Noiăral costa 2 5 bani ( 3 0 îtterl*

ANUL VIII. ARAD, Marţi 25 Noemvrie 1911 ABONAMENTUL :

ku an 70 Lel = 1*0 Cor. JBL ui 9 6 Lei — 72 Cor. UJni 18 Lei = MCw. n|al anal nantir « ám 25 bani ma SO HL

Mon p. « r a s f l !*-t n r b u Mr. 750.

IBmHnMMMHW

• — • i l " *

Nr. 167.

R E D A C Ţ I A 81 A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrinyi nemire! i «.

INSERŢIUNILE se primesc la administraţia şi se taxează dupa terii. MANUSCRIPTELE NU W d si INAPOIAZA.

A l e x a n d r u V l a h u ţ ă . După ce a plâns pe Garagiale, pe Dela-

mcea şi Goşbuc - pentru a nu vorbi de de aceia cari au ilustrat în aceiaş timp

i marele lor talent literatura românească -aceasta îmbracă iarăşi vestmintele de do­li, prin perderea lui Alex. Vlahuţă, unul din Étele cele mai nobile şi una din inteli-foţele cele mai luminoase ce au luptat vre-o û în domeniul artei şi în domeniul nostru tural.

Delà distanta la care ne găsim — şi le ştirile ajung cu atâta greutate — ne «greu să credem că moartea şi-a întipărit (a-i majestate pe figura blânda şi modestă icestui mare maestru al cuvântului; inima toe să se închine însă în faţa faptului bru-, exprimându-şi durerea că se duce încă il din cei mai buni dintre ai noştri în mo­nte când avem nevoe mai mult ca or când talente, de inteligente şi de organizaţii su-eşti, capabile să se distmgă prin voinţă şi i caracter.

Unul din cei mai buni: iată ceeace era idevăr Alex. Vlahuţă şi aceasta nu numai i opera bogată şi reprezentativă ce a ră-spe urma lui ci în aceiaş timp şi prin lai că întreaga viaţă a scriitorului dispărut te servi ca pildă înălţătoare de activitate iică şi desinteresată. Generaţiile tinere, cari au crescut cu o-

Ee literare ale lui Vlahuţă, vor cinsti în auna aşa după cum se cuvine pe îndru­mi sigur şi îngăduitor, pe prietenul mai

ie care ştia să dea sfaturi fără să jicnească, miandând însă tutulor acelora cari se de­tail artei şi literaturei, respectul de sine şi tectul acestor spinoase dar nobile preo-m.

i Discipol şi admirator fervent al lui E-lescu — într'o vreme când întreaga viaţă iară purta stampila pessimismului sciitorului •stagenial - Vlahuţă, fără a putea să se sus-;i influenţei covârşitoare a maestrului, a í să păstreze o notă de adâncă origina-Î ce a dat tot timpul măsura puternicului liaient. I Contemplator mişcat al unei vieri ce îi

|

"ia tristă în esenţa şi alcătuirea ei, Vla-nu s'a scoborât niciodată până la senza-

& desnădejdei şi a pessimismului amar. Păstrând în toate operele sale nota unei

;|i pline de o nobilă şi adâncă resemnare, văzut îu munca desinteresată şi continuă i faptul împlinirei datoriei, un corectiv şi isolare în faţa răutatei şi prostiei oame­ni în faţa tristeţilor şi desnădejdilor

De aci o operă literară consecventă cu isa'şl, sinceră până în cele mai mici cute fi şi pătrunsă de o imensă bunătate şi de lilncă iubire de aproape. Arare ori sufletul acesta atâta de deprins

«semnarea şi aplicat în spre contemplaţia loara, se revărsa în accente de indignare ivoltă şi atuncea versurile şi proza sa nică şi cizelată îmbrăcau f.orma corozivă iei ce biciuia apucăturile urâte şi por-lipsite de nobleţe ale unei societăţi în mpunere. la afară de volumele sale de nuvele şi dumele de poezii, din cari uneie ca „Li­la Icoană" etc. au rămas celebre, in­

trând de drept în toate antoobgiile, Vlahuţă a dăruit literaturei noastre unranan de mora­vuri. „Dan", creindu-şi astfel titlul de glorie de a fi fost printre cei dintâi cari au încercai să abordeze, cu succes genul acesta atâta de pretenţios şi în privinţa căruia suntem încă şi acuma atâta de departe de literaturile occi­dentale cu o tradiţie şi un trecut.

Colaborator neobosit al unora dintre cele mai reputate reviste de pt vremuri, el a socotit drept un apostolat—aşi dupăcum ani arătat mai s u s - s a fortifice corştiinţele, să în­tărească gustul pentru literat; :ă şi frumos şi să pregătească astfel cu încetu în sufletul ge­neraţiilor tinere literatura viitoiului.

Admirator fervent al frunuseţelor pa­triei sale, şi al calităţilor sträucite ale ace­lora dintre fii ei cari umpleau satele şi munţii, Vlahuţă a găsit în „România pitocască" accente de un sincer şi vibrant entusiasn pentru cul­mele abrupte ale stâncilor, pentru văile, codrii şi apele ce seamănă şl brăzdează întinderile ţărei româneşti.

