) Magdescu şi de a lţi 4 elevi ai in s t i tu ­tu lu i teoiogic-pedagogic, au e ş it în fa ţa 'oculţii, unde e r t p reg ă tită m asa p en tru săv ârşirea s. litu rg ii.

Pravolavsnicil Ruşi e rau g rupaţi în două co lo m é în ju ru l litu rg S 'to rbor.

Dupăce s’a te rm in a t proscom idia, părin te le protopop A ndreiu Ghidiu prin tă lm ăcitorii rom âni basarabeni în treab ă dacă pravoslavnicii Ruşi a r avea voie să c â n te : »Cristos Voscres«.

La m om ent ies din m ulţim e vre-o 20 feciori Ruşi şi cu ochii scăldaţi in lacrim i declară că el vor să cân te nu num ai »Cristos a înviat«, ci dacă li-să perm ite ţo a le răsp u n su rile de!a s. l i tu r ­gia, fiindcă su n t desto inici p en tru a- ceasta .

Să dă b inecuvân tarea şi dupăce litu rg is ito rii cân tă C ristos a înviat, r ă s ­pund Ruşii de 3 ori C ristos voscrese. E un momeDt acum că nu vezi a ltă decât şlroae de iacri/ni de duioşie şi m ângâiere sufletească. Vocile R uşilor sâ n t m etalice, sonore şi c â n ta re a a r- m onioasâ. Au cân ta t un cheruvic şl o prlceasnă de to a tă frum seţa . La îm p ăr­ţire a anaforei fiecare R us a da t esp re - siune m ulţum ite! lor, dupăce p ărin te le protopop p rin câteva cuv in te )e*a a- r ă ta t că la aceasta iitu rg ie am îm p ăr­ţ i t d rag o stea c reştinească , p ream ărin d noi pe D um nezeu în lim ba n o as tră , iar ei Rusii lăudând şi raulţăm fnd In lim ba lor slăveană.

La plecarea n o a s tră dela lo ui unde s’a săv ârşit sf. iitu rg ie , Ruşii v e ­neau la cuină ca să li să îm p a rtă prânzul.

Ca !a com andă cân tau în corpore »Tatăl nostru« şl apoi li să da m ânca­rea . A ceasta o repe ţesc ia fiecare gus ta re . In p riv in ţa acecsta feciorii noştri a r p u tea să Înveţe şi u rm eze frum osul obiceiu al Ruşilor. Un m a rto r ocu lar.

Concert de binefacere în Bistriţa.Ni se scrie : R euniunea fem eilor com ita t, din B istriţa , a o rg an iza t S âm bătă în 8 crt. în sa la „Om nia*, un co n cert in te r ­naţional, cu scopul de a cum păra din beneficiul concertu lu i, a lb itu ri pe seam a so ldaţilo r din războiu. La acest concert in te rn a ţio n a l de binefacere, succes din to a te privinţele, şi-a d a t concursul şi so c ie ta tea rom ânească. D eb u tan te le r o ­m ânce au fost la nivel, ba p u tem afir­m a că punctele lor au p lăcu t mai m ult. Doam na Elena E . C h iffa a fo st o ap a ­riţie cuceritoare în frum osul ei costum rom ânesc. A c â n ta t piesa »De ce plâng« de E. Carini şi doina »A rdim ite-ai codru des« de T. Bredicean, dând dovadă pe lângă vocea ei dulce lirică, duioasă de-o şcoală bună şi o in te rp re ta re corectă . A fost călduros ap laudată şi rech iem ată şi a m al c â n ta t o h o ră frum oasă. D -şoara Elena Scridon o p ian is tă plină de te m ­p eram en t cu şcoală adm irabilă, a cân- to r la pian, acom paniată de o rh es tra m ilita ră frum osul concert de W eber, cu u şu rin ţă şi e legan ta-i cunoscută, fiind frene tic ap lau d a tă .

Distlnctiunl. Cu lauda p rea în a ltă (Signum laudis) a fost d istin s p en tru a titu d in e vitează în fa ţa duşm anu lu i d-1 căp itan-aud it >r Vaferiu N ea m ţiu dela diviziunea de inf. 34.

Prnunîe. Ni se s ^ r ie : Patriciu T rufaşiu teolog absolvent si A»*na Sy^vîa D em eter din C ăm ârzana ş -au se rb a t cununia în ziua de sf. George.

