N r; i l Braşov, Vineri" 16 (29 Iàfiüftrie rij Anul LXXVffl.

ABONAMENtULPè an an . . . 2 4 Oor. P4 o ]âxn. de an 12 a Pa trai Inni. . . 8 *

Pántra România fi atrirnitata :

Pa nn an . . . 40 lai.dean 20 „

r h m h w ik m ZIAR POLITIC NAŢIONAL.

RE&a o t i a Şl ADM I fi 1ST R A T IA

Str .'Prundului Nr. \êh

DÎSKRATEBB( ea primeeo la adminis­traţia. Preţul dup* tarii

şi învblai^'

Manus cris eîa na ea în- nitoiâtâ

& Urnit É M B *

CrBcltiHul rom ânce pe câmpul de luptă.— Sctisoare din campanie: —*CU fcosta da astăzi am primit următoa­

rea scrisoare din tabăra regimentului nostru da casă, reg. 2 da infanterie:

On. d-le Redactor tSă-mi daţi voie a vă raporta ur­

mătoarele :In seara de Crăciun, cu vre-o câţi­

va soldaţi români, m’am prezentat la comandantul reg. 2 de infanterie, d-nul colonel v. Sp. şi )a d-1 căpitan B. fiind de faţă şi medicul reg. d-1 Dr. P. şi am căutat colindele >Ce vedere*... »In ora­şul Vifleem«.

Am ţinut apoi o vorbire ocazio­nală. In introducere am spus, că iu seâră a Ceasta satele româneşti din Ar­deal răsună de cântecele colindătorilor, cari vestesc oamenilor şi familiilor ră­mase acasă bucurie mare şi nespusă, că s’a născut în Vifleemulludeei Mesia, Domnul păcei şi al adevărului.

Fiindcă bunul Dumnezeu a voit tă ateste sărbători mari să le petre­cem nu in cercul familiilor noastre, ci pe câmpul de războiu, noi totuşi, nu numai ca soldaţi, ci şl ca Români şi ert^âL bun i voiin să ţinem cu sfinţe­nie' la obiceiurile noastre frumoase moştenite dela părinţii şi strămoşii noştri.

Noi soldaţii serbăm cu bucurie, căci am repurtat o mare învingere asupra duşmanilor, cu bucurie, fiind că vedem in jurul nostru ordine şi disci­plină, tu bucurie, fiindcă avem astfel) de comândânţH cari cu rapacitatea şi vitejia lor ne vor duce cu glorie spre Ultima biruinţă.

Am amintit mai departe, că şi cei din faţa noastră incă serbează as- tăseară aceeaşi sărbătoare ca şi noi, dar sărbătoarea lor nu este sărbătoare adevărată, căci cum pot ei Serba cu bucurie naşterea Domnului păcei, când el sunt cei mai mari duşmani ai păcei? Cum pot ei Bă serbeze cu adevărat, când din cauza lor curg lacrămile atâ­tor mame rămase fără ajutor, a atâtor copilaşi rămaşi fără tută ş l a atâtor familii rămase fără razim^.

Toate Bvâreolirtfle lor Insă să vor Isbl de pepţurite noastre* de oţăl. Cauza sfântă şi adevărată pentru care ou drag am alergat la glasul de chemare ai muMrlneercatului nostru rege, şi pen- tra te re am indurat cu bărbăţie toate neajunsurile şi greutăţile unui răsboiu crâncen şi grozav, ne va da patere ca cu aceiaşi voie bună să suportăm şi greutăţile viitoare in nădejdea unei bi- rulttţe desăvârşite şi a unor zile mai « f l P y i mâi fericite.

Cam in felul acesta am continuat

Convorbiri ştiinţifice.&.V.: = aiasu-Â> m i i »-■■-nn

Spre mai bine.Sunt mii1 de ani de când oamOni!

se străduesc să ‘ ajungă1 la o ţintă ia câre nu au ajuns tocă şi ia care nu vor ajunge decât peste mii şi‘ mii de ani. Dacă in fiecare individ domneşte cttf îndărătnicie egoismul cel mai tru- m lucru curios, in omenirea luată in Moc dai peste u it ţel frdmoa, observi lUpta >spre mâi bine«. Numai e vorba d# Un individ, de o familie, de-o na- ţian«,cl de omenirea întreabă. Munca unei naţiSni, rezultatele de tot felul la care a ajuns, pe toate domeniile, nu râmăn numai ca patrimoniu a t acelei naţiuni, ci al intregei omeniri. Ba ceva pud mult. Prin munca aceia se pun te* moliile pe care vor lucra omenirile vi­itoare*

Sborul omenesc spre progres nu se poate asemăna cu acela al unui vul­tur, ce s’ar urca drept tn sus spre soare, ci mai repede ou al unui roi de albine, In care indivizii nu au un sbor regulat, dar rolul In general are un a- semenea drum..... „ Ar TI greu să ! disciRăm şi să acu­

şi de încheiere mi-aih exprimat do­rinţa ca comandanţilor noştri, pentru cari cu drag ne vom lupta până la ul­tima picătură de sânge, D-zeu să le dea sănătate, agerime de minte, ca cu bărbăţie să ne conducă din Învingere In învingere, ca după ce vom luptă lupta cea mare Împreună cu ei, tot cu ei in fruntea noastră să intrăm cu triumf in vechea cetate a Braşovului.

Atât colindele frumoase, cât şi vorbirea au produs o impresie plă­cută. D-1 căpitan B. ne mulţâmeşte ca i-am dat ocaziunea ca şi pe câmpul de răsboiu să audă frumoa­sele noastre colinde româneşti,

D-1 colonel ne-a răspuns tot în limba românească.

Notez, că d-1 colonel — deşi de naţionalitate germană — vorbeşte nn numai foarte frumos româneşte ci mai cu seamă foarte bucuros.

