rezumat al tezei de doctorat - usamv cluj-napoca · universitatea de ŞtiinŢe agricole si...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ȘCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

Ing. PÉTERFI LAJOS

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND CREŞTEREA RASEI BĂLłATĂ ROMÂNEASCĂ

PENTRU PRODUCłIA DE LAPTE ÎN EXPLOATAłII DE DIFERITE

DIMENSIUNI DIN AREALUL JUDEłULUI MUREŞ

CO�DUCĂTOR ŞTII�ŢIFIC:

Prof.univ.dr.ing.MUREŞA� GHEORGHE

CLUJ-�APOCA 2010

II

CUPRI�S TEZA REZ.

I�TRODUCERE.............................................................................................................12......VII

PARTEA I-A

Capitolul 1.IMPORTA�ŢA CREŞTERII TAURI�ELOR........................................14

1.1.Actualităţi şi perspective privitoare la creşterea taurinelor .............................17

1.2.Situaţia creşterii taurinelor pe plan mondial ...................................................19

1.2.1.Evoluţia efectivelor de taurine pe plan mondial.................................20

1.2.2.Producţia, consumul de lapte şi produse lactate pe plan mondial........27

1.2.3.Producţia şi consumul de carne pe plan mondial.................................32

Capitulul 2. SITUAŢIA CREŞTERII TAURI�ELOR Î� ROMÂ�IA....................35

2.1. Evoluţia efectivelor de taurine în România....................................................42

2.2. Producţia de lapte şi carne în România..........................................................47

2.3. Direcţii şi obiective în creşterea taurinelor în România.................................49

2.4.Obiectivele ameliorării taurinelor...................................................................53

PARTEA A II-A

CREŞTEREA RASEI BĂLȚATĂ ROMÂ�EASCĂ PE�TRU PRODUCŢIA DE

LAPTE Î� EXPLOATAŢII DE DIFERITE DIME�SIU�I

DI� JUDEŢUL MUREŞ

Capitolul 3. SCOPUL LUCRĂRII, MATERIALUL BIOLOGIC

ŞI METODELE DE LUCRU......................................................................56.......VIII

3.1. Scopul cercetării.............................................................................................56.......VIII

3.2. Materialul biologic studiat..............................................................................57......VIII

3.3. Obiectivele şi activităţile de cercetare............................................................58......VIII

3.4. Metodologia de lucru folosită.........................................................................60.......IX

Capitolul 4. CREŞTEREA TAURI�ELOR Î� JUDEŢUL MUREŞ........................63........X

4.1. Caracterizarea condiţiilor geo-climatice şi socio-economice a

judeţului Mureş, zona unde s-au efectuat cercetările............................................65.......X

4.2. Rasa Bălţată românească de tip Simmental în judeţul Mureş.........................72......XII

Capitolul 5. STUDIUL TEH�OLOGIILOR DE EXPLOATARE A

TAURI�ELOR, RASA BĂLŢATĂ ROMÂ�EASCĂ Î� FERME CU

DIFERITE TIPURI CO�STRUCTIVE DE ADĂPOSTURI.....................................77.....XIII

III

5.1.Ferma Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Creşterea

Bovinelor Târgu Mureş - S.C.D.C.B. Tg Mureş...............................................77.......XIII

5.1.1.Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive

utilzate la ferma S.C.D.C.B. Tg Mureş....................................................78........XIII

5.1.2.Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire

a fluxului tehnologic la S.C.D.C.B. Tg Mureş...........................................89.......XIV

5.2. S.C. SA�AGRA S.A. ferma SEUCA...........................................................91.......XV

5.2.1.Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive

utilzate la S.C. SANAGRA S.A. Ferma SEUCA.....................................91......XV


a fluxului tehnologic la S.C. SANAGRA S.A..........................................102......XVI

5.3. Ferma S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L......................................................105.....XVIII

5.3.1. Descrierea tehnologiilor de exploatare şi a tipurilor constructive

utilzate la ferma S.C.TAK-AGROZOOT S.R.L.....................................105....XVIII


a fluxului tehnologic la S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.........................112.....XIX

5.4. Ferma S.C.MOBA�A S.R.L......................................................................114.....XXI


utilzate la ferma S.C. MOBANA S.R.L..................................................114.....XXI


a fluxului tehnologic la S.C. MOBANA S.R.L......................................119.....XXII

5.5. Ferma MAKKAI LASZLO......................................................................120......XXII


utilzate la ferma MAKKAI LASZLO....................................................120.....XXII

5.5.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire

a fluxului tehnologic la ferma MAKKAI LASZLO................................124....XXIII

5.6. Ferma CSIZMADIA GHEORGHE.........................................................126....XXV


utilzate la ferma CSIZMADIA GHEORGHE........................................126....XXV


a fluxului tehnologic la ferma CSIZMADIA GHEORGHE...................130...XXVI

5.7. Ferma S.C. AGRO-PAP S.R.L.................................................................133...XXVII


utilzate la ferma S.C. AGRO-PAP S.R.L............................................133...XXVII

IV


a fluxului tehnologic la ferma S.C. AGRO-PAP S.R.L..........................136.....XXVII

5.8. Ferma TORKOS ALEXA�DRU.............................................................139.....XXVIII


utilzate la ferma TORKOS ALEXANDRU..........................................139....XXVIII


a fluxului tehnologic la ferma TORKOS ALEXANDRU.....................142.....XXIX

Capitolul 6. PRI�CIPALELE Î�SUŞIRI MORFOLOGICE ŞI PRODUCTIVE

ALE TAURI�ELOR DE RASĂ BĂLŢATĂ ROMÂ�EASCĂ Î� OPT FERME

DE DIFERITE DIME�SIU�I DI� JUDEŢUL MUREŞ.......................................144......XXXI

6..1. Principalele însuşiri morfologice a taurinelor de rasă Bălţată

românească în fermele luate în studiu................................................................145......XXXI

6.1.1.Principalele însuşiri morfologice a taurinelor exploatate

în ferma S.C.D.C.B. Tg Mureş.........................................................................149

6.1.2. Principalele însuşiri morfologice a taurinelor exploatate

la S.C. SANAGRA S.A. ferma SEUCA..........................................................150


în ferma S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L..........................................................151


în ferma S.C.MOBANA S.R.L.........................................................................153


în ferma MAKKAI LASZLO..........................................................................154


în ferma CSIZMADIA GHEORGHE..............................................................155


în ferma S.C.AGRO-PAP S.R.L.....................................................................156


în ferma TORKOS ALEXANDRU.................................................................157

6.2. Principalele însuşiri fenotipice privind producţia de lapte

ale vacilor de rasă Bălţată românească, în fermele luate în studiu.................162......XXXII

6.2.1.Principalele indici a producției de lapte la ferma S.C.D.C.B. Tg Mureş...168

6.2.2.Principalele indici a producției de lapte la ferma S.C. SANAGRA S.A...174

6.2.3.Principalele indici a producției de lapte la ferma

S.C.TAK-AGROZOOT S.R.L.......................................................................178

V

6.2.4.Principalele indici a producției de lapte la ferma S.C. MOBANA S.R.L...........182

6.2.5.Principalele indici a producției de lapte la ferma MAKKAI LASZLO..............186

6.2.6.Principalele indici a producției de lapte la ferma CSIZMADIA GHEORGHE.......190

6.2.7.Principalele indici a producției de lapte la ferma S.C. AGRO-PAP S.R.L.........194

6.2.8.Principalele indici a producției de lapte la ferma TORKOS ALEXANDRU.....197

6.3. Principalii indici de reproducţie la populaţia de taurine în

fermele luate în studiu..................................................................................................200.....XXXV

6.3.1. Vârsta primei fătări..........................................................................................200.....XXXV

6.3.2. Intervalul dintre fătări.....................................................................................202.....XXXV

6.3.3. Repausul mamar..............................................................................................205.....XXXVI

6.3.4. Indicele de natalitate........................................................................................209...XXXVII

Capitolul 7 EFECTUL U�OR FACTORI DE MEDIU ASUPRA PRODUCŢIEI

DE LAPTE LA PRIMIPARE............................................................................................219...XXXVII

7.1 Influenţa vârstei primei fătări asupra principalilor indici a producţiei de lapte,

la vacile primipare de rasă Bălţată românească, în fermele luate în studiu....................210...XXXVII

7.2.Influenţa sezonului şi lunii de fătare asupra principalilor indici a producţiei de

lapte, la vacile primipare, de rasă Bălţată românească, în fermele luate în studiu..........215..XXXLX

Capitolul 8. STRUCTURI FAMILIALE ŞI EFECTUL ACESTORA

ASUPRA U�OR I�DICI Î� DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE LAPTE,

LA POPULAŢIILE DE TAURI�E CRESCUTE Î� FERMELE STUDIATE,

DI� JUDEŢUL MUREŞ....................................................................................................223......XLI

8.1. Principalii indici al producţiei de lapte, la vacile de rasă Bălţată românească,

pe structuri familiale de semisurori, după tată................................................................224......XLI

8.2. Valoarea de ameliorare a taurilor folosiţi în fermele analizate................................235......XLII

Capitolul 9.CO�CLUZII GE�ERALE ŞI RECOMA�DĂRI.......................................242....XLIV

Bibliografie..........................................................................................................................246...XLVIII

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

SUMMARY OF Ph.D THESIS

VI

I�TRODUCERE

Creşterea bovinelor reprezintă o ramură de producţie a agriculturii de importanţă

deosebită, deoarece furnizează cel mai mare volum de produse animale necesare omului,

cea mai mare cotă de materie primă pentru industria alimentară şi industria uşoară.

Obţinerea unor producţii sporite şi de calitate superioară, conform cerinţelor pieţii,

stă în atenţia specialiştilor în zootehnie, care prin munca lor în domeniul cercetării,

contribuie la îmbunătăţirea şi perfecţionarea tehnologiilor de creştere, întreţinere,

furajare şi ameliorare.

În ţările U.E. tendinţa actuală este reducerea numărului de taurine şi compensarea

producţiei animaliere prin creşterea producţiei, folosind metode moderne de ameliorare

şi de îmbunătăţire a tehnologiilor de exploatare. Ca urmare, agricultura mondială a

cunoscut în ultimii ani o dezvoltare în toate domeniile, marcată de un proces de

intensificare, specializare pe ramură şi de concentrare pe direcţie de producţie, de

creştere a productivităţii muncii şi de reducere a consumurilor specifice.

Aferent celor prezentate, referitor la situaţia actuală şi de perspectivă a creşterii

taurinelor în ţara noastră, principalele obiective vizează, în primul rând, creşterea

parametrilor funcţionali ai exploataţiilor existente, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi

aplicarea unor tehnologii de creştere şi exploatare moderne.

În acest context se înscrie şi lucrarea de faţă prin care ne-am propus să aducem o

mică contribuţie la cunoaşterea stadiului actual de creştere a taurinelor în judeţul Mureş.

Cercetările au avut drept scop aprecierea potenţialului morfo-productiv, a

condiţiilor de creştere a rasei Bălţată românească pentru producţia de lapte, în exploataţii

de diferite capacităţi, din arealul judeţului Mureş, fiind studiate următoarele teme:

creşterea taurinelor în judeţul Mureş, studiul tehnologiilor de exploatare a taurinelor de

rasa Bălţată românească în ferme cu diferite tipuri constructive de adăposturi, studiul

unor caractere morfologice şi productive a taurinelor de rasă Bălţată românească, efectul

unor factori de mediu asupra producţiei de lapte la primipare, structuri familiale în

populaţiile de taurine crescute în fermele studiate din judeţul Mureş.

Elaborarea tezei de doctorat se bazează pe rezultatele cercetărilor proprii efectuate

în perioada 2006-2009 şi este structurată în două părţi, 9 capitole şi conţine 254 pagini,

75 tabele, 130 figuri şi 113 titluri bibliografice.

Partea I conţine studiul bibliografic privind situaţia creşterii taurinelor pe plan mondial,

european şi naţional, partea a II-a, cuprinde cercetările proprii, structurate în 6 capitole.

VII

PARTEA A II-A

CAPITOLUL 3.

