rezumat al tezei de doctorat - usamv cluj

Ing. LAURA CRISTINA LUCA

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR ELEMENTE DE TEHNOLOGIE ASUPRA NIVELULUI ŞI CALITĂŢII PRODUCŢIEI LA

CULTURA IRIGATĂ DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE ZONEI TURDA

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. univ. dr. MARCEL DIRJA

CLUJ-NAPOCA 2012

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. Laura Cristina LUCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

2

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................. 14 - 5 CAPITOLUL I - ASPECTE GENERALE ALE CULTURII DE SOIA....................... 16 - 7

1.1. ORIGINEA ŞI IMPORTANŢA CULTURII DE SOIA………………………16 - 7 1.2. EVOLUŢIA CULTURII DE SOIA PE PLAN MONDIAL………………… 19 1.3. EVOLUŢIA CULTURII DE SOIA ÎN ROMÂNIA ………………………….24

CAPITOLUL II - STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA SOIA……………………………………… ……. 26

2.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA SOIA…………………………………………………………..…………………………... 26

2.2. INFLUENŢA PLANTEI PREMERGĂTOARE ASUPRA PRODUCŢIEI LA SOIA. SOIA CA PREMERGĂTOARE PENTRU ALTE CULTURI……..……..……27

2.3. NUTRIŢIA ŞI FERTILIZAREA CULTURII DE SOIA……………….……...29 2.4. LUCRĂRILE SOLULUI……………………………………………………... 36 2.5. SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL……………………………………………..... 39 2.6. COMBATEREA BURUIENILOR……………………………………………45 2.7. COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR………………………….48 2.8. RECOLTAREA………………………………………………………….…….49

CAPITOLUL III - STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA SOIA……………….…..… 50 - 9

3.1. ASPECTE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE AL CULTURILOR AGRICOLE………………………………………………………………………………..50

3.2. CONSUMUL DE APĂ LA CULTURILE AGRICOLE...................................57 3.3. METODE PENTRU DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ...............59 3.4. REZULTATE PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA SOIA, OBŢINUTE PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA.................................................................63 3.5. PERSPECTIVE PRIVIND REABILITAREA ŞI REFORMA SECTORULUI DE IRIGAŢII ÎN ROMÂNIA.........................................................66

CAPITOLUL IV - CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI VIIŞOARA - TURDA, ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE…………73 - 10

4.1. STUDIU FIZICO-GEOGRAFIC…………………………………………….73 4.2. STUDIU HIDROLOGIC ŞI HIDROGEOLOGIC…………………...........… 79 4.3. STUDIU PEDOLOGIC………………………………………………………81 4.4. STUDIU CLIMATIC…………………………………………………...…….85


3

CAPITOLUL V - SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI VIIŞOARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE ……………..…………..102 - 13

5.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE DIN ZONA VIIŞOARA-TURDA ÎN PERIOADA 2009 – 2011 ……102

5.2. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ÎN EXPERIENŢELE DE LA VIIŞOARA-TURDA……..………………………………………….. 103 5.3. METODELE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN EXPERIENŢELE

EFECTUATE ÎN PERIOADA 2009 – 2011, ÎN ZONA VIIŞOARA – TURDA….…111 CAPITOLUL VI - REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI…………………………………………..……………121 - 16

6.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – CLUJ, 2009………………………………………………………....…121

6.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – TURDA, 2010 ………………………………………………….…….133

6.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – TURDA, 2011………………………………………………….……. 143

6.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – TURDA, MEDIA ANILOR 2009 - 2011 …………………….………153 - 16 CAPITOLUL VII - REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII BOABELOR DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011…………………………………………………………………169 - 22

7.1. DETERMINAREA CONŢINUTULUI DE LECITINĂ A BOABELOR DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011………………………………………………………………………..…...170

7.2. REZULTATELE DETERMINĂRII CONŢINUTULUI DE VITAMINE ÎN BOABELE DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011 …………………………………………..……………172

7.4. REZULTATELE DETERMINĂRII CONŢINUTULUI DE METALE ÎN BOABELE DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011…...................................................................…………187 CAPITOLUL VIII - REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND STABILIREA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI, ÎN PERIOADA 2009 – 2011…………..……199 - 30

8.1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA – TURDA, ÎN ANUL 2009…………200

8.2. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA,


4

ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA – TURDA, ÎN ANUL 2010……………………202 8.3. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA,

ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA – TURDA, ÎN ANUL 2011……..…………….204 8.3. REZULTATELE MEDII ALE DETERMINĂRII CONSUMULUI DE

APĂ LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA – TURDA, ÎN PERIOADA 2009 – 2011………………………....………………………….…….206 CAPITOLUL IX - REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011…………………………………209 - 32

9.1. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, ANUL EXPERIMENTAL 2009……..………………………………………………..209

9.4. ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA - TURDA ÎN PERIOADA 2009-2011……….………………………….219

CAPITOLUL X – CONCLUZII GENERALE……………………………………..222 - 34

10.1. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI…..…….222

10.2. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII BOABELOR DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011…………………………………………………………226

10.3. CONCLUZII PRIVIND STABILIREA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI, ÎN PERIOADA 2009 – 2011…....228

10.4. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011…………………………………..………………………......229 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..…….….230 - 36


5

INTRODUCERE

Prin lucrarea de faţă am dorit să-mi aduc contribuţia la cercetarea tehnologiei de

cultivare a culturii de soia, în condiţii de irigare şi neirigare, cu scopul de a îmbunătăţi

deopotrivă nivelul de producţie şi calitatea acesteia.

Evoluţia societăţii umane a generat, mai ales în ultimele decenii, probleme dintre

cele mai diverse, între care de mare importanţă este cea a alimentaţiei. Prin creşterea

explozivă a populaţiei globului se impune, firesc, şi o creştere a eficienţei alimentare, a

producţiei vegetale obţinute într-o agricultură super intensivă.

Soia este una dintre plantele cu largi utilizări, care poate oferi soluţii de viitor

pentru alimentaţie dar şi pentru evoluţia energetică a planetei. Pe lângă utilitatea în

alimentaţia umană directă, soia are o deosebită eficienţă în alimentaţia umană indirectă,

prin intermediul zootehniei, unde printr-o furajare raţională a animalelor se obţin produse

de un nivel ridicat din toate punctele de vedere: cantitativ, calitativ şi nu în ultimul rând

economic. Soia ocupă primul loc în grupa leguminoaselor pentru boabe datorită

conţinutului ridicat în proteine, grăsimi, lecitină, vitamine şi enzime. Este foarte greu de

găsit o altă plantă care într-un interval de vegetaţie aşa de scurt, să fie capabilă să

sintetizeze o cantitate atât de mare de substanţe valoroase.

Creşterea considerabilă a producţiei şi perfecţionarea metodelor de prelucrare a

seminţelor de soia au dus la obţinerea de ulei cu o valoare nutritivă ridicată şi la

furnizarea de proteină, care permite obţinerea unor cantităţi sporite de produse animale.

În contextul tot mai accentuatei crize generalizate a petrolului, prin reducerea

rezervelor de combustibili convenţionali, concomitent cu sporirea cererii de combustibil

pe piaţa mondială şi cu o creştere accentuată a preţului acestuia, sunt tot mai insistente

cercetările care au ca scop identificarea surselor de energie neconvenţionale, unde

biodieselul şi uleiurile combinate având în componenţă uleiuri vegetale pe lângă cele

minerale, au un rol tot mai important.

