argument pag. 9 pag. 10 – 11 - unap

1IMPACT STRATEGIC

Sumar

Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 9

• Candidatura României la integrarea \n NATO – [ansa unui examen de succes,

Dr. Ioan Mircea Pa[cu, ministrul Ap`r`rii Na]ionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 10 – 11

• Continuarea accelerat` a restructur`rii [i moderniz`rii armatei,

General dr. Mihail Popescu, [eful Statului Major General . . . . . . . . . . . . . . . pag. 14 – 16

• Integrarea euro-atlantic` [i na]iunea român`,

Profesor univ. dr. Ioan Scurtu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 20 – 21

Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului• Paradigmele geostrategiei \n analiza istoriei imediate a rela]iilor interna]ionale,

Colonel prof. univ. dr. Constantin Hlihor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22 – 24

• For]e [i tendin]e ce ac]ioneaz` \n mediul strategic de securitate european,

Colonel dr. Teodor Frunzeti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 25 – 27

• Identitatea european` de securitate [i ap`rare,

Locotenent-colonel Augustin V`duva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 28 – 30

• România, Occidentul [i integrarea euro-atlantic`. Tradi]ie [i actualitate,

Dr. Vladimir Zodian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 31 – 34

Eveniment strategic• America proclam` r`zboiul \mpotriva terorismului interna]ional,

cronologie sumar`,

Alina Macovei, Alexandra Sarcinschi, Cristian B`hn`reanu, Mihai Dinu . . . pag. 35 – 37

• La orizont: o nou` strategie militar` antiterorist`,

Redac]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 38 – 40

2 IMPACT STRATEGIC

Sumar

Securitate [i strategie militar\• Sfâr[itul strategiei?!, Dr. Gheorghe V`duva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 41 – 44

• Elemente ale unei strategii de influen]are, Locotenent-colonel ing. Vasile P`un . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 45 – 48

• Conceptul CJTF [i opera]iile militare ale viitorului, \ntre tradi]ie [i inova]ie,Colonel dr. Visarion Neagoe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 49 – 51

Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi• Puterea min]ii \n confrunt`rile viitorului, Colonel dr. Alexandru Leordean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 52 – 54

• Puterea energetic` a României [i suveranitatea de stat,Inginer Liviu Luca, pre[edintele UFS „Atlas“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 55 – 57

Analize. Sinteze. Evalu\ri• Evolu]ia istoric` a drepturilor omului \n viziunea comparativ` asupradiferitelor concep]ii [i culturi. Considera]ii speciale privind evolu]iaconstitu]iilor germane [i române, Profesor univ. dr. Dieter Blumenwitz, Universitatea din Würzburg, Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 58 – 61

• Valea Vardarului, \ntre amenin]area armelor [i speran]a p`cii, Redac]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 62 – 66

Puncte de vedere• Determin`ri obiective [i subiective \n definirea securit`]ii structurilor societale,Dr. Constantin Mo[toflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 67 – 70

Note de lectur\• Procesul men]inerii p`cii sau un nou „joc de mari propor]ii“? – Paul Latawski,Mirela Bene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 71 – 72

• Realismul structural dup` R`zboiul Rece – Kenneth N. Waltz, Mihai Dinu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 73 – 74

3IMPACT STRATEGIC

Contents

Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 9

• Romania ant its Candidature for the NATO Integration – the Chance of a Successful Evolution, Ph. D. Ioan Mircea Pa[cu, the Minister of National Defence . . . . . . . . . . . . . pag. 12 – 13

• The Continuation of the Reorganization and Modernization Process of theArmed Forces, General, Ph. D. Mihail Popescu, the Chief of the General Staff . . . . . . . . . . pag. 17 – 19

• The Romanian Nation in the Process of Euro-Atlantic Integration,Professor, Ph. D. Ioan Scurtu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 20 – 21

Geopolitics and Geostrategies on the Future’s Trajectory• The Paradigms of Geostrategy in Analyzing the Immediate History of the International Relationships,Colonel, Professor, Ph. D. Constantin Hlihor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22 – 24

• Powers and Tendencies in the European Geostrategical Security Environment,Colonel, Ph. D. Teodor Frunzeti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 25 – 27

• The European Security and Defence Identity, Lieutenant Colonel Augustin V`duva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 28 – 30

• Romania, the Occident and the Euro-Atlantic Integration. Between Tradition and Modernity,Ph. D. Vladimir Zodian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 31 – 34

Strategic Event• The United States of America Declares War against International Terrorism,brief chronologyAlina Macovei, Alexandra Sarcinschi, Cristian B`hn`reanu, Mihai Dinu . . . pag. 35 – 37

• In progress: A New Anti-Terrorism Military StrategyThe Editorial Staff . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 38 – 40

4 IMPACT STRATEGIC

Contents

Security and Military Strategy• The End of Strategy?!Ph. D. Gheorghe V`duva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 41 – 44• Some Principles of an Authoritative Strategy, Lieutenant Colonel Eng. Vasile P`un . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 45 – 48

• The CJTF Concept and the Military Operations of the Future – betweenTradition and Inovation, Colonel, Ph. D. Visarion Neagoe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 49 – 51

The Informational Society. Peace and War• The Power of the Mind in the Future Confrontations, Colonel, Ph. D. Alexandru Leordean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 52 – 54

• The Energetic Power of Romania and the State Sovereignity, Eng. Liviu Luca, the President of UFS „Atlas“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 55 – 57

Analyses. Syntheses. AssessmentsThe Historical Evolution of the Human Rights from a Comparative Point ofView upon the Different Concepts and Cultures. Special Remarks regarding theEvolution of the German and Romanian Constitutions, Professor, Ph. D. Dieter Blumenwitz, Würzburg – University . . . . . . . . . . . . pag. 58 – 61

• Vardary Valley, between War Threat and the Hope for Peace,Redac]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 62 – 66

Opinions• Objectives and Subjectives Determinations in defining the Societal Security Structures,Ph. D. Constantin Mo[toflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 67 – 70

Reviews• Peacekeeping or a „New Great Game”? – Paul Latawski, Mirela Bene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 71 – 72

• Structural Realism after the Cold War – Kenneth N. Waltz,Mihai Dinu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 73 – 74

5IMPACT STRATEGIC

argu

men

t I mpact Strategic are ambi]ia de a se impune \n zona de profil \n calitate de

tribun` de idei a Centrului de Studii Strategice de Securitate.

Institu]ionalizarea revistei, cu redac]ie proprie, ce apar]ine structural

Centrului de Studii Strategice de Securitate, va impune, cu sprijinul unui impor-

tant partener reprezentând societatea civil` – Federa]ia Sindicatelor

Jurnali[tilor [i Tipografilor din România – o apari]ie ritmic`.

„Impact Strategic“ \[i propune s` continue explorarea mediului de securi-

tate [i a spa]iilor de interes strategic pentru România, s` aduc` \n dezbatere,

deopotriv`, obi[nuitele [i, poate, mai pu]in obi[nuitele probleme de care se ocup`

azi geopolitica, geostrategia, la noi [i pe mapamond, teoriile [i punctele de

vedere actuale, evalu`rile [i proiec]iile asupra viitorului.

Ne vom angaja cu toate for]ele de care dispunem, \mpreun` cu colaboratorii

mai vechi ori viitori, \n investigarea profund` a problematicilor specifice dome-

niului strategic, de la cele ce ]in de strategia ac]iunilor politice, economice, infor-

ma]ionale, militare, la cele care vizeaz` strategia for]elor [i mijloacelor.

„Impact strategic“ se dore[te a constitui cadrul propice realiz`rii unui

schimb de idei apar]inând comunit`]ii [tiin]ifice na]ionale [i interna]ionale,

subordonat scopului sus]inerii integr`rii României \n structurile de securitate

europene [i euro-atlantice.

Revista are rubrici care vor trata pe larg, prin cele mai autorizate condeie,

probleme de geopolitic`, geostrategie, geoeconomie, de securitate [i de strategie

militar`, aspecte ale strategiei \n societatea informa]ional`, ale p`cii [i ale

r`zboiului, oferind cititorilor analize, evalu`ri [i prognoze, puncte de vedere

din cele mai diverse, precum [i note de lectur` pe marginea unor lucr`ri de

specialitate de apari]ie recent`. Vom prezenta comentarii [i concluzii asupra

unor evenimente de valoare strategic`, venind \n \ntâmpinarea posibilelor

interoga]ii ale cititorilor no[tri. De o aten]ie deosebit` se va bucura abordarea

celor mai prezente aspecte ale ac]iunilor de securitate cu obiective antiteroriste,

puternic readuse \n actualitate de dramaticele evenimente din SUA, de la

\nceputul lunii septembrie 2001.

Mai presus de orice, una dintre condi]iile supravie]uirii [i ale dezvolt`rii \n

mileniul trei este s` [tii, s` \n]elegi, s` te implici, s` po]i. Iar puterea st` mai ales

\n cunoa[tere, \n inteligen]`, \n iscusin]`, \n promovarea solidarit`]ii cu for]ele

democra]iei [i libert`]ii.

6 IMPACT STRATEGIC

Candidatura României la integrarea `n NATO – [ansa unui examen de succes –

Aderarea la Alian]a Nord-Atlantic` reprezint` o prioritate fundamental` a actualului

Guvern [i, \n acela[i timp, principalul obiectiv al politicii de ap`rare, din perspectiva

preg`tirii pentru Summit-ul NATO de la Praga, din anul 2002.

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a stabilit, ca direc]ie central` a ac]iunilor sale, revigorarea

candidaturii noastre la NATO. Ne-am asumat acest demers pornind de la cinci elemente

centrale: continuitate, credibilitate, consisten]`, contribu]ie [i parteneriat.

România \[i respect` angajamentele precedente fa]` de NATO, corelând \ns` mai rea-

list obiectivele cu resursele. Planul na]ional anual de preg`tire pentru aderare, care a [i fost

evaluat de echipa NATO la \nceputul lunii martie, a men]inut doar obiectivele pentru care

exist` garan]ia \ndeplinirii. Principalele documente ale planific`rii ap`r`rii vor pleca, de

asemenea, de la documentele elaborate de vechea putere, care vor fi \mbun`t`]ite [i

actualizate.

NATO nu va primi noi membri dac` ace[tia nu vor respecta criteriile stabilite de Alian]`

pentru aderare. Efortul României nu trebuie s` fie doar responsabil, ci [i credibil.

Angajamentele de reform` sunt foarte mari, dar am stabilit priorit`]i clare pentru care am

alocat resursele necesare prin bugetul stabilit pentru Ap`rarea Na]ional`.

Consensul na]ional pentru atingerea acestui obiectiv arat` \nc` o dat` c` suntem

parteneri credibili. 85% dintre români sus]in integrarea \n NATO. çntreaga societate

româneasc` [i-a asumat valoric acest obiectiv. Realiz`m cu to]ii c` preg`tirea pentru

NATO nu se reduce la reformarea for]elor armate, ci presupune modernizarea ]`rii.

România aloc` resurse semnificative pentru realizarea criteriilor [i obiectivelor prio-

ritare ader`rii. Aceasta este singura cale pentru a intra \n spa]iul Europei institu]ionalizate.

Ast`zi nu mai exist` alternative. Europa [i lumea global` sunt \mp`r]ite \n dou` lumi

distincte: un spa]iu al raporturilor tradi]ionale de putere, \n care conflictele, violen]a

[i instabilitatea sunt dominante, [i un spa]iu al cooper`rii, al normelor [i valorilor

democratice.

Evolu]ia natural` a României este spre spa]iul valorilor euro-atlantice, spre consoli-

darea statului de drept, spre respectarea drepturilor omului [i promovarea principiilor

democra]iei.

Suntem pe drumul cel bun [i ne-am dovedit credibilitatea \n procesul de men]inere a

p`cii [i de democratizare din fosta Iugoslavie. Rela]ia cu NATO este acum suficient de

Dr. IOAN MIRCEA PA{CU, ministrul Ap\r\rii Na]ionale

7IMPACT STRATEGIC

matur` pentru a ne gândi la dezvoltarea cooper`rii \n managementul crizelor. Contribu]ia

la stabilitatea european`, prin ac]iuni de prevenire a conflictelor, [i promovarea respect`rii

drepturilor omului sunt p`r]i inseparabile ale politicii de securitate a României.

Procesul ader`rii noastre la NATO se bazeaz` pe planuri [i strategii consistente.

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a constituit, \nc` din 1994 – anul ader`rii României la

Parteneriatul pentru Pace – „un vârf de lance” recunoscut al candidaturii ]`rii noastre.

Stadiul relativ avansat al reformei for]elor armate este un argument pragmatic pentru

plusul de securitate semnificativ pe care \l poate aduce integrarea militar` a ]`rii noastre

\n structurile NATO. Consiliul Suprem de Ap`rare a ¥`rii a aprobat structura final`

de for]e, care, modernizat` corespunz`tor, va asigura o capacitate defensiv` credibil`

[i eficient`.

Din perspectiva ap`r`rii na]ionale, procesul de preg`tire pentru aderare a constituit un

veritabil catalizator al restructur`rii [i moderniz`rii for]elor armate. Reforma denot`

seriozitatea demersurilor române[ti pentru compatibilizarea sistemului na]ional de

ap`rare cu standardele NATO.

Planul na]ional anual de preg`tire pentru aderare a fost substan]ial \mbun`t`]it,

printr-o abordare mult mai pragmatic` [i prin realizarea unei strânse coordon`ri \ntre

procesul de reform` [i cel de atingere a obiectivelor de interoperabilitate asumate.

În acela[i sens, poate fi men]ionat sprijinul direct oferit de statele membre ale NATO,

prin programele dezvoltate \n plan bilateral [i prin expertiza consilierilor str`ini care

lucreaz` \n cadrul ministerului. Aceast` sus]inere vizeaz` domenii-cheie ale reformei.

Îndeplinirea standardelor NATO, continuarea reformei, crearea unor structuri de for]e

credibile, moderne [i eficiente necesit` un efort bugetar important [i dificil \n condi]iile

unei economii de tranzi]ie.

Ca \n orice democra]ie, ob]inerea fondurilor necesare presupune, \n primul rând, un

proces de con[tientizare a opiniei publice [i, simultan, de sensibilizare a clasei politice,

care s` sus]in` \n mod concret [i con[tient aceste obiective na]ionale.

Este un motiv \n plus pentru a ne coordona [i conjuga eforturile \n vederea continu`rii

[i optimiz`rii unor politici guvernamentale, cu impact major asupra viitorului ]`rii noastre.

Este nevoie de pragmatism \n preg`tirea candidaturii ]`rii noastre: trebuie s` \n]elegem

exact ce poate oferi Alian]a, care sunt responsabilit`]ile noastre [i care vor fi

ele \n calitate de viitor membru. Nu \n ultimul rând, trebuie s` \n]elegem c` o eventual`

aderare la NATO \n anul 2002 constituie doar o etap`, esen]ial` e adev`rat, dar c` inte-

grarea efectiv` \n Alian]`, din punct de vedere al interoperabilit`]ii cu structurile NATO [i

al moderniz`rii armatei proprii, constituie un proces care va continua [i dup` ce România

va deveni membru cu drepturi depline \n NATO.

Istoria este rezervat` \n a oferi deschideri reale unei na]iuni. România are acum o [ans`

istoric` pe care nu-[i poate permite s-o iroseasc`, [ansa de a adera la Alian]a Nord-

Atlantic`. Avem o mare responsabilitate, pe care ne-o asum`m pragmatic, sus]inut [i

consistent. Când vom deveni membru al Alian]ei, vom privi cu mândrie \n urm` [i vom

putea spune: nu am ratat aceast` [ans`!

8 IMPACT STRATEGIC

Romania and its Candidature for the NATO Integration

– The Chance of a Successful Evaluation –

The integration into the North-Atlantic Alliance is a fundamental priority of the present

Government, and, at the same time, the main objective of the defence policy, concerning

the preparation for the NATO Summit in Prague, in 2002.

The central objective of the Ministry of National Defence is the reinforcement of our

candidature for NATO. For this purpose, we have started from five central elements:

continuity, credibility, consistency, contribution and partnership.

Romania respects its previous commitments towards NATO, correlating more

realistically the objectives with the resources. The Annual National Plan for the integration

preparations, which has already been evaluated by the NATO team at the beginning of

March, has sustained only the realistic objectives. The main documents of the defence

planning will start also from the papers worked out by the former Government, which will

be improved and brought up to date.

NATO will not receive new members if these do not respect the criteria established by

the Alliance for the integration process. The effort of Romania must be both responsible

and credible. The reform commitments are very high, but we settled clear priorities for

which we allocated the necessary resources according to the budget for national defence.

The national consensus for the achievement of this objective indicates once again that

we are credible partners. 85% from the Romanians support the NATO integration. The

whole Romanian society has taken up this objective. We have all understood that the

preparations for NATO do not mean only the reformation of the armed forces but implies

also the country modernization.

Romania allots significant resources in order to fulfill the criteria and the priority

objectives of the integration process. And this represents the single solution for entering

into the institutionalized space of Europe.

Today there are no other alternatives. Europe and the entire world are divided in two

distinct worlds: a space of the power traditional relations with dominant conflicts,

violence and instability and a space of cooperation, of democratic norms and values.

The natural evolution of Romania is oriented towards the Euro-Atlantic values, the

consolidation of the state according to law, the respect of the human rights and the pro-

motion of the democratic principles.

We think we are going into the right direction and we have already proved our cre-

dibility in the process of peacekeeping and democratization in the former Yugoslavia.

Ph. D. IOAN MIRCEA PA{CU,The Minister of National Defence

9IMPACT STRATEGIC

Moreover, the NATO relationship allows us to develop the cooperation in the

management of crisis. The contribution to the European stability by preventing the

conflicts and the promotion of the human rights are inseparable elements of the security

policy of Romania.

The process of our integration in NATO is based on concrete plans and strategies.

Since 1994 – when Romania joined the Partnership for Peace – the Ministry of National

Defence was the initiator of the candidature for our country. The relative advanced stage

of the reform in the armed forces offers a significant security advantage in the military

integration of our country in NATO. The Supreme Defence Council of the Country

consented to the final structure of forces that, in case of an adequate modernization, will

ensure an efficient and credible defensive capacity.

Regarding the national defence, the preparation process for integration was a real

catalyser of the reorganization and modernization of the armed forces. The reform points

to the seriousness of the Romanian measures in order to make the defence national

system compatible with the NATO standards.

The Annual National Plan for integration preparations was improved by means of a

more pragmatic approach and a close coordination between the reform process and that

of achieving the assumed interoperability objectives.

In this respect, we may also mention the direct support offered by the member states

of NATO, through bilateral programs and the expertise of the foreign consultants who

work within the Ministry. This support refers to the most important fields of the reform

process.

The performance of the NATO standards, the continuation of the reform, the creation

of several structures of credible, modern and efficient forces require an important

budgetary effort, which is very difficult to assume in the context of a transition economy.

As in any democracy, to acquire the necessary capital implies, first of all, an awareness

process of the public opinion and of the political class, so that the politicians can sustain

concretely and consciously these national objectives.

This is an extra reason for us to coordinate and join the efforts in order to carry on and

optimize some governmental policies, with a major impact on the future of our country.

For the preparations of our country’s candidature we need pragmatism, as we have to

understand exactly what the Alliance can offer us and which are and will be our

responsibilities as a future member. Finally we should understand that an eventual

integration into NATO in 2002 is only a step, very important indeed, but the actual

integration in the Alliance, with regard to the interoperability with the NATO structures

and the modernization of the own army, is a process that will continue also after Romania

become a member with full rights in NATO.

The history is cautious in offering real opportunities to a nation. Romania has now a

historic chance, namely the chance to join the North-Atlantic Alliance. We have a great

responsibility that we are going to assume pragmatically, consequently and constantly.

When we become a member of the Alliance, we will look proudly after us and say: we

have not missed this chance!

10 IMPACT STRATEGIC

Continuarea accelerat\ a restructur\rii

[i moderniz\rii armateiRestructurarea [i modernizarea sistemului militar românesc reprezint` un proces

amplu de m`suri [i ac]iuni pe termen scurt, mediu [i lung, ce vizeaz` adecvarea armatei

\n raport cu cerin]ele viitoare ale securit`]ii na]ionale.

Acest proces se impune datorit` faptului c` România trebuie s`-[i consolideze pozi]ia

de generator de securitate regional`, evitând condi]ia de consumator al acesteia. Totodat`,

restructurarea [i modernizarea sprijin` op]iunea ferm` a ]`rii noastre de a deveni membru

NATO, \n timpul cel mai scurt. Restructurarea [i modernizarea sistemului militar românesc

sunt impuse de amplul proces de reform` structural` [i func]ional` pe care-l parcurge

societatea româneasc`, \ncepând cu anul 1989. Acesta a permis instaurarea unei

democra]ii reale \n România [i exercitarea controlului civil asupra sistemului militar. El

permite [i impune reducerea [i echilibrarea costurilor sistemului militar, \ndeosebi alearmatei, \n raport cu cerin]ele actuale [i de perspectiv` ale mediului de securitate din sfera

de interes a României, precum [i cu necesit`]ile celorlalte domenii ale vie]ii sociale din ]ara

noastr`.

Trebuie avute \n vedere, de asemenea, [i dinamica raporturilor interna]ionale c`tre

multipolaritate, afirmarea noilor centre regionale de putere, apari]ia riscurilor de natur`

asimetric` [i a celor transna]ionale.

Armata noastr` este preocupat`, asemenea armatelor moderne, de realizarea unui sis-

tem de comand`, control, comunica]ii, calculatoare [i informa]ii (C4I) care s` asigure

desf`[urarea f`r` sincope a unor ac]iuni militare bazate pe concepte opera]ionale noi.

Obiectivele prioritare ale restructur`rii [i moderniz`rii trebuie s` vizeze realizarea

interoperabilit`]ii cu sistemul militar integrat NATO [i cu for]ele armate ale statelor mem-

bre, \nfiin]area [i opera]ionalizarea For]ei de Reac]ie Rapid`, aplicarea unui program coe-

rent de modernizare a echipamentelor \n concordan]` cu resursele bugetare, cre[terea

nivelului de profesionalizare [i reducerea treptat` a efectivelor, participarea Armatei

României la organismele de coordonare cu NATO [i UE.

Înf`ptuirea obiectivelor restructur`rii [i moderniz`rii va permite Armatei României s`

devin` o for]` modern` [i credibil`, dotat` cu tehnic` performant` [i cu echipament mo-

dern, preg`tit` [i antrenat` potrivit standardelor NATO.

Obiective prioritare Procesul actual de modernizare [i restructurare a For]elor Armate a \nceput \nc` din

decembrie 1989 [i se va finaliza spre sfâr[itul acestui deceniu. Totalitatea m`surilor [i

General dr. Mihail POPESCU,[eful Statului Major General

11IMPACT STRATEGIC

ac]iunilor preconizate, implementate [i cele ce urmeaz` s` se

transpun` \n fapt \n etapele urm`toare au avut [i vor avea \nvedere cerin]ele evolutive ale mediului de securitate din

spa]iul de interes al României.

Obiectivele au, totodat`, la baz` documentele programa-

tice din domeniu: Strategia de securitate na]ional`, Carta Alb`

a securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale a Guvernului, Legea orga-

niz`rii armatei, Legea privind planificarea ap`r`rii na]ionale [iLegea privind ap`rarea na]ional`, care deriv` din Strategia mi-

litar` a României, Planul na]ional anual de preg`tire pentru

integrarea \n NATO, Planul cadru [i Concep]ia FARO 2005 –

2010, care prefigureaz`, \n func]ie de noul context geopolitic [i

geostrategic, realizarea For]ei Proiect – 2005.

Obiectivele prioritare ale restructur`rii [i moderniz`rii suntelementele de baz` care con]in finalit`]ile generale ale ansam-

blului de m`suri [i de ac]iuni ce s-au derulat [i se vor desf`[ura

sistematic pân` la \ncheierea procesului de modernizare a

Armatei României. Ele s-au fundamentat \n concordan]` cu

nevoile [i cu posibilit`]ile statului nostru [i, dac` se va impune,

pot fi modelate \n raport cu viitoarele cerin]e ce pot s` apar`.Trebuie scos \n eviden]` faptul c`, \n vederea revigor`rii

candidaturii României pentru aderarea la Alian]a Nord-

Atlantic`, au fost identificate 13 obiective prioritare \n dome-

niul ap`r`rii, toate având acoperire financiar` cel pu]in pân` la

sfâr[itul ciclului 2 al MAP. Acestea sunt:

1. Implementarea unui sistem just [i transparent de ma-

nagement al carierei;2. Derularea programului de reconversie profesional`;

3. Implementarea planific`rii reunite la nivel de minister;

4. Implementarea Centrului Operativ de Supraveghere

Aerian` (ASOC);

5. Implementarea unui sistem robust de bugetare;

6. Implementarea sistemului de comunica]ii STAR;7. Participarea la exerci]ii [i opera]iuni PfP;

8. Intensificarea preg`tirii de limb` englez`;

9. Dezvoltarea sistemului de preg`tire a subofi]erilor;

10. Restructurarea for]elor;

11. Asigurarea de for]e compatibile NATO;

12. Elaborarea unui concept de achizi]ii;13. Elaborarea unei strategii coerente de \nzestrare.

De asemenea, eviden]iem importan]a eficientiz`rii siste-

mului militar, astfel \ncât s` asigure capacitatea de conducere

a comandamentelor [i cea de lupt` [i ac]iune a trupelor nece-

sare pentru descurajarea agresiunii, ap`rarea credibil` a ]`rii,

pentru participarea la prevenirea conflictelor, gestionareacrizelor [i ap`rarea colectiv` \n plan regional, precum [i pen-

tru solu]ionarea unor urgen]e civile. Realizarea acestui obiectiv

deriv` din implementarea Structurii de For]e – 2003, ce pre-supune:

A. LA FOR¥ELE TERESTRE – Comandamente: 2 comanda-

mente de corp de armat` teritoriale [i 1 comandament

opera]ional (tip CA); For]e Active: 6 brig`zi lupt`toare (1 Bg.

Aerp., 3 Bg. Mc., 1 Bg. V.M., 1 Bg. Tc.), 3 brig`zi de sprijin de

lupt` (1Bg. Art. Mx., 1 Bg. Art. A.A. Mx., 1 Bg. Ge.) [i 1 Bg. Log.;For]e Teritoriale: 9 brig`zi lupt`toare (6 Bg. Mc. Trt., 2 Bg. V.M.

Trt., 1 Bg. Tc. Trt.), 5 brig`zi de sprijin de lupt` (2 Bg. Art. Mx.

Trt., 2 Bg. Art. A.A. Mx. Trt., 1 Bg. Ge. Trt.) [i 2 Bg. Log. Trt.;

B. LA FOR¥ELE AERIENE: Centrul ASOC – Comandamen-

tul Opera]ional Aerian Principal (nucleu) tip CA; 2 comanda-

mente de divizie aerian`; 4 baze aeriene; 1 brigad` rachetesol-aer; 1 regiment rachete sol-aer; o flotil` transport aerian; 15

escadrile (4 escadrile avia]ie de vân`toare; 6 escadrile elicop-

tere; 2 escadrile avia]ie de vân`toare-bombardament; 1

escadril` avia]ie de cercetare; 2 escadrile avia]ie de transport);

C. LA FOR¥ELE NAVALE: 1 comandament de flot` mari-

tim`; 1 comandament de flotil` fluvial`; 7 divizioane de navede lupt` (1 divizion nave patrulare; 1 divizion vedete rapide; 1

divizion nave minare-deminare; 1 divizion nave purt`toare de

rachete; 1 divizion nave purt`toare de artilerie; 1 divizion

vedete dragoare; 1 divizion vedete fluviale); 2 baze navale (1

maritim`, 1 fluvial`); 1 fregat`; 1 centru de scafandri; 1 centru

r`zboi electronic [i observare; 1 batalion de infanterie marin`.

Realizarea acestui cadru se va produce prin continuareatransform`rilor, redimension`rilor, desfiin]`rilor sau prin

\nfiin]area de comandamente, mari unit`]i [i unit`]i, conform

planurilor [i programelor \n derulare.

Se vor mai avea \n vedere: realizarea interoperabilit`]ii

opera]ionale, tehnice [i administrative cu sistemul militar inte-

grat NATO [i cu for]ele armate ale statelor membre; \nfiin]area[i opera]ionalizarea For]ei de Reac]ie Rapid`, ca model de dez-

voltare a reformei \n cadrul structurii de for]`, prezentat` ante-

rior; aplicarea unui program coerent de modernizare a echipa-

mentelor, \n concordan]` cu resursele bugetare; cre[terea

nivelului de profesionalizare a personalului armatei, concomi-

tent cu reducerea treptat` a efectivelor; participarea ArmateiRomâniei la organismele de coordonare cu NATO [i UE.

De[i obiectivele prioritare au fost exprimate sintetic, ele se

reg`sesc \ntr-un complex de planuri, programe, concep]ii [i

strategii pe baza c`rora se deruleaz` ac]iuni concrete menite s`

asigure realizarea acestora. Ele asigur` baza opera]ionaliz`rii

conceptelor stipulate \n Strategia militar` a României: capaci-tatea defensiv` credibil`, restructurarea [i modernizarea,

12 IMPACT STRATEGIC

parteneriatul opera]ional intensificat [i integrarea gradual` 1,

ce constituie un ,,tot sistemic interdependent”.Armata României, dup` realizarea programelor de \nzes-

trare, va fi mai compact`, performant`, eficient`, flexibil` [i

interoperabil` cu armatele statelor membre ale NATO. Ea va fi

realizat` \n conformitate cu standardele Alian]ei, care s-au pro-

bat ca fiind cele mai performante \n domeniu [i va fi dimen-

sionat` \n limita a 112.000 de militari [i 28.000 de civili.Conducerea armatei va participa \n continuare, \n limitele

competen]elor ce-i revin, la ini]ierea, dezvoltarea [i consoli-

darea rela]iilor de colaborare cu celelalte armate, ca o compo-

nent` a politicii externe a statului, o aten]ie deosebit` acordân-

du-se rela]iilor cu armatele statelor membre ale NATO, cu

armatele statelor vecine, cu accent pe demersurile privind inte-grarea României \n structurile europene [i euro-atlantice.

În condi]iile constrângerilor bugetare actuale, derularea

restructur`rii [i moderniz`rii va respecta cele dou` faze, definite

\n Carta Alb` a securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale a Guvernului,

respectiv: restructurarea [i opera]ionalizarea structurii for]elor

la cerin]ele minime, pân` \n anul 2003 inclusiv, [i modernizarea\nzestr`rii acestora, \ndeosebi \ncepând cu anul 2004.

Aceste coordonate \[i au ra]iunea \n perspectivele de evolu]ie

ale mediului de securitate din spa]iul de interes strategic al

României, \n prognozele privind evolu]ia economico-financiar`

a ]`rii noastre, evolu]ia democra]iei interne [i a rela]iilor politice,

economice [i militare ale statului nostru cu alte state.

Direc]ii principale de ac]iune `n etapa urm\toare

C`ile principale de urmat, acum [i \n perspectiv`, constau \n:

• \ncadrarea armatei, ca institu]ie fundamental` a statului,

\n continuare [i necondi]ionat, \n efortul global al societ`]ii

române[ti de afirmare a democra]iei [i de realizare a

economiei de pia]`;• \nt`rirea capacit`]ii de lupt` [i de reac]ie a armatei, pro-

ces care constituie esen]a restructur`rii [i moderniz`rii;

• asigurarea condi]iilor pentru realizarea, din punct de

vedere militar, a op]iunii României de integrare \n NATO;

• continuarea realiz`rii interoperabilit`]ii structurale,

opera]ionale [i tehnice cu armatele statelor membre ale NATO,pentru participarea la Parteneriatul pentru Pace [i integrarea \n

structurile euro-atlantice;

• reanalizarea periodic` a obiectivelor propuse, redimen-

sionarea [i perfec]ionarea structurilor pentru eficientizarea aces-

tora, concomitent cu cre[terea mobilit`]ii [i vitezei de reac]ie;

• asigurarea condi]iilor pentru finalizarea constituirii [i\nzestr`rii For]ei de Reac]ie Rapid`;

• reorganizarea logisticii armatei pentru a r`spunde mai

bine cerin]elor de realizare a interoperabilit`]ii cu logisticaarmatelor statelor membre ale NATO pe timp de pace, \n

situa]ii de criz` [i \n r`zboi;

• modernizarea \nzestr`rii armatei prin derularea pro-

gramelor stabilite \n acest scop, aplicarea noilor norme de

\nzestrare, scoaterea din dotare a tehnicii care prezint` un grad

avansat de uzur` fizic` [i moral` [i valorificarea acesteia;• educarea militarilor \n spiritul valorilor comune

europene [i euro-atlantice;

• asigurarea resurselor financiare necesare restructur`rii [i

moderniz`rii, \n func]ie de capacitatea de bugetare [i tendin-

]ele ce se manifest` \n armatele moderne privind perfec]io-

narea structurilor [i \nzestrarea acestora, \n concordan]` cufizionomia [i evolu]ia conflictelor actuale;

• consolidarea controlului democratic [i civil al societ`]ii

asupra armatei, ca o condi]ie a perfec]ion`rii organismului mi-

litar [i a institu]iilor democratice.

C`ile de ac]iune pentru \nf`ptuirea restructur`rii [i

moderniz`rii Armatei nu se vor implementa f`r` o acoperirefinanciar` adecvat`. În acest sens, este de remarcat c` procesul

de restructurare [i modernizare al Armatei României se va

desf`[ura pe baza alinierii buget`rii la standardele finan]`rii pe

baz` de programe, a[a cum se practic` \n statele cu o economie

avansat`. Pe m`sur` ce economia româneasc` va spori nivelul

resurselor pentru ap`rare, cheltuielile pentru acest capitol vor

cunoa[te o pondere sporit` \n cadrul PIB [i al bugetului, pân`la un nivel corespunz`tor nevoilor defensive [i de integrare

euro-atlantic`. Realizarea acestui deziderat va fi „cheia“

\nf`ptuirii restructur`rii [i moderniz`rii Armatei României.

Concluzii

Finalitatea procesului de restructurare [i modernizare se vaexprima \n faptul c` Armata României va fi o for]` modern` [i

credibil`, dotat` cu tehnic` performant` [i cu echipament mili-

tar modern, preg`tit` [i antrenat` potrivit standardelor NATO.

Ea va putea \ndeplini \n condi]ii de eficien]` sporit`, atât

opera]ii specifice r`zboiului modern, cât [i opera]ii militare,

altele decât r`zboiul, ac]ionând \n timp de pace, \n situa]ii decriz` [i \n r`zboi, \n conformitate cu cerin]ele ap`r`rii na]ionale

[i cu obliga]iile interna]ionale asumate de statul român.

Prin totalitatea m`surilor preconizate, \n acela[i timp, arma-

ta noastr` va fi organizat` structural, func]ional [i ac]ional, ast-

fel \ncât s` permit` României s` se manifeste ca un generator de

securitate credibil [i dorit \ntr-o alian]` – NATO – care poate, larândul ei, s`-i acopere deficitul de securitate, dac` va fi nevoie.

13IMPACT STRATEGIC

The Continuation of theReorganization and Modernization

Process of the Armed Forces

The reorganization and modernization of the Romanian military system is an extensiveprocess of measures and actions on short, middle and long term that refers to the adjust-ment of the Armed Forces with regard to the future requirements of the national security.

This process is necessary because Romania has to consolidate its position as a regionalstability factor, avoiding being in the position of a consumer. At the same time, the reorga-nization and modernization is based on the firm option of our country to become a NATOmember, in a short time. The complex process of structural and functional reform that ourRomanian society has been going through since 1989 has required also the reorganizationand modernization of the Romanian military system. This has established a real democra-cy in Romania and the exercise of the civil control over the military system. It has impliedalso the reduction and the balancing of the military system costs, especially of the ArmedForces in relation to the actual and future demands of the security environment from thesphere of interest of Romania, as well as to the necessities of other fields of the social life.

We should also take into consideration the dynamics of the international relationstowards multi-polarity, the affirmation of the new regional power centers, the appearanceof the asymmetric and transnational risks.

Our Armed Forces are interested in the achievement of a system of command, control,communication, computers and information (C4I) that should ensure the development ofsome military actions based on new operational concepts.

The main objectives of the reorganization and modernization process should refer tothe interoperability with the military system integrated in NATO and with the armed forcesof the member states, the organization and implementation of the Rapid Reaction Force,the application of a coherent program for the modernization of the equipments accordingto the budgetary resources, the increase of the professional level and the gradual reduc-tion of the effective forces, the participation of the Armed Forces of Romania to the coor-dination organisms with NATO and UE.

The fulfillment of the objectives regarding the reorganization and modernizationprocess will allow the Romanian Armed Forces to become a modern and credible force,with a performance technique and a modern equipment, prepared and trained accordingto the NATO standards.

1. The main objectivesThe actual process of modernization and reorganization of the Armed Forces has star-

ted since December 1989 and will be completed at the end of this decade. The totality ofthe planned and implemented measures and actions will take into account the evolutio-nal requirements of the security environment in the interest space of Romania.

General Ph.D Mihail POPESCU,The Chief of the General Staff

14 IMPACT STRATEGIC

At the same time, the objectives are based on the program-matic documents from the respective field – The NationalSecurity Strategy, the White Charter of Security and NationalDefense of the Government, the Armed Forces OrganizationLaw, the Law regarding the National Defense Planning and theLaw with regard to the National Defense that are based on theMilitary Strategy of Romania, the Annual National Plan for theIntegration Preparations into NATO, the Frame Plan and theFARO 2005 – 2010 Conception, which prefigures the achieve-ment of the Project Force – 2005, depending on the newgeopolitical and geostrategical context.

The main objectives of the reorganization and moderniza-tion process are the basic elements, which contain the generalfinalities of the measures and actions that were developed andwill continue to be developed till the end of the moderniza-tional process of the Romanian Armed Forces. They were ela-borated according to the needs and possibilities of our stateand, if necessary, can be adapted according to the futuredemands that may appear.

We should also notice that for the reinforcement of the can-didature of Romania for the integration into the North AtlanticAlliance, we identified 13 main objectives in the defense field,all of them being financially covered, at least till the end of thesecond cycle of MAP. These objectives are:

1. The implementation of a fair and transparent system forthe career management;

2. The development of the program for professionalreconversion;

3. The implementation of the planning at the level ofMinistry;

4. The implementation of the Air Supervision OperativeCenter (ASOC);

5. The implementation of a strong budgetary system;6. The implementation of the STAR communication

system;7. The participation in exercises and PfP operations;8. The intensification for English Language preparations;9. The development of the training system of the non-

commissioned officers;10. The reorganization of the forces;11. The ensuring of forces compatible with NATO;12. The elaboration of an acquisitions concept;13. The elaboration of a coherent strategy for equipments.At the same time, we would like to point out the impor-

tance of the efficiency process of the military system in orderto ensure the control capacity of the commands and that ofcombat and action of the commandos that are necessary forthe discouragement of the conflicts, the management of thecrisis and the collective defense at the regional level, as well asfor the clarification of some civil problems. The achievement

of this objective comes from the implementation of the ForcesStructure – 2003 that implies:

A. In the case of the ARMY – Commands: 2 commands ofTerritorial Army Corps and an operational command (AC type);Active Forces: 6 combat brigades (an air brigade, 3 mechanizedbrigades, a mountain corps brigade, a tank brigade); 3 fight sup-port brigades (a mixed artillery brigade, a mixed anti-aircraftbrigade, an engineer corps brigade) and a logistics brigade;Territorial Forces: 9 fight brigades (6 territorial uncamouflagedbrigades, 2 territorial mountain corps brigades, a territorial tankbrigade); 5 brigades of fight support (2 territorial mixed artillerybrigades, 2 territorial mixed anti-aircraft brigades, a territorialengineer corps brigade) and 2 territorial logistics brigade;

B. In the case of the AIR FORCES: The ASOC Center – TheMain Air Operational Command (centre) of CA type; 2 air divi-sion command; 4 air bases; a brigade of ground-air missiles; aregiment of ground-air missiles; a small fleet for air transport; 15squadrons (4 squadrons for fighting aircraft; 6 squadrons heli-copters; 2 squadrons for fighting aircraft – air raid; a squadronfor reconnaissance aircraft; 2 squadrons for transport aircraft);

C. In the case of the NAVY: a maritime commandment; aninlands waters transport command; 7 warships divisions (apatrol division; a fast vedette boats division; a mine andanti-mine division; a missile ships division; a division artilleryships; a mine dredger vedettes division; a naval vedettes divi-sion); 2 naval bases (a marine, a fluvial base); a frigate; a diverscenter, an electronic war and observance center; a battalion ofmarine infantry.

This frame will be established by carrying on the processesof transformations, resizing, abrogation or organization ofcommandments, big units or units according to the establishedplans and programs.

We will also take into account the achievement of the ope-rational, technical and administrative interoperability with themilitary system integrated into NATO and with the armedforces of the members states; the organization and implemen-tation of the Rapid Reaction Force, as a model of reform deve-lopment within the force structure that was previously presen-ted; the application of a coherent program, of modernization ofthe equipments according to the budgetary resources; theincrease of the training standards of the Armed Forces staff,together with the gradual diminution of the effective forces; theparticipation of the Romanian Armed Forces at the co-ordina-ting organisms with NATO and UE.

Although the main objectives were synthetically expressed,they can be found in a complex of plans, programs, concep-tions and strategies that guarantee their fulfillment and, at thesame time, the base of the implementation of the concepts sti-pulated in the military Strategy of Romania: the credible, defen-sive capacity, the reorganization and modernization process, the

15IMPACT STRATEGIC

intensified operational partnership and the gradual integration,which form an „interdependent systemic whole”.

After the accomplishment of the equipment programs, theRomanian Armed Forces will be more compact, efficient, flexi-ble and inter-operative with the armies of the NATO memberstates. It will be developed according to the NATO standardsthat proved to be the most efficient in this respect and will besized up to the limit of 112.000 military and 28.000 civilians.

The leadership of the armed forces will participate, within itscompetences, in the initiation, development and consolidationof the collaboration relationships with other armed forces, as acomponent of the external policy of the state. A special attentionwill be given to the relationships with the armed forces of theNATO states members, with the neighbourhood states armedforces, focusing on the approaches regarding the integration ofRomania in the European and Euro-Atlantic structures.

In the context of the actual budgetary constraints, theprocess of reorganization and modernization will take intoaccount the two phases, which are defined in the White Charterof Security and National Defense of the Government, namely:the reorganization and implementation of the forces structuresat the minimum demands – until 2003 inclusive and the mo-dernization of their equipment, especially starting with 2004.

These co-ordinates are based on the evolution perspectivesof the security environment from the strategic interest space ofRomania, on the forecasts regarding the economic-financialsituation of our country, the evolution of the inner democracyand of the political, economic and military relationships of ourstate with other states.