SCOPUL LUCRĂRII, MATERIALUL BIOLOGIC ŞI

METODELE DE LUCRU

3.1. SCOPUL CERCETĂRII

Având în vedere că rasa Bălţata românească deţine o pondere de peste 80 % în

structura de rasă a taurinelor crescute în exploataţii private din judeţul Mureş, am

considerat ca necesar şi de actualitate efectuarea unor studii privind nivelul productiv, al

stadiului actual de ameliorare a populaţiilor, a tehnologiilor de exploatare practicate şi a

tipurile constructive existente în această zonă.

3.2.MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT

Pentru realizarea obiectivelor de cercetare au fost luate în studiul 8 ferme de

diferite capacităţi şi forme de organizare, situate în zone diferite ale judeţului Mureş.

În aceste ferme, populaţiile de taurine sunt de rasă Bălţată românească exploatate

pentru producţia de lapte. Fermele deţin atât vacile aflate în producţie cât şi tineretul

aferent, fiecare având ca obiectiv principal obţinerea producţiei de lapte, în cantitate şi de

calitate în condiţii de eficienţă maximă. Cele opt ferme studiate au fost: Staţiunea de

Cercetare şi Dezvoltare Pentru Creşterea Bovinelor Tg Mureş (S.C.D.C.B. Tg Mureș),

S.C. Sanagra S.A., S.C. Tak-Agrozoot SRL, S.C. Mobana SRL, Ferma Makkai Laszlo,

Ferma Csizmadia Gheorghe, S.C.Agro-Pap S.R.L, Ferma Torkos Alexandru.

3.3.OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE

Cercetările s-au efectuat conform planului şi tematicii propuse, în perioada 2006-

2009, realizând numeroase şi aprofundate investigaţii, datele obţinute fiind prelucrate

statistic şi în urma rezultatelor obţinute s-au elaborat o serie de concluzii referitoare la

tehnologiile existente, cu aplicaţii în creşterea rasei Bălţată românească pentru producţia

de lapte.

VIII

OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE:

� ANALIZA CONDIŢIILOR GEO-CLIMATICE ŞI SOCIO - ECONOMICE A JUDEŢULUI MUREŞ , ZONA UNDE S-A EFECTUAT CERCETĂRILE:

Studiul condiţiilor de mediu, (microclimat), Analiza potenţialului agricol, al judeţului Mureş, Studiul evoluţiei efectivelor şi a performanţelor de producţie.ale taurinelor � STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE EXPLOATARE ŞI TIPURILOR

CONSTRUCTIVE EXISTENTE ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU (2325 capete din care:1065 cap. vaci, 203 cap. juninci gestante)

Tehnologia de creştere şi exploatare aplicată, Raţiile furajere administrate, Tipurile constructive existente, Dotarea tehnică şi materială.

� STUDIUL CARACTERISTICILOR MORFOLOGICE (997 capete, pe lactaţie I, II, III şi peste): o înălţimea la greabăn, cm

o înălţimea la crupă, cm o perimetrul toracic, cm o adâncimea toracelui, cm o lungimea corpului, cm o lungime oblică a corpului, cm o masa corporală, kg

� STUDIUL PRINCIPALILOR ÎNSUŞIRI FENOTIPICE PRIVIND PRODUCŢIILE DE LAPTE (951 capete pe LN şi LT):

o durata lactaţiei, zile o lapte, kg o grăsime, % , kg o proteină, %, kg

� STUDIUL UNOR INDICI DE REPRODUCŢIE (771 capete) o vârsta primei fătări , zile o intervalul dintre fătări, zile o repausul mamar, zile o indicele de natalitate, %

� EFECTUL UNOR FACTORI ASUPRA PRODUCŢIEI DE LAPTE LA PRIMIPARE (274 capete vaci primipare):

o vârsta primei fătări, o efectul sezonului şi al lunii de fătare o structuri familiale de semisurori, după tată

� VALOAREA DE AMELIORARE A TAURINELOR FOLOSIȚI LA ÎNSĂMÂNȚARE ARTIFICIALĂ (17capete tauri): - metoda de apreciere a valorii de ameliorare ce nu ţine cont de influenţa mamelor - metoda comparării cu contemporanele.

3.4.METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITĂ

Datele primare privind măsurătorilor corporale şi însuşirile productive în direcţia

producţiei de lapte au fost sistematizate, prelucrate şi interpretate prin metode statistice

specifice unor astfel de cercetări. S-a calculat: media,varianţa, abaterea standard, eroarea

IX

standard a mediei, coeficientul de variabilitate. Pentru compararea probelor S-a folosit

testul “t” (testul student). S-a calculat Valoarea de ameliorare a taurilor folosiţi la IA în

fermele studiate prin metoda de apreciere a valorii de ameliorare ce nu ţine cont de

influenţa mamelor - metoda comparării cu contemporanele.

CAPITOLUL 4.

CREŞTEREA TAURI�ELOR Î� JUDEŢUL MUREŞ

În judeţul Mureş sunt întrunite condiţiile pedo-climatice favorabile pentru

creşterea ierbivorilor rumegătoare şi nerumegătoare: taurine, ovine, caprine, bubaline şi

cabaline.

4.1.CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR GEO-CLIMATICE ŞI SOCIO-ECONOMICE A

JUDEŢULUI MUREŞ, ZONA UNDE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

Relieful judeţului este foarte variat, climatul este temperat-continental cu

temperaturi medii anuale 8-9oC, precipitaţii anuale neuniform repartizate, variind între

550 mm/an-1200 mm/an.

Din suprafaţa agricolă, 45% este reprezentată de păşuni şi fânaţe(185 818 ha).

Evoluţia efecivelor de taurine în judeţul Mureş este prezentată în tabelul 1. Se

poate observa o scădere a efectivului total de bovine cu 58,3 % faţă de 1990 şi o scădere

a efectivului matcă de 35,4 %. În judeţul Mureş Bălţata românească reprezintă 81,5 %

din efectivul total de taurine.

Tabelul 1 Dinamica efectivelor de bovine în judeţul Mureş

Dynamics of cattle herds Mures county Anul de referinţă/Reference year

Specificare/ Specification

1990 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Bovine total din care (capete)/

cattle, in which 184 100 71 270 77 943 85 325 90 642 94 043 96 894 94 254 76 786

Efectiv matcă (capete)/ cows and

heifers 75 712 48 181 52 833 56 166 59 511 60 025 59 895 57 198 48 900

Sursa/Source DADR Mureş

Dacă în anul 2000 numărul de însămânţări a fost 32 247, numărul lor a crescut în

2006 la 57 834, reprezentând 95 % din efectivul matcă, după care se poate observa o

scădere (tabelul 2).

X

Tabelul 2

Evoluţia însămânţărilor artificiale în judeţul Mureş Evolution of the artificial insemination in Mures County

Anul/ Year

Matca (cap)/

cows and heifers (head)

IA1/

Artificial insemination

% IA din Matca/

Percentage

Consum M.S.C.doze/ Consumer

frozen sperm

Consum M.S.C. /IA Consumer

frozen sperm/A.I.

Consum M.S.C. /gestaţie

Consumer frozen sperm/

pregnancy

2000 48.181 32.247 66,93 62.603 1,2 2,2

2001 50.887 37.640 73,97 69.521 1,1 2,1

2002 52.833 42.068 79,62 72.195 1,1 2,08

2003 56.166 44.872 79,89 74.617 1,09 2,00

2004 59.511 52.581 88,36 84.345 1,07 1,72

2005 60.025 56.163 93,57 88.924 1,06 1,75

2006 59.895 57.834 96,56 87.292 1,04 1,77

2007 57.198 48.607 84,98 72.433 1,04 1,53

2008 48.900 43.333 88,61 63.297 1,01 1,59 M.S.C. - material seminal congelat; IA - Însămânţări artificială Sursa/Source OARZ Mureş

Numărul de vaci aflate în controlul oficial al producţei de lapte a scăzut în

perioada 2000 -2005 cu 65,2 %, observând ulterior o creştere, în perioada 2006-2008

(tabelul 3) Tabelul 3

Dinamica efectivelor de taurine în COP, pe rase The dynamics of Bovine livestock per race in official control of production

Efectiv în COP /Livestock OCP

d.c. pe rase/ race Anul/ Year

Efectiv matcă capete

cows and heifers (head)

Total/ Whole BR BNR MH B MO

% COP din matcă/ Percentage

of cows and

heifers

2000 48181 13 513 12 190 177 1 146 28,0

2001 50887 9 967 9 055 139 773 19,6

2002 52833 5 633 4 650 11 935 27 10,6 2003 56166 4 695 3 553 174 916 30 22 8,3 2004 59511 4 658 3 529 168 931 11 19 7,8

2005 60025 4 709 3 610 184 863 9 43 7,8 2006 59895 5 240 3 975 198 1005 7 55 8,7 2007 57198 8218 5908 487 1727 33 63 14,3 2008 48900 9689 7298 537 1743 17 94 19,8

Sursa/Source OARZ Mureş/AGCTJM Tg Mureş BR-Bălţată românească (Romanian Spotted); BNR-Bălţată cu negru românesc (Romanian Black and White); MH- Metişi Holstein (Metis Holstein); B-Brună (Brown Swiss); MO-Montbeliarde(Montbeliard)

Media producţiei de lapte, grăsime, proteină în dinamica aniilor 2000-2008 la rasa

Bălţata românească din judeţul Mureş este prezentată în tabelul 4. (în anul 2008 a fost de

4762 kg lapte cu 187 kg grăsime şi 157 kg proteină).

XI

Tabelul 4

Numărul lactaţiilor, media producţiei de lapte , grăsime, proteină în anii 2000-2008 la rasa Bălţată românească în judeţul Mureş

�umber of lactation, average milk production, fat, protein in the years 2000-2008 for the Romanian Red Spotted Cow in Mures County

Anul de referinţă/ Reference year Specificare/ Specification 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Lactaţii încheiate/ Lactation averag

3156 2651 2620 2820 2671 2578 2530 2963 4228

Lapte kg/Milk kg 3633 4048 4435 4790 4813 4951 4949 4715 4762 Grăsime kg/ Fat kg 131 155 178 189 188 195 199 185 187

Grăsime %/Fat % 3.6 3.82 4.01 3.94 3.9 3.94 4.02 3.92 3.93

Proteină kg/ Protein kg 128 140 149 149 158 164 155 157

Proteină %/Protein % 3.16 3.16 3.12 3.09 3.18 3.32 3.29 3.29 Sursa/Source OARZ Mureş; AGCTJM Tg Mureş

4.2.RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ DE TIP SIMMENTAL ÎN JUDEŢUL MUREŞ

Rasa Bălţata românească se caracterizează printr-un aspect exterior plăcut cu cap

de mărime mijlocie (30% din talie), cu trunchi lung, larg şi adânc, linie superioară

dreaptă, cu membre lungi şi robuste. Culoarea robei este alb cu galben, capul, membrele

şi smocul cozii fiind albe. Zonele pigmentate având o gamă largă de nuanţe de la galben

deschis, chiar roşu

Dacă până în anii ´80 majoritatea crescătorilor au preferat animalele Bălţată cu

galben, după folosirea încrucişării de infuzie cu rasa Red Holstein pentru îmbunătăţirea

şi ameliorarea producţiei de lapte şi aptitudinii rasei pentru lapte, s-au schimbat

preferinţele crescătorilor, aceştia preferând animalele cu robă bălţată alb cu roşu.

În cea ce priveşte forma de organizare a fermelor în judeţul Mureş se pot

diferenţia două tipuri de ferme:

• ferme de subzistenţă, cu un efectiv redus de vaci de lapte, exploatate de obicei, în

condiţii extensive, asigurând condiţii de adăpostire în adăposturi construite din

cărămidă, întreţinere în sistem legat, asigurând furajarea cu fân şi concentrate (în

timpul stabulaţiei) şi prin păşunat, în timpul verii, mulsul este manual, laptele fiind

folosit pentru alăptarea viţelului, în consumul familiar, şi numai în cantităţi mici

este valorificat prin vânzarea directă la consumatori şi în industria prelucrătoare.

