rezumatul tezei de doctorat - usamv clujaptitudinile culturale şi calitative pentru care a fost...

1

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Ing. ANAMARIA CĂLUGĂR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINURI ALBE CREATE LA

S.C.D.V.V. BLAJ, ÎN CONDIŢIILE PODGORIEI TÂRNAVE

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. NASTASIA POP

CLUJ-NAPOCA 2011

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

Str. Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, România tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792

2

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Către, _____________________________________

Vă rugăm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată

�CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI DE STRUGURI

PENTRU VINURI ALBE CREATE LA S.C.D.V.V. BLAJ, ÎN CONDIŢIILE

PODGORIEI TÂRNAVE� elaborată de doamna inginer Anamaria CĂLUGĂR,

în vederea obţinerii titlului de doctor în domeniul �Horticultură�.

Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc la data de 20.10.2011 ora

1000, în Amfiteatrul Verde din clădirea Institutului Ştiinţele Vieţii al Universităţii

de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:

Preşedinte: Prof. univ. dr. Viorel MITRE - U.S.A.M.V. Cluj-Napoca; Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Nastasia POP � U.S.A.M.V. Cluj-Napoca; Referenţi oficiali: Prof. univ. dr. Aurel POPA � Universitatea din Craiova

Conf. univ. dr. Daniela CICHI � Universitatea din Craiova Prof. univ. dr. Alin DOBREI � U.S.A.B. Timişoara

Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi

pe adresa ŞCOLII DOCTORALE a USAMV Cluj-Napoca, Str. Calea Mănăştur, nr. 3-5, cod 400372, Cluj-Napoca, sau pe adresele de mail: [email protected]; [email protected].

Teza de doctorat este depusă la Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, unde poate fi consultată.

Doctorand, Conducător ştiinţific,

Ing. Anamaria CĂLUGĂR Prof. univ. dr. NASTASIA POP

3

CUPRINS

INTRODUCERE��.�.. 1 CAPITOLUL I SITUAŢIA ACTUALĂ A VITUCULTURII............................................ 2

1.1. Cultura viţei de vie în România��.. 2 1.2. Cultura viţei de vie în Podişul Transilvaniei��.. 2

CAPITOLUL II PREOCUPĂRI ŞI REALIZĂRI PRIVIND CREAREA DE SOIURI NOI DE VIŢĂ DE VIE��..

2

2.1. Preocupări şi realizări în ameliorarea viţei de vie în România�.. 3 2.2. Contribuţia S.C.D.V.V. Blaj la ameliorarea sortimentului de

soiuri pentru podişul Transilvaniei��. 5

CAPITOLUL III STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA ÎNCĂRCĂTURII DE ROD ASUPRA COMPORTĂRII VIŢEI DE VIE.

5

3.1. Tăierea în uscat a viţei de vie � istoric, necessitate, scop.............. 5 3.2. Stabilirea încărcăturii de rod.......................................................... 6 3.3. Cercetări privind acumularea substanţelor de rezervă în coarde.... 6 3.4. Cercetări privind viabilitatea mugurilor la viţa de vie................... 6 3.5. Cercetări privind vigoarea de creştere............................................ 7 3.6. Cercetări privind fertilitatea şi productivitatea viţei de vie............ 7 3.7. Cercetări privind cantitatea şi calitatea viţei de vie...................... 7

CAPITOLUL IV MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE.......................................... 8 4.1. Scopul şi obiectivele tezei de doctorat........................................... 8 4.2. Materialul biologic......................................................................... 9 4.3. Metode de cercetare....................................................................... 9 4.3.1. Organizarea experienţelor................................................ 9 4.3.2. Observaţii şi determinări.................................................. 10 4.4. Metode statistico-matematice de prelucrare şi interpretare a

datelor.............................................................................................

12CAPITOLUL V CARACTERIZAREA GEERALĂ A CADRULUI NATURAL.............. 12

5.1. Aşezarea geografică Podgoriei Târnave........................................ 12 5.2. Studiul condiţiilor ecoclimatice...................................................... 12 5.2.1. Regimul termic................................................................. 13 5.2.2. Lungimea perioadei de vegetaţie...................................... 13 5.2.3. Regimul hidric.................................................................. 13 5.3. Relieful şi solul............................................................................... 14

CAPITOLUL VI REZULTATE ŞI DISCUŢII...................................................................... 14 6.1. Desfăşurarea fenofazelor de vegetaţie............................................ 14 6.2. Influenţa sarcinii de rod asupra modului de iernare a butucilor..... 15 6.3. Influenţa sarcinii de rod asupra vigorii de creştere........................ 17 6.3.1. Creşterea lăstarilor............................................................ 17 6.3.2. Suprafaţa foliară............................................................... 18 6.3.3. Cantitatea de lemn eliminat la tăiere................................ 21 6.4. Influenţa sarcinii de rod asupra fertilităţii şi productivităţii

butucilor..........................................................................................

22 6.4.1. Procentul de ochi morţi.................................................... 22 6.4.2. Numărul de inflorescenţe................................................. 23 6.4.3. Coeficienţii de fertilitate................................................... 23 6.4.4. Greutatea medie a unui mugure....................................... 24 6.4.5. Indicii de productivitate................................................... 25

4

6.5. Influenţa sarcinii de rod asupra cantităţii şi calităţii recoltei.......... 25 6.5.1. Numărul de struguri pe butuc........................................... 25 6.5.2. Producţia de struguri........................................................ 26 6.5.3. Greutatea medie a 100 de boabe...................................... 28 6.5.4. Acumularea de zahăr în struguri��.. 29 6.5.5. Aciditatea totală a mustului��.. 31 6.5.6. Indicele gluco-acidimetric��.... 31 6.5.7. Analiza fízico-mecanică a strugurilor��.. 32 6.5.7. Determinarea calităţii strugurilor prin analize chimice.... 35 6.6. Influenţa sarcinii de rod asupra gradului de atac de mană............. 36 6.7. Influenţa sarcinii de rod asupra principalelor procese fiziologice

din plantă........................................................................................

38 6.8. Influenţa sarcinii de rod asupra principalilor indicatori ai

echilibrului vegeto-productiv.........................................................

39 6.8.1. Raportul suprafaţa foliară cm2/g strugure........................ 39 6.8.2. Raportul suprafaţa foliară cm2/ g zahăr............................ 39 6.8.3. Indicele de echilibru vegeto-productiv............................. 39 6.8.4. Indicele Ravaz.................................................................. 40 6.8.5. Substanţa uscată reînnoibilă a părţii aeriene a butucului. 40 6.8.6. Indicii biologici de control pentru aprecierea

echilibrului vegetativ al butucilor....................................

40 6.8.7. Indicele local de producţie............................................... 41

CAPITOLUL VII

CORELAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE PRIVIND RELAŢIA DINTRE CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA SOIURILOR..............................................................

42 7.1. Relaţia dintre cantitatea de lemn eliminat la tăiere şi

productivitatea suprafeţei foliare....................................................

42 7.2. Relaţia dintre suprafaţa foliară necesară pentru maturarea unui

gram de struguri şi cantitatea de lemn eliminat la tăiere................

43 7.3. Relaţia dintre suprafaţa foliară necesară pentru maturarea unui

gram de strugure şi acumularea de zahăr în strugure.....................

44 7.4. Relaţia dintre suprafaţa foliară şi acumularea de zahăr în struguri 45 7.5. Relaţia dintre suprafaţa foliară necesară pentru maturarea unui

gram de strugure şi indicele Ravaz.................................................

46 7.6. Relaţia dintre valoarea indicelui vegeto-productiv şi acumularea

de zahăr...........................................................................................

47CAPITOLUL

VIII CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI........................................................... 48

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................... 54

5

SUMMARY

INTRODUCTION��.� 1 CHAPTER I PRESENT SITUATION OF VITICULTURE............................................... 2

1.1. Wine growing in Romania��.��. 2 1.2. Wine growing in Transylvanian Plateau�....��. 2

CHAPTER II CONCERNS AND ACHIEVEMENTS IN THE CREATION OF NEW VARIETIES OF GRAPEVINES��...��.

2

2.1. Concerns and achievements in improvement of vines in Romania� 3 2.2. Contribution of S.C.D.V.V. Blaj in improvemet of grape varieties

for Transylvanian Plateau��. 5

CHAPTER III CURRENT STAGE OF RESEARCH ON THE INFLUENCE OF BUD LOAD ON BEHAVIOR OF GRAPEVINE��...

5

3.1. Pruning vines � history, neccesity, purpose........................................ 5 3.2. Estabilishing bud load......................................................................... 6 3.3. Research on reserve substance accumulation in canes........................ 6 3.4. Research on buds viability.................................................................. 6 3.5. Research on growth vigor................................................................... 7 3.6. Research on fertility and productivity ��............ 7 3.7. Research on quantity and quality of grape harvest��................. 7

CHAPTER IV MATERIAL AD METHODS OF RESEARCH............................................ 8 4.1. Purpose and objectives of research..................................................... 8 4.2. Biological material.............................................................................. 9 4.3. Research methods................................................................................ 9 4.3.1. Organization of experiences................................................ 9 4.3.2. Observations and determinations......................................... 10 4.4. Mathematical and statistical methods for data interpretation............. 12

CHAPTER V CHARACTERIZTION OF NATURAL ENVIRONMENT.......................... 12 5.1. Geographical location of Târnave Vineyard....................................... 12 5.2. Study of ecoclimatic conditions.......................................................... 12 5.2.1. Thermal regime..................................................................... 13 5.2.2. Period of vegetation lenght................................................... 13 5.2.3. Hydric regime....................................................................... 13 5.3. Relief and soil..................................................................................... 14

CHAPTER VI RESULTS AND DISCUSSIONS.................................................................. 14 6.1. The conduct of vegetation phases....................................................... 14 6.2. The influence of bud load on vine block wintering............................. 15 6.3. The influence of bud load on growth vigor......................................... 17 6.3.1. Shoots growht....................................................................... 17 6.3.2. Leaf area................................................................................ 18 6.3.3. Pruning weight...................................................................... 21 6.4. The influence of bud load on fertility and productivity�.................. 22 6.4.1. The percentage of dead buds................................................. 22 6.4.2. Number of inflorescences..................................................... 23 6.4.3. Coeficients of fertility........................................................... 23 6.4.4. Average weight of a grape bunch......................................... 24 6.4.5. Productivity indices.............................................................. 25

6

6.5. The influence of bud load on quantity and quality of grape harvest... 25 6.5.1. Number of grape bunches on vine block.............................. 25 6.5.2. Grape production.................................................................. 26 6.5.3. Average weight of 100 berries.............................................. 28 6.5.4. Sugar accumulation in grapes��... 29 6.5.5. Total acidity of must ��.��... 31 6.5.6. Gluco-acidimetric index��..��. 31 6.5.7. Phisical-mechanichal analises of grape bunch�..�� 32 6.5.8. Quality determinattion of grapes through chemichal

analysis��..

35 6.6. The influence of bud load on powdery mildew attack....................... 36 6.7. The influence of bud load on the main phisiological procesess in

plant��

38 6.8. The influence of bud load on the main growth-yield balance

indeces��

39 6.8.1. Leaf area cm2/ g grape ratio��..................... 39 6.8.2. Leaf area cm2/ g sugar.......................................................... 39 6.8.3. Growth-yield balance index................................................. 39 6.8.4. Ravaz index.......................................................................... 40 6.8.5. Renewable dry matter of airy part of block vine��...... 40 6.8.6. Biological control indices of vegetative balance of vines.... 40 6.8.7. Local production index......................................................... 41

CHAPTER VII

CORRELATION AND INTERPRETATION OF EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING RELATION BETWEEN GROWTH AND FRUCTIFICATION OF VARIETIES............................................................

42 7.1. Relation betwwen pruning weight and productivity of leaf area........ 42 7.2. Relation between leaf area neccesary for rippening of one gram of

grape and pruning weight....................................................................

43 7.3. Relation between leaf area neccesary for rippening of one gram of

grape and sugar accumulation in grape...............................................

44 7.4. Relation between leaf area and sugar accumulation in grape�......... 45 7.5. Relation between leaf area neccesary for rippening of one gram of

grape and Ravaz index.......................................................................

46 7.6. Relation between growth-yield balance index and sugar

accumulation in grape.........................................................................

47CHAPTER

VIII CONCLUSIONS AND RECOMANDATIONS............................................ 48

BIBLIOGRAPHY...................................................................................................................... 56

7

INTRODUCERE Realizarea unor soiuri capabile să valorifice condiţiile ecopedologice

existente în podgoria Târnave este în concordanţă cu politica de dezvoltare a viticulturii din România şi facilitează pătrunderea produselor vinicole româneşti pe piaţa ţărilor dezvoltate din Europa şi America.

Prin acest studiu s-a urmărit îmbunătăţirea şi completarea cunoştinţelor legate de comportarea agrobiologică a unor soiuri create la S.C.D.V.V. Blaj (Astra, Blasius şi Selena), în condiţii de agrotehnică diferită (nivele diferite ale sarcinii de rod) pentru o mai bună promovare şi recomandare pentru răspândirea în cultură. Sub aspectul calităţii şi cantităţii producţiei, soiurile create la S.C.D.V.V. Blaj, prin aptitudinile culturale şi calitative pentru care a fost creat, contribuie în mod complementar la obţinerea unei producţii de calitate superioară, în vederea obţinerii vinurilor de calitate superioară. Doresc pe această cale să aduc sincere mulţumiri coordonatoarei mele, Prof. dr. NASTASIA POP, pentru sprijinul acordat pe tot parcursul realizării acestei lucrări, pentru profesionalismul şi rigoarea cu care mi-a coordonat investigaţiile, pentru răbdarea de care a dat dovadă, pentru deschiderea cu care a acceptat abordarea acestei teme de actualitate, dar mai puţin studiată în ultimul timp în România, şi nu în ultimul rând pentru încrederea acordată. In acest context, gândurile mele de recunoştinţă se îndreaptă şi către doamnele Cercetător ştiinţific dr. ing. LILIANA TOMOIAGĂ, Certător ştiinţific chim.dr. MARIA ILIESCU şi biolog MARIANA FARAGO, de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, care mi-au acordat permisiunea de aşezare a experienţei în câmpul experimentale în cadrul staţiunii şi mi-au îndrumat paşii în înţelegerea comportării din punct de vedere agrobiologic al viţei de vie şi pentru sfaturile competente şi ajutorul nepreţuit acordat în realizarea determinărilor biochimice. Colegilor colectivului catedrei de Tehnologii Horticole, mai nou Departamentul de Horticultură şi Peisagistică, le mulţumesc pe această cale pentru sprijinul acordat. Respectuoase mulţumiri aduc conducerii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca şi Facultăţii de Horticultură pentru oportunitatea oferită de a-mi elabora teza de doctorat şi pentru sprijinul material de care am beneficiat. Nu în ultimul rând, mulţumesc familiei mele care mi-a fost mereu alături, m-au înţeles şi sprijinit, dar mai ales pentru încurajările primite din partea lor pe toată perioada realizării acestei teze de doctorat.

Teza de doctorat este structurată în 8 capitole, cuprinzând 302 pagini, 55 tabele, 68 figuri şi 301 referinţe bibliografice naţionale şi interaţionale.

8

CAPITOLUL I

1. SITUAŢIA ACTUALĂ A VITICULTURII 1.1. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN ROMÂNIA În România, sortimentul pentru vinuri albe este alcătuit, în principal, din

soiurile Fetească regală (17,9%), Fetească albă (10,9%), Riesling italian (10%), Aligoté (6,5%).

Soiurile pentru vinuri roşii sunt reprezentate mai ales prin: Merlot (8,5%), Băbească neagră (6,2%), Cabernet Sauvignon (3,5%), Fetească neagră (0,4%) (ROTARU, 2009).

1.2. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN PODIŞUL TRANSILVANIEI Cultura viţei de vie în Transilvania este cunoscută încă din epoca fierului,

despre aceasta existând mărturii suficiente încă din secolul I î.e.n. şi până în zilele noastre.

Producţia vinurilor albe de calitate superioară şi a vinurilor aromate este prioritară în Podişul Transilvaniei. Ea se realizează în podgoriile: Târnave, Alba, Aiud, Sebeş-Apold, Lechinţa şi centrul viticol Dej, din soiurile Fetească albă, Fetească regală, Traminer roz, Pinot gris, Sauvignon blanc, Neuburger, Riesling Italian, Muscat Ottonel.

CAPITOLUL II

2. PREOCUPĂRI ŞI REALIZĂRI PRIVIND CREAREA DE SOIURI NOI DE VIŢĂ DE VIE

Preocupările de îmbunătăţire a însuşirilor soiurilor de viţă de vie sunt tot atât

de vechi ca şi luarea ei în cultură, în urmă cu aproape 7-8 mii de ani. În decursul timpului viticultori anonimi la început, practicieni pasionaţi de

mai târziu şi cercetători iscusiţi în etapa actuală, au creat şi promovat în practică soiuri valoroase, din rândul cărora multe ocupă un loc important în sortimentul existent (Chardonnay, Sauvignon, Riesling, Merlot, Pinot noir, Cabernet Sauvignon etc.). Sortimentul de soiuri rămâne şi pe mai departe un factor dinamic, în evoluţie şi perfecţionare continuă (OPREA şi MOLDOVAN, 2007).

9

2.1. PREOCUPĂRI ŞI REALIZĂRI ÎN AMELIORAREA VIŢEI DE VIE ÎN ROMÂNIA Realizările obţinute în ameliorarea viţei de vie în România au dus până acum

în direcţia îmbunătăţirii şi perfecţionării sortimentului viticol din ţara noastră au contribuit, desigur la sporirea rentabilităţii economice a plantaţiilor şi a viticulturii în general, ca ramură de succes în cadrul economiei naţionale.

Prin lucrările de selecţie clonală efectuate pe parcursul anilor din urmă, în România au fost obţinute şi promovate în practică 54 de clone noi dintre care, 9 extrase din rândul soiurilor de struguri pentru masă şi 45 de clone de la soiurile de struguri pentru vin. În rândul clonelor de struguri pentru vin, 35 de clone provin de la soiuri pentru vinuri albe şi 10 clone de la soiurile pentru vinuri roşii.

Alături de obiectivele principale de producţie şi de calitate specifice, majoritatea clonelor obţinute manifestă toleranţă sporită la condiţiile de iernare şi la unele boli criptogamice (Botritys cinerea) şi intensitatea acumulării aromelor în boabe la soiurile aromate (OPREA şi MOLDOVAN, 2007).

Prin lucrările de ameliorare genetică desfăşurate în România au fost create 58 de soiuri noi de viţă de vie aparţinând soiurilor din grupa vinifera, înmulţite şi promovate larg în practica de producţie. Din grupa soiurilor vinifera, 23 sunt soiuri de struguri pentru masă, 2 soiuri pentru stafide, 5 soiuri de struguri cu caracter mixt, pentru masă şi vin, 27 de soiuri pentru vin, din care 14 pentru vinuri albe (Tabelul 2.1.) şi 13 pentru vinuri roşii (OPREA şi MOLDOVAN, 2007).

Soiurile omologate prezintă caracteristici de calitate care permit realizarea unor vinuri superioare la nivelul cerinţelor pieţelor din ţările dezvoltate.

Răspândirea în producţie a soiurilor noi, poate contribui efectiv la relansarea activităţii în viticultura României prin creşterea eficienţei economice şi a rentabilităţii.

10

Tabelul 2.1./ Table 2.1. Soiuri noi de viţă de vie de struguri pentru vinuri albe create

şi omologate în România New grape varieties for white wine created and approved in Romania

Denumirea soiului Variety name

Locul şi anul omologării

Place and year of approvement

Genitori / Genitors Autori / Authors

Crâmpoşie selecţionată

S.C.V.V. Drăgăşani, 1972

Hibridarea liberă a soiului Crâmpoşie

Em. Popescu, M. Neagu, P. Baniţă, D. Iordache, M.

Mărculescu

Băbească gri

S.C.V.V. Odobeşti, 1975

Variaţie mugurală a soiului Băbească neagră

Gh. Popescu, M Oşlobeanu, I.

Poenaru, Margarita Bădiţescu

Mioriţa S.C.V.V. Odobeşti, 1980

Hibridare liberă a soiului Coarnă albă

Gh. Popescu, Margareta Bădiţesu, N. Varga, Victoria

Zaharia

Unirea S.C.V.V. Iaşi, 1989 Crâmpoşie x Muscat Ottonel Gh. Popescu, D.