Pe lângă multele întrebuinţări din domeniul energetic, al industriei alimentare sau

zootehnie, soia are şi efecte terapeutice curative dar mai ales preventive, având o

influenţă benefică asupra organismului uman.


6

Soia prezintă o deosebită importanţă prin faptul că este o excelentă premergătoare

pentru majoritatea culturilor şi în special, pentru cerealele de toamnă, datorită

particularităţilor sale de îmbunătăţire a însuşirilor solului.

Ţinând seama de importanţa deosebită a culturii de soia şi de perspectivele pe care

le poate avea această cultură în condiţiile din Câmpia Transilvaniei, am iniţiat, împreună

cu colectivele disciplinelor de Imbunătăţiri Funciare şi Irigarea Culturilor de la

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, un ciclu de

experienţe care să aducă soluţii tehnologice noi pentru această zonă, la cultura de soia. În

experienţele organizate în perioada 2009 – 2011, s-au studiat cu prioritate trei factori:

regimul de irigare, agrofondul şi materialul biologic, respectiv trei dintre soiurile create la

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda.

Pe parcursul cercetărilor am avut permanent sprijinul competent al conducătorului

ştiinţific, prof. univ. dr. Marcel Dîrja, a întregului colectiv de cercetare din cadrul

Departamentului Măsurători Terestre şi Ştiinţe Exacte, a conducerii Universităţii şi a

conducerilor Facultăţilor de Horticultură şi de Agricultură. Mi-au fost mereu alături, în

organizarea experienţelor şi finalizarea cercetărilor, creatorul celor trei soiuri de soia de

la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda, dr. ing. Eugen Mureşanu,

fermierii Gheorghe Marinca şi Emil Turdeanu, iar în analizele de laborator, pentru

determinarea calităţii producţiei, colectivul Institutului de Cercetare pentru Instrumentaţie

Analitică (ICIA), domnul director al acestuia, dr. ing. Mircea Chintoanu, dr. ing. Cecilia

Roman, dr. ing. Simona Bârsan şi dr. ing. Dorina Simedru. Tuturor celor care au

contribuit într-un fel sau altul la finalizarea cercetărilor, la prelucrarea datelor ştiinţifice şi

la elaborarea prezentei teze de doctorat le rămân profund recunoscătoare.

Toate rezultatele obţinute constituie argumente pentru irigarea culturii de soia în

condiţiile zonei de câmpie a Transilvaniei, având la bază o tehnologie de cultură corect

aleasă şi o prognoză a irigaţiei respectată cu stricteţe. Avem convingerea că rezultatele

obţinute în urma studiilor efectuate vor contribui la o mai bună cunoaştere a tehnologiei

irigării culturilor în condiţiile ecologice ale Transilvaniei şi vor fi utile tuturor celor

interesaţi de acest domeniu din întreaga ţară.

Autoarea


7

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE ALE CULTURII DE SOIA

Originea şi mai ales începuturile culturii de soia sunt atât de vechi încât există

foarte puţine date exacte care să aducă precizări despre evoluţia în timp a acestei plante.

Primele menţiuni referitoare la soia se găsesc în lucrarea „Pen Ts’ao Kong Mu”

care datează din anul 2838 î.e.n. şi a fost scrisă de împăratul chinez Sheng-Hung

(MORSE, 1950, citat de GIOSAN şi colab., 1986). Soia (Soja hispida) face parte din

familia Leguminoaselor, fiind una dintre plantele cele mai bogate în proteine şi grăsimi.

La nivel mondial, se apreciază că soia este principala sursă de proteină vegetală

dar şi principala materie primă pentru obţinerea de ulei vegetal, întrecând din acest punct

de vedere floarea soarelui, rapiţa şi măslinul etc.

Există dovezi că în ţara noastră cultura de soia a fost introdusă spre sfârşitul

secolului al XIX-lea, fiind semnalată, începând cu anul 1876, în unele grădini, ca plantă

ornamentală (în Transilvania). În condiţiile de cultură din Câmpia Transilvaniei se

cultivă, cu prioritate, soiuri de soia create la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Turda

(MUREŞANU şi colab., 1982, 1999, 2003).

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTURĂ LA SOIA Soia, comparativ cu alte culturi, este considerată mai puţin pretenţioasă la

asolament şi la durata rotaţiei (ROBINSON, 1966; BEATLY şi ELDRINGE, 1979;

GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986).

Cercetări laborioase privind tehnologia culturii de soia au fost elaborate la ICCPT

Fundulea şi la SCDA Turda, dar şi la alte staţiuni de cercetare din ţară (DENCESCU şi

colab., 1982; MUREŞANU şi colab., 1982, 1999).

Rezultatele obţinute pe cernoziomurile de la Fundulea în cultură neirigată şi de la

Valu lui Traian în condiţii de irigare evidenţiază cultura grâului ca o bună premergătoare


8

pentru soia, producţii mai mici realizându-se după sfeclă şi soia (DENCESCU şi colab.,

1982; GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986) .

La Turda s-au obţinut producţii asemănătoare de soia prin amplasarea acesteia

după grâu, cartof, sfeclă, porumb şi soia. Din aceste date s-ar conchide că pentru soia

planta premergătoare are mai puţină importanţă decât la alte culturi (MUREŞANU şi

colab., 1982, 1999).

Azotul este elementul consumat în cea mai mare cantitate de către cultura de soia.

Consumul foarte mare de azot este determinat de conţinutul foarte bogat al boabelor şi al

celorlalte părţi ale plantei în substanţe proteice (HARDY şi HAVELKA, 1976, citaţi de

GIOSAN şi colab., 1986).

Fosforul este consumat de către plantele de soia în cantitate mult mai mică decât

azotul GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986; BORCEAN şi colab., 2003, 2004; MUNTEAN

şi colab., 2001, 2008).

Potasiul joacă un rol important în sinteza grăsimilor şi depunerea lor în bob. Soia

consumă aproximativ 4 kg potasiu la 100 kg boabe. Administraţia potasiului favorizează

formarea nodozităţilor şi fixarea simbiotică a azotului, precum şi creşterea rezistenţei la

boli, ceea ce s-a concretizat în unele experienţe prin sporuri de producţie de 7-9 q/ha

(GRAVES, 1979; GIOSAN şi colab., 1986; COLCEAR, 2011).

Fertilizarea cu îngrăşăminte organice. Soia este o plantă care valorifică mai puţin

efectul gunoiului de grajd decât porumbul, sfecla de zahăr sau plantele furajere. Totuşi

aplicarea acestuia determină o stimulare a creşterii şi dezvoltării plantelor ca urmare a

aportului de elemente nutritive şi influenţei favorabile asupra însuşirilor fizice şi

biologice ale solului. Este recomandată administrarea gunoiului de grajd la culturi

premergătoare care îl valorifică mai bine, soia urmând să beneficieze de efectul remanent

(GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986; BORCEAN şi colab., 2003, 2004; MUNTEAN şi

colab., 2001, 2008).

Lucrările solului trebuie să se execute ţinând seama de tipul de sol, microclimatul

zonei, structura culturilor, cu alte cuvinte să se aplice o agrotehnică diferenţiată (GUŞ,

RUSU, ILEANA BOGDAN, 2003; MUNTEAN şi colab., 2001, 2008).

Semănatul soiei trebuie să se desfăşoare înaintea sau concomitent cu cel al

porumbului, astfel ca să fie încheiat la 20 aprilie în sudul ţării şi până la 30 aprilie în


9

celelalte zone (GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986; SALONTAI, 1991; BORCEAN şi

colab., 2003, 2004; GUŞ şi colab., 2003; MUNTEAN şi colab., 2001, 2008.