• ferme specializate pentru producerea de lapte sau carne (ultimul find prezent într-o

proporţie foarte mică). În aceste ferme, cu un efectiv mai mare, scopul principal

XII

este producerea laptelui de calitate care se valorifică prin livrare la procesatori. În

aceste ferme vacile sunt întreţinute în grajduri construite pentru acest scop, aplicând

diferite tehnologii de întreţinere, animalele fiind în general întreţinute în stabulaţie

liberă (în fermele nou construite). Furajarea vacilor se face cu mai multe sortimente

de furaje, în funcţie de posibilitatea economică a fermierilor, furaje suculente,

porumb siloz, semifân, fân, concentrate, furaje proteice, şroturi, minerale, etc. În

aceste ferme se aplică mulsul mecanic la bidon sau în construcţii speciale amenajate

pentru acest scop, dotate cu săli de muls.

CAPITOLUL 5.

STUDIUL TEH�OLOGIILOR DE EXPLOATARE A TAURI�ELOR

RASA BĂLŢATĂ ROMÂ�EASCĂ Î� FERME CU DIFERITE TIPURI

CO�STRUCTIVE DE ADĂPOSTURI

Studiile s-au efectuat în opt ferme de creşterea taurinelor de rasă Bălţată

românească exploatate pentru producţia de lapte, exploataţii cu diferite forme de

proprietate, cu dotare tehnico-materială, diferită, aplicând tehnologii diferite de

exploatare.

5.1.FERMA STAŢIUNII DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU

CREŞTEREA BOVINELOR TÂRGU MUREŞ - S.C.D.C.B. TG MUREŞ

S.C.D.C.B. Tg Mureş este singura unitate de Stat din judeţul Mureş, care are ca

scop creşterea taurinelor de rasă Bălţată românească, aparţinând A.S.A.S. - Academia de

Ştiinţe Agricole şi Silvice "GHEORGHE IONESCU - ŞIŞEŞTI"


utilizate la ferma S.C.D.C.B. Tg Mureş

La începutul anului 2008 efectivul total a fost de 420 capete, din care 196 capete

vaci de lapte. În ferma Ernei sunt 8 adăposturi din care numai 4 sunt populate. Efectivul

de vaci se întreţine în două adăposturi cu pereţi din cărămidă, având o lungime de 70,0 m

şi o deschidere de 10,50 m în sistem legat, cap la cap, cu alee centrală de furajare, legate

cu lanţ Grabner. Lungimea standului este de 190 cm, deci este un stand mijlociu, cu o

lăţime de 110 cm, cu o pantă a pardoselii de 1%. Pardoseala standului este din cărămidă.

Evacuarea dejecţiilor se face manual. Furajarea vacilor se face diferenţiat de

anotimpuri cu diverse sotimente de furaje.

XIII

Începînd cu luna iunie a anului 2009 s-a terminat modernizarea sălii de muls,

existentă încă din anii ´80 – sală de tip brăduleţ 2x10 De Laval În anul 2009, adăpostul

cu lungime de 70,00 m şi o deschiderea de 10,50 m a fost transformat pentru întreţinerea

în stabulaţie liberă a vacilor, în cuşete de odihnă individuale, cu 84 de locuri, amplasate

pe două rânduri, cu o alee de circulaţie la mijloc. Furajarea vacilor se face în padoc.

Cuşetele au lungimea de 220 cm şi o lăţime de 125 cm.

Maternitatea funcţionează pe principiul totul plin - totul gol, după un ciclu de

fătare urmează curăţirea mecanică, dezinfecţie şi o pauză de 10-14 zile. În adăpost sunt 3

module de cîte 7 locuri, vacile fiind întreţinute în sistem legat, pe standuri mijlocii de

210 cm, viţeii fiind întreţinuţi în acelaşi adăpost în perioada colostrală, în boxe

individuale cu dimensiuni de 70x118 cm, după care sunt întreţinuţi în boxe colective

amplasate în exteriorul adăpostului. Înţărcarea viţeilor se face la vârsta de 4 luni, condiţia

esenţială a înţărcării este greutatea minimă de 120 kg. Consumul mediu de lapte până la

înţărcare, este de 500-550 kg. Tineretul femel, după înţărcare, până la greutatea de

20-250 kg sunt crescute în stabulaţie liberă, în colectivităţi de 15-30 capete. După această

greutate tineretul femel de reproducţie este întreţinute în sistem legat.

În timpul verii, tineretul este crescut în tabără de vară, fără suplimente de furaje.


a fluxului tehnologic la S.C.D.C.B. Tg Mureş.

Pentru buna organizare a tehnologiei de exploatare a vacilor de lapte, tot efectivul

de vaci trebuie să fie întreţinut în stabulaţie liberă cu muls centralizat, în sala de muls

care, presupune finalizarea modernizării a încă unui grajd. Aplicarea tehnologiei de

creştere în stabulaţie liberă are ca rezultat reducerea forţei de muncă, îmbunătăţirea

igienei corporale, îmbunătăţirea regimului de mişcare şi a indicelor de reproducţie.

În caz contrar, fluxul tehnologic aplicat vacilor explotate pentru producţia de lapte

este ineficientă: jumătate fiind întreţinut în sistem legat şi mulse la bidon.

Tineretului femel de înlocuire cu o greutate de peste 250 kg se creşte în sistem

legat care este improprie pentru această categorie. Existând în fermă două adăposturi

nefolosite unde se pot caza tineretul taurin în stabulaţie liberă, în cuşete individuale de

odihnă. Aceste adăposturi se pot moderniza cu investiţii mici.

Pentru a asigura cantitatea de furaje necesară unei raţii echilibrate trebuie

îmbunătăţită tehnologia de producere a furajelor, pentru a sporii producţiile pe unitate de

XIV

suprafaţă, concomitent cu îmbunătăţirea parcului de maşini şi utilaje necesare.

O problemă majoră este îmbunătăţirea igienei în grajduri şi gestionarea gunoiului

de grajd ca fertilizant organic, care în condiţiile fermei de la S.C.D.C.B. Tg Mureş se

realizează cu deficienţe mari.

5.2. S.C. SANAGRA S.A. FERMA SEUCA

Societatea a fost înfiinţată în anul 2000, prin privatizarea fermelor Seuca şi

Botorca cu scopul de a asigura laptele necesar prelucrării pentru S.C. Sanlacta S.A.,

(unitate pentru prelucrarea laptelui).


utilzate la S.C. SA�AGRA S.A. FERMA SEUCA

Populaţia de taurine exploatată pentru lapte este de rasă Bălţată românească

rezultată prin încrucişarea taurinelor din tulpina Simmental infuzată cu rasa Red

Holstein. Până în anul 2006, vacile de lapte au fost întreţinute în sistem legat, mulse la

bidon. La începutul anului 2008 efectivul taurin a fost de 1130 capete.

În urma reorganizării, la finele anului 2006, tineretul taurin a fost concentrat la

ferma Botorca şi vacile de lapte în ferma Seuca. Ferma a fost modernizată beneficiind de

un proiect SAPARD. Începând cu anul 2007, vacile de lapte sunt întreţinute în stabulaţie

liberă, furajate cu furaj unic din stoc, mulsul efectuându-se în sală de muls.

Efectivul de vaci de lapte de 522 capete, este întreţinut în stabulaţie liberă în trei

adăposturi: un adăpost modern cu 324 capete (locuri) construit cu o structură de

rezistenţă din metal, cu un perete acoperit cu prelată (semideschis) şi două grajduri vechi

cu o capacitate de 2x110 capete, (construite pentru întreţinere vacilor în stabulaţia

legată), transformate pentru cazarea vacilor în stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă

colectivă şi care, în curând vor fi modernizate.

În adăpostul modernizat cu o capacitate de 324 capete, vacile sunt întreţinute în

stabulaţie liberă cu zonă de odihnă individuală, în cuşete, animalele fiind împărţite în 5

loturi, în funcţie de producţia de lapte (lotul I peste 30 kg /zi, lotul II - producţie între 25-

30 kg, loturile III, IV şi V cu o producţia între 20-25 kg /zi.

Vacile cu producţii sub 20 kg/zi sunt întreţinute în două adăposturi vechi, în

stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă nediferenţiată, pe pardoseală continuă, cu aşternut

păios furajarea făcânduse în padoc.

Evacuarea gunoiului se face cu un tractor cu lamă, furajarea se face din stoc, cu

XV

furaj unic utilizând o remorcă tehnologică.

Compoziţia furajului unic diferă în funcţie de starea fiziologică, de producţia de

lapte a vacilor şi se compune din 25 kg siloz, 7 kg borhot de bere proaspăt, 6 kg semifân,

1-2 kg fân de lucernă, 2-6 kg concentrate care se compune din 0,8 kg şrot de soia, 1,2 kg

şrot de floarea soarelui, 80g/vacă optigen (uree tratată), 2 %-120g Geode (premix cu

drojdie) şi cereale: porumb, tărâţă,triticale.

Mulsul se face de două ori pe zi în sala de muls de tip brăduleţ, marca Straco cu

4x10 locuri, laptele fiind colectat întrun răcitor cu, capacitate de 10000 l, spălarea este

automată supravegheată de un program pe calculator. Fătarea are loc în maternitate, în

stabulaţie liberă, cu 8 boxe cu capacitate de 5 capete pe boxă, asigurând(8.8 m²/cap).

Înţărcarea viţeilor se face la vârstă de 70 zile, la o greutate de 75-80 kg, fiind

crescuţi în ferma Seuca până la o greutatea de 100 kg. Creşterea tineretul femel se face în

ferma Botorca în stabulaţie liberă, cu acces în padoc, pe loturi de 20-40 capete furajarea

se face cu furaj unic (remorcă tehnologică) în funcţie de anotimp.


a fluxului tehnologic la S.C. SA�AGRA S.A.

În cele două ferme aparţinând S.C. Sanagara S.A. starea de întreţinere,

comportamentul, performanţele de producţie, dezvoltarea corporală a vacilor şi a

tineretului aferent sunt bune.

Pentru ferma Seuca S.C. Sanagra S.A. propunem modernizarea celor două

adăposturi cu întreţinere stabulaţia liberă cu zona de odihnă colectivă pe pardoseală plină

cu aşternut păios adânc la stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă individuală, în cuşete

(figura 1). Pentru a reduce consumul de paie folsit ca aşternut pentru efectivul de peste

500 capete vaci de lapte propunem folosirea ca aşternut a paielor tocate care

îmbunătăţesc absorbţia dejecţiilor lichide, faţă de paiele netocat.

XV

I

Fig

ura

1.S

oluţ

ie c

onst

ruct

ivă

prop

usă

pent

ru c

reşt

erea

vac

ilor

de

lapt

e, î

n st

abul

aţia

lib

eră,

la

ferm

a S

.C.S

AN

AG

RA

S.A

. fe

rma

Seu

ca

Con

stru

ctiv

e so

luti

on

prop

osed

fo

r D

airy

co

w

shel

ter,

ti

ed

acom

odat

ion

from

S.

C.

SA�

AG

RA

S.

A.

- Se

uca

farm

XVII

5.3. FERMA S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.

Ferma a fost înfiinţată pe platforma fermei Sânvasii în anul 1993. Înainte de anul

1989 ferma a fost una dintre fermele cu performanţe mulţumitoare pentru producţia de

lapte, de-şi în anii ´80 s-au făcut încrucişări cu rasa Hereford, cu efecte negative asupra

producţiei de lapte care a fost remediată odată cu infuzarea populaţiei cu rasa Red

Holstein.


utilizate la ferma S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.

Efectivul de vaci este în creştere constantă, dacă în anul 1993 acesta a fost de 30

capete vaci de lapte, la începutul anului 2008 efectivul a crescut la 300 capete.

Ferma este în curs de modernizare. Până la finele anului 2007, efectivul de vaci a

fost exploatat în sistem legat, în 2 adăposturi, pe standuri amplasate, cap la cap, cu alee

de furajare la mijloc, stand scurt de 1,50 m, cu o pantă de 1,5 % spre un canal de,

evacuare a dejecţiilor cu racleţi amplasaţi sub grătare care nu funcţionau, rigola fiind

acoperită, evacuare dejecţiilor se face manual cu roabă. La crupa vacilor este o alee de

serviciu lată de 77 cm care asigură circulaţia. Mulsul se face la bidon.