In răspunsul său, după ce ne mulţâmeşte pentru frumoasa sur­priză, ne spune că d-sa cunoaşte bine calităţile eminente ale solda­ţilor români. In rapoartele trimise superiorilor a amintit şi va aminti cu plăcere despre vitejia soldaţilor români. Ne îndeamnă să luptăm şi după asta cu vitejie ca şi stră­moşii noştri.

Răspunsul frumos şi plin de avânt al d-lui colonel ne măreşte şi mai mult stima şi iubirea faţă de viteazul şi înţeleptul nostru co­mandant.

pe câmpul de răsboiu.Azi dhpneaţă am primit dela bi­

roul de p res ia1 prim-ministrulul urmă­toarele comunicate oficiale telegrafice?

Situaţia iii nordul monarhiei.

Budapesta 27 Ian. Din marele car­tier generai al nostru se comunică ofi­cial cu data de azi :

Pe valea superioară a râului Ung Tam scos pe duşman din po­ziţiile, pe cari acesta le ocupase pe înălţimile de graniţă, de ambele părţi ale pasului Ussolc. Prin aceasta am ajuns iarăş — după o luptă de trei z ile— în posesiunea unuia din­tre cele mai însemnate păsuri din Carpaţi, Pentru posesiunea acestui pas s’au dat în decursul campaniei lupte înverşunate, deoare-ce Ruşii, cari îl ţineau ocupat încă delà 1 Ian. n. îl apărau cu cerbicie din poziţiile lor bineîntărite şi construite în rând, una după altă. Spre nord- vest dela pasul Ifesofc, precum şi în valea râurilor Latorcaa şi Nagyág luptele ţin încă.

In Galiţia de vest şi în Polonia decurg din cauza zăpezilor mari nu­mai lupte moderate de artilerie.

General de divizie HÔfer, loc- ţiitorul|efu!ui de stat major.

Pe frontul angio-franco-R&spundem cu puternice „Să

trăiască“.In ordinul de si apărut în

prim a si de 0răciun, care s’a cetit şi tălmăcit în întregime soldaţilor, este descrisă pe larg această ser­bare frum oasă .

Ordinul conţine multe cuvinte de laudă la adresa soldaţilor ro­m âni.

Alte ceté de colindători au cântat şi la domnii locot. Herbay şi Balea.

Despre celelalte nu am cu­noştinţă.;

Die Redactor *M’am silit să redau cu fidelitate

cele petrecute la regimentul nostru in seara de Crăciun.

Poate obvin greşeli în stilizarea acestei corespondenţe. Dar trebuie să vă gândiţi, că scriu această corespon­denţă In *Dekung«-ul meu plin de fum şi pe ghenunchi, când pe deasupra mea şueră gloanţele şi >dckung<-ui ?ă cu­tremură de bubuitul tunurilor.

Dorim cetitorilor »Gazetei« : Aii nou fericit.

In numele soldaţilor rom i ni din reg. 2 de infanterie:

Romulas Cosmaînvăţător mobilizat.

ruso-gérman.r^-^B erün 26 lan« Buletinul marelui cartier general german e pentru azi următorul :

Pe câmpul de apăraţii deda vest : La Nieuport şi Ypern au de­curs numai lupte de artilerie. La Çmnchyn, spre sudost dela Labasse, Francezii an încercat sâ-şi reocupe poziţiile, pe cari le-am cucerit dela ei în 25 Ian. Atacai lor însă a fost zădărnicit de focul soldaţilor noştri. Luptele de pe înălţimile dela Craoon, lupte pe cari le-am anunţat eri, s ’au sfârşit cu deplinul succes al nostru. Am scos pe Francezi din poziţiile lor situatè pe înălţimile dinspre sud dela J^Wef. 'şi spre ost dela Hurte- bisevalungându-i de pe coastele sa­dice ale acestor înălţimi. Soldaţii saxoni au luat cu asalt mai multe puncte dé razăm fraudeze de pe un front de 1400 de metrii. Au făcut prizioneri 865 dé soldaţi francezi răniţi şi au capturat 8 mitralieze, un magazia de muniţii pentru pio- neri, precum şi alt material de râz- boiu. Hpre sudost delà St. Mihiel trupele noastre au ocupat un punct de razăm francez. Coutra-atacurile

zâin natura că a creiat şi osmani ou sufletul1 miOj cu mintea Îngustă, egoişti, miopi ce nu văd mai departe de vârful nasului lor tu rtit Ar fi să-ţi pierzi vre­mea căutând să îndrepţi pe calea cea biină pe toţi indivizii aceştia, prin na­tura io r antisociali, deci tot atâtea piedlce in calei progresului. Fără ştirea lor, fără voia lor, omenirea merge îna­inte şi ar trebui să fie cineva un ade­vărat încăpăţânat ca să nu-şi dea sea­ma de prógresui enorm c e a realizat omenirea de două mii dö ani încoace.

Cu sufletul, cu patimile lui nebu­ne a rămas acelâş, că omul omoară în­că pe om, că literatura nouă nu e de­cât tot cea vechie, Îmbrăcată în haine moderne^ că artele în general sunt tot aceleaşi, e lucru foarte esplicabil.

B însă ceva care nu mal e acelaşi; e tezaurul de cunoştinţe căpătate, te­zaur ştiinţific enorm, pe care i’au adunat cu mare trudă şi cu mari sacrificii câteva mii, său zeci de mii de oameni, uneori necunoscuţi, alţii celebrii prin viaţa lor de martiri. Închişi în puşeărli, supuşi la torturi, arşi pe rug chiar, * cum erau pe vremuri; puşi în condiţiuni de inferioritate socială, cum e încă azi cazul, ei au lă sa t în unná lor câte o

mică comoară de cunoştinţe, care s’a adăugat la cea mare.