În condiţiile ţării noastre adâncimea de semănat se diferenţiază în funcţie de

temperatura şi umiditatea solului, fiind cuprinsă între 3-4 cm la începutul perioadei de

semănat şi 4-5 cm spre sfârşitul acesteia, când conţinutul de apă al stratului superficial al

solului este mai redus (GIOSAN, NICOLAE, SIN, 1986;).

În cultura soiei cel mai mare neajuns îl constituie pericolul îmburuienării, atât

până la răsărit cât şi după răsărire, când plantele sunt în curs de creştere. Principalele

metode agrotehnice de combatere a buruienilor sunt aplicarea unui asolament raţional şi

efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor solului (SIN, BONDAREV, NICOLAE,

1979).

Se recomandă ca recoltarea boabelor de soia să se facă atunci când umiditatea

acestora scade la 13 – 14 % (HERA, 1980; GUŞ şi colab., 1998; MUNTEAN şi colab.,

2001, 2008).

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE

IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA SOIA

Irigarea culturilor agricole reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri pentru

sporirea producţiei. Astăzi, irigarea culturilor se aplică pe plan mondial, nu numai în

zonele aride şi semiaride ale globului, cu precipitaţii de 300-500 mm anual dar şi în

regiunile subumede cu precipitaţii de 700-800 mm anual (BOTZAN, 1966).

În România, seceta afectează aproape jumătate din suprafaţa agricolă a ţării (peste

7 milioane hectare), fapt ce impune irigarea atât în zonele de stepă, silvostepă cât şi în

zona mai umedă, a fostelor păduri de stejar din regiunile de câmpie şi colinare, precum şi

acolo unde precipitaţiile, deşi ar fi suficiente, au o distribuţie necorespunzătoare. Aşa este

cazul zonei dealurilor subcarpatice şi podişului Transilvaniei, unde, deşi media

precipitaţiilor depăşeşte 600 mm, există perimetre în care irigarea este eficientă (NAGY

Z., LUCA E., 1994; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).


10

Cunoaşterea consumului de apă a culturilor agricole are o deosebită importanţă în

agricultura irigată, întrucât serveşte la calcularea normelor de irigaţie, la prognoza şi

avertizarea aplicării udărilor (ONU, 1988; NAGY, 1994; PLEŞA şi CÎMPEAN, 2001;

SILVICA ONCIA, 2004; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).

Cerinţele maxime faţă de apă la soia încep în faza apariţiei primelor flori şi se

menţin la un nivel ridicat în toată perioada de înflorire şi de formare a păstăilor şi

umplerea boabelor. Neasigurarea apei în faza de formare a boabelor poate în anumite

situaţii diminua producţia cu 30−50% ( POPESCU, 1978).

Pentru dezvoltarea şi fructificarea soiei este necesar ca pe parcursul perioadei

iulie−august să se menţină plafonul minim la cel puţin 50% din I.U.A. pe adâncimea de

60−80 cm. Menţinerea acestui plafon minim nu este posibil fără irigare (IONESCU

SISEŞTI VLAD, 1987).

Comparativ cu alte culturi pentru boabe, soia valorifică foarte bine apa de irigaţie,

consumul de apă pentru un kg de boabe fiind mult mai mic la soia irigată faţă de cea

neirigată. Între consumul de apă şi producţia de boabe există o relaţie strânsă; producţia

creşte odată cu creşterea consumului de apă.

CAPITOLUL IV

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI VIIŞOARA -

TURDA, ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE

Zona aleasă pentru amplasarea câmpului experimental, din punct de vedere

morfologic, face parte din Câmpia Transilvaniei, la limita sud-vestică a acesteia, în

porţiunea inferioară a bazinului hidrografic al Arieşului, relieful terenului fiind

reprezentat de trei formaţiuni distincte: dealurile de podiş, terasa superioară a Arieşului şi

văi secundare.

Câmpul experimental a fost amplasat în extravilanul comunei Viişoara, judeţul

Cluj, pe malul stâng al râului Arieş, în apropierea municipiului Câmpia-Turzii (la circa 2

km de acesta), şi a drumului european E60.

In conformitate cu clasificarea Institutului de Cercetări Pedologice şi Agrochimice

(ICPA) Bucureşti, şi în raport cu gradul de participare, în procente, a diferitelor categorii

de particule, solul din câmpul experimental de la Viişoara-Turda, în care s-au organizat


11

cercetările, este apreciat ca un cernoziom levigat pe marne argiloase, având o textură

luto-argiloasă în orizontul Ap şi argiloasă în orizonturile următoare.

Pe ansamblu, anul 2009 a fost unul călduros, media lunară anuală fiind superioară

mediei multianuale cu 1,30C iar din punct de vedere pluviometric, anul 2009 este

caracterizat drept foarte secetos, dar în ansamblul său alternează perioadele secetoase,

foarte secetoase şi excesiv de secetoase, cu perioade ploioase, foarte ploioase şi excesiv

de ploioase.

La rândul lui, anul 2010 a fost caracterizat drept unul călduros, cu o medie lunară

anuală de 9,70C, superioară cu 0,80C mediei multianuale. In ce priveşte regimul

pluviometric înregistrat în condiţiile de la Viişoara - Turda, se apreciază că anul 2010 a

fost unul excesiv de ploios.

Temperatura medie aer (°C) 1 ianauarie - 31 decembrie 2009

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

°C

Media lunară Normala (50ani)

Fig. 4.5. Evoluţia regimului termic în zona Turda, perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009

Precipitaţii la Turda între 1 ianauarie - 31 decembrie 2009

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0


mm

Suma lunară Normala (50ani)

Fig. 4.6. Evoluţia regimului pluviometric în zona Turda, perioada

1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009


12

Temperatura medie aer (°C) 1 ianauarie - 31 decembrie 2010

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0


°C

Media lunară Normala (50ani)

Fig. 4.7. Evoluţia regimului termic în zona Turda, perioada 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010

Precipitaţii la Turda între 1 ianauarie - 31 decembrie 2010

0,0

20,0

40,0

60,080,0

100,0

120,0

140,0

160,0180,0

200,0


mm

Suma lunară Normala (50ani)

Fig. 4.8. Evoluţia regimului pluviometric în zona Turda, perioada 1 ianuarie 2010 – 31

decembrie 2010

Anul 2011, în ansamblul său, poate fi caracterizat drept un an normal din punct de

vedere termic, media anuală situându-se cu doar 0,50C deasupra valorii medii

multianuale. Din punct de vedere pluviometric, anul 2011 este caracterizat drept foarte

secetos, dar în ansamblul său alternează perioadele normale cu cele secetoase şi cu cele

ploioase.


13

CAPITOLUL V

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA

TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI

VIIŞOARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011. MATERIALUL

BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE

Teza de doctorat „Cercetări privind influenţa unor elemente de tehnologie asupra

nivelului şi calităţii producţiei la cultura irigată de soia, în condiţiile zonei Turda” a fost

elaborată, în urma cercetărilor efectuate în perioada 2009-2011, cu scopul principal de a

stabili gradul de influenţă al regimului de irigare şi a altor elemente de tehnologie, asupra

nivelului de producţie şi a calităţii acesteia, la trei soiuri de soia create la Staţiunea de

Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda.

Având în vedere faptul că în agricultura României, soia reprezintă o cultură de

mare importanţă, am considerat că analiza a cât mai multor aspecte legate de tehnologia

acestei culturi reprezintă un scop esenţial pentru identificarea măsurilor de creştere şi

eficientizare a producţiilor acestei culturi.