În luna martie a anului 2008 s-a construit o sală de muls şi s-a modernizat un

adăpost trecând la întreţinere liberă a vacilor pe un singur rând de cuşete. Adăpostul cu

stabulaţie liberă are o capacitate de 62 capete, cu dimensiunea cuşetelor de 1,25 m lăţime

şi 2,20 m lungime, cu o alee de circulaţie şi staţionare la iesle de 4,0 m, cu iesle din beton

cu lăţime de 80 cm şi o alee de furajare cu o lăţime de 2,40 m, furajul este transportat cu

o căruţă.

Deficienţa acestei construcţii este faptul că, deşi cuşetele sunt delimitate corect, cu

grilaje metalice, sunt la acelaşi nivel cu aleea de mişcare, rezultând un consum mare de

paie, întreţinerea paturilor de odihnă se face dificil cu mult efort.

Mulsul se face în sala de muls de tip brăduleţ 2x8 locuri.

Furajarea se face pe sortimente de furaje, diferenţiată pe anotimpuri. Vacile

gestante cu 14 zile înainte de fătare sunt introduse în grajdul cu stabulaţie legată, unde

are loc fătarea, mulsul se face la bidon, administrându-se la viţel colostru de la propria

mamă. După această perioadă, viţelul se mută într-un adăpost cu întreţinere colectivă, în

XVIII

boxe de 7-8 capete cu acces în padoc. Înţărcarea viţeilor se face la vârsta de 120 zile.

Tineretul de la 0-6 luni este întreţinut în stabulaţie liberă. Tineretul femel cu

vârsta de la 6 la 18 luni şi junincile gestante sunt întreţinute în sistem legat, în timpul

iernii, iar vara, pe păşune.


a fluxului tehnologic la S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.

Pentru ferma S.C. Tak-Agrozoot S.R.L. propunem modificarea sistemului de

întreţinere, pentru tot efectivul, trecând la stabulaţia liberă cu zona de odihnă individuală

în cuşete. Pentru acesta am propus modernizarea unui grajd vechi, cu o lungime de 85 m

şi deschidere de 8,80 m în care zona de odihnă, să fie în cuşete cu dimensiuni de 2,20 m

lungime şi lăţime de 1,25m, amlasate pe două rânduri cu o alee de circulaţie la mijloc

lată de 4,40 m. Furajarea să se facă în padoc.

Pentru îmbunătăţirea igienei corporale şi reducerea consumului de paie

recomandăm ridicarea nivelului cuşetelor cu 15-20 cm, faţă de aleea de circulaţie din

grajdul deja modernizat (figura 2).

XIX

Fig

ura

2. S

oluţ

ia c

onst

ruct

ivă

prop

usă

pent

ru m

oder

niza

rea

adăp

ostu

lui e

xist

ent î

n fe

rma

S.C

. Tak

-agr

ozoo

t S.R

.L.

Con

stru

ctiv

e so

luti

on p

ropo

sed

for

S.C

. Tak

-agr

ozoo

t S.R

.L

XX

5.4. FERMA S.C. MOBANA S.R.L.

Farm S.C. MOBANA S.R.L.

În anul 1999 grajdurile fostei CAP au fost populate cu un efectiv de 62 capete

vaci de lapte, lotul era format din 60 % Bălţată cu negru românesc şi 40 % Bălţată

românească exploatate în sistem extensiv, mulsul manual, furajarea pe timp de vară, în

tabără de vară pe păşune. În timpul iernii, animalele erau legate în grajd şi furajate cu fân

şi concentrate. Din cauze sanitar veterinare – leucoză, prin reformă - selectivă şi de

necesitate, vacile din rasa Bălţată cu negru au ieşit din efectiv, locul lor fiind ocupat de

rasa Bălţată românească,


utilizate la ferma S.C. MOBA�A S.R.L.

Efectivul total de taurine, la începutul anului 2008, a fost de 232 capete, de rasă

Bălţată românească, din care 104 capete vaci de lapte.

În anul 2007 ferma a beneficiat de un program SAPARD, măsura 3.1., pentru

modernizare, în urma căruia adăpostul vechi, construit pentru întreţinerea legată a

taurinelor, a fost transformat într-un adăpost în care stabulaţia este liberă, odihna

animalelor este asigurată, individual în două rânduri de cuşete de dimensiuni 220x112

cm cu suprafaţa acoperită cu un covor de cauciuc, o sală de muls „De Laval” de tip

brăduleţ cu 2x5 şi s-a importat un număr de 40 capete juninci gestante de rasa Băţată

germană de tip Simmental.

Grajdul este executat din materiale locale: stâlpii sunt din lemn, pereţii din

scândură, structura de rezistenţă a acoperişului este din lemn, cu o învelitoare din tablă

izolată termic.

Evacuarea dejecţiilor se face cu lamă de buldozer, dar în viitor se doreşte

construirea unui rezervor pentru depozitarea dejecţiilor semilichide iar pentru evacuarea

lui din adăpost să se monteze lopeţi mecanice.

Fătarea are loc în maternitate, amplasată într-un adăpost special amenajat, vacile

sunt legate pe stand lung. Viţeii sunt întreţinuţi în boxe executate din material plastic în

aer liber. Furajarea viţeilor, în perioada de alăptare, se face cu înlocuitori de lapte,

înţărcarea se realizează la 120 de zile, la o greutate de 120 kg.

Tineretul femel este întreţinut în stabulaţie liberă pe categorii de vârstă. În timpul

XXI

verii fiind crescute în tabăra de vară pe păşune, care în lunile iulie, august şi septembrie

nu pot asigura întreaga cantitate de hrană necesară, cu efecte negative în ceea ce priveşte

dezvoltarea corporală.

5.4.2. Concluzii parţiale, propuneri de modernizare şi de îmbunătăţire a

fluxului tehnologic la S.C. MOBA�A S.R.L.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă, a reducerii afecţiunilor podale

propunem, înlocuirea covorului de cauciuc folosit în cuşete, cu un aşternut din paie

tocate necesare absorbirii părţii lichide a dejecţiilor, care în timpul iernii din cauza

temperaturilor scăzute îngheaţă făcând imposibilă curăţirea, iar în timpul verii, menţine

aleea de circulaţie cu o umiditate excesivă, pardoseala devine alunecoasă şi periclitează

sănătatea animalelor. Pe de altă parte, trebuie să se renunţe la obţinerea dejecţiilor

semilichide. Acestea în timpul iernii îngheaţă în canalele de scurgere construite în afara

grajdului, chiar dacă ele sunt protejate (izolate).

Pentru a sporii producţia de lapte recomandăm lotizarea vacilor, în funcţie de

producţie, în trei loturi (lotul 1 peste 20 l lapte, lotul 2 cu producţie între 15-20 l iar lotul

3 sub 15 l lapte) şi furajarea diferenţiată a acestora.

5.5. FERMA MAKKAI LASZLO

Ferma fost înfiinţată în anul 1993 când a avut un efectiv de 8 capete vaci de rasă

Bălţată românească, provenite de la I.A.S. Sângiorgiu de Pădure.


utilizate la ferma MAKKAI LASZLO

La începutul anului 2008, efectivul total a ajuns la 110 capete din care 50 capete

vaci de rasă Bălţată românească exploatate pentru producţia de lapte, vacile sunt cazate

în stabulaţie legată, mulsul se face la bidon. Furajarea se face în funcţie de anotimp: pe

păşune în timpul verii şi din stoc, în timpul iernii.

Vacile sunt întreţinute pe standuri lungi de 235 cm şi late de 90 cm (lăţime mult

prea mică), din acest motiv în adăpost sunt locuri fără animale pentru a asigura lăţimea

patului necesar unui confort normal.

Fătarea are loc la un capăt de grajd. Viţeii în perioada colostrală sunt întreţinuţi în

XXII

boxe individuale, în acelaşi grajd cu vacile de lapte timp de 10 zile, administrându-se

colostrul cu biberonul 7 zile, după care, timp de trei zile se obişnuesc cu consumul

laptelui din găleată.

Înţărcarea se face la 120 zile la o greutate de 120-130 kg. Consumul de lapte pe

viţel este de 600-650 l lapte integral.

Tineretul femel de prăsilă este crescut în stabulaţie liberă până la vârsta 12 luni

după care femelele se trec în stabulaţia legată.


fluxului tehnologic la ferma Makkai Laszlo

Pentru ferma Makkai L din Sângiorgiu de Pădure propunem modificarea

sistemului de întreţinere, trecând de la stabulaţia legată la stabulaţia liberă cu zonă de

odihnă individuală în cuşete şi cu muls centralizat în sala de muls. Construcţia propusă

pentru întreţinerea vacile de lapte are o lungime totală de 54,00 metri, lăţime de 15,00 m,

cu două rânduri de cuşete amplasate cap la cap care ocupă: 5,60 m din lăţimea

adăpostului.

Decalarea şirurilor cu o jumătate din lăţimea unei cuşete (1,20/2 m)asigură un

confort sporit animalelor (figura 3).

Mulsul vacilor se face în sala de muls tip brăduleţ cu 2x4 locuri. Evacuarea

dejecţiilor se face cu lamă de tractor iar furajul este adus în adăpost utilizând o remorcă

tehnologică.

La capătul grajdului s-a proiectat un spaţiu destinat fătărilor, loc în care s-au

amplasat şi boxele destinate întreţinerii viţeilor în perioada colostrală.

XX

III

F

igur

a 3.

(ori

gina

l)

Adă

post

pen

tru

50 c

apet

e va

ci d

e la

pte

prop

us p

entr

u fe

rma

Mak

kai L

Con

stru

ctiv

e so

luti

on p

ropo

sed

for

Mak

kai L

.

XXIV

5.6. FERMA CSIZMADIA GHEORGHE

Farm CSIZMADIA GHEORGHE

Ferma este de tip gospodăresc, a fost înfinţată în anul 1990 prin construirea unui

adăpost cu stabulaţie legată pentru 20 capete vaci. Ferma este amplasată în localitatea

Miercurea Nirajului, are linie proprie de prelucrare a laptelui, zilnic folosind ca materie

primă 6000-7000 l lapte pentru fabricarea caşului.


utilizate în ferma CSIZMADIA GHEORGHE

Efectivul total, la începutul anului 2008 a fost de 56 capete din care 25 capete vaci

de lapte. Vacile de lapte sunt exploatate în sistem legat, cap la cap, pe standuri lungi de

2,30 m având o lăţime de 1,20 m, cu o pardoseală din cărămidă. Aleea de furajare lată de

2,20 m este amplasată la mijlocul adăpostului. Evacuarea dejecţiilor se face manual.

Iniţial, în acest adăpost au fost cazate toate categoriile de taurine în prezent sunt

doar vacile lactante în număr de 20 capete. Vacile în repaus mamar, junincile gestante,

viţele montate şi tineretul femel de 12 – 18 luni, sunt întreţinute în timpul iernii, într-un

şopron cu trei pereţi, pe aşternut permanent de paie. Tineretul femel sub 12 luni, viţeii

neînţărcaţi sunt întreţinute în sistem legat, deşi sistemul nu corespunde normelor UE.

În timpul verii vacile sunt întreţinute în tabără de vară, mulsul se face mecanic la

bidon având un grup mobil de muls şi un grup electrogen care asigură energia necesară

funcţionării. Raţia furajeră la vacile de lapte în timpul verii este masă verde, prin păşunat

şi 2 kg concentrate (porumb, triticale).

Fătarea vacilor are loc în grajd, la capătul grajdului pe 2 standuri rezervate pentru

acest scop. Viţeii, în perioada colostrală, sunt legaţi pe aleea de serviciu şi primesc 7 zile

colostru de la propria mamă, după care sunt mutaţi în alt adăpost, alăptaţi cu lapte

integral, după vârsta de trei luni administrând şi zer la găleată, până la vârsta de 6 luni.

Greutatea de înţărcare a viţeilor este de 180-200 kg.