2. The main action of the next stageThe most important objectives for the present and in the

future are:• To include the Armed Forces, which is a fundamental

institution of the state, in the global effort of the Romania for thedemocracy affirmation and the achievement of the market eco-nomy;

• To consolidate the combat and reaction capacity of thearmy, a process which represents the essence of the reorganiza-tion and modernization process;

• To ensure the conditions for the integration of Romaniainto NATO, in the military field;

• To continue the structural, operational and technical inter-operability with the armed forces of the NATO member states,in order to take part in the Peace Partnership and in the integra-tion in the Euro-Atlantic Structures;

• To re-analyze periodically the assumed objectives, toresize and improve the structures in order to determine theireffi-ciency, together with the increase of the mobility and the reac-tion speed;

• To ensure the conditions in order to complete the orga-nization and equipment of the Rapid Reaction Force;

• To reorganize the army logistics in order to answer betterto the requirements for the interoperability with the logistics ofthe armed forces belonging to the NATO member states, duringpeacetime, crisis or war;

• To modernize the armed forces equipment by means ofthe settled programs, to apply the new rules of equipment andto eliminate the technical equipment that has an advanceddegree of physical and moral wear and to revaluate them;

• To educate the military according to the European andEuro-Atlantic common values; to ensure the financial resourcesthat are required for the reorganization and modernizationprocess, depending on the budgetary capacitaties and the ten-dencies in the modern armed forces with regard to the improve-ment of the structures and their equipment according to thephysiognomy and evolution of the actual conflicts.

• To consolidate the democratic and civil control of thesociety over the armed forces, as a condition for the develop-ment of the military structure and the democratic institutions;

The possibilities for the accomplishment of the reorganiza-tion and modernization process of the Armed Forces will benecessarily financially covered. In this respect, we shouldremark that the process of reorganization and modernization ofthe Romanian Armed Forces would be based on the budgetaryjoining to the financing standards on the basis of programs, as inthe states with an advanced economy. As the Romanian econo-my increases its resources level for defense, the costs are goingto have a greater share within PIB and the budget, up to a levelthat is according to the defensive and Euro-Atlantic integrationneeds. The realization of this objective will be the „key” in thereorganization and modernization process of the RomanianArmed Forces.

ConclusionsThe finality of the reorganization and modernization process

implies that the Romanian Armed Forces is going to be a mo-dern and credible force, equipped with the performance tech-nique and the modern military equipment, prepared and trainedaccording to the NATO standards. It will be able to execute effi-ciently both the operations specific to the modern war and themilitary operations other than war, acting during peacetime, cri-sis situations and wartime according to the demands of thenational defense and of the international commitments of theRomanian state.

These measures will guarantee that our Armed Forces areorganized structurally and functionally so that Romania canreveal itself as a credible and desired security factor in anAlliance – NATO – that, in case of need, is able to ensure itssecurity deficit.

16 IMPACT STRATEGIC

Integrarea euro-atlantic\ [i na]iunea român\

Integrarea european` [i euro-atlantic` este una dintre cele mai importante [i contro-versate probleme ale contemporaneit`]ii. Ideea misiunii europene nu este nou`; de-alungul timpului, dar mai ales din secolul al XVIII-lea, s-au elaborat zeci de planuri vizândcrearea unei comunit`]i de state, care s` ac]ioneze solidar, pentru evitarea unor noir`zboaie sau crize economice.

Toate aceste planuri au e[uat datorit`, pe de o parte, schimb`rii echilibrului de putere,astfel c` statul care a dobândit cea mai mare for]` era interesat de cultivarea solidarit`]ii,urm`rind satisfacerea unor interese proprii pe seama altora. Pe de alt` parte, a lipsit bazamaterial` pentru asigurarea Uniunii Europene. Se cuvine precizat faptul c` toate planurilede uniune au fost elaborate de marile puteri, aproape f`r` consultarea ]`rilor mici; acesteplanuri se elaborau adeseori \n detrimentul statelor mici [i slab dezvoltate.

În prezent, datele problemei s-au schimbat radical. În primul rând, s-a creat bazatehnic` [i material` a Uniunii [i se realizeaz` o globalizare accelerat`, cu sau f`r` voialiderilor politici. Dac`, de exemplu, \n secolul al XVIII-lea o scrisoare de la Bucure[tiajungea la Madrid \n circa o lun` [i jum`tate, \n prezent, cu ajutorul Internetului nu suntnecesare decât câteva frac]iuni de secund`. Prin intermediul televizorului putem urm`ri,simultan, evenimente care au loc la sute de mii de kilometri distan]`, luând cuno[tin]` dedesf`[urarea lor, fie c` este vorba de China, Indonezia, Egipt, Rusia, Fran]a sau oricare altstat de pe glob. De asemenea, putem afla cursul dolarului pe pie]ele monetare aleJaponiei, Australiei, Braziliei sau valoarea o]elului, cuprului, aurului, porumbului etc. Nusunt pu]ine cazurile când unele tranzac]ii comerciale se realizeaz` prin Internet, f`r` capartenerii s` se vad` la fa]`.

Exist` [i un alt fel de globalizare, ce impune colaborarea statelor. Ea are \n vedere maiales protec]ia mediului, care este o necesitate general`; o catastrof` ecologic` produs`\ntr-un stat afecteaz` cel mai adesea [i zonele din jur, cu consecin]e grave asupra naturii[i asupra oamenilor. De aici, necesitatea colabor`rii, a g`sirii de solu]ii comune pentruprotejarea mediului \nconjur`tor. Ele s-au [i luat \n anumite domenii, ca de exemplu \neliminarea polu`rii cu gaze de la automobile etc.

Procesul de globalizare, de integrare este \n plin` ofensiv` [i este limpede c` noi, româ-nii, nu ne putem opune [i nici nu avem interesul s` r`mânem \n afara acestuia. Din contr`,cred c` trebuie s` fim prezen]i, activi, s` ne aducem propria contribu]ie la acest proces.

Problema este, \ns`, cum ne integr`m? Unii promoveaz` o viziune interna]ionalist`,acreditând ideea c` nu trebuie s` apel`m la valorile noastre – care, \n opinia lor, sunt cu totul minore –, s` abandon`m viziunea na]ional` – care este, pentru ei, egal` cuna]ionalismul – [i s` prelu`m ceea ce s-a creat \n statele dezvoltate. Într-o asemenea vi-ziune nu trebuie s` mai existe limb` na]ional`, istorie na]ional`, cultur` na]ional`,s`rb`tori na]ionale, muzic` na]ional` etc.

Cred c` aceast` viziune interna]ionalist` – promovat` cu mult` osârdie de unii eliti[ti[i de o bun` parte din mass-media române[ti – este p`guboas` pentru ]ara noastr`. Lamarea-mas` a integr`rii, fiecare stat, fiecare popor vine cu propria zestre material` [i spi-ritual`. Cine nu pune nimic pe mas` evident c` nici nu poate beneficia de bunurile alto-ra. În cel mai bun caz, ar primi câteva f`râmituri [i ar fi privit cu dispre] de cei din jur.

Profesor universitar dr. Ioan SCURTU,

Consilier de stat `n cadrulAdministra]iei Preziden]iale aRomâniei,

Director al Institutului de Istorie„Nicolae Iorga”

17IMPACT STRATEGIC

Fiecare trebuie s` vin` cu cât mai mult [i s` se bucure de pre]uirea tuturor. Pentruaceasta este nevoie ca noi, românii, s` ne cunoa[tem cât mai bine, s` fim convin[i c`merit`m un loc la masa integr`rii, s` avem o atitudine demn`, s` fim cu adev`rat, nu s` neconsider`m egalii celorlal]i. Pe lâng` ob]inerea unor performan]e economice, trebuie s`reconsider`m actul de educa]ie, astfel \ncât to]i românii, dar mai ales tinerii, s` con[tien-tizeze c` au un trecut cu care se pot mândri, c` au o zestre spiritual` pe care trebuie s` omultiplice.

Cunoa[terea trecutului este [i un semn de civiliza]ie, de respect fa]` de \nainta[i, fa]`de cei care, de-a lungul timpului, au muncit, au creat, au luptat pentru ca România s`existe [i s` se dezvolte. Cei care acrediteaz` ideea c` nimic din ce au creat \nainta[ii numai este valabil \n era integr`rii fac, \n fond, un deserviciu poporului român [i României\n general, ac]ioneaz` – cu sau f`r` voia lor – \mpotriva procesului firesc de integrare a]`rii noastre \n structurile europene [i euro-atlantice.

Înv`]ând din lec]iile istoriei, având ochii deschi[i spre lumea de ast`zi, s` ne integr`mcu demnitate \n Europa secolului XXI.

The Romanian Nation in the process of

Euro-Atlantic IntegrationThe knowledge of the past is undoubtedly a sign of civilization, of respect for the

forerunners, for those who had worked, had created and had striven so that Romaniacould exit and develop. But those who believe that nothing from the past is valid in thisintegration time anymore make a bad turn to the Romanian people and Romania andact – consciously or not – against the normal integration process of our country in theEuropean and Euro-Atlantic structures.

If we learn something from the history lessons, if we keep our eyes open to thenowadays world, we will integrate with dignity into the Europe of the XXI century.

Summary

18 IMPACT STRATEGIC

Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

Paradigmele geostrategiei `n analiza istoriei imediate a rela]iilor interna]ionale

Colonel prof. univ. dr.Constantin HLIHORAcademia de ~nalte Studii Militare

Geostrategia, ca [i geopolitica, seafl` \ntr-o situa]ie deloc de invidiat \nceea ce prive[te definirea [i identificareaparadigmelor [i metodelor de analiz`.Cel mai adesea, ea este definit` [i ana-lizat` din perspectiva determinismuluigeografic [i a rolului mediului \ncon-jur`tor \n desf`[urarea conflictelor mi-litare. Acest fapt nu numai c` nu con-duce la o diferen]iere, ci chiar spore[teconfuzia [i o apropie pân` la identifi-care cu geografia militar`1. Nu depu]ine ori se suprapun, nejustificat, ac-]iunea/fenomenul geostrategic – calea [imijlocul prin care un actor \[i materia-lizeaz` interesul \ntr-un anume spa]iugeografic – cu teoria geostrategic` –rezultat al observ`rii, cercet`rii [i ana-lizei comportamentului actorilor geopo-liticii \n acel spa]iu. Chiar [i numaiaceste dou` considerente ne oblig` la odelimitare clar` \ntre fenomenul geo-strategic sau geostrategia opera]ional`care ]ine de practica/ac]iunea sta-telor/al]i actori \n cadrul rela]iilor inter-na]ionale [i teoria geostrategic`, caparte a teoriei generale a rela]iilor inter-na]ionale.

Desigur c`, \ntre cele dou` niveluriale geostrategiei, se stabilesc raporturi deordonare-subordonare [i se influen]ea-z` reciproc.

Geostrategia opera]ional\Confundarea fenomenului cu teoria

a condus la apari]ia unor defini]ii alegeostrategiei care sunt esen]ial diferite.Iat`, spre exemplu, Piérre Célerier afir-

ma, cu câteva decenii \n urm`, c` „geo-strategia, sora mai mic` a geopoliticii,formeaz` cu ea un diptic omogen careofer`, astfel, politicianului [i militaruluiaceea[i metod` de studiu al problemelorconexe, \n mod necesar, din lumea ac-tual`“2, iar Saul B. Cohen ar`ta c` „regiu-nea geostrategic` este expresia identit`]iiunei vaste regiuni din lume \n termeni desitua]ie, de mi[care, de orientare acomer]ului [i de leg`turi culturale [i ide-ologice (...). Regiunea geopolitic` este osubdiviziune a acesteia. Ea exprim` uni-tatea de caracteristici geografice. Regiu-nea geostrategic` trebuie s` joace un rolstrategic, iar regiunea geopolitic` un roltactic“3. Hervé Coutau-Begarié consider`geostrategia ca „\ncercare teoretic` de asesiza conducerea simultan` a opera-]iilor din teatre pân` atunci separate“4.Prin urmare, el este convins c` „nu exist`realitate, substan]` geostrategic`“5, deoa-rece „ea nu este decât o ra]ionalizare a reprezent`rilor geopolitice“6. AndréVigarie define[te geostrategia ca fiind„ansamblul comportamentelor de ap -̀rare raportate la cele mai vaste dimen-siuni [i la cea mai mare varietate demijloace de ac]iune“7. În viziunea auto-rilor dic]ionarului Larrousse de la De-fense et les Forces, geostrategia este„disciplina care analizeaz` raporturilecare exist` \ntre politica de ap`rare pro-movat` de un stat/grupuri de state \nplanul rela]iilor interna]ionale [i cadrulgeografic“8.

Diferitele defini]ii [i modalit`]i de aprivi geostrategia scot \n eviden]` [i unalt fapt, pozitiv de aceast` dat`, [i anumeacela al preocup`rii anali[tilor [i teoreti-cienilor de a g`si r`spunsuri la fapte [ifenomene care se petrec ast`zi \n via]a

interna]ional` [i care nu mai pot fi obser-vate, analizate [i cercetate cu metode [iinstrumente specifice disciplinelor cla-sice: polemologia, politologia, strategiaetc. Aceste preocup`ri au condus lareabilitarea geopoliticii [i la dezvoltareageostrategiei. Dac` \n anii ‘70 doar câ]ivaspeciali[ti se preocupau de analizageostrategic`, ast`zi cuvântul a trecut \nvocabularul curent.9 Dealtfel, geopoliti-ca [i geostrategia se afl` \ntr-o depen-den]` atât de strâns` din punct devedere al fenomenului, cât [i al teoriei,\ncât \n]elegerea uneia nu este posibil`f`r` s` se fac` apel la cealalt`. A[a seexplic` [i de ce unii autori pun semnulegal \ntre ele10, de[i exprim` realit`]ideosebite [i au, prin urmare, obiect destudiu diferit. Distinc]ia este eviden]iat`,printre al]ii, [i de contraamiralul francezFrancois Caron sau de reputatul analist[i om politic Zbigniew Brzezinski. Înviziunea analistului militar francez„geopolitica nu poate fi decât studiulfactorilor generali a c`ror dimensiuneeste de natur` s` reflecteze, profund,\ntr-un sens sau cel`lalt, proiectulpolitic: geostrategia analizeaz` ansam-blul datelor de orice fel, apar]inând atâteconomiei, cât [i sociologiei, demogra-fiei, dar [i domeniului militar, sus-ceptibile a afecta [i strategia general`utilizat` de un stat“11. Zbigniew Brze-zinski admite, ca [i Francois Caron,leg`tura strâns` dintre cele dou` disci-pline, \ns`, consider` c` geostrategiareprezint` „administrarea strategic` aintereselor geopolitice“12. Aceast` dis-tinc]ie are imensul merit al clarit`]ii [i alsimplit`]ii: geopolitica studiaz` interese-le actorilor \ntr-un spa]iu dat [ielaboreaz` proiectul/scenariul, iar geo-

19IMPACT STRATEGIC


strategia indic` acele cì [i mijloacenecesare pentru a le materializa.

În planul realit`]ii interna]ionalefenomenul geostrategic/geostrategiaopera]ional` poate fi definit` ca fiindansamblul cìlor [i mijloacelor prin careun actor \[i impune interesul \ntr-oanume zon` sau regiune geografic`. Dinperspectiva actorilor, actualul sistempolitic interna]ional r`mâne \nc` domi-nat de state na]iuni13, de[i num`rul lor \nraport cu actorii non-statali este \nsc`dere. Ace[tia ac]ioneaz`, \n principal,ca urmare a satisfacerii intereselor na]io-nale, \n ciuda existen]ei institu]iilor cucaracter integrator [i a intensific`rii pro-cesului de globalizare. Prin urmare,actorii care se vor \ntâlni \ntr-un anumespa]iu geografic se vor g`si \n situa]ia dea avea interese comune, dar [i opuse sauchiar conflictuale. Potrivit obiectivelorgeopolitice pe care le urm`resc \n acelspa]iu, actorii \[i adapteaz` [i geostrate-gia opera]ional` pentru a le atinge.Raporturile care se stabilesc \n câmpulgeopolitic ast`zi nu mai sunt predomi-nant conflictual-militare, deoarece luptapentru domina]ie ar genera nesfâr[iter`zboaie [i nu ar fi moderat` de nici ora]iune.14 Ar ap`rea [i posibilitatea hao-sului, care ar afecta \nse[i intereseleactorului care caut` hegemonia cu oricepre] \n acel spa]iu.

Unii anali[ti consider` c` \n lumeapostr`zboiului rece, dominante suntinteresele economice [i presupun c` sa-tisfacerea acestora depinde de existen]acooper`rii [i a prosperit`]ii \n economiaglobal`.15 În concuren]a economic`, ra-porturile conflictuale nu au drept con-secin]` eliminarea fizic` a unui actor ca\n lupta armat`. Cre[terea economic` [iacumularea de avu]ie pentru un actor nu\nseamn` \n mod automat [i s`r`cireaaltuia.16 Nevoia de resurse economiceconsiderate vitale [i accesul la z`c`mintepetroliere conduc la rela]ii de cooperarepentru a se face o redistribuire ra]ional`[i corect`. Îns`, acelea[i ra]iuni pot con-duce la rela]ii conflictual-militare, cândresursele sunt rare sau un grup restrânsde actori le controleaz` [i nu doresc s` le\mpart` corect cu al]ii.17 Kenneth Waltz

avertiza, \ntr-un studiu publicat \n revista„International Security“ \n anul 1993:„Adesea, competi]ia economic` este maiascu]it` decât cea militar` [i, dac` armelenucleare limiteaz` marile puteri \n afolosi for]a, ne putem a[tepta ca \ntre elecompeti]ia economic` [i tehnologic` s`devin` mai intens`“.18 Istoria imediatàrat` c` tocmai satisfacerea/nesatisfa-cerea intereselor economice a determi-nat, pe lâng` al]i factori politici, ideolo-gici, militari, ca statele-na]iuni s` poartedou` r`zboaie mondiale devastatoare.Observarea sumar` a mediului inter-na]ional actual relev` \ns` faptul c` nutrebuie subestima]i factorii care pot pro-duce crize [i amenin]`ri \n sistemulrela]iilor interna]ionale: competi]ia ma-rilor actori pentru controlul pivo]ilorgeopolitici de pe „marea tabl` de [ah“.19

Dintre ace[tia pot fi aminti]i: tensiuni [icrize etnice, religioase \n diferite zone aleglobului; rivalit`]i istorice cu privire lafrontiere sau regiuni geografice; prolife-rarea armelor de distrugere \n mas` \nrândul actorilor cu preten]ii de hegemoniregionali etc. Acest lucru ilustreaz` c` sis-temul rela]iilor interna]ionale este alc`-tuit ast`zi, \n propor]ii variabile [i cu odinamic` extrem de schimb`toare, dinactori care se g`sesc \n raporturi de coo-perare, dar [i de opozi]ie/conflict, c` \n elexist` atât dependen]e, cât [i opozi]iireciproce.20

De aceea, câ[tigul/pierderea \n dis-puta geopolitic` \ntr-o regiune nu pot fijudecate ast`zi \n viziunea clasic`clausewitzian` a r`zboiului. Progreselerealizate \n tehnologia militar` au sub-minat ideea de ap`rare \n sens clasic.Puterea de distrugere a armelor de nimi-cire \n mas` a adus ideea de victorie la oabsurditate. A[a cum aprecia [i NevilleBrown: „Timp de mii de ani mai \nainte(de 1945), puterea armelor de foc fuseseo resurs` atât de redus`, \ncât testul su-prem al controlului general rezida \nconservarea ei pentru aplicarea \nmomente [i locuri cruciale. Deodat`, eaa p`rut s` devin` atât de abundent`,\ncât ar fi o nebunie s` eliberezi chiar [io mic` p`rticic` din cantitatea disponi-bil`“. 21 Acest lucru l-au \n]eles repede

marile puteri posesoare de arsenalenucleare impresionante, care au ajuns laconcluzia c` r`zboaiele dintre ele nu maisunt, ast`zi, un mod fructuos [i dezirabilde a rezolva diferendele. Apare o stare\n sistemul rela]iilor interna]ionale pecare unii anali[ti au denumit-o „culturaconflictului violent“.22 În aceast` situa]ie,pacea nu necesit` armonie. Dezacordul[i conflictul sunt presupuse a fi p`r]i alecondi]iei politice umane, atât \n, cât [i\ntre state, iar r`zboiul este exclus cainstrument legitim al politicii, cuexcep]ia scopurilor de ap`rare \mpotri-va unui atac militar.

Economistul Thomas C. Shellingdemonstra, cu decenii \n urm`, c` acâ[tiga \n rela]iile interna]ionale „e unlucru diferit de a-]i \nvinge adversarul.Înseamn` a acumula un câ[tig \n ceea ceprive[te propriul tù sistem de valori, iaraceasta se poate realiza prin negociere,prin compromis [i prin evitarea compor-tamentului reciproc dezavantajos“.23

Dac` la masa negocierilor arta diplo-ma]iei nu poate conduce la apari]iacompromisului \n ceea ce prive[te satis-facerea obiectivelor geopolitice, atunciconfruntarea militar` este inevitabil`.Îns`, dac` exist` oricare alt` posibilitatede a evita un r`zboi cu pierderi reci-proce, dac` se poate constrânge \nspa]iul geografic de interes comun doarprin amenin]area cu r`zboiul, [i nu cudeclan[area lui, atunci posibilitatea com-promisului este tot atât de spectaculoas`ca [i confruntarea armat`.24

În consecin]`, geostrategia opera-]ional` nu \nseamn` numai aplicareaoperativ` a for]ei \ntr-un anumespa]iu.25

NOTE1Constantin Hlihor, „Istoria [i geopolitica \n Europa

secolului XX. Considera]ii teoretice [i metodologice“,Editura A.Î.S.M. Bucure[ti, 1999. p. 124 – 126.

2Piérre Célerier, „Géopolitique et géostrategie“,P.U.F., Paris, 1955, p. 61.

3Saul B. Cohen, „Geography and Politics in a WorldDivided“, New York, Oxford, University Press, 1973, p. 64 – 65.

4Hervé Coutau-Begarié, „Traité de strategie“, Institutde Strategie Comparée, Sorbonne, Paris, 1999, p. 672.

5Ibidem, p. 677.6Ibidem, p. 680.7André Vigarie, „Geostrategie des oceans“, Caen,

Paradigme, 1990, p. 9.

20 IMPACT STRATEGIC


8Constantin Hlihor, op.cit., p. 125.9Hervé Coutau-Begarié, op.cit., p. 631. 10Francois Caron, „Géopolitique et géostrategie“, \n „Géostrategique“, nr. 58, februa-

rie, 1995, p. 32 – 33.11Ibidem, p. 41.12Zbigniew Brzezinski, „Marea tabl` de [ah. Suprema]ia american` [i imperativele

sale geostrategice“, traducere de Aurelia Ionescu, Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2000,p. 43.

13Global Political Trends: Integration or Disintegration?, \n „Strategic Assessment“,1999; Institute for National Strategic Studies, p. 1.

14Barry Buzan, op.cit., p. 181.15Global Political Trends…, p. 2.16Carl Schmitt, „La notion de politique, Théorie du partisan“, traduit par J. Freund,

Paris, 1972, p. 72 – 73.17Global Political Trends…, p. 4.

18Apud Michael Mastanduno, „A realist View: three images of the coming internatio-nal order“, \n volumul „International Order and the Future of World Politics“, edited byT.V. Paul and John A. Hall, Cambridge, University Press, 1999, p. 23.

19Zbigniew Brzezinski, op. cit., p. 59 – 69.20Thomas C. Schelling, „Strategia conflictului“, traducere de Elena Burlacu [i

Ruxandra Toma, ed. Elena Burlacu, Bucure[ti, 2000, p. 15.21Neville Brown, „The Future Global Challenge: A predictive study of World security.

1977 – 1990“, 1977, p. 153, apud Barry Buzan, op.cit., nota 15, p. 295.22Egbert Jahn, Pierre Lemaitre, Ole Weaver, „European Security: Problems of research

on non-military aspects, \n Copenhagen Papers“, nr. 1, 1987, p. 55, apud Barry Buzan,op.cit., nota 49, p. 190.

23Thomas C.Schelling, op.cit., p. 15.24Ibidem.25Peter Viggo Jakobsen, „The Strategy of Coercitive Diplomacy Refining Existing

Theory to Past – Cold War Realities“, \n vol. Strategic Coercion ..., p. 62.

The Paradigms of Geostrategy in Analyzing the Immediate History of the International Relationships

The Geostrategy, just like Geopolitics, has difficulties in defining and identifying the paradigms and methods of analysis.More often it is defined and analyzed from the geographic determinism view and from the role of the environment in the displayof the military conflicts. This fact does not lead to any differentiation, moreover it increases the disorder and it draws near thegeostrategy to the military geography. Very often the action/geostrategic phenomenon – the way and the means that an actoruse to materialize his interest in a certain geographic space – and the geostrategic theory – as a result of the observation, researchand analysis of the geopolitical actors’ conduct in that space – overlap. Even only for these two reasons, we should distinguishand clearly mark the limits of the geostrategic phenomenon or the operational geostrategy that belongs to the action of the stateswithin the international relationships and of the geostrategic theory, as part of the general theory of the internationalrelationships. It is certain that between the two levels of the geostrategy, there are relations of ordering-subordination and theyinfluence each other, the development of one of them being conditioned by the progresses and regresses of the other.

SUMMARY

21IMPACT STRATEGIC


For]e [i tendin]e ce ac]ioneaz\ `n mediul strategic

de securitate europeanColonel dr. Teodor FRUNZETI,Statul Major General

For]ele [i tendin]ele `n mediul de securitate – definire sintetic\

Deoarece mediul strategic interna-]ional se afl` \ntr-o continu` schimbare,implicând modific`ri, uneori foarte rapi-de, este necesar a se identifica factorii cele provoac` [i care sunt sensul [i evo-lu]ia acestora, cu alte cuvinte trebuiecunoscute for]ele ce ac]ioneaz` \n me-diul strategic [i identificate tendin]ele deevolu]ie a acestora.

For]ele care ac]ioneaz` \n mediulinterna]ional sunt factori ce influen]eazàtât configurarea [i exercitarea puterii \nvederea model`rii mediului de securi-tate, cât [i capacitatea statelor de a-[iatinge obiectivele care decurg din intere-sele lor na]ionale. Statele r`spund provo-c`rilor, riscurilor sau, dup` caz, ame-nin]`rilor ce se manifest` \n mediulstrategic, amplificând ori reducând ac]iu-nea unora sau altora dintre instrumenteleputerii na]ionale de care dispun.

Tendin]ele manifestate \n mediulstrategic reprezint` direc]iile pe care ac-]iunea for]elor o dau securit`]ii \ntr-oanumit` perioad`. Ele prefigureaz` evo-lu]ia \n timp a proceselor ce se desf`[oa-r` \n mediul strategic de securitate. Pebaza analizei tendin]elor de evolu]ie afor]elor din mediul de securitate se ela-boreaz` prognoze [i scenarii strategice,utile conducerilor politice, politico-mili-tare [i respectiv militare ale statelor \nfundamentarea strategiilor de securitate[i a celor militare. Tot pe aceast` baz`,organiza]iile interna]ionale sau al]i actorinon-state \[i elaboreaz` propriile politici[i strategii pe termen scurt, mediu [i lung.

For]ele [i tendin]ele ce ac]ioneaz` \nsocietatea global` au o influen]` cres-când` asupra securit`]ii [i bun`st`rii na-]iunilor. De exemplu, interdependen]acrescând` dintre actorii ce ac]ioneaz` \narena interna]ional` – state [i non-state –poate fi considerat` una dintre cele maiimportante tendin]e ce se manifest` \nprezent.

For]e [i tendin]e `n ac]iune la `nceput de mileniu

Dinamismul proceselor ce au loc \narena mondial` [i care configureaz`securitatea interna]ional` este datoratmultitudinii, dar [i diversit`]ii for]elor ceac]ioneaz` \n acesta. Sensul ac]iuniifor]elor este foarte divers, din care cauz`rezult` caracterul contradictoriu al ten-din]elor acestora.

Statele na]ionale constituie \ncùna dintre cele mai puternice for]e ceac]ioneaz` pe arena interna]ional`, for]àfectat` din ce \n ce mai mult \n prezent

de procesul globaliz`rii. Viitorul stateloreste \ntrev`zut ast`zi \n mod diferit dediversele [coli de [tiin]e politice. Con-form scenariului optimist, sus]inut deadep]ii teoriei neoliberale, suveranitateana]ional` va fi din ce \n ce mai restrâns`,pe m`sur` ce globalizarea pie]elor [i aciviliza]iilor va dep`[i frontierele geopo-litice de ast`zi [i va eroda puternic iden-titatea na]ional`, creând cet`]eni globali,care vor asimila interesele generale ale\ntregii umanit`]i.

Un alt scenariu, bazat pe teoria rea-list`, prognozeaz` c` statele vor exa-cerba competi]ia \n care se afl` unele cualtele, tocmai datorit` fenomenuluiglobaliz`rii, \ncercând s` preia controlulasupra noilor tendin]e. Aceast` com-peti]ie, afirm` unii politologi, va recon-figura distribu]ia mondial` a puterii,ducând la cre[terea bog`]iei [i a stabilit -̀]ii unor state [i la s`r`cirea tot mai accen-tuat` a altora, m`rindu-se astfel decala-jele dintre ]`rile bogate [i cele s`race.

22 IMPACT STRATEGIC


În ambele scenarii \ns`, func]iile [irolul statelor sunt concurate de al]i actoridin arena interna]ional` (corpora]iimultina]ionale, organiza]ii neguverna-mentale, dar [i crim` organizat`, cartelu-rile drogurilor etc.), ceea ce face catendin]a actual` a activit`]ii majorit`]iistatelor europene s` fie de integrarepolitic`, economic` [i de securitate.1 A[aa fost creat` [i se extinde UniuneaEuropean`, f`r` \ndoial` cea mai stabilòrganiza]ie regional`, c`reia statelemembre, din ce \n ce mai multe, \i con-fer` atribu]ii [i competen]e tot mai largi.

Organiza]iile interna]ionale suntde dou` tipuri: interguvernamentale (aic`ror membri sunt statele) [i neguverna-mentale (ai c`ror membri sunt persoaneparticulare, anumite grupuri de per-soane sau institu]ii private). În 1997,existau deja 260 de organiza]ii interna-]ionale [i 5.472 de organiza]ii neguver-namentale.2

În Europa, NATO [i OSCE cooperea-z` \n vederea men]inerii stabilit`]ii [isecurit`]ii, cea dintâi dispunând de unarsenal complet de politici, strategii [i demijloace diplomatice, economice [i mi-litare de ac]iune.

Prin rela]iile speciale cu ONU, cuorganiza]iile guvernamentale din celetrei Americi, prin leg`turile privilegiatecu G 8 [i cu organiza]iile financiaremondiale, Blocul euro-atlantic se afirm`,\n momentul de fa]`, prin calitatea deprincipal` identitate de civiliza]ie mo-dern` cu o direc]ie relativ unitar` deevolu]ie economic`, politic`, militar`,cultural` etc.

Cre[terea extraordinar` a num`ruluiorganiza]iilor transna]ionale [i a mem-brilor acestora a generat o re]ea com-plex` care se suprapune [i se \ntrep`-trunde. çn anul 1996 aproximativ 200 destate [i teritorii aveau, \n total, mai multde 135.000 de diferi]i delega]i, care le re-prezentau la toate organiza]iile interna-]ionale, atât interguvernamentale, cât [ineguvernamentale.

În prezent, tendin]a este de inten-sificare [i de diversificare a activit`]ii or-ganiza]iilor interna]ionale [i, totodat`, dedezvoltare a unui parteneriat \ntre

organiza]iile neguvernamentale [i celeinterguvernamentale, dând astfel posi-bilitatea ambelor tipuri de organiza]ii dea lucra \mpreun`, de a se constitui une-ori \n grupuri de interese sau chiar depresiune \n urm`rirea unor politici [iprograme comune sau asem`n`toare.

Corpora]iile multina]ionale suntsociet`]i de afaceri care au activit`]i \ncompanii subsidiare [i utilizeaz` inves-ti]ii directe \n alte ]`ri. La mijlocul anilor‘90, mai mult de 38.500 de corpora]iimultina]ionale din \ntreaga lume pose-dau alte 250.000 de societ`]i afiliate,având o cifr` de afaceri de 5.200 mi-liarde de dolari SUA, reprezentând 20%din activitatea economic` mondial`.Aceste companii utilizau 73 milioane deangaja]i (20% din salaria]ii statelorindustrializate). Expansiunea corpora-]iilor transna]ionale a fost u[urat` deb`ncile transna]ionale, ale c`ror capi-taluri [i profituri sunt generate de tran-zac]iile ce au loc \n mediul interna]ional.

Rolul politic al corpora]iilor multina-]ionale este dificil de stabilit \n prezent.Corpora]iile solicit` aportul statuluiatunci când au nevoie de protec]ie saucând doresc s` se dezvolte.

Extremismul etnic [i religios. Prinextremism, \n sensul cel mai larg, se\n]elege atitudinea anumitor curente,mi[c`ri etc. care, pe baza unor teorii,idei sau opinii extreme, urm`resc, prinm`suri violente sau radicale, s`-[iimpun` programul.3

Extremismul etnic se bazeaz` peetnocentrism, adic` pe credin]a c`na]ionalitatea \n sine confer` superiori-tate \n raporturile dintre indivizi [i dintrecomunit`]i umane. F`r` \ndoial` cètnocentrismul alimenteaz` conflictuletnic. Persoanele [i mai ales grup`rile cuvederi etnocentriste resping concilierea[i compromisul cu alte na]ionalit`]i.Aceast` barier` \n calea cooper`rii [iconsecin]ele sale generatoare de con-flicte a fost evident` \n conflictele dinspa]iul ex-iugoslav, ciocniri cultural-reli-gioase [i armate ce i-au implicat pe sârbi,croa]i [i bosniacii musulmani \ntre 1992[i 1995, iar mai recent pe albaneziikosovari, pe sârbi [i pe macedoneni.

Dac` valorile specifice etnona]iona-lismului se r`spândesc [i se intensific`,este posibil [i probabil ca violen]a s` se r`spândeasc`. Drept urmare, putereastatelor de a men]ine \mpreun` diverselena]ionalit`]i, spre edificarea unui ideal [iatingerea unor interese comune, poate fidep`[it` de for]a distrug`toare.

Mi[c`rile religioase, la rândul lor,pot deveni surs` de tensiune \n mediulinterna]ional, mai ales atunci când seradicalizeaz`, fiind implicate adânc \nac]iuni politice pe scar` larg` [i dedicatecu fanatism propriei cauze. Conduc`toriimi[c`rilor religioase extremiste militantesunt convin[i c` aceia care nu \mp`r-t`[esc acelea[i convingeri cu ei, trebuies` fie pedepsi]i, iar compromisul esteinacceptabil. Mi[c`rile religioase extre-miste au, de regul`, un caracter trans-frontalier [i tendin]e universaliste, fiind\n acela[i timp exclusiviste: resping toateopiniile ce contravin propriei ordini po-litice [i sociale.

De[i extremismul etnic [i cel religiosnu sunt singurii actori non-state ale c`ror ideologii [i activit`]i contribuie la violen]`, mul]i exper]i \n domeniuconsider` c` acestea au tendin]a de astimula cinci tipuri de activit`]iinterna]ionale.

Primul tip este iredentismul – \ncer-carea unui grup etnic sau a unei religiide a revendica teritorii \ntr-o regiuneadiacent`, posedat` \n trecut [i pierdutùlterior, aflat` acum \n posesia unui altstat. Al doilea tip este secesiunea saurevolta separatist ,̀ care const` \n \ncer-carea unei minorit`]i religioase sauetnice de a se separa prin utilizarea for]eide un stat recunoscut interna]ional. Altreilea tip este migra]ia, adic` plecareaunor grupuri etnice sau religioase din]ara de origine, pentru a sc`pa de perse-cu]ie. Crearea unei diaspore, adic` aunei comunit`]i ce trìe[te \n strìn`tate,men]inând \ns` leg`turile cu ]ara deorigine, este un al patrulea tip de activi-tate interna]ional`. Al cincilea efect esteterorismul interna]ional.

Tendin]a promovat` de extremismuletnic [i religios este destabilizareasitua]iei interna]ionale la nivel zonal [i

23IMPACT STRATEGIC


chiar regional [i destructurarea statelor\n care acestea ac]ioneaz`, concomitentcu \ncercarea de a constitui (\n unelecazuri) propriile entit`]i statale.

Terorismul interna]ional. Grup`-rile teroriste constituie un tip distinct deactor non-stat, ale c`ror activit`]iexacerbeaz` tensiunea interna]ional` [isubmineaz` autoritatea [i putereastatelor. Terorismul este definit, \n gene-ral, drept o activitate criminal`, vizând\ndeplinirea unor scopuri politice prinutilizarea violen]ei. Ast`zi, terorismuleste o strategie practicat` de o multitu-dine de mi[c`ri reprezentând minorit`]ipolitice, religioase [i etnice, care caut` s`ob]in` avantajele de care se bucur`majorit`]ile ]`rilor respective; de aseme-nea, \n unele situa]ii, grup`rile teroristecaut` s` se r`zbune pe acele state [i pepopula]ia majoritar` considerat` opre-soare. Grup`rile teroriste \ncearc` s`câ[tige libertate politic`, privilegii [ibunuri materiale pe care ele consider`c` nu le pot ob]ine, deoarece suntpersecutate.4

Principalul obiectiv al grup`rilorteroriste din zilele noastre const` \ncâ[tigarea independen]ei [i constituireaunui stat propriu (de exemplu: IRA \nIrlanda de Nord, ETA \n Spania, UCK \nKosovo, PKK \n Turcia [i Irak).

Recentele evenimente tragice dinSUA au propulsat terorismul interna]io-nal \n pozi]ia de principal adversar al

democra]iei, al stabilit`]ii [i al cooper`rii\n cadrul comunit`]ii na]iunilor moderne.

Criminalitatea interna]ional`.Organizat` \ntr-o lume \n curs de glo-balizare, cu frontiere spiritualizate saucel pu]in penetrabile, crima organizat`sindicalizat` poate utiliza cu u[urin]`tehnologia de vârf \n domeniul compu-terelor [i al telecomunica]iilor, pentru ase interconecta, a-[i extinde opera]iile [ipentru a-[i m`ri profiturile. Carteluriledrogurilor (dintre care cele mai cunos-cute sunt cele columbiene, de la Cali [iMedelin, dar [i cele care opereaz` \n tri-unghiul de aur din Indochina), re]elelecare fac trafic ilegal de materialenucleare provenite de pe teritoriul fosteiURSS, organiza]iile care se ocup` cusp`larea banilor murdari proveni]i dinactivit`]i ilegale sunt tot atâtea provoc`rila adresa stabilit`]ii statelor pe teritoriulc`rora ac]ioneaz`.

Tendin]a actual` a activit`]ii re]elelorcrimei organizate este de a-[i extindeactivitatea transfrontalier`, concomitentcu utilizarea unor tehnologii de vârf, \nspecial din domeniul informaticii, [i de aatrage \n sfera lor de activitate persoanecu func]ii importante \n sfera politiculuide pe teritoriul unora dintre statele \ncare ac]ioneaz`.

România se deta[eaz` ca factor destabilitate [i securitate est-central` [i caparticipant` la cl`direa unei arhitecturicomplexe de securitate zonal`, regional`

[i continental`. Regimul democratic asi-gur` \n interior un cadru organizat deexprimare a libert`]ilor individuale [ipolitice, a identit`]ilor culturale [i reli-gioase. Sistemul economic, cu toate\ntârzierile cunoscute \n modernizare, sealiniaz` standardelor europene, ca [i sis-temul legislativ-juridic. Rela]iile cu statelevecine sunt reglementate prin noi tratate:leg`turile economice [i de alt` natur` cuUcraina [i Rusia cunosc o dinamic` nor-mal`. Raporturile politico-militare cuNATO [i UE evolueaz` pe o direc]ie dediversificare a formelor [i de adâncire acon]inuturilor. În egal` m`sur`, Româniaactiveaz` constant \n sensul \nt`ririi sta-bilit`]ii [i securit`]ii interna]ionale \ncadrul ONU, OSCE, a Pactului de stabili-tate din Balcani, a organismelor de coo-perare regional` din bazinul M`rii Negre,a organismelor economice, financiare [iculturale interna]ionale. Ralierea ferm` laUE [i NATO r`mâne \ns` op]iunea fun-damental` de integrare a României \nmediul de securitate european.

Powers and Tendencies in the EuropeanGeostrategical Security Environment

Romania is obviously a stability and security factor in the Eastern-Central Europe and a participator in the construction ofa complex zonal, regional and continental security structure. The democratic regime guarantees internally an organized framefor the expression of individual and political liberties and of the cultural and religious identities. The economic system, as wellas the legislative-juridical system, with all the delays in the modernization process, has joined the European standards. Newtreaties have established the relationships with the neighbour states: the economic relationships with Ukraine and Russia havehad a normal dynamics. The political-military relationships with NATO, EU has also known a diversification of their forms andintensification of the contents. At the same time, Romania takes an active part in the international security and stabilityconsolidation process within ONU, OSCE, the Balkan Stability pact, the organizations for regional cooperation in the Black Searegion, the international economic, financial and cultural organizations. However, the fundamental integration option ofRomania into the European security environment remains the decision to join the EU and NATO.

Summary

NOTE1Cf. Wolfgang Reinicke, „Global Public Policy“, \n

„Foreign Affairs“ nr. 76, November/December, 1997,pag. 53.

2Yearbook of International Organizations,1996/1997, vol. I, pag. 1685.

3Dic]ionar Enciclopedic, vol. II, EdituraEnciclopedic` Bucure[ti, 1996, pag. 273.

4Charles W. Kegley [i Eugene R. Wittkopf, „WorldPolitics, Trend and Transformation“, 7th. edition, St.Martin/Worth, 1999, New York, pag. 192.

24 IMPACT STRATEGIC


Identitatea european\ de securitate [i ap\rare

Locotenent-colonel Augustin V|DUVA, Direc]ia Integrare Euro-Atlantic\ [i Rela]ii Militare Interna]ionale

Conceptul de identitate european`de securitate [i ap`rare (ESDI) reprezin-t` materializarea dorin]ei europenilor dea-[i dezvolta posibilit`]ile de ac]iune \ndomeniul securit`]ii, pe m`sura realiz`-rilor \n plan economic. Aceasta izvor`[tedin experien]a particip`rii comunit`]iiinterna]ionale la solu]ionarea situa]iilorde criz` [i conflict pe continentul euro-pean \n ultimul deceniu. Confrunt`rilemilitare violente de natur` inter-etnic` aupus forumurile interna]ionale \n dificul-tatea de a emite decizii eficiente [i de ag`si formule adecvate de materializare aacestora, ca urmare a elementelor denoutate presupuse de crize, \n care fac-torii epocii R`zboiului Rece nu-[i maig`seau coresponden]a.

E[ecurile repetate ale \ncerc`rilor or-ganiza]iilor interna]ionale de a g`si osolu]ie la noul tip de crize au fostcurmate de interven]iile NATO, singura\n m`sur` s` ofere dilemei rezolv`riiunor astfel de situa]ii complexe un r`s-puns adecvat.

NATO a fost \n m`sur` s`-[i adaptezestrategia de ac]iune la condi]iile inediteoferite de noile tipuri de conflicte, caurmare a uria[ului poten]ial uman [imaterial de care dispune [i \ndeosebi acontribu]iei for]elor americane. Prezen]aoportun` \n zona conflictului a mijloa-celor solicitate de nevoile opera]ionale anecesitat mobiliz`ri la nivel na]ional \nprincipalele state membre NATO. Înaceste condi]ii, s-a putut constata c` alia-]ilor europeni le lipsesc capacit`]ile sufi-ciente pentru interven]ii de amploare,\ndeosebi \n domeniile: transport strate-

gic, ac]iuni aeriene, supraveghere [icercetare strategic`. F`r` aportul for]eloramericane, realizarea suficien]ei mijloa-celor impuse de solu]ionarea conflictelorde genul celor din Bosnia-Her]egovinasau Kosovo nu ar fi fost posibil`.