Dela frijca ne Justificată de odini­oară; tn faţa nature! nemiloase, omul a ajuns azi să lupte piept la piept cu cei mai mari sfinx) din ştiinţă, a ajuns să rezolve nenumărate enigme de pe vre­muri, care azi sunt simple adevăruri necontestate. Au fost şi indivizi cărora egoismul le era necunoscut, suflete largi şi mari cari au plutit deasupra meschinării vieţei de toate zilele, cari s’au văzut la depărtări mari şi în tre ­cut şi în viitor, ridicaţi pentru câteva clipe cel puţin deasupra acestei planete ce colcăe de viaţă.

In vremea lor, aceşti rătăciţi in oceanul egoismului, au fost luaţi drept, ? visători, sau nebuni, au fost insultaţi, maltrataţi, dar tot ei au triumfat ; e i1 erau albinele conducătoare ale roiului. 1 Sbârniau albinele spre toate cele patru1 puncte cardinale, dar grosul se lu a1 după cele care indicau drumul ' cu siguranţă.

Aşa au fost oameni, care chiar după ce au murit, au lăsat opera lor, care a călăuzit mült timp omenirea pe calda progresului.

Acţiunea, mişcarea, implică o sfor-

franceze atl rămas fără rezultat. In Voghezi e mare zăpadă. Aceasta îngreuiază mişcările trupelor noastre.

Pe câmpul de operaţii dela ost: Ofensiva Ruşilor în contra noastră, spre nord-ost dela Gum^ binnen, n’a progresat. Duşmanul a suferit în unele puncte perderi grele;

In Polonia — nimic de sem­nalat.

Răsboiul cu Turcii«Constantinopol 27 Ian. Marele car­

tier general Otoman dă pentru azi ur­mătorul comunicat oficial:

Pe frontul din Cmcas continuă a fi linişte. Grucişetorul englez Doris a încercat în 23 Ian. să debarce trupe în apropierea portului Alexan- drette. Focul bateriilor noastre de pe ţărm i-a silit pe Englezi să se retragă, în timp ce au perdut 5 morţi.

Lupta navală din nordul Helgolandei.

Budapesta 27 Ian. »Tägliche Rund­schau^ din Haga.

Două crucîşetoare engleze a- nume: „Princess Eoyalu şi „New- Z e e l a n d cari au suferit avarii în lupta din nordul Helgolandei, au fost duse în doc pentru a fi repa­rate.

R a p o rtu r ile ita lo -ro m â n c .O telegramă din Roma comunică ur­mătoarele :

In cercurile politice şi parla­mentare din Rom&âe crede că toate ştirile ce s ’au răspândit în străinătate asupra raporturilor italo-române, ca fiind astăzi mai puţin intime şi cor­diale decât mái dăunâzi, a u fost puse în circulaţie cu un scop vădit ten­denţios. Ele nu merită să fie dés- minţite întrucât se desmiut prin ele însuşi.

»Gorriere delia Sera« într’un lung articol se ocupă de raporturile italo- române.

Ziarul afirmă că lipsa până as­tăzi a unor acorduri precise între Italia şi România nu slăbeşte pater1 nicile motive care fac pe ’ cele două state să lucreze de acord şi mei nu stinghereşte oportunitatea de a se pune la cale această acţiune con­cordantă.

Marele ziar italian încheie astfel: Guvernai are la îndemână toate ele­mentele pentru a judeca, a înţelege şi a lucra. A venit momentul de a lua într’o serioasă cercetare situaţia politică faţă de România şi a hotărî o înţelegere italo-română dacă situaţia o va impune. Această răspundere îi incumbă astăzi guvernului italian.

ţâre şi o sforţare prelungită aduce du­rerea; io acelaşi timp; acei care a făcu t1 sforţarea a ajuns undeva, aproape de ţelul dorit. Acbl trândav, care nu se mişcă din loc, care rămâne veşnic într’o 1 beatitudine stupidă, nu va suferi, e 1 drept, dar cine-şi va mai aduce aminte de el, uitat cum e în întunecimea tre­cutului.

Dar poate că un spirit mai filo­sofic va spune:

— Ei, da, şi eu sunt pentru c e i1 care se devotează pentru binele comun, pentru progres şi voiu condamna şi cu beatitudinea trântorului egoist, dar la ce bun toate aceste silinţe, pentru ce lupta aceasta gigantică, ca omenirea să-şi ajungă un ţel pe care noi nu-I vom apuca?

La ce să ne asemănăm doar cu lestul pe care ti ia un aerottaut în nacelă, numai ca să fim aruncaţi peste bord şi ca balonul să se ridice tot mai sus. După cum lestul nu va ajunge până la înălţimea dorită de aeronaut, tot aşa nici noi nu vom ajunge să vedem îndeplinit scopul omenirei.

Poate că filosoful meu s& aibă dreptate, deşi e tot un argument ego-

Misiunea luiGhenadiefi

Relaţiunile italo-bulgare. Aspiraţiunile Bulgariei.

Recenta călătorie a fostului mi­nistru de externe bulgar Ghenadieff la Roma şi vizitele pe câri le^â făcut pela diferiţii, bărbaţi de stat italieni a dat prlej pressei mondiale să facă fel de fel de comentarii şi combinaţii cu privire la apropiata atitudine a Bulgariei în răsboiul european.

Pentru a resfira aceste comen­tarii, adeseori eronate, d-1 Ghena­dieff a ţinut să facă ziarelor italiene unele declaraţii asupra atitndinei Bulgariei în actualele împrejurări. Iată ce-a declarat între altele băr­batul de stat bulgar:

»Intre Italia şi Bulgaria de la 1878 încoace există legături de vie simpatie şi nici odată între cele două ţări nu a existat un des acord dă interese dar nici pe viitor nu se vâ putea ivi.