Dănulescu, Al. CR, Gh. Calistru, Doina

Damian

Şarba S.C.V.V. Odobeşti, 1972

Hibridarea liberă a soiului Riesling Italian

Gh. Popescu, M. Oşlobeanu, Margareta Bădiţescu

Alidor SCDVV Iaşi, 1983 Aligote x Chasselas dore D. Dănulescu, G. Sandu-Ville, Gh. Popescu, Eugenia

Negulescu Columna S.C.V.V.Murfatlar,

1985 Pinot gris x Grasă de Cotnari A. Ionescu, M. Oşlobeanu

Furmint de Miniş

S.C.V.V. Miniş, 1988

Mutantă fenotipică a soiului Furmint

Maria Oană, Şt. Popescu, S. Ciutină

Golia S.C.V.V.Iaşi, 1999 Sauvignon x Şarbă D. Dănulescu, Gh.

Calistru, Doina Damian, Al.

Crăcană

Raluca S.C.V.V. Iaşi, 1994 Hibridarea liberă a soiului Pinot gris

D. Dănulescu, Gh. Calistru, Doina

Damian, Al. Crăcană

Alb aromat S.C.D.V.V. Pietroasa, 1999

Hibrid natural al soiului Tămâioasă românească

Ispas Sofia, Gresoi Virgil

Vilarom S.C.D.V.V.Drăgăşani, 2003

3-23-17 ((Muscat de Hamburg x Crâmpoşie) x

Muscat Ottonel 436) x Muscat Ottonel

Mircea Mărculescu

Astra SCDVV Blaj, 1995 Fetească regală x Pinot gris S.D. Moldovan, Şt. Cristea, A. Băcilă

Blasius SCDVV Blaj, 1994 (Traminer roz x Iordană) x

(Raisin de Saint Pierre x Perla de Csaba)

Şt. Cristea, S.D. Moldovan, Al

Băcilă

Selena SCDVV Blaj, 1995 Iordană x Traminer Şt. Cristea, S.D. Moldovan, A.

Băcilă, S. Babeş Sursa / source: OPREA şi MOLDOVAN, 2007

11

2.2. CONTRIBUŢIA S.C.D.V.V. BLAJ LA AMELIORAREA SORTIMENTULUI DE SOIURI PENTRU PODIŞUL TRANSILVANIEI

La S.C.D.V.V. Blaj, în ultimele decenii a fost desfăşurată o activitate intensă

de ameliorare a viţei de vie, care a dus la obţinerea unor rezultate notabile. Primele preocupări în domeniul ameliorării viţei de vie de la S.C.D.V.V. Blaj, au fost iniţiate de amelioratorul dr. ing. Toader Marin care s-a orientat mai mult spre selecţia clonală, unde a obţinut rezultate deosebite, abordând prin activităţi laborioase şi încrucişarea sexuată. Activitatea de ameliorare a fost continuată de cercetătorii: dr. Grigore Metaxa, dr. Babeş Simion, ing. Cristea Ştefan, dr. biolog Băcilă Simion Alexandru. ing. Moldovan Sergiu-Dan

În urma activităţii îndelungate, la S.C.D.V.V. Blaj au fost obţinute clone noi la majoritatea soiurilor vechi din sortimentul de bază, cât şi soiuri noi pe direcţii diferite de producţie. Astfel, au fost obţinute clonele Fetească regală-21, Sauvignon-9, Traminer roz-60, Riesling italian-3, Pinot gris-34 şi recent Muscat Ottonel-12 şi Neuburger-10.

Pentru vinuri albe de calitate, au fost omologate soiurile Blasius, Selena şi Astra, pentru vinuri roşii soiul Amurg, iar ca soiuri rezistente la boli şi ger , Brumăriu, Rubin şi Radames. Creaţiile nu au fost răspândite în producţie neexistând comandă socială, deşi valoarea biologică a noilor soiuri este incontestabilă. Rezultatele obţinute în parcelele experimentale ale Laboratorului de Ameliorare la soiurile propuse la extindere în producţie, sunt deosebit de promiţătoare în comparaţie cu cele realizate de soiurile martor.

CAPITOLUL III

3. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA ÎNCĂRCĂTURA DE ROD ASUPRA COMPORTĂRII VIŢEI DE VIE

3.1. TĂIEREA ÎN USCAT A VIŢEI DE VIE � ISTORIC, NECESITATE, SCOP Tăierile constituie cele mai importante operaţii de chirurgie vegetală la care

este supusă viţa de vie în actualul sistem de cultură, prin care se uniformizează şi îmbunătăţeşte calitatea recoltei (JIANU, 2000). Având o mare putere de creştere, viţa de vie produce anual lemn mult şi rod mai puţin, îndepărtându-şi treptat de sol organele vegetative şi generative.

Importanţa mare pe care o are tăierea în dirijarea proceselor de creştere şi fructificare, în aplicarea mai rapidă, mai uşoară, mai economică, alături de aplicarea unor măsuri agrotehnice în vederea ridicării producţiei şi îmbunătăţirii calităţii acesteia, explică pe deplin de ce perfecţionarea acestei lucrări a constituit şi constituie şi astăzi o preocupare de seamă a viticulturii.

Rolul tăierilor este atât de a dirija procesele de creştere şi de fructificare, cât şi de întărire a viţelor, în scopul de a intra cât mai devreme pe rod; de a se da

12

butucului forma cea mai potrivită în contextul factorilor pedoclimatici specifici; de a realiza o producţie cantitativ şi calitativ ridicată şi pe cât posibil, constantă de la un an la altul, şi de asigurarea unei longevităţi cât mai mari a plantei; de a restabili dezvoltarea echilibrului în urma unor tăieri greşit făcute (IUORAŞ, 1985).

3.2. STABILIREA ÎNCĂRCĂTURII DE ROD

Sarcina de rod (încărcătura de rod) se poate împărţi în trei categorii. Sarcina iniţială, când la tăiere se rezervă fiecărui butuc un anumit număr de ochi de iarnă. Sarcina reală, când din sarcina iniţială de ochi de iarnă, rezervată pe butuc, numai o parte pornesc şi se valorifică în lăstari. Sarcina finală, reprezintă sarcina reală de lăstari şi de inflorescenţe, struguri, nemodificată de om sau de accidentele naturale (POP, 2010).

3.3.CERCETĂRI PRIVIND ACUMULAREA SUBSTANŢELOR DE REZERVĂ ÎN COARDE Maturarea lemnului constă în depunerea substanţelor de rezervă în lăstari,

începând de la bază spre vârf, care până la sfârşitul vegetaţiei, devin coarde de un an. În părţile aeriene ale butucului, au loc depuneri de hidraţi de carbon (amidon, celuloză, hemiceluloza, lignină), care la intrarea în repaus scindează în monoglucide, predominând zaharoza, exercitând funcţia de protecţie în perioada de repaus şi, în consecinţă, contribuind la creşterea rezistenţei la ger a viţei de vie.

Rezistenţa la ger este un proces complex care este influenţat de mai mulţi factori. Temperaturile negative acţionează prin nivelul, durata şi momentul în care survin asupra butucilor de viţă de vie. Gradul de pregătire a viţei de vie pentru iernare se poate aprecia prin determinarea hidraţilor de carbon acumulaţi în coarde.

3.4. CERCETĂRI PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR LA VIŢA DE VIE

Viţa de vie, datorită cultivării ei în cele mai diferite areale, este una dintre

plantele cele mai afectate de temperaturile scăzute sub limita de rezistenţă. Daunele provocate de îngheţurile de peste iarnă pot duce la scăderea cantităţii şi calităţii producţiei, cu efecte economice importante atât pentru viticultori cât şi pentru oenologi, comercianţi şi alte ramuri ale acestei industrii (FENNELL, 2004).

Toleranţa viţei de vie la temperaturile scăzute este condiţionată de condiţiile climatice din perioada de vegetaţie, vârsta plantei, starea de sănătate şi nivelul recoltei (HAJDU şi GABOR, 1997). Rezistenţa la îngheţ a speciilor din genul Vitis este în mare măsură determinată şi de factorul genetic (REISCH şi PRATT, 1996).

13

3.5. CERCETĂRI PRIVIND VIGOAREA DE CREŞTERE Echilibrul biologic vegetativ există atunci când partea aeriană şi sistemul

radicular al butucului îşi satisfac reciproc şi pe deplin necesarul de substanţe metabolice, iar producţia de biomasă a butucului (struguri, lemn anual, frunze) se menţine constantă de la an la an (IRIMIA, 2006).

Echilibrul vegetativ al viţei de vie implică o constanţă a calităţii şi cantităţii recoltei (SMART şi ROBINSON, 1991) şi depinde în mare măsură de încărcătura de rod (TASSIE şi FREEMAN, 1992), capacitatea de acumulare a substanţelor de rezervă (WINKLER, 1958), soi şi fertilitatea lui (INTRIERI şi colab., 2001; GIL şi PSZCZOLKOWSKI, 2007), expunerea la lumină a aparatului foliar (HOWELL, 2001), condiţiile climatice (KLIEWER şi WEAVER, 1971) şi sistemul de susţinere (KLIEWER şi DOKOOZLIAN, 2005).

Suprafaţa foliară a butucului are un rol esenţial în obţinerea producţiei de struguri, fiind un important parametru agronomic. Suprafaţa foliară a fost mult studiată de cercetătorii străini privind modul de măsurare (WILLIAMS şi MARTINSON, 2003), influenţa irigării asupra suprafeţei foliare (COHEN şi colab., 1999), influenţa secetei (MONTEITH, 1977), acumularea hidraţilor de carbon (LEBON şi colab., 2006), calitatea strugurilor (SMART şi colab., 1990; SPAYD, 2002) şi controlul asupra bolilor şi dăunătorilor (ZAHAVI, 2001).

3.6. CERCETĂRI PRIVIND FERTILITATEA ŞI PRODUCTIVITATEA VIŢEI DE VIE

Fertilitatea şi productivitatea sunt însuşiri biologice care caracterizează

valoarea agrobiologică şi tehnologică a soiurilor şi clonelor de viţă de vie. Fertilitatea şi productivitatea se corelează între ele şi influenţează direct producţia de struguri (STOIAN şi NĂMOLOŞANU, 2006).

La viţa de vie fertilitatea trebuie înţeleasă ca o însuşire fundamentală prin care se formează an de an organe de fructificare, ca bază iniţială în obţinerea recoltei de struguri. Deşi are caracter unitar, fertilitatea poate fi apreciată şi interpretă prin prisma fertilităţii potenţiale şi a fertilităţii reale (DUMITRIU, 2008). Fertilitatea reală este dependentă de fertilitatea potenţială şi se exprimă prin procentul de lăstari fertili şi coeficientul de fertilitate absolut şi relativ (POP, 2003).

3.7. CERCETĂRI PRIVIND CANTITATEA ŞI CALITATEA RECOLTEI

Producţia de struguri constituie indicatorul de bază în stabilirea

economicităţii şi rentabilităţii în aplicarea unei măsuri sau a unui întreg complex de măsuri agrotehnice. Cantitatea recoltei depinde de mărimea strugurilor şi numărul inflorescenţelor, astfel că, soiuri cu acelaşi procent de lăstari fertili sau cu acelaşi coeficient de fertilitate dau recolte de struguri diferite sub aspectul nivelului producţiei.

14

IONESCU şi IONESCU (1980) afirmă că încărcătura de rod şi producţia sunt, până la un anumit nivel al producţiei corelate pozitiv, după care corelaţia devine negativă, soiul suportă atribuirea unor sarcini de rod crescânde cu menţinerea calităţii până la o anumită limită, dincolo de care, nivelul calitativ al producţiei începe să scadă. Acelaşi fapt îl confirmă şi IUORAŞ (1985), care menţionează însă că producţia reală poate să difere de la un an la altul chiar dacă sarcina de rod este aceeaşi.

CAPITOLUL IV

4. MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE

4.1. Scopul şi obiectivele tezei de doctorat

O măsură eficientă pentru limitarea plantării hibrizilor direct producători,

pentru înlocuirea lor în cultură, o constituie soiurile create la Staţiunile de Cercetare Viticole, soiuri care se apropie ca şi nivel calitativ de soiurile tradiţionale, dar şi de cele internaţionale. O parte din aceste soiuri (Crâmpoşie selecţionată, Şarbă etc.) au reuşit să fie plantate pe suprafeţe din ce în ce mai mari, iar vinurile să fie valorificate în diverse sortimente.

În prezent, din păcate, aceste soiuri sunt foarte puţin răspândite în cultură, acestea fiind plantate în colecţiile Staţiunilor Viticole şi sporadic în gospodăriile populaţiei.

Cercetările din cadrul prezentei teze, au pornit de la premisa că tăierea reprezintă cea mai importantă verigă agrotehnică în tehnologia de cultură a viţei de vie. Executarea unor lucrări corecte, în concordanţă cu soiul şi condiţiile de cultură a viţei de vie, asigură realizarea unor producţii mari, constante şi de calitate de la un an la altul. În centrul viticol Blaj, recunoscut pentru cultivarea de struguri pentru vinuri albe, cercetări cu privire la aspectele ce ţin de stabilirea nivelului sarcinii de rod la soiurile create la S.C.D.V.V. Blaj, nu au mai fost întreprinse. În acest sens s-a considerat util un studiu asupra acestei verigi agrotehnice pentru o mai bună promovare ulterioară a acestor soiuri în producţie.

Scopul acestui studiu a fost stabilirea unui nivel optim al încărcăturii de rod, care să ducă la un echilibru între creşterea şi fructificarea soiurilor luate în studiu, pornind de la cunoaşterea însuşirilor biologice specifice ale acestora în anumite condiţii de mediu, în vederea obţinerii unor producţii constante şi de calitate.

Obiectivele urmărite în lucrare au fost următoarele: încadrarea zonei în care s-a desfăşurat experienţa din punct de vedere geografic şi caracterizarea condiţiilor naturale ale acesteia; studiul condiţiilor climatice din anii experimentali 2009-2010 cu interpretarea evoluţiei factorilor climatici care influenţează în mod direct fenofazele de creştere şi de fructificare; optimizarea sarcinii de rod care se lasă pe butuc la tăierea în uscat, în funcţie de potenţialul biologic al soiurilor şi condiţiile climatice din centrul viticol Blaj; influenţa sarcinii de rod asupra modului de

15

iernare a butucilor (maturarea coardelor şi viabilitatea mugurilor); influenţa sarcinii de rod asupra vigorii de creştere (lungimea lăstarilor, greutatea lemnului eliminat la tăiere, suprafaţa foliară); influenţa sarcinii de rod asupra elementelor de fertilitate şi productivitate; influenţa sarcinii de rod asupra cantităţii şi calităţii recoltei; influenţa sarcinii de rod asupra principalelor procese fiziologice; stabilirea influenţei sarcinii de rod asupra potenţialului biologic vegetativ şi de fructificare prin calcularea indicilor vegeto-productivi.

4.2. MATERIALUL BIOLOGIC Soiurile Astra, Blasius şi Selena sunt rezultatul muncii de ameliorare a

S.C.D.V.V. Blaj. Soiurile sunt încrucişări intraspecifice ale V. vinifera, create pentru a îmbogăţi din punct de vedere calitativ sortimentul tradiţional existent în podgoria Târnave. Toate soiurile sunt altoite pe portaltoiul Kober 5 BB. În cultură sunt răspândire sporadic în gospodăriile populaţiei din Blaj şi împrejurimi, iar pentru cercetare şi producţie ele sunt cultivate în Colecţia Ampelografică a USAMV Iaşi şi la S.C.D.V.V. Blaj, din păcate pe suprafaţă foarte mică.

4.3. METODE DE CERCETARE Experienţele care au stat la baza prezentei teze de doctorat au fost organizate

în anii 2009 şi 2010, în plantaţia de viţă de vie a S.C.D.V.V. Blaj. Plantaţiile cu cele patru soiuri de viţă de vie folosite în experienţă (Astra,

Blasius, Selena şi Fetească regală) au fost înfiinţate în anul 2000, cu distanţele de plantare de 2,2 m între rânduri şi 1,2 m între plante pe rând, obţinându-se o densitate de 3788 butuci/ha.

Forma de conducere este Guyot cu braţe cu înlocuire periodică susţinută pe spalier vertical monoplan cu trei rânduri de sârme duble.

4.3.1. Organizarea experienţelor

Cercetările privind comportarea soiurilor de viţă de vie create la S.C.D.V.V. Blaj în condiţiile podgoriei Târnave, au fost efectuate în cadrul unei serii de experienţe pe durata a doi ani, după metoda blocurilor liniare, amplasate în plantaţia din câmpul experimental de la Blaj.

Schema experimentală este în blocuri liniare cu trei variante pe 3 repetiţii: - varianta V1 � încărcătura de rod de 25 ochi pe butuc, cu tăierea în verigi

de rod (cepi de 2 ochi şi cordiţe de 6-8 ochi), respectiv 10,41 ochi/m2 (sarcina de rod la hectar de 104166 ochi/ha)

- varianta V2-încărcătura de rod de 35 ochi/butuc, cu tăierea în verigi de rod (cepi de 2 ochi şi coarde de 8-10 ochi), respectiv 14,58 ochi/m2 (sarcina de rod la hectar de 145833 ochi/ha)

16

- varianta V3-încărcătura de rod de 45 ochi/butuc, cu tăierea în verigi de rod (cepi de 2 ochi şi coarde 10 ochi), respectiv 18,75 ochi/m2 (sarcină de rod la hectar de 187500 ochi/ha).

În mod concret, aşezarea experienţelor bifactoriale pentru fiecare an experimental a fost identică.

Factorul A � soiul -a1-Astra -a2-Blasius -a3-Selena -a4-Fetească regală Factorul B - încărcătura de rod - b1-25 ochi/butuc - b2 - 35 ochi/butuc - b3 - 45 ochi/butuc Fiecare variantă a avut 3 repetiţii, iar într-o repetiţie a fost constituită din 25

butuci. S-a optat pentru un număr mare de butuci pentru determinări şi analize pentru ca erorile care intervin să fie cât mai mici.

4.3.2. Observaţii şi determinări Observaţiile şi determinările aferente tezei de doctorat au fost efectuate prin

diferite metode: Momentul declanşării principalelor fenofaze a fost urmărit prin deplasări în

plantaţie. Observaţiile şi determinările s-au făcut pe câte 25 butuci din fiecare soi, stadiile fenologice s-au notat folosind codul Baggiolioni, 1952 (BELEA, 2008).

Acumularea hidraţilor de carbon în coarde. La trei săptămâni de la căderea frunzelor s-au recoltat câte 10 coarde din diferite părţi ale butucului de pe 10 butuci din fiecare variantă. Determinarea hidraţilor de carbon s-a făcut prin metoda reactivului antronă (CORBEAN, 2011).

Controlul viabilităţii mugurilor prin secţionarea complexului mugural cu lama, începând cu mugurii de la baza coardei către vârf, dacă culoarea secţiunii este cafenie-închisă înseamnă că ochiul este mort.

Cantitatea de lemn eliminat la tăiere. Prin tăierea în uscat se elimină aproape trei sferturi din lemnul anual care se formează pe butuc. Pentru a stabili cantitatea de lemn eliminat la tăiere s-a cântărit separat lemnul anual şi multianual, în momentul tăierii în uscat, la începutul lunii martie.

Creşterile vegetative ale butucilor s-au măsurat la intrarea în pârgă, când creşterea intensă a lăstarilor se opreşte, determinându-se lungimea medie şi totală a lăstarilor. Pentru acestea s-au măsurat lăstarii de la fiecare al doilea butuc din cadrul fiecărei repetiţii (IRIMIA, 2006), după care s-a calculat media repetiţiilor şi variantelor experimentale.

Suprafaţa foliară. Determinarea suprafeţei foliare pe butuc s-a făcut la intrarea strugurilor în pârgă, când aparatul vegetativ al viţei de vie prezintă dezvoltarea maximă. Calculul suprafeţei foliare s-a făcut prin cântărire, utilizând metoda rondelelor (JIANU, 2000).

17

Fertilitatea lăstarilor s-a determinat după înflorit, prin numărarea inflorescenţelor, lăstarilor totali şi fertili, iar prin formule de calcul s-au determinat coeficienţii de fertilitate absolut şi relativ.

Productivitatea soiurilor s-a determinat la maturarea de plină a strugurilor, când aceştia ajung la greutatea maximă, iar evaluarea productivităţii s-a făcut cu ajutorul indicilor de productivitate absolut şi relativ (DOBREI şi colab., 2005).

Greutatea medie a strugurilor la maturitatea deplină a fost calculată prin cântărirea a 50 de struguri / repetiţie (BUNEA, 2010) şi a fost exprimată în g.

Producţia de struguri s-a determinat la recoltare (20 septembrie în anul 2009 şi 4 octombrie în anul 2010), stabilindu-se producţia medie pe butuc. În acest caz, producţia medie pe butuc (kg/butuc) s-a calculat pe baza numărului de struguri pe butuc şi greutatea medie a ciorchinilor, pentru fiecare variantă de tăiere şi soi.