Aceast` experien]` a generat, pe deo parte, exprimarea nemul]umirii ameri-cane fa]` de presta]ia alia]ilor europeni[i hot`rârea statelor europene occiden-tale de a \ntreprinde demersuri \n vede-rea dep`[irii acestui handicap. În acestsens, Summit-ul NATO de la Washing-ton, din 1999, a adoptat decizia de a spri-jini dezvoltarea Identit`]ii Europene deSecuritate [i Ap`rare \n cadrul Alian]ei.Decizia prevede, \n principal, c` la niveleuropean se vor crea mecanismelenecesare pentru dezvoltarea capacit -̀]ilor proprii, \ndeosebi \n domeniul con-ducerii opera]iunilor, sub controlulpolitic preconizat al Uniunii EuropeiOccidentale (UEO). Esen]a op]iunii pri-vind concretizarea m`surilor rezultatedin concep]ia NATO referitoare la spriji-nul realiz`rii ESDI se reg`se[te \n con-ceptul For]elor Multina]ionale Opera]io-nale Inter-arme (Combined Joint TaskForces – CJTF), conform c`ruia, la nive-lul comandamentelor regionale [i subre-gionale NATO din Europa, vor func]ionanuclee pentru comandamente \ntrunite,care vor putea fi disponibilizate, la ne-voie, pentru conducerea opera]iunilorsub controlul politic al UEO.

În paralel cu elaborarea concep]iilorde dezvoltare a ESDI, s-au f`cut auzitemai multe voci ale unor oameni politici [ianali[ti americani, care confirmau, pe deo parte, necesitatea ca Europa s` fie multmai prezent`, al`turi de SUA, \n gestiona-rea problemelor de securitate din spa]iuleuro-atlantic [i din vecin`tatea proxim` aacestuia, iar, pe de alt` parte, exprimau

nelini[tea c`, o dat` cu afirmarea iden-tit`]ii europene de securitate [i ap`rare,va sc`dea rolul Americii \n Europa.

În circumstan]ele date, liderii statelormembre ale Uniunii Europene, reuni]i laKöln, au f`cut un nou pas \n direc]iaafirm`rii ESDI, \n sensul c` au imprimatconcrete]e obiectivului formulat \n ca-drul Tratatului de la Amsterdam dedezvoltare a componentei de ap`rare aPoliticii Externe [i de Securitate Comun`(PESC). Astfel, \n cadrul deciziilor adop-tate la Köln, apare cu claritate inten]iaeuropenilor de a-[i constitui capacit`]imilitare proprii, care s` le confere au-tonomie \n ac]iunile de gestionare acrizelor ce se vor manifesta pe continen-tul nostru.

În contextul general de reformareinstitu]ional` [i de l`rgire a Uniunii Euro-pene, se prevedea ca Uniunea EuropeiOccidentale, bra]ul armat al UniuniiEuropene [i pilonul european al NATO,s`-[i transfere, treptat, prerogativelec`tre Uniunea European`. Un prim pas\n acest sens a fost deja f`cut, o dat` cuadoptarea deciziei ca misiunile de tipPetersberg – men]inerea p`cii, ajutorumanitar [i salvare-evacuare – s` fie pre-luate la nivelul Uniunii Europene. În ve-derea gestion`rii problemelor rezultatedin cristalizarea componentei de ap -̀rare a PESC, Uniunea European` a ho-t`rât s` \nfiin]eze un cadru institu]ionalcare s` r`spund` atât nevoilor de con-sultare [i decizie politico-militar`, cât [icelor de preg`tire a for]elor de operare.

Summit-ul Consiliului European dela Helsinki din 10 – 11 decembrie 1999 ar`spuns, \n mod prioritar, mandatuluitransmis de Consiliul European de laKöln privind \nt`rirea politicii europenecomune de securitate [i ap`rare, ampli-ficând ac]iunile \n ceea ce prive[te

25IMPACT STRATEGIC


aspectele militare [i non-militare ale ges-tion`rii crizelor. La baza acestora stauprevederile Tratatului Uniunii Europenede la Amsterdam [i principiile dirigui-toare agreate la Köln.

Pentru a-[i putea asuma respon-sabilit`]ile referitoare la \ntreaga gam` amisiunilor de prevenire a conflictelor [imanagementul crizelor, definite \nTratatul UE misiunile de tip Petersberg,statele membre au decis s` dezvoltecapabilit`]i militare mai eficiente [i s`stabileasc` noi structuri politice [i mi-litare, corespunz`toare acestor misiuni.În acest context, obiectivul Uniunii estede a avea capacitatea autonom` de a luadecizii [i, când NATO ca alian]` nu esteangajat`, s` declan[eze [i apoi s` desf`-[oare opera]iuni militare, ca r`spuns lacrizele interna]ionale.

Uniunea va \mbun`t`]i [i va eficienti-za folosirea resurselor \n managementulcrizelor civile \n care Uniunea [i statelemembre au experien]` considerabil`. Oaten]ie special` va fi acordat` capacit`]iide reac]ie rapid`. Toate aceste m`surivor fi luate \n sprijinul Politicii Externe [ide Securitate Comun` [i vor \nt`ri [iextinde rolul extern comprehensiv alUniunii. Prin \nt`rirea [i concentrareamijloacelor militare [i civile de r`spunsla criz`, Uniunea va fi \n m`sur` s` sefoloseasc` de \ntreaga gam` de instru-mente pentru activit`]i diplomatice, asis-ten]` umanitar` [i m`suri economicepentru opera]iuni de poli]ie civil` [imanagement al crizelor militare.

NATO r`mâne fundamentul pentruap`rarea colectiv` a membrilor s`i [i vacontinua s` aib` un rol important \nmanagementul crizelor.

Dezvoltarea politicii europene comu-ne de securitate [i ap`rare va avea locf`r` a prejudicia angajamentele luateprin art. 5 din Tratatul de la Washing-ton [i art. 5 din Tratatul de la Bruxelles.De asemenea, aceast` evolu]ie nu tre-buie s` afecteze caracterul specific alpoliticii de ap`rare [i de securitate afiec`rui stat membru. În viitor vor fi\ntreprin[i pa[i, pentru a se asiguraconsultarea reciproc`, cooperarea [itransparen]a \ntre UE [i NATO.

Ac]iunile Uniunii Euro-pene vor fi desf`[urate \nacord cu principiile dinCarta Na]iunilor Unite [icu principiile [i obiectiveleCartei OSCE pentru Securi-tate European`.

Va fi adoptat un obiec-tiv european comun pen-tru crearea de capabilit`]imilitare rapid dislocabile [iobiective privind capa-cit`]ile colective \n dome-niile comand` [i control,informa]ii [i transport stra-tegic, care s` fie atinse princoordonarea voluntar` aeforturilor na]ionale [imultina]ionale, pentru \n-deplinirea \ntregii game demisiuni de tip Petersberg.

Noile structuri militare[i politice care vor fi consti-tuite \n cadrul Consiliuluivor trebui s` capacitezeUniunea, \n vederea lu`riideciziilor privind opera-]iunile de tip Petersbergconduse de UE [i s` asigure, sub autori-tatea Consiliului, controlul politic nece-sar [i direc]ionarea strategic` a acestoropera]iuni.

Principiile de cooperare cu stateleeuropene membre NATO, dar ne-mem-bre UE, [i cu al]i parteneri europeni \nmanagementul crizelor militare condusede UE nu trebuie s` prejudicieze auto-nomia \n procesul de luare a deciziilorde c`tre Uniune.

Determinarea de a \ndeplini misiu-nile de tip Petersberg va cere din parteastatelor membre s` \mbun`t`]easc`capabilit`]ile militare na]ionale [i multi-na]ionale, care, \n acela[i timp, dup`caz, vor \nt`ri capabilit`]ile NATO [i efi-cien]a Parteneriatului pentru Pace \npromovarea securit`]ii europene. Statelemembre ale UE [i-au reafirmat angaja-mentul luat la Köln [i determinarea de apune la dispozi]ia UE capabilit`]i adec-vate, f`r` o dublare inutil`, pentru caaceasta s` fie \n m`sur` s` preia misiunide tip Petersberg, \n sprijinul Politicii

Externe [i de Securitate Comun`. Ase-menea capacit`]i vor asigura posibili-tatea desf`[ur`rii efective a opera]iunilorconduse de UE [i \ndeplinirea roluluideplin \n opera]iuni NATO sau condusede NATO. Capabilit`]i militare europenemai eficiente vor fi dezvoltate pe bazacapacit`]ilor na]ionale, bi [i multina]io-nale existente, care vor fi \ntrunite pen-tru opera]iuni de management al cri-zelor conduse de UE, desf`[urate cu sauf`r` recurgere la capabilit`]ile [imijloacele NATO. Se va insista \n direc]iadezvolt`rii atributelor necesare s` asi-gure performan]` \n managementul cri-zelor: capacitate de dislocare, sprijin,interoperabilitate, flexibilitate, mobili-tate, supravie]uire [i comand`, control,luând \n considerare rezultatele exper-tizei UEO privind mijloacele [i capa-cit`]ile, precum [i implica]iile pentruopera]iuni conduse de UE.

Pentru a dezvolta capabilit`]ile euro-pene, statele membre ale UE [i-austabilit drept obiective de prim-ordin

26 IMPACT STRATEGIC


urm`toarele: pân` \n anul 2003 s` fie \nm`sur` s` disloce rapid [i apoi s`sus]in` for]e capabile pentru \ntregulspectru de misiuni de tip Petersberg,cuprinse \n Tratatul de la Amsterdam, \nopera]iuni pân` la nivel corp de armat`(pân` la 15 brig`zi sau 50.000-60.000 depersoane). Aceste for]e trebuie s` seautosus]in` militar cu capabilit`]i nece-sare de comand`, control [i informa]ii,logistic`, alte servicii de sprijin de lupt`[i, adi]ional, dup` caz, elemente aeriene[i navale. Statele membre trebuie s` fie\n m`sur` s` disloce \n \ntregime for]ele\n timp de 60 zile [i s` asigure, \n cadrulacestora, elemente mai mici, de r`spunsrapid, dislocabile, cu un grad ridicat dedisponibilitate. Ele trebuie s` fie \nm`sur` s` sprijine o asemenea dislocarecel pu]in un an. Aceasta va presupuneexisten]a unui num`r adi]ional deunit`]i dislocabile ([i elemente de spri-jin), cu un grad de disponibilitate redus,pentru a asigura \nlocuirea for]elorini]iale.

A[adar, statele membre au decis s`dezvolte rapid obiective de capabilitatecolectiv` \n domeniile: comand`, con-trol, informa]ii [i transport strategic,domenii identificate de evaluarea UEO.

În acest sens, se remarc` deciziileanun]ate deja de anumite state membrecare merg \n urm`toarele direc]ii:

• dezvoltarea [i coordonarea mij-loacelor militare de monitorizare [i aver-tizare timpurie;

• deschiderea comandamentelorna]ionale \ntrunite existente pentruofi]erii din alte state membre;

• \nt`rirea capabilit`]ilor de reac]ierapid` ale for]elor multina]ionaleeuropene existente;

• preg`tirea \nfiin]`rii unui coman-dament european de transport aerian;

• cre[terea num`rului trupelor gatadislocabile;

• \nt`rirea capacit`]ilor de transportmaritim strategic.

Consiliul Afacerilor Generale al UE,cu participarea mini[trilor Ap`r`rii, vaelabora obiectivele principale privindcapabilit`]ile. Acestea vor dezvolta ometod` de consultare, prin care acesteobiective pot fi atinse [i p`strate [i princare contribu]iile na]ionale reflectândpolitica statelor membre [i angajamentul\n direc]ia obiectivelor pot fi definite defiecare stat membru, cu verificarea regu-lat` a progreselor f`cute. Statele membrevor folosi procedurile de planificare aap`r`rii existente, incluzând, dup` caz,pe acelea existente la NATO, la Procesulde Planificare [i Analiz` (PARP) [i laParteneriatul pentru Pace. Vor fi \nt`rite[i acele obiective din cadrul ]`rilor lacare se refer` Ini]iativa Capabilit`]ilor deAp`rare a NATO.

Statele europene membre NATOcare nu sunt membre UE [i alte state caresunt candidate pentru aderare la UE vorfi invitate s` contribuie la \mbun`t`]ireacapabilit`]ilor militare europene. Vaspori astfel eficien]a opera]iunilor mi-litare conduse de UE [i vor cre[te efica-citatea [i vitalitatea pilonului europeanal NATO.

Un important pas \nainte \l consti-tuie restructurarea industriei europene

de ap`rare. Aceasta contribuie la\nt`rirea bazei industriale europene [itehnologico-militare. Asemenea evolu]iipresupun sporirea eforturilor pentruarmonizarea cerin]elor militare [i deplanificare, precum [i de procurare dearmament.

Consiliul decide politica privindimplicarea Uniunii \n toate fazele [iaspectele managementului crizelor,inclusiv efectuarea misiunilor de tipPetersberg, \n acord cu art. 23 dinTratatul Uniunii. Din moment ce exist`un cadru institu]ional unitar, deciziilevor respecta competen]ele Comunit`]iiEuropene [i vor asigura coeren]a \ntrepiloni, \n conformitate cu art. 3 alTratatului UE. Toate statele membre sunt\ndrept`]ite s` participe pe deplin [i pepicior de egalitate la toate deciziile [ideliber`rile Consiliului, precum [i aleorganelor Consiliului \n opera]iuni con-duse de UE. Angajarea mijloacelorna]ionale ale statelor membre la astfel deopera]iuni se va baza pe decizia lorsuveran`. Mini[trii Ap`r`rii vor fi impli-ca]i \n politica european` comun` desecuritate [i ap`rare.

Datorit` procesului de creare a For]eide Reac]ie Rapid` European` [i de insti-tu]ionalizare a CESDP, se desf`[oar`negocieri NATO – UE privind reglemen-tarea rela]iilor dintre aceste organiza]ii [ia rolului lor \n gestionarea crizelor, cât [ipentru definirea [i implementarea aran-jamentelor permi]ând accesul UE la for]e[i capacit`]i NATO pentru opera]iiconduse de UE, atunci când NATO caorganiza]ie nu este implicat`.

The European Security and Defense Identity As a matter of fact, beginning with January 2001, WEU has disappeared as organization and EU took on the WEU tasks

(Petersberg tasks). Due to the process of creation of the European Rapid Reaction Force and of the institutionalization of

CESD’P, NATO and EU are negotiating with regard to the relationships between these organizations and their role in the crisis

management, as well as with regard to the explanation and implementation of the agreements that allow EU the access to the

NATO forces and capacities for EU operations, in case that NATO, as organization, is not involved.

Summary

27IMPACT STRATEGIC


România, Occidentul [i integrarea euro-atlantic\

Tradi]ie [i actualitateDr. Vladimir ZODIAN

Tema raporturilor dintre România [iOccident a revenit \n actualitatea dez-baterilor, \n mediile culturale române[ti[i \n spa]iul mai larg al opiniei publice,\ndeosebi din 1989. Anterior, aceast`tem` a alimentat confrunt`ri \ntrereprezentan]ii principalelor curentepolitice [i culturale române[ti, \ncepândde la 1866 [i pân` la cel de-al doilear`zboi mondial. Discu]ii s-au purtat [i\n leg`tur` cu identitatea na]ional` –\n plan european –, independen]a po-litic` [i economic`, sistemele de alian]ètc., \n cadrul lor au predominat, \ngeneral, tonul echilibrat [i abordarearealist-pragmatic`, cu toate c` n-au lip-sit nici punctele de vedere exclusiviste [iextremiste. Ast`zi, interesul pentru odefinire cât mai exact` a rela]iilor noas-tre cu Occidentul devine mai presantdecât oricând, din motive cunoscute,dar nu \ntotdeauna bine inculcate \ncon[tiin]a public`: Occidentul, cu celedou` componente de referin]`, ameri-can` [i european`, se afirm` drept li-derul de necontestat al civiliza]iei mo-derne post-industriale [i, totodat`, caspa]iu al libert`]ii, prosperit`]ii [i secu-rit`]ii interna]ionale; acest spa]iu – din-colo de unele deosebiri de opinii [iatitudini dintre centrele sale de putere [iautoritate – etaleaz` o pozi]ie comun`fa]` de marile probleme ale Europei [iale lumii [i se afl` \ntr-o sistematic`redimensionare calitativ` [i geopolitic`.

Abord\ri politico-militareRela]ia strâns` dintre România [i

Occident are o vechime istoric` real`,de[i exist` voci care contest` tradi]iarespectiv`, atât \n ]ar`, cât [i \n strìn`-tate. Ele ignor`, \n mod inten]ionat sau

nu, atât condi]iile \n care s-a desf`[uratprocesul etnogenezei române[ti, cât [irolul elementului roman – de prove-nien]` accentuat italo-adriatic` – \ncristalizarea etnosului românesc. Înacest context, important` a fost [i cre[ti-narea românilor anterioar` Marii Schis-me din 1054, care a separat Cre[tin`tateaoccidental` (catolic`) de cea r`s`ritean`(ortodox`), mai ales din punct de vedereorganizatoric, decât dogmatic.

Am subliniat locul factorului religie,deoarece exper]i de notorietate, Hun-tington, de exemplu, s-au obi[nuit deceva vreme s` fac` din apartenen]a launa dintre „Bisericile lui Hristos” criteriude includere sau excludere a na]iunilordin civiliza]ia viitorului. Excluzând etni-cul din structura demonstra]iilor sale,Huntington pierde din vedere, cel pu]in\n cazul românilor, faptul c` poporulnostru s-a format \ntr-un spa]iu euro-pean dominat de „Occidentul roman”,\nainte de scindarea continentului \n Est[i Vest, Orient [i Occident. Mai corectàr fi fost caracterizarea spa]iului etno-istoric românesc drept o supravie]uireromanic` târzie, \ntr-un mediu elenizat[i slavizat, prin for]a lucrurilor, dup`pr`bu[irea Imperiului Roman de R`s`rit(secolul VII).

ßi lipsa unei continuit`]i \n tradi]iapolitic` a rela]iilor dintre Occident [iromâni \n secolele VII – XII, care revineobsedant \n tot felul de argumenta]ii[tiin]ifice, este pe undeva o exagerare.Chiar dac` invaziile avar`, slav` [i proto-bulgar` \n Europa Est-Central` [i Balcaniau spart românitatea nord [i sud-danubi-an` \n „romanii“ (zone de intens` locuireromâneasc`) [i au \mpiedicat circula]ialiber` \ntre frontierele fostului ImperiuRoman, contacte [i leg`turi permanentecu Occidentul s-au \nregistrat \n Balcanii

de Vest, pe vìle Dun`rii, Tisei,Mure[ului, Some[ului, precum [i \nBazinul M`rii Negre. La un moment dat,„Occidentul“, ref`cut \ntr-o sintez`romano-germanic` de Carol cel Mare,s-a apropiat semnificativ, pe cale milita-r`, de spa]iul românesc, o dat` cudistrugerea ringului avar din Pannonia.Instalarea triburilor maghiare \n valeaTisei [i reluarea expansiunii bizantinespre Dun`re, \n secolele IX – X (ac]iunicorelate \ntre ele) au blocat pentru untimp leg`turile directe. Ulterior, \nsecolele XI – XIV, Regatul Ungariei afiltrat rela]iile dintre români [i Occident[i, prin orientarea sa de expansiune [i deprozelitism catolic for]at \n ¥`rileRomâne, a introdus o not` de tensiune\n rela]iile autohtonilor cu Europa deVest [i cu Roma. Totu[i, conduc`toriipolitici români, precum Ioni]` Caloianul,]arul bulgarilor [i al românilor dinBalcani, [i unii dintre primii domni din¥ara Româneasc` [i Moldova au nego-ciat cu Roma recunoa[terea interna]io-nal` a calit`]ii lor de [efi independen]ide stat [i acceptarea \n rândul comu-nit`]ii catolice.

În secolul al XV-lea, condi]iile con-cret istorice exprimate prin consolidarearegatelor Ungariei [i Poloniei ca state cupolitici de cucerire la est [i sud de Car-pa]i, au determinat \ns` adoptarea, dec`tre elita politic` a vremii, a unei pozi]iide ostilitate moderat` fa]` de catolicism,identificat \n epoc` cu Apusul (Occiden-tul). Cu toate acestea, trebuie s` re]inemfaptul c` autorit`]ile din Muntenia [iMoldova au profesat o politic` de tole-ran]` religioas` \n interior fa]` de catolici([i fa]` de alte confesiuni religioase). Înplus, spre deosebire de cei mai mul]iortodoc[i (greci) din Imperiul Bizantin,care au v`zut \n cele din urm` \n Impe-

28 IMPACT STRATEGIC


riul Otoman un protector \mpotriva Pa-palit`]ii [i a Occidentului latin, româniis-au men]inut pe o linie de combateremilitar`, diplomatic` [i cultural-reli-gioas` a Înaltei Por]i. De la Mircea celB`trân [i ßtefan cel Mare, pân` laConstantin Brâncoveanu, ¥`rile Româneau participat la principalele cruciadetârzii din Europa de Sud-Est. Papalitatea[i capete \ncoronate ale Occidentuluii-au recompensat pe marii comandan]iromâni cu titluri sonore (de felul Atle]i ailui Hristos) [i \n câteva rânduri le-au fur-nizat asisten]` financiar`. Treptat, elitaromâneasc`, \n frunte cu personalit`]i detalia lui ßtefan cel Mare sau Petru Rare[,a con[tientizat rolul european [i cre[tinal rezisten]ei opuse necredincio[ilor(¥`rile Române deveniser` Partea Cre[-tin`t`]ii) [i l-au \ntrebuin]at ca argumentperemptoriu \n negocierile [i ac]iunilediplomatice. Mihai Viteazul a recurs laetalarea contribu]iei militare române[ti\n lupta \mpotriva otomanilor \n cursultratativelor de alian]` cu Habsburgii [i

pentru a ob]ine sanc-]ionarea, de c`tre Ru-dolf II, a actului Uniriidin 1599 – 1600. Pe dealt` parte, de[i uneoriau acceptat, sub pre-siunea for]ei, pozi]ii devasalitate [i de alian]`cu otomanii, domniidin ¥ara Româneasc`[i Moldova au recursperiodic la sprijinulcre[tin, preponderentoccidental, pentru a sedeta[a de Imperiul sul-tanilor (\n secolele XVI– XVII). Din nefericire,disputele hegemonice[i religioase au frag-mentat \n primul rândOccidentul european,pân` târziu \n secolulXX, [i au favorizatintrarea Balcanilor [i aEuropei Est-Centralesub influen]ele otoma-nilor [i Rusiei Mos-covite.

Cu toate acestea, secolele XVIII – XIXse \nscriu ca un interval istoric decisivpentru edificarea României moderne, cutot ceea ce implica aceasta: na]iune, cul-tur` na]ional`, stat na]ional, drepturi [ilibert`]i cet`]ene[ti, industrie, urbanizare,laicizare a societ`]ii etc. Trei modele dedezvoltare puteau urma românii \n acele\mprejur`ri: crearea unui principat unit alMoldovei [i Munteniei, sub egid` rus`,cu o structur` de societate de ordine, deinspira]ie despotic-luminat`; \ncorpo-rarea \n Imperiul Habsburgilor [i eman-ciparea economic` [i cultural` \n etape,\ntr-un imperiu multietnic; adoptarea ti-pului de societate modern` [i de statna]ional, cristalizate \n Europa sub influ-en]a Revolu]iei franceze din 1789 – 1794,\nrâurit` [i ea de Revolu]ia nord-ameri-can` din 1776 – 1781. Dup` o serie deevenimente marcate de suprapunerealuptelor hegemonice dintre Austria [iRusia pentru controlarea Balcanilor,suprapuse procesului de modernizare asociet`]ii române[ti, a avut câ[tig defini-

tiv de cauz` modelul occidental cel maiavansat. Elita de la 1848 a mers atât dedeparte cu implementarea modeluluioccidental, \ncât inten]iona, practic, s`transforme \n câ]iva ani România \ntr-oinsul` occidental` \n R`s`rit.

Demn de remarcat este faptul cìni]iativa adopt`rii modelului culturaloccidental (\n perioada 1848 – 1866) aapar]inut elitei române[ti. Aceast` elit` ade]inut controlul asupra modului \n cares-a realizat modernizarea de tip occiden-tal [i, implicit, a reu[it s` combat` ten-din]ele de subordonare strict` a ]`rii dec`tre exportatorii principali de civiliza]ieeuropean`. La Bucure[ti, sincronizareacu Vestul \nsemna, \nainte de orice, unmijloc hot`râtor de \nt`rire a României,ce putea fi oricând cople[it` de puterilevecine. Pe de alt` parte, dup` cum re-marca Eugen Lovinescu, „România era\n astfel de condi]iuni \ncât introducereaformelor (occidentale – n.n.) nu se puteaface decât integral, [i nu prin selectare…Excesiva diferen]` de nivel fa]` de civi-liza]ia Apusului a creat \n noi un pu-ternic sentiment de inferioritate [i, deci,de brusc` egalizare [i de câ[tigare a tim-pului pierdut”. Ca urmare, \n 1859 s-aconstituit – cu sus]inerea direct` a ma-rilor puteri occidentale – statul modernromân, ca stat na]ional, devenit \n 1877 – 1878 independent [i racordatdirect la Occident, cu prec`dere prininstitu]ii [i organizare social-economic`.În 1918, s-a fùrit România Mare, bazat`pe unificarea Vechiului Regat cu Basara-bia, Bucovina [i Transilvania, \n calitatede stat na]ional de tip occidental. De alt-fel, la sfâr[itul primului r`zboi mondial,Occidentul – transformat \ntr-o Europ` ana]iunilor sub egid` franco-britanic` –p`rea s`-[i redimensioneze politica [ieconomia \ntr-un cadru de securitate [icooperare, \n organiza]ia Ligii Na]iuni-lor, fondat` [i cu participarea nemijlocità României.

Pe plan intern, \n ]ar`, \ntre 1859 [i1944 s-a derulat un proces ascendent, cuavansuri [i reveniri explicabile, de trans-formare a societ`]ii tradi]ionale agrarepe coordonatele occidentaliz`rii: regimdemocratic, drepturi [i libert`]i cet`]e-

29IMPACT STRATEGIC


ne[ti, proprietate privat`, industrializare,reforme agrare, vot universal etc. Perfor-man]ele politice [i economice ale sin-croniz`rii României cu Occidentul, dup`expresia sugestiv` acreditat` de EugenLovinescu, au dep`[it sensibil disfunc-]ionalit`]ile \nregistrate \n societatea \ncurs de modernizare, cu preponderen]`\n sferele socialului [i mentalului colec-tiv. Din p`cate, modernizarea de con]i-nut a societ`]ii române[ti nu s-a finalizatdin cauza timpului scurt avut la dis-pozi]ie [i a contextului interna]ionaleuropean, dominat \nc`, la vremearespectiv`, de conflicte [i confrunt`ripentru hegemonie continental`, anga-jate de Rusia, Fran]a, Marea Britanie [iGermania, ultimele trei state fiind luatedrept model de c`tre elitele na]ionale.

Izbucnirea celui de-al doilea r`zboimondial [i pr`bu[irea Europei na]iunilorau avut urm`ri catastrofale pentruRomânia. ¥ara a participat, sub condu-cerea mare[alului Ion Antonescu, lacampaniile ini]iate de Adolph Hitler \nR`s`rit. Schimbarea de alian]e dinaugust 1944 [i participarea ulterioar` lar`zboi al`turi de Na]iunile Unite augarantat existen]a de stat a României, darnu au putut modifica pozi]ia ei laConferin]a de pace din 1946 – 1947 departener inferior al Axei, \nfrânt pe câm-pul de lupt`. Ocupa]ia militar` sovietic`[i instaurarea regimului comunist, dinanii 1944 – 1947, au izolat necru]`torRomânia de Occidentul democratic,\mpingând-o pe o traiectorie al`turi dedirec]iile prioritare de evolu]ie politic`,tehnologic`, economic`, social` [i cul-tural` ale ultimelor decenii ale secoluluiXX. Între timp, Europa Occidental` [i-arezolvat multe dintre problemele care auprovocat eclipsa pozi]iei sale de pres-tigiu pe arena interna]ional`: \ncetareainterminabilelor conflicte interne socia-le, na]ionale, ideologice [i religioase;a[ezarea democra]iei pe temeliile solideale respect`rii de profunzime a drep-turilor omului; recuperarea par]ial` adecalajelor economice [i tehnologice \nraport cu SUA; declan[area [i accentu-area proceselor de integrare european`(UE) [i euro-atlantic` (NATO) etc.

Al`turi de SUA – care au de]inut [i con-tinu` s` de]in` o pondere determinant`\n redimensionarea Occidentului mo-dern – Europa [i-a rostuit un nou destin\n cadrul UE [i al NATO, transformân-du-se cu adev`rat \ntr-un spa]iu al p`cii,stabilit`]ii [i prosperit`]ii.

Revenirea României \n aceast` Eu-rop`, dup` Revolu]ia din decembrie1989, este o provocare decisiv` a istorieipentru na]iunea noastr`, condi]ia obliga-torie a dezvolt`rii prin adaptarea cre-atoare la imperativele secolului XXI.Rolul decisiv \n cadrul acestui proces tre-buie s`-l aib` voin]a ferm` de schimba-re, manifestat` \n primul rând la nivelulelitei politice române[ti.

Abord\ri culturaleDac` sensul [i dinamica rela]iilor

politice [i alian]elor politico-militaredintre statele occidentale [i români auf`cut obiectul multor observa]ii \nmarginea adev`rului istoric, afiliereacultural` a românilor la Occident a fostpus` sub semnul \ndoielii. S-a conside-rat, \ndeob[te, c` Ortodoxia a constituitun obstacol spiritual \n direc]ia integr`rii\n Occident, gra]ie valorilor proprii,greu sau aproape de netrecut. ßi ast`zise mai aud voci care vehiculeaz` astfelde opinii, dup` dou` secole de moder-nizare româneasc`.

F`r` a intra \n detalii, se cuvine s`facem câteva preciz`ri.

Ortodoxia româneasc` a avut \ntot-deauna o deschidere benefic` spre dia-logul ecumenic [i, deopotriv`, a respec-tat profilul moral al unui popor tolerant,\nclinat c`tre dialogul [i convie]uireainter-etnic` [i inter-confesional`. Conco-mitent, sunt numeroase dovezi de adap-tare a unor influen]e timpurii ale culturiioccidentale \n spa]iul religios, de la ele-mente de arhitectur` gotic`, pân` la artavechilor tipografi. ßi \n mediul laic,Rena[terea, Umanismul [i Iluminismulau stimulat creativitatea românilor, dup`cum o probeaz` operele unor persona-lit`]i de m`rimea unor Nicolaus Olahus,Constantin Cantacuzino, Dimitrie Can-temir. Descoperirea \n mediile culte aoriginii latine a poporului de la Carpa]i,

Dun`re [i Mare, facilitat` de contactelecu lucr`rile Antichit`]ii [i Umanismului,a conferit \ntregii societ`]i, \n secoleleXVI – XVII, un imbold c`tre fapte eroice[i o anume con[tiin]` a superiorit`]ii.Dup` secole de uitare, Occidentul [iromânii se redescopereau astfel reci-proc: pentru \nv`]a]ii Vestului era unprilej de confirmare a exactit`]ii izvoare-lor istorice antice, pentru români certi-tudinea c` nu mai sunt singuri pe lume –o insul` \ntr-o mare slav`.

În secolele XVIII – XIX, contactulnemijlocit cu Occidentul a favorizat \nchip hot`râtor cristalizarea con[tiin]eina]ionale (activitatea Bisericii Unite,ßcoala Ardelean`, frecventarea unorimportante centre universitare din Fran-]a, Germania, Italia etc.) [i formulareaproiectelor moderniz`rii politice [i cul-turale \n România (genera]ia de la 1848).Practic, cultura na]ional` s-a cristalizatsub influen]a marilor curente culturaleeuropene.

Spre deosebire de alte zone aleOrtodoxiei, precum Rusia – unde au luatavânt panslavismul [i euroasianismul –riposta la occidentalizarea rapid` din adoua jum`tate a secolului al XIX-lea nu avizat \n România natura procesului, ci,mai ales, modul concret \n care formeleavansate s-au impus unui fond nepreg`-tit \nc` de o brusc` [i complex` \nnoire(„Junimea”). Numai la nivelul unor eliteintelectuale anumite valori occidentaleau fost contestate (par]ial Nicolae Iorga,Mihai Eminescu, C. Stere, C. R`dulescu-Motru, „Gândirea” etc). Contestarea s-alimitat la cercuri relativ restrânse [i unde-va s-a \ncadrat \n mode ale EuropeiCentrale [i Occidentale de reactualizare atradi]iilor ancestrale, de dinainte de cre[-tinism [i modernitate. Fenomenul legio-nar, de pild`, se coreleaz` \n linii ge-nerale cu ascensiunea temporar` aextremismului \n multe state europene;\n condi]ii politice normale, statul demo-cratic român l-ar fi putut extirpa. Oricum,nici extremismul de dreapta, nici cel destânga n-au izbutit s` se impun` decisivpe scena noastr` politic` [i \n culturana]ional`; nici m`car sub regimurilecarlist [i antonescian nu s-a reu[it insta-

30 IMPACT STRATEGIC


larea de durat` a legionarilor la putere.Dimpotriv`!

Exclusivismul ideologic de sorgintecomunist`, \ns`, [i-a pus o amprent` maipregnant` \n cele aproape cinci deceniide regim totalitar, f`r` a penetra totu[iadânc fondul de baz` al culturii na]io-nale, de esen]` european`. Incapabil s`creeze valori culturale autentice, comu-nismul a recurs \n România – \n aniidictaturii lui Nicolae Ceau[escu – la me-toda includerii unor opere [i persona-lit`]i autentice ale trecutului \n tiparelepropriei sale propagande; aceasta dinurm` a fost obligat`, din lips` de legi-timitate ideologic`, s` apeleze la maivechiul arsenal na]ional, cùtând sèxacerbeze interesat ideea na]ional` [is` izoleze na]iunea de exterior, \n princi-pal de marile curente de idei aleOccidentului. ßi, pe planul respectiv,comunismul a \nregistrat un ustur`tore[ec: apelul la valorile na]ional-comu-nismului a primit un r`spuns adecvat dinpartea poporului român \n decembrie1989 [i epoca dictaturii s-a \ncheiat brusc[i tragic, cu toate c` persist` \nc` [iefecte secundare. Astfel de efecte secun-dare, de felul manifest`rilor xenofobe,antisemite, extremiste, antidemocratice,se cuvin s` fie comb`tute cu toat`vigoarea. Includerea \n spa]iul civiliza]ieieuropene moderne o reclam` cu acui-tate. De asemenea, [i alte racile ale soci-et`]ii comuniste sau mo[tenite dintr-un

trecut mai \ndep`rtat – ce ]in de ati-tudinea fa]` de munc` [i lege, respectuldreptului de proprietate [i de opinie etc.– trebuie definitiv eliminate.

ConcluziiAderarea României la UE [i NATO

nu \nseamn` doar o aliniere formal` laOccident, ci adaptarea unui model desocietate, cu principalele sale institu]ii [ivalori. Din fericire, procesul de integrarebeneficiaz` de un cadru institu]ional [ide programe riguroase, stabilite \mpre-un` cu partenerii no[tri. Exist`, totodat`,o tradi]ie \ndelungat` de contacte, rela]ii[i forme de conlucrare \ntre români [iOccident, exprimate \ntr-o mul]ime dedomenii. Cele dou` p`r]i se cunosc bine,au mai cooperat [i \n trecut, \[i [tiucalit`]ile [i vulnerabilit`]ile. Din punctullor de vedere, românii au demonstratstatornic un ata[ament-manifest fa]` deOccidentul democrat, tolerant [i avan-sat. Cel pu]in \n epoca modern`, ei aucontrapus cu \nc`p`]ânare Occidentulcivilizat [i stabil Balcanilor m`cina]i deconvulsii etnice [i R`s`ritului mesianic [iimprevizibil. Românii au reac]ionat cre-ativ la stimulii din Vestul [i CentrulEuropei [i, \ntr-o situa]ie favorabil`, \ncea de-a doua jum`tate a secolului alXIX-lea au realizat inclusiv o sintez`local`, pe fond autohton, \ntre cele douìnfluen]e, cultural politice majore aleepocii: francez` [i german`. În acela[i

context, \n cea de-a doua jum`tate asecolului XX, românii s-au doveditreceptivi la performan]ele democra]iei,tehnologiei [i culturii nord-americane,valorile occidentale \n interconexiunilelor reprezentând o aspira]ie pentru ma-joritatea popula]iei, cu ani buni \naintede pr`bu[irea comunismului \n Europa.

În momentul de fa]`, România se al`-tur`, \n conformitate cu o \ndelungat` tra-di]ie de raliere la Occident, ac]iunilor fer-me ale comunit`]ii na]iunilor democrate\mpotriva terorismului interna]ional.

În acest cadru \ncurajator, ArmataRomâniei, dup` cum remarcau [i presti-gio[i anali[ti strìni, a parcurs \n sensuleviden]iat etape obligatorii ale viitoareisale deveniri, al`turi de structurile euro-atlantice de ap`rare [i securitate. Ladrept vorbind, dup` 1989, România, \nansamblul ei, nu trebuie s` fac` altcevadecât s` revin` pe traiectoria de evolu]ie[i \n sistemul de alian]e politico-militaredin care a fost brutal eliminat` \n dece-niul cinci al secolului XX. Este cazul caromânii s` revin` la normalitate [i s` se\ntoarc` acas`, \n Europa. Actualii liderioccidentali, la rândul lor, nu trebuie ast-fel decât s` recunoasc` oficial o aparte-nen]` care este de domeniul eviden]ei.C`ci, dup` cum eviden]ia G. Cior`nescu,românii „posed` deplina maturitate [i\ntreaga informa]ie istoric` [i politic`pentru a sprijini crearea unei Europeunite, libere [i democratice”.

Romania, the Occident and the Euro-Atlantic Integration.Between Tradition and Modernity

In the second half of the XX century, the Romanian people proved to be open to the achievements of the North-Americandemocracy, technology and culture, the Western values being an aspiration for the most of the people, even before thecollapse of the Communism in Europe.

In this encouraging context, the Romanian Army, as famous foreign analysts observed, has undergone several compulsorystages for its evolution, beside the Euro-Atlantic defence and security structures. After 1989 Romania, on the whole, had toreturn to the evolutional course from which it had been violently eliminated in the 5th decade of the XX century. Metaphoricallyspeaking, it is time for the Romanian people to return to normality and come back „home”. „The nation I descend from – as anauthentic pro-European Romanian, the professor G.Cior`nescu remarked – was always for Europe. My nation has come fullyto maturity and has the historical and political information, to support a united, free and democratic Europe”.

Summary

31IMPACT STRATEGIC

Eveniment strategic

America proclam\ r\zboiul `mpotriva terorismului

interna]ional– cronologie sumar\ –

Alina MACOVEIAlexandra SARCINSCHICristian B|HN|REANUMihai DINU

Surse ale Departamentului de Stat alSUA eviden]iaz` un bilan] alarmant alterorismului interna]ional, în perioada1981 – 2000. Astfel, în intervalul men]io-nat s-au înregistrat aproximativ 8.300 deatacuri teroriste, având un maxim în pe-rioada 1983 – 1988 (între 500 [i 666 deatacuri pe an). În raport cu spa]iile geo-grafice, în intervalul 1995 – 2000 s-auconsemnat: 727 de ac]iuni în AmericaLatin`, 199 în Orientul Apropiat [iMijlociu, 508 în Europa Occidental` [i 15în SUA. Pierderile umane s-au concen-trat îns` masiv în Africa [i Asia. ¥intelepreferate de terori[ti au fost, în ordineam`rimii: oameni de afaceri (peste 2000),diploma]i (200), func]ionari guverna-mentali [i militari.

11 septembrie 2001• 8:45 A.M. Un aparat de zbor al

Liniilor Aeriene Americane love[te tur-nul de nord al World Trade Center(WTC), între etajele 80 [i 85.

• 9:05 A.M. Un alt aparat al Compa-niei „United Airlines“ se pr`bu[e[te înturnul de sud, aproximativ 18 minutemai târziu.

• 9:18 A.M. Administra]ia Federal`de Avia]ie opre[te toate zborurile [i închi-de toate aeroporturile din New York.

• 9:22 A.M. Pre[edintele George W.Bush consider` evenimentul drept „unaparent atac terorist“ [i o adev`rat`„tragedie na]ional`“.

• 9:32 A.M. Bursa din New York seînchide.

• 9:44 A.M. Un aparat de zbor al Li-niilor Aeriene Americane, cu rutaWashington – Los Angeles, se pr`bu[e[tepeste cl`direa Pentagonului. A fost lovit`zona dintre coridoarele 4, 5 [i 6. Începeevacuarea complet` a Pentagonului.

• 10:00 A.M. Turnul de sud al WTCse pr`bu[e[te.

• 10:05 A.M. Casa Alb` este eva-cuat`.

• 10:10 A.M. Se pr`bu[e[te o partedin Pentagon; un aparat de zbor al Com-paniei „United Airlines“, cu ruta Newark– San Francisco, se pr`bu[e[te înPennsylvania, la sud-est de Pittsburgh.

• 10:13 A.M. Cl`direa Na]iunilorUnite este evacuat`.

• 10:24 A.M. Toate zborurile inter-na]ionale sunt deviate spre Canada.

• 10:25 A.M. O ma[in` capcan`explodeaz` în fa]a Departamentului deStat din Washington.

• 10:29 A.M. Turnul de nord al WTCse pr`bu[e[te.

• 10:45 A.M. Toate cl`dirile federaledin Washington sunt evacuate.

• 4:00 P.M. Corespondentul de se-curitate na]ional` al CNN, David Ensor,citeaz` oficiali ai Statelor Unite care audeclarat: „Exist` indica]ii c` oameni afla]iîn leg`tur` cu Ossama ben Laden [i cuorganiza]ia sa ar putea fi responsabili deatentate, dar este înc` prematur s` facemafirma]ii clare [i nu avem înc` toate pro-bele în acest sens“.

În seara aceleia[i zile, George W.Bush, aflat la Casa Alb`, se adreseaz` na-]iunii, declarând c` nu va face nici o dis-

32 IMPACT STRATEGIC

Eveniment strategic

tinc]ie între terori[tii care au comis aten-tatele [i aceia care îi sus]in. La 8:35 P.M.George W. Bush întrune[te ConsiliulNa]ional de Securitate.

La dou` ore dup` atentate, FrontulDemocratic pentru Eliberarea Palestineile revendic`, iar mai târziu, unul dintrelideri neag` aceast` afirma]ie.

Reac]ii `n România• Serviciul de Paz` [i Protec]ie intr`

în alert`;• La pu]in timp dup` atentate, Am-

basada American` din Bucure[ti este în-conjurat` de un puternic dispozitiv detrupe anti-tero, iar circula]ia în zon` esteinterzis`;

• Comitetul Na]ional de SecuritateAeronautic` se întrune[te la Bucure[ti, înprezen]a Serviciului Român de Informa]ii,hot`rând în`sprirea m`surilor de securi-tate în toate aeroporturile din România;

• Consiliul Suprem de Ap`rare a¥`rii intr` în [edin]` la ora 20:50,hot`rând instituirea unei celule de criz`la nivelul Guvernului [i al fiec`ruiminister, luarea de m`suri în vedereaînt`ririi ac]iunilor de protec]ie [i paz`, asiguran]ei cet`]enilor, ca [i pe liniasiguran]ei [i protec]iei frontierei de stat aRomâniei. S-a avut în vedere [i luarea dem`suri pentru ca popula]ia ]`rii s` nu fieafectat` de fluctua]iile economice.