P en tru m asa stu d en ţilo r rom ani din Braşov s’au mal f ă -ut. urm**^ rele

TI POGRAFI A A. Ï U B I 9 U K D B î U ( i J ( i ii R A S O V.

c o n tr ib u lr i : »Albina« in s t i tu t de credit şl economii 400 cor. a ju to r anual.

P rim ească m arinim oşil donatori sincere m u lţu m ite .

D irecţiunea şcoalelor m edii g r - o r rom.

Plătiţi darea. Oficiul de dare al o raşu lu i provoacă p rin aceasta pe toţi contribuabilii, cari până la 15 a tunel c u ren te nu şi-au p lă tit dările de stat şi a runcurile com unale co n ta te în ca­tastife le de d are com unale şi ajunse li scaden ţă la sensul §-iui 26 ai articiului de Lege XI din 1909 să-şl plătească d a to ria re s ta n tă d im preună cu compe­ten ţe le la te ra le la cassa perceptoralului o răşenesc în te rm in de 8 zile, socotite! dela ziua în care se da publicităţii »■ ceasta publicaţiune p â n ă la 2 3 u lm \ curente cu a tâ t m ai m ult cu la do- co n tră se va ordona execuţia contre, celor ce n’a r u rm a acestei provocări,

— P ro p rie ta rii cari posed opuşcll de v ân a t şi cari refliec teazâ la s uttreij de dare se provoacă s ă -h procure la oficiul de d are o r iş nesc blaochetel în care treb u e induse date le prepcns!| şi a le re a ş te rn e aceiuiaş oficiu m ult până ia 30 Iunie 1915.

Italienii transformă oraşul ValoniiDin Rom a se a n u n ţă : Z iarul »Tribunul p rim eşte dm Valona u rm ă to a re a l«{ fo rm aţiun i:

O ri-cine vine la Valona — bteil în ţe les avâad paşap o rt în reg lâ — rij m âne uim it de schim bările pro u*e oraş. In adevăr azi nu mai seamănădil b»c c i ve hea Valona a ibane/ă ; totul! l in iş tit şi t( a n s fo ra ă r iie se fac pe b« s im ţite dar cu repeziciune. De acord cil au to r ită ţile locale, colonelul Moşea, w| mandatului tru p e lo r ita liene de ocapj ţ une, a pus să se dărâm e îa faţa latm ul com andam entu lu i, to a te câscioi re le vechi p e n tru a face ioc uneipltf! pe care se va p lan ta o grăd in i in m oaşă. Ing ineru l F rig e ri studiază pl̂ nui de al<niere a oraşu lu i şi împreju rniior.

0 damă, care posede limbile; ceză, elina, tu rcă şl mai m ulte ! slave do reşte să se angajeze in cif ta ta de dam ă de c â 'â lo r ie In vre-dl rnllie mai d s tin să sau In a ltă condiţia corespunzătoare . A se ad resa redacţia ziarului n o s tru . l-i|

ApOliO-BlO. P rogram pentru fii bătâ şi D um inecă: Scarabeu dei p a rtea Il-a, d ram ă detectivâ senri| nală în 3 a c te ; »Valea Sarea« după n a tu ră . L upta cu moartea dru senzaţionala tu 2 acte. A fost uni (dram ă), La balul m ascat (Umor),) povestesc păpucii (fc riâ amuzantă),

P ro p rie ta r : fig». A , Mur&şUnu : Branisce & Côi

R edactor responsabil ; loan Lao

Concurs.„MARAtfURĂŞ ANAu m

de credit şi economii societate] acţii în Sighetul-MarmaţieipoU concurs pentru ocuparea postij de contabil.

Salariul anual 2400 cor., de cvartir 600 cor. şi tanti statutară eventual adaus de

Dela concurenţi să cer# solvarea şcoahi comerciale, de maturitate, praxa — sa lucra independent şi cunoaşti limbilor română, maghiara ş'j mână.

Petiţiunile de concurs se înainta până în 15 Iunie i] la adresa direcţiunei institui în Mâramaros-iziget.

Contabilul se alege pe de probă.

Pc stul este de a se ocup dată după avizarea direcţiunii

Mâramarossziget, la 5! 1915.

3—3 DIRECŢII

Se cauţiPentru o întreprii

industrială un aasovi unei academii de con»

Se v rr prefera etate până la 30 practică, liberi de arii cunoscând limbile ger şi franceză.

Oierte sub L la aii traţia Gazetei Transilra