Conţinutul în zahăr (g/l)-metoda refractrometrică (BABEŞ, 2011). Aciditatea totală (g/l H2SO4) � metoda titrimetrică Dozarea polifenolilor totali, metoda Folin Ciocâlteau (KÄHKÖNEN şi colab.,

1999) Determinarea flavonelor din must cu ajutorul curbei de etalonare

(EUROPEAN FARMACOPOIEA, 2010) Echilibrul biologic vegetativ al butucilor s-a evaluat înainte de executarea

tăierilor de rodire, folosind indicii de autoregenerare, de echilibru şi coeficientul siguranţă (IRIMIA, 2006)

Indicele Ravaz s-a obţinut prin raportarea producţiei la cantitatea de lemn anual eliminat la tăiere.

Indicele de echilibru vegeto-productiv (IEVP), s-a calculat raportând greutatea lemnului x 100 / producţia de struguri + lemnul eliminat (BELEA, 2008).

Substanţa uscată a părţii aeriene a fost estimată prin însumarea valorilor substanţei uscate a lemnului cu cea a strugurilor.

Indicele local de producţie (Ilp) s-a calculat pentru fiecare variantă experimentală, pe baza producţiei medii de struguri pe ha, a randamentului în must şi a concentraţiei mustului în zaharuri, conform relaţiei (IRIMIA, 2006).

Ilp (kg zaharuri / ha) = producţia (kg/ha) x must (%) x zaharuri (g/l) Gradul de atac cu mană s-a făcut pe baza frecvenţei (F%) şi intensităţii (I%)

gradului de atac (OROIAN şi colab., 2008). Gradul de atac % =

100%% IF ×

Frecvenţa (%) şi intensitatea (%) gradului de atac în experienţă s-a observat pe câte trei lăstari, de la fiecare 10 butuci pe repetiţie, iar apoi s-a calculat media gradului de atac (%).

Parametri fiziologici s-au măsurat cu analizorul de gaze foliar CIRAS -2 (JAKAB, 2010). Cu ajutorul aparatului s-au determinat rata fotosintezei, rata transpiraţiei şi deschiderea stomatelor.

18

4.4. METODE STATISTICO-MATEMATICE DE PRELUCRARE ŞI INTERPRETARE A DATELOR Interpretarea statistică a rezultatelor experienţei bifactoriale s-a făcut cu ajutorul testului Duncan (ARDELEAN, 2007), având în vedere că nici o combinaţie între factori nu poate fi considerată în mod obiectiv ca martor de referinţă. Intre diferitele variabile calculate, s-au pus în evidenţă o serie de corelaţii de tip liniar şi parabolă, calculându-se şi coeficientul de corelaţie, prin intermediul căruia se poate exprima intensitatea legăturii dintre două variabile.

CAPITOLUL V

5. CARACTERIZAREA GENERALĂ A CADRULUI NATURAL

5.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ A PODGORIEI TÂRNAVE

Podgoria Târnave este denumită astfel întrucât, marea majoritate a plantaţiilor viticole sunt situate pe pantele ce delimitează râurile Târnava Mare, Târnava Mică şi afluenţii acestora şi face parte din zona viticolă a centrului Transilvaniei situată la 46º11� latitudine nordică şi 23º55� longitudine estică.

În această podgorie se găsesc amplasate cele mai multe şi renumite vii. Cultura viţei de vie datează aici încă din epoca preromană. Este podgoria cea mai întinsă din toate podgoriile din Transilvania, având o suprafaţă de aproximativ 2.250 km² şi se întinde pe o lungime de câţiva zeci de km, începând de la Crăciunelul de Jos (7 km vest de Blaj) şi până pe cursul superior al Târnavelor, ajungând până dincolo de Hârtibaci (POP, 2010).

5.2. STUDIUL CONDIŢIILOR ECOCLIMATICE Din punct de vedere climatic, Podgoria Târnave amplasată în Podişul

Transilvaniei, se încadrează după sistemul Koppen, în provincia climatică Df, caracterizată prin clima boreală cu ierni friguroase şi umede, cu temperatura celei mai reci luni sub -3ºC şi a celei mai calde peste 10ºC; cantitatea de apă din precipitaţii este mai mare decât cea pierdută prin evapotranspiraţie (BABEŞ, 2011).

Arealul se încadrează în două din cele patru subprovincii climatice: Dfbx-în partea vestică, cu temperatura celei mai calde luni între 20-22ºC şi

cu maximum de precipitaţii la începutul verii Dffbk-în cea mai mare parte a podişului, cu temperatura celei mai calde luni

între 18 şi 20ºC , cu iarnă rece şi cu mai mult de patru luni pe an cu temperatura medie de peste 10ºC (SOROCOVSCI, 2005).

19

5.2.1. Regimul termic În podgoria Târnave, resursele termice descresc din vest (Alba Iulia) către

estul zonei (Dumbrăveni), iar cele mai scăzute valori se înregistrează în partea nordică (Batoş). Toamnele sunt adesea lungi şi însorite, permiţând acumularea de zaharuri, în condiţiile în care aciditatea rămâne destul de ridicată.

În anul 2009, în centrul viticol Blaj, lunile de la începutul anului, ianuarie, februarie, martie, dar şi lunile septembrie şi octombrie au fost caracterizate termic ca fiind normale pentru acest areal. Lunile din perioada de vegetaţie (mai, iunie, iulie, august) au fost mai călduroase faţă de anii normali, ca urmare a unor abateri pozitive între 1,1°C şi 1,4°C.

În anul 2010, chiar dacă în luna ianuarie s-a înregistrat minima absolută (-22,7°C), din punct de vedere termic, luna poate fi caracterizată ca fiind călduroasă. Aceeaşi caracterizare termică a fost şi în cazul lunilor din perioada de vegetaţie (mai, iunie, iulie, septembrie), în timp ce în perioada de pârgă a strugurilor (luna august în centrul viticol Blaj) a fost una caldă, cu abateri pozitive de 2,3°C.

În ceea ce priveşte media anuală, în centrul viticol Blaj, aceasta a fost mai ridicată decât media multianuală, cu abateri de 1,2°C în anul 2009 (an cald) şi de 0,9°C în anul 2010 (an călduros). Caracterizarea perioadei de vegetaţie din punct de vedere termic a fost caldă, cu abateri pozitive de 1,6 °C în anul 2009 şi de 1,2°C în anul 2010.

5.2.2. Lungimea perioadei de vegetaţie

În anul 2009, intrarea în vegetaţie a fost stimulată de creşterea bruscă a

temperaturilor (peste 10ºC) înregistrate la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie, timp de două săptămâni. Astfel, se poate estima că pornirea în vegetaţie a avut loc în prima decadă a lunii aprilie, adică în jurul datei de 5 aprilie. Faţă de anul precedent, în 2010 temperaturi mai mari de pragul biologic al viţei de vie (10ºC) au fost doar din decada a doua a lunii aprilie, iar pornirea în vegetaţie a fost decalată cu 5-6 zile.

Cunoscând aceste date se poate afirma că în anul 2009 perioada de vegetaţie a soiurilor studiate a fost de 194 zile, iar în 2010 de 185 zile.

5.2.3. Regimul hidric În centrul viticol Blaj, anul 2009 a fost considerat foarte secetos faţă de anii

normali, aceasta datorându-se faptului că, atât suma anuală a precipitaţiilor cât şi cea din perioada de vegetaţie a fost mai mică decât media multianuală, cu abateri de -17%, respectiv de -36,8% (perioadă de vegetaţie excesiv de secetoasă). În anul 2009, la Blaj, lunile februarie, aprilie, mai şi septembrie au fost excesiv de secetoase comparativ cu anii normali, pe când lunile martie şi octombrie au fost excesiv de ploioase.

20

Anul 2010, în centrul viticol Blaj a început cu o lună foarte secetoasă (ianuarie), urmată de o perioadă excesiv de ploioasă (martie, aprilie, mai şi iunie), apoi de o perioadă mai puţin secetoasă (august) şi foarte secetoasă (septembrie şi octombrie). Anul s-a încheiat cu o perioadă ploioasă (noiembrie-puţin mai ploioasă; decembrie-foarte ploioasă). Suma precipitaţiilor anuale din anul 2010 a înregistrat abateri pozitive (12,3%) faţă de media multianuală, ca urmare, anul a fost caracterizat pluviometric atât la nivel anual, cât şi al perioadei de vegetaţie (13,4%) ca fiind unul ploios.

5.3. RELIEFUL ŞI SOLUL Principalele tipuri de sol din Podgoria Târnave sunt eutricambosolurile

(brun-eumezobazic), entiantrosolurile (sol antropic) şi regosolul. Cu pondere mai mică, în podgorie, se mai identifică preluvosol (sol brun argiloiluvial), aluviosol (coluvisol) şi faeoziom (sol negru clinohidromorf). Din punct de vedere litologic, podgoria se caracterizează prin predominanţa argilelor, marnelor, luturilor şi pietrişurilor panoniene şi sarmaţiene (culmile şi versanţii dealurilor), precum şi a loessurilor (terasele Pleistocene şi Holocene) din care s-au formate sedimentele de solificare (ILIESCU şi colab., 2010).

CAPITOLUL VI

6. REZULTATE ŞI DISCUŢII

6.1. DESFĂŞURAREA FENOFAZELOR DE VEGETAŢIE Fenofazele soiurilor de viţă de vie cultivate în centrul viticol Blaj au fost

influenţate condiţiile de climatice locale, de particularităţile biologice ale soiurilor şi mai puţin de sarcina de rod.

Diferenţa dintre variantele experimentale fiind de 10 ochi, nu s-a observat o influenţă marcantă între cele trei nivele ale încărcăturii de rod (25, 35 şi 45 ochi/butuc). Astfel, s-a analizat desfăşurarea principalelor fenofaze doar cu privire la cele patru soiuri (Astra, Blasius, Selena şi Fetească regală).

Maturarea strugurilor este considerată atunci când acumularea zaharurilor s-a oprit şi acestea nu mai cresc prin acumulări, respectiv atunci când raportul dintre glucoză şi fructoză este optim, deci se pot obţine producţii maxime şi de calitate.

În anii experimentali, maturarea strugurilor a avut loc în medie după 45 de zile de la pârgă în 2009 şi după 50 zile în 2010. Cel mai devreme s-a maturat soiul Selena (16-25 septembrie), urmat de Blasius (17-27 septembrie), Astra (20-25 septembrie), iar cel mai tardiv a fost Fetească regală (21-30 septembrie). Data maturării a corespuns cu data recoltării (Tabelul 6.1).

21

Tabelul 6.1./Table 6.1. Data recoltării strugurilor, în centrul viticol Blaj Grape harvest date, in Blaj wine-growing center

Anul / Year 2009 2010 Soiul / Variety Data / Date Data / Date

Astra 20-22 IX 25-27 IX Blasius 17-19 IX 27-29 IX Selena 16-18 IX 25-27 IX

Fetească regală 21-23 IX 30.IX-2X

În condiţiile climatice din centrul viticol Blaj, MOLDOVAN şi colab. (1996) afirmă că maturarea strugurilor la soiul Astra se desfăşoară la sfârşitul lunii septembrie până în prima jumătate a lunii octombrie (28 septembrie-15 octombrie), iar CRISTEA şi colab. (1994), susţin că fenofaza are loc la soiurile Blasius şi Selena în perioada 5-15 octombrie, mult mai târziu decât în anii 2009 şi 2010. În condiţiile climatice de la Iaşi, maturarea strugurilor se realizează la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie (25 septembrie-3 octombrie), soiurile încadrându-se în epoca a V-a de maturare (ROTARU şi PETREA, 2006). 6.2. INFLUENŢA SARCINII DE ROD ASUPRA MODULUI DE IERNARE

Indiferent de mărimea sarcinii de rod, dintre cele patru soiuri, soiul Selena a

avut cel mai mare conţinut în hidraţi de carbon (16 g %), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Astra (15 g%) şi soiul Fetească regală (15 g%). Soiul Blasius a avut cel mai scăzut conţinut în hidraţi de carbon (14 g %) (Tabelul 6.2.). Cele trei nivele ale încărcăturii de rod (25, 35 şi 45 ochi/butuc) au avut o influenţă semnificativă asupra acumulării substanţelor de rezervă. Cel mai mare conţinut în hidraţi de carbon s-a înregistrat la varianta cu încărcătura de rod de 25 ochi/butuc-17 g %, urmat la diferenţă semnificativă de varianta cu 35 ochi/butuc-15 g % şi de cea de 45 ochi/butuc-13 g %.

Analizând semnificaţia diferenţelor celor douăsprezece variante rezultate din interacţiunea soi x încărcătura de rod, se poate spune că cea mai bună acumulare a hidraţilor de carbon a fost la soiul Selena (19 %) la varianta cu cea mai mică încărcătură de rod (25 ochi/butuc), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Fetească regală (17 %), de soiul Astra (16%) şi de soiul Blasius (15%).

22

Tabelul 6.2. /Table 6.2. Influenţa soiului, a încărcăturii de rod şi a interacţiunii soi x încărcătura de rod

asupra acumulării hidraţilor de carbon (g%) Influence of variety, bud load and variety x bud load upon carbohydrates accumulation(g%)

Încărcătura de rod Bud load

Soi Variety

25 ochi/butuc 25 buds/vine



Media în funcţie de

soi Mean

depending on variety

Astra 16 c 15 e 14 g 15 B Blasius 15 de 14 f 13 g 14 C Selena 19 a 16 cd 14 f 16 A Fetească regală 17 b 15 de 12 h 15 B

Media în funcţie de încărcătură de rod

Mean depending on bud load 17 M 15 N 13 O

DS 5% pentru două medii soi / SD5 % for two variety means = 0,5 DS 5% pentru două medii încărcătura de rod / SD5 %for two bud load means = 0,41-0,51 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x încărcătura de rod / SD5 % for variety x bud load interaction means = 0,48-0,57

*Notă: diferenţa dintre oricare două valori comparate este nesemnificativă, dacă acele valori sunt urmate de aceeaşi literă sau grup de litere. *Note: difference between two values followed by at least one common point is insignificant.

În privinţa viabilităţii mugurilor, soiul Fetească regală, indiferent de ani şi de încărcătura de rod, a înregistrat cel mai mare procent de muguri principali viabili (71), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Selena (59). La soiurile Blasius şi Astra viabilitatea mugurilor principali a fost semnificativ inferioară celor anterioare, de 42 %, respectiv 53 % (Tabelul 6.3.).

Cele trei nivele ale sarcinii de rod (25, 35 şi 45 ochi/butuc) au influenţat semnificativ viabilitatea mugurilor principali. Cea mai bună viabilitate a mugurilor principali a fost favorizată de sarcinile de rod de 25 şi 35 ochi/butuc (58 %, respectiv 57 % valori egale din punct de vedere statistic), urmate la diferenţă semnificativă de sarcina de rod de 45 ochi/butuc (55 %).

Analizând semnificaţia diferenţelor dintre cele douăsprezece variante rezultate din interacţiunea factorilor soi x încărcătură de rod, se poate observa că soiul Fetească regală a avut cea mai bună viabilitate a mugurilor principali la toate cele trei nivele ale sarcinii de rod (35 ochi/butuc-74 %, 25 ochi/butuc-73 % şi 45 ochi/butuc-67 %). La polul opus s-a situat soiul Blasius care a înregistrat cea mai slabă viabilitate a mugurilor principali (45 %-25 ochi/butuc, 42 %-45 ochi/butuc şi 41 %-35 ochi/butuc).

23

Tabelul 6.3./Table 6.3. Influenţa soiului, a încărcăturii de rod şi a interacţiunii soi x încărcătura de rod

asupra viabilităţii mugurilor principali (%) Influence of variety, bud load and variety x bud load upon main buds viability (%)


Soi Variety




Media în funcţie de soi

Mean depending on

variety Astra 53 d 54 cd 53 d 53 C

Blasius 41 e 45 e 42 e 42 D Selena 61 bc 59 cd 57 cd 59 B

Fetească regală 73 a 74 a 67 ab 71 A Media în funcţie de încărcătură de rod Mean depending

on bud load

57 M 58 M 55 N

DS 5% pentru două medii soi / SD5 % for two variety means = 1,90 � 2,00 DS 5% pentru două medii încărcătura de rod / SD5 % for two bud load means = 2,81-2,98 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x încărcătura de rod / SD5 %for variety x bud load interaction means = 6,70-8,01


6.3. INFLUENŢA SARCINII DE ROD ASUPRA VIGORII DE CREŞTERE

Vigoarea de creştere este apreciată prin creşterile anuale ale lăstarilor pe butuc, prin suprafaţa foliată care se dezvoltă pe lăstari dar şi prin cantitatea de lemn (anual şi multianual) eliminat la tăierea în uscat.

6.3.1. Creşterea lăstarilor Cele mai mari creşteri ale lăstarilor, indiferent de an şi de încărcătura de rod,

s-au înregistrat la soiul Blasius cu o medie de 175 cm, urmat de soiul Astra (164 cm) şi Selena (155 cm), cele mai slabe creşteri fiind la soiul Fetească regală (114 cm).

În ceea ce priveşte influenţa sarcinii de rod asupra creşterii lăstarilor se constată că, indiferent de soi, aceasta a determinat scăderea semnificativă a lungimii lăstarilor odată cu amplificarea numărului de ochi. Cele mai mari creşteri au fost la varianta cu 25 ochi/butuc (163 cm), urmată la diferenţă semnificativă de cea cu 35 ochi/butuc (153 cm), iar cele mai reduse creşteri au fost la varianta cu 45 ochi/butuc (141 cm).

Analizând semnificaţia diferenţelor celor douăsprezece variante rezultate din interacţiunea soi x încărcătura de rod, se remarcă soiul Blasius (25 ochi/butuc) cu

24

cele mai viguroase creşteri (185 cm), urmat la distanţă semnificativă de soiul Astra (25 ochi/butuc) şi Blasius (35 ochi/butuc) cu creşteri egale statistic (178, respectiv 175 cm).

Cele mai mici creşteri au fost la soiul Fetească regală (101 cm) la varianta cu cei mai mulţi ochi lăsaţi pe butuc la tăierea în uscat.

6.3.2. Suprafaţa foliară

Amplificarea sarcinii de rod, atrage după sine mărirea lungimii însumate a

lăstarilor şi a suprafeţei foliare însoţită, însă, de micşorarea lungimii medii a lăstarului şi a suprafeţei medii a frunzei.

În cei doi ani de experienţă, 2009 şi 2010, s-a constatat faptul că suprafaţa foliară ce revine pe un butuc oscilează în limite foarte largi între soiuri, datorită faptului că soiurile sunt de vigoare foarte diferită. S-a remarcat, de asemenea, şi o variaţie între ani, condiţiile climatice ale anului influenţând într-o anumită măsură, mărimea suprafeţei foliare. Creşterea numărului de ochi pe butuc la tăierea în uscat a dus, implicit la creşterea suprafeţei foliare pe butuc (Tabelul 6.4.).

Tabelul 6.4. / Table 6.4. Influenţa soiului, a încărcăturii de rod şi a interacţiunii soi x încărcătura de rod

asupra suprafeţei foliare pe butuc (m2/butuc) Influence of variety, bud load and variety x bud load upon leaf area on vine (m2/vine stock)


Soi Variety

25 ochi/butuc

25 buds/vine




Mean depending on variety

Astra 5,28 de 6,50 c 8,19 b 6,66 C Blasius 6,56 c 8,62 b 10,35 a 8,51 A Selena 5,24 de 7,67 bc 9,30 a 7,40 B

Fetească regală 4,47 e 5,32 de 6,02 cd 5,27 D Media în funcţie de încărcătură de rod Mean depending

on bud load

5,39 O 7,03 N 8,47 M

DS 5% pentru două medii soi / SD5 % for two variety means = 0,68-0,73 DS 5% pentru două medii încărcătura de rod / SD5 % for two bud load means = 0,51-0,54 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x încărcătura de rod / SD5 % for variety x bud load interaction means = 0,98-1,17


Rezultatele obţinute evidenţiază faptul că, indiferent de nivelul sarcinii de

rod, cea mai mare suprafaţă foliară s-a înregistrat la soiul Blasius (8,51 m2/butuc), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Selena (7,40 m2/butuc) (Tabelul 6.4.).

25

Comparând datele înregistrate de cele două soiuri, cu interpretarea făcută de CHAMPAGNOL (1984) (soiuri viguroase-10 m2, vigoare medie � 7-8 m2, vigoare redusă-4 m2), se poate spune că vigoarea acestora se încadrează în cea medie. Suprafaţa foliară a soiului Astra (6,66 m2/butuc) este semnificativ inferioară celor două soiuri analizate anterior, dar semnificativ superioară soiului Fetească regală (5,27 m2/butuc).