XXV


a fluxului tehnologic la ferma Csizmadia Gheorghe

Pentru creşterea productivităţii muncii şi obţinerea laptelui de calitate conform

cerinţelor UE, propunem schimbarea sistemului de întreţinere trecând de la stabulaţie

legată la stabulaţie liberă, cu zona de odihnă colectivă pe aşternut permanent adânc. S-a

propus acest sistem de întreţinere pentru a reduce cheltuielile de investiţii deoarece ferma

are posibilitatea de a asigura paiele necesare pentru aşternut.

Construcţia propusă are elementele de rezistenţă din lemn, are doar trei pereţi din

scândură iar peretele longitudinal prin care se asigură furajarea, se protejează numai

atunci când temperatura exterioară are valori negative. Zona de odihnă este de 5,28 m2 pe

cap de vacă, adăpostul are o alee de circulaţie şi staţionare la iesle lată de 3,4 m,

asigurând un front de furajare de 80 cm/cap (figura 4).

Figura 4. (original)

Adăpost pentru vaci de lapte cu zona de odihnă pe aşternut păios adânc Varianta propusă pentru ferma Csizmadia Gheorghe

Constructive solution proposed for Csizmadia Gheorghe farm

XXVI

5.7.FERMA S.C. AGRO-PAP S.R.L.

Ferma familială a fost înfiinţată în 1997, în localitatea Dealul Brezii, fiind

transformată în societatea comercială, S.C. Agro Pap S.R.L., având ca obiectiv principal

activităţi de producere a laptelui de calitate.


utilizate la ferma S.C. AGRO-PAP S.R.L.

Efectivul total de animale la începutul anului 2008, a fost de 41 capete din care 16

capete vaci.

Vacile şi tineretul aferent se întreţin în stabulaţie liberă într-un şopron cu trei

pereţi. Adăpostul vechi cu stabulaţie legată crupă la crupă are o capacitate de 14 capete,

cu o alee de 1,40 m la mijloc şi o lungime de stand de 2,20 m se foloseşte în momentul

de faţă ca sală de muls, unde se administrează concentrate. Vacile sunt legate în timpul

mulsului. Furajarea vacilor se face diferenţiat pe anotimpuri. Fătarea are loc într-un grajd

special amenajat, având 4 locuri, în sistem legat, cu o lungime a standului de 2,20 m,

unde vaca şi viţelul sunt întreţinute timp de 7 zile. Înţărcarea se face la 150 de zile (5

luni) cu un consum de lapte de 850-900 kg, la o greutate de 150-170 kg, la înţărcare.


fluxului tehnologic la ferma S.C. AGRO-PAP S.R.L.

Pentru îmbunătăţirea fluxului tehnologic de întreţinerea vacilor de lapte la SC

Agro Pap S.R.L. propunem aplicarea stabulaţiei libere, cu zona de odihnă colectivă pe

aşternut păios cu pardoseală în pantă mare (figura 5) şi amenajarea unei săli de muls cu 2

locuri şi sală de aşteptare, în scopul obţinerii laptelui de calitate faţă de mulsul la bidon.

Adăpostul proiectat are ca elemente principale de rezistenţă din lemn, Cei trei

pereţi sunt din scândură. Zona de odihnă are pardoseala în pantă mare de 8%, în zona cea

mai înaltă se distribuie o cantitate de 5 kg paie /animal /zi care este antrenată de animale

în timpul circulaţiei spre zona inferioară a pantei.

XXVII

Figura 5. (original)

Adăpost cu aşternut păios, în pantă mare propus pentru ferma S.C. Agro-Pap S.R.L.

Ramp straw bedding shelter porposed for S.C. Agro-Pap S.R.L. farm

8.FERMA TORKOS ALEXANDRU

Ferma familială tată-fii şi-a început activitatea în anul 1993, cu un efectiv de 4

capete vaci. Ferma este specializată pentru creşterea vacilor pentru producţia de lapte.

Populaţia de taurine crescută este de rasă Bălţată românească infuzat cu Bălţată germană.


utilizate la ferma TORKOS ALEXA�DRU

Efectivul de vaci este în continuă creştere, la începutul anului 2008 ferma deţinea

un efectiv total de 36 din care 20 capete vaci de lapte.

În timpul iernii, vacile de lapte sunt întreţinute în două adăposturi în sistem legat,

iar vara sunt întreţinute pe păşune şi în padoc, mulsul efectuându-se în ambele cazuri la

XXVIII

bidon, în grajduri.

Adăposturile sunt construite din cărămidă şi ieslele din beton, aşezate lângă

perete, fapt care îngreunează procesul furajării, datorită faptului că toate furajele sunt

administrate printre animale. Standurile au o lungime de 2,20 m, şi o lăţime de 1,20 m. O

alee de serviciu lată de 1,20 m permite supravegherea acestora.

Fătările au loc la un capăt de grajd, unde viţeii sunt legaţi la un capăt al aleei de

circulaţie. Înţărcarea se face la 90 zile, la o greutate de 95-100 kg, tineretul este crescut

în stabulaţie legată în anotimpul rece şi pe păşune (tabără de vară) în timpul verii.


a fluxului tehnologic la ferma TORKOS ALEXA�DRU

Pentru ferma familială Torkos Alexandru propunem modificarea sistemului de

întreţinere, trecând de la stabulaţia legată la stabulaţia liberă, cu zona de odihnă

individuală, în cuşete.

Adăpostul propus cu o deschidere de 14,0 m şi o lungime de 45,0 m este destinat

pentru întreţinerea vacilor de lapte pentru, 25 capete şi permite cazarea şi a tineretului

aferent (figura 6). Adăpostul poate fii construit cu o structură de rezistenţă din beton sau

metal şi cu pereţii din cărămidă.

Furajarea se face pe o alee de circulaţie lată de 2,50 m amplasată la mijlocul

grajdului. Cuşetele destinate vacilor au dimensiuni de 1,20 x 2,20 m.

Mulsul se face în sala de muls cu 2x2 locuri, amenajată la capătul adăpostului,

aleea de circulaţie de la capătul adăpostului având şi rolul de sală de aşteptare înaintea

mulsului.

Fătarea are loc în maternitatea amenajată tot la un capăt al grajdului, unde vacile

sunt întreţinute legat pe stand lung.

Această construcţie permite extinderea grajdului, în lungime, odată cu creşterea

efectivelor de animale fără modificări majore.

XX

IX

(ori

gina

l)

Fig

ura

6.

Adă

post

pen

tru

25 v

aci d

e la

pte

și ti

nere

tul a

fere

nt p

entr

u fe

rma

Tor

kos

Ale

xand

ru

She

lter

for

25

cow

s an

d co

rres

pond

ing

yout

h. F

arm

Tor

kos

Ale

xand

ru

XXX

Capitolul 6

PRI�CIPALELE Î�SUŞIRI MORFOLOGICE ŞI PRODUCTIVE ALE

TAURI�ELOR DE RASĂ BĂLŢATĂ ROMÂ�EASCĂ Î� OPT FERME DE

DIFERITE DIME�SIU�I DI� JUDEŢUL MUREŞ

Cunoaşterea aprofundată a principalelor însuşiri morfo-productive a populaţiei de

taurine este indispensabilă în procesul de ameliorare, cercetările întreprinse pornesc de la

această premiză, şi care sunt fondate şi de marele zootehnist prof.G.K.Constantinescu

„Ca să îmbunătăţeşti o rasă trebuie mai întâi să o cunoşti, să-i cunoşti calităţile şi

lipsurile, să ştii ce este ereditar în ea şi ce este trecător, în ce condiţii a fost formată şi

cum reacţionează la variaţiile acestor condiţii, etc., pentru ca ulterior, să poţi stabili

sensul ameliorării şi metodele zootehnice cele mai eficace”

6.1. PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI MORFOLOGICE A TAURINELOR

DE RASĂ BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU

Parametrii morfologici au fost determinaţi pentru 997 capete vaci de lapte care au

fost grupate în patru grupe: lactaţia I-a (primipare), lactaţia a II-a, a III-a şi peste lactaţia

a III-a (tabelul 5). Conform programului de cercetare s-a studiat următoarele însuşiri:

înălţime la greabăn, înălţime la crupă, perimetru toracic, adâncimea toracică, lungimea

corporală, lungime oblică a corpului şi masa corporală.

Tabelul 5 Însuşirile morfologice ale efectivului de vaci în toate fermele luate în studiu Morfological characteristics of the cow on the farms included in the study

Înălţim. la greabăn/ Height at withers

Înălţimea la crupă/ Height at croup

Perimetru toracic/ Chest area

Adîncime torace/ Chest depth

Lungime Corp/ Body lenght

Lungimea obl. Corp/ Oblique body lenght

Masa corp./ Body weight

Lactaţia/ Lactation

Parametrii Parameter

n

cm cm cm cm cm cm kg 132.43 134.65 189.39 73.40 131.84 152.17 569.93

I x ±s x 260 ±0.28 ±0.27 ±0.80 ±0.34 ±0.41 ±0.44 ±4.31 133.95 136.15 192.74 74.28 134.38 154.72 589.05

II x ±s x 239 ±0.28 ±0.24 ±0.66 ±0.38 ±0.40 ±0.42 ±4.49 134.68 137.01 193.11 74.84 135.89 155.27 596.31

III x ±s x 127 ±0.37 ±0.36 ±0.80 ±0.56 ±0.42 ±0.54 ±5.74 135.95 138.10 197.38 74.94 136.12 157.06 613.71

Peste III x ±s x 371 ±0.22 ±0.21 ±0.50 ±0.29 ±0.26 ±0.30 ±4.05 134.39 136.59 193.64 74.37 134.56 155.00 594.17 Efectiv

total x ±s x 997

±0.14 ±0.14 ±0.35 ±0.18 ±0.19 ±0.21 ±2.35

XXXI

13

4,3

91

36

,59

13

4,5

61

55

,00

13

2,1

51

34

,54

13

5,5

51

51

,84

13

4,5

41

36

,71

13

4,0

41

56

,04

13

7,0

41

38

,76

13

6,6

31

55

,11

13

4,0

51

36

,26

13

5,1

51

54

,15

13

5,0

61

38

,36

13

0,3

81

57

,64

13

7,3

91

40

,72

13

7,2

21

58

,89

13

4,4

71

36

,07

13

4,9

31

57

,00

13

8,0

61

38

,88

12

9,6

91

55

,81

120

125

130

135

140

145

150

155

160

cm

Media pop SCDCB

Mureş

SC

Sanagra

SA

SC Tak-

agrozoot

SRL.

SC Mobana

SRL

F Makkai F

Csizmadia

SC Agro-

Pap SRL

F Torkos Ferme

înălţ. Greabăn/Height at withers (cm) înălţ. Crupă/Height at croup (cm)

Lungimea corp/body length(cm) Lung.obl.corp/oblique body length (cm)

Figura 7. Înălţimea la greabăn, la crupă, lungimea corporală şi lungimea oblică a trunchiului / ferme

Height at withers, at croup, body length, oblique body length /farm

0

25

50

75

100

125

150

175

200

225cm

500

520

540

560

580

600

620

640

660kg

Adâncime torace/chest depth (cm) 74,37 70,2 73,58 80,49 80,2 71,74 77,67 74,8 79,5

Perimetru toracic/ Chest circumf erence (cm) 193,64 189,93 195,6 192,88 190,73 196,66 201,89 180,87 195,19

Masa corporală/ Body weight (kg) 594,17 551,51 615,26 579,51 568,76 611,88 646,28 566,33 604,38

Media popSCDCB

Mureş

SC

Sanagra

SA

SC Tak-

agrozoot

SRL.

SC

Mobana

SRL

F MakkaiF

Csizmadia

SC Agro-

Pap SRLF Torkos

Figura 8.

Perimetrul toracic, adâncime toracică şi greutatea corporală la vacile de lapte Chest circumference, chest depth and weigh

6.2. Principalele însuşiri fenotipice privind producţa de lapte ale vacilor

de rasă Bălţată românească în fermele luate în studiu

Dintre însuşirile fenotipice în direcţia producţiei de lapte s-au studiat: durata

lactaţiei, cantitatea de lapte, grăsime şi proteină, conţinutul de grăsime şi proteină, pe

lactaţia normală şi pe lactaţia totală pentru efectivul studiat de 951 capte(tabelul 6).