Dragostea aceasta pentru natură 1-a fă­cut pe Vlahuţă să comenteze pagini admi­rabile opera marelui nostru pictor Urigorescu arătând realitatea şi poetica discreţie a cio­banilor maestrului, a carelor şi a animalelor de muncă, cum şi poezia amurgurilor şi a ră­săriturilor de soare deasupra cânpiilor bogate şi întinse.

El a ştiut mai bine ca ori sare altul să prindă delicateţea cu care frumuseţele naturale aie patriei se răsfrângeau în tabourile picto­rului Grigorescu, întărind astfel jrin imaginile impresionante ale artei sentimenul dragostei faţă de ţară şi popor.

Artist până în cele mai ascunse cute ale sufletului, Vlahuţă a ştiut să înfăşeze cu de­licateţe frumusetele de coloratun şi lumină ale unei opere picturale ce nu pitea să fie în­deajuns de înţeleasă şi să evoac graţia ari­stocratică şi fină cu care se înaţă din pân­zele îngălbenite de vreme ale lu Grigorescu, figurile feminine ce au jucat un bl în viaţa bogată în senzaţii a artistului.

In fine, pentru a încheia o ctivitate, ce nu mai voia sau nu mai putea aa cum ar fi voit să-şi găsească expresiunea pe tărâmul literar, vlahuţă se consacrase în iltimul timp ziarismului, conducând împreunau d. Alex. Brătescu-Voineşti, ziarul „Daciaudin care au căutat să facă un organ al cinste şi al apă-rărei intereselor naţionale.

înţelegător al nevoilor timpuri, Vlahuţă îşi dădea seama de rolul presei :instite, mai ales în împrejurările de faţă cândziarele de­zinteresate şi conduse numai de sentimentul onoarei şi al dragostei de ţară sut nişte rare şi fericite excepţiuni.

Destinul 1-a oprit pe Vlahuţi să-şi desă­vârşească visul.

Acela care a cântat ! nNu ie moarte mă cutremur dar de veşnicia «'"s'a scobo-rît astăzi prea de vreme în impelul întune­cos al umbrelor, în sânul eternităţi, a căreia enigmă a turburat întotdeauna nntea subti­lului şi delicatului poet.

AlexAnestin.

Moartea unui ziarist ardelean.

Septimiu Albini. In 10 Noemvrie am îngropat în comuna

Gut pe unul dintre purtătorii Memorandului, îmi tremură peana când scriu numele Septimiu Albini. Nu pomenesc, nu cutez să pomenesc viaţa acestui martir, pentrucă aprecierea ei cade în competinta istoriei.

Am vorbit de câteva-ori cu el, de când a venit la Gut şi îmi părea fiecare vorbă a lui o scântee şi tot sufletul lui o văpaie.

A venit suferind la Gut, cu nădejdea că în scurtă vreme se face bine şi apoi să cu-treere tot Ardealul, — Ardealul pentru a cărui trezire a ars atâta însufleţire în sufletul său. Nu voiu uita în veci duioşia cu care-mi spu­nea »Nu mi-am văzut — Părinte — 25 de ani nu mi-am văzut satu, — aşa a plăcut un­gurilor — şi acum — după 25 de ani viu bolnav acasă." Un tremur uşor i se simţiara glas, care a fost biruit de glasul însufleţireî cu care continua „dar să vezi dta dacă mă fac bine o să facem începutul unui puternic fond pentru clădirea unei biserici în Gut," şi însufleţirea ce-i tremura în glas s'a rostogolit într'un stiop de lacrimă calda pe perină. Am tresărit în faţa unui suflet mare. Gând am fost să-i dau deslegarea mi-am zis, n'a avut Gutui noroc.

A răbdat cu tărie de martir suferinţele sfârşitului. Pomenea soţiei sale une-ori, „iar am avut clipe senine, am stat de vorbă cu Bianu, Iorga... o să se desfacă lucrurile... se va face lumină şi bine". Ultimul cuvânt — dupăce în fantazare dictase un discurs însu­fleţit — a fost „în sfârşit faceţi cum vreţi un lucru însă să-I ştie toţi, c'am fost totdeauna imn român şi vreau să mor român.

Ziua înmormântării a fost zi senină cu soare - între atâtea zile de ceaţă şi întu-nerec — cum senin şi luminos a fost sufletul lui ca un soare.

Nici un român afară de doi ofiţeri din Sebeş veniţi ca doi feţi frumoşi pe cai de spumă, n'a putut depune o floare şi o la­crimă pe mormântul lui. Comunicaţia greoie imposibilă chiar, i-a reţinut.

La parentat protopopul Sebeşului, loan Simu, care a fost asistat de preoţi din jur şi la plâns cu plâns de frate poporul din Gut la care a ţinut cu atâta dragoste şi care îl ve­nera ca pe un martir al neamului, care a pe­trecut atâta vreme în temniţiie ungureşti.

Faptele şi viaţa lui r£mân în puterea Istoriei.

Familia respectând dorinţa lui fierbinte de-a pune bază unui fond pentru zidirea unei biserici în Gut, a început acest fond cu 500 cor. puse la dispoziţia curatoratului.

Familia Beşa din ZIatna a adaus acestui început suma de 200 cor.

Suma de 700 cor. s'a depus Ia institutul „Sebeşiana" sub numirea „Fondul Septimiu Albini pentru zidirea bisericei din Gut".