Influenţa celor trei sarcini de rod asupra mărimii suprafeţei foliare a fost semnificativă. Indiferent de anii experimentali şi soi, suprafaţa foliară este semnificativ mai mare la variantele la care s-au lăsat 45 ochi/butuc (8,47 m2/butuc), faţă de variantele cu 35 ochi/butuc (7,03 m2/butuc) şi cele cu 25 ochi/butuc (5,39 m2/butuc).

Forma de conducere utilizată în experienţă (Guyot cu braţe cu înlocuire periodică) permite expunerea directă la razele solare a aparatului foliar a unei suprafeţe de 2,90 m2/butuc (Tabelul 6.5.). În funcţie de suprafaţa foliară expusă s-a calculat suprafaţa foliară în exces şi suprafaţă foliară a celui de-al doilea şi al treilea strat de frunze, valori prezentate pentru fiecare soi în parte. De asemenea, s-a calculat şi procentul de suprafaţă foliară din cea totală care desfăşoară fotosinteza în condiţii optime de iluminare.

26

Tabelul 6.5./Table 6.5. Suprafaţa foliară a butucului şi valorificarea ei, funcţie de încărcătura de rod, media 2009 � 2010

Leaf area on vine block and its valorisation, depending on bud load, mean 2009 � 2010

Soiul / Variety Astra Blasius Selena Fetească regală Specificaţie / Specifics V1 V2 V3 V1 V2 V3 V1 V2 V3 V1 V2 V3

Suprafaţa foliară (m2/butuc) Leaf area (m2/vine stock)

5,28 6,50 8,19 6,56 8,62

10,35 5,24 7,67 9,32 4,47 5,32 6,02

Suprafaţa foliară expusă (m2/butuc) Exposed leaf area (m2/vine stock)

2,90

Suprafaţa foliară în exces (m2/butuc) Excess leaf area (m2/vine stock)

2,58 3,60 5,29 3,66 5,72 7,45 2,34 4,77 6,40 1,57 2,42 3,12

Suprafaţa foliară a celui de-al II-lea strat de frunze (m2/butuc) Leaf area of the second leaf layer (m2/vine stock)

2,38 2,90 2,90 2,90 2,90 2,90 2,34 2,90 2,90 1,57 2,42 2,90

Suprafaţa foliară a celui de-al III-lea strat de frunze (m2/butuc) Leaf area of the third leaf layer (m2/vine stock)

- 0,70 2,39 0,76 2,82 4,55 - 1,87 3,50 - - 0,22

Indicele foliar / Leaf index 0,55 0,45 0,35 0,44 0,34 0,28 0,55 0,38 0,31 0,65 0,55 0,48 Gradul de expunere directă a aparatului foliar la razele solare (%) The degree of exposed leaf area on sunlight (%)

55 45 44 44 34 28 55 38 31 65 55 48

27

6.3.3. Cantitatea de lemn eliminat la tăiere

Din analiza datelor experimentale se constată că amplificarea sarcinii de rod

determină diminuarea cantităţii totale de lemn care se formează pe butuc în timpul perioadei de vegetaţie. Cunoscând modul de creştere a plantelor în anii 2009 şi 2010, se poate afirma că la tăierea în uscat, cantitatea de lemn anual a fost mai mare în 2010 (creşterile din 2009 fiind foarte viguroase şi mai multe ca număr) comparativ cu cea din anul 2011 (creşterile din anul 2010 fiind mai slabe şi mai puţine).

În cazul soiului Astra, cantitatea de lemn anual eliminat la tăiere a fost mai scăzută în ambii ani. Creşterile cele mai viguroase au fost în perioada de vegetaţie a anului 2009, an în care şi numărul de lăstari de pe butuc a fost mai mare. Cantitatea de lemn anual eliminat la tăierea în uscat, media anilor 2009-2010, la soiul Astra a fost cuprinsă între 696 şi 843 g/butuc, scăzând odată cu amplificarea sarcinii de rod. Cantitatea de lemn multianual eliminat a fost mai scăzută faţă de lemnul anual, fiind cuprinsă între 316 şi 413 g/butuc.

Soiul Blasius a avut cele mai viguroase creşteri în perioada de vegetaţie în ambii ani de studiu, eliminându-se la tăierea în uscat cantităţile cele mai mari de lemn (888 g/butuc la varianta cu 25 ochi/butuc, 791 g/butuc la varianta ce 35 ochi/butuc şi 717 g/butuc la varianta cu 45 ochi/butuc). Cantitatea de lemn multianual eliminat la tăiere a crescut odată cu mărirea numărului de ochi pe butuc 332 g/butuc-25 ochi/butuc, 372 g/butuc-35 ochi/butuc şi 407 g/butuc-45 ochi/butuc (Figura 6.1.).

316

843

381

772

413

696

332

888

372

791

407

717

324

813

352

732

376

663

291

639

309

543

367

470

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

g/butucg/vine block

25 35 45 25 35 45 25 35 45 25 35 45

ASTRA BLASIUS SELENA FETEASCĂREGALĂ

Lemn annual/Annual wood

Lemn multianual/Multiannualwood

Figura 6.1.Cantitatea de lemn anual şi multianual eliminat la tăiere (g/butuc),

în funcţie de sarcina de rod, media 2009-2010 Figure 6.1. Pruning weight (g/block vine), depending on bud load, mean 2009-2010

28

Cantitatea de lemn anual eliminat la tăiere la soiul Selena, a fost mai mare în urma creşterilor din anul 2010 faţă de creşterile din anul 2009, situaţie inversă comparativ cu celelalte două soiuri analizate anterior. Media cantităţii de lemn anual a celor doi ani experimentali a oscilat între 663 şi 813 g/butuc, în funcţie de varianta de tăiere. Lemnul anual eliminat la soiul Selena a fost de 324 g/butuc la varianta 25 ochi/butuc şi 376 g/butuc la varianta cu 45 ochi/butuc.

La soiul Fetească regală, comparativ cu soiurile Astra, Blasius şi Selena, cantitatea de lemn anual cât şi cea de lemn multianual a fost mai mică, vigoarea de creştere fiind mai redusă. Cea mai mare cantitate de lemn anual eliminat la tăiere a fost la încărcătura de 25 ochi/butuc în ambii ani de studiu (639 g/butuc), iar cele mai mici cantităţi de lemn anual eliminat la tăiere s-au obţinut la varianta cu 45 ochi/butuc (470 g/butuc). Valorile cantităţii de lemn eliminat la tăiere în la soiul Fetească regală în condiţiile de la Blaj sunt mai mari faţă de cele înregistrate de IRIMIA (2006) în condiţiile centrului viticol Avereşti, din podgoria Huşi (194-438 g/butuc). În privinţa lemnului multianual, această variabilă a oscilat între 291 şi 367 g/butuc, crescând odată cu numărul de ochi pe butuc.

6.4. INFLUENŢA SARCINII DE ROD ASUPRA FERTILITĂŢII

ŞI PRODUCTIVITĂŢII BUTUCILOR

6.4.1. Procentul de ochi morţi

În anul 2010, datorită temperaturilor foarte scăzute din timpul perioadei de repaus (sub-20ºC în intervalul 21-25 ianuarie) s-au constat cele mai mari procente de ochi morţi la toate sarcinile de rod la toate cele patru soiuri (CĂLUGĂR si colab., 2010).

Valorile medii ale procentului de ochi morţi (20-27) la soiul Astra (figura 6.7.), în cei doi ani 2009-2010 de experienţă, s-au încadrat în limitele înregistrate de MOLDOVAN şi colab. (1996) (24 %ochi morţi). În funcţie de încărcătura de rod, s-a constatat o creştere a procentului de ochi morţi odată cu amplificarea sarcinii de rod, fapt remarcat şi de IRIMIA (2006) la soiurile Aligoté, Fetească regală şi Fetească albă.

În ceea ce priveşte soiul Blasius, acesta a avut o comportare asemănătoare cu soiul Astra, însă, procentul de ochi morţi a fost mai mare (22-29), procente peste valorile obţinute de CRISTEA şi colab.(1994), când s-a apreciat o rezistenţă bună la ger, cu numai 20 % ochi morţi.

În cazul soiului Selena, cel mai scăzut procent de ochi morţi a fost înregistrat în anul 2009, iar valorile medii ale celor doi ani de experienţă au fost cuprinse intre 19 si 29 %, cu valori mai mari la varianta cu sarcina de rod mai mare. Datele privind procentul de ochi morţi înregistrate de CRISTEA şi colab. (1996) în perioada 1991-1994, arată o rezistenţă bună la ger, obţinându-se procente mult mai mici, de numai 21,5 %.

29

La soiul Fetească regală, procentele de ochi morţi înregistrate în perioada 2009-2010, au avut o tendinţă asemănătoare cu cea a soiului analizat anterior, Selena. Media procentului de ochi morţi pe încărcătura de rod a variat de la 17 (25 ochi/butuc) la 24 (45 ochi/butuc). Aceste valori sunt mai mici faţă de cele obţinute de MOLDOVAN şi colab. (1994) � 26 % şi CRISTEA şi colab. (1994) � 24 %. 6.4.2. Numărul de inflorescenţe

Numărul de inflorescenţe care se formează pe butuc este determinat de

natura biologică a soiului şi variază în funcţie de sarcina de rod atribuită la tăiere. Comparând valorile medii ale numărului de inflorescenţe dintre cele patru soiuri, indiferent de sarcina de rod, s-a constatat că soiul Fetească regală are cea mai mare valoare (33 inflorescenţe/butuc), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Astra (19 inflorescenţe/butuc). Numărul de inflorescenţe pe butuc la soiurile Blasius şi Selena a avut valorile cele mai mici (14, respectiv 13 inflorescenţe/butuc). În ceea ce priveşte încărcătura de rod, se remarcă o creştere semnificativă a numărului de inflorescenţe pe butuc, odată cu amplificarea încărcăturii de rod. Cel mai mare număr de inflorescenţe pe butuc a fost la varianta cu 35 ochi/butuc-24, urmat la diferenţă semnificativă de varianta cu 35 ochi/butuc-19, iar cea mai mică valoare la varianta cu 25 ochi/butuc-15.

Cele mai slabe valori ale numărului de inflorescenţe s-au înregistrat la soiul Selena la încărcătura 25 ochi/butuc (9), valoare egală din punct de vedere statistic cu numărul de inflorescenţe la soiul Blasius (11) şi la soiul Selena (12), la aceeaşi încărcătură de rod.

6.4.3. Coeficienţii de fertilitate

Fertilitatea şi productivitatea soiurilor de viţă de vie sunt însuşiri care

influenţează producţia de struguri. Fertilitatea este exprimată pe lângă procentul de lăstari fertili, proporţia dintre lăstarii fertili cu una sau două inflorescenţe, şi prin valorile celor doi coeficienţi de fertilitate relativ şi absolut (BELEA, 2008).

Comparând cele patru soiuri, se poate constata că, Fetească regală are cea mai mare valoare medie, indiferent de sarcina de rod, în cei doi ani de studiu (2009-2010), a coeficientului de fertilitate relativ � 1,25, urmat la diferenţă semnificativă Astra cu 0,66, Blasius � 0,52 şi Selena � 0,51. Valoarea coeficientului de fertilitate relativ a scăzut odată cu amplificarea încărcăturii de rod. Cea mai mare valoare a c.f.r. a fost la varianta cu 25 ochi/butuc � 0,80, urmată la diferenţă semnificativă de varianta cu 35 ochi/butuc � 0,75. Încărcătura de rod cea mai mare (45 ochi/butuc) a dus la obţinerea unui c.f.r. de 0,67.

Dintre soiurile analizate, cea mai mare valoare a coeficientului de fertilitate absolut, indiferent de ani şi nivelul încărcăturii de rod, a avut-o soiul Fetească regală (1,60), urmat la o diferenţă semnificativă de soiul Astra (1,46). Cea mai slabă valoare a coeficientului de fertilitate absolut s-a înregistrat la soiul Selena

30

(1,22). La fel ca şi în cazul c.f.r., şi valoarea c.f.a. a scăzut prin amplificarea încărcăturii de rod. Cea mai mare valoare a coeficientului de fertilitate absolut s-a înregistrat la sarcina de rod de 25 ochi/butuc-1,55, urmat la diferenţă semnificativă de valoarea c.f.a. obţinut la sarcina de rod de 35 ochi/butuc, iar cea mai scăzută valoare c.f.a. (1,27) la 45 ochi/butuc.

6.4.4. Greutatea medie a unui strugure Greutatea medie a strugurilor este un caracter foarte important, care

constituie atât un element de productivitate, cât şi un element de calitate la viţa de vie (SESTRAŞ, 2004). Rezultatele au evidenţiat dependenţa greutăţii medii a strugurelui de caracterul genetic de soi, de condiţiile climatice ale anului şi de sarcina de rod.


asupra greutăţii medii a unui strugure Influence of variety, bud load and variety x bud load

upon average weight of a grape bunch


Soi Variety

25 ochi/butuc

25 buds/vine




soi Mean


Astra 155 de 145 ef 138 f 146 C Blasius 181 b 174 bc 166 cd 174 B Selena 200 a 171 bc 165 cd 179 A

Fetească regală 117 g 113 g 106 g 112 D Media în funcţie de încărcătură de rod Mean depending

on bud load

163 M 151 N 144 O


*Notă: diferenţa dintre oricare două valori comparate este nesemnificativă, dacă acele valori sunt urmate de aceeaşi literă sau grup de litere. *Note: difference between two values followed by at least one common point is insignificant. Valorile greutăţii medii a ciorchinilor soiului Astra sunt semnificativ inferioare faţă de Blasius şi Selena, cuprinse între 154 şi 138 g dar semnificativ superioare faţă de soiul Fetească regală, care a înregistrat 117 � 105 g. Greutatea medie a strugurilor a fost mult influenţată şi de numărul de ciorchini pe butuc, mai ales la soiurile Blasius şi Selena (Tabelul 6.6.).

31

6.4.5. Indicii de productivitate

Productivitatea la viţa de vie trebuie înţeleasă ca însuşirea plantelor de a forma struguri şi de a-i menţine pe butuc până la maturitatea deplină, în condiţii favorabile de mediu (OPREA şi MOLDOVAN, 2007). Productivitatea la viţa de vie se exprimă prin indicele de productivitate, care poate să fie indice de productivitate absolut (i.p.a.) şi indicele de productivitate relativ (i.p.r.).

Indiferent de ani şi de încărcătura de rod, cea mai bună comportare, privind indicele de productivitate absolut a avut-o soiul Blasius (231), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Selena (210). Rezultatul obţinut de Blasius, comparat cu cel înregistrat de ROTARU şi PETREA (2006) (217) şi de POP şi colab. (2009) (218) este superior, în schimb este inferior celui înregistrat de CRISTEA şi colab. (1996) (253). Analizând rezultatul obţinut de Selena (210), se poate spune că acesta a fost inferior celui obţinut de CRISTEA şi colab. (1994) (223), aproape egal cu cel înregistrat de POP şi colab. (2009) (211) şi superior celui obţinut de ROTARU şi PETREA (2006) (205).

Indiferent de soi, creşterea numărului de ochi/butuc a dus la o scădere semnificativă a valorii indicelui de productivitate absolut. La varianta cu 25 ochi/butuc, indicele de productivitate absolut a fost de 238 scăzând la 196 (35 ochi/butuc) şi 159 (45 ochi/butuc). La fel ca şi în cazul coeficientului de fertilitate relativ, se evidenţiază faptul că, indiferent de ani şi de încărcătura de rod, cel mai bun rezultat a fost înregistrat de soiul Fetească regală, cu o valoare medie a indicelui de productivitate relativ de 136, urmat la diferenţă semnificativă de soiul Astra cu valoarea de 105 g. Comparativ cu soiurile Fetească regală şi Astra, valorile indicelui de productivitate relativ obţinute la soiurile Selena şi Blasius au fost semnificativ mai scăzute (93; respectiv 89). În condiţiile anilor 2009 şi 2010, la Blaj, indicii de productivitate relativi la soiul Blasius au fost mult inferiori celor obţinuţi de CRISTEA şi colab. (1994) (165), de ROTARU şi PETREA (2006) (176) şi POP şi colab. (2009) (156). Acelaşi fapt se poate constata şi la soiul Selena, ai cărui indici de productivitate relativi au fost sub valoarea de 130 evidenţiată de CRISTEA şi colab. (1994) şi de 141 obţinută la Iaşi de ROTARU şi PETREA (2006).

6.5. INFLUENŢA SARCINII DE ROD ASUPRA

PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII RECOLTEI 6.5.1. Numărul de struguri pe butuc Din datele cuprinse în tabelul 6.17. se poate evidenţia soiul Fetească regală

cu cel mai mare număr de ciorchini pe butuc (26), indiferent de an sau încărcătura de rod, urmat la o diferenţă semnificativă de soiul Astra, care a înregistrat un număr mediu de 16 ciorchini/butuc. Cei mai puţini ciorchini pe butuc s-au format la soiurile Blasius (12) şi Selena (13), soiuri cu valori egale din punct de vedere

32

statistic, dar aflate la diferenţă semnificativă de soiurile anterioare Astra şi Fetească regală.

În ce priveşte influenţa încărcăturii de rod, cel mai mare număr de ciorchini s-a format, evident, la varianta cu cei mai mulţi ochi lăsaţi pe butuc la tăierea în uscat. Indiferent de soi, la încărcătura de rod cu 45 ochi/butuc, numărul mediu de ciorchini a fost de 20, urmat la diferenţă semnificativă de varianta cu 35 ochi/butuc cu 16 ciorchini. Rezultatele cele mai slabe s-au înregistrat la variantele cu 25 ochi/butuc la care numărul mediu de ciorchini a fost de 13, la diferenţă semnificativă de celelalte variante (Tabelul 6.7).


asupra numărului de struguri pe butuc Influence of variety, bud load and variety x bud load

upon number of grapevine bunches on vine


Soi Variety





Mean depending on

variety Astra 11 f 16 d 20 c 16 B

Blasius 9 g 13 ef 14 e 12 C Selena 10 g 13 e 16 d 13 C

Fetească regală 22 b 23 b 32 a 26 A Media în funcţie de încărcătură de rod Mean depending

on bud load

13 O 16 N 20 M

DS 5% pentru două medii soi / SD5 % for two variety means = 1,1 DS 5% pentru două medii încărcătura de rod / SD5 % for two bud load means = 0,79 � 0,84 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x încărcătura de rod / SD5 % for variety x bud load interaction means = 1,32 � 1,57


Se poate afirma că, amplificarea numărului de ochi pe butuc cu câte 10 ochi a dus la creşterea semnificativă a numărului de ciorchini normal dezvoltaţi pe butuc, la toate soiurile.

6.5.2. Producţia de struguri

Rezultatele demonstrează influenţa deosebit de mare asupra producţiilor pe

care o au condiţiile climatice ale anilor, care pot determina punerea în evidenţă într-o măsura mai mare sau mai mică a potenţialului de producţie şi calitatea soiurilor.

33

Sinteza datelor experimentale rezultate din interacţiunea soi x încărcătură de rod s-a prezentat sub forma unui tabel bilateral, în care semnificaţia diferenţelor a fost relevată pentru fiecare soi în parte, nivel al încărcăturii de rod şi interacţiune soi x sarcină de rod (Tabelul 6.8.)

Tabel 6.8. / Table 6.8. Influenţa soiului, a încărcăturii de rod şi a interacţiunii soi x încărcătura de rod

asupra producţiei medii pe butuc (kg/butuc) Influence of variety, bud load and variety x bud load

load upon average yield on vine (kg/vine block)


Soi Variety





soi Mean


Astra 1,75 fg 2,33 cde 2,83 b 2,30 B Blasius 1,64 g 2,17 ef 2,28 de 2,03 B Selena 1,93 fg 2,22 def 2,62 bcd 2,26 B Fetească regală 2,61 bcd 2,67 bc 3,37 a 2,88 A

Media în funcţie de încărcătură de rod Mean depending

on bud load

1,98 N 2,34 M 2,77 M

DS 5% pentru două medii soi / SD5 % for two variety means = 0,42-0,46 DS 5% pentru două medii încărcătura de rod / SD5 % for two bud load means = 0,42-0,45 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x încărcătura de rod / SD5 % for variety x bud load interaction means = 0,29-0,35 *Notă: diferenţa dintre oricare două valori comparate este nesemnificativă, dacă acele valori sunt urmate de aceeaşi literă sau grup de litere *Note: difference between two values followed by at least one common point is insignificant

Dintre soiuri, cea mai bună producţie pe butuc, indiferent de ani şi

încărcătura de rod a avut-o soiul Fetească regală (2,88 kg/butuc), rezultat semnificativ superior celorlalte soiuri. Soiurile Astra, Selena şi Blasius au avut producţii pe butuc semnificativ mai scăzute faţă de soiul Fetească regală, foarte apropiate între ele şi egale din punct de vedere statistic. La soiul Astra, s-a înregistrat o producţie medie de 2,30 kg/butuc, valoare mult sub cea înregistrată de MOLDOVAN şi colab. (1996), de 6,20 kg/butuc sau cea obţinută de ROTARU şi PETREA (2006), de 4,5 kg/butuc.