Independent dfe conflagraţia euro­peană, Italia şt Bulgaria au fost şi sărit destinate să procedeze în totdeauna de acord. Situaţia internaţională din uiţi mul timp însă a avut o înrâurire mare asupra relaţiunilor dintre cele dotiă popoare. Italia după debarcarea de ia Valona a devenit o putere bklcanioă şi cu atât mai mult cu cât ea nti a avttfc până acum şi nu va avea nltii' de' atf înainte intenţiuni de cucerire săU dfe predominare politico-economioe în Bal­cani. De aceea popoarele balcanice pot să privească cu deplină sinceritate şi încredere.

Bulgaria mai ales a fost satisfăcută pe deplin prin debarcarea italiană Ia Valona, de oarece aceasta va avea ca urmare stabilirea echilibrului prin influenţa pe care această a treia mare putere o va exercita în peninsula balcanică.

Un alt punct foarte important cb ne fadei — a zis di Ghehâdieffi--- să avem o deosebită consideraţie penteti Italia este şi faptul că ea singura putere ce a răniâs până acuma afară din conflfct,1 şi forţa sa utilitară morâlâ şi politică; care esfce âotHn destul de îU1- semnatS, va creşte iadă' pe m ăsură3oe se vor slăbi celolalte ţări din caâăa războiului. Se crede dar, că voiriţa It&- liei va cântări mult tn ziăa lichidării groaznicei crize europene. De aceea Hr- teresel bulgaro-italian este că atunai când momentul hotărâtor . va fi sosit, cele două ţări să se poată găsi în dp* plin acord pentru apărarea intereselor respective şi pentru triumfal echilibrului din Balcani fără de care nu va putea putea exista pace durabilă în Earopak.

In interviewurile ce d. Ghena­dieff le-a avut cu diferite ziare din Roma a vorbit şi de raporturile româno-bulgare, afirmând că aâeâfo

ist, dar noi trebue să ne supunem u- nor legi pe care tacă nu ie pricepem. Natura vrea schimbare,transformare dfti elementele din care au fost creaţi stră­moşii, ea ne creiază pe noi, ea vtea *o continuă mişcare şi după cum f d ă ’S t i ­mul izvorului, ca să ajungă fluviu enoffh mai departe, aşa a erei a t rasa ome­nească, asemănătoare la început ani­malelor, ca să ajungă mai târziu stă­pâna planetei.

Unde va ajunge omenirea e 0 în­trebare fără rost; fiecare individ a r tre­bui să ia de exemplu pe Înţeleptele albine, care culeg nectarul şi fac mie­rea pentru cele care vor veni. Natura e Încântătoare, viaţa e plăcută pentru orice fiinţă omenească bine organizată şi cu mintea sănătoasă, viaţa trebue trăită, nu visată.

Chiar necazurile, luptele,' nenoro­cirile cete mai înspăimântătoare nu sunt decât tot atâtea * priiejUh pen#ti petreceri intelectuale, căci e o petreteîe intelectuală aceia de a obsefta, a 'ju ­deca, a compara, a^ţi întrebuinţa toate facultăţile mintale în toată plenitudi­nea lor.

Victor An^itM

Pfcgina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 11— 1915.■" - 1,11 "I....... —

raporturi se fac din ce în ce mai prieteneşti şi că ei crede că nyar fi greu să se ajungă la o înţele­gere sinceră şi deplină intre cele două ţări.

Relaţiile ca Serbia şi Grecia se află deocamdată îutr’o stare aşa zicând de espectativă. Sânt unele ele- mente politice şi militare, cari se găsesc In deplină desvoltare şi unele morale cari vor trebui în cele din urmă să biruiască.

Bulgarii nu cer lucruri imposi­bile. Nu au idei exagerate sau ne­drepte. Totuşi e un tntreg şir de aspiraţiuni de reaUsat, de o drep­tate vădită, de care nu se poate să nu se ţie seamă, dacă Europa viea d i adevărat ca starea precară de astăzi să fie înlocuită cu o situaţie statornică, aducătoare de pace, pro­păşire şi civilizaţie.

Delà magistratul orâ$«Iui primim spre publicare «rmătorol avis :

Pe basa articolului de lege XX. din 1386 să ordouă tuturor acelor in­divis! la gloate, cari s'au născut în anii 1895 şt 1896, precum şi acelora dintre eei născuţi în anul 1891, cari prin co- htlsfunlle die Înrolare şl cetea mixte au fost clasificaţi de neapţi pentru arme pânălafinea anului 1914, şi respective cariprincom isiunlle de supraarbitrare militare şi dehonvezi au fost conce­diaţi până !a finea anului 1914, din le­găturile armatei comune, aie marinei de războiu, ale honvezimei oriaie gen­darmerie!, sau cari din ori ce motiv până acuma Încă n’au f&cut destul da- ţorinţel lor de asentare; mai departe acei Indivizi de etate Intre anii 33—36, cari intre timp şi-au câştigat dreptul de cetăţenie ungară: ca pentru cons- trierea tar să se înfăţoşeze la primăria comunală (fa autoritatea orăşenească) a locUlut lor de locuinţă, în comunele mici la sediul notariatelor cercuale.

Oei din Braşov la despărţământul militar al Magistratului orăşenesc (Strada Porţii Nr. 63) se vor prezenta în 30 Ianuarie 1915 cel născuţi în anul 1891, în 1 şi 2 Februarie 1915 cei născuţi în m u l 1896, iară în 3 şi 4 Februarie cei născuţi In anul 1895.

Iu fine au a se prezenta în zilele de aus toţi acel indivizi, care până a- cuma au lipsit delà revista de înfăţişare ia gloate.

Cil prilejul tbfăţlşărei sunt a se produce pentru legitimare cărticica de muncă, ori alte documente cari conţin datele personale ale celui obligat la gioste ş! respective cărticica de legiti­mare pentru glotaşij daci asemenea documente ar fi în proprietatea ace- luiaş.