Sunt rugaţi toti acei români, cari ar fi dorit să pună o floare pe mormântul lui Sep­timiu Albini să sporească acest fond, trimi-ţind cât le dă mâna pe adresa institutului „Sebeşeana" din Sebeşul-Săsesc. Gontribuirile să vor publica în ziare. Atâta pomenire e vrednic ziaristul, care ca putini altii a fost pe vremuri fala ziariştilor.

Dormi în pace suflet mare ! Gine ştie din lacrima ce ai scăpat pe perina Ta de bol­nav nu va răsări o mândră biserică în Gut cum din stăruinţa fratelui tău cu care dormi alături înaintea bisericei umile din Gut — a ră­sărit o mândră şcoală. Aurel Marcu, preot.

Pag. 2 . R O M A M ü L Marti, 25 Noemvrie t9H!

înmormântarea Iul Alex Ylâhnfă. La 21 Noemvrie d. a. s'a iăcut înmor­

mântarea poetului Alexandru Vlahuţă. Au a-zistat numeroşi miniştri, între cari şi ministrul Ardealului, d. Alexandru Vaida, care a vorbit în numele Ardelenilor. In numele academiei a vorbit d. Nicolae Iorga, iar în numele gu­vernului, ministrul instrucţiunei, d. general Lupescu.

Notiţe biografice. Al. Vlahuţă născut la 1859, a desfăşurat

o întinsă activitate literară. A colaborat la „România Nouă", la „Convorbiri literare", apoi a scos revista „Vatra", „Sămănătorul" cu poe­tul Goşbuc; a scris apoi la Viata Românească" din Iaşi.

lată operile lui Al. Vlahuţă (poezii, nu­vele, romane şi cărţi didactice în ordinea apa-raţiunei.

Poezii 1887; Iubire poezii 1890, Poezii 1908; Nuvele 1886; Din goana vieţii 1892; Nuvele; Icoane şterse; In vâltoare 1896; Glipe de lineşte 1899; Nuvele 1908; Dreptate 1914; Dan 1894; România pitorească 1911; Din tre­cutul nostru 1908—19; pictorul N. Grigorescu 1910; Garte de citire (în colaborare cu Goş­buc) 1902. A scos revista „Viaţa" în 1904 îm­preună cu d. Ureche.

A mai scris „România pitorească" iar în urmă împreună cu d. Al. Brătescu Voineşti, a condus ziarul „Dacia".

Serbarea culturală din Lipova. Joi în 13 Nov. a. c. s'a ţinut în sala re­

staurantului Gentrol din Lipova a H-a confe­rinţă publică, din seria conferinţelor aranjate de corpul profesoral dela şcoalele comerciale şi civile. A asistat un public numeros.

Programul a început cu „Potpouriu" de Mureşan, solo de vioară de dl prof. O. Do­boş, acompaniat la pian de dl prof. L. Roş-culet

A urmat conferinţa dlui prof. A. Viciu: Viaţa poporului român în colindele sale",

într'o conferinţă bine studiată d. Viciu a ară­tat origina colindei noastre, scoţând în relief baza ei religioasă şi filozofică şi demonstrând că ea este moştenire dela romani, iar cele­lalte popoare conlocuitoare cu noi, au împru­mutat-o dela noi.

Ga încheiere d. prof. Selagian a cetit câteva fabule, alese cu mult gust din renumi­tul fabulist Gr. Alexandrescu.

A urmat apoi dans până la ora 12.

Cărţi şi reviste. Am primit la redacţie: In editura librăriei «Şcoala Română* Suceava,

(Bucovina) «Nunta Neamului», poem naţional în 3 pătţi din Serafim Ionescu, autorul cunoscutelor piese de teatru şcolar şi sătesc.

Năzuinţa sfântă şi statornică nutrită prin cursul veacurilor de poporul român a fost scuturarea lanţu­rilor robiei şi unitatea tuturor într'un singur stat. Vi­sul de aur al românilor s'a împlinit aevea. Piesa Nunta neamului aduce pe scenă într'o prea frumoasă alego­rie tocmai înfăptuirea măreţului act al unirii neamu­lui, în care România şi ţările răpite şi robite, au ro-.urile principale în îndemânatica acţiune a piesei.

Actualitatea şi avântul patriotic al poemului, versurile în care e scris şi între cari sunt ţesute cu măestrie cele mai alese fire de aur din poezia noastră populară şi artistică formează din piesa aceasta în primul rând o contribuţie binevenită pentru toate scenele teatrelor şcolare şi săteşti. Casele de cetire, bibliotecile şcolare, cercetăşiile. societăţile culturale, etc. nu se vor l i p s i nici într'un caz de această lectură înălţătoare.

Piesa va ocupa fără îndoială un loc vrednic şi în literatura national-patriotică, care nu poate fi încă prea numeroasă în largul cuprins al ţărei noastre.

Fiecare român e dator să citească şi să asculte »Nunta Neamuluir.

Comenzile împreună cu costul lor sunt a se adresa librăriei editoare, preţul 5 lei.

Ideea europeană, nr. 22 cu următorul su­mar : Trei oameni : General Averescu. — Take Io­nescu. — Ion I. C. Brătianu. Criza Spirituală de Cora Irineu. In ciuda submarinelor. Ziarul unui pribeag dela Arhanghelsk Ia Montrose. însemnări etc. Preţul 50 bani.