La soiul Selena, producţia medie pe butuc obţinută a fost de 2,26 kg/butuc, valoare inferioară celei înregistrate de ROTARU şi PETREA (2006), de 4,30 kg/butuc şi de CRISTEA şi colab. (1996), de 4,17 kg/butuc, dar apropiată de cea înregistrată de POP şi colab. (2009), de 2,87 kg/butuc.

În cazul soiului Blasius, producţia pe butuc, indiferent de sarcina de rod a fost de 2,03 kg/butuc, fiind cea mai scăzută dintre toate cele patru soiuri analizate. Rezultatul obţinut la Blaj de acest soi, se situează sub limitele de producţie

34

prezentate de CRISTEA şi colab. (1994), de 4,74 kg/butuc, de ROTARU şi PETREA (2006) de 4,70 kg/butuc şi POP şi colab. (2009) de 3,65 kg/butuc.

Cele trei nivele ale încărcăturii de rod (25, 35 şi 45 ochi/butuc) au influenţat în mod semnificativ recolta de struguri, astfel încât, se poate observa că indiferent de anii experimentali, producţia obţinută de cele patru soiuri este semnificativ mai mare la varianta cu 45 ochi/butuc. Creşterea numărului de ochi lăsaţi la tăierea în uscat pe butuc a dus, evident la creşterea semnificativă a producţiei pe butuc, de la varianta cu 25 ochi/butuc (1,98 kg/butuc) la variantele cu 35 şi 45 ochi/butuc (2,34 kg/butuc, respectiv 2,77 kg/butuc).

Acest fapt se evidenţiază cel mai bine din analiza semnificaţiei diferenţelor dintre cele douăsprezece variante rezultate din interacţiunea soi x încărcătura de rod. Se remarcă faptul că soiul Fetească regală a obţinut cea mai bună producţie (3,37 kg/butuc) la sarcina de rod de 45 ochi/butuc. Acest nivel al producţiei este urmat la diferenţă semnificativă tot de soiul Fetească regală (2,67 kg/butuc) la sarcina de rod de 35 ochi/butuc, rezultat egal statistic cu cel înregistrat de soiul Selena (2,62 kg/butuc) şi Astra (2,83 kg/butuc), dar la o sarcină de rod de 45 ochi/butuc.

Cele mai mici producţii pe butuc s-au înregistrat la sarcina de rod de 25 ochi/butuc, la care, de pe butucii soiului Selena s-au recoltat doar 1,93 kg/butuc, la soiul Astra � 1,75 kg/butuc, iar la soiul Blasius, 1,64 kg/butuc.

Nivelul scăzut al producţiei în cei doi ani experimentali se poate explica prin faptul că, în ambii ani, condiţiile climatice au influenţat nivelul recoltei. În anul 2009, datorită îngheţului a aproape 20% din lăstari, iar în 2010, când s-au înregistrat procente ridicate de ochi morţi (peste 20 %), pe butuc a fost un număr mai mic de lăstari, şi implicit lăstari purtători de inflorescenţe.

6.5.3. Greutatea medie a 100 boabe

Calitatea recoltei la soiurile de struguri pentru vin constituie un important factor, de care trebuie să se ţină seamă în aprecierea tehnologică a acestora. Dintre toate substanţele organice care intră în componenţa chimică a boabelor, cea mai mare importanţă pentru valoarea calităţilor gustative, nutritive şi tehnologice ale strugurilor o au zaharurile şi acizii organici.

Indiferent de an sau încărcătura de rod, cea mai mare valoare a masei a 100 boabe s-a obţinut la soiul Blasius (236 g), soi caracterizat prin boabe de dimensiuni mari. Valoarea înregistrată în experienţa de la Blaj privind masa a 100 boabe la soiul Blasius este net superioară celei înregistrată de ROTARU şi PETREA (2006) la Iaşi, de numai 140 g.

Soiul Blasius este urmat la diferenţă semnificativă de soiul Selena (203 g) şi soiul Astra (199 g), valori egale din punct de vedere statistic. Şi în cazul acestor soiuri, valorile înregistrate la Blaj sunt peste cele înregistrate la Iaşi de ROTARU şi PETREA (2006) (169 g-Selena şi 151 g � Astra).

35

La soiul Fetească regală, valoarea masei a 100 boabe a fost cea mai mică (177 g), comparativ cu soiurile analizate anterior, dar superioară celor obţinute de IRIMIA (2006) (120-130 g). Indiferent de soi, creşterea încărcăturii de rod a determinat scăderea masei a 100 de boabe de la 210 g la varianta cu 25 ochi/butuc la 197 g la varianta cu 45 ochi/butuc.

Analizând semnificaţia diferenţelor celor douăsprezece variante rezultate din interacţiunea factorilor soi x încărcătura de rod, se observă că soiul Blasius a înregistrat cele mai mari valori ale masei 100 boabe la sarcina de rod de 25 ochi/butuc (240 g) şi la sarcina de rod de 35 ochi/butuc (238 g), valori egale statistic.

La soiurile Selena şi Astra, masa a 100 boabe a avut valori egale din punct de vedere statistic şi puţin diferite valoric, comparând soiurile între ele. Astfel, soiul Selena a avut masa a 100 boabe de 210 g la 25 ochi/butuc, de 203 g la 35 ochi/butuc şi 196 g la 45 ochi/butuc, iar soiul Astra de 209 g la 25 ochi/butuc, 198 g la 35 ochi/butuc şi 192 g la 45 ochi/butuc. La soiul Fetească regală, masa a 100 boabe a scăzut semnificativ odată cu creşterea sarcinii de rod. Cea mai mare valoare a masei a 100 boabe la acest soi a fost de 182 g la încărcătura de rod de 25 ochi/butuc scăzând cu 11 g la încărcătura de rod de 45 ochi/butuc.

6.5.4. Acumularea de zahăr în struguri

Conţinutul strugurilor în zahăr este influenţat de numeroşi factori, atât biologici cât şi ecologici, dintre aceştia putând fi enumeraţi: particularităţile biologice ale soiului, tehnologia de cultură, insolaţia, temperatura, umiditatea, caracteristicile solului etc.

Cele mai bune valori în privinţa conţinutului în zahăr al strugurilor s-au înregistrat la soiurile Blasius şi Selena, valori mai bune în anul 2009, comparativ cu anul 2010.

La soiul Blasius, conţinutul în zahăr al strugurilor a oscilat între 201 g/l şi 204 g/l în anul 2009 şi între 189 g/l şi 195 g/l zahăr în anul 2010, iar la soiul Selena acest caracter a avut valori între limitele 201 g/l şi 205 g/l zahăr în anul 2009 şi între 194 g/l şi 198 g/l zahăr în anul 2010. La soiul Fetească regală, acumularea de zahăr în cei doi ani a fost mai scăzută faţă de soiurile Astra, Blasius şi Selena, valorile fiind cuprinse între 178 g/l şi 190 g/l zahăr, valori apropiate de potenţialul biologic al soiului.

Urmărind influenţa combinată a încărcăturii de ochi şi a soiului asupra acumulării de zahăr în strugure se observă diferenţe semnificative între variante, folosind ca metodă de comparaţie testul Duncan, pentru pragul de semnificaţie 95%-DS 5% (Tabelul 6.9.).

Soiul Selena a acumulat cea mai mare cantitate de zahăr (199 g/l zahăr), indiferent de ani şi de nivelul încărcăturii de rod, urmat la diferenţă nesemnificativă de soiul Blasius (198 g/l). Acumularea de zahăr la soiul Selena a fost bună, chiar superioară rezultatelor înregistrate de ROTARU şi PETREA

36

(2006) (196 g/l) şi POP şi colab. (2009) (185 g/l). Într-o experienţă efectuată la Blaj în anii 1990-1994, CRISTEA şi colab. (1994) au înregistrat valori ale acumulării de zahăr la acest soi de 200 g/l. Unul dintre factorii care contribuie la potenţialul biologic al acestui soi în acumularea de zahăr poate fi considerat genitorul pe linie maternă la acest soi, care este soiul Traminer roz, soi cunoscut ca un bun acumulator în zahăr.

Tabelul 6.9. / Table 6.9. Influenţa soiului, a încărcăturii de rod şi a interacţiunii soi x încărcătură de rod

asupra acumulării de zahăr în boabe Influence of variety, bud load and variety x bud load

upon sugar accumulation in berries grape


Soi Variety





Mean depending on

variety Astra 196 bc 195 cd 193 d 195 B

Blasius 200 a 198 b 195 c 198 A Selena 201 a 199 ab 198 b 199 A

Fetească regală 187 e 184 f 180 g 184 C Media în funcţie de încărcătură de rod Mean depending

on bud load

196 M 194 N 192 O



La soiul Blasius, rezultatele obţinute privind acumularea de zahăr au fost superioare celor evidenţiate de CRISTEA şi colab. (1996) (196 g/l), ROTARU şi PETREA (2006) (192 g/l) şi POP şi colab. (2009) (173 g/l).

Acumularea de zahăr în struguri la soiul Astra a fost bună (195 g/l), semnificativ mai scăzută faţă de soiurile Selena şi Blasius. Rezultatul obţinut în experienţa de la Blaj a fost net superior celor înregistrate de MOLDOVAN şi colab. (1996) (175 g/l), ROTARU şi PETREA (2006) (169 g/l zahăr) şi POP şi colab. (2009) (168 g/l). Acest fapt se poate explica prin producţiile foarte scăzute înregistrate de acest soi, ceea ce a favorizat acumularea unui cantităţi mai mari de zahăr în boabe.

Din analiza datelor experimentale (Tabelul 6.20.) se constată că, sarcina de rod exercită o influenţă semnificativă asupra acumulării de zahăr. Indiferent de soi, creşterea sarcinii de rod cu 10 ochi pe butuc a dus la scăderea semnificativă a

37

zahărului de la 196 g/l zahăr (25 ochi/butuc) la 194 g/l zahăr (35 ochi/butuc) şi la 192 g/l zahăr (45 ochi/butuc).

În cazul soiului Astra, creşterea sarcinii de rod nu a provocat o scădere semnificativă a zahărului de la o variantă la alta (196 g/l � 25 ochi/butuc, 195 g/l � 35 ochi/butuc şi 193 g/l � 45 ochi/butuc). În schimb, la soiul Fetească regală, amplificarea sarcinii de rod a dus la scăderea importantă a zahărului, între variante fiind diferenţe semnificative (187 g/l � 25 ochi/butuc, 184 g/l � 35 ochi/butuc şi 180 g/l � 45 ochi/butuc).

6.5.5. Aciditatea totală a mustului

Dintre cele patru soiuri analizate, indiferent de an şi încărcătura de rod, cel mai mare conţinut în aciditate totală l-a înregistrat soiul Astra (6,34 /l H2SO4), soi recomandat de altfel, producerii vinurilor bază pentru spumante. Valoarea acidităţii totale obţinută de soiul Astra este mai mare comparativ cu cea înregistrată de MOLDOVAN şi colab. (1994) (6,20 g/l H2SO4) şi ROTARU şi PETREA (2006) (5,60 g/l H2SO4).

La soiul Selena, aciditatea totală este semnificativ mai scăzută faţă de soiul analizat anterior (5,92 g/l H2SO4), valoare apropiată de cea evidenţiată de POP şi colab. (2009) (5,90 g/l H2SO4) şi de CRISTEA şi colab. (1996) (6,00 g/l H2SO4). În ce priveşte soiul Blasius, indiferent de an şi sarcina de rod, aciditatea totală în must a fost de 5,82 g/l H2SO4, valoare echilibrată pentru acest soi, înregistrată şi de CRISTEA şi colab., 1994 (5,80 g/l H2SO4). Soiul Fetească regală a înregistrat o aciditate totală de 5,63 g/l H2SO4, valoare sub cele obţinute de alţi autori: IRIMIA (2006) (6,97 g/l H2SO4), BUNEA (2010) (5,90 g/l H2SO4) şi BABEŞ (2011) (6,20 g/l H2SO4).

Din analiza datelor experimentale, rezultă că factorii climatici anuali sunt cei care influenţează nivelul acidităţii din struguri, iar nivelul încărcăturii de rod care se lasă la tăiere, accentuează nivelul acidităţii totale. Aciditatea totală a mustului, indiferent de soi are o creşterea semnificativă de la varianta cu 25 ochi/butuc (5,82 g/l H2SO4) la cea de 45 ochi/butuc (6,03 g/l H2SO4).

6.5.6. Indicele gluco-acidimetric Valorile indicelui gluco-acidimetric a variat în funcţie de soi şi încărcătura

de rod. Indicele gluco-acidimetric a scăzut odată cu amplificarea sarcinii de rod. Cele mai mari valori ale indicelui gluco-acidimetric au fost înregistrate la soiurile Blasius şi Selena (36-38, respectiv 35-38). La polul opus, soiul Astra a avut valorile cele mai scăzute (29-30) comparativ cu celelalte soiuri.

38

6.5.7. Analiza fizico-mecanică a strugurilor În studiul structurii fizico-mecanice a strugurilor s-au făcut determinări pe

un kilogram de struguri pentru fiecare soi şi încărcătură de rod pe baza cărora s-au calculat indicii tehnologici.

În urma determinărilor efectuate s-a constatat o creştere a numărului de boabe şi implicit a numărului de seminţe, a masei boabelor, a greutăţii rahisului, a greutăţii pulpei, pieliţei şi a seminţelor, dar şi a volumului mustului la toate cele patru soiuri (Astra, Blasius, Selena şi Fetească regală) odată cu creşterea încărcăturii de rod (Tabelul 6.10.).

Pe baza elementelor uvologice determinate s-au calculat indicii uvologici: indicii de structură al strugurelui, indicele de boabe, indicele de alcătuire şi indicele de randament (Tabelul 6.11.).

Indicele de structură calculat pe baza raportului dintre greutatea boabelor şi greutatea ciorchinelui a variat la cele patru soiuri, a valoarea acestuia crescând odată cu încărcătura de rod. Indicele de structură a fost cuprins între 22 şi 27 la soiul Astra, valori considerate mijlocii (OLTEANU şi colab., 2002), între 28 şi 34 la soiul Selena şi între limite mai largi, 30 � 40, la soiul Fetească regală şi între 29 şi 41 la soiul Blasius, valori considerate mari (OLTEANU şi colab., 2002).

Indicele bobului reprezentat de numărul de boabe la 100 g de struguri a crescut odată cu creşterea sarcinii de rod, la toate soiurile analizate. Dintre cele patru soiuri, Blasius a avut valorile indicelui de bob cele mai scăzute (31-33), valori considerate mijlocii (OLTEANU şi colab., 2002). La soiurile Astra, Selena şi Fetească regală, valorile indicelui bobului au fost peste 40 (Tabelul 6.23.), valori considerate mari. Valorile indicelui bobului înregistrate la soiurile analizate şi la cele trei nivele ale sarcinii de rod au fost normale pentru soiurile de vin.

Indicele de alcătuire sau compoziţie al bobului reprezentat de raportul dintre greutatea pulpei şi greutatea pieliţei + greutatea seminţelor, a scăzut pe măsura creşterii încărcăturii de rod. La acest indice, s-a observat un interval de variaţie mai mic între cele trei sarcinii de rod, la toate soiurile. Indicele de alcătuire al bobului a scăzut de la 9,45 (25 ochi/butuc) la 9,08 (45 ochi/butuc) la soiul Astra, de la 8,26 la 8,01 la soiul Blasius, de la 8,34 la 8,15 la soiul Selena şi de la 6,85 la 6,66 la soiul Fetească regală (Tabelul 6.23.).

Indicele de randament reprezentat de raportul dintre greutatea mustului şi greutatea tescovinei crescut pe măsura amplificării sarcinii de rod (Tabelul 6.11.). Între cele patru soiuri, se remarcă Blasius cu cele mai scăzute valori ale indicelui de randament (5,32 � 5,42), valori considerate mari conform descriptorilor agrobiologici (OLTEANU şi colab., 2002) şi arată o cantitate mai redusă de must care se poate obţine din acest soi. La soiurile Astra, Selena şi Fetească regală indicele de randament au fost peste 7, indicând un randament caracteristic soiurilor de struguri pentru vin.

39

Tabelul 6.10./Table 6.10. Analiza fizico-mecanică a unui kg de struguri, în funcţie de sarcina de rod

Phisico-mechanical analysis of an one kilogram of grape bunches, depending on bud load

Soi Variety

Specificaţie Specifics

Astra Blasius Selena Fetească regală

Încărcătura de rod Bud load V1 V2 V3 V1 V2 V3 V1 V2 V3 V1 V2 V3

Numărul boabelor Berries number 402,00 415,00 423,00 318,00 326,00 331,00 461,00 467,00 475,00 523,00 535,00 542,00

Numărul de seminţe Seeds number 296,41 306,00 311,90 546,26 560,00 568,59 917,00 928,93 944,85 656,00 671,05 679,83

Masa boabelor � g Berries weight - g 956,79 962,40 964,33 967,34 972,45 976,31 965,67 968,50 971,65 968,54 972,23 975,98

Greutatea rahisului � g Rachis weight - g 43,21 37,60 35,67 32,66 27,55 23,69 34,33 31,50 28,35 31,46 27,77 24,02

Greutatea pulpei � g Pulp weight - g 769,43 773,68 775,32 738,96 743,23 745,62 767,87 770,12 772,63 756,00 758,88 761,81

Greutatea pieliţei � g Skin weight � g 60,16 59,32 63,01 65,56 67,21 68,24 56,56 57,30 58,28 78,00 79,79 80,83

Greutatea seminţelor -g Seeds weight - g 21,30 21,99 22,41 23,89 24,49 24,87 35,50 35,96 36,58 32,32 33,06 33,49

Volumul mustului � ml Must volume - ml 736,90 727,12 722,70 706,28 710,36 712,65 749,45 751,65 754,09 754,00 756,87 759,79

Greutatea tescovinei � g Tescovin weight - g 105,90 107,41 103,59 138,93 137,52 137,58 105,74 105,12 104,17 102,22 100,50 99,84

40

Tabelul 6.11. /Table 6.11. Indicii tehnologici ai soiurilor analizate , în funcţie de încărcătura de rod, în anul 2010

Technological indices of analized varieties, depending on bud load, in year 2010

Soi Variety

Specificaţie Specifics


Încărcătura de rod Bud load V1 V2 V3 V1 V2 V3 V1 V2 V3 V1 V2 V3

Indicele de structură al strugurelui Structure index of bunch grape

22,14 25,60 27,03 29,62 35,30 41,21 28,13 30,75 34,27 30,79 35,01 40,63

Indicele de boabe Berries index 40,20 41,50 42,30 31,80 32,60 33,10 46,10 46,70 47,50 52,30 53,50 54,20

Indicele de alcătuire Composition index 9,45 9,52 9,08 8,26 8,10 8,01 8,34 8,26 8,15 6,85 6,72 6,66

Indicele de randament Yield index 7,27 7,20 7,48 5,32 5,40 5,42 7,26 7,33 7,42 7,40 7,55 7,63

41

6.5.8. Determinarea calităţii strugurilor prin analize chimice Strugurii, datorită conţinutului mare în compuşi de tipul antocianilor,

flavonoidelor şi resveratrolului, au o mare varietate de acţiuni biologice cum ar fi: inhibarea oxidării lipoproteinelor cu densitate mică, proprietăţi antioxidante, reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, efecte antiinflamatorii şi antimicrobiale, în terapia cancerului şi altele (BUNEA, 2010).

Analizele referitoare la determinarea polifenolilor totali şi a flavonoidelor s-au efectuat în laboratorul de chimie şi biochimie din cadrul Facultăţii de Chimie de la Universitatea Babeş-Bolyai.

Din motive obiective, analiza calitativă a strugurilor din punct de vedere chimic s-a făcut doar pe soi, la recolta din anul 2010, probele fiind constituite din câte doi ciorchini de la cele trei variante ale sarcinii de rod. Rezultatele obţinute au fost expuse sub formă grafică (Figura 6.2.).