Indivizii chemaţi la această lnfă- ţoşare pentru conserîerea lor, după eoiiscriere vor fi chemaţi cri aduşi cu forţa Ia revista de lnfăţoşare pentru glotâşi la locul şi In răstimpul dintre lUeie de 18 Februarie şl 24 Martie alo anului curent ce să vor publica mai Jfcârsiu prin primărie, iară acolo vor fl plasificaţl după abilitatea lor.

Cei aflaţi abili vor fi Înştiinţaţi ptin aviz daspre timpul prezăntărei lor stih drapel.

Indivizii obligaţi la gloate vor că­lători la revistele de lnfăţoşare Însoţiţi de o persoană de Încredere şi atât mer­gând cât şl reîntorcându-se vor călători gratuit pe tren in clasa a treia (Iară pe vapor in clasa doua).

Aceia dintre supuşii austriaci pre­cum şi cei de fel din provinciile Bosnia şi fferfegovlna, çari se află pe teritorul ţă rilo r de aub Sf. Coroană Ungară şi oare aparţin daseler chemate, vor fi conscrişi şi chemaţi la revistele de în«*> uţoşare la fel ca supuşii Statului Ungar.

Acei indivizi obligaţi la gloate, cari sunt candidaţi la preoţie ta con­fesiunile admise ori legal recunoscute, sau cavi pe baza studiilor tăcute, In

î conformitate cu § 21 al Legei despre Forţa Armată, actual minte au drept la bénéficiai voluntariatului de un an, cu prilejul revistei de infăţoşare sunt datori a dovedi această calitate a lor prin certificatul institutului respectiv.

Deci, conform celor zise mai sus, to ţi sunt datori a să prezenta ia con- scriere.

c) acei indivizi obligaţi la gloate cari împlinesc serviciu permanent la Poştă şi Telegrafe, la Prima Societate imp. reg. privilegiată de navigaţiune pe Dunăre, la Societatea pe acţiuni r. u. de navigaţiune fluvială şi maritimă, la Societatea germană de Sud pentru na« vigaţlune pe Dunăre, precum şi ia unele societăţi de navigaţiune maritimă, cari iau parte la mişcarea războinică şi cari vor fl designate prin Direcţiunea imp.

. şi regală pentru transportul maritim în Triest, ori sunt stabil angajaţi la fabri­cile şi atelierele aparţinătoare societă­ţilor de mai sus:

d) indivizi obligaţi la gloate apar­ţinători diviziunilor muncitoreşti dela minele de cărbuni de p ia tră ;

e) cei obligaţi la gloate» cari sunt muncitori designaţi prin comune şi oraşe, precum şi cei angajaţi la alte servicii speciale având scopuri militare ;

f) acel indivizi obligaţi la gloate, Cari şl până acuma au fost scutiţi dela serviciul activ de gloate; şi fa fine

g) preoţii ordinaţi respective hi­rotoniţi precum şl profesorii cu carac­ter preoţesc a confesiunilor admise şi legal recunoscute.

Indivizii obligaţi la gloate aici în­şiraţi, cu escepţiuoea celor amintiţi sub e), sunt datori a dovedi cu prilejul con* scriere! în faţa primăriei lor comunale (autorităţei orăşăneşti, notariuiuî cer­curi) angajamentul lor precum şi fap­tul că să află In zisul angajament deja din ziua de l-a Ianuarie anul 1915 şi res­pective cei de sub f) scutirea lo r : cu certificatul autorităţei lor superioare, a direcţiunei lor şi respective a Coman­de! diviziune! lor muncitoreşti, iară cei Împiedecaţi la Căile Ferate şi atelierele aceioraşl cu certificatul eliberat prin Şeful lor de serviciu.

Nu sunt datori; a să înfăţoşa ia revista de înf$ţoşare pentru glotaşî a- ceia, cari sunt neapţi.

Acel individ obligat Ia gloate, ca­rele nu va face destul ordirul de che mare la revista de lnfăţoşare de glotaşi, va fi adus cu puterea rmată şi conform §-lui 4 din articolul de lege XXI. din 1890 despre pedepsirea neasoultărei faţă de ordinul de chemare, va f i pedepsit cu închisoare până ia doi ani.

Dat tn luna iui Januarie anul 1915.

« C lo p o tu l c e l m a re » . Vor­bind despre desele alarme ce s’au dat dela Începutul ^războiului prin o anu­mită parte a presei din România despre intervenţia armată a României, ziarul «Ziua» face următoarele observări juste:

«Văzând gălăgia, pe care o fac din când în când răsboinicli noştri de to t felul, oamenii cu minte-şi vor fi adus din când in când aminte de zloă- torile româneşti »Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci» şi »Cânele, care latră nu muşcă».

Au oare-care dreptate cel ce se gândesc la zicătorlle acestea

In adevăr cei ce sunt cu to t di- i nadinsul hotărâţi să pornească răsboiu, nud vestesc pe duşman cu săptămâni} ba chiar cu luni de zile mal ’nainte, ca să facă toate pregătirile, care Ii sunt tn împrejurările date cu putinţă, ci, vorba d-lui S. Mehedinţi, tac şi fac şi se pregătesc ei înşt-şi in tăcere.

Cu totul alta e purtarea răsboinl- cilor noştri, care trag in fiecare zi clo­potul cel mare pentru ca nu cumva infamii de duşmani ai neamului rom â­nesc să fie surprinşi de mândrele cete, care dau năvală prin trecătorile Car- paţllor...

...E lucru in adevăr de necrezut lipsa de seriosltate, cu care oameni in aparenţă serioşi vorbesc despre răsboi u, şi lipsa de iubire frăţească a celor ce vreau să fericească cu orice preţ pe fraţii noştri din Monarhia habsburgică.