XX

XII

Tab

elul

6

Val

oriil

e m

edii

ale

însu

şiri

lor

de p

rodu

cţie

, pe

lact

aţii

(to

tal e

feti

v) /A

vera

ge v

alue

s fo

r pr

oduc

tion

trai

ts a

ccor

ding

to

lact

atio

ns

Lac

taţi

a no

rmal

ă/�

orm

al la

ctat

ion

Lac

taţi

a to

tală

/Tot

al la

ctat

ion

D.L

.�.

P.L

. G

răsi

me/

fat

Pro

tein

ă/pr

otei

n D

.L.�

. P

.L.

Gră

sim

e/fa

t P

rote

ină/

prot

ein

Lac

taţi

a/

Lac

tati

on

Par

amet

rii

Par

amet

er

n zi

le/d

ays

kg

kg

%

kg

%

zile

/day

s kg

kg

%

k

g %

298,

45

4818

,89

190,

74

3,96

16

0,92

3,

34

371,

85

5715

,43

226,

05

3,95

19

0,87

3,

34

1 x

±sx

27

4 0,

98

76,4

7 3,

10

0,01

2,

66

0,01

5,

53

123,

35

5,05

0,

01

4,22

0,

01

357,

32

5644

,04

223,

26

3,95

18

8,57

3,

34

2 x

±sx

19

9 29

4,78

1,

36

4932

,96

74,0

0 19

4,63

2,

97

3,95

0,

02

164,

49

2,45

3,

34

0,01

6,

79

113,

02

4,61

0,

02

3,81

0,

01

359,

27

5741

,49

227,

26

3,97

19

1,27

3,

33

3 x

±sx

13

7 29

6,31

±1

,37

5033

,18

±85

,56

200,

51

3,73

3,

98

0,02

16

8,42

2,

97

3,35

0,

01

8,52

13

8,32

5,

72

0,03

4,

72

0,01

35

7,98

56

46,8

9 22

2,13

3,

92

187,

89

3,33

4

x ±

sx

11

4 29

4,45

1,

81

4912

,64

85,3

4 19

3,38

3,

63

3,93

0,

02

163,

48

2,90

3,

33

0,01

9,

01

143,

90

5,89

0,

02

4,81

0,

01

359,

78

5704

,83

223,

26

3,87

18

9,31

3,

28

5 x

±sx

81

29

7,05

1,

77

4979

,75

116,

08

194,

42

5,04

3,

87

0,03

16

5,20

4,

05

3,29

0,

02

10,2

7 19

8,13

8,

15

0,03

6,

82

0,02

35

7,43

53

08,7

2 21

0,96

3,

98

177,

66

3,35

6

x

±sx

61

29

9,46

1,

64

4730

,30

113,

99

189,

21

4,86

4,

00

0,03

15

9,82

4,

17

3,36

0,

02

9,61

15

2,48

6,

16

0,03

5,

32

0,02

35

6,68

51

56,4

5 20

5,29

3,

94

172,

32

3,34

7

x ±

sx

38

29

7,18

2,

67

4544

,79

166,

25

180,

23

6,93

3,

96

0,04

15

0,82

5,

70

3,32

0,

02

14,5

7 25

3,93

10

,64

0,04

8,

68

0,02

35

6,22

47

23,4

3 18

9,00

3,

98

160,

17

3,39

8

x ±

sx

23

29

1,57

5,

51

4206

,57

192,

65

168,

30

8,37

3,

99

0,05

14

2,17

6,

48

3,38

0,

03

18,3

1 27

9,25

12

,03

0,05

9,

54

0,03

42

3,80

54

89,1

0 22

1,70

4,

00

184,

30

3,36

9

x ±

sx

10

30

5,00

0,

00

4306

,20

199,

64

173,

70

8,61

4,

03

0,04

14

4,20

6,

61

3,36

0,

03

31,0

3 54

1,92

23

,62

0,04

18

,18

0,02

38

6,00

56

12,7

0 22

3,50

3,

98

187,

60

3,34

10

x

±sx

10

29

8,90

3,

78

4706

,50

253,

93

187,

70

10,7

8 3,

99

0,09

15

7,70

7,

35

3,36

0,

04

31,7

4 37

6,26

16

,04

0,10

12

,60

0,03

38

4,25

61

13,0

0 24

2,50

4,

00

205,

00

3,36

11

x

±sx

4

293,

75

11,2

5 48

59,2

5 44

4,80

19

2,50

17

,86

3,96

0,

09

163,

25

15,0

9 3,

36

0,04

62

,62

1230

,95

45,3

0 0,

07

40,1

8 0,

04

TO

TA

L

lact

aţii

x ±

sx

95

1 29

6,68

0,

56

4860

,72

35,0

9 19

2,33

1,

45

3,95

0,

01

162,

24

1,20

3,

33

0,01

36

3,15

3,

03

5620

,92

55,9

7 22

2,24

2,

29

3,95

0,

01

187,

58

1,91

3,

33

0,00

7

XXXIII

În tabelul 7 sunt redate valorile medii a principalilor indici a producţiei de lapte:

cantitatea de lapte produsă pe cap de vacă, corespunzător unei durate medii de lactaţie,

precum şi procentul de grăsime şi proteină din lapte, în cele 8 ferme.

Tabelul 7

Valorile medii ale însuşirilor de producţie de lapte, pe ferme

Average values for production traits according to lactations, on farms

Lactaţia normală/ �ormal Lactation

Durata lact./

Lactation length

Lapte/ Milk

Grăsime/Fat Proteină/ Protein Prod.

lapte./zi Milk/day Ferma/ Farm Parametrii

Parameter n

Zile/days kg kg % kg % Kg/zi

Kg/day x 295,42 4441,85 172,71 3,88 146,20 3,29 15,01

±s x 1,14 62,87 2,67 0,02 2,10 0,01 0,20 s 16,55 913,21 38,83 0,23 30,55 0,14 2,84

S.C.D.C.B. Tg Mureş

V%

211

5,60 20,56 22,48 5,96 20,89 4,36 18,90 x 297,06 4819,90 192,46 3,99 161,55 3,35 16,22

±s x 0,83 54,92 2,23 0,01 1,90 0,01 0,18 s 17,55 1159,74 47,10 0,25 40,18 0,15 3,75

SC Sanagra SA

V%

446

5,91 24,06 24,47 6,25 24,87 4,48 23,15 x 297,88 4979,57 196,79 3,95 168,70 3,39 16,75

±s x 1,55 77,76 3,20 0,02 2,64 0,01 0,26 s 16,03 804,38 33,08 0,24 27,27 0,11 2,71

SC Tak-Agrozoo SRL

V%

107

5,38 16,15 16,81 6,07 16,16 3,21 16,19 x 300,75 5003,24 198,15 3,97 167,70 3,35 16,66

±s x 1,48 65,28 2,64 0,02 2,28 0,02 0,22 s 13,58 598,34 24,18 0,22 20,86 0,15 2,00

SC Mobana SRL

V%

84

4,51 11,96 12,20 5,44 12,44 4,39 12,01 x 297,85 5254,35 207,60 3,93 173,44 3,30 17,63

±s x 1,99 137,33 6,58 0,05 4,51 0,02 0,44 s 13,79 951,45 45,59 0,33 31,26 0,16 3,02

Makkai L

V%

48

4,63 18,11 21,96 8,28 18,02 4,94 17,12 x 295,29 5148,42 199,00 3,87 167,92 3,26 17,48

±s x 3,91 135,56 5,42 0,05 4,38 0,03 0,49 s 19,17 664,13 26,57 0,23 21,46 0,13 2,41

Csizmadia Gh

V%

24

6,49 12,90 13,35 6,06 12,78 3,86 13,81 x 279,44 6643,75 254,60 3,83 220,07 3,32 23,76

±s x 6,84 328,03 13,02 0,06 10,74 0,05 1,02 s 27,38 1312,12 52,08 0,24 42,95 0,18 4,08

SC Agro-Pap SRL

V%

16

9,80 19,75 20,46 6,39 19,51 5,52 17,19 x 288,47 6698,80 273,87 4,09 225,07 3,36 23,31

±s x 6,78 221,56 10,38 0,05 7,27 0,04 0,79 s 26,25 858,11 40,22 0,19 28,16 0,14 3,06

Torkos A

V%

15

9,10 12,81 14,69 4,58 12,51 4,13 13,14 x 296,68 4860,72 192,33 3,95 162,24 3,33 16,39

±s x 0,56 35,09 1,45 0,01 1,20 0,00 0,12

s 17,24 1082,26 44,79 0,25 37,07 0,15 3,58 Total

V%

951

5,81 22,27 23,29 6,31 22,85 4,43 21,81

XXXIV

6.3. PRINCIPALII INDICI DE REPRODUCŢIE LA POPULAŢIA DE

TAURINE ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU

În urma cercetărilor efectuate în vederea stabilirii principalilor indici de

reproducţie pentru populaţia studiată s-a determinat: vârsta primei fătări (VPF), calving

interval – intervalul dintre fătări (CI), durata repausului mamar (RM), şi natalitatea (N)

6.3.1.Vârsta primei fătări

Vârsta medie a primei fătări, la efectivul studiat este de 964,17±8,18 zile (32

luni). Valoarea este situată între limite normale dar care trebuie îmbunătăţită, (se

urmăreşte reducerea acestei vârste). Trebuie subliniat că V.P.F. variază între limite foarte

largi: 665-1334 zile (22-44,5 luni).

Tabelul 8

Vârsta primei fătări, pe ferme

Age of first calving by farm

Parametrii/ Parameters Ferma/ Farm

n X±sx s V% Val.min

zile Val.Max

zile S.C.D.C.B. Tg Mureş 46 1102.07±18.94 128.44 11.65 721 1317 S.C.Sanagra S.A. 178 927.19±7.40 98.72 10.65 730 1245 S.C.Tak-agrozoot S.R.L. 36 902.97±28.37 170.21 18.85 665 1277 S.C. Mobana S.R.L. 9 1141.89±39.59 118.76 10.4 946 1311 Makkai Laszlo 14 929.21±35.00 130.96 14.09 665 1179 Csizmadia Gheorghe 6 1031.83±71.18 174.36 16.9 850 1271 SC Agro-Pap S.R.L. 3 1164.33±19.23 33.31 2.86 1127 1191 Torkos Alexandru 8 1004.75±72.26 210.03 20.9 724 1334 Total 300 964.17±8.18 141.6 14.69 665 1334

6.3.2.Intervalul dintre fătări

Cunoscând data exactă a două fătări consecutive s-a calculat CI mediu pe ferme şi

pe total populaţie (figura 9). Media calculată a intervalului între fătări pe populaţia

studiată, calculată pentru un efectiv de 771 capete vaci este 407,64 zile, la care

corespunde un service period de 122 zile.

Analizând intervalul dintre fătări pe ferme se poate constata că acesta se situează

peste limita normală, exceptând fermele Torkos, S.C. Sanagra S.A. şi S.C.D.C.B. Tg

Mureş, unde este în jurul valorii de 400 zile. În celelalte ferme este peste valoarea optimă

fapt care ne indică existenţa unor deficienţe în procesul de reproducţie [8], [9].

XXXV

zile/days

407,6 403,5 399,3 422,7 432,5 414,3 422,1 417,4352,9

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Med

ia p

op

SC S

anag

ra S

A

SC T

ak-a

groz

oot S

RL.

SC M

oban

a SRL

F Mak

kai

F Csizm

adia

SC A

gro-P

ap S

RL

F Tor

kos

Durata CI /zile)

Figura 9. Intervalul dintre fătări / Calving interval (zile / days)

6.3.3.Repausul mamar

Durata repausului mamar nu este considerat indice de reproducţie, dar importanţa

acestei perioade este una tehnologică şi economică. Durata repausului mamar

determinată pe 771 capete a fost de 68,15±0,79 zile, (figura 10)

Durata repausului mamar în dinamica lactaţiilor este în creştere. La primipare,

durata repausului mamar este de 67,36 zile, iar la vacile aflate între lactaţiile 8-10 durata

este de peste 70 zile.