64.7

7

48.1

0

32.0

8

57.1

8

0

10

20

30

40

50

60

70


mg

polif

enol

i

Polifenoli totali / Totals poliphenols

Figura 6.2. Concentraţia în polifenoli totali (mg/l), la recolta din 2010 Figure 6.2. Total poliphenols concentration (mg/l), at harvest of 2010

Dintre cele patru soiuri analizate, soiurile Blasius şi Selena au înregistrat

concentraţii mai mici în polifenoli totali (32, 08 mg polifenoli /l - Blasius şi 48,10 mg polifenoli /l � Selena), în timp ce soiurile Astra şi Fetească regală, polifenolii totali au avut concentraţii mai mari (57,18 mg polifenoli/l � Astra şi 64,71 mg polifenoli/l � Fetească regală).

BUNEA (2010) a constatat că, în experienţa de la Gherla, soiul Traminer roz a înregistrat cele mai mici concentraţii în polifenoli totali, comparativ cu soiurile Muscat Ottonel, Fetească regală şi Riesling italian.

Prin comparaţie, cu soiurile analizate la Blaj, se poate concluziona că, soiurile Blasius şi Selena care au în ascendenţă soiul Traminer roz au înregistrat un

42

conţinut mai scăzut în polifenoli, comparativ cu soiurile Astra (care provine din Fetească regală şi Pinot gris) şi Fetească regală.

0.17

6

0.11

0

0.17

0

0.16

4

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

0.18

0.2


mg/

l

Flavonoide/Flavonoides

Figura 6.2. Conţinutul în flavone (mg/l), la recolta 2010 Figure 6.2. Flavonoids content (mg/l), at harvest of 2010

În concordanţă cu concentraţia în polifenoli totali, conţinutul în flavone a

fost mai scăzut la soiul Blasius (0,110 mg/l), în timp ce la soiurile Astra (0,176 mg/), Selena (0,170 mg/l) şi Fetească regală (0,164 mg), acestea au fost în cantitate mai mare.

6.6. INFLUENŢA SARCINII DE ROD ASUPRA GRADULUI DE ATAC DE MANĂ

Principala boală la viţa de vie întâlnită în România este mana (Plasmopara

viticola) (80,7%) urmată de făinare (Uncinula necator) (62%) (TOMOIAGĂ, 2006).

Precipitaţiile abundente din anul 2010 (an caracterizat ca fiind unul ploios) au favorizat manifestarea unui grad de atac cu mană, mai mare, la toate soiurile comparativ cu anul 2009 (an foarte secetos).

Influenţa soiului, a încărcăturii de rod şi a interacţiunii soi x încărcătura de rod asupra gradului de atac cu mană, ca valori medii a celor doi ani de experienţă, este prezentată în Tabelul 6.22.

Dintre soiurile analizate, indiferent de încărcătura de rod, Selena a manifestat cea mai bună rezistenţă la atacul cu mană (10,67%), urmat la diferenţă semnificativă de soiurile Blasius şi Fetească regală (16,50, respectiv 15,67%). Cel mai sensibil soi s-a dovedit a fi Astra cu un grad de atac de 18,67%, în cei doi ani experimentali (Tabelul 6.12.).

43


asupra gradului de atac cu mană (GA %) Influence of variety, bud load and variety x bud load

on degree of attack with downy mildew (DA%)


Soi Variety

25 ochi/butuc

25 buds/vine




Mean depending on

variety Astra 16,00 c 19,00 b 21,00 a 18,67 A

Blasius 13,00 d 16,00 c 20,50 a 16,50 B Selena 8,50 f 10,50 e 13,00 d 10,67 C

Fetească regală 13,50 d 15,50 c 18,00 b 15,67 B Media în funcţie de încărcătură de rod Mean depending

on bud load

12,75 O 15,25 N 18,13 M

DS 5% pentru două medii soi / SD5 % for two variety means = 0,8 DS 5% pentru două medii încărcătura de rod / SD5 % for two bud load means = 0,58-0,61 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x încărcătura de rod / SD5 % for variety x bud load interaction means = 1,15-1,38 *Notă: diferenţa dintre oricare două valori comparate este nesemnificativă, dacă acele valori sunt urmate de aceeaşi literă sau grup de litere. *Note: difference between two values followed by at least one common point is insignificant.

Rezultatele obţinute în experienţă, privind gradul de atac pot fi comparate cu

cele înregistrate de alţi autori. În privinţa soiului Selena, CRISTEA şi colab. (1996), în condiţiile anilor 1990-1994 de la Blaj au înregistrat un grad de atac cu mană de 7%, primind calificativul de rezistenţă bună. La soiul Blasius, gradul de atac în condiţiile anilor 1990-1993 a fost de 12 %, primind un calificativ de rezistenţă mijlocie (CRISTEA şi colab., 1994).

Soiul Fetească regală, soiul cel mai răspândit în podgoria Târnave, a înregistrat rezistenţe la mană diferite, în urma cercetării de diferiţi autori. CRISTEA şi colab. (1994) au acordat un calificativ de rezistenţă mijlocie a acestui soi în condiţiile de la Blaj, perioada 1990-1993, gradul de atac fiind de 17%. CONSTANTIN (2009), în centrul viticol Blaj, în urma aplicării tratamentelor convenţionale constată un grad de atac cuprins între 10,98-14,49% iar în urma tratamentelor neconvenţionale, un grad de atac de 21,30- 30,33%. BUNEA (2010), la Gherla, înregistrează un grad de atac mult mai mic, atât în urma cultivării organice (5,90%) dar şi în urma cultivării convenţionale (4,49%).

Încărcătura de rod a avut o influenţă semnificativă asupra manifestării gradului de atac cu mană. Indiferent de soi, la varianta la care s-a lăsat la tăierea în uscat încărcătura de rod cea mai mică, gradul de atac a avut valoarea cea mai redusă (12,75%). Creşterea cu zece a numărului de ochi lăsaţi pe butuc a dus,

44

implicit la o suprafaţă foliară mai mare, care a favorizat un microclimat pentru manifestarea mai intensă a manei (15,25%). Cel mai mare grad de atac cu mană s-a înregistrat la varianta cu 45 ochi/butuc, diferenţa faţă de varianta anterioară (35 ochi/butuc) fiind semnificativă (18,13%).

6.7. INFLUENŢA SARCINII DE ROD ASUPRA PRINCIPALELOR PROCESE FIZIOLOGICE DIN PLANTĂ Urmărind intensitatea fotosintezei la cele patru soiuri luate în studiu, în

timpul fenofazei de pârgă, se observă un nivel mai ridicat al procesului de fotosinteză la soiurile Astra (5,62 � 5,43 µmoli/m2/s) şi Fetească regală (5,71-5,57 µmoli/m2/s), comparativ cu Blasius (4,72- 4,58 µmoli/m2/s) şi Selena (4,61 � 4,43 µmoli/m2/s) (soiuri cu o creştere mai viguroasă şi o suprafaţă foliară mai mare).

În funcţie de cele trei încărcături de rod, activitatea fotosintetică a fost mai mare la sarcinile de rod mai mici (25 şi 35 ochi/butuc) comparativ cu cea de 45 ochi/butuc. Concluzionând, se poate afirma că, încărcătura de rod lăsată la tăiere a influenţat indirect procesul de fotosinteză, prin desimea lăstarilor care se formează pe butuc, umbrirea reciprocă a frunzelor etc.

Intensitatea transpiraţiei variază în funcţie de soi, portaltoi, vârsta frunzei, fenofază etc., fiind influenţată de factorii ecosistemului viticol, care acţionează asupra eliminării apei (VLADU şi VLADU, 1977).

Valorile medii pentru rata transpiraţiei scot în evidenţă o nediferenţiere semnificativă între cele trei încărcături de rod, dar se constată o diferenţă între cele patru soiuri. Valori mai mari se remarcă la soiurile Blasius şi Selena (3,20 � 3,22 mmoli H2O/m2/s, respectiv 3,82-3,84 mmoli H2O/m2/s) comparativ cu soiurile Astra şi Fetească regală (1,31-1,34 mmoli H2O/m2/s, respectiv 1,39-1,41 mmoli H2O/m2/s).

Închiderea stomatelor este un important mecanism de control ca reacţie a plantelor la deficitul de apă fiind rezultatul semnalului dat de rădăcini (creşterea nivelului de ABA şi al Ph-ului în xilem şi reducerea citochininelor) (DAVIES şi colab., 2000; CHAVES şi colab, 2007).

În condiţiile de la Blaj, rata deschiderii stomatelor măsurată la pârgă a fost diferită între cele patru soiuri, valori mai mari înregistrându-se la soiurile Selena (455-462 mmol/m2/s) şi Blasius (378-396 mmol/m2/s) şi valori mai mici la soiurile Fetească regală (321-331 mmol/m2/s) şi Astra (304-310 mmol/m2/s). Între cele trei nivele ale sarcinii de rod, nu s-au remarcat diferenţe semnificative, se poate spune că în acest caz nivelul încărcăturii de rod nu a influenţat rate deschiderii stomatelor.

45

6.8. INFLUENŢA SARCINII DE ROD ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ECHILIBRULUI VEGETO-PRODUCTIV

Relaţiile care se stabilesc între creştere şi producţie, se pot exprima sintetic

prin indicatori care pot servi drept criterii pentru alegerea distanţelor de plantare, sistemelor de tăiere, încărcăturii de ochi etc.

6.8.1. Raportul suprafaţa foliară cm2/g strugure Suprafaţa foliară a unui butuc trebuie să fie corelată cu producţia de struguri

obţinută. Asigurarea unui raport optim între încărcătura de struguri a unui butuc şi activitatea fotosintetică, duc la acumularea unei cantităţi de substanţe de rezervă corespunzătoare pentru obţinerea unei producţii mari de struguri şi de calitate.

Între cele patru soiuri a fost o variaţie mare a raportului suprafaţă foliară cm2/g strugure. Astfel, cele mai mari valori s-au înregistrat la soiul Blasius (40-46) iar cele mai scăzute la soiul Fetească regală (13-18).

Încărcătura de ochi atribuită la tăierea în uscat a dus la obţinerea de valori minime ale raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure la încărcătura de 25 ochi/butuc (29-Astra, 30-Blasius), iar valoarea maximă la cea de 45 ochi/butuc (31-Astra, 35-Selena, 46-Blasius).

6.8.2. Raportul suprafaţa foliară cm2/g zahăr Urmărind latura calitativă a productivităţii suprafeţei foliare exprimată prin

cm2 suprafaţă foliară raportată la 1 gram de zaharuri se pot observa valori minime ale acestui raport la soiul Fetească regală (127 � 137 cm2 suprafaţă foliară/g zahăr ) şi maxime la soiul Blasius (279 � 324 cm2 suprafaţă foliară/g zahăr).

Valoarea raportului dintre suprafaţa foliară cm2/g zahăr calculată pentru încărcătura de 25 ochi/butuc este inferioară în comparaţie cu valoarea obţinută la încărcătura de 45 ochi/butuc.

6.8.3. Indicele echilibrului vegeto-productiv (IEVP) Influenţa sistemului de tăiere asupra indicelui vegeto-productiv a scos în

evidenţă valoarea maximă la soiul Blasius (24-35), iar cea minimă la soiul Fetească regală (12 � 20), soiurile Selena şi Astra având valori intermediare ale acestui indice (20 � 32, respectiv 20 � 33).

Cele trei sarcini de rod induc obţinerea a trei valori diferite, pentru acest indice odată cu creşterea sarcinii de rod scade valoarea indicelui echilibrului vegeto-productiv. Încărcătura de rod de 25 ochi/butuc determină o valoare mai mare a indicelui echilibrului vegeto-productiv, comparativ cu încărcătura de 45 ochi/butuc, ceea ce evidenţiază contribuţia procentuală a părţii vegetative la

46

realizarea producţiei totale mai mare în cazul unei sarcini de rod pe butuc mai scăzute (datorată în special creşterii mult mai viguroase a butucului).

6.8 4. Indicele Ravaz

Indicele Ravaz reprezintă raportul dintre masa strugurilor şi a lemnului

eliminat la tăiere, fiind folosit pentru a aprecia echilibrul între producţia de struguri şi vigoarea de creştere a viţei de vie. Valorile indicelui Ravaz obţinute pentru variantele studiate sunt diferite atât între soiuri cât şi între încărcăturile de rod.

Valorile maxime ale indicelui Ravaz pentru cele patru soiuri studiate, se pot observa la Fetească regală (7,17-45 ochi/butuc, 4,91-35 ochi/butuc, 4,09-25 ochi/butuc), iar valorile minime la soiul Blasius (3,17-45 ochi/butuc, 35 ochi/butuc, 2,13-25 ochi/butuc). La soiurile Astra şi Selena, valorile indicelui Ravaz au fost cuprinse între 2,05 şi 5,48, respectiv 2,13 şi 3,95.

6.8.5. Substanţa uscată reînnoibilă a părţii aeriene a butucului Substanţa uscată reînnoibilă a părţii aeriene a fost estimată prin însumarea

valorilor substanţei uscate a lemnului cu cea a strugurilor (BELEA, 2008). Cele mai mari cantităţi de substanţă uscată reînnoibilă s-au înregistrat la

soiul Fetească regală, la toate cele trei sarcini de rod (996 g/butuc-45 ochi/butuc, 869 g/butuc-35 ochi/butuc şi 900 g/butuc-25 ochi/butuc).

Celelalte trei soiuri, Astra, Blasius şi Selena au obţinut valori ale cantităţii de substanţă uscată reînnoibilă foarte asemănătoare (794-978 g/butuc la soiul Astra, 792-859 g/butuc la soiul Blasius şi 780-923 g/butuc la soiul Selena). Şi în cazul acestui indicator, amplificarea sarcinii de rod pe butuc a dus la creşterea cantităţii de substanţă reînnoibilă care se formează pe butuc.

6.8.6. Indici biologici de control pentru aprecierea

echilibrului vegetativ al butucilor

Evaluarea echilibrului biologic vegetativ al butucilor se face pe baza indicilor de autoregenerare (IA), de echilibru (IE) şi coeficientul de siguranţă (CS). Cu ajutorul acestor indici, se poate aprecia justeţea sarcinii iniţiale stabilită anul trecut şi corectarea la tăiere a celei din anul în curs.

În cazul soiului Astra, valorile indicilor de autoreglare şi de echilibru şi implicit a indicelui de siguranţă au o tendinţă de scădere, pe măsura creşterii sarcinii de rod (Figura 6.17.).

Valorile mari, atât ale indicelui de echilibru (Ie) cât şi ale indicelui de autoregenerare (Ia) înregistrate la varianta cu 25 ochi/butuc (Ie-1,72 şi Ia � 1,81) reflectă tendinţa butucilor de a-şi restabili echilibrul vegetativ, afectat prin eliminarea la tăiere a unei cantităţi prea mari din butuc. Valori mari ale acestor

47

indici s-au obţinut şi la varianta cu 35 ochi/butuc (Ie � 1,43 şi Ia � 1,65), reflectând o situaţie asemănătoare ca şi la varianta cu 25 ochi/ butuc.

Valorile cele mai apropiate de 1 (valoare de echilibru biologic) s-au obţinut la varianta cu 45 ochi/butuc (Ia � 1,58 şi Ie-1,37), variantă care a asigurat în cazul soiului Astra cel mai bun echilibru de formare a viitoarelor elemente de rodire. Valorile indicelui de echilibru şi de autoreglare la soiul Selena, sunt mai mari la încărcătura de rod de 25 ochi/butuc (Ie-1,55 şi Ia-2,1) valori care arată încercarea butucilor de a-şi reface partea aeriană, prin pornirea în vegetaţie a mugurilor dormizi de pe lemnul multianual, muguri din care au rezultat lăstari fără inflorescenţe (lăstari sterili). Acest fapt s-a reflectat şi prin valorile foarte mici ale coeficientului de fertilitate relativ la această variantă de tăiere.

1.81

1.72

3.53

1.65

1.43

3.08

1.58

1.37

2.95

2.1

1.55

3.65

1.87

1.43

3.3

1.45

1.33

2.78

1.94

1.51

3.45

1.56

1.48

3.04

1.47

1.4

2.87

1.71

1.69

3.4

1.67

1.36

3.03

1.59

1.29

2.88

0

1

2

3

4

5

6

7

8

25 35 45 25 35 45 25 35 45 25 35 45

ASTRA BLASIUS SELENA FETEASCĂ REGALĂ

I.S.I.E.I.A.

Figura 6.17. Valorile indicilor biologici de control pentru aprecierea echilibrului vegetativ,

în funcţie de sarcina de rod (media 2009-2010) Figure 6.17. Values of biological indices for evaluation of vegetative balance

depending on bud load (mean 2009-2010) 6.8.7. Indicele local de producţie Indicele local de producţie exprimă cantitatea de zaharuri acumulată la un

hectar de plantaţie de viţă de vie. Prin intermediul acestui indice, se poate evalua potenţialul biologic calitativ al soiurilor.

Încărcătura de rod se corelează pozitiv cu indicele local de producţie, cantitatea de zahăr care se acumulează pe hectar creştere de la varianta cu 25 ochi/butuc la varianta cu 45 ochi/butuc la toate soiurile luate în studiu.

La soiul Astra, varianta cu 25 ochi/butuc acumulează 896 kg zahăr/ha. Prin creşterea încărcăturii de rod cu 10 ochi/butuc, indicele local de producţie a crescut cu 25 %, înregistrând o valoare de 1197 kg zahăr /ha la varianta cu 35 ochi/butuc,

48

iar prin amplificarea cu 20 ochi/butuc, indicele local de producţie a crescut cu 38% având o valoare de 1442 kg zahăr/ha (45 ochi/butuc).

Indicele local de producţie la soiul Blasius a avut cea mai mică valoare la varianta cu 25 ochi / butuc (872 kg zaharuri / ha). Variantele cu 35 şi 45 ochi/butuc au înregistrat valori ale indicelui local de producţie mai mari (1146, respectiv 1194 kg zaharuri /ha), între aceste două variante, diferenţa fiind foarte mică (48 kg zaharuri/ha), în principal, datorită faptului că, nivelul producţiei la aceste două variante a fost foarte apropiat.

Cel mai mare indice local de producţie la soiul Selena, de 1406 kg zaharuri/ha s-a înregistrat la varianta cu 45 ochi/butuc, cu 215 kg zaharuri /ha mai mult faţă de varianta cu 35 ochi/butuc (1191 kg zaharuri/butuc) şi cu 466 kg zaharuri/ha la varianta cu 45 ochi/butuc (940 kg zaharuri/ha). La soiul Fetească regală, indicele local de producţie la variantele cu 25 şi 35 ochi/butuc are valori apropiate de 1320, respectiv 1374 kg zaharuri/ha, datorită producţiei medii pe butuc foarte apropiate (2,61, respectiv 2,76 kg/butuc). La varianta cu 45 ochi/butuc, indicele local de producţie a avut valori de 1646 kg zaharuri/ha, mai mare cu 20, respectiv 17 % faţă de variantele cu 25 şi 35 ochi/butuc.

CAPITOLUL VII

7. CORELAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE PRIVIND RELAŢIA DINTRE CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA SOIURILOR

Pentru interpretarea rezultatelor a fost deosebit de necesar a se face corelarea

datelor experimentale care exprimă creşterea vegetativă a butucilor şi fructificarea soiurilor. Echilibrul biologic vegetativ al butucilor s-a evaluat pe baza corelaţiilor dintre variabilele calculate.

7.1. RELAŢIA DINTRE CANTITATEA DE LEMN ELIMINAT

LA TĂIERE ŞI PRODUCTIVITATEA SUPRAFEŢEI FOLIARE

Productivitatea suprafeţei foliare poate exprimată prin raportul dintre suprafaţa foliară cm2 şi acumularea de zahăr (g). Din rezultatele obţinute s-a constatat creşterea valorii acestui raport o dată cu creşterea cantităţii de lemn eliminat la tăiere.

În cazul soiului Astra, pentru încărcăturile de ochi lăsate pe butuc la tăiere sunt stabilite corelaţii liniare distinct semnificative (r=0,81**-încărcătura de 25 ochi/butuc, r=0,79**-încărcătura de 35 ochi/butuc, r=83**-45 ochi/butuc), între valorile raportului cm2 suprafaţă foliară/g zaharuri şi cantitatea de lemn eliminat la tăiere (Figura 7.1.).