Principalele obiective urmărite pe parcursul perioadei de experimentare, în

condiţiile specifice ale zonei Viişoara-Turda, zonă în care s-au testat cele trei soiuri

experimentate, au fost: studiul cadrului natural al zonei interesate, cu predilecţie a

factorilor care influenţează direct consumul de apă al plantelor; identificarea soiurilor cu

productivitate ridicată şi indici superiori de calitate în condiţiile de irigare şi neirigare din

zona Turda; stabilirea regimului optim de irigare la soia în condiţiile din zona Turda;

stabilirea epocii optime de recoltare la soiurile de soia studiate în condiţiile din zona

Turda; urmărirea dinamicii umidităţii solului la toate variantele studiate şi întocmirea

graficului dinamicii umidităţii solului în vederea interpretării datelor; determinarea

consumului total de apă la soia în condiţiile din zona Turda; determinarea consumului

mediu zilnic, a consumului lunar şi variaţia acestuia în timp; stabilirea surselor de

acoperire a consumului total de apă şi a ponderii acestor surse; stabilirea relaţiilor

matematice dintre valorile consumului total de apă şi producţiile acestora; calcularea

indicilor de valorificare a apei de către soiurile soia în condiţiile din zona Turda;

determinarea eficienţei economice a irigaţiei la soia în condiţiile din zona Turda.


14

În cadrul experienţelor organizate în perioada 2009-2011 la Viişoara-Turda, s-au

studiat trei soiuri de soia, larg răspândite în cultură în zona de Câmpie a Transilvaniei:

Onix, Eugen şi Felix. Trebuie subliniat faptul că cele trei soiuri au fost create la Staţiunea

de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda.

Experienţele care au stat la baza tezei de doctorat cu titlul “Cercetări privind

influenţa unor elemente de tehnologie asupra nivelului şi calităţii producţiei la cultura

irigată de soia, în condiţiile zonei Turda” au fost organizate în perioada 2009-2011 şi

amplasate într-un câmp experimental din zona Viişoara-Turda, judeţul Cluj, pe un teren

uniform ca fertilitate şi microrelief. Metoda de amplasare a experienţelor a fost cea a

parcelelor subdivizate, cu trei repetiţii (n = 3), numărul variantelor experimentate fiind de

18 (v = 2 x 3 x 3), rezultând în final 54 de parcele experimentale (N = 18 x 3). Dinamica

umidităţii solului s-a determinat bilunar, pe orizonturi din 25 în 25 cm, până la adâncimea

150 cm. Pe parcursul perioade de experimentare s-au făcut determinări şi observaţii

riguroase privind: parametri meteorologici – temperatura, precipitaţiile, radiaţia solară,

alte observaţii; parametri de sol - tipul de sol, indici fizici şi hidrofizici; parametri de

plantă - data principalelor fenofaze, data efectuării lucrărilor de întreţinere, rezistenţa

plantelor la boli şi dăunători, producţia de boabe etc. Factorii experimentali studiaţi în

experienţele efectuate în perioada 2009 – 2011 în zona Viişoara – Turda, precum şi

graduările acestora, se prezintă în tabelul 5.1., variantele rezultate în urma combinărilor

dintre cei trei factori studiaţi sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tabelul 5.1. Table 5.1.

Factorii experimentali studiaţi în experienţele efectuate în perioada 2009 – 2011, în zona Viişoara – Turda

Summary of the experimental factors Factorii studiaţi Analyzed factors

Graduări / Graduations

Factorul A Regimul de irigare Irigation regime

a1 – neirigat / non-irrigated a2 – irigat la 50 % din intervalul umidităţii active (IUA)/ irrigated

Factorul B Fertilizare Fertilisation

b1 – fertilizare de bază b2 – fertilizare de bază + fertilizare suplimentară b3 – fertilizare organică

Factorul C Material biologic (Soi) Variety

c1 – Onix c2 – Eugen c3 – Felix


15

Tabelul 5.2. Table 5.2.

Variantele rezultate în urma combinărilor dintre cei trei factori studiaţi, Viişoara-Turda, 2009-2011

Resulting variants after the combinations between the three studied factors

Factorul A cu

graduările Factor A

graduations

Factorul B cu graduările

Factor F graduations

Factorul C cu

graduările Factor C

graduations

Combinaţiile dintre factori Factors

combinations

Semnificaţia Semnification

a1 Cultură

neirigată Non-

irrigated crop

b1 Fertilizare de

bază Basic

fertilization

c1 – Onix a1b1c1 cultură neirigată X fertilizare b1 X soiul Onix non-irrigated crop X fertilization b1 X Onix variety

c2 – Eugen a1b1c2 cultură neirigată X fertilizare b1 X soiul Eugen non-irrigated crop X fertilization b1 X Eugen variety

c3 – Felix a1b1c3 cultură neirigată X fertilizare b1 X soiul Felix non-irrigated crop X fertilization b1 X Felix variety

b2 Fertilizare de

bază + o fertilizare

foliară Basic

fertilization + one foliar

fertilization




b3 Fertilizare organică Organic

fertilization




a2 Cultură Irigată

Irrigated crop

b1 Fertilizare de

bază Basic

fertilization

c1 – Onix a2b1c1 cultură irigată X fertilizare b1 X soiul Onix irrigated crop X fertilization b1 X Onix variety

c2 – Eugen a2b1c2 cultură irigată X fertilizare b1 X soiul Eugen irrigated crop X fertilization b1 X Eugen variety

c3 – Felix a2b1c3 cultură irigată X fertilizare b1 X soiul Felix irrigated crop X fertilization b1 X Felix variety

b2 Fertilizare de

bază + o fertilizare

foliară Basic

fertilization + one foliar

fertilization




b3 Fertilizare organică Organic

fertilization





16

Tehnologia aplicată culturii de soia a fost cea recomandată de către colectivul de

cercetare al Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Turda.

Pentru fertilizarea de bază s-au administrat în fiecare an 60 kg/ha N, 30 kg/ha P2O5

şi 30 kg/ha K2O iar pentru fertilizarea suplimentară s-a făcut tratamentul seminţelor cu

Nitragin, pentru stimularea formării pe rădăcini a nodozităţilor fixatoare de azot.

Fertilizarea organică s-a realizat prin aplicarea a 40 tone gunoi de grajd culturii

premergătoare de porumb, într-un asolament pregătit pentru certificare ecologică a celor

trei culturi, respectiv grâu, porumb şi soia.

Irigarea s-a făcut prin scurgere la suprafaţă, pe brazde, la umiditatea solului de

50% din Intervalul Umidităţii Active.

Recoltarea boabelor s-a făcut manual, pe fiecare parcelă experimentală în parte iar

prelucrarea datelor de producţie obţinute s-a făcut după metoda analizei varianţei.

Analizele de calitate au fost efectuate în cadrul Institutului de Cercetare pentru

Instrumentaţie Analitică (ICIA) Cluj-Napoca. Pe lângă analizele obişnite, privind

conţinutul în proteine a probelor de soia aparţinând variantelor experimentate în perioada

2009 – 2011 la Viişoara – Turda, a fost determinat şi conţinutul în principalele metale,

precum şi în aminoacizi, vitamine şi lecitină.