68,2 66,8 69,6 70,063,7

59,0

75,382,1

62,3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Med

ia p

op

SCDCB

Sanag

ra

Tak-a

gro.

Mob

ana

Mak

kai

Csizm

adia

Agro-

Papp

Torko

s

Durat RM (zile)

Figura 10. Durata repausului mamar / Mammary rest ( zile/days)

XXXVI

6.3.4.Indicele de natalitate

Prin indicele de natalitate la bovine se înţelege numărul de viţei obţinuţi într-un an

calendaristic raportat la efectivul matcă (vaci + juninci) existent la începutul anului.

Valorile medii ale acestui indice, la bovine, sunt cuprinse între 75-85% [7].

Indicele de natalitate s-a determinat pe 3 ani (2007-2009), valoarea acestuia în cele 8

ferme, este redat în tabelul 9.

Tabelul 9 Indicile de natalitate pe perioada 2007-2009 (%)

Birth index 2007-2009 period (%)

Specificare/ Specification

Natalitatea (%)/Natality

2007 2008 2009 Media S.C.D.C.B. Tg Mureş 80.74 73,68 77,34 77,25 S.C. Sanagra S.A. 79.15 81,83 78,08 79,69 S.C. Tak-agrozoot S.R.L. 73.96 79,15 87,16 80,09 S.C. Mobana S.R.L. 95.69 72,44 75,35 81,16 Makkai Laszlo 88.00 85,96 79,69 84,55 Csizmadia Gheorghe 81.82 80,65 84,85 82,44 S.C. Agro-Pap S.R.L. 87.50 77,78 81,40 82,22 Torkos Alexandru 81.82 80,77 81,48 81,36 Total 80.85 79,17 79,52 79,85

Capitolul 7

EFECTUL U�OR FACTORI DE MEDIU ASUPRA

PRODUCŢIEI DE LAPTE LA PRIMIPARE

7.1 INFLUENŢA VÂRSTEI PRIMEI FĂTĂRI ASUPRA PRINCIPALILOR

INDICI A PRODUCŢIEI DE LAPTE, LA VACILE PRIMIPARE DE RASĂ

BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU

În multe gospodării din judeţul Mureş creşterea tineretului femel este în sistem

legat furajarea abundentă, asociată cu lipsa mişcării şi se constatată deficienţe majore

referitoare la greutatea corporală (animale prea grase), monta fecundă, VPF timpurii, cu

efecte negative atât asupra producţiei de lapte, infiltrarea ţesutului adipos în glanda

mamară, cât şi longevitatea de producţie scăzută etc. Creşterea extensivă, asociată cu

superficialitatea de urmărire a ciclului sexual are efecte negative atât în cea ce priveşte

producţia de lapte (analizată în cercetările efectuate), cât şi asupra vârstei primei fătări,

(vârstă înaintată) a creşterii perioadei neproductive, fără o justificare economică

XXXVII

Trebuie remarcat că numai 17,5 % din efectivul total de primipare au fătat înainte

de 840 zile, 50 % (139 capete) având VPF între 841-1020 zile (figura 11).

12

2

36

1

78

5

61

5

40

4

47

9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

<750 zile 751-840

zile

841-930

zile

931-1020

zile

1021-

1110 zile

>1111 zile

Vârsta primei fătări/Calving age

Capete/heads Nr de fătări/No. of parturition

Reforme/Signifi

Figura 11. Frecvența fătării și reformei la primipare ieşite din efectiv înaintea de a încheia L.�. în dinamica V.P.F.

�umber of first calvers dropped from the herd before the end of normal lactation period in the dinamic of the first calving age

Producţia de lapte pe LN (figura 12) este maximă, 5572,94 kg lapte corespunzător

VPF 25-28 luni după care prezintă o linie descendentă odată cu creşterea VPF

5281,25 5572,944946,21 4628,05 4301 4600,4 4818,89

6324,6

7154,3

5878,05283,9

4904,55438,3 5715,4

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

<750 zile 751-840zile

841-930zile

931-1020zile

1021-1110zile

>1111 zile Media

Vârsta primei fătări/Calving age.

kg

Lactaţia normală/ Normal lactationLactaţia totală/ Total lactation

Figura 12. Cantitatea de lapte în funcţie de V.P.F. (kg)

Quantity of milk depending on age of first calving (kg)

Cantitatea de grăsime şi proteină la primipare (figura 13) este peste media vacilor

primipare care a avut VPF sub 31 de luni

XXXVIII

212,17 214,11 196,17 185,79 168,88 183,39 190,74

250,6275,6

233,6212,5

192,2215,7 226,1

210,7 236,6 197,0 176,6 163,5 182,6 190,9

160,9143,0 154,3154,2165,7185,1177,0

0

50

100

150

200

250

300

<750 zile 751-840zile

841-930zile

931-1020zile

1021-1110 zile

>1111 zile Media

Varsta primei fătări/ Calving age

kg

Grăsime LN/ Fat NL Proteină LN/ Protein NLGrăsime LT/ Fat TL Proteină LT/ Protein LT

Figura 13. Cantitatea de grăsime şi proteină în funcţie de V.P.F. (kg)

Quantity of fat an protein depending on age of first calving (kg)

7.2.INFLUENŢA SEZONULUI ŞI LUNII DE FĂTARE ASUPRA PRINCIPALILOR

INDICI A PRODUCŢIEI DE LAPTE, LA VACILE PRIMIPARE, DE RASĂ

BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN FERMELE LUATE ÎN STUDIU

Efectul sezonului şi lunii de fătare asupra principalilor indici ai producţiei de lapte

la vacile primipare, de rasă Bălţată românească, este redat în figura 14,15. Din datele

prezentate rezultă şi efectul sezonal asupra duratei lactaţiilor totale. Se remarcă cele mai

prelungite durate a lactaţiei în cazul fătărilor ce au avut loc în sezonul de primăvara -

vara, iar cele mai scurte în cazul fătărilor de toamnă.

În cea ce priveşte cantitatea de lapte acesta este cea mai mare la primiparele care

au fătat în sezonul de toamnă când s-au depăşit 5000 kg în lunile: august, octombrie,

noiembrie, decembrie.

XXXIX

4426 42364533 4704 4890

4294 4222

51124524

5295 55045145

52584983

5257

5764 5664

5167

56105823

5121

6284

6978

5900

3000,00

3500,00

4000,00

4500,00

5000,00

5500,00

6000,00

6500,00

7000,00

Ian. Feb. Mart. Apr. Mai. Iun. Iulie Aug. Sept. Oct. Noi Dec.

Luna de fătare/ Month of birth

Lapte/ Milk kgLact. Normală/ Normal lactation

Lact totală/ Total lactation

Figura 14. Producţia de lapte, pe LN şi LT, la primipare, în funţie de luna fătării (kg)

Milk production on normal and total lactation depending on calving month

4723 46835211

4633

5580 5543

5880

5419

3000,00

3500,00

4000,00

4500,00

5000,00

5500,00

6000,00

Primăvara/ Spring Vara/ Summer Toamna/ Autumn Iarna/ Winter

kg

Lact. Normală/ Normal lactation Lact totală/ Total lactation

Figura 15 Producţia de lapte pe LN şi LT, la primipare în funcţie de sezonul de fătare (kg)

Milk production on normal and total lactation depending on calving season (kg)

Diferenţa şi semnificaţia diferenţei producţiei de lapte pe LN la primipare, în

funcţie de sezonul de fătare sunt prezetate în continuare:

Sezonul Iarna Primăvara Vara Toamna

Toamna 578,57* 488,05* 527,94* - Vara 50,63 ns 39,89 ns - Primăvara 90,52 ns -

Iarna -

P: 0,1% -***, 1% -**, 5% - * Din acest studiu, se poate concluziona faptul că diferenţele sezonale acţionează nu

atât prin efectul termic cât mai ales prin resursele de furaje asigurate, nivel care se

resimte sub raportul varianţei producţiei de lapte în cazul animalelor cu performanţe

mari.

XL

Capitolul 8.

STRUCTURI FAMILIALE ŞI EFECTUL ACESTORA ASUPRA U�OR I�DICI

Î� DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE LAPTE, LA POPULAŢIILE DE TAURI�E

CRESCUTE Î� FERMELE STUDIATE, DI� JUDEŢUL MUREŞ

În judeţul Mureş taurii folosiţi la IA fac parte din rasa Bălţată germană în

proporţie de 85 %, rase de carne (Charolaise, Limousine, Alb-albastru belgian, Angus)

10%, şi alte rase cum ar fi (Red Holstein şi Montbeliarde, etc) 5%.

8.1.PRINCIPALII INDICI AL PRODUCŢIEI DE LAPTE, LA VACILE DE RASĂ

BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂPE STRUCTURI FAMILIALE DE SEMISURORI,

DUPĂ TATĂ

Dintre reproducătorii masculi din tulpina Simmental numai 17 familii de

semisurori întrunesc numărul minim de 10 descendente care au încheiat lactaţia.

Din cei 17 tauri numai 2 sunt tauri indigeni, 15 sunt de rasa Bălţată germană şi

provin de la S.C. Semtest B.V.N.

Analizând figura 16 se poate constata că producţia de lapte pe lactaţia normală

variază între 4001,4 kg cu o durată medie de 304 zile la descendentele taurului 51375 şi

4856,4 kg lapte în 295 zile la fiicele taurului 51442.

Principalul aspect care se desprinde se referă la producţia de lapte, de grăsime şi

de proteină, din cei 17 tauri utilizaţi la reproducţie, numai 9 dintre aceştia (52,94%) au

întrunit însuşirile cu caracter ameliorative în direcţia producţiei de lapte şi de proteină şi

numai 8 tauri în direcţia producţiei de grăsime, toţi ceilalţi sunt indiferenţi şi înrăutăţitori.

XLI

4275 43394640

4182 40564417 4181 4072

4535 44874851

4037 40014424 4688 4856 4710

4368

4772

5096

5427

4788

4471

5032 5001 4939 5024

5527 5423

4779 4665

5017

5337

5697

51655011

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

199

48

481

41

512

08

512

38

512

41

512

56

512

57

512

58

512

63

513

05

513

06

513

09

513

75

513

76

514

39

514

42

514

48

Med

ia

Cod taur/Code bull

Kg

Lactaţia normală/ Normal lactation Lactaţia totală/ Total lactation

Figura 16.

Producţia de lapte, la vacile primipare, pe structuri familiale de semisurori după tată

Milk production of first calvers depending on family structures of half systers after the father

8.2 VALOAREA DE AMELIORARE A TAURILOR FOLOSIŢI ÎN

FERMELE ANALIZATE

S-a determinat valoarea de ameliorare pentru 17 tauri, prin metoda comparării cu

contemporanele (metoda ce nu ţine cont de influenţa mamelor). În tabelul 10, sunt

prezentate valorile de ameliorare calculate pentru taurii folosiţi la însămânţare artificială

în fermele studiate.

Pentru producţia cantitativă de lapte au existat şapte tauri a căror valoare de

ameliorare este pozitivă şi zece tauri sunt înrăutăţitori. Cel mai valoros taur s-a dovedit

taurul cu codul 51306 cu o valoare de ameliorare +737,22 kg lapte, urmat de taurul

51442 cu 501,83 kg lape. Dintre taurii înrăutăţitori au existat cinci cu valoare de

ameliorare negativă,(peste-400 kg de lapte).

Dintre taurii analizaţi zece tauri sunt înrăutăţitori în direcţia producţiei de grăsime

şi unsprezece în direcţia producţiei de proteină.