Valori mari ale greutăţii lemnului de 1130 g/butuc (încărcătura de 25 ochi/butuc), 940 g/butuc (încărcătura de 35 ochi/butuc) şi 750 g/butuc (încărcătura

49

de 45 ochi/butuc) au înregistrat valori mari ale raportului cm2 suprafaţă foliară/g zaharuri de 319,50 (încărcătura de 25 ochi/butuc) şi 305,26 (încărcătura de 35 ochi/butuc) şi de 308,66 (încărcătura de 45 ochi/butuc).

y = 370.11x - 81.631r = 0.81**

n = 25

y = 329.15x + 64.79r = 0.83**

n = 25

y = 317.75x + 0.1553r = 0.79**

n = 25

100

140

180

220

260

300

0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 1.00 1.10Lemn anual (kg/butuc)

Pruning weight (kg/ vine block )

Supr

afaţ

a fo

liară

cm

2/g

zahăr

Le

af a

rea

cm2

/ g s

ugar

25 ochi / butuc35 ochi / butuc45 ochi / butuc

Figura 7.1. Corelaţii între cantitatea de lemn eliminat la tăiere (kg/butuc) şi cm2 suprafaţă

foliară / g zahăr, în funcţie de încărcătura de ochi, la soiul Astra (media 2009-2010) Figure 7.1. Correlations between pruning weight (kg/block vine) and cm2 leaf area/g sugar,

depending on bud load, at Astra grape variety (mean 2009�2010)

7.2. RELAŢIA DINTRE SUPRAFAŢA FOLIARĂ NECESARĂ PENTRU MATURAREA UNUI GRAM DE STRUGURE ŞI CANTITATEA DE LEMN ELIMINAT LA TĂIERE

Regresii parabolice distinct semnificative se obţin pentru soiul Selena la cele

trei încărcături de rod (r=0,73** în cazul încărcăturii de 25 ochi/butuc, r=0,78** pentru cea de 35 ochi/butuc şi r=0,79** pentru cea de 45 ochi/butuc) (Figura 7.2.).

Valorile raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure la soiul Selena cuprinse între 30,10-33,10 au dus unor cantităţi mai mari de lemn eliminat la tăiere, la încărcătura de 25 ochi/butuc, cele de 30,80-35,98 la cea de 35 ochi/butuc iar cele de 32,70 şi 36,53 la cea de 45 ochi/butuc (Figura 7.2.).

50

y = -0.0041x2 + 0.2579x - 3.144r = 0.73**

n = 25

y = -0.0044x2 + 0.3179x - 5.06r = 0.79**

n = 25

y = -0.0041x2 + 0.2792x - 3.9762r = 0.78**

n = 25

0.40

0.50

0.60

0.70

0.80

0.90

1.00

23 28 33 38 43Suprafaţa foliară cm2 / g strugure

Leaf area cm2 / g grape

Lem

n an

ual (

kg/b

utuc

) P

runi

ng w

eigh

t (kg

/vin

e bl

ock)


Figura 7.2. Corelaţii între cm2 suprafaţă foliară / g strugure şi cantitatea de lemn eliminată la

tăiere (kg/butuc), în funcţie de încărcătura de rod, la soiul Selena (media 2009-2010) Figure 7.2. Correlations between cm2 leaf area / g bunch grape and pruning weight (kg/block vine), depending on bud load, at Selena grape variety, mean (2009�2010)

7.3. RELAŢIA DINTRE SUPRAFAŢA FOLIARĂ NECESARĂ PENTRU MATURAREA

UNUI GRAM DE STRUGURE ŞI ACUMULAREA DE ZAHĂR ÎN STRUGURI În cazul soiului Fetească regală, la cele trei sarcini de rod, între valorile

raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure şi concentraţia în zaharuri, există corelaţii polinomiale distinct semnificative (r=0,87** în cazul încărcăturii de 25 ochi/butuc, r=0,85** în cazul încărcăturii de 35 ochi/butuc şi r=0,81** în cazul încărcăturii de 45 ochi/butuc). Concentraţia maximă în zaharuri se obţine la valori ale raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure de 16,15-19,05 la încărcătura de 25 ochi/butuc (191 g/l), 17,96-21,32 la încărcătura de 35 ochi/butuc (190 g/l) şi 16,30 şi 18,29 la încărcătura de 45 ochi/butuc (185 g/l) (Figura 7.3).

51

y = -0.2804x2 + 10.795x + 70.926r = 0.82**

n = 25

y = -0.3433x2 + 11.533x + 84.021r = 0.74**

n = 25

y = -0.3065x2 + 11.918x + 61.27r = 0.67**

n = 25

170

175

180

185

190

195

10 13 16 19 22 25Suprafaţa foliară cm2 / g strugure


Zahă

r Su

gar

g/l


Figura 7.3. Corelaţii între cm2 suprafaţă foliară / g strugure şi acumularea

zaharurilor (g/l), în funcţie încărcătura de rod, la soiul Fetească regală (media 2009-2010) Figure 7.3. Correlations between cm2 leaf area / g grape bunch and sugar

accumulation (g/l), depending on bud load, at Fetească regală grape variety (mean 2009�2010)

7.4. RELAŢIA DINTRE SUPRAFAŢA FOLIARĂ ŞI ACUMULAREA DE ZAHĂR ÎN STRUGURI

La soiul Selena, în cazul celor trei încărcături de rod au fost determinate

corelaţii parabolice, acestea fiind distinct semnificative (r=0,63** pentru încărcătura de 25 ochi/butuc, r=0,69** pentru încărcătura de 35 ochi/butuc şi r=85** pentru încărcătura de 45 ochi/butuc). Valorile optime pentru acumularea cantităţii maxime de zaharuri sunt de 4,50-5,24 m2/butuc la încărcătura de 25 ochi/butuc (204-205 g/l zahăr), 6,55-8,54 m2/butuc la 35 ochi/butuc (201-202 g/l zahăr) şi 8,48-9,43 m2/butuc la cea de 45 ochi/butuc (200-201 g/l zahăr) (Figura 7.4.).

52

y = -0.5296x2 + 5.1392x + 177.01r = 0.63**

n = 25

y = -0.7317x2 + 10.583x + 148.2r = 0.69**

n = 25y = -1.1003x2 + 19.627x + 96.619

r = 0.85**n =25

190

192

194

196

198

200

202

204

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Suprafaţa foliară (m2/butuc)

Leaf area (m2/butuc)

Zahă

r S

ugar

(g/

l)


Figura 7.4. Corelaţii între suprafaţa foliară (m2/butuc) şi acumularea zaharurilor (g/l),

în funcţie de încărcătura de rod, la soiul Selena (media 2009-2010) Figure 7.4. Correlations between leaf area (m2/block vine) and sugar accumulation (g/l),

depending on bud load, at Selena grape variety, (mean 2009�2010) 7.5. RELAŢIA DINTRE SUPRAFAŢA FOLIARĂ NECESARĂ PENTRU

MATURAREA UNUI GRAM DE STRUGURE ŞI INDICELE RAVAZ La soiul Fetească regală (Figura 7.5.), în cazul nivelelor diferite ale sarcinii

de rod între valorile raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure şi indicele Ravaz există corelaţii liniare distinct semnificative (r=0,79** în cazul sarcinii de rod de 25 ochi/butuc, r=0,63** în cazul sarcinii de rod de 35 ochi/butuc şi r=0,82**, în cazul sarcinii de rod de 45 ochi/butuc). La valorile maxime ale raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure (37,29-42,85), se obţin minimele indicelui Ravaz (1,34-2,34).

53

y = -0.245x + 11.546r = 0.82**

n = 25y = -0.1965x + 8.8264

r = 0.63**n = 25

y = -0.191x + 7.3624r = 0.79**

n = 25

2

3

4

5

6

7

8

9

10 13 16 19 22 25Suprafaţa foliară cm2 / g strugure


Indi

cele

Rav

az /

Rav

az in

dex


Figura 7.5. Corelaţii între cm2 suprafaţă foliară / g strugure şi indicele Ravaz, în funcţie de încărcătura de ochi, la soiul Fetească regală (media 2009-2010)

Figure 7.5. Correlations between cm2 leaf area / g grape bunch and Ravaz index, depending on bud load, at Fetească regală grape variety (mean 2009�2010)

7.6. RELAŢIA DINTRE VALOAREA INDICELUI VEGETO-PRODUCTIV

ŞI ACUMULAREA DE ZAHĂR Pentru soiul Blasius, în privinţa celor trei încărcăturii de ochi atribuite la

tăiere, legătura între valorile indicelui vegeto-productiv (IEVP) şi acumularea zaharurilor determină existenţa unor corelaţii parabolice, raportul de corelaţie fiind distinct semnificativ (r=0,70** la încărcătura de 25 ochi/butuc, r=0,90** la încărcătura de 35 ochi/butuc şi r=0,87** la încărcătura de 45 ochi/butuc) .

Concentraţiile maxime în zaharuri (200-206 g/l) se obţin la valori ale indicelui vegeto-productiv de 35-39 (încărcătura de 25 ochi/butuc), 25-29 (încărcătura de 35 ochi/butuc) şi 23-26 (încărcătura de 45 ochi/butuc).Corelaţii parabolice distinct semnificative se înregistrează şi în cazul soiului Selena la cele trei sarcini de rod (r=0,71**-încărcătura de rod de 25 ochi/butuc, r=0,83**-încărcătura de 35 ochi/butuc şi r=0,82**-încărcătura de 45 ochi/butuc)(Figura 7.7.).

54

y = -0.1781x2 + 12.712x - 36.395r = 0.75**

n = 25y = -0.1682x2 + 8.6641x + 70.608r = 0.87**

n = 25

y = -0.2114x2 + 11.788x + 23.139r = 0.90**

n = 25

180

185

190

195

200

205

210

15 18 21 24 27 30 33 36 39 42

IEVP

Zahă

r / S

ugar

(g/l)


Figura 7.6. Corelaţii între valoarea indicelui vegeto-productiv (IEVP) şi acumularea zaharurilor (g/l), în funcţie de încărcătura de rod, la soiul Blasius (media 2009-2010)

Figure 7.6. Correlations between growth-yield index value and sugar accumulation (g/l), depending on bud load, at Blasius grape variety (mean 2009�2010)

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII ŞI RECOMADĂRI

Cercetările întreprinse în prezenta teză de doctorat, referitoare la optimizarea

încărcăturii de rod la unele soiuri create la S.C.D.V.V. Blaj (Astra, Blasius şi Selena) în comparaţie cu soiul Fetească regală (soi autohton, adaptat condiţiilor de cultură din centrul viticol Blaj) în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei, a generat unele concluzii cu importanţă teoretică şi practică, necesare pentru recomandarea în vederea răspândirii a acestor soiuri în cultură.

Concluzii privind modul de iernare a butucilor 1. Indiferent de mărimea sarcinii de rod, la cele patru soiuri, soiul Selena a

avut cel mai mare conţinut în hidraţi de carbon (16,26 g %), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Astra (15,05 g%) şi soiul Fetească regală (15,03 g%). Soiul Blasius a avut cel mai scăzut conţinut în hidraţi de carbon (14,40 g %). Cele trei nivele ale încărcăturii de rod (25, 35 şi 45 ochi/butuc) au avut o influenţă semnificativă asupra acumulării substanţelor de rezervă.

2. Soiul Fetească regală a avut cea mai bună viabilitate a mugurilor principali la toate cele trei nivele ale sarcinii de rod (35 ochi/butuc-74%, 25 ochi/butuc � 73 % şi 45 ochi/butuc-67 %). La polul opus se situează soiul Blasius care a înregistrat cea mai slabă viabilitate a mugurilor principali (45 %-25 ochi/butuc, 42 %-45 ochi/butuc şi 41 %-35 ochi/butuc).

55

Concluzii privind vigoarea de creştere 1. În ceea ce priveşte vigoarea de creştere, soiul Blasius (25 ochi/butuc) s-a

remarcat cu cele mai viguroase creşteri (185,50 cm), urmat la distanţă semnificativă de soiul Astra (25 ochi/butuc) şi Blasius (35 ochi/butuc) cu creşteri egale statistic (178,50, respectiv 175,50 cm). Cele mai mici creşteri au fost la soiul Fetească regală (101 cm) la varianta cu cele mai mulţi ochi lăsaţi pe butuc la tăierea în uscat.

2. Indiferent de nivelul sarcinii de rod, cea mai mare suprafaţă foliară s-a înregistrat la soiul Blasius (8,51 m2/butuc), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Selena (7,40 m2/butuc). Suprafaţa foliară a soiul Astra (6,66 m2/butuc) este semnificativ inferioară celor două soiuri analizate anterior, dar semnificativ superioară soiului Fetească regală (5,27 m2/butuc). Toate soiurile au avut o suprafaţă foliară mare determinată de creşterile viguroase favorizate de portaltoi, forma de conducere, condiţiile climatice ale anului, agrotehnica aplicată etc.

Concluzii privind fertilitatea şi productivitatea soiurilor 1. Numărul de inflorescenţe, la soiul Fetească regală a avut cea mai mare

valoare (33 inflorescenţe/ butuc), urmat la diferenţă semnificativă de soiul Astra (18,78 inflorescenţe/butuc), indiferent de sarcina de rod. Numărul de inflorescenţe pe butuc la soiurile Blasius şi Selena a avut valorile cele mai mici (14, respectiv 13 inflorescenţe/butuc), egale statistic, la diferenţă semnificativă de soiurile analizate anterior. Numărul de inflorescenţe pe butuc a crescut o dată cu amplificarea numărului de ochi de pe butuc.

2. Influenţa combinată a încărcăturii de ochi şi a soiului asupra coeficientului de fertilitate relativ are valoare maximă la soiul Fetească regală la cele trei încărcături, de 25, 35 şi 45 ochi/butuc (1,30; 1,28 respectiv 1,16), aceste valori prezentând diferenţe semnificative faţă de valorile obţinute la celelalte soiuri. Valoarea cea mai mică a coeficientului de fertilitate relativ a fost obţinută la soiul Blasius (0,46) la sarcina de rod cea mai mare (45 ochi/butuc).

4. Soiul Fetească regală la sarcina de rod cea mai mică (25 ochi/butuc) are cea mai mare valoare a coeficientului de fertilitate absolut (1,70), la o diferenţă semnificativă faţă de toate celelalte variante. Cele mai slabe valori ale c.f.a. s-au înregistrat la soiul Selena la încărcăturile de rod de 35 şi 45 ochi/butuc (1,15 respectiv 1,13).

5. Valoarea greutăţii medii a ciorchinilor soiului Astra este semnificativ inferioară faţă de soiurile Blasius şi Selena, cu valori cuprinse între 154 şi 138 g dar semnificativ superioare faţă de soiul Fetească regală, care a înregistrat 117-105 g. Greutatea medie a strugurilor a fost mult influenţată şi de numărul de ciorchini pe butuc, mai ales la soiurile Blasius şi Selena.

6. Cele mai bune valori ale indicelui de productivitate relativ s-au evidenţiat la variantele la care încărcătura de rod a fost mai scăzută (25 ochi/butuc), însă

56

condiţiile climatice din perioada de vegetaţie şi din repaus, au influenţat nivelul acestor indici fiind considerat mici (sub 100), conform descriptorilor agrobiologici.

7. Încărcătura de rod, indiferent de soi, a avut un efect semnificativ asupra valorii indicelui de productivitate relativ, acesta scăzând odată cu amplificarea sarcinii de rod pe butuc, soiul Fetească regală la încărcătura de rod de 25 ochi/butuc înregistrând cea mai mare valoare a indicelui de productivitate relativ 157, urmat la diferenţă semnificativă de acelaşi soi dar la varianta cu 35 ochi/butuc, de 141.

Concluzii privind cantitatea şi calitatea recoltei Amplificarea numărului de ochi pe butuc cu câte 10 ochi a dus la creşterea

semnificativă a numărului de ciorchini normal dezvoltaţi pe butuc, la toate soiurile. 1. Cele trei nivele ale încărcăturii de rod (25, 35 şi 45 ochi/butuc) au

influenţat în mod semnificativ recolta de struguri, astfel încât, se poate observa că, indiferent de anii experimentali, producţia obţinută de cele patru soiuri este semnificativ mai mare la varianta cu 45 ochi/butuc. Creşterea numărului de ochi lăsaţi la tăierea în uscat pe butuc a dus, evident la creşterea semnificativă a producţiei pe butuc, de la varianta cu 25 ochi/butuc (1,98 kg/butuc) la variantele cu 35 şi 45 ochi/butuc (2,34 kg/butuc, respectiv 2,77 kg/butuc). Soiul Fetească regală a obţinut cea mai bună producţie (3,37 kg/butuc) la sarcina de rod de 45 ochi/butuc. Acest nivel al producţie este urmat la diferenţă semnificativă tot de soiul Fetească regală (2,67 kg/butuc) la sarcina de rod de 35 ochi/butuc, rezultat egal statistic cu cel înregistrat de soiul Selena (2,62 kg/butuc) şi Astra (2,83 kg/butuc), dar la o sarcină de rod de 45 ochi/butuc.

2. Soiul Selena a acumulat cea mai mare cantitate de zahăr (199 g/l zahăr), indiferent de ani şi de nivelul încărcăturii de rod, urmat la diferenţă nesemnificativă de soiul Blasius (198 g/l). Acumularea de zahăr în struguri la soiul Astra a fost bună (195 g/l), semnificativ mai scăzută faţă de soiurile Selena şi Blasius. Producţiile foarte scăzute înregistrate de acest soi, au favorizat acumularea unui cantităţi mai mari de zahăr în boabe. Soiul Fetească regală a acumulat, indiferent de ani şi de nivelul sarcinii de rod, o cantitate de 184 g/l zahăr, valoare considerată normală pentru potenţialul biologic al soiului. Amplificarea sarcinii de rod a dus la scăderea cantităţii de zahăr, cele mai bune acumulări fiind favorizate de încărcătura de rod mai mică.

4. Factorii climatici anuali sunt cei care influenţează nivelul acidităţii din struguri, iar nivelul încărcăturii de rod care se lasă la tăiere, accentuează nivelul acidităţii totale. Aciditatea totală a mustului, indiferent de soi are o creşterea semnificativă de la varianta cu 25 ochi/butuc (5,82 g/l H2SO4) la cea de 45 ochi/butuc (6,03 g/l H2SO4).

Concluzii privind principalele procese fiziologice şi gradul de atac cu mană 1. Activitatea fotosintetică la cele patru soiuri luate în studiu, în timpul

fenofazei de pârgă, determină un nivel mai ridicat al procesului de fotosinteză la

57

soiurile Astra şi Fetească regală, comparativ cu Blasius şi Selena (soiuri cu o creştere mai viguroasă şi o suprafaţă foliară mai mare). În funcţie de cele trei încărcături de rod, activitatea fotosintetică a fost mai mare la sarcinile de rod mai mici (25 şi 35 ochi/butuc) comparativ cu cea de 45 ochi/butuc

2. Valori mai mari ale ratei fotosintezei se remarcă la soiurile Blasius şi Selena (3,20-3,22 mmoli H2O/m2/s, respectiv 3,82-3,84 mmoli H2O/m2/s) comparativ cu soiurile Astra şi Fetească regală (1,31-1,34 mmoli H2O/m2/s, respectiv 1,39-1,41 mmoli H2O/m2/s).

3. În condiţiile de la Blaj, rata deschiderii stomatelor măsurată la pârgă a fost diferită între cele patru soiuri, valori mai mari înregistrându-se la soiurile Selena (455-462 mmol/m2/s) şi Blasius (378-396 mmol/m2/s) şi valori mai mici la soiurile Fetească regală (321-331 mmol/m2/s) şi Astra (304-310 mmol/m2/s). Între cele trei nivele ale sarcinii de rod, nu s-au remarcat diferenţe semnificative, se poate spune că în acest caz nivelul încărcăturii de rod nu a influenţat rata deschiderii stomatelor.

4. Încărcătura de rod a avut o influenţă semnificativă asupra manifestării gradului de atac cu mană. Indiferent de soi, la varianta la care s-a lăsat la tăierea în uscat încărcătura de rod cea mai mică, gradul de atac a avut valoarea cea mai redusă (12,75%). Creşterea cu zece a numărului de ochi lăsaţi pe butuc a dus, implicit la o suprafaţă foliară mai mare, care a favorizat un microclimat pentru manifestarea mai intensă a manei (15,25%). Cel mai mare grad de atac cu mană s-a înregistrat la varianta cu 45 ochi/butuc, diferenţa faţă de varianta anterioară (35 ochi/butuc) fiind semnificativă (18,13%).

Concluzii privind principalii indicatori de echilibru dintre creştere şi

fructificare Relaţiile care se stabilesc între creştere şi producţie, se pot exprima sintetic

prin diferiţi indicatori. 1. Valoarea raportului suprafaţă foliară cm2/ g strugure a avut cele mai mari

valori la soiul Blasius (40-46 cm2 suprafaţă foliară/g strugure) iar cele mai scăzute la soiul Fetească regală (17-19 cm2 suprafaţă foliară/g strugure). Încărcătura de ochi atribuită la tăierea în uscat a dus la obţinerea unor valori minime a raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure la încărcătura de 25 ochi/butuc şi valori maxime la cea de 45 ochi/butuc.