CAPITOLUL VI

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI

DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC

ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE SOIA ÎN CONDIŢIILE DIN

CÂMPIA TRANSILVANIEI

6.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR

FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA, VIIŞOARA – TURDA,

MEDIA ANILOR 2009 - 2011

Determinarea producţiei de boabe la cultura de soia, în raport cu fiecare dintre

factorii tehnologici experimentaţi, respectiv regimul de irigare şi fertilizarea, precum şi

cu materialul biologic selectat pentru experimentare, s-a realizat în fiecare dintre cei trei

ani de cercetare, 2009, 2010 şi 2011. Determinările s-au făcut ţinându-se seama de


17

influenţa fiecărui factor în parte asupra producţiei de boabe, a fiecărei graduări a celor

trei factori, precum şi de influenţa acţiunii cumulate a doi sau trei factori, cu graduările

lor, asupra producţiei.

Pentru testarea dimensiunii dispersiilor în cadrul variantelor analizate s-a apelat la

testul F (Fisher – Snedecor) iar pentru stabilirea gradului de influenţă a fiecăruia dintre

factorii experimentaţi şi a graduărilor acestora asupra nivelului producţiei de boabe s-a

folosit analiza varianţei. În tabelul 6.30 sunt prezentate rezultatele medii ale producţiilor

de soia boabe, înregistrate în experienţele de la Viişoara – Turda, în perioada 2009 –

2011, funcţie de influenţa factorilor regim de irigare, fertilizare şi material biologic, pe

ani şi variante experimentale.

6.4.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa regimului de irigare asupra

producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, media anilor 2009 –

2011

Analiza efectului primului dintre cei trei factori luaţi în studiu, regimul de irigare,

asupra producţiei de boabe la cultura de soia, în condiţiile de la Viişoara – Turda, în

perioada 2009 – 2011, a evidenţiat producţiile superioare ale variantelor irigate faţă de

variantele neirigate, în fiecare dintre cei trei ani.

Sporul de producţie înregistrat ca urmare a irigării a fost de 704,70 kg/ha (27,5 %),

diferenţă foarte semnificativă statistic (p 0,1% = 620,20).

Tabelul 6.30. Influenţa factorului A - regim de irigare asupra producţiei de soia boabe,

Viişoara – Turda, 2009 - 2011 Varianta

Producţia

medie (kg/ha)

Producţia relativă (%)

Diferenţa ± d (kg/ha)

Semnificaţia diferenţei

a1 - neirigat 2565,15 100,0 0,00 Mt

a2 – irigat la 50 % IUA 3269,85 127,5 704,70 *** DL (p 5%) 84,39 DL (p 1%) 194,89 DL (p 0,1%) 620,20


18

6.4.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa fertilizării asupra producţiei

de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011

Factorul fertilizare a influenţat, la rândul lui, în fiecare an, nivelul producţiei de

boabe, cele mai bune rezultate fiind înregistrate de către varianta la care s-a adăugat

fertilizării de bază un tratament suplimentar. Diferenţa de producţie faţă de martor,

înregistrată de varianta b2, la care s-a făcut o fertilizare suplimentară, a fost foarte

semnificativă, de 158,43 kg/ha, respectiv de 5,5 %. Varianta b3, la care s-a efectuat

fertilizarea organică, a înregistrat 96,4 % din producţia martorului, diferenţa faţă de

varianta martor, de 104,15 kg/ha, fiind foarte semnificativă negativ (tabelul 6.31.).

Tabelul 6.31. Influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de soia boabe, Viişoara – Turda,

2009 – 2011 Varianta

Producţia medie

(kg/ha) Producţia relativă

(%)

Diferenţa ± d (kg/ha)

Semnificaţia diferenţei

b1 2899,41 100,00 0,00 Mt,

b2 3057,83 105,5 158,43 ***

b3 2795,26 96,4 -104,15 000

DL (p 5%) 37,62 DL (p 1%) 54,72 DL (p 0,1%) 82,08

6.4.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa materialului biologic (soiul

cultivat) asupra producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 -

2011

Producţiile medii realizate în fiecare dintre cei trei ani experimentali, 2009, 2010

şi 2011, de către cele trei soiuri create la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă

Turda, respectiv Onix, omologat în anul 2002 şi ales ca martor, Eugen, omologat tot în

anul 2002, şi Felix, omologat în anul 2005, s-au situat la nivele de peste 2500 kg/ha.

Producţia medie a variantei martor, soiul Onix, pe perioada 2009 – 2011, a fost

depăşită de cea a soiului Eugen şi a soiului Felix, cu 158,83 kg/ha (5,7 %), respectiv cu

283,28 kg/ha (10,2 %), sporuri foarte semnificative statistic (p 0.1% = 59,29) (tabelul

6.32.).


19

Tabelul 6.32. Influenţa factorului C - material biologic (soiul cultivat) asupra producţiei de soia boabe,

Viişoara – Turda, 2009 - 2011 Varianta

Producţia medie

(kg/ha) Producţia relativă

(%) Diferenţa

± d (kg/ha) Semnificaţia

diferenţei c1 - Onix 2770,13 100,00 0,00 Mt,

c2 - Eugen 2928,96 105,7 158,83 *** c3 - Felix 3053,41 110,2 283,28 ***

DL (p 5%) 32,57 DL (p 1%) 44,27 DL (p 0,1%) 59,29

6.4.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor

experimentali AXB - regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de soia boabe, în

condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 – 2011

In fiecare dintre anii experimentali 2009, 2010 şi 2011, analizând modul de

acţiune simultană a factorilor experimentali irigare şi fertilizare, şi gradul de influenţare a

nivelului producţiei de boabe la soia, s-a constatat că au fost obţinute producţii superioare

la variantele irigate şi fertilizate comparativ cu variantele neirigate şi nefertilizate (fig.

6.4.).

S-a constatat că variantele martor au fost depăşite foarte semnificativ în toate

situaţiile. Astfel, varianta irigată şi fertilizată la nivelul de bază a depăşit martorul neirigat

cu 730,59 kg/ha (28,8 %), varianta a2b2, irigată şi fertilizată suplimentar, a depăşit

martorul cu 716,04 kg/ha (26,5 %), iar varianta a2b3, irigată şi fertilizată organic a depăşit

martorul cu 667,48 kg/ha (27,1%).

Fertilizare de bază(b1) Fertilizare de bază

+ suplimetară (b2) Fertilizareorganică (b3)

a1 -neirigat

a2 - Irigatla IUA de

50%

3264

.70*

**

3415

.85*

**

3129

.00*

**

2534

.11

(Mt.)

2699

.81

(Mt.)

2461

.52

(Mt.)

0.00

500.00

1000.00

1500.00

2000.00

2500.00

3000.00

3500.00

Prod

ucţia

med

ie /

Ave

rage

yie

ld (k

g/ha

)

Factor B

DL (p 5%) 90,99 DL (p 1%) 184,44 DL (p 0,1%) 513,39

Factor A

Fig. 6.4. Influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x fertilizare asupra

producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011


20


experimentali A X C - regim de irigare x soi cultivat asupra producţiei de soia boabe,

în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009-2011

In fig. 6.5. sunt prezentate rezultatele medii cercetărilor privind influenţa

interacţiunii a doi factori, regim de irigare şi material biologic (soi) asupra producţiei de

soia boabe, pe întreaga perioadă 2009 – 2011, în condiţiile de la Viişoara – Turda.

Se constată că în fiecare an de experimentare, toate cele trei soiuri au reacţionat

favorabil la irigare. Sporurile de producţie realizate de variantele irigate faţă de variantele

martor au fost, în toate cazurile foarte semnificative, de 631,96 kg/ha (25,8 %) la soiul

Onix, 690,29 kg/ha (26,7 %) la soiul Eugen, respectiv 791,85 kg/ha (29,8 %) la soiul

Felix (p 0,1% = 500,75).