— Rezortul finanţelor pregăteşte înfi­inţarea de sucursale ale băncii naţionale din Bucureşti, la Cluj, Braşov, Sibiu, Ti­mişoara, Arad, Oradea-mare. Aceste sucur­sale vor începe să funcţioneze la 1 Ianua­rie 1920.

— In ziua de 22 c. d. general Coandă a trecut prin Timişoara, reîntorcându-se la Paris.

— D. C. C. Arion, fost ministru, mem­bru al partidului conservator progresist şl fiul acestuia, d. Dinu Arion, fost deputat, au cerut înscrierea în Liga Poporului.

» — Guvernul Austriei a cerut, prin

reprezentanţii Franţei şi Angliei, intrucfiuni conferinţei de pace, cu privire la persoana noului guvernator al băncii Austro- Ungare, în locul decedatului Ferdinand Wimmer, banca urmând să lichideze la 31 Decemvrie anul c.

• — Joi 27 L va avea loc cencertul cu­

noscutului baritm Gr. Teodorescu, unul din cei mai de seană cântăreţi de operă ai no­ştri şi care dmdcum suntem informaţi, a răspuns în mod afirmativ la apelul ce i-a fost adresat de direcţia Operei din Cluj, să pue în serviciul acestei instituţii bogata sa experienţă soetică şi generoasele resurse ale impozantulu său organ vocal.

La concerkl de hi seara, va da pre­ţiosul său concirs dna Nina maior Botez această strălucită cântăreaţă, ce a lăsat im­presii neuitate U oraşele Ardealului, unde a avut prilejul să wncerteze în cursul ultime­lor luni.

— Citim în ciciosul liberal » Viitorul*: Unele ziart de rea credinţă continuă

să afirme că aâualul guvern va semna pacea.

In Mesagii se spune lămurit şi cate­goric : cu privirt la chestiunile noastre ex­terne, guvernul neu n'a prejudecat desle-garea acestor ckstiuni; ele se prezintă în­tregi deliberările dumneavoastră.*

i T"' , ,,.. ? ... • 'jjfj! ţ>!) ;.n — Comandarentu! trupelor din Bucureşti a

trimis spre publicat ziarelor următoarele : » Unele zian s'au făcut ecoul unor in-

formaţiuni cu toti tendenţioase, care arătau că la reg. 4 infantar, ar fi avut loc scene de in­disciplină cu ocazi plecărei soldaţilor în con­cediu.

Comandametul trupelor din Bucureşti dă cea mai formală esminţire acestui svon, care nu a putut lua nştere decât în sânul cercurilor interesate.

In toate corprile de trupă domneşte o per­fectă ordine şi diuplină.*.

— Dupâcar. se ştie partidul socialist hotărâse ca cei ase reprezentanţi ai săi în parlament, să ceaşcă în şedinţă o declara­ţie cerând disohrea parlamentului, şi apoi să se retragă.

Retragerea reprezentanţilor socialişti trebuia să aibă ic ieri, Luni.

— Cu privirea suspendarea acceleratelor, se anunţă următoarele:

Direcţiunea generală a căilor ferate a suspendat următirele trenuri accelerate : Tre­nurile 3 - 4 Biureşti—Vârciorova, 13—14 Bucureşti-Predd—Arad, 9 - 1 0 Bucureşti— Predeal- Oradeaflare, 17—18 Bucureşti- Iaşi-Gernăuţi, 29 3( Bucureşti—Galaţi şi 1—2 Galaţi—Iaşi.

Trenul simpn şi trenurile de persoane ! vor circula după^echiul orar.

— Faţă cu cazurile de ciumă constataţii Salonic şi Beirut, cu începere dela 18 Noemm 1919, intrarea în România a provenienţelor fl călătorilor din Salonic şl Beirut se va face numi prin portul Constanţa.

Vasele indemne, suspeste şl infectate, ulii-tori, echipagiul şi proveninţele dut Salonic j! Beirut vor fi supuse în portul Constanţa măst iilor prevăzute în convenţiunea sanitară internt' ţională din Paris (1903).

Călătorii sosiţi vor fl supraveghiaţi, pá medicii oficiali, la locul de destinaţie, zece zk

Intrarea In ţară a cetelor de lătrători, t migraţi, vagabonzi etc. este prohibită.

— Ziarele ruseşti se ocupă de înţele­gerea ce se tratează între Japonia şi guvei' nul pan-rus.

După „Daily News", nu este vorba di vre-o recunoaştere sau nerecunoaştere a ami­ralului Kolceag din partea Japoniei, ci de ut aranjament între Japonia şi guvernul pan-ruţ ce se presupune a fi cel alcătuit din Kolceag' Denikin-Judenici.

Aranjamentul ar fi, după o telegram! din Tokio, privitor la situaţia din Siberia, undi Kolceag ar fi pierdut mult din popularitate! sa, şi unde se găsesc considerabile forţe ja poneze. Aceste forţe japoneze, în urma arau jamentului de mai sus, ar avea să rămână ii Siberia pentru menţinerea ordinei în partei dinspre Est, ocupând partea de dincolo dt lacul Baikal. Amiralul Kolceag ar avea să st retragă spre Irkutsk.