12 septembrie 2001• çnc` din primele ore ale dimine]ii,

Na]iunile Unite anun]` plecarea angaja-]ilor s`i din Afganistan;

• Pre[edintele George W. Bush eti-cheteaz` atacurile drept „declara]ie der`zboi“;

• CIA [i FBI confirm` c`, în pro-por]ie de 90%, cel din spatele atentateloreste Ossama bin Laden;

• NATO, prin vocea lui G.Robertson, declar`: „Mesajul nostru esteclar pentru cei care au comis acestecrime: nu ve]i sc`pa nepedepsi]i!“;

• În semn de solidaritate, Burseleeuropene [i-au suspendat activitatea;

• Pre[edintele rus, Vladimir Putin,declar` c` Rusia ofer` SUA „întregul s`usprijin“ în lupta împotriva terorismului;

• Oficialii cubanezi au condamnatatacul [i au oferit acces în spa]iul aerianal Cubei pentru orice avion american înmisiune împotriva terori[tilor;

• Jiang Zemin, pre[edintele Chinei,a transmis condolean]ele sale poporuluiamerican [i a blamat „atacurile mon-struoase“;

• ßeicul Mohammad HusseinFadlallah, ghidul spiritual al integri[tilor[ii]i pro-iranieni, a declarat: „De[i suntemostili politicii urmate de SUA, îndeosebifa]` de poporul palestinian [i fa]` depopoarele arabe [i islamice, suntem ori-pila]i de aceste opera]iuni pe care nici oreligie din lume nu le cau]ioneaz`“;

• Reac]ii de indignare fa]` de ata-curile teroriste au mai avut [i Libia, Siria,Iranul, precum [i state din Europa.

13 septembrie 2001• Pre[edintele George W. Bush pro-

pune formarea unei coali]ii interna]io-nale împotriva terorismului. Statele UE,Australia, Japonia [i Rusia sunt de acord,iar China sprijin` oficial planurile ameri-cane. Statelor Unite ale Americii li seal`tur` [i Arabia Saudit`, Kuweit,Quatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania,Tunisia, Maroc, Egipt [i Liban;

• În Irak, Saddam Hussein face odeclara]ie incendiar` conform c`reia,prin evenimentele de mar]i, SUA „aurecoltat spinii sem`na]i de c`tre con-duc`torii lor în lumea întreag`“;

• La Bruxelles, Consiliul Permanental NATO a invocat, pentru prima oar` înistoria Alian]ei, articolul 5 din Tratatul dela Washington, care prevede c` un atacarmat împotriva unei ]`ri membre NATOva fi considerat un atac împotriva întregiiAlian]e. Toate cele 18 ]`ri membre vor fial`turi de SUA „în orice împrejur`ri“;

• Oficialii SUA declar` c` au identi-ficat o parte din re]eaua terori[tilor: 12 –14 persoane antrenate de talibani, înurm` cu un an, pentru pilotareaavioanelor Boeing.

• Pre[edintele Ion Iliescu declar` c`România, în calitate de partener NATO,inten]ioneaz` s` ac]ioneze ca un mem-bru plin al Alian]ei în condi]iile aten-tatelor teroriste care au avut loc în SUA.

România, prin vocea domniei sale, î[iexprim` disponibilitatea de a conlucradeplin în ac]iunile de stopare a actelorteroriste.

15 – 16 septembrie 2001• Sâmb`t`, la Camp Davis, oficialii

americani, în frunte cu pre[edinteleGeorge W. Bush preg`tesc riposta împo-triva terorismului. În acest sens, sunt sta-bilite patru componente:

1. un atac sus]inut împotriva celorcare au preg`tit [i sus]inut atentatul;

2. o campanie dur` împotriva ]`rilorcare ascund sau sprijin` grup`ri tero-riste;

3. definitivarea unei coali]ii mondi-ale antiteroriste, ceea ce va fi posibildup` ce fiecare stat va fi luat o pozi]ie deo parte sau de alta a baricadei;

4. luarea de m`suri de securitatecare s` anihileze în viitor noi atacuriteroriste.

• Javier Solana, înaltul reprezentantal UE pentru politic` extern` [i de secu-ritate comun`, declar`: „Este necesar s`se creeze o mare coali]ie interna]ional`împotriva terorismului, care nu are nicifrontiere, nici dimensiuni clare, iar ONUtrebuie s` joace un rol important“;

• În Pakistan, generalul PervezMusharraf, [eful regimului militar,promite pentru SUA sus]inere [i coope-rare. Drept r`spuns, reprezentan]ii mili-tan]ilor islami[ti protesteaz` [i amenin]`cu R`zboiul Sfânt;

• Sâmb`t`, Saddam Hussein aver-tizeaz` SUA [i Occidentul s` nuporneasc` o cruciad` împotriva unui statarab, pentru c` astfel atac` întregIslamul.

19 septembrie 2001• Parlamentul României adopt`

Hot`rârea privind participarea Româ-niei, al`turi de statele membre aleAlian]ei Nord-Atlantice [i de celelalte]`ri, la ac]iunile de eradicare a teroris-mului interna]ional:

Art. 1 (1) România, ca partenerstrategic al Statelor Unite ale Americii [imembru al Parteneriatului pentru Pace,decide participarea, ca aliat de facto al

33IMPACT STRATEGIC

Eveniment strategic

NATO, al`turi de statele membre aleAlian]ei Nord-Atlantice [i de celelalte]`ri, la eradicarea terorismului inter-na]ional prin toate mijloacele, inclusivmilitare.

(2) În acest scop, la cererea Alian]eiNord-Atlantice, România va pune ladispozi]ia acesteia, în sprijinul uneieventuale opera]ii de r`spuns împotri-va terori[tilor, facilit`]ile oferite despa]iul aerian, terestru [i maritimna]ional.

(3) România î[i va coordona ac]iunilecu Statele Unite ale Americii [i NATO, cuceilal]i parteneri [i alia]i ai acestora, înscopul punerii la dispozi]ie a mijloacelor[i for]elor disponibile în func]ie deopera]iunile preconizate.

Art. 2 Guvernul va asigura finan]a-rea cheltuielilor necesare pentru reali-zarea prezentei hot`râri.

20 septembrie 2001• Pre[edintele Statelor Unite,

George W. Bush, într-un discurs sus]inutîn fa]a na]iunii [i a Camerelor reunite aleCon-gresului, proclam` r`zboiul globalîmpotriva terorismului, cea mai dur`declara]ie fiind cea referitoare la defini-rea pozi]iei statelor lumii: „Fiecarena]iune, din fiecare regiune, are acumde luat o decizie. Ori sunte]i cu noi, orisunte]i cu terori[tii“;

• Tang Jiaxuan, ministrul de Externechinez, aflat la Washington, declara c`]ara sa „dore[te s` coopereze cu SUAîmpotriva terorismului“.

7 septembrie 2001• Se declan[eaz` ac]iunile militare \m-

potriva bazelor teroriste din Afganistan.

** *

Ion Iliescu, pre[edintele Româ-niei, în leg`tur` cu atacurile teroriste dinStatele Unite ale Americii:

„Am asistat cu stupoare [i îngrijorare,prin intermediul posturilor de televi-ziune, la atacurile teroriste împotrivaunor obiective civile, oficiale [i militaredin Statele Unite ale Americii.

Doresc s`-mi exprim public regretulprofund pentru pierderile de vie]iomene[ti [i transmit întreaga mea com-pasiune [i condolean]e familiilor vic-timelor [i întregului popor american.Pacea în lume nu se poate asigura prinviolen]` [i fanatism, ci prin dialog [inegociere. Întotdeauna am subliniat c`violen]a nu poate na[te decât violen]` [inu se justific` în nici un fel. Cu atât maimult, nu poate fi justificat un atac deasemenea propor]ii ale c`rui victimesunt oameni nevinova]i.

Tragedia uman` care îndoliaz` SUAeste o tragedie pentru întreaga umani-tate [i ne convinge, înc` o dat`, c`ac]iunile extremiste nu servesc cauzanim`nui, ci pun în pericol stabilitateainterna]ional`“.

Adrian N`stase, prim-ministru alRomâniei:

„Condamn`m acest tip de ac]iune,indiferent de motiva]iile sale. Este unatac care nu poate fi justificat prin abso-lut nimic. Exprim`m compasiunea pen-tru victimele acestor atacuri desf`[uratesimultan, cu cruzime, f`r` discern`mânt,f`r` a deosebi între copii [i adul]i, întreamericanii [i europenii afla]i la bordulavioanelor deturnate sau în obiectivelelovite“. Primul ministru crede c` acestatac terorist va crea o „situa]ie de nesi-guran]`, de alert`, de tensiune“, îns`sper` c` aceasta nu va afecta pacea [istabilitatea lumii.

Ioan Mircea Pa[cu, ministrulAp`r`rii Na]ionale:

„Am aflat [i am urm`rit cu con-sternare ve[tile [i imaginile privindtragediile pe care atacurile teroriste f`r`precedent le-au produs pe teritoriulStatelor Unite ale Americii, în diminea]azilei de 11 septembrie. Aceste eveni-mente creeaz` un sentiment de îngrijo-rare major` în ]ara dumneavoastr`, dar [iîn întreaga lume.

Condamnând cu fermitate acteleteroriste, doresc ca, în numele meu [i alMinisterului Ap`r`rii Na]ionale alRomâniei, s` exprim întreaga noastr`compasiune [i solidaritate pentru fami-liile îndoliate [i sprijinul deplin în luptaîmpotriva ac]iunilor de acest gen.

Îmi exprim încrederea c` poporulamerican va avea capacitatea de adep`[i cu în]elepciune [i curaj acestemomente dramatice“.

Comunicat al Biroului de Pres`al MApN:

„Ministerul Ap`r`rii Na]ionale aurm`rit cu consternare [i îngrijorareve[tile [i imaginile cutremur`toare pri-vind atacurile teroriste f`r` precedent,produse în ziua de 11 septembrie 2001,asupra unor obiective de interes na]io-nal, civile, oficiale [i militare de pe teri-toriul Statelor Unite ale Americii.

Rela]iile tradi]ionale cu armata SUA,extinse în ultimii ani printr-un partene-riat strategic, prin Programele Parte-neriatului pentru Pace [i MIL-TO-MIL,numeroasele exerci]ii multina]ionale,opera]ii de sprijin al p`cii [i schimburi deexperien]` la care au participat împre-un` militarii români [i americani au f`cutca între ace[tia s` existe puterniceleg`turi profesionale [i personale. La oraproducerii tragediei, 38 de militariromâni se aflau al`turi de camarazii loramericani la diferite cursuri [i misiuni peteritoriul SUA. Este un motiv în plus catragedia care a lovit Pentagonul s` fieresim]it` cu o mai mare intensitate demilitarii români, cu cât printre victime sepot afla osta[i americani cu care s-aulegat adev`rate prietenii pe timpul misi-unilor desf`[urate în comun. (...)

Camaradere[te [i suflete[te, perso-nalul militar [i civil al MApN î[i exprim`deplina compasiune fa]` de sutele devictime ale atentatului de la Pentagon [isolidaritatea cu familiile îndoliate aleacestora“.

General dr. Mihail Popescu,[eful Statului Major General:

„Terorismul s-a manifestat de laînceput ca o for]` interna]ional`, el nupoate fi comb`tut decât printr-ocoali]ie interna]ional`. România (…)[i-a ar`tat disponibilitatea de a fi departea celor care lupt` pentru eradi-carea acestui flagel [i Armata Român`nu poate decât s` r`spund` acestorimperative. Cu ce putem acum, ac]io-n`m, cu ce ne vom preg`ti în viitor –vom ac]iona“.

34 IMPACT STRATEGIC

Eveniment strategic

La orizont: o nou\ strategie militar\

antiterorist\Lumea \ntreag` a fost zguduit`, \n

data de 11 septembrie 2001, de ataculterorist de amploare executat asupraSUA. Surpriza nu o constituia lovitura \nsine, ci faptul c` ]inta aleas` – cea mairedutabil` putere a epocii – a p`rut mult`vreme inexpugnabil`. Treptat, \ns`, atâtoficialit`]ile de la Washington, cât [ianali[tii [i opinia public` au realizat fap-tul c` terorismul interna]ional se conturade decenii ca fenomen \n expansiune,având deja o tradi]ie relativ \ndelungat`.

R`zboaie locale de tip terorist s-au\nregistrat \n mai multe regiuni ale lumii,\ndeosebi dup` conflagra]ia mondial`din 1939 – 1945. În anii R`zboiului Rece,terorismul a proliferat pe fundalulciocnirilor [i rivalit`]ilor dintre super-puteri [i a cucerit spa]ii din ce \n ce mai\ntinse. În Irlanda de Nord, de exemplu,IRA a contestat pân` de curând cu arma \n mân` autorit`]ile britanice [i pe cele protestante. La sud de Pirinei, ETA duce succesive campaniiteroriste \mpotriva Guvernului de laMadrid. Algeria este m`cinat` de luptasângeroas` dintre fundamentali[tii isla-mici [i putere; ac]iuni teroriste sis-tematice se \nregistreaz` \n Turcia,Cecenia, Ceylon, Filipine, AmericaLatin`, Africa de Est etc. Toate sunt, \ngeneral, \ncadrate \n tipul „confrun-t`rilor asimetrice“.

Ast`zi, \ns`, SUA sunt confruntate cuo sfidare de tip terorist, de o amploare [io violen]` necunoscute \n trecut. Baze [inave nord-americane, ambasade [i sim-pli cet`]eni au ajuns obiectul predilectde lovire al unei vaste re]ele teroristeinterna]ionale, extins` la scar` planetar`,dotat` cu mijloacele cele mai moderne

de ac]iune [i comandat` din centre spe-ciale, \ncadrate cu exper]i de clas`. Maimulte „state-gazd`“ ofer`, voluntar saunu, protec]ie acestei re]ele ramificate, iargrupuri de interese diverse alimenteaz`cu fonduri [i mijloace de lupt` „r`zboiulterorist“ \mpotriva SUA, liderul Occiden-tului [i al democra]iei moderne. Acesteasunt [i temeiurile pentru care pre[edin-tele George W. Bush a declarat oficial c`SUA se afl` practic „\n r`zboi“.

Strategia grup`rilor teroriste – pentruc` exist` [i aici o strategie – este aceeade a lovi punctele tari [i punctelesensibile, de a ucide lideri, dar [i oameni

obi[nui]i, dac` prin aceasta impre-sioneaz` [i demoralizeaz`. Unii sugerea-z` c` terori[tii ur`sc oamenii, ur`sc pla-neta, ur`sc binele [i frumosul, c` sunthido[i, monstruo[i, psihopa]i. ßi, dac`a[a i-au considerat pe terori[ti [i teroris-mul \n general, se \n]elege c` [i ac]iunile\mpotriva acestui fenomen au fostprivite cu aceea[i m`sur`. Singurul statcare a \n]eles c` terorismul este unr`zboi foarte inteligent, conceput demin]i str`lucite [i pus \n oper` de fa-natici, a fost Israelul. În urma ataculuiterorist palestinian asupra lotului olim-pic israelian, efectuat \n 1972, evreii au

35IMPACT STRATEGIC

Eveniment strategic

declan[at o ac]iune de nivel strategic,sistematic`, pe termen lung, operândpractic cu acelea[i mijloace, dar multmai perfec]ionate, pentru descoperirea[i lichidarea grupurilor teroriste care au\ndoliat ]ara. Totu[i, terorismul palesti-nian n-a fost \nvins.

De altfel, terorismul nici m`car nupoate fi localizat cu precizie. Ossamaben Laden, care este considerat, la oraactual`, principalul vinovat pentruatacurile sinuciga[e asupra Pentago-nului [i a celor dou` turnuri din NewYork, este doar unul dintre cei care con-duc re]elele de terorism. Terorismul nu\nseamn` numai ben Laden, chiar dac`ben Laden pare cel mai mare terorist altuturor timpurilor. Terorismul este altce-va. Este ca un cancer. Îl extirpezi aici, elapare \n alte zece locuri. Îl extirpezi \nzece locuri, apare \n o sut`...

Îndeob[te, ac]iunea antiterorist` afost l`sat` pe seama poli]iei [i a unorfor]e speciale, excelent preg`tite, darrelativ ineficiente \n lupta cu terorismul,chiar dac` mai mereu au reu[it s` prind`(de regul` post factum) grupurile careau ac]ionat. Dar „creierul“ terorist a g`sitimediat solu]ii [i pentru aceasta:ac]iunile sinuciga[e.

Din cele reliefate pân` acum, se potdesprinde câteva concluzii \n leg`tur` cuacest tip de r`zboi planetar:

• scopul r`zboiului terorist este pre-ponderent politic [i const` \n pierderea\ncrederii \n autorit`]ile de stat, atât \nplan intern, cât [i \n plan interna]ional;

• r`zboiul terorist implic` struc-turarea ac]iunilor teroriste pe spa]ii\ntinse, \ntr-o succesiune de lovituri,riguros ierarhizat`;

• bazele de sus]inere ale mi[c`rilorteroriste se afl`, de obicei, \n afarastatelor-]int`;

• sus]inerea uman` este asigurat`de c`tre grupuri sociale sau etnico-re-ligioase defavorizate \ntr-un fel sau altul;

• adeseori, ac]iunile teroriste suntstimulate de rivalit`]ile dintre state saudintre state [i al]i actori interna]ionali(corpora]ii „interna]ionale“, „confesio-nale“, „carteluri ale crimei“);

• terorismul de]ine totdeauna ini]ia-tiva strategic`;

• nu are grani]e, nu are timp, sedesf`[oar` peste tot [i totdeauna;

• este un r`zboi de tip mozaic, duscu tot felul de mijloace de c`tre tot felulde lupt`tori;

• este un r`zboi extrem de inteli-gent, fiecare ac]iune fiind \ndelungpreg`tit`, desf`[urat` rapid, violent [i, \nmajoritatea cazurilor, eficient;

• se desf`[oar` \n toate spa]iile (cos-mic, aerian, terestru, maritim) [i \n toatedomeniile (economic, politic, cultural,[tiin]ific [i informa]ional);

• terori[tii pot dispune de orice felde mijloace, de la cele nucleare la celenecesare ac]iunilor asupra re]elelorInternet, de la cele clasice la cele necon-ven]ionale;

• cei care pun \n oper` strategiaterorist` sunt doar pioni de sacrificiu,preg`ti]i \ndelung din punct de vederemilitar, moral [i psihologic pentruac]iuni extreme, care sunt privite ca o\ncununare a vie]ii prin moarte;

• reac]iile prin violen]` asuprare]elelor (elemente ale acestora) con-duc, de regul`, la escaladarea violen]ei;

• liderii terori[tilor nu sunt psi-hopa]i; pot fi \ns` considera]i astfel, \ncalitatea pe care [i-o asum`, aceea deoameni care au o misiune istoric`,mesianic` sau justi]iar`;

• la nivel strategic, terorismul poaterealiza opera]ii \ndelungate, de mareamploare, modulare, fragmentate [i per-verse, duse prin ac]iuni tactice disparate,fulger`toare [i independente, condu-cerea exercitându-se prin sisteme con-spirative, disimulare, infiltrare etc.;

• ac]iunile, opera]iile [i r`zboaieleteroriste pot servi de multe ori ca „mij-loace de h`r]uire [i timorare“ a „sta-telor-]int`“, \n conexiune cu alte tipuride confrunt`ri, de natur` economic`,politic`; uneori, ac]iunile teroriste potprefa]a declan[area unor conflicte mili-tare de tip tradi]ional.

Acum, \n urma tragicelor evenimentedin Statele Unite, exist` voci care afirm`c` r`zboiul viitorului, \ncepând chiar dinacest moment, va fi r`zboiul \mpotriva

terorismului. Pre[edintele George W.Bush a promis c` va conduce lumea \nacest r`zboi pe care \l va câ[tiga.Comunitatea interna]ional`, la rândul ei,d` semne c` va riposta solidar \mpotrivaterorismului. Se contureaz` astfel elabo-rarea unei politici antiteroriste la scar`global` [i constituirea de structuri soli-dare, de prevenire a expansiunii teroris-mului [i de combatere a grup`rilor exis-tente [i viitoare. România \n]elege s` se\ncadreze \n efortul de contracarare aamenin]`rilor teroriste, cu principalelesale disponibilit`]i umane [i materiale.

R`zboiul care s-a declarat la 11septembrie \mpotriva terorismului ar tre-bui s` aduc` muta]ii substan]iale \n artamilitar` [i mai ales \n strategie. La oraactual`, nici o armat` din lume – nicichiar cea israelian` – nu este preg`tit` s`desf`[oare riposte eficiente, de anver-gur`, \mpotriva terorismului. Începând\ns` cu 11 septembrie 2001, se pare c`s-a luat hot`rârea ca fiecare armat` s` fie\n m`sur` s-o fac`. Vor trebui puse \noper` strategii militare antiteroriste, ceeace \nseamn` noi viziuni, noi conceptereferitoare la strategia for]elor, strategiamijloacelor [i strategia opera]ional`(strategia ac]iunilor).

Strategia for]elor va trebui s` cuprind`sisteme noi, adecvate, de preg`tire astatelor majore [i a for]elor, noi structuride informa]ii, supraveghere, ac]iune pre-ventiv` [i reac]ie imediat`, o nou`filozofie a angaj`rii, pe principiile sur-prinderii, suficien]ei, continuit`]ii [i satu-ra]iei, f`r` a se renun]a nici un moment lacele tradi]ionale, care exist` \n toatestrategiile militare ale lumii, \nc` din anti-chitate. A[a trebuie s` fie. Politicul deter-min` amenin]area [i tot el hot`r`[te [itipul de angajare, de r`zboi. Principaleleinstrumente de ducere a unui r`zboi suntarmatele. Iar dac` lumea este amenin]at`de un r`zboi terorist, armatele trebuie s`duc` un r`zboi antiterorist.

Desigur, for]ele armate nu vor fi sin-gurele care vor lupta \mpotriva teroris-mului. Dar, dac` se accept` ceea cespunea pre[edintele american, ele vor fiprincipalele. Pentru c` sunt puternice [ipentru c` ra]iunea lor de a fi este aceea

36 IMPACT STRATEGIC

Eveniment strategic

de a ap`ra statele [i na]iunile \mpotrivaoric`rui agresor. Agresorul este acumterorismul (unul dintre cei mai pericu-lo[i), dar nu e singurul.

Desigur, responsabilitatea declan-[`rii unui astfel de r`zboi revine facto-rului politic. Acesta va stabili scopurile,obiectivele, durata, for]ele, mijloacele,limitele opera]iilor [i, probabil, modali-t`]ile de angajare.

În ceea ce prive[te preg`tirea [istructurarea for]elor armate pentru acesttip de r`zboi, se pun foarte multe\ntreb`ri, dintre care nu pot lipsiurm`toarele: vor renun]a armatele lastructurile lor clasice, \n favoarea unormodele de reac]ie (ac]iune) antiteroriste,sau actualele structuri \[i vor l`rgi capa-citatea de ac]iune [i cu astfel de noi posi-bilit`]i? Se va produce o integrare \ntrefor]ele armate [i sistemele de informa]iisau acestea din urm`, \n ceea ce prive[ter`zboiul antiterorist, se vor subordonastatelor majore generale? Cine va con-duce, din punct de vedere militar,r`zboiul antiterorist?

Strategia mijloacelor \[i va \mbog`]i[i ea sfera de cuprindere cu noi com-ponente necesare acestui tip de r`zboi,probabil, din domeniul supravegherii,comunic`rii, identific`rii [i sistemelorpunctiforme pentru lupta \n localit`]i [ispa]ii aglomerate. Dac` a[a staulucrurile, atunci, \n noua viziune adot`rii armatelor cu sisteme de arme, seva renun]a la avia]ia de bombardamentstrategic, la armele nucleare, laap`rarea antirachet`, la sistemele dearme de \nalt` precizie, \n favoareacelor antiteroriste? În mod sigur, nu seva renun]a la nimic din ceea ce estemodern [i eficient \n arsenalele arma-telor. Se va renun]a \ns` la tradi]ionalamenta-litate \n folosirea acestora. Vorlua desigur o dezvoltare f`r` precedentmijloacele tehnice de cùtare [i desco-perire a terori[tilor [i a arsenalului aces-tora, dar armatele nu vor disp`rea.

Cele mai substan]iale muta]ii se vorproduce \ns` \n domeniul strategieiopera]ionale. Strategia va trebui s`defineasc` complexul de opera]iuni

antiteroriste, \ncepând cu sistemele dearme [i continuând cu procedeele deac]iune, modalit`]ile de proiectare afor]elor, dispozitivul necesar a serealiza, manevra strategic`, sistemelede comand` [i control, precum [i cumodalit`]ile concrete de angajaremilitar`.

Nu [tim dac` toate acestea vor fi po-sibile pân` la g`sirea [i pedepsireavinova]ilor (nu doar a f`pta[ilor) pentrutragediile de la New York [i Washing-ton. Mii de oameni care \[i \ncepuser`ziua de munc` cu zâmbetul pe buze, \nmarea [i frumoasa Americ`, au fosttrecu]i \n nefiin]`, \n câteva momente,f`r` s` \n]eleag` m`car ce s-a \ntâmplat.America [i lumea \ntreag` au trìt unco[mar. Îl vor trì mereu, chiar dacùnii \l vor uita sau m`car vor \ncercas`-l uite. Dar strategia militar` trebuies` g`seasc` deopotriv` un r`spuns teo-retic [i un mod de ac]iune \n acest vechitip de r`zboi care a invadat din nouplaneta.

Redac]ia

37IMPACT STRATEGIC

Securitate [i strategie militar\

Sfâr[itul strategiei?!Dr. Gheorghe V|DUVA

Lumea se afl` \ntr-o continu` schim-bare, dar, de mii de ani, a r`mas practicneschimbat`. Este o antinomie ca atâteaaltele. Ast`zi, mai mult ca oricând, lumease folose[te de ea \ns`[i, \n modul celmai pervers cu putin]`, pentru a se afir-ma [i, \n acela[i timp, pentru a se negape sine, pentru a se pream`ri [i, exact \naceea[i secund`, pentru a se ponegri,pentru a construi valori [i a distruge va-lori, pentru a pune un ban de o parte [ipentru a goli, f`r` nici un fel descrupule, buzunarul celuilalt. Institutelede studii politice, strategice, economice,sociale, culturale, istorice, militare etc.din toat` lumea trag semnale de alarm`,fac diagnostic`ri, evalu`ri [i prognozepe care Puterea (a se citi politicul) leinterpreteaz` cum dore[te, cum vrea, \nfunc]ie de un foarte complicat joc alintereselor. Totdeauna interesul a fostmotorul strategiei. Pentru c`, \nainte deorice, el a fost [i a r`mas esen]a politicii.

În mii de ani de existen]`, lumea a reu[its`-[i creeze nu doar temple care s`-i ges-tioneze valorile, ci [i institu]ii care s-o

mint` [i s-o domine, s-o am`geasc`, s-ofragmenteze [i s-o \n[iruie pe o scalìmens`, de la primitivismul popula]iilorafricane [i amazoniene, pân` la super-ci-viliza]ia american` sau suedez`. Totul sepoate globaliza, mai pu]in interesele. Edrept, interesul este imboldul ac]iunii,motorul ei, iar ac]iunea este configuratàb initio de structura interesului. Ea,ac]iunea, se supune unor legi statistice,pentru c` interesul nu are nici o lege,pentru c` el este crea]ia omului, estecuvântul care i-a fost dat omului pentrua-[i ascunde [i, \n acela[i timp, pentrua-[i exprima gândurile, a[a cum spu-neau Talleyrand [i Zola. ßi, de aceea,

parafrazându-l pe Lucian Blaga, putemspune c`, cu cât cunoa[tem mai binecomplicatele labirinturi ale interesuluiomenesc, cu atât se adânce[te mai multmisterul acestora…

În aceste condi]ii, constat`m c`strategia, de[i ar trebui s` fie unitar` (eaconstând \n folosirea tuturor for]elor [i

mijloacelor – economice, politice, mili-tare, diplomatice etc. – pentru ob]inereasuccesului planificat), continu` s`

evolueze \n trei sensuri divergente, maiexact, care nu sunt convergente, darcare se \ntâlnesc totu[i \n punerea \noper` a politicilor de confruntare:

• strategia ofensiv`, agresiv`, dedominare;

• strategia de confruntare sau de\ntâlnire;

• strategia de reac]ie.Aceste mari strategii izvor`sc din

politici corespunz`toare, iar acestea aula baz` interese vitale sau consideratevitale.

Strategia ofensiv`, agresiv`, sebazeaz` pe o politic` de dominare carerezult`, de regul`, din interese globale.

SUA, Marea Britanie, Fran]a1 au intereseglobal recunoscute [i exprimate chiar \ndocumente date publicit`]ii. Dup`spargerea echilibrului strategic, adic` abipolarit`]ii ofensive [i, \n acela[i timp,defensive, care este o urmare fireasc` areu[itei acestei strategii, strategia ofen-siv`, agresiv` a ob]inut nu numai un

câmp larg deac]iune, f`r`

obstacole majore, dar a devenit ea \ns`[isolitar`. Adic` \n necompeti]ie, necon-curat` de nimeni, nici m`car de o strate-

gie defensiv`pe m`sur`.

Strategia de confruntare are la baz`politica sferelor de influen]`, care, la rân-dul ei, izvor`[te dintr-un complex deinterese ce ]in de realizarea unor zoneeconomice sub controlul respectivelormari puteri, a unui glacis strategic, con-trolul unor resurse de materii prime saude valoare strategic`, criterii careexprim` apartenen]a la acela[i sistem devalori, tradi]ii istorice etc.

Strategia de reac]ie depinde [i ea, \n\ntregime, ca reac]ie, atât de ac]iuneastrategic` ofensiv` \ndreptat` \mpotrivastatului vizat, agresat sau cùtat, cât [i depolitica pe care o duce statul respectiv.

38 IMPACT STRATEGIC


Aceast` politic` poate fi:• de men]inere a status-quo-ului;• de p`strare a suveranit`]ii terito-

riale [i a independen]ei na]ionale;• de independen]` economic` [i

militar`;• de c`utare [i acceptare a tutelei

unei mari puteri;• de integrare \ntr-o alian]` militar`;• de integrare \n organisme eco-

nomice, financiare etc., dominate de omare putere sau de un grup de ]`riputernice;

• de realizare a unor alian]e sau uni-uni regionale;

• de recuperare, re-anexare sauanexare a unor teritorii (de[i acest lucrunu mai este azi atât de important);

• de revizuire a unor tratate;• de atragere a simpatiei interna-

]ionale;• de ob]inere a unui sprijin din par-

tea unor mari puteri sau organisme inter-na]ionale pentru realizarea diferitelorobiective (economice, teritoriale, na]io-nale, regionale etc.);

• de combinare a unora sau maimultor obiective din cele enumerate maisus.

Strategia ofensiv`, agresiv` este ostrategie de dominare. Este o strategieglobal`, adesea integral`.2 Ea nu este\ns` crea]ia exclusiv` a modernit`]ii. Eaeste o strategie de \mprumut de la marilemigra]ii, mai exact de la marile invazii deodinioar` dinspre Est. Numai c`, spredeosebire de mi[carea aproape natural`

a celor mai mari armate de invazii aleOrientului, strategia agresiv` actual`,\ndeosebi cea a Occidentului ultimelorsecole ale mileniului II [i \nceputuluimileniului III, a pornit de la un principiupotrivit c`ruia cea mai bun` ap`rare esteofensiva, adic` faptul \mplinit, impune-rea prin for]` a propriei voin]e. Iaraceast`… ofensiv` a ap`r`rii trebuie te-meinic preg`tit` [i foarte bine sus]inut`.

De-a lungul timpului, \ntre folosireamijloacelor – care este o problem` astrategiei – [i preg`tirea acestora pentrua fi folosite – care este o problem` poli-tic` \n concep]ie [i strategic` \n desf`-[urare, \n execu]ie – s-a realizat o astfelde apropiere \ncât, la un moment dat,s-a crezut c` strategia a murit, totuldevenind politic` economic`, militar`,cultural` [i diplomatic`. Se mai crede\nc` [i acum a[a ceva. Nu demult auap`rut mai multe articole \n revistaamerican` „Orbis“, organ al ForeignPolicy Research Institute (FPRI), unuldintre ele intitulat „Mentalitatea milita-rilor“ \n SUA.3 Un prim raport intitulat„Demilitarizarea militarilor“, publicat \n1997, subliniaz` pericolul cre`rii uneipr`p`stii \ntre militari [i cei pe careace[tia \i ap`r`. De ce? Este foartelimpede. Pentru c` exist` [i \n SUA, caoriunde \n alt` parte, iluzia c` politicapoate \nlocui strategia. Iar r`zboiul dinIugoslavia, ca s` nu mai vorbim de celdin Vietnam, ambele comentate pe larg,\n general negativ, de marile institutestrategice americane, arat` \nc` o dat` ce\nseamn` aceast` eroare.

Desigur, nu totdeauna politicul trecegrani]ele sale. Adesea el r`mâne acolounde-i este locul: la fixarea obiectivuluipolitic al confrunt`rii [i preg`tirea mij-loacelor. Unii dintre strategi [i-au datseama imediat c` nu este vorba desfâr[itul strategiei, ci de un nou \nceputal acesteia, adic` de globalizarea ei, deextinderea ei [i la domenii care nu i-auapar]inut tran[ant, de rena[terea ei. Deaceea, unii strategi sunt de p`rere c`strategiile economic`, diplomatic`, teh-nologic` etc. sunt, \n cele din urm`,domenii ale strategiei militare, \ntrucâtfolosesc metodologia [i instrumentele

strategiei militare. Acest lucru esteextrem de important, \ntrucât o astfel deconcep]ie nu trece strategia militar` peultimul plan, cum se \ntâmpl` la noi, ciridic` celelalte strategii (care nu sunt defapt strategii, ci componente ale uneistrategii globale, care este \n cele dinurm` tot de sorginte militar`) la nivelulcelei militare. Nu conteaz` ce spun ma-rile puteri \n acest sens, ci ceea ce fac eleefectiv. Nu cuvintele, discursurile [i c`r-]ile albe sunt importante, ci realit`]ile,adic` modul cum sunt fixate obiectivelepolitice ale confrunt`rii, cum suntpreg`tite mijloacele militare, economice,diplomatice, politice [i cum se preconi-zeaz` a fi folosite. Iar cele militare sunttotdeauna cele mai puternice, benefi-ciind de cele mai \nalte tehnologii [i deo aten]ie cu totul special`.

Claude Chaufrein arat`, \ntr-un arti-col publicat \n „Défense Nationale“, dinmartie 1999, c` lui Ronald Reagan – celcare a creat ini]iativa de ap`rare strate-gic` – \i apar]ine prima manevr` destrategie total`, constând \n concen-trarea pentru cucerirea suprema]ieimondiale \n lupta dintre cele dou`superputeri de atunci – URSS [i SUA – atuturor poten]elor.4 Cercetarea [tiin]ific`,tehnologic`, economic`, psihologic`,toat` gama de domenii de confruntaresunt puse \n aplicare cu aceast` ocazie.Un alt exemplu \n acest sens \l repre-zint` ac]iunea Germaniei, dup` unifi-care, de realizare a unui glacis strategicspre Est, compus din Polonia, Cehia,Croa]ia, Slovenia [i Ungaria, adic` a uneizone care corespunde \n mare m`sur`cu vechiul concept al geopoliticienilorgermani [i care se numea Mittel Europa.5

Spre Vest, Germania [i Fran]a realizeaz`o unitate politic` [i strategic` deja bine definit`, iar Olanda [i Belgia sunt]`ri aflate masiv sub influen]a m`rciigermane.

Strategia de confruntare sau de \ntâl-nire apar]ine, de regul`, tot marilor pu-teri. De data aceasta, con]inutul unei ast-fel de strategii const` \n preg`tirea [i, lanevoie, folosirea tuturor mijloacelorpentru o posibil` confruntare de pepozi]ii egale sau, pe cât posibil, de pe

39IMPACT STRATEGIC


pozi]ii superioare, \n avantajul propriu.Pentru cucerirea suprema]iei strategice,marile puteri nu se dau \n l`turi de la ni-mic. çntr-un articol intitulat „Les révolu-tions stratégiques“, publicat \n „DéfenseNationale“, Eric de la Maisonneuve scrie:„Strategia se l`rge[te [i \[i trece \n contulsù toate formele de expresie ale dialec-ticii voin]elor, care \ntrebuin]eaz` toatemijloacele disponibile pentru a potoli, areduce setea de putere a rivalilor“6. Acestlucru se face adesea \ntr-un mod foarteinteligent, nu prin r`zboi, nu prin con-fruntare, nu prin tensiuni, nici m`carprin opozi]ie, ci prin… alian]e, care, se[tie, sunt instrumente ale strategiilorindirecte. Alian]ele creeaz` dependen]e,iar cine st`pâne[te dependen]ele st`-pâne[te [i situa]ia strategic`.7 Aceasta se poate numi strategie a cre`rii dedependen]e.

Pentru realizarea unui astfel deobiectiv, spre exemplu, se realizeazàlian]e strategice \ntr-un domeniu teh-nic, \n vederea realiz`rii unui produs etc.Astfel de alian]e fac dependent statulrespectiv de un alt stat, \ndeosebi de omare putere sau de o alian]` etc. UEeste, la ora actual`, la bun`voin]a SUAprivind naviga]ia prin satelit (GPS) [iimaginea prin satelit de \nalt` rezolu]iepe orice timp (Helios nu lucreaz` \ninfraro[u). çn felul acesta, SUA au anihi-lat, cel pu]in pentru o perioad` de timpdestul de \ndelungat`, adversitateaEuropei de Vest, prevenind o opozi]ie aacesteia \n problemele mari ale strategieiglobale americane. Dar [i unele ]`ri dinVest, la rândul lor, depind una decealalt` \n ceea ce prive[te, spre exem-plu, tehnica de avia]ie.

Se folosesc [i alte mijloace pentrucrearea altor tipuri de dependen]e strate-gice. Spre exemplu, pentru a preveniconfruntarea cu Rusia, SUA folosesc mij-loacele financiare de care Federa]ia Rusàre mare nevoie, mai ales FMI [i BancaMondial`. Jocul politic [i strategic SUA –Rusia \n timpul atacului asupra Iugos-laviei, a reliefat, cum nu se poate maibine, folosirea acestui tip de strategieindirect`, mai exact a acestei compo-nente a strategiei de confruntare.

Strategia de reac]ie este proprierestului lumii, adic` ]`rilor mici [imijlocii, celor care apar]in, dup` Hun-tington, altor civiliza]ii decât celei occi-dentale.8 Ea este foarte bogat`, extremde diversificat` [i de complex`. Pentrufiecare ]ar`, grup de ]`ri, zon` geograficètc., o astfel de strategie are forme demanifestare diferite, de la acceptareadomina]iei marilor puteri, a protectora-tului acestora, a parteneriatului cu aces-tea, la confruntarea dispropor]ionat`, lar`zboiul dispropor]ionat. Ea este o stra-tegie integral`, total` – cel pu]in a[a artrebui s` fie, mai ales \n etapa ei disua-siv` – dar, \n acela[i timp, trebuie s` fie[i o strategie flexibil`, fluid`, adaptabil`tipului de agresiune, de r`zboi.

Ac]iunile strategice depind detipurile de strategii [i au o mare semnifi-ca]ie \n fizionomia r`zboiului.

Strategiei ofensive, agresive \i suntproprii:

• descurajarea strategic`;• presiunea strategic`;• h`r]uirea strategic`;• ofensiva strategic`;• domina]ia strategic`.În cazul strategiei de confruntare (de

\ntâlnire) remarc`m:• descurajarea strategic` reciproc`,

inclusiv nuclear`;• controlul armamentelor;• tentativa de cucerire a suprema]iei

strategice;

• realizarea de coali]ii;• ofensiva strategic`;• reechilibrarea strategic`.Strategia de reac]ie \mbrac` o gam`

de ac]iuni foarte diversificat`, care ]in, \ngeneral, de interesul na]ional, de for]eleaflate la guvernare, de rolul marilor pu-teri, de tradi]ii etc. Acestea pot fi:

• strategia status-quo-ului;• riposta asimetric`;• descurajarea de la mic la mare;• cedarea strategic`;• \ncadrarea \ntr-o alian]` ad-hoc;• rezisten]a strategic`;• r`zboiul total sau popular;• guerila;• terorismul. Dup` tipurile de strategii se pot clasi-

fica [i tipurile de r`zboaie.Astfel, strategiei de dominare, strate-

giei ofensive, agresive \i corespunder`zboiul dispropor]ionat, de impunere aunor condi]ii sau de supunere a unei]`ri, zone, regiuni etc. Acest tip de r`zboiare multe componente, dintre care nulipsesc:

• embargoul economic;• blocada naval`, aerian`, terestr`;• agresiunea informa]ional`;• diversiunea;• sprijinirea opozi]iei politice;• formarea, \narmarea [i instruirea

de forma]iuni paramilitare care s` lupte\mpotriva conducerii statului respectivsau s` creeze o situa]ie strategic` intern`

40 IMPACT STRATEGIC


[i zonal` grav` care s` favorizeze [i s`legitimeze interven]ia unei puteri str`i-ne, a unei alian]e, a organismelor in-terna]ionale etc.;

• discreditarea interna]ional`;• lovitura radioelectronic`;• ac]iunile (r`zboiul) non-contact;• interven]ia de tip rapid a unei

coali]ii de state puternice sau a unei mariputeri;

• r`zboiul \n toate mediile: informa-]ional, cosmic, aerian, terestru [i maritim.

Strategiei de confruntare, de \ntâlnire\i corespunde r`zboiul dintre dou` saumai multe mari puteri, care poate treceprin diverse etape, de la descurajare nu-clear` [i tehnologic` reciproc`, la ac]iunieconomice, diplomatice, politice [i mi-litare etc., putând degenera \n r`zboimondial. Un astfel de r`zboi ar puteaavea urm`toarele componente:

• nuclear`;• economic`;• tehnologic`;• informa]ional`.Acest tip de r`zboi, de[i foarte pu]in

probabil – de cele mai multe ori, cei marise \n]eleg bine \ntre ei, iar atunci cândsunt foarte puternici nu se atac` sub nicio form`, \ntrucât se a[teapt` la riposte deacela[i tip sau chiar mult mai puternice,

iar armamentul nuclear face, practic,imposibil r`zboiul global – nu mai con-stituie azi o problem`, \ntrucât marileputeri ale lumii (\ndeosebi cele occiden-tale) sunt de aceea[i parte a baricadei, iarde cealalt` parte sunt mari puteri f`r`preten]ii globale9 (China, Rusia, India,Iran, Islam), ci doar regionale.

Strategiei de reac]ie \i corespunde, \ngeneral, r`zboiul de tip popular, maiexact r`zboiul de ap`rare, sub toateformele sale. Tot \n acest tip de strategiese \ncadreaz` toate modalit`]ile de reac-]ie, de la cele care ]in de acceptareaprotectoratului sau a tutelei, la nesupu-nere, la r`zboiul total, de gueril` [i laac]iuni teroriste.