3. Urmărind latura calitativă a productivităţii suprafeţei foliare exprimată prin cm2 suprafaţă foliară raportată la 1 gram de zaharuri se pot observa valori minime ale acestui raport la soiul Fetească regală (127 � 146 cm2 suprafaţă foliară/g zahăr) şi maxime la soiul Blasius (279-324 cm2 suprafaţă foliară/g zahăr). Valoarea raportului cm2SF/g zahăr calculată pentru încărcătura de 25 ochi/butuc este inferioară în comparaţie cu valoarea obţinută la încărcătura de 45 ochi/butuc.

4. Influenţa încărcăturii de rod asupra indicelui vegeto-productiv scoate în evidenţă valoarea maximă la soiul Blasius (24-35), iar cea minimă la soiul Fetească

58

regală (12-20), soiurile Selena şi Astra având valori intermediare ale acestui indice (20-32, respectiv 20-33).

5. Valorile maxime a indicelui Ravaz pentru cele patru soiuri studiate se poate observa la Fetească regală (7,17-45 ochi/butuc, 4,91-35 ochi/butuc, 4,09-25 ochi/butuc) iar valorile minime la soiul Blasius (3,17 � 45 ochi/butuc, 35 ochi/butuc, 2,13-25 ochi/butuc). La soiurile Astra şi Selena, valorile indicelui Ravaz au fost cuprinse între 2,05 şi 5,48, respectiv 2,13 şi 3,95.

6. Cele mai mari cantităţi de substanţă uscată reînnoibilă s-a înregistrat la soiul Fetească regală, la toate cele trei sarcini de rod (996 g/butuc � 45 ochi/butuc, 890 g/butuc � 35 ochi/butuc şi 900 g/butuc � 25 ochi/butuc).Celelalte trei soiuri, Astra, Blasius şi Selena au obţinut valori ale cantităţii de substanţă uscată reînnoibilă foarte asemănătoare (794-978 g/butuc la soiul Astra, 792-869 g/butuc la soiul Blasius şi 780 � 923 g/butuc la soiul Selena).

7. Valorile indicilor de autoreglare şi de echilibru şi implicit a coeficientului de siguranţă au o tendinţă de scădere, pe măsura creşterii sarcinii de rod. Valorile mari, atât ale indicelui de echilibru (Ie) cât şi a indicelui de autoregenerare (Ia) înregistrate la varianta cu 25 ochi/butuc, la toate cele patru soiuri, reflectă tendinţa butucilor de a-şi restabili echilibrul vegetativ, afectat prin eliminarea la tăiere a unei părţi prea mari din butuc. Valorile cele mai apropiate de 1 (valoare de echilibru biologic) s-au obţinut la varianta cu 45 ochi/butuc, variantă care a asigurat cel mai bun echilibru de formare a viitoarelor elemente de rodire.

8. Încărcătura de rod se corelează pozitiv cu indicele local de producţie, cantitatea de zahăr care se acumulează pe hectar creştere de la varianta cu 25 ochi/butuc la varianta cu 45 ochi/butuc la toate soiurile luate în studiu.

Concluzii privind relaţiile dintre creştere şi fructificare Productivitatea suprafeţei foliare, exprimată prin raportul dintre suprafaţa

foliară cm2 şi acumularea de zahăr (g), creşte o dată cu creşterea cantităţii de lemn eliminat la tăiere. Odată cu creşterea suprafeţei foliare se înregistrează şi acumulări mai mari de substanţă uscată. La cele trei nivele a sarcinii de rod, 25, 35 şi 45 ochi/butuc, valorile maxime ale suprafeţei foliare determină şi maxime ale substanţei uscate. Valorile raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure considerate optime pentru fiecare soi în parte sunt corespondente unor cantităţi mai mari de lemn eliminat la tăiere pentru cele trei încărcături de rod. Concentraţia maximă în zaharuri se obţine la valori ale raportului cm2 suprafaţă foliară/g strugure de considerate optime pentru fiecare soi în parte, în funcţie de cele trei sarcini de rod. Valorile maxime înregistrate pentru valorile indicelui Ravaz, la toate cele patru soiuri, indiferent de sarcina de rod, au cele mai mici acumulări de zaharuri. Cantitatea de lemn eliminat la tăiere înregistrează valori maxime pentru valori ale suprafeţe foliare considerate optime pentru fiecare soi, în funcţie de sarcina de rod, legătura dintre aceste două variabile fiind pusă în evidenţă sub forma unei parabole. Valorile indicelui Ravaz cresc odată cu creşterea suprafeţei foliare ce revine pentru maturarea unui gram de strugure. Legătura dintre valorile substanţei

59

uscate şi acumularea zaharurilor sunt reprezentate prin rapoarte de regresie pătratică distinct, la toate cele patru soiuri pentru cele tei sarcini de rod.

RECOMANDĂRI

Datorită frecvenţei îngheţurilor sub limita de rezistenţă a viţei de vie, în

centrul viticol Blaj se mai practică încă forme de conducere care permit protejarea sau semiprotejarea butucilor de viţă de vie. Forma de conducere Guyot cu braţe cu înlocuire periodică, formă care permite o semiprotejare a butucilor în perioada de repaus. Această formă de conducere este folosită şi la soiurile studiate în lucrare (Astra, Blasius şi Selena) create la S.C.D.V.V. Blaj, dar şi la soiul Fetească regală. În urma rezultatelor prezentate în lucrare, prin această formă de conducere nu s-a valorificat întregul potenţial biologic al soiurilor. Comparând rezultatele noastre obţinute în urma cercetărilor cu cele înregistrate de ROTARU şi PETREA (2006) în colecţia ampelografică a USAMV Iaşi, conducerea acestor soiuri în sistem semiînalt în forma de conducere cordon bilateral, comportarea lor a fost mult mai bună (fertilitate, cantitatea şi calitatea producţiei). Cunoscând acest aspect, se poate recomanda în viitor, un sistem semiînalt sau înalt de cultură, având în vedere modificările climatice, chiar şi în centrul viticol Blaj. De asemenea, este bine de cunoscut faptul că, în centrul viticol Jidvei, aflat la 30 km, se practică cu succes sistemul de cultură semiînalt. Prin utilizarea sistemelor semiînalt şi înalt, în urma cercetărilor întreprinse de diferiţi autori (IOURAŞ, 1985, IRIMIA, 2006), vigoarea de creştere specifică soiurilor studiate se poate tempera.

La amplasarea experienţei în teren, cunoscând vigoarea mare de creşterea a soiurilor Astra, Blasius, Selena şi Fetească regală, s-au gândit variante cu un număr mai mare de ochi/butuc. Dar, din cauza lungimii internodiilor mari (de 10-15 cm) la soiurile Astra, Blasius şi Selena, lungimea coardelor (de 10-12 ochi) s-ar fi ajuns la dimensiuni care ar fi stânjenit creşterea lăstarilor (distanţele de plantare fiind de 1,20 cm între viţe pe rând). În plus, la tăierea în uscat nu s-a putut face o repartizare corectă a sarcinii de rod la încărcătura de 55 ochi/butuc, fiindcă nu au fost suficienţi ochi pe coardele alese la tăiere.

Încărcătura de rod cu 25 ochi/butuc, chiar dacă a favorizat cele mai bune acumulări de zahăr, vigoarea mare creştere şi producţia de struguri scăzută au dus la un dezechilibru biologic al butucilor în favoarea creşterii (nu este recomandată pentru practică viticolă).

Din rezultatele obţinute, cea mai recomandată încărcătură de rod este cea de 45 ochi/butuc, ea favorizând atât creşterea şi fructificarea, menţinându-se un echilibru între cele două procese.

Rezultatele obţinute, recomandă pentru extinderea în cultură a soiurilor, nu numai în Ardeal ci şi în alte zone de favorabilitate, nu numai în grădinile populaţiei pe suprafeţe mici, ci şi la nivel industrial. Aceste soiuri se prezintă prin cantitatea mare a recoltei dar şi prin calitate şi rezistenţa la condiţiile naturale critice, dar şi la boli (mană).

60

BIBLIOGRAFIE 1. BABEŞ, A., 2006, Ampelografie, Lucrări practice, Editura AcademicPres, Cluj Napoca 2. BABEŞ, A., 2011, Cercetări privind consumul de apă la viţa de vie în unele zone din

Transilvania, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca. 3. BELEA, G., 2008, Cercetări privind optimizarea structurii vegetaţiei viţei-de-vie în vederea

îmbunătăţirii calităţii producţiei, Teză de doctorat, USAMV Bucureşti. 4. BUNEA, C.I., 2010, Studiul variabilităţii principalelor caractere de productivitate şi calitate,

la o colecţie de soiuri de viţă de vie, privind pretabilitatea acestora la tehnologii ecologie de cultură şi valorificare, Teză de doctorat, USAMV Cluj Napoca.

5. BURZO, I., L. DEJEU, M.G. BELEA, M. ANDREI, 2002, Some aspects regarding the influence of the type of pruning and bud load on photosynthesis, transpiration and respiration rates at grapevine, Scientifical Papers U.S.A.M.V. Bucharest, serie B, Horticulture, Vol. XLV, p. 237-276.

6. CĂLUGAR, A., N. POP, M. FARAGO, A. BABEŞ, C. BUNEA, D. HODOR, F. CIOBANU, 2010, Influence of the bud load level at pruning on fertility elements, in Blaj wine-growing center, JOURNAL of Horticulture, Forestry and Biotechnology, Volume 14(3), p: 17-22.

7. CĂLUGAR, A., N. POP, M. FARAGO, A. BABEŞ, C. BUNEA, D. HODOR, F. CIOBANU, 2010, The estimation of growth-yield balance indices at Astra, Blasius, Selena and Fetească regală, in Târnave vineyard, JOURNAL of Horticulture, Forestry and Biotechnology, Volume 14(3), p:11-16.

8. CĂLUGAR, A., N. POP, M. FARAGO, A. BABEŞ, C. BUNEA, D. HODOR, F. CIOBANU, 2010, Buds viability and carbohydrates canes content of some varieties created at S.C.D.V.V. Blaj, during winter 2009-2010, Lucrări ştiinţifice USAMVB, Seria B, vol. LIV, p: 548-553.

9. CĂLUGAR, A., N. POP, M. FARAGO, A. BABEŞ, D. HODOR, C. BUNEA, 2009, Influence of critical environmental factor on fertility elements at grape varieties creatted at S.C.D.V.V. Blaj, Bulletin of UASVM Cluj Napoca, vol. 66 (1), pag. 255 � 259.

10. CĂLUGAR, A., N. POP, M. FARAGO, A. BABEŞ, D. HODOR, C. BUNEA, 2009, Behavior of grape varieties created at S.C.D.V.V. Blaj, regarding quantity and quality during 2005�2008, Bulletin of UASVM Cluj Napoca, vol. 66 (1), pag. 665.

11. CĂLUGAR, A., N. POP, M. ILIESCU, A. BABEŞ, C. BUNEA, 2011, Study on the precocity indexes during the annual growth cycle of grapevine, in Blaj wine-growing center, Târnave Vineyard, Simpozionul ştiinţific cu participare internaţională Horticultura-Ştiinţă, Calitate, Diversitate şi Armonie, Iaşi, 26-28 mai 2011.

12. CĂLUGAR, A., N. POP, M. ILIESCU, A. BABEŞ, C. BUNEA, 2011, Biometric determination on canopy at some grape varieties created at S.C.D.V.V. Blaj, in Târnave vineyard, Simpozionul ştiinţific cu participare internaţională Horticultura-Ştiinţă, Calitate, Diversitate şi Armonie, Iaşi, 26-28 mai 2011.

13. CĂLUGĂR, A., N. POP, M. FARAGO, A. BABEŞ, C.I. BUNEA, D. HODOR, 2009, Influence of critical environmental factors on elements of fertility at grapes create dat to S.C.D.V.V. Blaj, Bulletin USAMV Cluj-Napoca, vol 66 (1).

14. CHAMPAGNOL, F., 1984, Eléments de physiologie de la vigne et viticulture générale, Imp. Dehan, Montpellier, France, 351.

15. CHAVES, M.M., T.P. SANTOS, C.R. SOUZA, M.F. ORTUÑO, M.L. RODRIGUES, C.M. LOPES, J.P. MAROCA, J.S. PEREIRA, 2007, Deficit irrigation in grapevine improves

61

water-use efficiency while controlling vigour and production quality, Annals of Applied Biology 150 (2), 237-252.

16. COTEA, V.D., N. BARBU, C.C. GRIGORESCU, V.V. COTEA, 2003, Podgoriile şi vinurile României, Ed. Academiei Române.

17. CRISTEA, ŞT., S.D. MOLDOVAN, 1999, Selena � soi nou de struguri pentru vin, Rev. Horticultură 5: 46-47.

18. CRISTEA, ŞT., S.D. MOLDOVAN, AL. S. BĂCILĂ, 1994, Blasius-soi nou de viţă de vie pentru struguri de vin, Analele I.C.V.V., vol. XIV.

19. CRISTEA, ŞT., S.D. MOLDVAN, AL. S. BĂCILĂ, 1996, Selena-soi nou de viţă de vie pentru struguri de vin, Analele I.C.V.V., vol. XV.

20. DEJEU, L., M. GEORGESCU, 2005, Tăierea şi conducerea viţei de vie, Ed. Ceres, Bucureşti.

21. DEJEU, L., M.G. BELEA, D. MEREANU, 2003, Grapevine�s growth-yield balance index and its influence on quality. Lucrări ştiinţifice USAMV Bucureşti, Serie B, Vol. 46, 338-342.

22. DOBREI A., L. ROTARU, M. MUSTE, 2005, Cultura viţei de vie, Ed. Solness, Timişoara. 23. DUMITRIU, I.C., 2008, Viticultura, Ed. Ceres, Bucureşti. 24. FENNELL, A., 2004, Freezing Tolerance and Injury in Grapevines Journal of Crop

Improvement, Vol. 10 (1-2):201-235 25. HAJDU, E., G. GABOR, 1997, Winter tolerance of grape varieties in the winter 1995/1996.

Hort. Sci. 29 (1-2): 43-47 26. ILIESCU, M., L. TOMOIAGĂ, M. FARAGO, M. COMŞA, 2010, Nutriţia la viţa de vie în

Podgoria Târnave, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca, p: 12-17. 27. IONESCU, E., A. IONESCU, 1980, Influenţa formei de conducere a butucilor şi a

încărcăturii de rod asupra producţiei soiului Muscat Perla de Csaba, Analele I.C.V.V., Vol. 9, p: 131-144.

28. IRIMIA, L.M., 2006, Influenţa tăierilor cu elemente scurte de rod asupra potenţialului vegetativ şi de producţie la soiurile de viţă de vie pentru strugurii de vin, din centrul viticol Avereşti-Podgoria Huşi, Teză de doctorat, USAMV Iaşi.

29. IUORAŞ, R., 1985, Contribuţii la îmbunătăţirea complexului de măsuri agrofitotehnice pentru sporirea productivităţii soiurilor de bază din viile centrului Transilvaniei, Teză de doctorat, Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

30. JIANU, O.A., 2000, Cercetări privind influenţa tipurilor de tăiere ale viţei de vie, asupra producţiei şi calităţii unor soiuri de struguri pentru vinuri roşii cultivate în centrul viticol Recaş, în condiţii agrotehnice diferite, Teză de doctorat, USAMV Timişoara.

31. KLIEWER, W.M., N.K. DOKOOZLIAN, 2005, Leaf area/crop weight ratios of grapevines: Influence on fruit composition and wine quality. American Journal of Enology and Viticulture, 56, p: 170-181.

32. MARTINEZ DE TODA, F., J.C. SANCHA, 1998, Long-term effects of zero pruning on Grenache vines under drought conditions. Vitis, 37 (4), p: 155-157.

33. MOLDOVAN, S.D., 1998, Contribuţii la crearea de soiuri rezistente de viţă de vie pentru podgoriile din podişul Transilvaniei, USAMV Ion Ionescu de la Brad Iaşi, Facultatea de Hrticultură, Rezumat teză de doctorat.

34. MOLDOVAN, S.D., ŞT. CRISTEA, E. MOLDOVAN, 1996, Valoare agronomică şi tehnologică a soiurilor pentru struguri de vin create la S.C.P.V Blaj, Lucrări ştiinţifice U.A.M.V. Iaşi, seria Horticultură, vol. 39: 163-167.

35. MOLDOVAN, S.D., ŞT. CRISTEA, I. POPA, E. MOLDOVAN, A. ALDEA, 1996, Astra-soi nou pentru vinuri albe superioare şi vinuri baza pentru vinuri spumante, Analele I.C.V.V., vol. XV.

36. MONTEITH, J.L., 1977, Climate and the efficiency of crop production in Britain, Philosophical Transactions of the Royal Society of London, 281: 277-294.

62

37. OLTEANU, I., D. CICHI, D.C. COSTEA, L.C. MĂRĂCINEANU, 2002, Viticultura specială-zonare, ampelografie, tehnologii specifice, Editura Universitaria, Craiova.

38. POP, N., 2001, Viticultura, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca. 39. POP, N., 2003, Viticultura, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca. 40. POP, N., 2005, Ecologie viticola, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca. 41. POP, N., 2010, Curs de Viticultură Generală, Editura Eikon, Cluj Napoca. 42. POP, N., A. CĂLUGĂR, M. FARAGO, A. BABEŞ, D. HODOR, C. BUNEA, 2009,

Behaviour of grape varieties created at SCDVV Blaj, regarding quantity and quality, during 2005�2008, Bulletin USAMV Cluj-Napoca, vol 66 (1).

43. REISCH, B.I., C. PRATT, 1996, Fruit Breeding: Vine and Small Fruits Crops. Chapt. 4, Grapes. J. Janick and J.N. Moore (eds). John Wiley & Sons, Inc, New York: Vol. 2: 297-366.

44. ROTARU, L., 2009, Soiuri de viţă de vie pentru struguri de vin, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

45. ROTARU, L., G. PETREA, 2006, Valoarea agrobiologică şi tehnologică a soiurilor noi de viţă de vie obţinute la S.C.D.V.V.Blaj, în nord �estul Moldovei.

46. SCHULTZ, H.R., 2003, Differences in hydraulic architecture account for near-isohydric and anisohydric behaviour of two field-grown Vitis vinifera L. cultivars during drought. Plant, Cell & Environment 26 (8), 1393-1405

47. SMART, R.E., M.D. ROBINSON, 1991, Sunlight into Wine: A Handbook for Wine-Grape Canopy Management, Wine Titles, Hyde Park Press, Adelaide, Australia.

48. SPAYD, S.E., J.M. TARARA, D.J. MEE, J. FERGUNSON, 2002, Separation of sunlight and temperature effects on the composition of Vitis vinifera cv. Merlot berries, Am. J. Enol. Vitic., 53: 171-182.

49. STOIAN, V., I. NĂMOLOŞANU, 2006, Prelucrarea strugurilor şi producereavinurilor, Ed. Ceres, Bucureşti.

50. TASSIE, E., B. FREEMAN, 1992, Pruning. In: B.G. Coombe and P.R. Dry (eds.). Viticulture. Practices. Winetitles, Adelaide. Australia, Vol. 2: 66-84.

51. ŢÂRA, GH., 1974, Studiul unor funcţiuni fiziologice ale lăstarilor viţei de vie, Teză de disertaţie pentru obţinerea titlului de Doctor în Biologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca.

52. ŢÂRDEA, C., L. DEJEU, 1995, Viticultura, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 53. VLADU, I., C.R. VLADU, 1977, Studiul principalelor procese biochimce al soiurilor de vin

cultivate ca mijloc de apreciere al potenţialului agroproductiv, în condiţiile pedoclimatice de la Târgu Jiu, Analele I.C.V.V. Vol. VIII, p:221-235.

54. WINKLER, A., 1958, The relation of leaf area and climate to vione performance and grape quality, Am. J. Enol Vitic., 9: 10-23.

55. ZAHAVI, T., M. REUVENI, D. SCHEGLOV, S. LAVEE, 2001, Effect of grapevine training systems on development of powdery mildew, European Journal of Plant Pathology, 107: 495-501

56. ****M.A.P.D.R., A.N.C.A., Banca Mondială, 2005, Soiuri de viţă de vie roditoare realizate de cercetarea viticolă românească, Bucureşti.

57. **** www.disciplina.oenologie.ro. 58. **** www.madr.ro. 59. **** www.scdvvblaj.ro

rezumatul tezei de doctorat - usamv clujaptitudinile culturale şi calitative pentru care a fost...

Documents