— Societatea de lectură „Andrei Şa guna" a şcoalei normale arch. pe anul şcolai 1919-20 în şedinţa ţinută la 7 Noemvrie sta 1919 sub preşedenţia dlui dr. Vasile Stan, di­rector al şcoalei normale a ales comitetul ii modul următor:

Preşedinte: prof. Aurel Popovicîu; vi-preşe-dinte : Şofrou Vlad cl. VIII; notar I şi arhivar; Ioan Isacu cl. VIII; notar II: Axente Tomuşd VI; cassier : Simion Golţan cl. VII; controlor: Gheorghe Stan cl. VI ; bibliotecar : Mihai Grecu cl. VII; vicebibliotecar : Ioan Soră cl V; redactor: Vasile E. Gostin cl. VIII; econom Andreiu Gioran cl. VII. Membrii în comisiunei literară: Gheorghe Zemora cl. VIII, Ioan Giur­giu cl. VIII, Nicolae Bobeşiu cl. VII, Ovidii Lupescu cl. VII, Cornel Stângu cl. VI, Ioam Răduţiu cl. VI, Maria Simtion cl. V, Livii Pascu cl. V.

* — Abonaţii dia fosta ungarie caii

trimit scrisori la administraţie sm\ rugaţi ca pe lângă numirea româneasca a localităţii să ne comunice — h paranteză — şi pe cea ungurească.

Împotriva colportorior de şîlri. Extras din Ordonanţa Nr. 21 şi 25.

/. Vor fi consideraţi ca infractorii a) acei cari, fără rea credinţă, pé

localuri publice, gări, trenuri, pe străzi ele. vor comunica, colporta, comenta în oria chip ştiri, fie adevărate, fie imaginare, sas păreri relative la operaţiunile de războia, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunik autorităţilor militare, sau orice chestiuni privitoare la armata română.

2. Această infracţiune se va judeca j/ condamna de pretori în prima şi ultima in­stanţă, cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei.

Când faptele de mai sus se vor fi să­vârşit în scopul de a spiona, sau trăda, sâ aplică pedepsele prevăzute de legile penale "n vigoare în timp de război.

Marţi 25 Noemvrie 1919. K O íVi A K ü L Paj;. 3.

Circumscripţiile poliţie­neşti ale oraşului Arad.

Am anunţat în numărul de Duminecă, că odată cu statificarea poliţiei, oraşul Arad a fost împărţit în 6 circumscripţii poliţieneşti numite comisariate:

Comisariatele vor începe a funcţiona cu începere delà 1 Decemvrie. Publicăm azi străzile cari aparţin celor 6 comisariate :

Comisariatul I.: Bulevardul Regina Maria lost piaţa Andrăssy, Bulevardul general Dra-galina fost Bulevardul Apponyi Albert, Strada ioan Arany, Strada Vasile Alexandri fost Bat-thyáni, Piaţa Boros Béni, Strada I. L. Gara-giale fost Gsiky Gergely, Strada 1.1. Brătianu fost Deák Ferencz, Strada Dessewffy, Strada Dezső, Strada Dobo, Strada Cornel Popescu fost Edelsbacher, Bulevardul Carol I. fost Er­zsébet királyné, Strada Fábián Gábor, Strada 1 Decemvrie fost Fa-utca, Strada Farkas, Strada Ferdinand, Piaţa Mihai Vitea­zul fost Ferencz, Calea Radnei fost gróf Tisza István, Strada conte luliu Károlyi, Str. Holt­maros, Strada Józseffőherceg, Strada Grişan fost Karolina, Străzile Kazinczy, Kiss, Kiss Ernő, Kölcsey, Könyök, Kossuth, Magyar, Strada Murăşului, Strada Nicolae Grigorescu fost Munkácsy M., Strada Andrei Mureşanu fost Nádor, Strada Nagy Sándor, Str. Orczy, Strada Perényi, Strada Moise Nicoară fost Petőffy, Strada Révay, Strada Mihail Emine-seu fost Salacz, Strada Schweidel J., Strada Horia fost Széchényi, Strada Gloşca fost Szt. László, Strada Szent Antal, Strada 17 Maiu fost Tabaydy K., Strada Ernei fost Tél, Strada Török Gábor, Strada Török Ignác, Strada E-piscopiei fost Teleky, Strada Simion Bărnuţiu fost Verbőczy, Strada Mircea Stănescu fost Weitzer János, Strada Wesselényi.

Comisariatul II: Strada Akácz, str. An­gyal, str. Aranykéz, str. Árok, piaţa Árpád, piaţa împăratul Traian (fost Attila), str. gene­ralul Berthelot (fost Atcél-Péter) str. lean Russu Şirianu (fost Aulich Lajos), str. Bucur (fost Baro-Eötvös), str. Bem, str. Bercsényi M., str. Boczko, str. Bocskai-Szent-Pál, str. Zoltán, str. Ioan Meţianu (fost Zrinyi).

Comisariatul III: strada Báró Andrény K.f calea Bodrogi, str. Borona, str. Csutora, str. Demeter, str. György, str. Illés. str. Kapa, str. Kasza, str. Kosár, Rândul Legelő, Regiunea Murăşului, str. Michály, str. Miklós, str. Sarló, str. Töltés, str. Urbán Iván, str. Abatorului, Calea Vasile Stroiescu fost Varjassy Lajos, str. Völgy.