În general, sub influen]a mediei occi-dentale care este foarte puternic`, astfelde ac]iuni (r`zboiul total, r`zboiul de gue-ril`, ac]iunile specifice r`zboiului terorist)sunt condamnate [i se consider` amenin-]`ri grave pentru pacea [i stabilitatea ]`-rilor, a zonelor, a regiunilor [i chiar a pla-netei. Dar, o astfel de imagine nu estedecât \n parte adev`rat`, \ntrucât strategiade reac]ie nu este decât reac]ie postfactum– rareori reac]ie preventiv` – [i, de aceea,trebuie analizat` \n coordonatele ei reale,nu \n cele impuse de marile puteri care,natural, nu vor recunoa[te c` exist` [i c`

trebuie s` existe [i o strategie de reac]ie.Aceast` strategie de reac]ie este \n ma-

re parte condi]ionat` de politica de frag-mentare a ]`rilor non-occidentale, deexcludere a lor din rândul oric`ror posibi-le amenin]`ri, sau de \ncurajare a tendin-]ei de fragmentare prin impunerea unornorme imposibil de aplicat \n practic`.

Toate componentele strategiei ge-nerale se reconstituie \n aceste conceptestrategice, \n aceste tendin]e de evolu]iea strategiei, ceea ce nu \nseamn` dispa-ri]ia strategiei, ci reconstruc]ia ei10 \ntr-unspa]iu generat de un sistem politic care,pentru a se abate aten]ia de la adev -̀ratele [i profundele muta]ii strategice, sespune c` se zbate \n realizarea unei noiconstruc]ii mondiale, unei noi ordini,\ntre mondializare [i fragmentare. În rea-litate, nu este nimic prea nou sub soarelestrategiei. Nici sub cel al strategiei mij-loacelor, poate doar cu excep]iamultidimensionaliz`rii acestora, inte-gralit`]ii sistemelor de arme [i extinderiilor accentuate \n spa]iile informa]ional,cosmic, economic, [tiin]ific, demografic[i diplomatic, nici sub cel al strategieiopera]ionale.

Strategia, deci, nu s-a sfâr[it. Doarpoliticul \[i face câteodat` iluzia c` lepoate rezolva el pe toate, peste tot. çn

NOTE1«Este suficient s` amintim celebra fraz` a lui Filip de Saint Robert: „Ne trebuie o mare

politic` pentru c` nu suntem o mare putere; dac` nu avem o mare politic`, nefiind o mareputere, nu suntem de fapt nimic“. Alfred Grosser a spus cam acela[i lucru despre politicaextern` a Fran]ei \n 1945: \n fond, problema este cum po]i s` p`strezi o influen]` mondi -al` când se [tie c` Fran]a nu este o superputere». Hervé Coutau-Bégarie, Le site de lastratégie, www.stratise.org.

2General Beaufre, Introduction en Strategie.3Revista „Orbis“ 1997.4Revista, „Défense Nationale“, martie 1999.5La finele anului 1992, oficial, Germania investise \n Europa Central` 1,2 miliarde de

dolari, Cehoslovacia (de atunci) primind, ea singur`, 532 milioane de dolari, adic`aproape jum`tate din aceast` sum`. Un specialist american \n economia european` scria\n aprilie 1992 c` „… pe frontul Vestului b`ncile germane \ncearc` s`-[i men]in` reputa]ia

\n materie de stabilitate – ceea ce a f`cut din marca german` ce este ea acum – \n timp ce,pe frontul din Est, ele urmeaz` o politic` financiar` expansionist`, chiar temerar`, dac`judec`m lucrurile dup` comportamentul obi[nuit al Germaniei Federale“, Tom Redburn,Economic Weight Spread in East Europe, Herald Tribune, 1er avril 1992.

6Ibidem.71er avril 1992. Herald Tribune.6Ibidem.7Cahiers de Chaillot, nr. 44, Janvier 2001, „Les perspectives d’une industrie de

défense transatlantique. L’impact sur les options stratégique“, p. 106.8În cartea sa Ciocnirea civiliza]iilor…, Huntington \mparte lumea \n [apte sau opt

civiliza]ii: occidental`, ortodox`, sinic`, hindus`, japonez`, islamic`, african` [i latino-american`, aceasta din urm` putând fi \ns` \ncadrat` [i \n civiliza]ia occidental`.

9Samuel P. Huntington, „The Clash of Civilizations the Remaking of World Order“,Simon & Schuster, 1997.

10Lucien Poirier, „Stratégie Théorique“, col. Bibliotheque stratégique, 3e éd. 1997.

The End of the Strategy?!The strategy has not been completed. It is the politics, which deceives itself in thinking it can solve all the problems,

everywhere, in international relationships, justice, economy, security, defence or strategy. For this reason, now and then, onemust remind it that the mathematician deals with mathematics, the linguist with the etymology, the syntax and the morphology,the politician with the politics and the military officer with the military strategy.

Summary

41IMPACT STRATEGIC


Elemente ale unei strategii de influen]are

Locotenent-colonel ing. Vasile P|UN

Ansamblul orient`rilor [i deciziilorpolitico-militare \n materie de reform` aorganismului militar necesit`, dincolo deprocesul MAP, standardele deja clasicede interoperabilitate, strategia de ima-gine etc., o aliniere [i o adecvare laschimb`rile de fond privind naturaconflictelor.

Problema care se poate formula estelegat` de maniera \n care deciden]ii,

strategii militari [i planificatorii ap`r`riiintegreaz` noile coordonate ale teorieimilitare \n op]iunile de modernizare.Urm`toarele observa]ii sugereaz` unprim punct de vedere:

„Scopul teoriei militare este de a oferilumin` \n natura intrinsec` a conflic-telor”.1 Teoria este esen]ial` pentru obun` strategie. Viziunea strategic` tre-buie s` inspire orice proces de refor-m`/modernizare (de remarcat manieraprudent` [i vag` \n care mediul politico-militar autohton abordeaz` conceptul de

„Revolu]ie \n Afacerile Militare” –Revolution in Military Affairs2).

• În competi]ia (adaptarea) pe planconceptual [i doctrinar, \n raport cutemele de reflec]ie majore actuale (nouacultur` a conflictelor, teoria neo-clause-witzian`, non-liniar` a r`zboiului 3,strategiile informa]ionale etc.), teoria mi-litar` româneasc` dovede[te o anumit`r`mânere \n urm`.4

• Noua cultur` a conflictelor se cris-talizeaz` \n mediul militar românesc odat` cu crearea noii dimensiuni ciberne-

tice [i cu apari]ia noilor concepte [i in-strumente strategice, printre care opera-]iile informa]ionale strategice, derulateprin intermediul opera]iilor psihologicecomplexe, conflictelor mediatice, atacu-rilor digitale, managementul percep]iilor.

Un set de afirma]ii… conclusiveInteresul pentru noua cultur` a con-

flictelor [i revolu]ia informa]ional` – cudetermin`ri majore privind extinderearesponsabilit`]ilor organismului militar \nmaterie de securitate na]ional`, proiec-

tarea unor capacit`]i strategice [i rede-finirea proceselor de comand` [i controldin perspectiva asimetriei – reclam` oluare \n considerare a urm`toareloraprecieri, care, integrate, construiesc unposibil cadru teoretic de reflec]ie:

• „Utilizarea for]ei \n mod eficientpe o scar` mai mare sau mai mic` se facemai mult pentru a preveni escaladareaconflictelor decât pentru o confruntaredirect` de for]e militare”;5

• Noul tip de cultur` a r`zboiuluieste caracterizat de faptul c` „agresiuniler`mân nepedepsite, iar victoriile r`mân\n posesia câ[tig`torilor”;6

• Orice conflict poate fi tolerat dac`nu produce victime omene[ti – „teorianoii mentalit`]i demografice”;7

• Împrejur`rile [i constrângerile dinmediul strategic actual orienteaz` plani-ficatorii ap`r`rii [i strategii militari spre oatitudine de mul]umire cu realiz`ri par-]iale [i temporare, necongruent` cu con-ceptul clasic de conflict [i cu mentali-tatea indus` de acesta. Mai mult decâtatât, se consider` c` rezultatul decisiv,care poate fi realizat \n orice conflict, arputea fi temporar [i indecis;8

• Trecerea de la un concept clasicde organizare la unul post-clasic pre-supune „schimbarea caracterului for]e-lor armate, care nu trebuie s` mai repre-zinte expresia – na]iune \narmat` –, ci s` fie mai degrab` un corp de solda]iprofesioni[ti”;9

• Trebuie reconsiderat un conceptmai vechi privind conflictele – pruden]astrategic` – ce presupune r`bdare \n aexploata pe deplin efectele unui embar-go [i/sau ale unei blocade militare sauale oric`rei „forme lente de r`zboi”; 10

• „Evolu]iile tehnologice actuale [idinamismul activit`]ii de intelligencegenereaz` o a[teptare nerealist` legat`de schimbarea drastic` a modului deplanificare [i a practicilor militare;”

42 IMPACT STRATEGIC


• „Tehnologiile informa]ionale”12, cao condi]ie pentru ac]iunea militar` efi-cient`, sunt dimensiuni esen]iale \nplanul evolu]iei gândirii [i practicii mili-tare. Pe m`sur` ce aceste tehnologii seschimb`, se schimb` [i contextul \n caresunt f`cute alegerile de politic`, destrategie [i de doctrin` militar`. Pe m`su-r` ce sunt elaborate noi tehnologii, semodific` [i sfera alternativelor posibileprivind planificarea ap`r`rii [i ac]iuneamilitar` propriu-zis`;

• „Revolu]ia informa]ional`”13 ofer`tehnologii care modific` \n mod conti-nuu influen]a binomului timp-spa]iu,contribuie substan]ial la cre[terea com-plexit`]ii, transform` liniarul \n neliniar[i secven]ialul \n simultan. Teoria com-plexit`]ii [i neliniaritatea (viziunea neo-clausewitzian`) – generatoare de o nou`paradigm` \n gândirea militar` – impuno reconstruc]ie adaptativ` \n interiorulmediului militar;

• „Revolu]ia informa]ional` [i evolu-]iile din domeniul opera]iilor informa-]ionale, \n particular, dau posibilitateaac]iunilor de tip swarming14 s` se mani-feste \n toate formele de conflict (…).Este probabil ca fenomenul swarming s`m`reasc` efectele asupra problemelormilitare, \n anii urm`tori”;15

• Noua cultur` a conflictelor con-tribuie la consolidarea curentului centrat

pe filozofia lui Sun Tzu: gândire simpl`,aforistic`, bazat` pe inducerea \n eroare[i pe cunoa[terea min]ii (in)amicului.Principiile lui Sun Tzu, puse \n acord cuelementele tehnologice, pun bazeleunei noi strategii de competi]ie/nego-ciere (\n situa]ii de pace) [i de rezolvarea crizelor.

Din perspectiva acestui cadru teore-tic de analiz`, procesul actual dereform` [i modernizare a organismuluimilitar permite formularea urm`toarelorobserva]ii:

• Schimb`rile [i conceptele nova-toare din documentele politico-militaremajore (Strategia de Securitate Na]iona-l`, Strategia Militar` a României, CartaAlb` etc.) sunt diluate de neluare expli-cit` \n calcul – ca vectori reali ai mo-derniz`rii – a determin`rilor revolu]ieiinforma]ionale [i noii culturi a con-flictelor;

• Din perspectiva asimetriilor [itendin]elor de bipolarizare a sistemuluieuro-atlantic de securitate16, este dificil,cel pu]in \n etapa actual`, a se decideasupra modelului strategic de aplicat \ncontinuarea reformei (cu toate c`, \npractic`, abunden]a de date [i oferta deknow-how fac mai atractiv` [i mai facil`calea american`);

• Suficien]a pentru ap`rare, \n ac-tualul mediu strategic, ar putea pre-

supune, complementar viziunilor [iop]iunilor actuale, alternative credibile [i oportune17 centrate pe: strategia opti-malit`]ii18 [i strategia de influen]are.19

Realit\]i [i polemic\Împrejur`rile actuale cer mai mult

decât o concep]ie de reform` centrat`pe noua cultur` a conflictelor [i pe influ-en]a revolu]iei informa]ionale.

Aceste \mprejur`ri presupun o men-talitate nou`, axat` pe un realism maipu]in eroic, corelat, aparent paradoxal,cu reducerea timidit`]ii excesive \n folo-sirea mijloacelor militare neconven]io-nale (de natur` informa]ional`) pentrumen]inerea [i protejarea intereselorna]ionale [i descurajarea credibil`.20

Transform`rile subtile din mediulnostru strategic, caracterizate la modulgeneral de formularea „conflictele audevenit mai pu]in periculoase, dar posi-bilitatea izbucnirii unor noi conflicte acrescut”21, presupun o nuan]are a schim-b`rilor \n planul politicii de ap`rare [iplanific`rii strategice.

S-au produs deja, \n mod evident,schimb`ri importante: op]iuni clare deintegrare, procese [i programe de plani-ficare a ap`r`rii, structura de for]e etc.dar, la nivelul gândirii militare de baz`,multe aspecte au r`mas neschimbate,aspecte care pot fi considerate, \n noilecircumstan]e, dep`[ite.

Marea dezorientare \n planul unorpolitici de ap`rare de adâncime, gene-rate de tranzi]ia spre un alt sistem militar,necesit` o revenire cât mai rapid` dinaceast` stare.

Nu se poate vorbi de refuzul de arupe cu trecutul, de conservatorismuldes invocat al institu]iei militare, cât maidegrab` de persisten]a unor condi]ii [imentalit`]i.

În acest sens, este relevant faptul c`problema conflictelor actuale [i probabileocup` un loc central pe scena [i \n deciziastrategic` privind reforma [i moder-nizarea, marginalizându-se, pe de-o par-te, r`spunsul la agresiunile care au dreptscop intimidarea [i generarea unei per-cep]ii dorite, iar pe de alt` parte, derulareade ac]iuni asimetrice de descurajare.22

43IMPACT STRATEGIC


Un corolarÎn mediul strategic de interes, \n care

conflictele au devenit mai pu]in pericu-loase sau sunt duse \n scopul intimid`rii,for]ele clasice trebuie men]inute mai multpentru lupt` decât pentru descurajare.

Mai mult, sporirea resurselor alocatefor]elor utilizabile pentru lupt`, la pre]urila care ele pot fi mai pu]in utilizabile,devine o recomandare prozaic`, dinperspectiva netoler`rii ideii de pierderi23

\n urma conflictelor. Efectul global al cheltuielilor efec-

tuate \n scopul men]inerii unor for]eneutilizabile (dar totu[i gata oricând de lupt`) se traduce prin faptul c` paletabogat` a alternativei asimetrice – for]eneconven]ionale pentru descurajare [iopera]ii informa]ionale pe timp de pace[i situa]ii de criz` – este considerat` caun mijloc care nu este disponibil.

O solu]ie – opera]iile informa]ionaleDefini]iile conceptului sunt multe [i

extrem de variate.24 În termeni prag-matici, se poate spune c` opera]iileinforma]ionale pot fi un instrumenteficient \n sprijinul dezideratului de„superioritate informa]ional`”25, permi-]ând liderilor politico-militari s` ia mairapid decizii decât (in)amicii [i/sau par-tenerii lor, \ncetinind sau chiar para-lizând procesul decizional al acestora.

Capacit`]ile [i disciplinele desf`[ura-te \n cadrul opera]iilor informa]ionale(opera]ii psihologice, inducerea \neroare, securitatea opera]iilor, r`zboielectronic, opera]iile speciale, siguran]ainforma]ional`, cât [i mijloacele maipu]in tradi]ionale – atacurile re]elelor de comunica]ii [i ale sistemelorinformatice) – vizeaz` dou` aspectemajore:

• managementul continuu al per-cep]iei;

• manipularea [i dominarea sis-temelor informa]ionale.

Cu alte cuvinte, opera]iile informa-]ionale includ inducerea \n eroare, secu-ritatea informa]ional` [i opera]iile psiho-logice la cel mai \nalt nivel de subtilitate[i eficien]` oferite de manevrarea infor-ma]iei digitale.

A dispune de capacit`]i \n domeniulopera]iilor informa]ionale nu va ducedoar la cunoa[terea mai bun` a unuispa]iu de negociere [i conflict, ci [i laexploatarea sistemelor informa]ionaleale (in)amicilor [i la manipularea elec-tronic`. În teorie, acestea vor permitelovirea (in)amicilor [i a competitorilor \nplanul controlului percep]iilor [i abili-t`]ilor decizionale, ajungându-se astfel laultimul obiectiv formulat de Sun Tzu:victoria f`r` lupt`.

Un risc major \n dezvoltarea unorcapacit`]i credibile \n domeniul opera-]iilor informa]ionale \l reprezint`neasimilarea sau decalajul \ntre teh-nologia necesar` [i cadrul doctrinar deaplicare. Acesta conduce la dezvoltareaunor concepte care func]ioneaz` doar \nteorie, dar care nu pot fi aplicate.

O alt` problem` care se pune estelegat` de modul \n care planificatoriiap`r`rii, dar [i teoreticienii militari pot [i[tiu s` integreze elementele clasice aleunei opera]ii militare cu elementeletehnologice ale opera]iilor informa-]ionale26, astfel \ncât s` se asigure succe-sul reac]iilor pe timp de pace [i limitareaefectelor \n situa]ii de criz` [i de conflict.

Semnifica]ia opera]iilor informa]io-nale la nivel strategic este, \n prezent,confuz` [i, aparent, trecut` \n moddeliberat sub t`cere.

Considerând c` opera]iile informa]io-nale sunt un domeniu cu un poten]ial de

mare impact pentru interesele [i siguran-]a na]ional`, problemele care se pun pen-tru stabilirea axei corecte a procesului demodernizare sunt legate de raportulcost/eficacitate pe care acestea \l gene-reaz` \n gestionarea riscurilor, \n pre-venirea crizelor [i \n tratarea conflictelor.

ConcluziiNoua cultur` a conflictelor se crista-

lizeaz` o dat` cu crearea noii dimensiunicibernetice [i cu apari]ia noilor concepte[i instrumente strategice, printre careopera]iile informa]ionale strategice, de-rulate prin intermediul opera]iilor psiho-logice complexe, conflictelor mediatice,atacurilor digitale [i managementuluipercep]iilor.

Strategiile asimetrice centrate peac]iuni defensive/ofensive informa]io-nale nu vor conduce la o armat` multmai puternic` \n sensul cantitativclasic, ci, mai degrab`, la o mai mareabilitate de folosire a for]ei necon-ven]ionale pe timp de pace [i \n situa]iide criz`, \n scopul men]inerii [i pro-mov`rii intereselor na]ionale, [i chiar laposibilitatea de planificare a for]eiclasice \ntr-o mai mare m`sur`, cu dis-cern`mânt [i acurate]e.

Dac` aceste considera]ii se coreleaz`cu realitatea efortului guvernamental dedezvoltare a societ`]ii informa]ionale,atunci provoc`rile pentru deciden]ii [iplanificatorii militari de abia acum \ncep.

44 IMPACT STRATEGIC


NOTE1R. Henry & E. Peartree, „Military Theory and Information Warfare“, The Information

Revolution & International Security, Center for Strategic & International Studies, 1998.2Revolu]ia \n afacerile militare implic` folosirea de tehnologie informa]ional` (sisteme

de tip C4ISR, sisteme de senzori, re]ele de calculatoare etc.) pentru a ob]ine superioritateainforma]ional`, prin cunoa[terea spa]iului de conflict [i asigurarea celei mai bune reac]ii laorice nivel. Superioritatea informa]ional` permite for]elor s` fie mai dispersate [i totu[i in-tegrate, mai pu]in vulnerabile, mai greu de anihilat [i mai capabile s` foloseasc` arme letalela toate nivelurile contra oric`rei ]inte. Actualmente, \n acest cadru, se dezvolt` un procesde transformare a politicilor de ap`rare, a opera]iilor militare pentru epoca informa]ional`,se dezvolt` [i se rafineaz` succesiv doctrine inovatoare, tactici, metode de antrenament [iorganizare, toate având ca element comun informa]ia [i sistemele informa]ionale.

3Vasile Pùn, „Clausewitz – neliniaritatea [i impredictibilitatea r`zboiului, Argumentecritice“, Gândirea Militar` Româneasc` nr. 4, 2000.

4Vasile Pùn, „Descurajarea credibil` [i opera]iile informa]ionale“, ObservatorulMilitar nr. 33, 15 – 21.08.2000.

5E. Luttwak, „The Crisis of Classic Military Power & the Possible Remedy of «Post-Heroic Intelligence-Based Warfare»”, The Information Revolution & International Security,Center for Strategic & International Studies, 1998.

6J. Rosenau, „The Information Revolution: Both Powerful and Neutral“, TheInformation Revolution & National Security, Strategic Studies Institute, 2000.

7Afirma]ie valabil` cel pu]in din perspectiva ]`rilor cu rat` sc`zut` a natalit`]ii.Popula]ia din aceste state este atât de alergic` la pierderea de vie]i omene[ti \ncât adevenit necesar` renun]area aproape total` la metoda r`zboiului ca un mijloc de regle-mentare a litigiilor interna]ionale.

8E. Luttwak, op.cit.9R. Jervis, „Signaling & Perception in the Information Age“, The Information

Revolution & National Security, Strategic Studies Institute, 2000.10Embargoul comercial asupra Serbiei a realizat mai mult decât alte interven]ii ale

NATO, f`r` sânge [i f`r` pierderi materiale prea mari.11D. Bobraw, „Exploiting Open Source Information – Abundance, Value &

Intelligence Community Credibility“, The Information Revolution & National Security,Strategic Studies Institute, 2000.

12Tehnologiile informa]ionale faciliteaz` exercitarea a ceea ce este numit „softpower”, un concept care diferen]iaz` informa]ia de dimensiunile conven]ionale aleputerii materiale.

13Se apreciaz` c` numai 20% din lume este influen]at` de globalizare [i de revolu]iainforma]ional`. Ac]iunile guvernamentale de dezvoltare a societ`]ii informa]ionale oblig`la o reconsiderare a urgen]ei [i adecv`rii acestei chestiuni la problemele militare.

14Atacurile repetate („swarming”) reprezint` un mod strategic inten]ionat structurat,coordonat, aparent amorf de a executa lovituri din toate direc]iile prin intermediul anumeroase unit`]i mici dispersate, care atac` \ntr-o „re]ea”.

15Recomandarea Nr. 33 din Road Map for National Security: Imperative for Change aComisiei Senatoriale SUA pe probleme de securitate na]ional` – 31.01.2001.

16Asimetria dintre strategia militar`, capabilit`]ile [i tehnologia SUA, pe de-o parte, [ipartenerii sì militari, alia]ii NATO, de cealalt` parte, constituie un motiv de preocupare

pentru tot mai mul]i anali[ti politico-militari [i lideri politici. Diferen]a nu rezid` neap`rat\ntr-un accent diferit pe tehnologia informa]ional`. Ea este mai mult o chestiune de para-digm`. În]elegerea acestei diferen]e este important` pentru România \n procesul de inte-grare euro-atlantic` [i \n contextul formul`rii unei politici de echilibru \ntre Ini]iativa deAp`rare european` [i extinderea NATO.

17Vasile Pùn, „The Gap in RMA – Romania’s Role TechNet Europe“, AFCEA, 2000.18Strategia optimalit`]ii presupune c`, prin utilizarea efectiv` a instrumentelor de ana-

liz` [i sprijin decizional, maniera de rezolvare a problemelor de orice natur` [i palier ierar-hic se poate \nscrie pe coordonatele eficacit`]ii, astfel \ncât factorii de decizie s`-[i deviezeactuala mentalitate, concentrat` asupra crizelor imediate (consecin]` [i a agresiunilorinforma]ionale la care sunt supu[i) spre o stare de anticipare a evenimentelor.

19Strategia de influen]are presupune dezvoltarea adecvat` a domeniului r`zboiuluiinforma]ional, astfel \ncât For]ele Armate s` ajung` la stadiul \n care s` dispun` de uncadru legislativ [i metodologic, precum [i de un ansamblu de structuri [i mijloace tehnicespecializate, capabile s` descurajeze pe cì [i prin mijloace de natur` informa]ionalàc]iunile de orice fel, s` contracareze efectele ac]iunilor OI la nivelul factorilor de decizie[i al sistemelor informa]ionale, s` desf`[oare ac]iuni cu caracter ofensiv prin care s` con-tribuie la satisfacerea obiectivelor na]ionale, f`r` a pune \n pericol securitatea na]ional`.

20Vasile Pùn, „Descurajarea credibil` [i opera]iile informa]ionale“, ObservatorulMilitar nr. 33, 15 – 21.08.2000.

21Ryan Henry and Edward Peartree, op.cit.22Vasile Pùn, „Dimensiunea informa]ional` a procesului de modernizare“,

Observatorul militar nr. 37, 2000.23Aceast` op]iune ridic` problema unor modalit`]i mentale de planificare, doctrin`,

instruire [i dotare.24Vasile Pùn, „Opera]iile informa]ionale \ntre teorie [i practic`”, Gândirea Militar`

Româneasc` nr. 6, 2000.25Opera]iile informa]ionale faciliteaz` o schimbare necesar` de paradigm` \n proce-

sul de conducere politico-militar`: \nlocuirea treptat` a furniz`rii de informa]ii cufurnizarea de cuno[tin]e, realizat` prin fuziunea datelor [i informa]iilor, permite trecereade la dezideratul de superioritate informa]ional` la cel de superioritate decizional`.

26Diferen]ele \ntre opera]iile clasice (OC) [i opera]iile informa]ionale (OI) sunt: – OC se deruleaz` de la for]e la scopuri, \n sensul c` unit`]ile sunt desf`[urate \n

imediata apropiere a inamicului. Prin contrast, OI se deruleaz` de la scopuri la for]e, \nsensul c` for]ele neconven]ionale sunt desf`[urate pe baza unei scheme tactice, func]iede un scop precis furnizând capacit`]ile necesare;

– OC aplic` proceduri tactice, tehnice [i metode standard pentru care for]ele au fostantrenate [i echipate. OI aplic` atât proceduri de operare standard, cât [i metode ad-hoc\n func]ie de scopurile specifice;

– OC sunt ghidate de informa]iile generale disponibile, \n timp ce OI sunt planifi-cate din timp \n detaliu [i sunt pe baza unor calcule anterioare \n func]ie de informa]iiledisponibile;

– OC au \nceput [i sfâr[it ca o consecin]` a scopului ini]ial fiind expuse risculuipierderilor umane. OI se concentreaz` pe specificitatea scopurilor, expunerea la riscurifiind mai mic` deoarece posibilitatea unei surprize este limitat`; ele sunt desf`[urate pebaza unor scheme tactice, care pot fi reduse la scopuri mai pu]in ambi]ioase.

Some principles of an authoritative strategyThe interest for the new culture of the conflicts and the informational revolution requires an examination of a new

perspective in the military way of thinking. The new culture of the conflicts becomes visible in the process of creation of thenew cybernetic dimension and of the new concepts and strategic instruments, such as the informational strategic operations,carried out by means of the complex psychological operations, the mediatic conflicts, the digital attacks, the management ofthe perception. The asymmetric strategies focused on the informational defensive/offensive actions will lead us to an armywith a higher capacity to use the unconventional force during peace time and crisis situations.

Summary

45IMPACT STRATEGIC


Conceptul CJTF [i opera]iile mil-itare ale viitorului

– `ntre tradi]ie [i inova]ie –Colonel dr. Visarion NEAGOE

Perpetuul efort de clarific`ri concep-tuale [i de transpunere \n practic` a con-cep]iilor rezultate din procesarea ela-bor`rilor teoretice nu este doar o modà timpurilor pe care le trìm. El consti-tuie un proces firesc, de durat`, [i cumari implica]ii, pe termen mediu [i lung,asupra evolu]iilor din domeniul dereferin]` analizat. Domeniul militar nuface excep]ie de la regul`. Dimpotriv`,dinamica tot mai crescând` din mediilegeopolitic [i geostrategic oblig` lareconsider`ri [i \nnoiri rapide. Se funda-menteaz` concepte [i concep]ii noi \nproiec]ia ac]iunilor militare, unele dintreele fundamentale, implicând schimb`ri[i m`suri de substan]` \n structura [ifunc]ionalitatea organismelor militare lapace, \n situa]ii de criz` [i \n r`zboi. Este[i cazul conceptului CJTF (CombinedJoint Task Force – For]` Opera]ional`çntrunit` Multina]ional`) adoptat deNATO, ca [i al celui de opera]ii \ntrunite,introdus relativ recent \n teoria [i practi-ca militar` româneasc`.

Desigur, nevoia de \nnoire concep-tual` are contingen]` cu ideea de pro-gres, r`spunzând unor necesit`]i recla-mate de realitate. Îns`, cu o singur`condi]ie: aplicarea teoriilor s` ]in` cufidelitate seama de fundament`rile [tiin-]ifice care l-au generat.

Conceptul CJTF este studiat [i anali-zat de c`tre speciali[tii militari români,ca o consecin]` a posibilei integr`ri \nAlian]a Nord-Atlantic` [i incumb` preg`-tirea unor structuri (module) militare decomand` [i execu]ie capabile s` ac]io-neze \n for]e multina]ionale [i \ntrunitepentru \ndeplinirea unor misiuni \nopera]ii de sprijinire a p`cii; conceptul

de opera]ii \ntrunite are, \n viziuneanoastr`, conota]ii diferite, care privesc [ilupta armat`.

Conceptul CJTF – lansat dup` Sum-mit-ul NATO de la Londra (1991) [idefinitivat la cel de la Bruxelles (1994) –dincolo de faptul c` prin apari]ia lui con-firm` cunoscuta butad` potrivit c`reia„nimic nu e nou sub Soare“ (poate cine-va s` conteste c` debarcarea \n Norman-dia, din iunie 1944, a fost o opera]ie deacest fel?) – a fost readus \n actualitate da-torit` nevoii de a preg`ti [ide a conduce ac]iuni mili-tare \ntr-un context geo-politic [i geostrategic nou.Prin urmare, acest con-cept s-a identificat cu ceamai potrivit` form` deducere a opera]iilor \nsprijinul p`cii, precum [ide \ndeplinire a unor mi-siuni \n cadrul ap`r`riicolective. De men]ionatc`, \n ambele situa]ii, ope-ra]iile sunt desf`[urate dec`tre for]ele aflate la dis-pozi]ia unor structuri eu-ropene sau euro-atlanticede securitate colectiv`(NATO [i UE), care exer-cit` [i conducerea acesto-ra. A[adar, apari]ia con-ceptului CJTF s-a asociatcu sporirea complexit`]iiorganiz`rii [i exercit`riicomenzii [i controluluifor]elor pe timpul ges-tion`rii unor crize.

A[a cum rezult` din chiar denumireaconceptului, CJTF rezolv` problema\ntrebuin]`rii eficiente, \n alte opera]iunidecât r`zboiul [i \n ac]iuni militare, a

unor for]e apar]inând mai multor state,provenite din diferite categorii de for]eale armatei (terestre, aeriene, navale,speciale, infanterie marin` etc.). Scopulprincipal al implement`rii conceptuluiCJTF \l reprezint`, a[a cum se desprinde[i din noul Concept Strategic al Alian]ei,constituirea [i \ntrebuin]area unor struc-turi mobile [i flexibile, capabile sàc]ioneze \n toate mediile de ducere ar`zboiului modern, \n opera]ii com-plexe, la care s` ia parte – \n mod \ntru-

nit [i \ntr-un cadru multina]ional – maimulte categorii de for]e. Ca urmare, s-aconstituit For]a Opera]ional` çntrunit`Multina]ional`, structur` militar` care se

46 IMPACT STRATEGIC


apreciaz` c` acoper`, cel mai bine, noulspectru de misiuni ale Alian]ei \n ceea ceprive[te planificarea [i executarea ope-ra]iunilor \n sprijinul p`cii. Totodat`, seconsider` c`, prin procesul de moder-nizare, s-a atins scopul propus, respectivperfec]ionarea capacit`]ii de conducerea NATO, pentru \ntreaga gam` de mi-siuni \n sprijinul p`cii, prin disponibi-lizarea \n timp foarte scurt a cartierelorgenerale. Procedând astfel, asemeneastructuri de conducere nu mai trebuiecuprinse \n structurile de comandamentexistente, compacte [i masive, mult maipu]in flexibile [i oportune.

În acest context, se remarc` intro-ducerea \n terminologia militar` româ-neasc` a conceptului de opera]ii \ntru-nite, ca o form` nou`, \n tipologiaopera]iilor ce trebuie preg`tite [i duse de armata român`. Acest demers relev`preocup`rile speciali[tilor militari ro-mâni de a fi \n pas cu evolu]iile concep-tuale [i praxiologice ce se manifest` \narmatele moderne [i preg`tesc practicarmata noastr` pentru a fi un partenerserios [i cu lec]iile la zi \n cadrul Alian]ei.

Cu specifica]ia c`, respectând pro-por]iile [i abordând problematica dinperspectiva raportului dintre tradi]ie [iinova]ie, Armata României a dus opera]ii\ntrunite \nc` de pe timpul celei de-adoua conflagra]ii mondiale.

Dac` la capitolul defini]ii putem ficonsidera]i exper]i (defini]ia opera]iilor\ntrunite, adic` obligativitatea particip`riia cel pu]in dou` categorii de for]e alearmatei este similar` accep]iunii unanim

recunoscute pe plan interna]ional),modul de aplicare poate genera confuzii.Dac`, \n ceea ce prive[te generarea for]ei[i stabilirea ponderii diferitelor categoriide for]e \n ac]iunile militare proiectate,lucrurile sunt relativ clare, \ndeosebi \nsitua]ii de criz` [i de r`zboi (factoriideterminan]i fiind evaluarea adversarului[i misiunile de \ndeplinit, care oblig` laun calcul riguros al for]elor [i mijloacelorparticipante), realizarea conducerii parea fi tributar` unor reguli sc`pate de subcontrolul rigorii [tiin]ifice militare.Clasicele dispute bazate pe orgolii dearm` chiar [i \n unele armate modernesunt emblematice. Cu atât mai mult pen-tru o armat` care va fi tot mai mic`, darcu acelea[i mari responsabilit`]i, ca [i \ntrecut, \n realizarea ap`r`rii armate a ]`rii,aplicarea f`r` discern`mânt a unor for-mule apar]inând de structuri suprastatalepoate fi contraproductiv`.

F`r` \ndoial` c` surprinderea pro-fund` a tuturor implica]iilor ce decurgdin aplica]iile actuale ale conceptului deopera]ii \ntrunite (care \n prezentconstau \ntr-o definire [i doar atât a con-ceptului, realizarea unor structuri deconducere [i de execu]ie, imple-mentarea unor rela]ii func]ionale \ntreacestea – toate reprezentând doar unprim pas dintr-un complex proces deschimbare conceptual` [i pragmatic` \nstrategia noastr` militar`) presupune oac]iune concertant`, de durat` [i care,pentru noi, românii, e bine s` fie pentrucât mai mult` vreme desf`[urat` \ncondi]ii de pace.

Înc` din anii ‘90 ai secolului pe caretocmai l-am \ncheiat, \n disputele[tiin]ifice din teoria militar` american`sunt abordate diferen]ele de nuan]`, darcu mari implica]ii pragmatice, dintreno]iunile „integrat“ [i „\ntrunit“ cu refe-rire expres` la structurarea [i ac]iuneafor]elor militare (a se vedea revista „Gân-direa militar` româneasc`“ nr. 3/2000,paginile 211 – 214). Interesant este c`,\ntâmpl`tor sau nu, [i \n limba englez` [i\n cea român`, cele dou` cuvinte au un\n]eles foarte apropiat, pân` la supra-punere. ßi, tot \ntâmpl`tor sau nu, \nambele limbi, „\ntrunirea“ – \n domeniulmilitar cel pu]in – este asociat` cu ter-menul „unificarea“, ceea ce \n plan prag-matic \nseamn` subordonarea unorcapacit`]i militare uneia dominante(cum ar fi, de pild`, subordonarea uneicategorii de for]e alteia cu rolconduc`tor).

Este de notorietate c` disputele din-tre categoriile de for]e ale oric`reiarmate sunt vechi [i se manifest`, inclu-siv \n prezent, chiar [i \n armateleavansate. În fond, chestiunea se reducela o ecua]ie extrem de simpl`: bani –\nzestrare – efective – poten]ial [i capa-bilit`]i sporite de a \ndeplini misiunilerepartizate, \n condi]ii optime. Peste tot\n lume, \ns`, e[alonul superior ges-tioneaz` disputa, asigurând consensulnecesar privind ponderea [i stabilireaaportului fiec`rei categorii de for]e larealizarea scopului strategic al ap`r`riina]ionale. Este ceea ce se \ntâmpl` [i \nArmata României.

Din aceast` perspectiv`, structurareaarmatei noastre – la nivelurile de coman-dament [i de execu]ie – pare a fi \n con-sonan]` cu aplica]iile deja vizibile \ncazul conceptului CJTF. Mai mult, esteevident` op]iunea de a conferi fiec`reicategorii de for]e autoritatea \n dome-niile conceptual [i ac]ional, inclusiv \nplanul exercit`rii responsabile a comen-zii [i a controlului specializat pentrufor]ele [i mijloacele din subordine. Nicinu s-ar putea \ntâmpla altfel, de \ndat`ce caracterul integrat, \ntrunit al opera-]iilor moderne nu poate fi conceput f`r`speciali[ti. Pentru c`, f`r` a fi un para-

47IMPACT STRATEGIC


dox al vremurilor noastre, cre[tereacomplexit`]ii ac]iunii umane – inclusiv\n domeniul militar – nu exclude, ci,dimpotriv`, implic` un \nalt grad de spe-cializare. ßi, pentru a contrazice per-cep]ia actual` c` rolul [i locul catego-riilor de for]e [i genurilor de arm` sunt \nderiv`, este necesar s` le amintim mereuc`, f`r` fiecare dintre ele, r`zboiulmodern nu poate fi conceput. Dovad`:conflictele militare ale sfâr[itului desecol XX.

Ne\ndoielnic, problematica opera-]iilor \ntrunite [i, \ntr-un cadru mai larg,a opera]iunilor de tip CJTF, comport`\nnoiri \ndeosebi \n domeniul condu-cerii. Este [i motivul pentru care c`u-t`rile, inclusiv \n Armata României,vizeaz` crearea unor structuri decomandament cât mai potrivite pentruconducerea unor opera]ii \ntrunite [imultina]ionale. În ambele domenii –\ntrunit [i multina]ional – armata noas-tr` are experien]` suficient`. Pe aceast`baz`, câteva idei de actualitate vor tre-bui neap`rat luate \n considera]ie dec`tre factorii decizionali:

• constituirea unei structuri cucompeten]e \n domeniul securit`]iina]ionale, cu drept de decizie opera-]ional`;

• constituirea unui comandamentopera]ional strategic, subordonat nemij-locit Statului Major General – ca struc-tur` de conducere strategic` pe timp depace, capabil` s` exercite pe timp der`zboi atribu]iile Marelui CartierGeneral; aceast` structur` s` monitori-

zeze, la pace, ac]iunile [i activit`]ileArmatei României pe teritoriul na]ional,precum [i \n afara acestuia;

• conceperea [i elaborarea uneistrategii (doctrine) militare române[ti,care s` eviden]ieze o delimitare clar`\ntre modelul de ap`rare a teritoriuluina]ional [i cel de ac]iune \n spa]iul extra-teritorial;

• stipularea clar`, \n legisla]ia româ-neasc`, a modalit`]ilor [i structurilor deconducere a ac]iunilor For]elor Armate\n opera]ii multina]ionale [i \ntrunite.

Din cele prezentate, este evident c`\ntre no]iunile vag formulate, dar impe-rative – cum sunt conceptele CJTF [i ope-ra]ii \ntrunite – [i modalit`]ile practice deaplicare mai este \nc` un parcurs relativ

lung pentru sistemul nostru militar.Într-un proces atât de anevoios de re-form`, totul pare de \n]eles. Cu toateacestea, opera]ionalizarea unor concepteatât de complexe, cum sunt cele prezen-tate, oblig` la mai mult`… operativitate.

ßi ele presupun, a[a cum sper`m c`se desprinde [i din parcursul ideilor maisus exprimate, muta]ii \n concep]ia deconstituire a structurilor \ntrunite de con-ducere – a c`ror existen]` nu este obliga-torie pe timp de pace, ci prin constituirealor ad-hoc, la nevoie. Cu o condi]ie, \ns`:premisele de creare a lor la nevoie s` fierealizate din timp de pace. Adic`, potrivitnevoilor derul`rii opera]iilor militare aleviitorului, ]inându-se seama de tradi]ie [if`când apel la inova]ie…

Summary

The CJTF Concept and the Military Operations of the Future – between Tradition and Innovation

For our military system, there is still a long distance from the CJTF concepts and combined operations to the practicalmodalities for their application. Concretely, we need some changes in the concept of configuration of the leadership structures– whose existence during peacetime is actually not compulsory. These structures must however be planned and organized insuch a way that they could be always effective, in a short time.

48 IMPACT STRATEGIC

Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

Puterea min]ii `n confrunt\rile viitorului

Colonel dr. Alexandru LEORDEAN

Lumea viitorului va fi caracterizat`,[i ea, dup` toate probabilit`]ile, princonfrunt`ri, mai vechi sau mai noi, cusiguran]` \ns` mult diferite de cele stu-diate azi.

Aceste confrunt`ri vor avea ca obiectconstituirea, de]inerea, exercitarea [itransferul puterii: economice,politice, spiritual-religioase,culturale, tehnologice, mili -tare, a puterii civilizatorii [i,posibil, a altor forme de putereazi \nc` nesemnificative.

În forma sa cea maidirect`, puterea implic` folo-sirea violen]ei, a avu]iei [i acunoa[terii pentru a determi-na oamenii s` ac]ioneze\ntr-un anumit sens, pentru ale controla comportamentulsau pentru a-i motiva spreanumite valoriz`ri. For]a,bog`]ia [i cuno[tin]ele vorcontribui, \n propor]ii diferite,la distribu]ia puterii \n soci-etate [i vor genera confrunt`ride interese.

~ntre trecut [i viitorSistemul de valori european asociaz`

puterea cu o dimensiune cantitativ`,aspect care exprim` cât` putere arecineva, iar forma cea mai concentrat` \nacest sens este cea a raportului de for]eexprimat \n mijloace. Sunt state cu pu-tere economic` mare, altele cu influen]`cultural`, religioas` sau civilizatoriedeosebit`. Puterea are \ns` [i o dimensi-une calitativ`, tradus` \n proprietatea eispecific` de a se impune ca o voin]`, cao voalat` amenin]are cu violen]a, dar [iprin efectul de descurajare [i impuls defunc]ionare non-violent` pentru multestructur`ri sociale. A[a se manifest` pu-

terea guvernelor, a administra]iilor sau aunor organisme de conducere. Eleinspir` for]a violen]ei.

Bog`]ia face [i ea ca oamenii [i socie-t`]ile, \n ansamblul lor, s` se supun`dorin]elor sau, mai bine zis, planifi-c`rilor celor puternici. Cei boga]i con-duc, iau decizii, planific` resursele,organizeaz` munca, stabilesc propor]iile

produc]iei [i ale pie]elor, dirijeaz` [i sti-muleaz` parametrii consumului. „Cor-pora]iile conduc lumea,” sus]ine DavidC. Korten1, fiindc` ele produc, asigur`locuri de munc`, planific` finan]elemondiale. Ele conduc pentru c` de]inputerea, [i de]in puterea fiindc` aubog`]ie, au avere. Uneori, companiilemultina]ionale au mai mult` puteredecât unele na]iuni-stat.2

Cu toate acestea, nu for]a violen]ei [inici constrângerile, prin pârghiile bog`-]iei, vor fi agen]ii fundamentali ai con-trolului social [i al impunerii voin]ei \nconfrunt`rile viitoare, ci puterea gân-dirii, adic` puterea de cea mai \nalt` cali-tate \n compara]ie cu for]a [i bog`]ia,

putere care provine din aplicareacunoa[terii.3

Mai mult, for]a [i bog`]ia depind, as-t`zi, de cunoa[tere, care le va determinamâine \ntr-o propor]ie [i mai mare. Cu-noa[terea, ca putere, poate fi folosit` [ipentru a pedepsi, [i pentru a r`spl`ti cubog`]ie, [i pentru a convinge [i a trans-forma, ba, prin persuasiune, poate chiar

preface inamicul \n aliat. Deasemenea, cu ajutorul cuno[-tin]elor potrivite se pot ocolie[ecurile, se poate evita risi-pirea for]ei [i a bog`]iei.