N'a putut până acum şi nu poate nici azi nimeni să prevadă dacă lucru­rile se vor desfăşura aşa, ca România să fie nevoită a intra in răsboiu fie a- lăturea cu Rusia, fie contra ei: e deci o uşurinţă neiertată să alarmezi lumea făgăduind ceeace după toată probalita- tea nu eşti şi poate că nici nu vei ii in stare să dai.»

Sunt scutiţi dela lnfăţoşare Ia re­vista de lnfăţoşare şl totodată pe timp nedeterminat şi de sub serviciul activ de gloate următorii:

a) indivizii obligaţi la gloate, cari âunt stabil impiegaţi la serviciul de finanţe;

b) cel obligaţi la gloate, cari suntatabU Impiegaţi ia căile ferate şi in atelierele aceloraşi, precum şi Ia ser­viciul de mişcare, de manţinere a eălei, de manevrare, de atelier şi de magasln, mai departe la Direcţiunea Centrală ale Fabricilor de fier r. u. şi In fabricile şi uzinele de sub conducerea aceleiaşi; _______ ;

R u s ia n -a f&cut p r o p u ­n e r i R o m â n ie i. Biroul tel. |Ung. ne transmite următoarea telegramă din Bucureşti :

Ziarul »Viitoruh desminte ştirea înregistrată de unele ziare bucureştene privitoare la pretinse propuneri făcute de Rusia în chestia Ardealului şi a Bu­covinei precum şl în chestia cooperaţia nei armatei ruse cu cea română.

Pentru familia unuisoldat nenorocit

— Apel. —In spitalul militar din Braşov zace

pe patul de suferinţă un soldat român cu numele lom Uliciu honved în reg. 12 de honvezi. Reîntors de pe câmpul de luptă, unde s’a luptat vitejeşte şi a înfruntat cât a putut intemperiile vremii, a fost adus in spitalul din Braşov, unde a trebuit să-i se amputeze ambele picioare. Din om sănătos şi puternic ce-a fost, a ajuns bolnav şi invalid...*

Pentru sărmanul loan Uliciu şi pen­tru familia sa numeroasă deschidem O colectă, rugând pe cei cu dare de mână să adreseze oboiul lor administraţiei ziarului nostru.

à ^Pentru ajutorarea familiei IUI loan

Uliciu d-na contesă Mikbs, nobila pre­şedintă a secţiunii »Crucii roşii« a contribuit . . . 20 cor.

Din banii ce s’au trimis ziarului nostru pentru ajutorarea răniţilor con­tribuim pentru acelaşi scop . . . 20 cor

Răniţii din Tarda.— Urmare —

Ca răscumpărarea felicitări­lor de anul nou am primit pentru daruri de Crăciun şi ajutorarea sol­daţilor răniţi din Turda.

Dela credincioşii bisericei gr, or. din Valea-Lupşei, s’au adunat prin d-şoara Minerva Cioran suma de 7 cor. 30 fl). dela următorii: Tèrezia Cioran preoteasă 2 cor., Minerva Cioran 1 cor., Elisabeta Margajan 1 cor., Maria Popa buiu 1 cor., Sofia Nicoara 1 cor., Vas. Margajan 30 fii., Petru Horga 30 fii., Ilina Cosma malaiu 20 fii., Maria Cosma Câmpean 10 fii., George Popa fosio 10 fib, Elisabeta Vlad 10 fii., Petru Panta 10 fii., Victor Nicula 10 fii.

Din Ofenbala s’a colectat prin d-na Ana Gan şi d-1 Vasile Gau jun. suma de 24 cor. 20 fil., dela următorii: Rozalia Prededits 1 cor., Eugenia Chi- rilă 1 cor., Formade Jonuţ 20 fii., Ma­ri ţa Fodorean 1 cor., Chiri ţă George 40 fii., Dumitru Fornade 10 fii., Moise Tir 20 fii., Jonuţ Matias 10 fii.. Alexandru llea 10 fi)., Const. Boncut; 40 fii., life Panta 10 fii., Toma Oancai 20 fii,, Gli- gor pioropar 40 fil., Francise Raţiu 40 fi)., Teofil Moduna 20 fii., Pavei Soruna 20 fii., Cita Fornade 20 flL;' loan For­nade 20 fii., Vasile Bumb 20 fii., Va- slle Taraa 10 fil., N. Cioropar 20 fl!., Lina Harda 20 fii., lacob Harda 10 fii., Maria Chlrilă 10 fii., Valeria Cioropar 20 fii., Ambros Fornade 20 fii., Todora Fornade 10 fii., Ioana Fornade 20 fii., Alexa Cioropar 20 fii., Gavrilă Taran 40 fii., Aiexa Filip 30 fi!., Alexandru Taran 20 fii., Vasile Fornade 30 iii., Iosif Barb 30 fii., Iosif Natotea 10 fil., Rafila Fornade 30 fi]., d-na Ana Gan protop. 2 cor., Vasile Gan, protopop 2 cor., Vasile Gan teo). abs. 1 cor. Todor Lup 20 fii., Nuţa Miadin 40 fii., Sabina Muntean 1 cor., Alexandra Muntean 1 cor., Hermina Muntean 2 cor., Dionislu Muntean, notar 2 cor., George Fodo­rean stud. 50 fii., Lefciţia Gan, preo­teasă 1 cor., Ana Miboc 1 cor.