Onix (c1)Eugen (c2)

Felix (c3) a1 -neirigat

a2 - irigatla IUA de

50%

3086

.11*

**

3274

.11*

**

3449

.33*

**

2454

.15(

Mt.)

2583

.82(

Mt.)

2657

.48(

Mt.)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Prod

ucţia

med

ie /

Ave

rage

yie

ld

(kg/

ha)

Factor C

DL (p 5%) 87,41DL (p 1%) 177,52DL (p 0,1%) 500,75

Factor A

Fig. 6.5. Influenţa interacţiunii factorilor AXC - regim de irigare x material biologic (soiul cultivat) asupra producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011


experimentali BXC – fertilizare x soi cultivat asupra producţiei de soia boabe, în

condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011

In toţi cei trei ani experimentali, 2009 – 2011, fiecare dintre cele trei soiuri

experimentate a reacţionat favorabil la fertilizarea de bază + fertilizarea suplimentară.

Soiul Eugen a înregistrat o diferenţă de producţie distinct semnificativă (de 99,94

kg/ha) între varianta la care s-a aplicat fertilizarea de bază, 2945,17 kg/ha, şi cea la care

s-a aplicat fertilizarea suplimentară, 3045,11 kg/ha. In schimb, varianta fertilizată


21

organic, b3c2, a înregistrat doar 95,0 % (2796,61 kg/ha) din producţia variantei martor,

b1c2, diferenţa de -148,56 kg/ha fiind foarte semnificativă negativă.

Onix (c1)Eugen (c2)

Felix (c3)

Fertilizare organică (b3)

Fertilizare de bază + suplimetară (b2)

Fertilizare de bază (b1)

2747.56(Mt.)2945.17(Mt.)

3005.50(Mt.)

2930

.89*

**

3045

.11*

*

3197

.50*

**

2631

.95oo

2796

.61oo

o

2957

.22-

0.00

500.00

1000.00

1500.00

2000.00

2500.00

3000.00

3500.00

Prod

ucţia

med

ie /

Ave

rage

yie

ld

(kg/

ha)

Factor C

DL (p 5%) 59,38DL (p 1%) 82,82DL (p 0,1%) 116,10

Factor B

Fig. 6.6. Influenţa interacţiunii factorilor experimentali BXC – fertilizare x soi cultivat asupra

producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 - 2011

Şi la soiul Felix, fertilizat suplimentar s-a obţinut o producţie superioară

martorului, cu 192,00 kg/ha (6,4 %), diferenţa fiind foarte semnificativă, în timp ce

varianta fertilizată organic a înregistrat o producţie inferioară martorului cu 48,28 kg/ha

(2957,22 kg/ha faţă de 3005,50 kg/ha), diferenţa dintre cele două variante fiind

nesemnificativă.


experimentali AXBXC – regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi cultivat)

asupra producţiei de soia boabe, în condiţiile de la Viişoara – Turda, 2009 – 2011

În fiecare dintre anii 2009, 2010 şi 2011, în care au fost organizate experienţele de

la Viişoara – Turda, analiza influenţei interacţiunii celor trei factori, regimul de irigare,

fertilizarea şi materialul biologic asupra nivelului producţiei de soia boabe, a evidenţiat

sporurile obţinute în toate situaţiile de către combinaţiile din care a făcut parte graduarea

a2 – irigat, faţă de combinaţiile din care a făcut parte graduarea a1 - neirigat.


22

3335

.67*

**

3138

.11*

**

2913

.22*

**

3419

.00*

**

3278

.44*

**

3096

.67*

**

3419

.00*

**

2578

.78

(Mt.)

2455

.11

(Mt.)

2350

.67

(Mt.)

2592

.00

(Mt.)

2611

.89

(Mt.)

2398

.45

(Mt.)

2592

.00

(Mt.)3278

.44*

**

2611

.89

(Mt.)

3096

.67*

**

2398

.45

(Mt.)

0.00

500.00

1000.00

1500.00

2000.00

2500.00

3000.00

3500.00

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Neiri

gat (

a1)

Iriga

t la

IUA

de 5

0% (a

2)

Onix (c1) Eugen (c2) Felix (c3) Onix (c1) Eugen (c2) Felix (c3) Onix (c1) Eugen (c2) Felix (c3)

Fertilizare de bază (b1) Fertilizare de bază + suplimetară (b2) Fertilizare organică (b3)

Factori / Factors (A x B x C )DL (p 5%) 108,71DL (p 1%) 187,37DL (p 0,1%) 424,59

Prod

ucţia

med

ie /

Ave

rage

yie

ld (k

g/ha

)

Fig. 6.7. Influenţa interacţiunii factorilor experimentali A X B X C – regim de irigare x

fertilizare x material biologic (soi cultivat) asupra producţiei de soia boabe, în condiţiile de la

Viişoara – Turda, 2009 - 2011

Rezultatele medii, înregistrate în intervalul 2009 – 2011, le confirmă pe cele

obţinute în fiecare an în parte. Astfel, se constată că în toate cazurile, în medie pe trei ani,

sporurile obţinute de către combinaţiile din care a făcut parte graduarea a2 – irigat, s-au

dovedit a fi foarte semnificative faţă de producţiile variantelor din care a făcut parte

graduarea a1 – neirigat.

Cele mai ridicate nivele de producţie au fost înregistrate de variantele a2b2c3 –

irigat x fertilizare de bază + fertilizare suplimentară x Felix - 3593,33 kg/ha, a2b1c3 –

irigat x fertilizare de bază x Felix - 3419,00 kg/ha şi a2b2c2 – irigat x fertilizare de bază +

fertilizare suplimentară x Eugen - 3405,78 kg/ha.

CAPITOLUL VII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI

DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC,

ASUPRA CALITĂŢII BOABELOR DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA

VIIŞOARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2009-2011

În cadrul cercetării experimentale din prezenta teză de doctorat s-a urmărit influenţa

interacţiunii factorilor experimentali A, regim de irigare, şi B, fertilizare, aplicate în


23

perioada de vegetaţie a culturii asupra calităţii boabelor de soia, în condiţiile de la

Viişoara – Turda, în perioada studiată. Rezultatele prezentate se referă la media

producţiei pe anii 2009-2011. Astfel, au fost făcute determinări ale conţinutului boabelor

în lecitină, în vitamine (C, B6 şi B9), în principalii aminoacizi (DL Alanina, DL Tirozina,

DL Histidina, Acid glutamic, DL Fenilalanina, Acid aspartic şi Glicina) şi în metale -

sodiu (Na), magneziu (Mg), calciu (Ca), mangan (Mn), fier (Fe), cupru (Cu) şi zinc (Zn).

In figurile 7.1. – 7.10. se prezintă valorile determinărilor de calitate la boabele de soia,

aparţinând celor trei soiuri, cultivate în condiţii de neirigare şi de irigare, precum şi în

condiţii diferite de fertilizare.

Irigarea aplicată culturii de soia are o influenţă benefică asupra conţinutului de

lecitină al boabelor (fig. 7.1.), producţia media anilor 2009-2011 realizată. Cele mai bune

rezultate au fost obţinute de către soiul Onix, atât în graduarea a1 – neirigat cât şi în

graduarea a2 – irigat.

Fig. 7.1. Conţinutul de lecitină (%) al boabelor de soia, producţia media anilor 2009-2011

realizată în condiţiile de la Viişoara – Turda

Irigarea şi fertilizarea aplicată culturii de soia au influenţă mare asupra conţinutului

de vitamine C, B6 şi B9 în boabe, producţia media anilor 2009-2011, conducând la

creşterea conţinutului acestora (fig. 7.2. – 7.4.). Cele mai bune rezultate au fost obţinute

cu soiul Eugen. cea mai buna variantă experimentală se consideră a2 x b2 x C.