Comisariatul IV. Srada Álmos, str. A-pafy, str. Baros Gábor, str. Báthory, str. Bajza, piaţa Ştefan cel mare (fost strada Betalen), str. Gsokonay M., str. Dohány, str. Gomei Leucuţia (fost Dugonich), strada Erdélyi, str. Virginia Hotăran rlost Erzsébet), str. Petru Ra­res (fost Fábián László), str. Ladislau Gál, str. Gizella, Rândul Mureşului mort. str. Ka­lász, Galea *6 Vânători (fost Kürtösi-ut), str. Lenkey, strada Lehel, strada Leininger, strada Lövész, strada Mária, strada Mi-kolay Bertalan, Galea Mikszáth, Calea Biho­rului (fost Nagvăradi-ut), str. Ormay Norbert, str. Malului, Calea Aurei Vlaicu (fost Pécs-kay-ut), Calea Şimandului, str. Szöllö, str. Vas, Galea Zimandului, Dâlma Zimandului, str. Zzofia.

Comisariatul V: strada Giaba, Calea Giala, str. Gsordaş, piaţa Gsengeri, strada Gzuczor, str. Dembinszky, str. Drégely, str. Eke, str. Francise Erkel, str. Garay, strada şcoalei, str. losif Katona, str. Koszorú, Dâlma Gâştelor, str. Francise Liszt, str. Martinovics, j str. Mező, str. Pázmány, str. Puncsics, str. | Rozsa, str. Sármás, str Desideriu Szilágyi, str. Vacei (Tehén), str. Toldy, strada Mihail Tompa, str. Trefort, Galea Târgului (Vásártér), j str. Vas Gereben.

Comisariatul VI: strada Csorda, strada i Gizella, strada Homok, strada Huszár, strada j luhász strada Kut, Rândul Legelő, Dâlma Gâs-celor, str. Magyar, str. Anonimă (Névtelen), ] strada Nyul, strada O'áh, str. Orovil, Drumul Pecica, strada Réth, str. Sarok, piaţa sftului Ioan (Szent János), strada Serb, str. Szoros, str. Cimiterului (Temető), str. Bisericei (Tem- j plom), str. Nouă (Uj utca).

George Clsrk părăseşte Budapesta?

Viena 23. Din Budapesta se anunţă, că între Sir George Clerk şi primul ministru un­gur, Friedrich, au isbucnit grave ne'nţelegeri, în urma cărora Clerk a decis să părăsească Budapesta. Toate încercările lui George Clerk de a obţine o colaborare a blocului creştin reacţionar cu celelalte partide, au eşuat.

Friedrich se menţine îa potriva tuturor, cu ajutorul baionetelor lui Horthy.

(Ag. Dacia).

America nu ratifica tratatul cu Germania.

Bucureşti. Din Paris se anunţă oficial, că senatul american a respins cu 50 voturi contra 40, moţiunea rati­ficării fără rezerve a tratatului de pace.

Situaţia în Germania. Berlin 23. Combaterea spartachiştilor

continuă in toate oraşele Germaniei, cu mare energie, conform ordinelor lui Noske. Şefii comunişti au fost pretutindeni arestaţi. De­pozitele de arme sunt păzite de puternice detaşamente ale gardei civile. Consiliul de miniştri a autorizat pe de altă parte pe mi­nistrul Noske, să ia cele mai drastice mă­suri pentru împedecarea recrutărilor clan­destine pe seama armatei rebele a colone­lului Bermont din Litvánia. La graniţa din­spre ţinuturile baltice, s'au instituit organe speciale de control. (Ag. Dacia).

Cazacii luptă şi iarna. Paris 23. Radiograme din Odesa anunţă

că trupele de cazaci din armata lui Denikin, au înfrânt pe bolşevici la Don, făcând şase mii prizoneri numeroase tunuri, mitraliere şi muniţiuni.

Generalul Judenici, din caaza frigului şi a zăpezii, a renunţat la înaintare, retran-şăndu-se pentru iarna în tranşee bine forti­ficate. (Ag. Dacia).

Acord cehoslovac—polon. Praga. — In urma acordului încheiat

între guvernul polon şi cehoslovac, la Var­şovia a sosit primul mare transport de arme şi muniţiuni, din fabricele Scoda-Pilsen. Guvernul polon este convins, că victoria de­finitivă asupra bolşevicilor nu va întârzia mult. (Ag. Dacia) •

Armenii cer ajutorul Franţei. Paris. — O deputaţiune a ofiţerilor şi

soldaţilor armeni, cari au luptat pentru cauza aliaţilor pe fronturile răsăritene, au prezentat conferinţei de pace un memoriu, cuprinzând suferinţele poporului armean de sub stăpâni­rea otomană şi cerând Franţei ajutorul armat pentru izgonirea turcilor din Armenia apu­seană. (Ag. Dacia).

încetarea grevelor în America. Paris 23. Din Washington se anunţă că

sub auspiciile preşedintelui Wilson, aproape deplin sănătos, s'a întrunit conferinţa repre­zentanţilor muncitorimii greviste şi a patro­nilor. Iniţiativa acordului dintre patroni şi mun­citorime porneşte delà guvern. Sa speră, că cei un milion şi jumătate muncitori, grevişti, în curând vor relua lucrul. (Ag. Dacia).