Din comuna Agârblcl s’a colectat prin doamna preoteasă Aurelia Orâşan suma de 23 cor. 40 f. dela următorii : Vlncenţiu Orăşan 2 cor., Petrişor To­dora 50 f., Vasinca loan, sfet. 30 f., Vescan Susana 50 f., Mari nea Ana I. George 50 f., Vescan Ana J. Si mi on 1 cor., Rad liie 30 f., Dragota Mihail 20 f., Coroveiu Susana I. Iuon 50 f„ Fele- can Ana J. Si mi on 40 f., Feiecan Do- chita 60 f., Roşea Maria 40 f., Dragota Todora 20 f., Dragota Marja 20 {.. Ma­rine* Ana 20 f., Dragota Susana 20 f., Iova George 1. Iiie 1 cor., Porcilă Sila10 f., Coroveiu Ileana 20 f., Dragota Todora 60 Sebepi Maria 4. Vâsliie 2 cor., Iosivas Todora 40 f., Marinca Anica 1. Mihail 1 cor., Sebeni Fiorica 30 f., Petruţiu Ana 1 cor., Sebeni Sila 50 f., Sav Susana 60 f., Spălnaoan Lina 40 f., văd. Iova Ana 1. George 80 f,, Rad Anica11 liie 80 f., Indolean Susana 40 f., Se­beni Susana J. Mibaii 20 f., Cornelia Dr. Onişca 2 cor., Iova Ana 1 cor., Fe- keen Susana 1. Iuon 50 f., Sebeni Maria 1. Iuon 50 f., Sovagău Susana, moaşe 50 f., Coroveiu Maria 40 f., Sovagău Maria 20 f.

Din comuna Cicud a’a colectat prin d-şoara Marioara Bosdoc suma de 30 cor. 10 f. dela următorii : Iuliu Vlassa 4 cor., Silviu Haţegan, preot 1 cor. 50 i., Iuon Căluger 1 cor., Fani Mondel 80 f., Regina Rozenfeld 1 cor., doamna Rozenfeld 1 cor., Cecilia H'rsch 40 f., Cbirala Căluger 1 cor., Gligor Mureşan 1 cor., Nicolae Mărginean 1 cor., Victoria Moldovan 60 f., Maria Că­luger 46 f., Mariuca Cocoară 40 f., Ga- pia Căluger 40 f., lacob Moldovan 40 f., Lina Moidovan 30 f. Simion Panfilie 20 l loan Nimes 30 f. Mihail Maties 30 f. Victoria Beldean 30 f. Acsinle Pădurean 24 f. loan Moldovan 40 f.

) Mihaila Panfilie 40 f. life Rendes 80 f. j N. N. 10 f. Senia Mărginean 20 f. Pa-

raschiva Man 20 f. N. N. 36 f. Todor Moldovan 10 f. Cosma Todorica 20 f. Maria Vlassa 20 f. loan Panfilie 20 f. Mihail Panfilie 20 f. Colin Iiie 10 f. A rtenie Panfilie 10 i. Familia Bosdoc 10 coroane.

(Va urma).

Apel.Primim spre publicare următo­

rul apel:Credincioşii comunei noastre bise­

riceşti din Tfclechi-Recea, comit. Făgă­raşului, fiind constrânşi a se închina Domnului între nişte păreţi de bârne foarte vechi ; în o biserică edifloată tn anul 1795, care in tot minutul ne ame­ninţă cu prăbuşirea, pentru care am şi fost in mai multe rânduri admoniaţ! din partea forurilor administrative civile; spre a o închide ca să nu se întâmpla vre-o nenorocire.

In vara anului 1913 am ridicat 6 biserică de cărămidă, pe care am pus-o sub coperiş; fiind neboltită şi netinciuită cheltuind ultimul capital pe care l-am avut, acum spre a nu se pierde şi ce s’a făcut, ne luăm îndrăzneala a apela la persoane caritabile adunându-ne cu aceasta listă ajutor.

Aceasta colectă este admisă de Prea Venerabilul Consistor sub Nr. 15.173 ep. 1913 şi de înaltul Ministru cu Nr. 555/914 Vl-a. Pe oricare dărultor vă rugăm să-l însemnaţi în aceasta listă şi pe care să binevoiţi a o înapoia ia oficiul par. gr.-or. din sus zisa comună, fiind provăzută fiecare cu Nr. de im protocol are, care după mui- ţămltă se va păstra îa arhiva bisericei spre amintire.

Telechi-Recea, Aprilie 1914.Oficiul Parohial gr.-or.

Iosif Martin Vasile Chiuşdeapreot. epitrop.

Damaschin Angel notar.

tSub3crişii cu inima zdrobită de

durere anunţăm, că mult iubita noastră mamă, soacră, bunică şi soră Parius- chiva Radu născută Maior a repausat în Domnul la 25 n. I. c. după un morb scurt, împărtăşită fiind cu £s. Taine ale muribunzilor, în anul -75-lea al vieţii sale.

Rămăşiţele pământeşti ale acum? pei repaosate se vor înmormânta în 27 J. c. ia oarele 2 d. m. îb cripta Biserecii »Sfintei Uniri« din comuna Tâmpăhaza.

Tâmpăhaza-Ujfalău, 25 Ianuarie1915.

In veci pomenirea ei IDemetriu episcop, Nicolae, lacob

canonic, Teodorica m. SeWgian fii şi fiică.Sever Selăgian ginere ; Domnita

n. Radu n o ră ; loan, Vasile, loan, Oda- vian, Valéria Faraschiva, Valentină, To­dorica, Marta şi Cornelia nepoţi şi nepoate.

Teodor Maior, Ana Maior şi Maria Muntean n. Maior frate şi surori.

ŞTIRI.— 15 Ianuarie v. 1915.

I t Lofiot- loan Emílián iron- |

încă o jertfă dureroasă a crun­tului războiu, care a aruncat în doliu adânc o familie frnntaşă românească din Braşov, familia directorului şco­lar i. r. Ioan Aron prin moartea prea timpurie a fiului său iubit lo­cotenentul Ioan Emilian Aron.

Deabea vindecat de-o rană la picior, pe care şi-a atras-o în răs- boiul cu Sârbii, a plecat din nou pe câmpul de luptă din sudul Monar­hiei, de unde a trebuit să se reîn­toarcă iarăşi, îmbolnăvind u-se din nou. Ajuns In spitalul din Cluj s’a supus unei operaţii, care a şi reuşit. După operaţie s’a ivit însă în trupul tinârului ofiţer baccilul grozav a tifosului, boala această cumplită, pe care şi-a atras o în urma multelor neajunsuri îndurate după plecarea a doua în Sârbia. Cu toate ajutoarele medicale primite, boala nemiloasă, cu deose­bire perderea unei cantităţi mari de sânge, a răpus pe tinărul ofiţer în floarea vieţii.