Conflictele viitoare vor aveao caracteristic` nou`.

Pe lâng` faptul c` vor inspi-ra nelini[tea indescifr`rii pentruo bun` parte din oameni, elevor supune agen]ii competi]ieiunei proces`ri intelectuale latensiunea c`reia pu]ini vorrezista. Doar cei cu competen]ade a descifra cognitiv anumitesecven]e de scenarii vor puteaevalua anumite indicii alest`rilor conflictuale care res-tructureaz` mediul ac]ional.Aceasta pentru c` cei mai mul]i

convie]uiesc \n ]es`tura scenariilorconflictuale f`r` s` aib` percep]ia c`suport` presiunea structurilor cooper`riinegative4 cu ceilal]i. Numai cei cu com-peten]e exersate [i expuse deseori \nperforman]e organizatoric-proiectivecreatoare [i eficiente vor fi adev`ra]iimanageri ai crizelor [i st`rilor con-flictuale viitoare.

Schimb\ri `n confrunt\rile viitoruluiPentru a proiecta scenarii potrivite

confrunt`rilor viitorului e necesar` dis-tingerea tr`s`turii esen]iale a celor dintrecut [i din prezent, [i aceasta nu pentrua trage concluzii imitative sau de constru-ire a unor elemente de ac]iune mai pu-

49IMPACT STRATEGIC


ternice decât cele ce au ac]ionat \n ulti-mele confrunt`ri desf`[urate. Ar fi, astfel,repetat` o eroare care s-a prezentat demai multe ori \n fa]a gândirii corective.Mai cu seam` se contureaz` nevoia des-cifr`rii unei ipoteze conform c`reia for]a[i bog`]ia, ca elemente determinate aleputerii, depind covâr[itor de profunzi-mile cunoa[terii, \nc` din actuala etap`.

Se contureaz` astfel, trecerea de ladominarea cantit`]ii la implicarea efi-cien]ei, \n sensul folosirii celei maireduse resurse de putere pentru atin-gerea unui scop \ntr-o confruntare.

Scenariile de r`zboi ale superpute-rilor lumii, pân` \n deceniul nou` dinsecolul trecut, prevedeau „folosirea ar-melor nucleare [i desf`[urarea unor vas-te forma]iuni de tancuri \naintând pesteun covor nuclear [i chimic \n supremulr`zboi de uzur`”. 5 Aceste scenarii preco-nizau distrugerea \n mas` ca având rolcentral \n doctrina militar`, la fel cu cel alproduc]iei de mas` \n economie, am-bele aspecte fiind proprii celui de-alDoilea Val, \n concep]ia lui A. Toffler.

În perioada R`zboiului Rece, rela]iadintre cele dou` superputeri a fost domi-nat` de armamentul nuclear [i de puterealui de a distruge la nivel absolut. Modali-tatea de a câ[tiga un r`zboi presupuneas` distrugi totul prin bombardamentstrategic nuclear masiv. Distrugerea \nmas` era ideea care ocupa locul central\n doctrinele militare ale marilor puteri.

În cursa de a m`ri anvergura, viteza[i for]a de distrugere a armelor, a fostatins` limita maxim`, iar remiza nuclear`la care s-a ajuns \n confruntarea ameri-cano-sovietic` amenin]a cu distrugereareciproc-asigurat`.

Se impunea cu necesitate, pe bazaacestei contradic]ii finale a r`zboiuluiepocii industriale, o adev`rat` revolu]ie\n gândirea militar`, revolu]ie care s` re-flecte noile for]e economice [i tehnolo-gice specifice celui de-al Treilea Val alschimb`rilor. De la instrumentele careamplific` for]a fizic` se trece masiv lainstrumente care amplific` capacitateaintelectual`, la un mediu inteligent \ncare gândim mai profund asupra noastr`[i a lumii.

În aceste \mprejur`ri, un grup degânditori militari a pornit la reconceptu-alizarea r`zboiului \n termenii celui de-alTreilea Val, cùtând s` defineascàrmele de care urmau s` aib` nevoie, s`proiecteze instruirea solda]ilor spre a-[ifolosi mintea [i a lupta \ntr-un mod nou.Tranzi]ia de la economiile bazate pefor]a fizic` la economiile bazate pe for]acreierului a determinat inventarea „r`z-boiului prin for]a creierului”6, cu undeceniu \nainte ca el s` fie experimentatpentru prima dat`, \n 1991, \n R`zboiuldin Golful Persic.

Punctul de pornire \n rezolvarea pro-blemelor rezultate din neajunsul funda-mental al doctrinei militare americane –cel al distrugerii \n mas` – l-a constituitcùtarea unui r`spuns plauzibil la \ntre-barea dac` exist` cumva vreun mod dea \nfrânge agresiunea de mas` f`r` uti-lizarea, \n lupt`, a bombei atomice.

O astfel de problem` nu poate firezolvat` doar printr-o ordonare a mate-rialului empiric acumulat pe baza expe-rien]ei r`zboiului, ci printr-o construc]ieideatic` ra]ional`, care s` revolu]ionezegândirea militar` [i s-o racordeze latehnologiile noului val.

Elaborarea de modalit`]i noi \nrezolvarea unor probleme conflictuale,puse cu acuitate \n anumite \mprejur`ri,se bazeaz` tot mai mult pe o gândiremobil` [i creatoare, pe capacitatea degândire a unor anali[ti capabili s` efec-tueze experimente mintale. Acestea pre-supun construirea, \ntr-o manier` organi-zatorico-func]ional`, a \ntregului evantaide variante ac]ionale pentru o posibil`confruntare [i cu prevederea conse-cin]elor, dar \n special [i producerea dedisfunc]ii \n adâncimea structurilor adver-sarului. Adecvarea la situa]ie are un roldeosebit \n precizarea a ceea ce trebuief`cut, cu cine, cum, când [i unde. Aceastaeste rezultatul unui [ir de ra]ionamentepractice care, sondând posibilul, indic`direc]ia de urmat \ntr-un ansamblu pre-vizional, care apoi se cere sus]inut [iinfluen]at prin m`suri [i interven]ii.

A pune sau a formula o problem`\ntr-un anumit context conflictual \n-seamn` a construi un anumit tip de

\ntrebare. Formularea r`spunsului laaceast` \ntrebare necesit` o ac]iunepractic` [i teoretic` adecvat`, deosebit`de cùtarea de tip informa]ional. Caleag`sirii r`spunsului poate \mbr`ca odiversitate de forme, de cele mai multeori prin contribu]ia creatoare a subiectu-lui cunosc`tor, dar ea caut` de fiecaredat` ra]iunea sau temeiul explicativ peplan teoretic sau cu referire la o ac]iunepractic`. A[a au fost elaborate concepteprecum ap`rarea activ`, b`t`lia aero-te-restr`, arma inteligent`, scutul deap`rare strategic`, arma letal`, armapsihotronic` etc.

Pentru a ac]iona \n cuno[tin]` decauz`, este necesar` o cunoa[tere esen-]ial` a ceea ce exist`, dar [i o prefigurarecognitiv` a devenirii viitoare pe t`râmulconfrunt`rii. Proiectarea se impune a fiextins` la aspectele care prefigureaz`structurile viitoare. Orientarea cunoa[-terii spre valorificarea excesiv` a expe-rien]ei diminueaz` eficien]a proiect`rii [io canalizeaz` spre imagini inadecvaterealit`]ilor \n curs de apari]ie.

Dac` \n confrunt`rile militare de pânàcum puterea rezultat` din folosireafor]ei, a violen]ei [i a distrugerii era ele-mentul hot`râtor \n asigurarea succe-sului, deja s-a conturat tendin]a ca armatas`-[i \ntemeieze ac]iunile aproape \n\ntregime pe produsele min]ii: cuno[tin]e\ncorporate \n arme, tehnologii desupravie]uire, instala]ii inteligente, tehnicide prelucrare a informa]iilor [i luare adeciziilor. Sateli]ii, submarinele, instala-]iile de rachete, radarele, armele indi-viduale etc. sunt construite din com-ponente electronice care recepteaz`,prelucreaz` [i transmit informa]ii. Apa-ratele AWACS sunt adev`rate fort`re]ezbur`toare, care reprezint` \ncorporareacelor mai moderne realiz`ri ale electro-nicii de supraveghere a adversarului, decoordonare a atacurilor aeriene [i bruia-jului radarelor inamice, de detectare alans`rii rachetelor balistice etc.

Militarii folosesc, spre exemplu,cuno[tin]e computerizate prin sistemeexpert, \n ap`rarea anti-rachet`, care \ncompeti]ie cu secundele prelucreaz`sute de mii de reguli stabilite de spe-

50 IMPACT STRATEGIC


ciali[ti pentru a face posibil` o reac]ieinteligent` \n milisecunde ca r`spuns lao anumit` amenin]are. Sunt deja proiec-tate sisteme expert care pot face unmilion de deduc]ii pe minut pentruscanarea, evaluarea [i corelarea informa-]iilor din semnale cu regulile din pro-gram, \nainte de a lua o decizie. De-duc]ia logic`, ra]ionarea inductiv` [ianalogic`, epistemologia, procedeeleeuristice, adic` activitatea de tip cere-bral, omeneasc` [i a ma[inilor reprezin-t` premisa actual` a puterii militare.

Aceste elemente fundamentale pen-tru raportul de for]e \n confrunt`rileviitorului sunt, \ntr-adev`r, numai premi-se. Ele sunt necesare, dar nu sunt sufi-ciente. Pentru a descifra mecanica con-flictelor specifice viitorului, este nevoiede implicarea puterii min]ii prin inven]ii,prin crea]ii care s` surprind` adversarii [is`-i opreasc` din ac]iunile agresive.Inventarea [i utilizarea armelor neletaleaduc nota unei ucideri u[oare, a uneiimobiliz`ri nondistructive a lupt`toriloradver[i, iar utilizarea undelor micro caarm` psihotronic` reduce starea decon[tien]` a celor ataca]i [i le anihileaz`voin]a de a lupta. Realizarea imaginilorvirtuale va fi una din provoc`rile con-frunt`rilor viitoare, când adversarul va fipus s` se lupte cu imagini simulate elec-tronic, create pentru a fi confundate curealitatea concret`.

Puterea min]ii se va materializa preg-nant prin apari]ia de noi tehnologii

inteligente implicate \n stabilirea balan-]ei de putere, dar [i \n apari]ia unorinova]ii opera]ionale (noi strategii [i tac-tici, metode originale) \ntr-o adecvarestructural-organizatoric` [i func]ional` ainstrumentelor ac]ionale.

Puterea min]ii [i dezvoltarea RomânieiPentru a judeca modul \n care se vor

comporta, \n viitor, anumite state \n luptapentru putere sau pentru supravie]uire,trebuie s` privim cele trei surse aleputerii \n corela]ie, acordând o aten]iedeosebit` bazei cunoa[terii, \n raport cucelelalte dou` (for]a violen]ei [i avu]ia).

Aceast` baz` de cuno[tin]e includemult mai mult decât reperele fundamen-tale conven]ionale, ca [tiin]a, tehnologia[i educa]ia. Ea cuprinde concep]iilestrategice ale unei na]iuni, capacit`]ile eide a acumula informa]ii str`ine, cuno[-tin]ele despre alte culturi, impactul cul-tural [i concep]ia asupra lumii, diversi-tatea sistemelor de comunicare [i gamanoilor idei, informa]ii [i imagini care cir-cul` prin ele. Toate acestea alimenteaz`sau sl`besc puterea unei na]iuni [i deter-min` ce calitate de putere \[i poate eadesf`[ura \ntr-un anumit conflict saucriz` dat`.

Cunoa[terea [tiin]ific` reprezint`,f`r` \ndoial`, o putere \n expansiunecare va contribui amplificat la stabilireasau la modificarea raportului de for]e \nconfrunt`rile deceniilor urm`toare. Dar,asupra orient`rii conduitelor [i com-

portamentelor grupurilor sociale, aleliderilor, ale indivizilor obi[nui]i, ac]io-neaz` foarte puternic nu doar convin-gerile [tiin]ifice, de cunoa[tere obiectiv`,ci [i opiniile, atitudinile, valoriz`rile degrup, convingerile culturale, religioase,tradi]iile etnice.

În transform`rile globalizante, carese amplific` \ntr-un ritm f`r` precedent,apare tot mai evident [i fenomenultransform`rii valorilor, a reperelor axio-logice care au dat, \n timp, dimensiunileunei stabilit`]i bine stratificate \n cadrulgrupurilor, etniilor sau statului-na]iune.

Statele-na]iune r`mân, pe maideparte, unit`]ile cele mai puternice dinsistemul interna]ional. A[a cum prevedeCarta Na]iunilor Unite, organizareapolitico-teritorial` a statului este normauniversal` care guverneaz` modul destabilire a rela]iilor dintre state.

Chiar \n condi]iile integr`rii Româ-niei \n structurile euro-atlantice, inter-rela]iile cu alte state-na]iune din regiune,de pe continentul european sau dinlume, vor genera competi]ii, tendin]econcuren]iale, confrunt`ri \n plan eco-nomic, cultural, ecologic, tehnologic,[tiin]ific, poate, in extremis, [i \n celmilitar. Promovarea intereselor na]io-nale ale României se va baza pe raportulde for]e stabilit \ntre poten]ialul autoh-ton [i cel al fiec`rei ]`ri cu intereseconcurente. Cu ce factori de putere se vaprezenta România \n aceste confrunt`riaccelerate?

NOTE1David C. Korten, „Corpora]iile conduc lumea“, Editura Antet, Bucure[ti, 1997.2James Adams, „Urm`torul – Ultimul r`zboi mondial. Arme inteligente [i front pre-

tutindeni“, Editura Antet, Bucure[ti, 1998, p. 108.

3Alvin Toffler, „Powershift. Puterea \n mi[care. Cunoa[terea, bog`]ia [i violen]a \npragul secolului XXI“, Editura Antet, Bucure[ti, 1995, p. 25.

4Tadeusz Kotarbinski, „Tratat despre lucrul bine f`cut“, Ed. Politic`, Bucure[ti, p. 402.5Alvin Tofflef, „R`zboi [i antir`zboi“, Editura Antet, Bucure[ti, 1995, p. 56.6 Ibidem, 22.

The Power of the Mind in the Future ConfrontationsThe world of the future might be characterized by confrontations, older or recent, but certainly very different from those

studied in this paper for the purpose of learning.The reason of these confrontations could lie in the foundation, holding, implementation and the transfer of the different

kinds of power: the economic, political, spiritual-religious, cultural, technological, military and civilizing power, and possibly,of other powers, which have been nowadays not identified yet.

In different parts of the world, the authority, the wealth and the knowledge will contribute to the distribution of the powerin society and will generate confrontations of interests. Directly, the power implies the use of violence, wealth and knowledgein order to make people act in a certain way, to control their actions, to orientate them to certain valorizations.

Summary

51IMPACT STRATEGIC


Puterea energetic\ a României[i suveranitatea de stat

Ing. Liviu LUCA, pre[edinte al UFS „Atlas”,prim-vicepre[edinte al CNSLR – „Fr\]ia”

Corela]ia dintre puterea economic` aunui stat, suveranitatea na]ional` [i ac-]iunea \n planul vie]ii interna]ionale estede domeniul eviden]ei. Secolul XX areconfirmat-o impresionant, atât \n de-rul`rile sale militare dramatice, cât [i \nrepozi]ion`rile geopolitice survenite \ntreactorii-state la sfâr[itul r`zboaielor mon-diale din 1914 – 1918, 1939 – 1945 [i,mai ales, dup` \ncheierea R`zboiuluiRece. Primele semne venite dinspre se-colul XXI indic`, de asemenea, faptul c`– \ntr-o lume ce-[i rea[az` structurile desecuritate sub impactul proceselor deglobalizare – t`ria economiilor va conti-nua s` ofere suportul material esen]ial alsuveranit`]ii de stat [i identit`]iina]ionale.

În cazul României, ca [i al altor stateangajate \n procese de prefacere demo-cratic` a societ`]ii, modernizarea struc-turilor economice este, mai mult decâtoricând, imperativul momentului istoric.F`r` modernizare (complexele ac]iunice includ privatizarea, introducerea unortehnologii de vârf, racordarea la circuite-le economice interna]ionale etc.), Româ-nia risc` s` alunece spre e[alonulstatelor slab industrializate, plasate indis-cutabil \n orbita a ceea ce A. Tofflerdenumea nivelul postindustrial, dominatde puterile societ`]ii informa]ionale. Înacest context, o preocupare esen]ial`trebuie s` o reprezinte valorificarea inte-ligent` [i flexibil` a resurselor [i capa-cit`]ilor energetice, element de referin]`\ntr-o strategie creativ` de prop`[ire a]`rii [i de integrare armonioas` [i bene-fic` \n structurile europene [i euro-atlantice.

Starea resurselor energeticeÎn principiu, teritoriul României este

apreciat drept spa]iul cu cele mai bogateresurse energetice din Europa Est-Central`. Numai \n platforma maritim`,de pild`, sunt estimate rezerve de peste200 milioane de tone. Asemenea rezerve[i altele de acela[i gen explic`, \n parte,interesul unor mari companii str`ine(„Amco”, „Ramco”, „Gazprom”, „Shell”etc.) pentru finan]area unor costisitoareforaje, justificate totu[i prin costuri deexploatare sc`zute (45 de dolari mia demetri cubi gaze naturale fa]` de un pre]triplu \n exterior). Cu toate acestea, dinnumeroase motive, \ntre care se \nscrie[i lipsa de fonduri [i uneori de tehnolo-gie de vârf, România traverseaz` operioad` dificil` din punct de vedere alst`rii puterii sale energetice, \n cadrulcomplex al tranzi]iei spre o economie depia]`, pe care o dorim competitiv`.

O analiz` a situa]iei actuale din sec-torul energetic relev` c` sursele energe-tice interne, cu excep]ia c`rbunelui [i auraniului, nu acoper`, \n raport decerere, necesarul de consum. În con-secin]`, trebuie s` apel`m la importul degaze, ]i]ei, p`cur` etc. Din interior, sepoate asigura o produc]ie anual` decirca 6,6 milioane tone de ]i]ei, 14 mi-liarde de metri cubi de gaze, 3,5 mi-lioane tone de huil`, 25 – 30 milioanetone de lignit, 2,5 milioane tone dec`rbune brun. Este evident astfel c`gradul de independen]` energetic` aRomâniei a sc`zut la 61,8% \n anul 2001,fa]` de 72,3% \n anul 1992. Din fericire,capacit`]ile actuale de exploatare a z`c`-mintelor de uraniu, inclusiv stocurile,asigur` integral consumul celor dou`grupuri la CNE Cernavod`, pe toat`durata de via]` a acestora.

Un handicap serios rezid` \n faptulc`, \n prezent, majoritatea capacit`]ilor

de produc]ie [i infrastructurile de trans-port [i distribu]ie sunt realizate cu tehno-logii la nivelul anilor ‘70 – ‘80, cu efi-cien]` sc`zut` [i care contravin, \n marealor majoritate, actualelor norme privindmediul, siguran]a [i calitatea serviciiloroferite. În plus, pe fundalul sc`derii con-sumului de energie s-a ajuns la unexcedent mare de capacit`]i termo deproduc]ie existente \n sistem, care nu se justific` a fi consumate din cauzauzurii grupurilor, fiind necesar` casarealor [i degrevarea cheltuielilor de pro-duc]ie.

Efecte restrictive asupra puterii eco-nomice a statului, \n general, au [i cre[te-rile progresive ale pre]ului la energie,care provoac` scumpirea bunurilor [i aserviciilor de larg consum. Aceast` scum-pire a bunurilor [i a serviciilor genereaz`de fiecare dat` cre[terea infla]iei. Cumcre[terea infla]iei \nseamn` deprecierealeului \n raport cu dolarul, se creeaz` ast-fel un cerc vicios. Toate deregl`rile dinsistemul economic se r`sfrâng, \n final,asupra nivelului de trai [i asupra stabi-lit`]ii sociale, ambele strâns asociate cuproblematica poten]ialului de ap`rare [ilocului ocupat de România \n mediuleuropean de securitate.

52 IMPACT STRATEGIC


Drept rezultat, factorii actuali de pu-tere \ncearc` s` promoveze, ca direc]iede relansare a puterii energetice, creareaunei concuren]e reale pe pia]a intern` abunurilor [i serviciilor. Strategia ener-getic` a momentului prevede, de altfel,satisfacerea necesarului de energie la unpre] competitiv. În principal, factorii dedecizie politic` declar` c` vor urm`ri:deblocarea financiar` a sectorului ener-getic; consolidarea mecanismelor depia]` energetic`; asigurarea func]ion`riistabile a sectorului prin noi investi]ii;sporirea gradului de liberalizare a pie]iipurt`torilor de energie (pân` la 30% \n2004). Concomitent, se vizeaz` resta-bilirea a [ase grupuri \n termo (putere1028 megawa]i) [i finalizarea lucr`rilorde la Unitatea nr. 2 Cernavod`. Auto-rit`]ile au subliniat, \n mai multe rânduri,c` agreeaz` ideea privatiz`rii energeticiiprin investi]ia de capital pentru rezol-varea problemelor de finan]are [i de con-solidare a unui management performant.

În domeniul energiei electrice, depild`, s-au promis investi]ii pentru reali-zarea a circa 200 de megawa]i cu pro-duc`tori independen]i. În acela[i timp,unele centrale electrice de termoficaresau termice, precum [i instala]ii din do-meniul energiei termice vor fi vândute.MIR are \n vedere privatizarea a dou`societ`]i de produc]ie pe an, precum [i adou` societ`]i de distribu]ie pe an. Re-]eaua de transport al energieielectrice r`mâne \n proprietateastatului. În domeniul gazelor, sedore[te privatizarea a 25% dinre]eaua de distribu]ie, pân` \nanul 2004.

Chiar dac` resursele internenu permit ob]inerea unei inde-penden]e energetice clasice, \ncircumstan]ele interna]ionaliz`riiactivit`]ilor economice, Româniaar avea posibilitatea de a se plasape o pozi]ie avantajoas` \n raportcu alte state est-europene; se [tiec` cele mai multe dintre ele suntdependente drastic de importuri,mai ales din Federa]ia Rus`, AsiaCentral`, Orientul Apropiat [iMijlociu.

Petrolul va r\mâne [i `n secolul XXI o arm\ strategic\

Relansarea economiei [i consoli-darea proceselor de \nnoire din Româ-nia pun \n prim plan rolul de pârghie alpetrolului – arm` strategic` a dezvolt`rii[i suveranit`]ii de stat. Din aceast` per-spectiv`, controlul asupra resurselor [icapacit`]ilor petrolifere române[ti de-vine o tem` ce trebuie aprofundat`, atâtla nivelul conducerii de stat, \n mediulde afaceri, cât [i \n cadrul societ`]iicivile.

Actualmente, un rol esen]ial \nadministrarea [i valorificarea resurselorenergetice [i de suveranitate aleRomâniei \l \ndepline[te SNP „Petrom”SA. Societatea Na]ional` a Petrolului„Petrom” SA a fost creat` prin Ordonan]ade Urgen]` nr. 49/octombrie 1997 [i ra-tificat` prin Legea nr.70/ aprilie 1998. Înscurt timp, SNP „Petrom“ SA s-a impus [ia devenit liderul industriei petroliere dinRomânia.

Activitatea SNP „Petrom” SA sedesf`[oar` la o intensitate maxim` \nmai multe sectoare. Astfel, „Petrom” in-clude explorare [i produc]ie (fosta regieautonom` de stat „Petrom“ RA), rafinare– prin combinatele petrochimice „Petro-brazi” [i „Arpechim”, combinatul de \n-gr`[`minte chimice „Doljchim”, INCERP,transport – infrastructura sistemului detransport al produselor petroliere pe

conducte [i cale ferat` (Sucursala„Petrotrans” Ploie[ti) [i rutier (Sucursala„Transpeco” Bucure[ti) [i distribu]ie – 41de sucursale Peco, \n fiecare jude] [i \nmunicipiul Bucure[ti. Statul român de]i-ne, prin Ministerul Industriei [i Resur-selor, aproximativ 92,4% din capitalul ceapar]ine SNP, restul de 7,6% fiind de]inutde o gam` larg` de ac]ionari priva]i.Capitalul social la constituire a fost de6.497.075.034 mii de lei.

SNP „Petrom” SA are ca obiect deactivitate explorarea [i exploatarea z`c`-mintelor de petrol [i gaze naturale de peuscat [i din platoul continental al M`riiNegre, rafinarea [i prelucrarea ]i]eiului,transportul [i comercializarea produ-selor petroliere, comercializarea gazelor,exportul de produse petroliere [i ser-vicii, importul de utilaje, echipamente [itehnologii specifice.

Activitatea de cercetare [i dezvoltareeste efectuat` de CCPEG Bucure[ti [i deunit`]ile teritoriale ale SNP, la nivelulsucursalelor [i schelelor de produc]ie.Direc]iile de studiu \n anul 2000 au vizatreconstituirea evolu]iei geologice a bazi-nelor de sedimentare, modelarea acesto-ra [i evaluarea perspectivelor de hidro-carburi. De asemenea, se folosescmetodologii noi de explorare, interpreta-re [i investigare a z`c`mintelor de hidro-carburi [i se are \n vedere fundamentarea[i proiectarea a noi lucr`ri de prospec]iu-

ne [i de explorare pentru hidro-carburi. SNP urm`re[te analizarea[i evaluarea unor perimetre deexploatare din ]ar` [i din str`in`-tate, prin elaborarea unor studiide sintez` a datelor biostratigra-fice, sedimentologice [i geochi-mice, ob]inute din sonde s`pate.În anul 2000, prin lucr`rile de cer-cetare prin foraje a fost eviden]iatun volum de rezerve de ]i]eiechivalent dovedite de 1061 miide tone [i un volum de gaze echi-valent dovedite de 1808 milioanede St mc.

Lucr`rile de extrac]ie ]i]ei [igaze s-au desf`[urat, \n principal,pe z`c`mintele vechi de ]i]ei [ide gaze libere, prin utilizarea a

53IMPACT STRATEGIC


circa 12.000 de sonde on [i off shore, cuadâncimi cuprinse \ntre 120 [i 5.500metri. În anul 2000, a \nceput exploa-tarea pe alte dou` z`c`minte noi de gazelibere la Vulture[ti [i Serdanu. Volumulproduc]iei de ]i]ei extras \n anul 2000 afost de 6.029.367 de tone, mai mult cu867 de tone decât produc]ia planificat`.Pe categorii de sonde, 5.893.590 de tones-au realizat din sonde vechi [i 137.777de mii tone din sonde noi.

Cantitatea de gaze extras` \n anul2000 a fost de 6.172.592 mii Nmc, cu448.732 mai mult decât produc]ia planifi-cat`. Procentul de realizare a planului seridic` la 107,8%. Au fost puse \n func]iune19 sonde noi de gaze libere, care au pro-dus circa 90.000 mii Nmc [i au fostreparate capital 201 sonde de gaze, careau extras circa 370.000 mii Nmc.Produc]ia de gazolin` a fost dep`[it` cu37.771 de tone, \n schimb produc]ia deetan nu a fost realizat` cu 2.459 de tone.În cadrul Platformei Turburea, s-a realizatinstala]ia de producere LPG cu o capaci-tate de 20 tone pe zi, care va fi pus` \nfunc]iune \n trimestrul I al anului 2001.

Volumul forajului atins \n anul 2000 afost de 295.732, din care forajul de ex-ploatare 246.060 metri reprezint` 83%.Au fost \ncepute 211 sonde, din care 185sonde de exploatare, [i au fost terminatedin foraj 205 sonde, din care 178 sondede exploatare. În domeniul forajului demare adâncime, \n cursul anului 2000s-au finalizat lucr`rile la sondele 3951Lovrin (3.689 m), 101 Lovrin (3.706 m),61 Golumbu (4.435 m) [i au continuat lu-cr`rile la sondele 5.014 Bibe[ti (5.000 m),

5.013 Bibe[ti (4.900 m), 4.316 Mamu(4.100 m), 3.576 C`preni (3.700 m). Pemare s-au finalizat lucr`rile la sondele decercetare geografic` 7 Calipso (3.600 m),4 Opal (3.600 m) [i 62 Pesc`ru[ (3.824 m)[i au \nceput lucr`rile la sondele dinaceea[i categorie 63 Pesc`ru[ (3.370 m)[i 2 Olimp (3.100 m).

În sectorul rafinare-petrochimie, SNP„Petrom” SA de]ine dou` rafin`rii:„Arpechim” Pite[ti [i „Petrobrazi” Ploie[ti.În vederea unei func]ion`ri corespun-z`toare, \n anul 2000 sucursalele prelu-cr`toare de ]i]ei au fost aprovizionate atâtcu ]i]ei din produc]ia intern`, cât [i dinimport. Cantitatea de ]i]ei prelucrat` \ncadrul rafin`riilor SNP \n anul 2000 s-acifrat la 5702,7 mii tone de ]i]ei, din care1477,2 mii de tone din import (25,9%), iarrestul din ]ar`. S-a importat, \n principal,]i]ei din Ural. Din prelucrarea cantit`]ilorde ]i]ei \n cele dou` rafin`rii ale SNP„Petrom” SA, \n anul 2000 au rezultat5485,9 mii tone de produse petroliere [i657,6 mii tone de produse petrochimice.La export au fost livrate, \n anul 2000,produse petroliere \n valoare de113.264,5 mii de dolari [i produse petro-chimice \n valoare de 141.912,2 mii dedolari.

În raport cu strategia energetic` ac-tual`, care va necesita un volum deinvesti]ii de 12 – 15 miliarde dolari, SNP„Petrom” a adoptat metoda major`rii decapital [i apoi cotarea la burs`. În acestan, se vor vinde ac]iuni c`tre angaja]i, \npropor]ie de 10%, urmând a se oferi sprevânzare pe pia]a interna]ional` de capi-tal un pachet de ac]iuni de pân` la 35%.

Prezen]a notabil` a capitalului românesc\n sfera energeticii va stimula [i pe maideparte o cre[tere economic` real` [iafirmarea României ca partener credibil\n dinamica activit`]ilor interna]ionale,centrate pe valorificarea resurselorpetroliere, \nc` vitale pentru civiliza]iacontemporan`.

De]in`toare de resurse ener-getice [i produc`toare de produsepetroliere, cu capacit`]i instalate \ncurs de perfec]ionare, România pre-zint` câteva atuuri \n plan regional,din punct de vedere economic, politic[i militar. Cooperarea ei cu factoriiinterna]ionali de securitate este dejaun fapt \mplinit, cu rezultate pozitive\n dinamica proceselor de pace [i sta-bilitate din sud-estul Europei [i dinBazinul M`rii Negre; realizarea unorparteneriate economice cu cele maiprestigioase corpora]ii [i institu]iiinterna]ionale, pe baze echitabile,poate oferi noi perspective consoli-d`rii [i dezvolt`rii poten]ialului eco-nomic al ]`rii noastre. O condi]ieesen]ial`, \ns`, \n direc]ia enun]at`,r`mâne elaborarea [i aplicarea unorstrategii [i politici energetice coerente,imaginative, \n cuprinsul c`rora s` se reg`seasc` bine exprimat` core-la]ia dintre eficien]a economic`,interesul na]ional, stabilitatea social`[i imperativele integr`rii europene [i

euro-atlantice.

Summary

The Energetic Power of Romania and the State Sovereignty

Its energetic resources and the fabrication of oil products gave Romania some good positions on regional level, from theeconomic, political and military point of view. Its cooperation with the international security organizations has been alreadycarried out and had positive results regarding the peace and stability-making processes in the South-Eastern Europe and theBlack Sea region; the achievement of some economic partnerships with the most famous international corporations andinstitutions, on fair terms, may offer new prospects with regard to the consolidation and development of the economicpotential of our country, and implicitly to the consolidation of its security.

54

Analize. Sinteze. Evalu\ri

Evolu]ia istoric\ a drepturilor omului`n viziunea comparativ\ asupradiferitelor concep]ii [i culturi

Considera]ii speciale privind evolu]ia constitu]iilor germane [i române

Profesor univ. dr.Dieter BLUMENWITZUniversitatea din Würzburg,Germania

Tema de fa]` este \n egal` m`sur` deactualitate [i determinant` pentru viitor.Ea relev` faptul c` drepturile omului,\ndeob[te, considerate de noi ca fiind unlucru de la sine \n]eles [i având valoarefundamental`, nu apar ca bloc monoli-tic [i nici nu reprezint` o posesiune ga-rantat` pentru totdeauna. Drepturileomului sunt rezultatul unei evolu]iiistorice complexe, dar, cel pu]in \ntr-o vi-ziune global`, certitudinea de momenteste confruntat` permanent cu diversemi[c`ri ideologice [i culturale. Modelulcre[tin-apusean [i a[a-numita concep]ievestic` despre drepturile omului nu suntacum, \n pragul celui de-al treilea mile-niu, deloc certe.

• Diferen]ierea, care se f`cea chiar \n timpul Ligii Na]iunilor, dintre statelecivilizate – aceasta \nsemnând cele cre[-tin-apusene – [i cele necivilizate, adic`celelalte state, este caduc`. Pe glob num a i

exist` ast`zi decât popoare civilizate,conform versiunii \n vigoare a StatutuluiTribunalului Interna]ional, versiune refor-mulat` \n 1945. (art. 38 lit. c);

• În epoca postcomunist`, linia de de-marcare \ntre Est [i Vest dispare, celpu]in \n Europa. Departamentul de StatSUA aelimi-

nat din limbajul administrativ no]iuneade Europa de Est, \nlocuind-o cu aceeade Europa Central`;

• Chiar dac` identific`m no]iunea deOccident cu libertatea [i democra]ia, tre-buie luat \n considerare c`, de[i conflictulpolitic est – vest, care a afectat [i dreptu-rile fundamentale ale omului, a fost elimi-nat, pr`pastia dintre nord [i sud persist`.Majoritatea statelor membre ONU nu maiader` la valorile cre[tin apusene, prefe-rând s` ridice din ruine o nou` ordine;

• Noile tensiuni devin evidente, dac`examin`m obiectivele fundamentalismu-lui islamic modern: p`trunderea nemijlo-cit` a \nv`]`turilor Coranului \n ordineaintern` [i interna]ional` a statelor, princare se postuleaz` instituirea unor pe-depse inumane, discriminarea femeii [i

reluarea r`zboiului sfânt.

I.Lectura atent` a izvoarelor despre

drept (chineze[ti, indiene sau persane)ne arat` c` ideea de umanitate a avut [ialte surse \n afara antichit`]ii europeneclasice. În realitate, preten]ia de universa-litate a valorilor izvoarelor europene pareexagerat`. De aceea, a[ dori ca la \ncepu-tul acestei lucr`ri s` prezint evolu]ia re-marcabil` \n ceea ce prive[te \n]elegerea[i aplicarea drepturilor omului, \ntr-olume care nu \[i revendic` sursele an-tichit`]ii clasice. Voi prezenta câtevaexemple dintr-un domeniu care ast`ziapar]ine drepturilor interna]ionale aleomului \n caz de r`zboi, drepturi care \nsfera civiliza]iei cre[tine occidentale s-audezvoltat târziu. Acest sistem de normeeste deosebit de semnificativ, deoarecevizeaz` protec]ia drepturilor omului \ncontextul unei perioade de criz`, lucruprin care contrazice vechea lozinc`vremea de restri[te nu cunoa[te lege, cade altfel [i delimitarea modernist` ius inbello, un drept de r`zboi care ar anula

suprema]ia interdic]iei \n folosireaviolen]ei.

Am s` \ncep cu c`r]ile de dreptap`rute \n India \n perioada precre[tin`,cu regulile de drept de r`zboi ale luiManu, norme care, \n sâmburele lor deumanitate, nu au fost dep`[ite pân` as-

55IMPACT STRATEGIC


t`zi. Afl`m din acea vreme de interdic]ia\n folosirea unor arme albe, \n folosireas`ge]ilor striate, otr`vite sau aprinse, deinterdic]ia de a ucide un soldat c`zut depe cal sau din car sau care [i-a pierdutarmura, care [i-a rupt vreun membru,care este grav r`nit, care este \nspìmân-tat sau care fuge [i care este gata s` sepredea. Nici un om ne\narmat sau carenu este implicat \n lupt` nu poate fiomorât.1

Dac` lu`m \n considerare rapoartelediploma]ior eleni, aceste norme de dreptau fost chiar respectate \n India. Trimisulregelui seleucid, \n secolul III \.Hr.,Meghastenes, noteaz`: „Când indieniipoart` r`zboi \ntre ei, nu au obiceiul s` seating` de cei ocupa]i cu munca câmpului.Unii intr` \n lupt`, \n timp ce al]ii ar`,cosesc, strâng recolta sau culeg fructe \nimediata apropiere”. 2

Dreptul buddhist al gin]ilor ni s-atransmis din p`cate fragmentar, deoare-ce, \n cea mai mare parte, era alc`tuit din legi nescrise. La sfâr[itul secoluluitrecut, \n statul himalaian Sikkim, a ie[itla iveal` un manuscris \n limba tibetan`,\n care ap`reau norme de baz` de dreptdin perioada secolelor XIII – XVII, \n 16paragrafe.3

Aceste norme de baz` ale Tibetuluiantic pot fi considerate ca o continuare acelor lui Manu. Ca [i la acesta, este reco-mandat` rezolvarea conflictului pe calediplomatic`. Dar aici lipse[te argumen-tul politic concret al lui Manu, bazat pefaptul c` izbânda \ntr-o lupt` este incer-t`. Pe de alt` parte, este precizat c` sper-jurul [i folosirea fals` a numelui luiDumnezeu \n scopul de a sem`na nesi-guran]` \n rândurile adversarului suntinterzise. Este subliniat, \n mai multerânduri, faptul c` negociatorii trebuieproteja]i, \ns`, ace[tia nu \[i pot primir`splata decât dup` \ncheierea p`cii.Misivele [i soliile \ntre p`r]ile beligerantenu trebuie interceptate. Un lupt`tor \ngard` care ucide din neglijen]` un solcare este trimis cu mesaj de pace vac`dea \n dizgra]ie [i va fi trimis la vatr`pe un cal [chiop [i \ntr-o armur` spart`.

În lupt`, combatan]ii trebuie s` luptecinstit: cine va ucide un soldat care a

depus armele [i s-a predat, va fi batjo-corit ca la[. Depunerea armelor estesemnul capitul`rii. Prizonierii trebuietrata]i cu respect. Un general sau unofi]er de seam` prizonier va putea c`l`ripe calul sù sau, dac` nu, pe unul bun.Mâinile \i vor fi legate \n fa]` cu un [al dem`tase, „ca [i el s` v` trateze bine, dac`ve]i c`dea \n mâinile lui”. Celorlal]i pri-zonieri li se vor lega mâinile la spate. Eivor primi cai b`trâni, zale [i [ei rupte.Osta[ii simpli vor merge pe jos. Tuturorprizonierilor le vor fi puse la dispozi]iemijloacele necesare subzisten]ei, inclu-siv cele indispensabile cultului lor reli-gios. Normele tibetane cuprindeau dejadou` principii esen]iale ale convie]uirii\ntre oameni [i \ntre state, precum [i nor-me de respectare a drepturilor omului.

O reglementare de drept interna]io-nal; primejdia major` pentru comuni-tatea oamenilor [i pentru rela]iile inter-statale este nerespectarea reciproc`. Înconsecin]`, trebuie acordat` aten]iestructurii oastei vr`jma[e [i osta[ilorc`zu]i \n captivitate.

Aceast` norm` de drept interna]ionaldetermin` [i alte reguli. Premisa con-vie]uirii fiind respectarea principiiloretice, care constituie leg`tura \ntreoameni [i popoare, se va da o aten]iespecial` dreptului de a se \nchinadivinit`]ii proprii [i de a-i aduce jertfacuvenit`.

Oare cultura occidental`, care \n se-colul nostru nu a reu[it s` \mpiedicedou` r`zboaie mondiale [i nicirec`derea Peninsulei Balcanice \n bar-barie, va fi \ndrept`]it` s`-[i aroge cali-tatea de surs` prim` a drepturilor omu-lui? Desigur, dar numai \ntr-o singur`privin]`. Primii pa[i \n sensul recunoa[-terii acestor drepturi au fost f`cu]i de sis-temele de drept ale altor culturi, dar fun-damentul de valori al antichit`]ii clasicea servit drept baz` [i reper, deopotriv`teoretic [i practic, de-a lungul istoriei,evolu]iei drepturilor omului – o alter-nan]` ne\ntrerupt` \ntre tez` [i antitez`,[ovìeli [i incertitudini \ntrerupte deverific`ri [i confirm`ri, un drum care adus \n final la practica constitu]ional`.¥in s` pun accentul pe urm`torul

binom: teoria [i practica constitu]ional`\mbinate ca factor constitutiv indispen-sabil. Una este s` relev`m valoarea [ioriginalitatea ordinii asiatice, prin prismabuddhist`, alta e s` \ncerc`m recu-noa[terea [i aplicarea ei la nivel na]ional[i interna]ional \n lumea exterioar` soci-et`]ii claustrate a templelor thai. Subacest raport, s` arunc`m o privire asupraopiniei sociologului Sulak Sivaraksa, unlaureat al premiului Nobel alternativ, dena]ionalitate thailandez`, care statuteaz`laconic: „Drepturile omului nu constitu-ie decât un compromis”4 – ce diferen]`fa]` de concep]ia actual` de drepturiuniversale ale omului!

Ca [i dreptul constitu]ional al sta-telor, [i sistemul juridic al drepturiloruniversale ale omului nu se bazeaz` pevorbe [i formul`ri, ci pe punerea \n prac-tic`, pe structuri juridice teoretice care sereflect` \n starea de fapt.

II.1. Fundamentul drepturilor omului

dezvoltate de cultura occidental` \l con-stituie \nv`]`turile stoicilor, acea [coal`care \n jurul anului 300 \.Hr. compilafilozofia, logica [i etica epocii clasice,pentru ca mai târziu s` o transmit` lumiiImperiului Roman. Gândirea platonic` [icea aristotelic`, ajunse pe solul fertil alRomei, s-au structurat ca principii efec-tive de drept [i de stat având la baz`drepturile naturale ale omului.

• Legea [i dreptul \[i au izvorul \n\n]elepciunea uman` originar`, consti-tuind dreptul natural.

• Statul efectiv, având un sistem dedrept creat de oameni, nu este prinurmare statul real, acesta se confund`mai degrab` cu Lumea (civitas maxima),\n care func]ioneaz` egalitatea \ntreoameni \n fa]a legii divine: „Suntem cuto]ii fra]i [i surori avându-L \n aceea[im`sur` pe Dumnezeu ca Tat`”.

• Cicero dezvolt` principiul dedrept natural \ntr-un postulat amplu:„Adev`rata lege este con[tiin]a dreapt`,care este \n acord cu natura. Aceasta vadìnui pururea inalienabil` pentru toatepopoarele”.5

Nu trebuie creat` impresia c` toate

56 IMPACT STRATEGIC


acestea ar fi fost descoperite de eleni [ic` antichitatea clasic` ar fi fost epoca deaur a drepturilor omului.