Când se va retrage guvernul Văltoianu.

Bucureşti 23. — Se crede că guvernul Văi-toianu, va rămâne la cârma ţării încă cel puţin trei săptămâni.

In acest timp Suveranul va consulta per­sonalităţile politice cu privire la formarea nou­lui guvern. După unele informaţii, noul guvern va fi format de Maniu sau Vaida, în care caz noul preşedinte al corsiliulul va apela la spriji­nul şi colaborarea partidului ţărănesc şl a gru­pării naţionaliste.

agitaţia monarhistă în Ungaria. Viena 2 3 . Din Budapes ta s e anunţă

că o a m e n i i Iul Friederich şl ofiţerii Iul Horthy desvo l ta vie p r o p a g a n d ă în rân­duri le armatei şl populaţ ie i , pentru reîn-tronarea monarhie i , cu habsburgi l în frunte, Ziarul >Der Morgen« d e n u n ţ ă unelt ir i le iul Friederich şl Horthy, cerând Interven­ţia al iaţ i lor pentru c o m b a t e r e a lor.

(Ag. Dacia).

Colecta pentru biserica Mărăşeşti,

Ioan Lădariu, primar comunal şi consă­tenii din Nadăş — — Cor. 332-—

D. Dimitrie Man, preot din Găpruţa, bani colectaţi în biserică cu tasu — — Gor. 156 —

Suma din urmă - Gor. 20554,50 Total: — Gor. 2104250

Lupta electorală in Salonta-mare. Partidul naţional român a pus candidat

oficios la Salonta mare pe d. dr. Moise Gooş. Candidatul oficios al partidului naţioanal

român din Ardeal, dr. Gooş a căzut însă la alegere, cum s'a mai întâmplat şi în alte 4 locuri, faţă de un candidat oficios, ales însă tot în baza programului partidului national.

Acest fapt ca şi celelalte similare au părut la prima vedere stranii. Nu avem însă decât să ne amintim de imposibilitatea — lesne explicabilă — de a stabili o apropiere cât mai strânsă între toţi membrii partidului national din toate unghiurile Ardealului, pen­tru a înţelege unele situaţii ce au putut să pară stranii ia prima vedere.

Gazul din Bihor, cercul electoral Salonta prezintă un carecter cu totul special.

Candidatul oficios dnul Cooş (sau cum publica ziarele din Salonta şi Oradea-mare consecvent dr. Koós Mózes) în urma nereu­şitei sale insultă, protestează, ameninţă şi cere anularea alegerii pe motiv, că alegerea n'a fost legală, ca forurile competente, (N. B. in­stituite de C. D.) au comis ilegalităţi faţă de candidatul oficios.

Suntem informaţi că toate aceste anfir-maţiuni ale dlui dr. Hoós Mózes, sunt simple - închipuiri. Candidatura însăşi a dlui dr. Koós Mózes fiind o greşală pornită dintr'unele ipsurL de organizare ale partidului o gre­

şeală reparata însă la timp de alegătorii Salonta.

Cenzurat : T. P. Nicoh'n.

Cetiţi şi răspândiţi ziarul

ROMANUL 99

Pag. 4. Marţi, 25 Noemvrie 1919,

R E G A T U L ROMÂNIA. :: POLITIA D E S T A T A R U P , Nr. 1168-1919 près.

PUBLICAŢIUNE. Având în vedere faptul, că o parte a

populaţiei, de puţină seriozitate, din teritoriile alipite ia România e preocupată încă de agi­taţii împotriva statului român, îndrăsnind a agita chiar, pe ascuns, [împotriva instiţiunilor româneşti — pentru bună înţelegere şi pace ordon următoarele:

Pun în vedere populaţiei, când se pre­zintă la solemnităţile aranjate de autorităţile militare sa civile că e datoare a respecta ne­apărat formalităţile împreunate cu solemnitatea. Pun în vedere tuturor, că în toate cazurile, când o trupă de ostaşi trece pe stradă cu drapelul respectivei unităţi a armatei, toţi băr­baţii, sunt datori a da onorul acestui drapel descoperindu-şi capul — precum soldatul dă salut ofiţerului. Faţă de toţi aceia cari vor neglija a da acest onor, voi porni neapărat procedură pe motivul, că nu doresc a trăi sub autori­tatea românească şi în consecinţă vor fi is-goniţi şi. trimişi pe teritorul spre care-i mână simţământul lvr politic.

Voi supraveghia publicul în aceasta di­recţie prin organele mele poliţieneşti şi voi purcede neamânat faţă de cei cari nu vor respecta aceste dispoziţiuni, în înţelesul arătat mai sus. â-tad

Arad, la 24 Noemvrie 1919 st. n. Stoica m. p.

Re 730 şeful poliţiei.

PUBLICAŢIUNE. La licitaţia ţinută în ziua de 20 Noemv.

rereprezentându-se concurenţi se aduce la cu­noştinţa publică că în ziua de 5 Decemvrie a. c. ora 2 se va ţinea o nouă licitaţie la Serviciul Intendentei în satul Maghiarbanhe-gyes, pentru aprovizionarea a 4 0 0 0 (patru mii) căciuli negre sau brumäril şl 4 0 0 0 (patru ml!) c o j o c e l e fârft mânec i pentru trupă tip regulamentar .