Defunctul locotenent a fost un ofiţer talentat şi conştienţios. In cam­pania din Serbia, care a secerat a- tâtea vieţi, s ’a distins în calitate de j comandant de companie prin vir- j tuţile sale militare, cari i-au atras |

T I P O G R A F I A A. M U R E Ş I A N U B R A N I S G E & C O M P B R A Ş O V .

lauda şi recunoştinţa superiorilor. Dar nu numai ca soldat ci şi ca membru al societăţii s’a bucurat în cercuri largi de simpatii sincere. Do­vadă regretele adânci, ce lasă în urma sa în cercurile prietinilor şi cunos­cuţilor lui.

Dumnezeu să-l odihnească, iar familiei adânc întristate îi trimetem sincere condolenţe.

Despre moartea regretatului lo­cotenent, a cărui rămăşiţe pămân­teşti au fost transportate la Braşov azi dimineaţă, familia îndoliată a lansat următorul anunţ funebral:

Cu adâncă durere aducem la cu­noştinţa tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, c& mult iubitul nostru fiu, frate şi nepot etc. Ioan Emilian Aron iocot. în reg. de inf. ces. reg. Nr. 51 a răposat în Cluj, în 12/25 Ianuarie a. c. în urma unu! morb greu, căpătat pe câmpul de luptă, în etate de abia 27 ani.

Rămăşiţele pământeşti ale scum­pului şi neuitatului decedat se vor de­pune, din casa părintească str. Ciocrac Nr. 32, spre vecinică odihnă In cimite- rul bis. sf. Nicolae din Prund Vineri la 16/29 Ianuarie a. c. la 3 oare p. m.

Rugaţl-Vâ pentru cel reposatlPe adormitul în Domnul 11 de­

plâng: Ioan şi Emilia ca părinţi. Lauri- an, Dora, Cincinia şi Sextii ca fraţi. Nicolae Soiu ca moş şi numeroase rudenii.

Avansament. Din Viena ni se scrie: Fiul bunului Român, maior Dănilă Papp, Eugeniu Papp din reg. de inf. 67 a a- vansat dela rangul de cadet^-aspirant la rangul de sublocotenent.

Pentru soldaţii români răniţi ad­ministraţia ziarului nostru a primit următoarele contribuiri:

Dela d-1 protopop Petru Cheresteşiu din Buza 4 cor. ca răscumpărare a fe­licitărilor de anul nou pentru procura­rea de călindare pe seama răniţilor noştri.

Dela d-1 Dr. G.PIopu, Budapesta, 3 cor. pentru ameliorarea sorţii fami­liilor celor duşi în răsboiu.

Dela d-1 loan Albon preot în Ho- 8zutelke 2 cor. pentru scopuri de bine­facere.

Dela părintele Grafian Flonta suma de 30 cor. cu următoarea desti­naţie: Junii colindători din Căţelul român trimit această siţoaă In favorul ostaşilor rân*ţi pe câmpul de luptă.

Dela d-l Dr. Doctor, medic în .Vi-, ena 25 cor. la fondul de ajutorare pentru soldaţii români răniţi,

Dela d-1 Nicolae Racoţia 10 cor. pentru pomul de Crăciun ai răniţilor.

Dela d-1 Dr. Teodor Mihdl în Dej 20 cor. pentru soldaţii români răniţi.

Mulţumind ştim. contribuenţi, ie comunicăm că banii primiţi i vom folosi pentru scopurile indicate după trebu­inţă.

Contele Tisza în pericol de viată*Din Budapesta se anunţă:

La Buda s’a întâmplat Marţi sea­ră un accident, căruia aproape i-a că­zut victimă primul ministru, contele Tisza. înspre seară, câţiva ingineri al comunei însoţiţi de mai mulţi lucrători, au sosit pe calea Albrecht, ca să de­moleze o parte a admirabilei redute a pescarilor, care în urma ploilor recente ameninţa să se prăbuşească. In stânca pe care e construită reduta, se obser­vau mai multe crăpături. Era momen­tul suprem, când deodată apare auto­mobilul ministrului preşedinte venind dinspre Burg. Lucrătorii fac semn şo­ferului să oprească, dar acesta neobser­vând semnele ia timp, trece cu viteză maximală. Abia a trecut automobilul şi o parte a redutei s’a prăbuşit acoperind strada cu sfârâmături pe o întindere de 19 metri. Contele Tisza a oprit auto­mobilul şi s’a interesat de cele petre­cute, apoi şi-a continuat drumul liniştit.

Un episod pe cămpul de luptă. Ceidin urmă comunicat al cartierului nos­tru general anunţă, că in recunoaşterea sa, o patrulă ar fi făcut un act de bra­vură ; şi anume, că ar fi pătruns în ti’un sat ocupat de Ruşi şi intrând în casa locuită de comandantul acestora, l’a a- restat împreună cu mai mulţi ofiţeri. Corespondentul de războiu ai ziarului »Az Est« comunică cu autorizaţia car­tierului generai, că faptul s’a petrecut tn localitatea Staskowka şi că patrula era compusă din soldaţii care iac parte din regimentul 11 şi 16 de honvezi.

înştiinţare. Preşedintele Corpora- ţiunei meseriaşilor face cunoscut c& acei membri cari sunt avizaţi la ajutor să se prezente In zilele de 29 şi 30 curent înainte de amiazi In localul corporaţiunei (str. orfanilor Nr. 2.)

Proprietar :Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp.

Redactor responsabil : loan Lacea.