Elenii [i-au g`sit modele [i mae[tri laR`s`rit, \n marea cultur` a ImperiuluiPersan, care la rându-i \ntre]inea con-tacte strânse cu India. Herodot este mar-torul cel mai de \ncredere pentru afir-marea stadiului superior de dezvoltare alsistemului de drept de la curtea [ahilorpersani. El noteaz`6 cum c` Sparta [iAtena, ucigând trimi[ii persani, ar fi ofe-rit la rândul lor cet`]eni de rang pentrua-[i isp`[i gre[eala, ofert` pe care regelepersan ar fi refuzat-o: „Atenienii [i spar-tanii, prin uciderea trimi[ilor, au lezatlegea nescris` a tuturor popoarelor, iarel nu ar face la rândul lui tocmai ceea cele repro[eaz` [i nu i-ar absolvi de vin`pe spartani prin gestul compensator dea-i ucide pe acei oameni”. Principiul re-ciprocit`]ii, cea mai important` garan]iepân` \n ziua de ast`zi pentru men]inereaordinii interna]ionale (dar un instrumentineficient \n ce prive[te drepturile uma-nitare interstatale), cade aici sub inci-den]a unei morale superioare.

çn ciuda ideilor umanitare ale stoi-cilor, antichitatea clasic` era o societatede tip sclavagist. Ordinea economic` eradeterminat` de existen]a castelor [i de-pindea de sclavie. Aristotel pretindeadin partea statului ap`rarea vie]ii [i abunurilor cet`]enilor sì [i „stimulareadezvolt`rii calit`]ilor naturale ale acesto-ra”, \ns`, privitor la sclavi cerea doar s` lise recunoasc` „\nzestrarea cu con[tiin-]`”, care le permite s`-[i urmeze st`pâ-nul – o dovad` timpurie pentru deosebi-

rea dintre egalitatea formal`[i cea material` (decon]inut), deosebire care nepreocup` pân` \n ziua de azi.Egalitatea formal` \n drepturieste egalitatea \n fa]a legii(art.3, alin.1 din Constitu]iaGermaniei [i art.16, alin.1 dinConstitu]ia României din 21noiembrie 1991). Ea impunerespectarea f`r` excep]ie adreptului existent, indiferentde persoan`. Dar dreptul \nvigoare duce la diferen]ieri

\ntre clase [i p`turile sociale [i statale.Aceast` diferen]iere este o problem` aegalit`]ii drepturilor \n con]inut, deci oproblem` legat` de punctul de vedere allegislatorului (art.1, alin.3 din Constitu]iaGermaniei, art.51, art.4 alin.2 din Consti-tu]ia României). Egalitatea de con]inut \ndrepturi nu const` \n tratarea \n modegal [i nediferen]iat a tuturor \n toate pri-vin]ele, dar ceea ce este egal trebuietratat ca egal. Se pune \ntrebarea caresitua]ii sunt egale [i nu se pot prin urma-re trata inegal. R`spunsul nu se poate dao dat` pentru totdeauna, a[a cum oarat`, de exemplu, \n Germania aprigdisputata „realizare efectiv` a egalit`]ii \ndrepturi \ntre b`rba]i [i femei” (art.3,alin.2 din Constitu]ia Germaniei, art.4,alin.2 din Constitu]ia României) [i con-tradic]ia la nivel mondial privind inega-litatea \n drepturile sociale de baz` \ntrestatele dezvoltate [i cele subdezvoltate.

Faptul c` principiul egalit`]ii [i drep-turile omului au reu[it \n antichitatea cla-sic` [i postclasic` s` influen]eze nu doarcurentele filozofice, ci din ce \n ce maimult [i realitatea social`, se datoreaz`mai ales drepturilor romane cu privire lastrìni. Acel jus gentium, folosit dePraetor Peregrinus, judec`torul pentrustrìni, nu era legat de rigidul jus civile,valabil pentru cet`]enii romani, ci undrept adaptabil diferitelor circumstan]e,dezvoltat timp de cinci secole, pornindde la gândirea cosmopolit` [i tributar`dreptului natural a stoicilor.

Sinteza reu[it` \ntre idealul umanitaral filozofiei stoice [i practica de stat aromanilor se reg`se[te [i la medicul [i li-

teratul Scribonius Largus, care a luatparte, ca medic militar, la campania dinBritania din anul 43 sub \mp`ratulClaudius. În scrierile sale7 se ocup` deprobleme de etic` medical` – 1.800 deani \naintea lui Henry Dunant.8

Neaplicarea terapiilor eficiente este,\n viziunea lui Scribonius, un delict, unrù pe care „mai ales medicii trebuie s`-lurasc`”, pentru c` meseria lor sebazeaz` pe „compasiune [i umanitate”.Cel care „legat \n mod legal prin jur -̀mântul de corectitudine medical`” nu vaputea da „nici du[manilor leacuri v`t -̀m`toare”. El se refer` aici la jur`mântulhipocratic. De aceea, nu se poate referi,\n mod legal, la o subordonare fa]` dedreptul gin]ilor, nici fa]` de legisla]ia sta-tal`, pe nici o norm` a unei clase sociale.Astfel de reglement`ri nu existau \n anti-chitate. Atitudinea lui Scribonius [i acelorlal]i medici antici, care se sim]eauobliga]i la o etic` a breslei lor, fa]` deaceste norme, echivala cu obligativitateafa]` de legile generale. Scribonius chiarrecunoa[te un conflict \ntre norme: ati-tudinea medicului, determinat` de gân-direa lui umanitar`, poate interfera cuobliga]iile medicului fa]` de stat cacet`]ean. Scribonius se vede [i \n iposta-za de cet`]ean roman, pentru care de-mersul militar \mpotriva du[manilorpatriei reprezenta o datorie de la sine\n]eleas`.

Medicul, prin imperativul jur`mân-tului medical, „nu va administra nicidu[manilor leacuri v`t`m`toare”, \ns`,pe de alt` parte, „chiar dac` situa]ia ocere, ca soldat [i un bun cet`]ean nu vaputea proceda altfel, deoarece medicinanu ia \n considerare omul \n func]ie de condi]ia [i persoana sa, ci \n mod egal, to]i vor primi leacul [i ajutorulnecesar, nim`nui nu i se vor aduceprejudicii”. 9

Obliga]iile profesionale ale medicu-lui fa]` de du[mani, care nu sunt inclu[i\n jur`mântul hipocratic, sunt formulatede Scribonius pornind de la o alt` norm`hipocratic` de protejare a vie]ii celornen`scu]i \nc`. Astfel, medicul nu arevoie s`-i dea sau s`-i arate unei femei\ns`rcinate nici un mijloc de \ntrerupere

57IMPACT STRATEGIC


a sarcinii: „Cine consider` ca nedreapt`lezarea dreptului atât de fragil la via]` alcelui nen`scut va considera cu atât maireprobabil` d`unarea vie]ii unui om dejaformat… Medicina este [tiin]a vindec`-rii, nu cea a distrugerii”.

Scribonius a definit de acum dou`milenii importan]a \n medicin` [i pentrumedici a demnit`]ii umane, ai c`rei pur-t`tori sunt fie prieteni, fie du[mani, fieoameni liberi, fie sclavi sau cei nen`scu]i\nc`. De abia cu multe secole mai târziuinstan]ele statale [i interstatale au stabilitnorme ale ethosului medical cu r`spân-dire general`. (Conven]ia de la Geneva1864, 1906, 1929, 1949, 1977).10

2. Faptul c` etica, filozofia, logica [igândirea juridic` a antichit`]ii clasice nuau \mp`rt`[it soarta altor culturi str`-vechi disp`rând o dat` cu pr`bu[ireaImperiului Roman se datoreaz`, \n prin-cipal, urm`toarelor trei motive:

Principalele drumuri deschise defilozofia stoic` au fost preluate la timp\ntr-o nou` ideologie (dar nu distruse):civitas maximas s-a reg`sit \n civitas deia Sfântului Augustin;

În r`t`cirile [i primejdiile perioadelor

de migra]ie ale popoarelor s-a p`stratideea unui imperiu pacifist (fie Romaapusean`, fie cea r`s`ritean`);

Sistemul de drept, ajuns \n ImperiulRoman la maxima \nflorire, a fost r`s-pândit succesiv \n statele medievale.

Evul Mediu cre[tin a conferit demni-t`]ii [i drepturilor omului o dimensiunenou`, mai adânc`: Omul era creat dup`chipul [i asem`narea lui Dumnezeu,pentru el a murit Fiul lui Dumnezeu. Înaceea[i m`sur`, din cre[tinism au fostderivate cerin]e cu caracter absolut caretrebuiau s` restrâng` din nou libert`]ilegenerale. Statele de orientare cre[tin`s-au \mpotmolit \n lupta de rivalitate din-tre altar [i tron. Ideea autorit`]ii sprijinite\n exclusivitate pe Dumnezeu serveamai degrab` la consolidarea puteriilume[ti a statului, decât la sprijinireadrepturilor individuale la libertate. Cutoate acestea, st`rile nobiliare au reu[its` ob]in` drepturi (mai exact privilegii)din partea conduc`torului:

• prin dreptul foral din Spania, lasfâr[itul secolului XII;

• cu Magna Charta \n Anglia, 1215;• cu drepturile liberale de la

Brabant, 1356;• cu Conven]ia de la Tübingen din

1514, \n care nobilimea a primit pentruprima dat` de la ducele Ulrich vonWürttemberg un drept de participare ladeciziile luate de Guvernul landului(aprobarea de c`tre st`ri a cesiunilor te-ritoriale, dreptul de liber` mi[care alsupu[ilor, acordarea sentin]elor penalenumai dup` ce a avut loc o judecat`corespunz`toare).

Prin teoria sa asupra r`zboiului just, Toma d’Aquino a \nt`rit, pe de o parte, autoritas principis, \ns`, pe de alt` parte, prin teoria sa despre domnia dreapt` a revendicat drepturilefundamentale, [i anume cele trei mari libert`]i: dreptul la via]`, liber-tatea persoanei [i dreptul de propri-etate; acest catalog a fost \ntregit \ncadrul criticii \mpotriva tiranilor dinsecolul al XIV-lea, prin revendicarealibert`]ii spirituale [i a libert`]ii deasociere. Formula reciprocit`]ii dintrefidelitate [i protec]ie, derivat` din gân-direa juridic` germanic`, a atenuaturm`rile prea radicale ale inegalit`]ii de facto dintre stat [i societate. În orice

NOTE1Berber, Kriegsverhuetung 1964, p. 179.2Indica, Editura Schwanbeck, Bonn 1846.3Texte mai vechi dateaz` din epoca domina]iei mongole \n Tibet. Kun-dga-rgyal-

mtsan (1182 – 1521), prior al mân`stirii Saskya \n provincia Tang din sud-vestul Tibetului[i st`pân laic al Tibetului dup` invazia lui Genghis Han (1206-27 domina]ia mongol`), af`cut public` o „lege pentru 13 cazuri”. El a fost cel care i-a convertit pe mongoli la bud-dhism. Manuscrisul a fost tradus \n limba englez` de J.C. White [i lama Mgin Gyatso [ipublicat \n 1894 la Calcutta sub titlul „The book of the law“, cf. articolului lui Herbert Mueller „Buddhistisches Voelkerrecht aus Tibet“ \n „Zeitschrift fuer Voelkerrecht undBundesstaatsrecht“ 1907, p. 611 ff.

4Frankfurter Rundschau 1996, nr. 52. 5De rep. II 22.6Historiae, cartea a VII-a, cap. 131 ff.7„Compositiones“, editat de G. Helmreich, Leipzig 1887. Scribonius a fost un renumit

terapeut \n antichitate („Leacurile sunt mâinile zeilor”) [i a l`sat \n urm` un num`r mare dere]ete.

8Henri Dunant a descris experien]a sa \n b`t`lia de la Solferino, 1859, care a l`sat pecâmpul de lupt` 40.000 de mor]i [i r`ni]i, \n cartea „Un souvenir de Solferino“ [i a datprimul impuls \nfiin]`rii comitetului de mai târziu al Crucii Ro[ii.

9„Compositiones“, prefa]a, p. 1, 1 – 4.10Conven]ia de la Geneva, 1864, 1906, 1929, 1949, 1977.

The historical evolution of the human rights from a comparativepoint of view upon the different concepts and cultures

Special remarks regarding the evolution of the German and Romanian ConstitutionsThe human rights are defined as a starting point of any human community, of peace and justice in the world (Art.1, sect.2

GG, and art.20 from the Romanian Constitution). The Constitution is connected to the tradition of the natural right, founded

by sophists and stoics and introduces consistently for the first time the German state in the tradition of the liberal constitutional

development. For more than 50 years, the states have had the obligation, according to the UNO Charter, to respect and protect

the human rights and the fundamental liberties of all people without any racial, sex, language or religion discrimination: „The

recognition of the inherent dignity of all people and of their equal and inalienable rights, which is the basis of the liberty, justice

and peace in the world, is a common point between Germany reunited and Romania, on its way towards the European Union”.

Summary

58 IMPACT STRATEGIC


Valea Vardarului`ntre amenin]area armelor [i speran]a p\cii1. Evenimentele din fosta Republic`

Iugoslav` a Macedoniei erau de a[teptat.Istoria a îngr`m`dit în acest spa]iu,deopotriv` blestemat [i binecuvântat,atâtea probleme câte nu sunt în toat`lumea la un loc. Pentru c` zona aceastaa fost totdeauna [i dintotdeauna una deun dramatism uimitor. Nici o alt` zon`din lume nu a cunoscut atâta fluctua]ie,atâta explozie, atâta tragedie, atâtaumilin]` [i, totu[i, atâta m`re]ie. ¥`rilecare s-au constituit [i s-au reconstituitmereu în aceast` parte de lume s-au aflatîn toate timpurile pe o falie geopolitic` [igeostrategic` exploziv`, la o confluen]`de culturi [i de civiliza]ii. Aici, în acestspa]iu, s-au înfruntat anticii, tot cam peaici era [i unul din aliniamentele finaleale energiei de mi[care a popoarelorcare migrau din est, pe aici au trecut,dinspre vest, legiunile romane [i cruci-adele [i tot în acest spa]iu s-a înfruntatcre[tin`tatea cu p`gânismul, civiliza]iade tip occidental cu cea de tip oriental,adic` Estul cu Vestul [i Nordul cu Sudul.Macedonia este o ]ar` de falie, o ]ar`mereu sfârtecat` [i mereu revendicat`de al]ii. Unii chiar se întreab`:Macedonia este oare o ]ar`? Mai mult,p`mânturile ei se întind între dou` mariculoare strategice – cel al Dun`rii [i celmaritim – de o parte [i de alta a râuluiVardar, pe o bretel` strategic` situat`între Dun`re [i Marea Egee.

Macedonia – ce a mai r`mas din ea –are o suprafa]` de 25.713 kilometrip`tra]i [i reprezint` circa 42% dinMacedonia istoric`. Capitala ]`rii esteora[ul Skopje. Separarea ei de Iugos-lavia nu a rezolvat vreo problem`, ci acreat toate premisele pentru revenirea lafoarte vechile probleme care au zguduitde atâtea ori Balcanii. Spa]iul mace-donean a constituit totdeauna un subiect

de disput` între Bulgaria, Serbia [iGrecia, iar oamenii de aici au suportatpresiunile tuturor vremurilor. Acestevremuri n-au fost niciodat` generoasepentru ei. Dar aceasta a fost op]iuneaMacedoniei [i ea trebuie respectat`. Maiales dup` ce americanii s-au decis s`-[icreeze aici un punct strategic balcanic,se pare c` fosta Republic` Iugoslav` aMacedoniei (FYROM) nu mai este chiarsingur`.

Popula]ia Macedoniei era, în anul1995, de 2.160.000 de locuitori, iar repar-ti]ia pe etnii urm`toarea: albanezii(22%) în nord-vestul ]`rii, în provinciaTetovo, turcii în provincia Strumica dinsud-estul ]`rii, iar etnicii sârbi sunt con-centra]i în nordul ]`rii, în provinciaKumanovo. De[i sunt minoritatea ceanumeroas`, albanezii sunt subreprezen-ta]i. Astfel, în poli]ie sunt doar 3%, iar încadrul func]iilor guvernamentale ocup`doar 5%. Predominant` în ]ar` este reli-gia ortodox`, urmat` de cea islamic`.

Din punct de vedere eco -nomic, ]ara nu a avut o preamare importan]` în vecheaIugoslavie. Ea produceaorez, bumbac, tutun [i fructe,produc]ia industrial` fiindslab dezvoltat` (minierit –crom [i fier, în est, plumb [izinc, în vest), tehnologier`mas` în urm`, probleme laexport. Ea n-a reu[it, pân` înprezent, s` beneficieze depozi]ia sa de ]ar` aflat` lar`scrucea Balcanilor. Exist`totu[i posibilit`]i ca un astfelde avantaj s` fie materializat,în special în ceea ce prive[teproiectele rutiere [i feroviareale Uniunii Europene. PIB-uls`u este, în prezent, 50% din

cel din anul 1990. În 1995, UE a devenitprimul partener al Macedoniei (30% dinexporturi, 15% din importuri). În 1995,]ara a beneficiat de un împrumut de laBanca European` de Investi]ii (BEI) \nvaloare de 150 milioane ecu [i de un aju-tor de 25 milioane de ecu în cadrul pro-gramului PHARE.

Relieful este în general muntos, frag-mentat de o serie de depresiuni [i de v`i,cu aspect de câmpie înalt` (Pelagonia, înpartea central` [i sudic`, Palog în nord-vest, Ovce Pole în est) [i de depresiuneaVardar (în nord), o câmpie aluvionar`drenat` de acest râu. Zona are, mai alesîn spa]iul câmpiei, o seismicitate ridicat`.Mun]ii apar]in în principal AlpilorDinarici, având 34 de vârfuri cu oîn`l]ime de peste 2.000 metri (altitudineamaxim` se afl` în Golem Karab [i estede 2.764 metri în nord-vest, la grani]a cuAlbania). Ace[ti mun]i se afl` în parteavestic`, iar în est se desf`[oar` mun]iisârbo-macedoneni. În sud-vestul ]`rii, la

59IMPACT STRATEGIC


grani]a cu Albania [i Grecia, se afl` treimari lacuri tectonice (Ohrid, Prespa [iSku]`ri).

Peste o treime din teritoriu esteîmp`durit, în principal, cu foioase. Pa-ji[tile naturale ocup`, de asemenea,suprafe]e însemnate. Fauna este ceacaracteristic` Europei Centrale [i celeimediteraneene.

Limba oficial` este cea mace-donean`. A doua limb` oficial` a ]`riieste albaneza. În procentaj de 70%,popula]ia vorbe[te slavo-macedoneana,21% albaneza, 3% turca, 3% sârbo-croa-ta [i tot 3% vlaha.

2. Macedonia, acum, arat` doar ce amai r`mas din cea de odinioar`. Cândva,pe aceste meleaguri dominate de mun]i[i de p`duri, se desf`[ura o civiliza]ieînfloritoare. Triburile indo-europene alemacedonenilor constituie, în centrul Pe-ninsulei Balcanice din secolul al VII-leaî.Hr., un regat care, sub Filip II, devinehegemonul lumii grece[ti. Regatulmacedonean este transformat, în anul148 î.Hr. în provincie roman`, iar dup`anul 395 devine o provincie a ImperiuluiBizantin. În secolele VI – VII, teritoriulMacedoniei este ocupat de triburi slavemeridionale. Între secolele VII – XIV,Macedonia apar]ine alternativ Impe-riului bizantin, ]aratului bulgar [iRegatului sârb. În perioada anilor 1371 –1389, Macedonia este inclus` în Imperiulotoman. „Problema Macedoniei“ devine,la sfâr[itul secolului al XIX-lea, un viu [idisputat subiect diplomatic interna-]ional. Astfel, teritoriul Macedoniei,apar]inând Imperiului otoman, esterevendicat de Bulgaria, Serbia [i Grecia.În urma r`zboaielor balcanice (1912 –1913), Macedonia este împ`r]it` întreGrecia (19.000 kilometri p`tra]i),Bulgaria (4.000 kilometri p`tra]i) [iSerbia (16.000 kilometri p`tra]i). Stateledin regiune s-au angajat s` respecteautonomia cultural` [i etnic` a româ-nilor sud-dun`reni (1913), obliga]ieignorat` ulterior.

În cursul primului r`zboi mondial,Bulgaria ocup` Macedonia sârbeasc`(1915 – 1918), pe care o retrocedeaz`prin Tratatul de pace de la Neuilly (1919),

împreun` cu regiunea Strumita, Regatuluisârbilor, croa]ilor [i slovenilor.

În anii 1941 – 1944, Bulgaria, aliat` aGermaniei [i Italiei, ocup` MacedoniaEgeic` (parte a Greciei) [i Macedoniaiugoslav`, pe care le retrocedeaz` dup`r`zboi, în 1945.

Potrivit Constitu]iei RPF Iugoslaviadin 31 ianuarie 1946, Macedonia devineuna dintre cele [ase republici constitutiveale statului federal iugoslav postbelic.

În condi]iile crizei iugoslave, Par-lamentul din Skopje proclam`, la 25ianuarie 1991, suveranitatea RepubliciiMacedonia, organizând la 8 septembrie1991 un referendum (boicotat de comu-nit`]ile sârb` [i albanez`), prin care68,3% din votan]i se pronun]` pentruindependen]a ]`rii.

Proclamat` oficial la 15 septembrie1991 republic` independent`, Mace-donia întâmpin` dificult`]i în recunoa[-terea sa pe plan interna]ional, datorit`opozi]iei Greciei, care considera inadmi-sibil` „uzurparea“ numelui care ar apar-]ine istoriei sale. În aprilie 1993,Macedonia este admis` în ONU sub de-numirea de Fosta Republic` Iugoslav`Macedonia (FYROM). La 16 februarie1994, Grecia a impus un embargo severasupra activit`]ii comerciale dintre celedou` ]`ri [i a interzis deplasarea cet`-]enilor macedoneni în Grecia.

Recens`mântul din 1994 s-a des-f`[urat sub supravegherea [i cu ajutorulUniunii Europene [i al ConsiliuluiEuropei. Rezultatele recens`mântuluirelev` existen]a unui procent de 23%albanezi, inferior celui pretins de ace[tia,fapt ce a redus (atunci) posibilitatea caalbanezii s` continue s` revendice drep-tul de a fi considera]i ca popor consti-tuent al statului [i de a se modifica înacest sens Constitu]ia.

În urma alegerilor parlamentare dinnoiembrie 1994, „Alian]a pentru Mace-donia“ – a macedonenilor slavi (coali]ieformat` din social-democra]i, liberali [isociali[ti) – a ob]inut o majoritate dedou` treimi.

Albanezii au fost reprezenta]i în con-tinuare în Guvern cu 4 mini[tri (înainteerau 5). În ultimii ani s-a revenit la 5.

Prin ac]iunea conjugat` a tuturor par-tidelor [i a grup`rilor albaneze [i cu spri-jinul albanezilor din Albania [i Kosovo,la 17 decembrie 1994, a fost creat` o uni-versitate albanez` la Tetovo, cu scopulde a contribui la ridicarea gradului depreg`tire [i cultur` al albanezilor, nece-sar ac]iunilor de mai târziu, în vederearealiz`rii unit`]ii tuturor albanezilor.Aceasta s-a petrecut pe fondul unor dis-pute mai vechi privind utilizarea limbii.Conform Constitu]iei, minorit`]ile, acolounde ele constituie majoritatea, au drep-tul s`-[i foloseasc` limba matern`. Daraceast` prevedere este considerat` canesatisf`c`toare de c`tre albanezi.

Partidele macedonene, Guvernul [ialte organiza]ii macedonene s-au opusacestei hot`râri, inclusiv prin ac]iunipoli]iene[ti (s-a ajuns la perchezi]ii ladomiciliile unor lideri albanezi, arest`ri [ichiar expulzarea a 18 albanezi dinTetovo apar]inând parlamentului ilegaldin Tetovo). Au urmat puternice reac]iidin partea comunit`]ii albaneze.

La data de 16 februarie 1995 Universi-tatea a început cursurile. Dup` 90 de mi-nute, îns`, poli]ia a interzis continuarealor. Directorul Suleimani a chemat alba-nezii s`-[i apere Universitatea. S-a ajunsla alterca]ii cu poli]ia. Un albanez a fostomorât, iar circa 20 r`ni]i. Rectorul Uni-versit`]ii [i al]i albanezi au fost aresta]i.

Dup` aceste alterca]ii grave, au avutloc discu]ii între membrii Guvernului(albanezi [i slavo-macedoneni), în urmac`rora s-a ajuns la un compromis. Poli]ias-a retras, s-a permis conferen]ierea ofi-cial` [i s-a introdus, la ßcoala Superioar`Pedagogic` din Skopje, înv`]`mântul înlimba albanez`, la toate materiile. Pentrualbanezi nu a fost îns` de ajuns.Presiunile au continuat.

La 22 octombrie 1998, se constat` otensionare a rela]iilor interetnice, în pofi-da prezen]ei misiunii interna]ionale,UNPREDEP. Elementele care au relevataceast` realitate au fost urm`toarele:

• Tot mai multe familii de etniemacedonean` p`r`seau vestul ]`rii, undepopula]ia albanez` este majoritar`;

• çn Skopje, etnicii macedoneni carelocuiau pe malul stâng al râului Vardar

60 IMPACT STRATEGIC


î[i vindeau casele locuitorilor de etniealbanez`, în timp ce agen]iile imobiliarerefuzau s` accepte solicit`rile de cump`-rare sau de închiriere a locuin]elor dincartierele de pe malul drept al râului,f`cute de etnicii albanezi (se aprecia c`,astfel, în scurt timp, Skopje va deveni unnou Mostar). Nimeni nu prevedea, lavremea aceea, cum se vor derula eveni-mentele în viitor [i ce implica]ii vor aveabombardamentele NATO asupra Iugos-laviei [i exodul popula]iei albaneze dinKosovo pentru întreaga regiune.

La 4 septembrie 1995, pre[edintelede atunci, Kiro Gligorov, a efectuatprima vizit` la Belgrad, dup` separareade fosta Iugoslavie. La întâlnirea cupre[edintele de atunci al Iugoslaviei,Slobodan Milo[evici, s-a discutat proble-ma normaliz`rii rela]iilor \ntre cele dou`]`ri. La întoarcerea de la Belgrad a avutloc, la Skopje, un atentat asupra pre-[edintelui Kiro Gligorov. Acesta a fostgrav r`nit.

În acela[i an se încheie un Acordîntre Grecia [i Macedonia, semnat laNew York, referitor la normalizarea re-la]iilor bilaterale. Macedonia schimb`drapelul na]ional (se renun]` la soarelede la Vergina). Noul drapel are un soaregalben pe fond ro[u. La 13 octombrie,Macedonia este acceptat` ca membru cu drepturi depline în OSCE.

Grecia ridic` embargoul economicimpus în urm` cu 18 luni. Bariera de lagrani]a greco-macedonean` este înl`tu-rat`, reluându-se traficul de frontier`.

La 9 noiembrie 1995, FRI Macedoniaeste primit` în Consiliul Europei, apoi,în acela[i an, ader` la Programul„Parteneriatul pentru Pace“.

La 4 iulie 1996, în ora[ul Tetovo, aavut loc o demonstra]ie la care au parti-cipat peste 10.000 de persoane, pe tim-pul c`reia s-a cerut acordarea unui statutlegal pentru Universitatea albanez` dinlocalitate [i eliberarea din închisoare adecanului acesteia, Fadil Suleimani, con-damnat sub acuza]ia de „incitare la rebe-liune împotriva ordinii de stat“. Aceast`demonstra]ie este cea mai mare din anul1995, când un demonstrant a fost ucis defor]ele de poli]ie.

La 23 iulie, A. Alidi, liderul moderatal etnicilor albanezi, a solicitat autono-mie pentru regiunea vestic`, cu popu-la]ie majoritar albanez`, altfel, dupàprecierea acestuia, urma ca FRI Mace-donia s` se confrunte cu o situa]ie „ase-m`n`toare cu aceea din Kosovo“.

Un alt element care a re]inut aten]ia îlreprezint` [i declara]iile a dou` partideetnice albaneze, reprezentate în Parla-ment, din care rezult` c` acestea vorboicota lucr`rile forului legislativ pân`când „limba albanez` va avea acela[itratament ca [i limba macedonean`“.

În acela[i timp, în FRI Macedonia s-aconstatat o intensificare a ac]iunilor decontracarare a manifest`rilor separatiste.La 16 martie 1997, la Skopje, a avut locun miting la care au luat parte mii de stu-den]i. Participan]ii au condamnat mani-fest`rile cauzatoare de violen]` [i deanarhie.

Polarizarea societ`]ii macedonenepe criterii etnice era evident`, aceastaputând reprezenta un real pericol, lacauzele de natur` intern` putând fi luateîn calcul, eventual, [i altele de naturèxtern`.

Un alt factor de instabilitate – foartepericulos în condi]iile date – a fost [i estesitua]ia economic`. Bazat` pe agricultur`(60% din popula]ia ocupat`) [i industrie,economia Macedoniei se afl` în rece-siune. Produsul na]ional brut de circa1.300 de dolari pe locuitor în 1989, asc`zut la mai pu]in 800 dolari pe locuitorîn condi]iile unei infla]ii de 370%.Agricultura este slab`. Se cresc animale(îndeosebi ovine), p`s`ri [i se cultiv`grâu, orez, tutun, cartofi, vi]`-de-vie,pomi fructiferi, pe o suprafa]` din caredoar o treime este irigat`. Principalaregiune agricol` a ]`rii este Pelagonia –Senke. ¥ara dispune de resurse minerale,minereu de zinc, cupru, nichel, crom,mangan, minereu de fier, dar acestea nusunt exploatate în mod corespunz`tor.

Industria, concentrat` într-o marem`sur` în capital`, este reprezentat` atâtde ramurile tradi]ionale – piel`rie, tex-tile, prelucrarea tutunului –, cât [i de me-talurgie, construc]ii de ma[ini, industriachimic`, industria materialelor de con-

struc]ii. Re]eaua de transporturi estedeficitar`.

Balan]a comercial` este în prezentputernic dezechilibrat`.

În 1995 produc]ia industrial` aMacedoniei a sc`zut cu 10,5%.

De cel pu]in 10 ani, economia ]`riieste dependent`, într-un procentaj depeste 74%, de poten]ialul economic alSerbiei, ceea ce face deosebit de dificil`reorientarea spre alte pie]e de desfacere[i rute de transport. R`zboiul dinIugoslavia a însemnat pierderi foartemari pentru Macedonia.

3. Lucrurile începuser` s` reintreîncet, încet, în normal. La 12 august 1998,RF Iugoslavia a anun]at c` va deschideun Consulat la Bitola. Îmbun`t`]irearela]iilor cu Bulgaria [i cu Grecia,dep`[irea unor puncte critice în rela]iilecu Albania, precum [i „protectoratul“tacit al SUA, i-au obligat pe to]i cei careaveau gânduri ascunse de integrare aMacedoniei ori s` renun]e la ele, ori s` [ile ascund` cât mai bine. Pentru c` multevânturi au mai b`tut [i mai bat înc` [i prinaceast` parte de lume. În numele drep-tului la autodeterminare, la autonomie, ladrepturile omului [i ale minorit`]ilor etc.,în realitate, în împlinirea idealuluiAlbaniei Mari, ale[ii minorit`]ii albanezedin Kosovo [i din Macedonia au dat focdin nou acestui col] de lume. S-a vorbit [ise mai vorbe[te înc` de Macedonia Mare,de Serbia Mare etc. Occidentul a începuts` fac` alergie la acest cuvânt „Mare“,suspectându-i pe to]i cei care îl pronun]`sau îl sugereaz` de na]ionalism, extre-mism, dictatur` etc.

Aceste realit`]i se afl` [i \n armat`.Etnicii albanezi reprezint` 26% dintotalul efectivelor trupei, în timp ceponderea acestora în cadrul ofi]eriloreste de doar 3%. Cu toate c` Guvernulmacedonean a proclamat egalitatea îndrepturi a tuturor cet`]enilor, inclusivdreptul de a sluji sub drapel, în practic`se limiteaz` accesul albanezilor încorpul cadrelor de conducere militare(regula p`strat` de la fosta Armat`Popular` Iugoslav`, care socotea càlbanezii sunt buni ca solda]i, dar nu caofi]eri).

61IMPACT STRATEGIC


For]ele armate ale Macedoniei s-auformat la 15 aprilie 1992. Ele sunt com-puse din armat` [i for]e de poli]ie [iordine. Armata este structurat` pe urm -̀toarele genuri de arme: trupele de uscat,for]e de ap`rare aerian` [i ap`rare anti-aerian`. La retragere, armata iugoslav` aluat întregul armament greu, alte echipa-mente [i a distrus tot ce nu putea fi trans-portat. Macedonenii au r`mas doar cuarmament u[or, o cantitate limitat` dearunc`toare [i armament antitanc [i anti-aerian portativ. Din cauza lipsei mijloa-celor performante de conducere [i aunei înzestr`ri reduse cu armamentgreu, for]ele armate macedonene au ocapacitate de lupt` redus`. La 3 septem-brie 1998, a intrat în vigoare Concep]iaprivind Strategia Ap`r`rii a FRIMacedonia.

Dup` cum rezult` [i din aceste date,Macedonia reprezint` înc` o zon` critic`pentru spa]iul Balcanilor. Cauzele suntmultiple:

• Lipsa unit`]ii teritoriale, datorit`deselor schimb`ri de frontiere [i trans-form`rii Macedoniei într-un fel de spa]iude târguial` pentru beligeran]ii balca-nici;

• Situa]ia grea [i tensionat` din ]`rilevecine (în special din Albania [i dinregiunea Kosovo);

• Existen]a unei comunit`]i alba-neze destul de numeroase care se înscrie în triunghiul musulman Albania– Kosovo – Sandjak [i, în consecin]`, aunui permanent pericol de conflict;

• Existen]a a numeroase tensiuniinterne care sunt stimulate [i amplificatede factori externi deosebit de activi(na]ionalismul albanez, orgoliul grecesc,presiunea bulgar` etc.).

4. La doar o lun` dup` alegerilelibere din Kosovo (28 octombrie 2000),chestiunea albanez` a reizbucnit violent[i tenace, mai întâi în sudul Serbiei, apoiîn nordul [i vestul Macedoniei. Dup` 5octombrie 2000, Serbia î[i recaut`drumul ei spre democra]ie, iar înMacedonia for]ele politice albaneze par-ticip` la guvernare înc` din 1991. Acestlucru nu este considerat îns` suficient dealbanezii din aceast` ]ar`. De aceea,

dup` experien]a dramatic` din Kosovo,ei au în]eles c`, prin for]`, se poate ob-]ine tot ce doresc. ßi, ca urmare, au recursla for]`. Cele dou` noi guerile – Armatade eliberare din Presevo – Medvedja –Bujanovac (UCPMB) [i Armata de elibe-rare din Macedonia (UCKM) – au ap`rutaproape simultan, prima la 4 ianuarie2000 [i cea de-a doua la 20 februarie2000, de unde rezult`, printre altele,conexarea unui efort albanez pe planstrategic pentru realizarea, dup` cumsubliniaz` numero[i anali[ti, a a[a-ziseiAlbanii Mari.

Primele lor ac]iuni au constat înplasarea de bombe. UCMB lanseaz` ata-curi în zona albanez` din sudul Serbiei,Presevo, Medvedja [i Bujanovac, undelocuiesc 70.000 de albanezi. Sârbii nur`spund prin represiune, ci prin nego-cieri. Radicalii albanezi nu aleg ne-gocierile, ci deschiderea unui nou front.Astfel – subliniaz` Christophe Chiclet în„Le monde diplomatique“ din aprilie2001 – pentru prima dat`, Armata deEliberare din Macedonia (UCKM) iesedin clandestinitate [i, la 16 februarie2001, începe s` ocupe câteva satelocuite de albanezi din nordul Mace-doniei, la frontiera cu Serbia [i Kosovo.Obiectivul: for]area Occidentului pentrua redeschide problema albanez`. Dar laSkopje [i la Belgrad se alege caleamoderat`, în pofida deterior`rii continuea situa]iei militare. La 13 martie, UCKMB semneaz` cu Belgradul unAcord de încetare a focului, în timp ceUCKM continu` s` duc` lupte care ajung pân` în cartierele m`rgina[e ale ora[ului Tetovo, al doilea ora[ cam`rime al ]`rii.

Iat`, pe scurt, cum a evoluat situa]iaîn zon`:

Într-un Kosovo independent defacto, lupt`torii UCK preiau controlulprovinciei, îi vâneaz` [i îi alung` pesârbi, pe rromi [i pe macedonenii isla-mici. O parte din UCK se transform` înCorpul de protec]ie din Kosovo (TKM),dar ei se comport` în continuare caguerila kosovar`.

Militan]ii Ligii Democrate din Kosovo(LDK) organizeaz`, la 22 iulie 2000, la

Pristina, un congres al partidului. Celde-al cincilea. În programul s`u sespune indubitabil: „O parte a na]iunii seafl` înc` sub jugul opresorului, în Serbia,în Macedonia [i în Muntenegru.... Ches-tiunea albanez` în Balcani nu este rezol-vat`, pentu c` situa]ia albanezilor dinMacedonia, Muntenegru [i Kosovooriental este identic` cu cea a unuipopor oprimat... Poporul albanez dinKosovo trebuie s` se orienteze spreindependen]` [i s` formeze un stat careva cuprinde toate teritoriile ocupate încare albanezii sunt majoritari“.

Se colecteaz` bani pentru UCPMB.La 26 – 27 august, LDK organizeaz` unnou congres în Elve]ia. LDK devineosatura politic` a mi[c`rii pentru AlbaniaMare. Totu[i, temându-se de faptul c`, înaceste împrejur`ri, conducerea dinAlbania s-ar disocia de o astfel demi[care, LPK vorbe[te de un KosovoMare care s` adune pe to]i albanezii dinfosta Iugoslavie.

În acest scop, radicalii din LDK î[ipropun s` destabilizeze în continuareSerbia [i Macedonia pentru a ob]ine un„Dayton albanez“. La 22 noiembrie 2000,explodeaz` o bomb` în fa]a reprezen-tan]ei iugoslave la Pristina, iar 300-400de lupt`tori UCPMB ocup` zona demili-tarizat` (5/30 kilometri, între Kosovo [iSerbia). În]elegând c` luptele lor dinValea Presovo nu sunt suficiente pentrua redeschide un al doilea Kosovo, ei(radicalii albanezi) export` lupta înfragila Macedonie.

La 25 februarie, în jur de 50 delupt`tori ocup` micul sat Tanusevici. Seadun` repede vreo 300, bine înarma]i, [iocup` imediat zonele Tanusevici,Malina, Brest [i Gosine. Se încearc`în`bu[irea lor, dar rebelii au suficientearme [i mul]i bani pentru a rezista, maiales datorit` celor dou` baze de laDebelde [i Vitina din Kosovo. A[a aînceput. De fapt, a[a s-a continuat ceeace a început cu mul]i ani în urm`...

La 13 martie, 20.000 de albanezidemonstreaz` la Skopje. A doua zi, laTetovo, se redeschid violen]ele. Se trageasupra poli]iei, iar mortierele UCKMbombardeaz` centrul ora[ului.

62 IMPACT STRATEGIC


Partidul Democrat Albanez denun]`violen]ele UCKM [i radicalismul PDK,dar profit` de situa]ie pentru a promovaideea unei confedera]ii macedono-albaneze în care albanezii s` devin` un„popor constitutiv“. UE, care sus]ineGuvernul de la Skopje, sugereaz` s` seaccepte o astfel de idee ca baz` dediscu]ie.

Radicalii consider` c` albanezii suntmaltrata]i, de[i ei dispun de partide po-litice, de ziare, de \nv`]`mânt \n limbamatern` [i au cinci mini[tri în Guvern.

Adep]ii realiz`rii Albaniei Mari saucel pu]in a unui Kosovo Mare – radicaliiLPK [i solda]ii fostului UCK – au expor-tat violen]a în Macedonia [i în Serbia, înafara autorit`]ii for]elor de men]inere ap`cii din Kosovo, sperând ca sudulSerbiei [i nordul Macedoniei s` fie ane-xate la Kosovo. Toat` lumea apreciaz`c` o astfel de strategie, în actuala situa]iea Balcanilor, nu are [anse de izbând`.Dar ea creeaz` un fapt împlinit [iîntre]ine o psihologie a frustr`rii, anedrept`]ii [i a violen]ei într-o zon`extrem de sensibil`, care nu a cunoscutniciodat` lini[tea [i împ`carea.

5. Pe acest fond al violen]elor auînceput [i s-au desf`[urat negocierile dela Ohrid. Cei doi emisari occidentali careparticip` la aceste negocieri, FrancoisLéotard, din partea UE, [i James Pardew,din partea SUA, au anun]at, joi, dup`s`rb`toarea na]ional` a Macedoniei(FYROM), c` negocierile vor continuavineri, 3 august, [i mai dur. „Nimic nu s-aîncheiat atâta vreme cât nu s-a încheiat“ aspus reprezentantul american. Dup` 5zile de discu]ii desf`[urate la Ohrid, lare[edin]a pre[edintelui Boris Trajkovski,

s-a c`zut de acord ca limba albanez` s`fie a doua limb` oficial` în stat, vorbit` înacele zone unde popula]ia albanez` estede cel pu]in 20%, macedona r`mânândlimba vorbit` în toat` ]ara [i utilizat` înrela]iile interna]ionale. Acesta este con-siderat un succes, dup` cum a anun]at [iMircea Geoan`, ministrul de Externe alRomâniei, pre[edintele în exerci]iu alOSCE. La [edin]a de vineri, 3 august, s-adiscutat [i problema organiz`rii poli]ieiîn zonele locuite de albanezi, urmând caetnicii albanezi s` fie reprezenta]i în modcorespunz`tor.

Tensiunile r`mân totu[i puternice.Rebelii UCKM continu` s` ]in` subamenin]area armelor zona, în timp cenumero[i locuitori slavi macedoneni dinvestul ]`rii î[i p`r`sesc c`minele. Cu altecuvinte, procesul de separare etnic` secontinu`, urmând aproape acela[i sce-nariu ca în Kosovo, ceea ce l-a determi-nat pe ministrul de Interne macedonean,Ljube Boskovski, s` afirme, potrivit coti-dianului „Le Monde“, c` singura modali-tate de rezolvare a problemei este zdro-birea UCKM: „Au dep`[it toate limitele,continu` s` recurg` la for]`, terorizeaz`popula]ia [i o oblig` s` fug`. Trebuie s`-iconvingem chiar [i pe cei mai optimi[tic` unica alegere optimist` pentru instau-rarea p`cii este s`-i batem pe terori[ti“.