24

Fig. 7.2. Conţinutul de vitamină C în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în

condiţiile de la Viişoara – Turda

Fig. 7.3. Conţinutul de vitamină B6 în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în


Fig.

7.4. Conţinutul de vitamină B9 în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în condiţiile

de la Viişoara – Turda


25

Irigarea şi fertilizarea aplicată culturii de soia influenţează conţinutul de aminoacizi

în boabe, conducând la creşterea conţinutului acestora (fig. 7.5. – 7.11.). Prin

armonizarea acestor factori experimentali se pot obţine producţii cu valoare nutriţională

ridicată, facilitând creşterea eficienţei economice a culturii de soia.

Fig. 7.5. Conţinutul de DL alanină în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în


Fig. 7.6. Conţinutul de DL tirozină în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată în


Fig. 7.7. Conţinutul de DL histidină în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în



26

Fig. 7.8. Conţinutul de acid glutamic în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în


Fig. 7.9. Conţinutul de DL fenilalanină în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată

în condiţiile de la Viişoara – Turda

Fig. 7.10. Conţinutul de acid aspartic în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată



27

Fig. 7.11. Conţinutul de glicină în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în


Irigarea şi fertilizarea aplicate culturii de soia au influenţat în mare măsură conţinutul

de metale în boabe, producţia media anilor 2009-2011 (fig. 7.12. - 7.18.). În principal,

conţinutul de metale grele din boabe se datorează conţinutului de metale grele existente

în sol. Solul de la Viişoara – Turda este un sol care prezintă poluare istorică datorită

vecinătăţii cu localitatea Turda, unul dintre „punctele critice” privind calitatea mediului

din zona Câmpiei Transilvaniei.

În urma analizei rezultatelor obţinute se remarcă faptul că prin fertilizarea organică se

constată o creştere a conţinutului de metale din boabe astfel că se recomandă ca înainte

de aplicarea unei fertilizări organice să se efectueze determinarea metalelor din sol şi din

compostul organic în vederea coroborării acestora.

Fig. 7.12. Conţinutul de sodiu (Na), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în



28

Fig. 7.13. Conţinutul de magneziu (Mg), în boabele de soia, media anilor 2009-2011

realizată în condiţiile de la Viişoara – Turda

Fig. 7.14. Conţinutul de calciu (Ca), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în


Fig. 7.15. Conţinutul de mangan (Mn), în boabele de soia, media anilor 2009-2011 realizată



29

Fig. 7.16. Conţinutul de fier (Fe), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în


Fig. 7.17. Conţinutul de cupru (Cu), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în


Fig. 7.18. Conţinutul de zinc (Zn), în boabele de soia, media anilor 2009-2011, realizată în



30

CAPITOLUL VIII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND STABILIREA REGIMULUI

DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA

CULTURA DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI,

ÎN PERIOADA 2009 - 2011

Evoluţia consumului de apă la cultura de soia, neirigată şi irigată, în perioada 2009

– 2011, în condiţiile de la Viişoara - Turda, este prezentată în figurile 8.1. - 8.5.).

05

10152025303540

1-30 a

prilie

1-31 m

ai

1-30 i

unie

1-31 i

ulie

1-31 a

ugust

1-15 s

eptembrie

neirigat irigat

Fig. 8.1. Evoluţia consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a culturii de soia, în

condiţii de neirigare şi de irigare (Viişoara – Turda, 2009)

05

101520253035

1-30 a

prilie

1-31 m

ai

1-30 i

unie

1-31 i

ulie

1-31 a

ugust

1-15 s

eptembrie

neirigat irigat




31

05

10152025303540

1-30 a

prilie

1-31 m

ai

1-30 i

unie

1-31 i

ulie

1-31 a

ugust

1-15 s

eptembrie

neirigat irigat



05

101520253035

1-30 a

prilie

1-31 m

ai

1-30 i

unie

1-31 i

ulie

1-31 a

ugust

1-15

septembrie

200920102011

Fig. 8.4. Evoluţia comparativă a consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a culturii

de soia, în condiţii de neirigare (Viişoara – Turda, 2009 - 2011)

05

10152025303540

1-30 a

prilie

1-31 m

ai

1-30 i

unie

1-31 i

ulie

1-31 a

ugust

1-15 s

eptembrie

200920102011

Fig. 8.5. Evoluţia comparativă a consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a culturii

de soia, în condiţii de irigare (Viişoara – Turda, 2009 - 2011)


32

S-a constatat că în această zonă, perioadele ploioase au alternat cu cele secetoase

sau foarte secetoase. In situaţiile în care s-a manifestat un deficit de umiditate în sol,

irigarea a reprezentat o soluţie tehnologică favorabilă înregistrării unor sporuri

semnificative de producţie.

Consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare,

în anul 2009, a fost de 3871 m3/ha, în anul 2010 de 4325 m3/ha iar în anul 2011 de 3745

m3/ha.

In condiţii de irigare consumul de apă a fost de 4699 m3/ha în anul 2009, de 4659

m3/ha în anul 2010 şi de 4654 m3/ha în anul 2011.

Consumul mediu zilnic din perioada de vegetaţie a oscilat între 15,9 m3/ha/zi şi

35,3 m3/ha/zi în anul 2009, între 16,3 m3/ha/zi şi 33,3 m3/ha/zi în anul 2010 şi între 15,1

m3/ha/zi şi 35,4 m3/ha/zi în anul 2011. Cel mai ridicat nivel al consumului mediu zilnic

de apă s-a înregistrat în cursul lunii iulie în fiecare dintre cei trei ani de experimentare.

In fiecare dintre cei trei ani de experimentare, 2009, 2010 şi 2011, cea mai mare

parte a necesarului de apă a fost asigurat din precipitaţii, dar, un rol important l-a avut şi

apa provenită din rezerva aflată în sol la începutul perioadei de vegetaţie (rezerva

iniţială), precum şi apa administrată prin irigare. Consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare,


m3/ha.


m3/ha în anul 2010 şi de 4654 m3/ha în anul 2011).

CAPITOLUL IX

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ

A IRIGĂRII CULTURII DE SOIA, ÎN CONDIŢIILE DE LA VIIŞOARA-

TURDA, ÎN PERIOADA 2009-2011

Analiza privind eficienţa economică a irigării culturii de soia realizată la Viişoara-

Turda în condiţiile anului experimental 2009 s-a efectuat pentru fiecare soi de soia studiat

şi pentru fiecare din variantele experimentale realizate.


33

În figura 9.1. se prezintă o situaţie generală privind variaţia profitului realizat prin

irigarea aplicată în toate variantele de cultură de soia realizată în condiţiile de la Viişoara

– Turda.

Analizând rezultatele obţinute, în cei trei ani de studiu, 2009-2011, se constată că

profitul cel mai mare s-a obţinut în anul 2011, an bun pentru soia atât prin producţiile

înregistrate cât şi prin preţul de piaţă bun (mai ridicat comparativ cu anii 2009 şi 2010).

Conform rezultatelor obţinute, pentru toate cele trei soiuri studiate, cheltuielile de

irigare sunt acoperite de veniturile suplimentare realizate prin aplicarea irigării în

perioada de vegetaţie.

Cultivarea soiei în varianta irigat s-a dovedit a fi în condiţiile câmpului experimental

de la Viişoara - Turda, din perioada 2009-2011 eficientă din punct de vedere economic.