Oferte închise având 10% garanţie, caetul de sarcini se poate vedea ori şi când la se­diul serviciului.

Predarea acestor efecte trebuie să aibă loc până la 1 Ianuarie 1920.

Şeful Serviciului Intendentei Di 728 Intendant Maior Ştefănescu.

«STIMUL MEDICO-PEDAGQGIC AL STATULUI IN IHEU.

Nr. 444/1919.

Tt . . T W Ş Î A N A " I N S T I T U T D È C R E D I T Ş Î ' E C O N O M M I N T I M I Ş O A R A .

Convocare. In senzul §-lui 10 punct a) din statute

convocam adunare generală extraordinară a institutului de credit şi economii societate pe acţii „TIMIŞIANA- pe 12 Decemvrie 1919, la ora 10 nainte de ameaz, în Timişoara, în localul institutului.

Seria de obiecte: l. Propunere referitor la extinderea activităţii institutului pe terenul comercial şi industrial ; 2. Urcarea capitalului dej ftSţjWo i n 9 V £ i | iin.iadei m .d^.ibaifi iu

Timişoara, la 14 Noemvrie 1919. Direcţiunea.

Domnii acţionari, cari doresc a lua parte Ia aceasta adunare, fie in persoană, fie prin plenipoten-ţiat, să depuuă acţiile la cassa institutului central, ori la filialele noattre din Buziaş. Ciacova, Detta, Recaş şi Vinga, sau la institutele membre la «Solidaritatea», conform § lui 12 din statute. Ti 729

S e a n g a j e a z ă imediat de cătră institutul nostru

1) Un bun achizitor-incassator 2) lin cassier, şi 3) mai mulţi funcţionara agili. Preferiţi sunt cari au fost Ia bănci, ori la

vre-o casă de comerţ. Pot concura şi D-şoare. Ofertele în cari se vor arăta pretenţiile,

garanta şi referinţele se vor adresai

CONCURS Postul îngrij itoarei de g a r d e r o b ă e

vacant la institutul m ogico-pedagogic în Ineu (Borosjenö). La acost post vor fi aplicate fe­mei mai inteligente - baremi cu 4 scoale ci­vile — cari pot conduce evidenţa potrivită şi se pricep la cusutul şi repararea albiturile şi veştmintelor, şi cari au răbdarea şi blândeţa recerută la tratarea copiilor defectuoşi la minte.

Salar 1440 Cor. plată fundamentală, 600 Gor. ajutor de război, 100 Gor. ajutor de vestminte, 1200 Gor. ajutor de scumpete şi întreţinere întreagă.

Cererile se vor înainta direcţiunei insti­tutului. Ii 727

De vânzare un m o t o r cu benzin de 10—li 1 / 2

puteri, fabricaţiune Langen şi Wolf din Wiena anul 1912. Adresa: N. Banclu înv. pens. în Jebel (Szép­hely) jud. Timiş. Da 725

Direcţiunea TIPOGRAFIEI GGNCQHDIA SOC. PE ACŢII ARAD.

Ucid nitric (crud), Acid cloridrich (crud),

Cumpără ZINCOGRAFIA , CONCORDIA' Arad, str. Zíinyi Nr. 1 ».

* DU BfíAD®

CEL MAI.eunitAC ÙICASA

E S E N Ţ E DE ROM « LICHER SE CAPĂTĂ ENGROS

LA TEODOR ERÉNYI ARAD, STR. DOBO 3.

mm mm 1 I i

IN ATENŢIUNEA COMERCIANŢILOR DE VINURI ŞI PROPRIETARILOR DE VII.

Magazin permanent de butoaie pentru vin, de toate măsurile.

I O S I F U N G A R , COMERCIANT DE BUTOAIE, s Str. VARJASSY L. No 39.

U 554-20

i CF.L MAI MODERN INSTITUT TIPOGRAFIC ROMÂNESC DIN ARDEAL BĂNAT ŞI CRIŞANA

ONCOR SOCIETATE PE ACŢIUNI. AS? A H STR. ZRÍNYI fa. SAS\f\LJ TELEFON No570.

Fiind aprovizionat cu cele mai modérée maşini din străină­tate : ca maşini de caiet, ma­şini de tipar, maşini de tăiat si maşini de vărsat clisele, precum şl cu cele mal mo­derne litete. Primeşte spre executare tot felul de opuri, reviste, foi, placate, registre, tipărituri pentru bănci şi so­cietăţi precum şi tipărituri administrative şi advocaţiale, ţiivitftri de logodnă, cununie şi p. petreceri. Anunţuri fune­

bra! s sé executa cu cea mal mare urgenţă.

Serviciu prooip. Preţuri moderate. S . . I M H . I . M M . . M . M M »

H B

mm mm • B

mm mm .» i. • a • w II n na • H mm mm m a mm mm mm mm mm mm , mm \ mm mm mm mm mm mm mm mm

mm

mm I I I • • • I

mm mm mm mm mm • m mm-mm mm mm mm mm mm mm mm • • mm-mm mm • • mm mm mm mm mm «* * * • • mm • • mm mm mm mm mm » mm mm mm mm mm mm mm mm mm' mm mm

• >r