Via]a va ar`ta, desigur, dac` ministrulde Interne macedonean are sau nudreptate. Cert este c` aproape tot ce seîntâmpl` în zon` are determina]ii com-plexe [i ]ine de dramatismul regiunii, desechelele unor timpuri care au fost, desitua]ia strategic` extrem de complicat`pe care au creat-o [i au l`sat-o aici, nere-zolvat` [i amenin]`toare ca o sabie a lui

Damocles, drept „mo[tenire“ pentruveacuri, interesele [i, adesea, iresponsa-bilit`]ile marilor imperii [i marilor grup`ride for]e din toate timpurile, inclusiv dincele de azi, care s-au confruntat [i se maiconfrunt` înc` [i acum. Rezolvarea pro-blemelor prin f`râmi]are [i prin sepa-ratism etnic (sau prin asimilare for]at`) nupoate fi o solu]ie de durat`. Cândva, osti-lit`]ile vor reizbucni, pentru c`, totdeau-na, lumea are memorie, via]a are memo-rie. Dar încetarea focului, curmarea uneisitua]ii strategice periculoase, gestionareacrizei [i pacificarea chiar temporar` azonei sunt elemente care ar putea crea,pentru viitor, premise ale unui efort pen-tru g`sirea unor solu]ii de durat`. Unadintre aceste solu]ii trebuie s` fie, înprimul rând, cea economic`. Ea const` înridicarea economic` a Balcanilor, în inte-grarea lor deplin` [i definitiv` în mareaComunitate European`, în scoaterea lordin conul de umbr` [i de dispre] nedreptal istoriei, din zona de confruntare întreEst [i Vest, din condi]ia de teatru der`zboi [i de butoi cu pulbere.

Acordurile politice [i militare din ulti-mul timp promit s` se revin` la o starede „pace“. Agresiunea terorist` \mpotri-va SUA din luna septembrie eviden]iaz`[i mai pregnant, \ns`, necesitatea respin-gerii oric`ror noi concesii \n favoareafactorilor ce prefer` negocierilor [isolu]iilor democratice recurgerea lamijloace teroriste pentru atingerea unorobiective politice.

În concluzie, a[a cum bine se [tie,efortul cel mare, de creare a unui mediude pace [i stabilitate \n zon`, ar trebui s`reînceap` abia dup` ce armele au t`cut.

Redac]ia

NOTE1Skopje (Skoplje , vechiul Usküb) este situat pe Valea Vardarului, care leag` bazinul

Dun`rii de Marea Egee, pe rocada (bretela) strategic` a Vardarului. Are 470.000 delocuitori (1994), adic` 23% din popula]ia ]`rii [i 37% din popula]ia urban`. Dup` seism, afost reconstruit [i a devenit un ora[ industrial. Totu[i, el r`mâne un ora[ oriental, foartebogat în fel de fel ateliere me[te[ug`re[ti. A suferit influen]a greco-bizantin`. În 1346,ßtefan al IX-lea DuUan a fost aici încoronat împ`rat al sârbilor [i romanilor. Ora[ul a c`zutapoi sub st`pânire turceasc`, fiind marcat, pân` în secolul al XIX-lea, de evolu]iaImperiului otoman. În 1888, construindu-se calea ferat` Belgrad – Salonic, ora[ul Skopjebeneficiaz` de aceast` ie[ire, aflându-se pe traseul ei. Rând pe rând trece sub st`pâniresârb` (1812), apoi bulgar` (1915) [i din nou sârb` (1918). A fost distrus în propor]ie de 50% la cutremurul din 1963. Foarte multe monumente (cele mai multe turce[ti), m`rturiiale istoriei ora[ului, au disp`rut.

2Bulgaria reclam` c` limba vorbit` de macedoneni este limba bulgar`, iar grecii, pur[i simplu, nu recunosc nici m`car numele de Macedonia, nume care, în opinia lor, se afl`în faima Greciei de odinioar`; de aceea, la presiunea extrem de puternic` a lor, numelecu care aceast` ]ar` a fost admis` la ONU este Fosta Republic` Iugoslav` a Macedoniei(FYROM).

3În 1999, popula]ia se estima a fi 2.000.000 de locuitori, compus` din: macedoneni –66,3%, albanezi – 22,7%, turci – 4%, rromi – 140.000 + 200.000 persoane. (Skopje – 23%din popula]ia ]`rii)

4<http://www.monde-diplomatique.fr/2001/04/CHICLET/15028.html>5Goran – macedoneni de religie islamic`.6çn Programul Mi[c`rii Populare din Kosovo, Pristina, iulie 2000.7Ac]iunile de gueril` al UCPMB amenin]au s` taie comunica]ia Viena – Salonic, care

trece prin Bujanovac, ceea ce a determinat reac]ia prompt` a Occidentului. 8Le Monde, 3 august 2001.

63IMPACT STRATEGIC

Puncte de vedere

Determin\ri obiective [i subiective `n definirea

securit\]ii structurilor societaleDr. Constantin MO{TOFLEI

Dup` zeci de secole de evolu]iisociale, a devenit de domeniul eviden]eic` oamenii fiin]eaz` \n interiorul unuimediu specific lor, generat [i \ntre]inutde ei, fiindu-le proprie ceea ce numimexisten]` social`. Dac` nu exist` motives` ne \ndoim c` ne form`m [i ac]ion`m\n interiorul existen]ei sociale, nu neputem \ndoi de oricare dintre inter-pret`rile ce s-au dat acestei existen]e [isitua]iei oamenilor \n interiorul ei.1

Fiin]`m, deci, \ntr-un mediu socialdespre care avem reprezent`ri diferite [ivagi, corespunz`toare rolurilor ce nerevin: bio-procesori [i/sau interpretori2,ori de simpli „cet`]eni constitu]ionali”3.

Securitatea, \n sensul abord`rilornoastre, nu reprezint` decât o stare \ncare se g`se[te cineva \n raport cu al]isubiec]i din mediul \nconjur`tor. Maimult chiar, suntem de acord cuaser]iunea c` „securitatea este doarforma sub care ne exprim`m temerile”.4

Considerând c` defini]iile de genul„… ansamblul/totalitatea m`surilor, …etc.” sunt de evitat (cum stabilim c` amepuizat enumerarea elementelor respec-tive? – \ntrebarea noastr`), sus]inemvarianta care rezult` din Dic]ionarulExplicativ al limbii române: securitateareprezint`, la modul general, faptul de afi la ad`post de orice pericol, coroborat[i cu existen]a unui sentiment de\ncredere [i de lini[te pe care \l d` cuivaabsen]a oric`rui pericol5.

Ce se observ` din defini]ia prezen-tat`? C` subiectul, dar [i obiectul ac]iuni-lor presupuse de demersurile \ntreprinsepentru atingerea unui anumit nivel alst`rii de securitate, sunt omul sau oa-menii. Securitatea se asociaz`, deci, fie

cu un individ, fie cu o colectivitate, defi-nit` la rândul ei de o serie de caracteris-tici printre care cea mai important` esteapartenen]a la un teritoriu strict delimi-tat, desemnat de locuin]`, localitate, ju-de] (regiune), ]ar`, grup de stateapar]inând unei uniuni formale, regiunegeografic` subcontinental` ori continen-tal` [i, \n cele din urm`, de mapamond.În ultima perioad`, se observ` c` seacord` o tot mai mare aten]ie aparte-nen]ei oamenilor la o anumit` etnie [i, \nfunc]ie de rela]ia acestora cu structurastatal` de care apar]in, se disting na]iu-nile [i minorit`]ile na]ionale.

Revenind la subiectul analizei noas-tre, re]inem c`, \n ciuda milioanelor devolume care s-au consacrat OMULUI,despre acesta nu se [tie nici pân` ast`zimare lucru, decât c` este dominat, \nc`de la origini, de câ]iva factori esen]iali:angoasa, timpul6, interesul [i depen-den]a de semeni.

AngoasaAngoasa surd`, provocat` de la cele

mai simple pericole [i amenin]`ri laadresa (co)existen]ei individuale saucolective [i \ncadrat` \ntre limite cores-punz`toare unor standarde minime [imaxime, constituie un element cu carese confrunt` orice membru al unei organiz`ri sociale c`reia i se asociaz` oanumit` stare de securitate.

Ecartul marcat de limitele amintite in-clude foarte multe denomina]ii aleformelor de manifestare a angoasei, potrivit nivelului intensit`]ii acesteia. Iat`doar câteva dintre acestea, ce pot fireg`site \n dic]ionarele de referin]` alelimbii române, dar [i ale majorit`]ii limbilor moderne: team`, fric` (\nfri-co[are), panic`, grij` (\ngrijorare),

spaim` (\nspìmântare), groaz` (\ngro-zire), paralizie, nebunie (\nnebunire),nelini[te, fr`mântare, nep`sare, anxi-etate, impacien]`, febrilitate, agita]ie,neastâmp`r, zbucium, \ncordare, tensi-une, alarm`, intrigare, neodihn`, \ncrân-cenare, \nfiorare, oroare, teroare.

Dac` dep`[e[te un anumit nivel alsentimentului de team`, individul (sausocietatea) poate ajunge la o rapid`dezagregare, prin fenomene de tipulpanicii, paraliziei etc., pân` \ntr-acolo\ncât s` accepte indiferent ce form` desclavie. În mod paradoxal, angoasa con-stituie totodat` un liant, un element deconsolidare a societ`]ii, cel pu]in atâtavreme cât nu s-a dep`[it un nivel prea\nalt, deoarece oamenii se solidarizeaz`[i se unesc pentru a se ap`ra [i pentrua-[i st`pâni angoasa, cùtând \n acestscop o serie de repere, ajutoare morale,previziuni, mijloace de ap`rare etc.,adic` tot felul de certitudini. Dac` \nsàngoasa, sentimentele de team` con-tinu` s` exercite o presiune crescând` [iscap` de sub control, ele pot duce fie lao revolt` personal` sau colectiv` – fa]`de care orice regim politic manifest` o

64 IMPACT STRATEGIC

Puncte de vedere

team` organic` – fie, [i mai grav, la si-nucidere, care [i ea poate fi individual`sau colectiv`.

Teama este \ntotdeauna mai maredecât capacitatea de a o \nfrunta, de a-iface fa]`. Ea se manifest` atât la nivelulmasei indivizilor socio-organiz`rii, cât [ila nivelul liderilor acesteia, rezultând ast-fel un sentiment ce poate caracterizamacro-organiz`rile sociale (stat, na]iune,organiza]ii interna]ionale).

Teama de r`zboi, de efectele aces-tuia, este bine cunoscut`. Dar, cu câtacestea apar]in, temporal [i spa]ial, altuimediu existen]ial, devin tot mai pu]inimpresionabile. A[a poate fi explicat`deta[area emo]ional` a tinerelor gene-ra]ii fa]` de groz`viile conflictelor arma-te, \ncheiate sau \n curs de desf`[urare\n diferite zone ale lumii, dar departe dezona lor existen]ial`.

Nesiguran]a existen]ial` poate fi\ntre]inut` nu numai prin apelarea laspectrul r`zboiului nuclear, clasic ori alconflictului armat. Acceptarea concepte-lor de r`zboi psihologic, de r`zboi infor-ma]ional [i folosirea lor frecvent` dec`tre mass-media au impus rolul deter-minant al incertitudinilor \n derulareaevenimentelor cotidiene. Noile tehnici [i

tactici folosite pentru influen-]area [i amplificarea angoaseimaselor, a statelor [i a orga-nismelor interna]ionale rezult`foarte u[or din decriptareaevolu]iei unor fenomenec`rora le suntem martori, atât\n calitate de subiect, cât [i deobiect al ac]iunii [i le definimdrept riscuri la adresa secu-rit`]ii:7

• proliferarea [i dise-minarea necontrolat` a tehno-logiilor [i a materialelor nuclea-re, a mijloacelor de distrugere\n mas`, a armamentelor [ialtor mijloace letale necon-ven]ionale;

• expansiunea re]elelor [iactivit`]ilor teroriste [i a crimeiorganizate transna]ionale (cri-minalitate economico-finan-ciar`, trafic transfrontalier ilegal

de persoane, de droguri, de materialeradioactive [i strategice, de armament [ide muni]ii etc.);

• deteriorarea mediului ambiant,prin nerespectarea normelor ecologice,precum [i existen]a \n proximitatea fron-tierelor na]ionale a unor obiective cugrad ridicat de risc;

• limitarea accesului unor state laresursele vitale pentru popula]ie [ieconomie;

• ac]iuni ce pot aduce atingere sta-tului [i institu]iilor sale democratice, careconduc la separatism, xenofobie, into-leran]` [i conflicte etnice [i religioase;

• migra]ia de popula]ie de mari pro-por]ii;

• izolarea unor state \n societateaglobal` bazat` pe informa]ie, datorit`lipsei infrastructurilor informa]ionale.

Ac]iuni specifice inducerii angoasei,\nregistrate [i amplificate \n ultimaperioad`, prin care poate fi influen]at`,condi]ionat` [i ghidat` opinia public`,sunt circumscrise fricii. Pe primul loc sesitueaz` cutremurele, apoi urmeaz`,aproape la egalitate: r`zboaiele, epide-miile [i bolile ciudate (SIDA, Ebola,boala vacii nebune, sindromul Bal-canic), incendiile, inunda]iile, erup]iile

vulcanice, catastrofele ecologice etc.„Omul de rând trebuie s` se speries`pt`mânal c` va pierde [i pu]inul pecare \l are!” – a declarat cu cinism un psi-holog austriac, genul savantuluidereglat, dar genial.8

Alte exemple ar fi [i modul cum aufost folosite \n rela]iile diplomatice alter-nativa ne\nchiderii reactoarelor de laCernobâl, de c`tre Ucraina, ori Kozlodui,de c`tre Bulgaria.

TimpulFolosit pentru a denumi o multitu-

dine de realit`]i [i, de aceea, greu dedefinit, timpul reprezint` un concept cuvalen]e [i fa]ete multiple, de la cele arit-metice pân` la cele filozofice [i teolo-gice, dar [i un tot greu sesizabil, de[i neafl`m \n permanen]` sub influen]a sa.Timpul este una dintre componentele debaz` ale securit`]ii fiec`rui individ \nparte [i, mai departe, al fiec`rei socio-organiz`ri. În orice fiin]` vie [i gândi-toare exist` un ansamblu de ritmurifiziologice, biologice [i culturale, o suc-cesiune de momente, de termene, dedurate, de speran]e etc., care fac camajoritatea oamenilor s` fie dispu[i larutin`, la refacerea a ceea ce a fost dejaf`cut sau v`zut, de atitudine careimplic` o tendin]` de imobilism, difi-cult`]i \n \nfruntarea neprev`zutului, operioad` destul de lung` de adaptare laschimb`rile de ritm.

• Fiecare persoan` sau grup umanare propriul s`u „timp”, de aceea, unadintre dificult`]ile conducerii unui grup,a unei na]iuni, inclusiv a unei uniuniinterna]ionale const` \n g`sirea unuitempo global, care s` permit` mersularmonios al ansamblului.

• Ori de câte ori se \ncearc` redu-cerea sau m`rirea for]at` a acestui tempo,presupunând un oarecare grad de violen-]` ini]ial` exercitat` asupra altuia (saualtora), se va ajunge, mai devreme saumai târziu, \n func]ie de amploarea ini]ia-l`, la o reac]ie cu o violen]` [i mai mare.

În cazul luptei armate, dimensiuneatemporal` exercit` influen]e majore atâtasupra concep]iei, cât [i asupra execu-]iei ac]iunilor militare.9

65IMPACT STRATEGIC

Puncte de vedere

Orice persoan` sau societate care nueste ori nu vrea s` fie agresiv`, se cram-poneaz` de un anumit grad de imobi-lism. Dimpotriv`, cel care recurge \nmod deliberat la o sporire brutal` sau laoprirea neprev`zut` a violen]ei poateredobândi astfel ini]iativa [i toate avanta-jele care decurg din aceasta.

S` ne reamintim ce a reprezentatperestroika [i glasnost-ul sovietic pentruOccident, dar mai ales surpriza realizat`de desfiin]area Tratatului de la Var[ovia,care a determinat celebra reac]ie a luiColin Powell: „Dumnezeule, am r`maspractic f`r` inamic. Nu-i mai avemadversari decât pe Fidel Castro [i pe KimIr Sen”.10

Tot aici poate fi amintit, cu efect de„rupere a ritmului” procesului de l`rgirea Uniunii Europene, momentul contra-punerii, de c`tre Bulgaria, a renun]`rii la\nchiderea centralei de la Kozlodui [i aretragerii din Pactul de Stabilitate pentruEuropa de Est fa]` de ob]inerea libereicircula]ii \n spa]iul Schengen.

InteresulInteresul, considerat la modul

general drept stimulul fundamental alactivit`]ii omene[ti, se asociaz` atât in-dividului, cât [i oric`rei forme de socio-organizare.

Interesele individuale ale oamenilorsunt determinate de satisfacerea nece-sit`]ilor acestora, ac]iune ce poate fi rea-lizat` de fiecare \n parte [i/sau de c`tresocio-organiz`rile de care apar]in.

Faptul c` oamenii fiin]eaz` \n interio-rul ori \n afara unor socio-organiz`ri [i c`le corespund orizonturi informa]ionalediferite [i vagi, determin` o percep]ievariat` a propriilor necesit`]i, formulatede ei \n[i[i sau de c`tre procesorii deinforma]ii implica]i. Mai mult chiar, satis-facerea necesit`]ilor \n modalit`]i nea-decvate este sursa a numeroase con-secin]e insecurizante pentru oameni [isocio-organiz`ri, iar astfel de consecin]ecap`t` forme dependente de limitele [ierorile procesorilor de informa]ii impli-ca]i. Un exemplu concludent, \n acestsens, poate fi modul de percepere [i deaplicare a ceea ce numim drepturile fun-

damentale ale omului (pe plan politic,economic, social etc.) \n spa]io-tempo-ralitatea existen]ei sociale.

Istoria modern` a popoarelor lumiieste marcat` de lupta pentru unitateana]ional`. Sintagmele „stat na]ional” [i„stat multina]ional” includ, din punctulde vedere al intereselor, atât pe cele alestatului, cât [i pe cele ale na]iunii.

Interesul statului este s` impun` \ninterior o anumit` ordine, iar, \n exterior,independen]a [i suveranitatea statal`,concomitent cu participarea la crearea [imen]inerea unui mediu de pace [i stabi-litate. Interesul na]iunii este s`-[i asigurecapacitatea de p`strare [i dezvoltare aidentit`]ii sale etnice (culturale, lingvis-tice, religioase), precum [i nivelul de ci-viliza]ie care s` impun` respectul \nrela]iile interna]ionale.

Fiin]ând, deci, \n conexiuni multiple,na]iunile genereaz` [i \ntre]in alte socio-organiz`ri, care, func]ional, corespundla trei niveluri de organizare, oarecumsesizate [i consacrate prin delimit`rile cese fac \ntre procesele sociale ce au loc \ninteriorul statelor, la nivel regional [i lanivel global. Fiecare din cele trei niveluriale organiz`rilor derivate are ra]iunifunc]ionale specifice: na]iunile au func]ii integratoare [i gestionare, iarorganiz`rile regionale [i globale aufunc]ii coordonatoare.11

Analistul american Celeste A.Wallander, grupând interesele de securi-tate \n interese comune [i interese com-petitive, ajunge la concluzia c`, de[iprimele pot fi cunoscute, iar celelaltedoar intuite sau confiden]iale, statele, \nanumite condi]ii rezonabile, \[i pot defi-ni interesele astfel \ncât s` se iveasc`zone de interes comun, pe lâng` persis-ten]a intereselor competitive care joac`un rol central \n strategiile de stat.12

Posibilit`]ile de identificare a nece-sit`]ilor oamenilor [i ale socio-organi-z`rilor din care fac parte sunt con-[tientizate ca nevoi, interese, aspira]ii etc.Ac]iunile de satisfacere [i evalu`rile ce lepresupun produc obiective [i proiecte deac]iune, iar calitatea lor depinde deposibilit`]ile de procesare a informa]iilor[i de capacitatea interpretorilor.

Metodologic, de multe ori se pleac`de la analiza riscurilor [i amenin]`rilor laadresa securit`]ii, iar, ulterior, se defi-nesc propriile interese [i strategia deurmat. Corect [i logic ni se pare s` se ac-]ioneze, parcurgându-se urm`toareleetape:

• centralizarea intereselor tuturorp`r]ilor care se pot implica \n desf`-[urarea unui fenomen;

• analizarea compatibilit`]ii intere-selor [i stabilirea elementelor de contra-rietate [i de conflict;

66 IMPACT STRATEGIC

Puncte de vedere

• analizarea posibilit`]ilor de sus]i-nere a intereselor de c`tre fiecare parti-cipant (mijloace, ac]iuni posibile [i con-di]iile de folosire a acestora);

• analizarea modalit`]ilor de invo-care a unor motiva]ii pentru justificareaac]iunilor posibile;

• determinarea riscurilor, perico-lelor [i amenin]`rilor la adresa subiec-]ilor a c`ror stare de securitate neintereseaz`.

În câmpul geopolitic contemporan,decriptarea intereselor competitive aleactorilor este direc]ionat` spre cunoa[-terea punctelor sensibile sau tari aleopozan]ilor, din punct de vedere econo-mic, politic sau militar. Astfel, se apreci-az` c` percep]ia acestora contribuie laformarea unei st`ri de spirit [i, \n cele dinurm`, la cristalizarea conduitelor aces-tora \n sistemul rela]iilor interna]ionale.13

Dependen]a de semeniOmenirea nu a fost, nu este [i nu va

fi static`. Evolu]ia omenirii a eviden]iattrecerea de la via]a \n comunit`]i micispre integrarea \n comunit`]i tot maimari.

În prezent, se vorbe[te chiar despretrecerea de la raporturile de dependen]`informale la situa]ia \n care omul estedependent de reglement`ri ce audep`[it cadrul na]ional. De asemenea,se accept` ideea trecerii de la regl`ri cecon]in premise, reguli, proceduri spe-cifice grupurilor, care pot fi incompati-bile cu cele ale altor grupuri, spre regl`rice con]in tot mai multe premise, norme[i proceduri acceptabile [i acceptate lanivel global.

În acela[i timp, ne confrunt`m [i cu odilem` a integr`rii, generat` de faptul c`sporirea propriei securit`]i prin inte-grarea \ntr-o colectivitate poate fi con-siderat` ca aducând atingere securit`]iiunei microcolectivit`]i din ansamblulrespectiv sau din afara acestuia.

Procesul presupune, dup` p`rereanoastr`, parcurgerea obligatorie a unoretape, al c`ror \nceput este marcat demomente distincte: a) al op]iunilor, \ncare p`r]ile \]i exprim` inten]iile deacceptare a l`rgirii, respectiv de aderare,urmate fiind de etapa de preg`tirecorespunz`toare; b) al deciziilor, cândp`r]ile hot`r`sc primirea, respectiv

intrarea \n colectivitatea integratoare;c) al integr`rii, când ambele p`r]i ac]io-neaz` \mpreun` pentru realizarea aco-mod`rii [i \nglob`rii depline.

Realitatea ne ofer`, din p`cate,suficiente exemple de ac]iuni necoe-rente: se fac referiri la o colectivitatecare, fie nu are o recunoa[tere oficial`,fie nu are o reprezentare institu]iona-lizat`; se eludeaz` faptul c` lipse[teop]iunea unei p`r]i; se abordeaz` directaspecte ale finalit`]ii integr`rii, chiardac` intrarea \n colectivitatea vizat` estesub semnul \ntreb`rii etc.

Factorii prezenta]i au un impact denecontestat asupra st`rii de securitate. R -̀mâne ca, pe baza acestora, \n activitateade cercetare [tiin]ific`, s` desprindemprincipiile [i procedeele corespunz`toaredemersurilor necesare atingerii unui anu-mit nivel al st`rii de securitate, cores-punz`toare tuturor structurilor societale.

Am insistat premeditat asupra unoraspecte teoretice pentru c`, personal,am convingerea c` cercet`torul are mi-siunea s` pun` un accent mai mare peanalizele teoretice, pe prefigurareamodelelor.

NOTE1Apud, Lucian Culda, „Orizonturi informa]ionale nesatisf`c`toare de gestionare a

na]iunilor, \n Situa]ia na]iunilor. Surse de insecuritate“, Editura Licorna, Bucure[ti, 1999, p. 274.

2Vezi, Lucian Culda, „Devenirea oamenilor \n procesualitatea social`“, EdituraLicorna, Bucure[ti, 1997.

3Apud, Mircea Chelaru, „O posibil` solu]ie …“, Editura Balek, Bucure[ti, 1993, p. 101 – 102.

4Apar]ine Gl.lt. (r) Mircea Chelaru, „Cuvânt de deschidere, Seminarul cu temaReconstruc]ia securit`]ii [i \ncrederii \n regiunea balcanic`“, Mangalia, 11 – 12 iulie 2000.

5***, Dic]ionarul Explicativ al limbii române (DEX), Editura Academiei RSR, Bucure[ti,1984, p. 846.

6Vezi, G. Labouerie, „Principii ale r`zboiului“, \n Défense Nationale, Fran]a, apr. 1992, p. 9 – 18.

7Vezi, Strategia de securitate na]ional` a României. Stabilitate democratic`, dezvoltare

economic` durabil` [i integrare euro-atlantic`, Centrul Editorial al Armatei, 1999, p. 8.

8Vezi, „Cutremurul“, \n Curentul, nr. 27 (998) din 3, 4 februarie 2001.9Col. dr. Constantin Oni[or, „Teoria strategiei militare. Realitatea XX, perspective

XXI“, Editura Academiei de çnalte Studii Militare, Bucure[ti, 1999, p. 98.10Apud, Francisc Tob`, „Considera]ii privind oportunitatea scientiz`rii deciziilor

politico-militare, \n Situa]ia na]iunilor. Surse de insecuritate“, Editura Licorna, Bucure[ti,1999, p. 242.

11Lucian Culda ([i coordonator), „Investigarea na]iunilor. Aspecte teoretice [imetodologice“, Editura Licorna, Bucure[ti, 1998, p. 323 – 324.

12Apud, Gl.mr. Mihail Popescu, „Considera]ii privind definirea coordonatelorpoliticii de securitate [i ap`rare na]ional` a României \n contextul evolu]iei situa]ieigeopolitice pe continentul european“, comunicare la Masa rotund` cu tema„Stabilitatea intern` – fundament al securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale“, Cluj-Napoca,07.07.1993.

13Vezi, pe larg, Dr. Constantin Hlihor, „Istorie [i geopolitic` \n Europa secolului XX.Considera]ii teoretice [i metodologice“, Editura Academiei de çnalte Studii Militare,

Objectives and Subjectives Determinations in defining the Societal Security Structures

The security concept can be understood both at the individual and the collective level. The MAN, a subject and an objectof the actions for the achievement of a certain security level, was shaped from his origins by some essential factors: anxiety,time, interest and dependence on the others.

The security of the societal structures is influenced in its turn by the same factors, which are more or less objective orsubjective.

Summary

67IMPACT STRATEGIC

Note de lectur\

Procesul men]inerii p\cii sau un nou „joc de mari propor]ii“?

Paul LATAWSKIInternational Security Review

În fostele state comuniste se vorbe[tetot mai mult de procesul de men]inere ap`cii. În unele dintre ele exist` un inte-res oficial [i o participare real` la acestproces. Ca materializare a acestor inte-rese s-au creat unit`]i de men]inere ap`cii [i s-au dezvoltat proiecte destul decostisitoare pentru statele respective,aceste eforturi fiind îndreptate, în parte,în direc]ia îmbun`t`]irii capacit`]ii demen]inere a p`cii a NATO [i a OSCE.

În articolul publicat in InternationalSecurity Review, Paul Latawski observ`c` la baza acestor unit`]i de men]inere ap`cii stau, de fapt, scopuri militare [ipolitice, mai mult sau mai pu]in trans-parente opiniei publice, care trec dinco-lo de limitele tradi]ionale ale procesuluide pace. Aceast` situa]ie ridic` câtevaîntreb`ri importante: care este scala, dis-tribu]ia geografic` [i apartenen]a acestorunit`]i întrunite în procesul de men-]inere a p`cii? Care este agenda politico-militar` care conduce la înfiin]area aces-tor unit`]i întrunite pentru men]inereap`cii? ßi care sunt implica]iile acestorprocese pentru securitatea european` [idincolo de ea?

Pentru a r`spunde acestor întreb`ri,autorul trece în revist` evolu]ia unit`]ilorîntrunite de men]inere a p`cii, începândcu primul proiect: BALTBAT1 (Batalio-nul Baltic Întrunit de Men]inere a P`cii)[i continuând cu cele 11 batalioane(bilaterale sau trilaterale) [i cele 3 brig`zi(trilaterale sau multilaterale).

Câteva observa]ii sunt relevante pen-tru urm`toarele întreb`ri pe care le ridic`autorul: în primul rând, dou` din acesteunit`]i nu sunt înfiin]ate din ini]iativaunor state foste comuniste (CENCOOP2sau SHIRBRIG3), dar ele includ [i câteva

unit`]i dintr-o serie de ]`ri foste comu-niste. Concluzia ar fi c` înfiin]area unorastfel de unit`]i nu este limitat` la unanumit areal geografic al fostelor statecomuniste, ci este dictat` de interesepolitice [i economice. De aceea, unelesunt combina]ii curioase între ]`ri dinEuropa Central`, Europa de Sud-Est [idin fostele state sovietice. ßi, continuândideea, se poate prevedea c`, pe termenmediu [i scurt, diferite constrângeri (mi-litare, politice, financiare) vor împiedicadezvoltarea unora dintre proiecte, înciuda unui interes crescând din parteaunor state, a[a cum este cazul batalionu-lui întrunit Bulgar-Român sau al celuiMoldovenesc-Român.

O alt` observa]ie important` estefaptul c` aceste unit`]i au, de fapt, un rolmilitar foarte limitat, deoarece ele suntstructurate s` participe doar la opera]iisimple de men]inere a P`cii (PSO).Rolul, structura [i echipamentul acestorunit`]i le permit participarea la opera]iiumanitare sau tradi]ionale de men]inerea p`cii (PK), dar nu poate fi exclus` [i

posibilitatea ca, în viitor, unele dintreaceste proiecte s` se dezvolte în unit`]iîntrunite, care vor fi capabile de opera]iicomplexe umanitare [i de stabilire ap`cii.

În ceea ce prive[te cauzele, deopo-triv` politice [i militare, ale form`riiunor astfel de unit`]i, trebuie sublini-at`, în primul rând, semnifica]ia acestorproiecte, ca o m`sur` de construire aîncrederii [i a unei imagini pozitive astatelor care se preg`tesc în procesulde integrare în structurile de securitateeuro-atlantice. Din perspectiva NATO,aceste unit`]i întrunite vin în întâm-pinarea eforturilor Alian]ei de a proiec-ta stabilitate [i influen]` prin programeprecum PfP. Exemple de astfel deinstrumente de reconciliere sunt:batalionul întrunit Ungar-Român,LITPOLBALT4, POLUKRBAT.5

Un alt motiv al statelor participantede a crea unit`]i este de a se distan]a deinfluen]a rus`; acesta fiind cazulProgramelor CENTRAZBAT [i GUUAMîn CSI. Eduard ßhevarnadze a v`zut în

68 IMPACT STRATEGIC

Note de lectur\

GUUAM o alternativ` a Georgiei la poli-tica de securitate a Rusiei, aceasta însem-nând, de fapt, o distan]are de Rusia.

De remarcat, atrage aten]ia Latawski,c` multe dintre unit`]ile întrunite au [ipatroni externi importan]i, care consi-der` aceste unit`]i drept instrumentepentru un joc de influen]` de anvergur`:BALTBAT (patronaj din partea Suediei [ial ]`rilor baltice), CENCOOP, sprijinit deAustria, CENTRASBAT, GUUAM, SEE-BRIG, de America. Rolul [i implicareaSUA în astfel de programe nu sunt delocde neglijat, fapt ce conduce la men-]inerea tensiunii în rela]iile cu Rusia.Aceasta consider` NATO o amenin]areîn încercarea de a înlocui influen]aRusiei sau de a o exclude de la ac]iunilede securitate regional`, mai ales c`majoritatea statelor aflate odinioar` înspa]iul sovietic fac eforturi sus]inute deminimalizare a influen]ei Rusiei [i deapropiere de NATO. Latawski d` ca

exemplu zborul a 8 avioane americanede transport – C17 c`tre Asia Central` ladata de 17 septembrie 1997, ca parte aunui exerci]iu al batalionului demen]inere a p`cii în Asia Central`, om`sur` vizibil` [i destul de costisitoare aimplic`rii Americii în acea parte a CSI.Un ziar rusesc ar fi comentat: „SUA auînceput implementarea unui plan depreluare a controlului într-o regiuneimportant` a CSI”. În replic`, KatherineKelleher, oficial de la Departamentul deStat, a motivat activitatea militar` ameri-can` în Asia Central` afirmând: „Nu credc` ne-am implica într-un r`zboi pentruele. Singurul lucru pe care îl putem faceeste s` le ajut`m, în speran]a c` se vorputea ajuta pe ele însele”.

Latawski vede un poten]ial promi-]`tor în unele programe precum CEN-COOP, SHIRBRIG, LITPOLBAT [iPOLUKRBAT, care vor contribui lapacea [i securitatea interna]ional`. Altele

vor r`mâne, din p`cate, o aspira]iel`udabil` de integrare într-o comunitatemai larg`.

În concluzie, care ar fi implica]iileconstituirii acestor unit`]i pentru securi-tatea european`:

• Eforturile de a forma unit`]iîntrunite de men]inere a p`cii trebuiev`zute ca o dezvoltare pozitiv` pentrusecuritatea european`.

• Cre[terea evident` a cooper`riibilaterale [i multilaterale la nivel subre-gional.

• Ca instrumente de construire aîncrederii, aceste unit`]i pot fi numiteblocuri în construc]ie, în procesul del`rgire a securit`]ii europene.

O întrebare deschis` r`mâne: gradulîn care aceste unit`]i de men]inere ap`cii vor preg`ti statele participantepentru statutul de membri în institu]iileoccidentale (NATO [i UE).

Mirela BENE

69IMPACT STRATEGIC

Note de lectur\

Realismul structural dup\ R\zboiul Rece

Kenneth N. WALTZ

Cercet`tor asociat la Institutul destudii ale r`zboiului [i p`cii, profesor laColumbia University, K.N. Waltz public`articolul „Realismul structural dup`R`zboiul Rece” în „InternationalSecurity”, vol. 25, Nr. 1.

K.N. Waltz pune în discu]ie treifenomene care, presupun unii teoreti-cieni, transform` politica interna]ional`:r`spândirea democra]iei, cre[terea inter-dependen]ei na]ionale [i rolul în schim-bare al institu]iilor interna]ionale. Acestefenomene sunt considerate din dou`puncte de vedere: opinia realist` [iopinia liberal`.

Sus]in`torii realismului afirm` c`sfâr[itul R`zboiului Rece nu a schimbatprofund structura sistemului politiciiinterna]ionale. Sistemul politicii inter-na]ionale a r`mas anarhic, iar securitateanu e decât o problem` de echilibrare aputerii. Absen]a unui echilibru al puteriiface ca statele s` se simt` expuse în fa]aunei dileme a securit`]ii. Aceast` dilem`rezult` dintr-o stare de vulnerabilitate [i insecuritate ce poate duce la ac]iunipreventive de folosire afor]ei. ßi în acest punctputerea militar` con-tinu` s` joace un rolimportant în rela]iile din-tre state.

Pentru adep]ii teorieiliberale, securitatea estesus]inut` de interdepen-den]`, [i, dac` este nece-sar, cu ajutorul insti-tu]iilor. Din punctul devedere al institu]iona-li[tilor liberali, statul [i-apierdut monopolul atâtpe scena afacerilor in-

terne, cât [i pe cea interna]ional`, ca oconsecin]` a modelelor de securitate [i aconceptului de „cooperare”.

Schimbarea major` este aceea c`„democra]ia î[i extinde guvernarea pem`sur` ce interdependen]a î[i înt`re[testrânsoarea [i institu]iile netezesc dru-mul c`tre pace”.

Conceptul de „pace” este analizatatent cu ajutorul contraexempleloraduse „tezei p`cii democratice”. Tezap`cii democratice sus]ine c` demo-cra]iile sunt mult mai pa[nice decâtstatele autocrate. Strânsa leg`tur` dintresecuritatea intern` [i cea extern` estenucleul acestei teze. Securitatea intern`poate fi ob]inut` numai prin intermediulvalorilor liberale care permit rezolvareaconflictelor pe cale pa[nic`. „Credin]ac` democra]iile constituie o zon` depace se bazeaz` pe o leg`tur` per-ceput` la nivel înalt între modul deac]iune guvernamental [i efectele inter-na]ionale”, îns`, „John Mueller observacorect c` nu democra]ia este cea caregenereaz` pacea, ci altele sunt condi]iilecare genereaz` atât democra]ia, cât [ipacea”.

Pentru a ilustra aceast` afirma]ie,K.N. Waltz ne arat` exemplul Angliei însecolul XIX [i cel al SUA în secolul XX.Fran]a [i Anglia au fost principalii actori ai scenei marilor puteri din secolulal XIX-lea. Devenirea lor democratic` nu le-a schimbat atitudinea dintre ele. În 1914 democra]iile din Anglia [i Fran]a au luptat împotriva Germanieidemocratice”.

Astfel, teza p`cii democraticeimpune ideea c` democra]iile lupt` rarîmpotriva democra]iilor. W. Christopherdeclar` c` na]iunile democrate pornescrar un r`zboi sau amenin]`ri asupravecinilor. Dar cet`]enii statelor democra-tice tind s` vad` statele nedemocraticeca „rele“, indiferent de ac]iunile lor, doarpentru c` sunt nedemocratice. Astfel, secreeaz` o premis` pentru r`zboi:„Democra]iile decid c` cea mai bun`cale de a p`stra pacea este s` înfrânezestatele nedemocratice [i s` le transformeîn unele democratice”.

„Hans Morgenthau crede c` alegereademocratic` [i responsabilitatea ofi-cialilor din guvern distruge moralitateainterna]ional`, ac]ionând ca un sistem

de constrângere”. Paceadevine, în acest mod,cea mai nobil` cauz` ar`zboiului. Scopul estenobil, dar, din punct devedere al drepturilor,nici un stat nu poateinterveni în treburileinterne ale altui stat.Deci, interven]ia, chiar înscop nobil, aduce dese-ori mai mult r`u decâtbine.

Varianta liberal`, in-terdependen]a, nu parelipsit` de efecte nedo-

70 IMPACT STRATEGIC

Note de lectur\

rite, pentru c` interdependen]a pre-supune o situa]ie de dependen]` egal` ap`r]ilor una fa]` de cealalt`, dar acestlucru nu se întâmpl` pentru c` cele mai„multe dintre politicile interna]ionalesunt despre inegalitate”. „Istoria politiciiexterne americane, înc` de la cel de-aldoilea R`zboi Mondial, este în]esat` cuexemple despre cum î[i folose[te supe-rioritatea economic` pentru a-[i promo-va interesele de politic` [i securitate”. Înopinia autorului, „sistemul economicinterna]ional, construit sub auspiciiamericane dup` cel de-al doilea R`zboiMondial, [i amendat mai târziu, pentru ase potrivi intereselor SUA, poate duramai mult, dar la un moment dat vaclaca”.

Cel de-al treilea fenomen studiat deautor, rolul „limitat al institu]iilor inter-na]ionale”, î[i g`se[te cel mai bun exem-plu în cazul NATO, ilustrând cât se poatede bine de ce reali[tii sus]in c`„institu]iile interna]ionale sunt formate [ilimitate de c`tre statele care le fondeaz`[i le sus]in”.

Condi]iile ce au urmat celui de-aldoilea R`zboi Mondial au dus la creareaunei lumi bipolare [i la o nou`în]elegere a cuvântului „alian]`”. Ri-valitatea dintre SUA [i URSS a dus la con-turarea zonelor de influen]` cores-punz`toare fiec`ruia: NATO a fost creat`pentru a r`spunde cerin]elor R`zboiuluiRece. Dar dup`? „Potrivit opiniei luiGunther Hellman [i a lui Reinhardt Wolf,în 1993 cartierele generale ale NATOerau deservite de 2.640 de oficiali [i e depresupus c` cea mai mare parte a lorvoiau s`-[i p`streze slujba”. Dar NATOeste, înainte de orice, un acord, o

în]elegere între state. John Kornblum,subsecretar de stat pentru rela]iieuropene, descria scurt [i clar noul rol alNATO: „Alian]a furnizeaz` un instru-ment pentru aplicarea puterii [i a viziu-nii americane despre securitatea euro-pean`”. Afl`m astfel mai mult despreputerea [i influen]a american`, desprecum sunt create [i men]inute institu]iileinterna]ionale de „c`tre state puternice,pentru a servi intereselor perceptibilesau mai pu]in perceptibile”.

Administra]ia Bush vedea NATO – lafel ca [i Bill Clinton mai târziu – „ca uninstrument cu ajutorul c`ruia s` men]in`domina]ia american` asupra politiciiexterne [i militare a statelor europene”.Atunci, la întrebarea: „De ce s-ar extindeNATO?” sus]in`torii realismului arr`spunde: „Pentru a servi la ceea ce arcrede statele puternice c` înseamn` pro-priile interese”.

Ac]iunile din Balcani au încercat dingreu alian]a : „Extinderea aduce cu eaprobleme, iar un num`r crescut de pro-bleme poate duce la stoparea ei. ÎnEuropa de Est problema este a securit`]iieconomice, nu militare, acest lucru con-tând pentru intrarea într-o alian]`”.

O dat` dezechilibrat` balan]a puterii,indiferent din ce parte, ceilal]i vor per-cepe un poten]ial pericol. „Statul maiputernic poate crede, a[a cum fac SUAazi, c` ac]ioneaz` pentru binele p`cii, adrept`]ii [i a binelui în lume, îns`, ace[titermeni sunt din accep]iunea celui maiputernic, existând premise pentru a intraîn conflict cu preferin]ele [i intereselecelorlal]i”.

Conform teoriei realiste, echilibrulbalan]ei se va reface, existând deja candi-

da]i pentru „rolul“ de mare putere: „UEsau Germania în fruntea unei coali]ii,China, Japonia [i, \ntr-un viitor mai înde-p`rtat, Rusia“. Ajun[i în acest punct, tre-buie s` not`m c` pare de neîn]eles cumUE a avut un succes remarcabil cu inte-grarea economiilor na]ionale, dispune detoate instrumentele – popula]ie, resurse,tehnologie [i capacitate militar` – dar nua urmat o politic` extern` [i militar` decâtatunci când SUA au stabilit una. Europaocup` astfel a doua pozi]ie, cu Americaluând majoritatea deciziilor importante.„Dac` liderii francezi [i britanici ar decides`-[i uneasc` for]ele nucleare pentru aforma centrul unei organiza]ii militareeuropene, SUA [i restul lumii ar începe s`trateze Europa ca pe o for]` major`”.

Discu]ia asupra echilibr`rii este abor-dat` de K.N. Waltz mai mult empiric [ispeculativ decât teoretic. De altfel, evo-lu]iile politico-militare, par]ial, \l con-trazic pe reputatul specialist occidental,\n sensul cristaliz`rii unor alian]e pe cri-terii diferite de cele tradi]ionale, speci-fice „echilibrului de putere“. Autorul î[iîncheie articolul prin câteva reflec]iiasupra teoriei echilibr`rii puterii. Unaatrage, \n mod special, aten]ia: „Teoriastructural`, ca [i teoria echilibr`rii puteriicare deriv` din ea, nu trebuie s` ne fac`s` credem c` statele vor ac]iona întot-deauna în direc]ia unui comportamentcare s` echilibreze balan]a puterii. Echi-librarea este o strategie pentru supravie-]uire, este o cale de a încerca men]inereaunui mod de via]` autonom al statului.Statele încearc` diverse strategii pentrusupravie]uire. Echilibrarea este doar unadintre ele”.

Mihai DINU

argument pag. 9 pag. 10 – 11 - unap

Documents