2009

2010

2011

Fig. 9.1. Variaţia profitului realizat prin irigarea aplicată în toate variantele de cultură de soia realizată în condiţiile de la Viişoara – Turda


34

CAPITOLUL X

CONCLUZII GENERALE În urma desfăşurării cercetărilor privind influenţa regimului de irigare, fertilizării

şi materialului biologic asupra producţiei la cultura de soia în condiţiile din Câmpia

Transilvaniei, cercetări efectuate în perioada 2009 - 2011 într-un câmp experimental din

zona Viişoara-Turda, judeţul Cluj, câmp reprezentativ pentru condiţiile specifice ale

Câmpiei Transilvaniei, se pot formula următoarele concluzii:

Producţia medie înregistrată pe întreaga perioadă 2009 – 2011 la variantele irigate

s-a situat la nivelul a 3269,85 kg/ha, iar la variantele neirigate la 2565,15 kg/ha.

Sporul de producţie înregistrat ca urmare a irigării, pe intervalul 2009 – 2011, a

fost de 704,70 kg/ha (27,5 %), diferenţă foarte semnificativă statistic.

In medie pe perioada 2009 – 2011, diferenţa de producţie faţă de martor,

înregistrată de varianta b2, la care s-a făcut o fertilizare suplimentară, a fost foarte

semnificativă, de 158,43 kg/ha, respectiv de 5,5 %. Varianta b3, la care s-a efectuat

fertilizarea organică, a înregistrat 96,4 % din producţia martorului, diferenţa faţă de

varianta martor, de 104,15 kg/ha, fiind foarte semnificativă negativ.

Cele mai ridicate nivele de producţie au fost înregistrate de variantele a2b2c3 –

irigat x fertilizare de bază + fertilizare suplimentară x Felix - 3593,33 kg/ha, a2b1c3 –

irigat x fertilizare de bază x Felix - 3419,00 kg/ha şi a2b2c2 – irigat x fertilizare de bază +

fertilizare suplimentară x Eugen - 3405,78 kg/ha.

Irigarea şi fertilizarea aplicate culturii de soia au influenţat în mare măsură

conţinutul de lecitină, vitamine şi metale în boabe, pe tot intervalul de cercetare, 2009-

2011. Cel mai bine a reacţionat la acţiunea celor doi factori soiul Felix, apoi soiul Eugen.

Consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare,


m3/ha.


m3/ha în anul 2010 şi de 4654 m3/ha în anul 2011.

Consumul mediu zilnic din perioada de vegetaţie a oscilat între 15,9 m3/ha/zi şi

35,3 m3/ha/zi în anul 2009, între 16,3 m3/ha/zi şi 33,3 m3/ha/zi în anul 2010 şi între 15,1


35

m3/ha/zi şi 35,4 m3/ha/zi în anul 2011. Cel mai ridicat nivel al consumului mediu zilnic

de apă s-a înregistrat în cursul lunii iulie în fiecare dintre cei trei ani de experimentare.

Analizând rezultatele obţinute, în cei trei ani de studiu, 2009-2011, se constată că

profitul cel mai mare s-a obţinut în anul 2011, an bun pentru cultura de soia, atât prin

producţiile înregistrate cât şi prin preţul de piaţă bun (mai ridicat comparativ cu anii 2009

şi 2010).

Conform rezultatelor obţinute, pentru toate cele trei soiuri studiate, cheltuielile de

irigare sunt acoperite de veniturile suplimentare realizate prin aplicarea irigării în

perioada de vegetaţie.

Cultivarea soiei în varianta irigat s-a dovedit a fi în condiţiile câmpului

experimental de la Viişoara - Turda, din perioada 2009-2011, eficientă din punct de

vedere economic.


36

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Ardelean M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. AcademicPres,

Cluj-Napoca;

2. Budiu V., D. Mureşan, 1996, Imbunătăţiri Funciare. Desecări şi combaterea eroziunii

solului, vol. 2, Ed. Genesis, Cluj-Napoca;

3. Colcear I., 2011, Cercetări privind influenţa irigării asupra conţinutului în proteină şi

izoflavone la cultura de soia, în condiţiile zonei premontane a Transilvaniei, Teza de

doctorat, USAMV Cluj-Napoca;

4. Dencescu St., R. Miclea, A. Butică, 1982, Cultura soiei, Ed. Ceres, Bucureşti;

5. Giosan N., I. Nicolae, Gh. Sin, 1986, Soia, Editua Academiei RSR, Bucureşti;

6. Guş P., T. Rusu, Ileana Bogdan, 2003, Agrotehnică, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

7. Hoble Adela, M. Dîrja, E. Luca, T. Sălăgean, Laura Luca, 2010, Estimations of soil-

plant – climate relations in the conditions of the Transylvania Fields, Bulletin of

UASMV Cluj-Napoca, Horticulture, 67 (2)/2010, Editura AcademicPres Cluj-

Napoca;

8. Hoble Adela, E. Luca, M. Dîrja, Laura Luca, T. Sălăgean, 2010, Technology

elements for irrigated pepper (Capsicum annuum L.) growth in field cultivation

conditions, Bulletin of UASMV Cluj-Napoca, Horticulture, 67 (2)/2010, Editura

AcademicPres Cluj-Napoca;

9. Ionescu – Siseşti V. şi colab., 1982, Irigarea culturilor, Ed. CERES, Bucureşti;

10. Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea culturilor, Ed. Genesis Tipo Cluj-Napoca;

11. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri

funciare – Irigaţii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;

12. Luca Laura Cristina, M. Dârja, Dorina Victoria Tămaş, Adela Hoble, 2012,

Research regarding the determination of water consumption of soybean crop in the

conditions of Transylvania Plain, Agriculture – Science and Practice Journal, year

XXI, no. 1-2 (81/82)/2012;

13. Luca Laura Cristina, M. Dârja, Dorina Victoria Tămaş, Adela Hoble, 2012,

Research regarding the determination of water consumption of soybean crop in the


37

conditions of Transylvania Plain, Agriculture – Science and Practice Journal, year

XXI, no. 1-2 (81/82)/2012;

14. Mărăcineanu Fl., 1994, Drenaj agricol, curs universitar, USAMV, Bucureşti;

15. Muntean S. L., S. Cernea, G. Morar, M. M. Duda, D. I. Vârban, S. Muntean, 2008,

Fitotehnie, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca;

16. Mureşanu E., 2003, Crearea variabilităţii genetice în vederea obţinerii de soiuri

precoce de soia (Glycine maxima L.), Teza de doctorat, USAMV Cluj-Napoca;

17. Nagy Z., E. Luca, Al. Turdeanu, 1994, Cercetări privind consumul de apă al

principalelor culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei, Buletinul IACN, Seria

Agricultură, nr. 48;

18. Oncia Silvica, 1999, Cercetări cu privire la consumul de apă al principalelor culturi

irigate în condiţiile Câmpiei Banatului, Teză de doctorat, USAMV a Banatului,

Timişoara;

19. Pleşa I., S. Cîmpean, 2001, Îmbunătăţiri Funciare, Ed. Cris Book Universal,

Bucureşti;

20. Sin Gh., 2000, Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de câmp, Editura CERES,

Bucureşti;

21. Suciu Sanda, 2010, Cercetări cu privire la stabilirea consumului de apă la cultura de

soia, prin metode directe şi indirecte, în condiţiile zonei subumede a Transilvaniei,

Teza de doctorat, USAMV Cluj-Napoca;

rezumat al tezei de doctorat - usamv cluj

Documents