XLII

Tabelul 10

Valoarea de ameliorare referitor la cantitatea de lapte, grăsime, proteină a unor tauri

The value of improving the quantity of milk, fat and protein of buls

Valorea de ameliorare pentru cantitatea de / The amount of improvement (kg)

Cod taur/ Code bull

Lapte/ Milk Grăsime/ Fat Proteină/ Protein

51306 737,22 23,53 22,64

51442 501,83 16,67 12,93

51439 420,64 12,84 14,08

51448 299,37 14,98 10,44

51256 258,47 -4,93 -6,91

51208 24,84 1,75 3,66

51309 13,90 0,42 0,10

51263 -38,48 0,10 -0,75

51376 -94,86 -9,05 -5,79

51305 -167,19 -12,00 -6,97

48141 -205,48 -2,87 -3,14

19948 -212,67 -6,62 -5,68

51238 -253,16 -7,10 -9,58

51257 -404,06 -14,56 -10,45

51375 -404,97 -14,91 -17,32

51241 -424,49 -15,15 -16,47

51258 -444,03 -17,59 -11,62

XLIII

CAPITOLUL 9

CO�CLUZII GE�ERALE ŞI RECOMA�DĂRI

Concluzions and recomandations

Cercetările efectuate cu privire la „Creşterea rasei Băltată românească pentru

producţia de lapte, în exploataţii de diferite dimensiuni din arealul judeţului Mureş” au

condus la stabilirea numeroaselor concluzii, dintre care redăm în continuare pe cele mai

importante şi semnificative:

• Condiţiile pedoclimatice din judeţul Mureş sunt favorabile pentru creşterea

taurinelor, pe văile Mureşului, a Târnavelor şi a Nirajului creşterea taurinelor este o

ramură importantă în zootehnia mureşană care se remarcă prin faptul că judeţul este unul

dintre marii producători de lapte.

Suprafaţa agricolă a judeţului Mureş este de 414 525 ha teren agricol din care

27,73% (114 967 ha) păşune care favorizează creşterea rumegătoarelor mari şi mici.

În dinamica anilor 1990-2008 efectivul de taurin din judeţul Mureş este în scădere

şi la sfârşitul anului 2008 a fost de 76 786 capete din care 48 900 capete efectiv matcă.

Rasa Bălţata românească reprezintă 81,5 % din efectivul total de taurine a judeţului

Mureş. La formarea şi ameliorarea rasei a avut o contribuţie însemnată cele două unităţi

de specialitate – S.C.D.C.B. Tg Mureş, prin difuzare de tehnologii de creştere şi

exploatare, a animalelor de prăsilă şi S.C.Semtest BVN Tg Mureş, prin producerea şi

difuzarea materialului seminal congelat de la tauri testeţi amelioratori necesari în

procesul de reproducţie, prin însămânţări artificiale folosind în procesul de ameliorare

presiunea de selecţie prin mascul.

Reproducţia taurinelor în judeţul Mureş se realizează prin însămânţări artificiale în

proporţie de 88,61 % din efectivul matcă, existând în C.O.P. de lapte, 9689 capete adică

19,8 % din efectivul matcă. Populaţia de taurine din rasa Bălţată românească este una

valoroasă din punct de vedere a potenţialului productiv. Media pe anul 2008 a fost 4762

kg de lapte cu, 187 kg grăsime, şi 157 kg proteină, ca rezultat al Controlul Oficial al

Laptelui peste media rasei pe plan naţional care este de 4680 kg lapte cu 181,6 kg

grăsime şi 152,6 kg proteină.

Dintre problemele cu care se confruntă această ramură a agriculturii mureşene

amintim următoarele: numărul mic de animale pe exploataţie în medie 2,36 capete,

XLIV

exploataţii subdimensionate constructiv, (care nu dispun de spaţii suficiente de cazare a

animalelor, spaţiile existente nu sunt amenajate corespunzător, spaţii care nu permit

extinderea acestei activităţi) şi nu sunt dotate cu utilaje necesare unei funcţionări

adecvate.

• Tehnologia de creştere şi exploatare practicată în cele 8 ferme este diferită din

cauza condiţiilor tehnico-economice şi organizatorice existente în ferme. Tendinţa

actuală în aceste ferme este sporirea efectivelor şi a producţiei de lapte, prin

îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere, de furajare, exploatare şi nu în ultimul rând, prin

folosirea eficientă a metodelor de ameliorare.

• Dintre cele 8 ferme, 4 au beneficiat de programe de dezvoltare (S.A.P.A.R.D.).

Tehnologia de creştere şi exploatare în aceste unităţi este în curs de modernizare.

Fermele care au capacităţi cuprinse între 100-600, capete sistemul de muls s-a

modernizat existând un grup de muls. În două ferme: S.C. Sanagra S.A. şi S.C.Mobana

S.R.L. tehnologia de întreţinere este organizată în stabulaţia liberă cu zona de odihnă

individuală în cuşete. Alte două ferme: S.C.D.C.B. Tg Mureş şi S.C. Tak-agrozoot

S.R.L. sunt în curs de modernizare, aplicând ambele tehnologii de întreţinere cu

stabulaţia liberă sau în sistem legat.

• În 4 ferme efectivul de vaci de lapte este sub 50 capete. Tehnologia de creştere este

în stabulaţia legată, exceptând S.C. Agro-Pap S.R.L. În toate cazurile mulsul se face

mecanic, la bidon. Prin această tehnologie de exploatare şi muls la bidon obţinerea

laptelui de calitate conform este posibilă numai cu eforturi mari. Sporirea efectivelor de

taurine, în aceste ferme, este aproape imposibilă, deoarece aceşti fermieri nu au fondurile

necesare extinderii şi modernizării. Pentru aceste ferme am propus diferite tipuri de

construcţii executate din materiale locale în care pot aplica tehnologii de întreţinere şi

exploatare, capabile să îmbunătăţească starea de sănătate a animalelor şi producţia de

lapte.

• Furajarea vacilor de lapte în cele opt ferme este diferită nu numai din punct de

vedere al raţiilor şi sortimentelor de furaje folosite, dar şi a tehnologiei de furajare. La

S.C. Sanagra S.A. şi S.C.Mobana S.R.L. furajarea se face cu furaj unic, din stoc, având

mecanizarea necesară acestei tehnologii. La ferma S.C. Tak-agrozoot S.R.L. furajarea se

face în funcţie de anotimp, furajele fiind administrate la grajd. În cinci ferme vacile în

timpul verii sunt întreţinute pe păşune loc în care beneficiază de masă verde.

XLV

• Trebuie menţionat că din cele opt ferme trei au şi o linie de prelucrare a laptelui,

valorificând produsele proprii în magazine fapt ce contribuie la bunăstarea fermierului.

• Datorită factorilor tehnologici de exploatare, a dirijării reproducţiei şi a ameliorării,

alături cu tradiţiile zonale de creştere pe care pun amprenta preferinţele crescătorilor,

populaţia de rasă Bălţată românească studiată are un grad de ameliorare diferit, cu mare

variabilitate individuală.

• Măsurătorilor corporale s-au efectuate pe 997 capete (în cele 8 ferme)

determinându-se principalele dimensiuni corporale, în urma cărora se remarcă media

populaţiei prezentat în tabelul 11, medii care sunt sub nivelul obiectivelor de ameliorare

(adică 138-140 cm, înălţime la crupă si o masă corporală de 650-700 kg).

Tabelul 11

Caracterele morfologice ale populaţiilor de vaci de lapte studiate

Morfological characteristics of the cow on the farms included in the study

Măsurători x ±s x Înălţime la greabăn 134±0,14 cm

Înălţime la crupă 136,59±0,14 cm

Perimetru toracic 193,64±0,35 cm

Adâncime torace 74,37±0,18 cm

Lungime corporală 134,56±0,19 cm

Lungime oblică a corpului 155,00±0,21 cm

Masa corporală 594,17±2,35 kg

• Dintre cele 8 ferme se remarcă populaţiile de vaci cu dezvoltare corporală

deosebită, înălţimea la crupă de 140,72 cm, masa corporală de 646,28 kg (la ferma

familială Csizmadia Gheorghe), iar populaţiile a căror caractere morfologice au valori

minime sunt la S.C.D.C.B. Tg Mureş 135,55 cm înălţimea la crupă, respectiv 551,51 kg

masa corporală.

• Producţia medie de lapte pe lactaţia normală la populaţia analizată de 951 capete se

situează la valoarea de 4860,72 kg cu 192,33 kg grăsime şi 162,24 kg proteină cu variaţie

între 4441,85 kg la S.C.D.C.B. Tg Mureş şi 6698,80 kg la ferma familială Torkos

Alexandru. Performanţele de producţie sunt consecinţe a tehnologiei de creştere şi

exploatare aplicate, în ferme, existenţa unei baze tehnico-materială şi gestionarea

judicioasă a acesteia şi nu în ultimul rând de genotipul animalelor existente.

XLVI

• Vârsta primei fătări este de 32 luni, peste cea optimă cu o variaţie mare între ferme.

La ferma S.C. Tak-agrozoot S.R.L. vârsta primei fătări este de 30 de luni şi la ferma

familială S.C. Agro-Pap S.R.L. ajunge la 38,8 luni. Diferenţele mari privind V.P.F. se

datorează creşterii deficitare a tineretului femel de reproducţie care conduce la cheltuieli

substanţiale privind furajarea şi întreţinerea acestora.

• Intervalul dintre fătări este mare de 407,6 zile, pentru efectivul total variind între

432,5 zile, la S.C. Mobana S.R.L. şi 352,9 zile, la ferma Torkos Alexandru. Această

variaţie este cauzată pe de o parte, de frecvenţa mare a tulburărilor de reproducţie, şi pe

de altă parte datorită urmăririi deficitare a activităţii de reproducţie.

Indicele de natalitate este la limita fiziologică, şi este de 79,85 % media multianuală pe

total populaţie, variind între 73,68% la S.C.D.C.B. Tg Mureş în anul 2008 şi 95,69% la.

S.C. Mobana S.R.L în anul 2007.

• Analizând influenţa vârstei primei fătări asupra producţie de lapte în, prima lactaţie

s-a constatat că performanţele producţiei de lapte sunt de 5281,25 kg lapte la vacile care

au fătat la o vârstă de sub 25 de luni şi maxime de 5572,94 kg la vacile care au avut

vârsta primei fătări cuprinsă între 25-28 de luni, cu toate că 82,5 % din efectiv a avut

VPF peste 28 de luni.

În urma acestora rezultă că depăşirea vârstei optime a primei fătări are ca efecte

negative, şi în cea ce priveşte scăderea producţiei de lapte în prima lactaţie.

• În cea ce priveşte influenţa sezonului şi a lunii de fătare a primiparelor asupra

producţiei de lapte diferenţele au fost nesemnificative.

• Studiul efectuat pentru determinarea unor structuri familiale, influenţa acestora

asupra producţiei de lapte şi stabilirea valorii de ameliorare a unor tauri folosiţi la

însămânţare artificială în ţara noastră ne arată că un număr considerabil de tauri folosiţi

la IA sunt înrăutăţitori, de-şi rezultatele testării din Germania ne arată că aceşti tauri sunt

îmbunătăţitori pentru producţia de lapte. Diferenţele dintre rezultatele obţinute şi

valoarea de ameliorare a taurilor din cataloage se datorează efectului de mediu şi

interacţiunii mediu şi genotip. Primiparele cu un potenţial genetic asemănător

(semisurori după tată) crescuţi în condiţii de mediu diferiţi, şi fenotipul se exteriorizeză

diferit datorită influenţei mediului, pentru care propunem ca taurii utilizaţi la IA să fie

testaţi şi în condiţiile de exploatare din ţara noastră.

XLVII

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ACATINCĂ, S.,2000, Producţiile bovinelor, Ed. Mitron, Timişoara. 2. ACKER, H.,1990, Die deutschen Landwirtschaftsschceles in Siebenburgen,Wort und

Welt Verlag 3. ALEXOIU, A.,2002, Aprecierea conformaţiei corporale la taurine, Descrierea liniară

a caracterelor de exterior, Ed. Ceres, Bucureşti. 4. ARDELEAN M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed.

AcademicPres Cluj-�apoca; 5. BOGDAN, A.T., şi colab.,1984, Fertilitatea, natalitatea, şi prolificitatea în zootehnie,

Ed.Dacia,Cluj �apoca. 6. DINESCU, S.,1997, Creşterea vacilor pentru lapte, Ed.Ceres, Bucureşti 7. GEORGESCU GH., G. STANCIU, C. VELEA, V. UJICĂ, 1990, Tehnologia

creşterii bovinelor, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 8. GEORGESCU GH., GH. MĂRGINEAN, I. VINTILĂ, H. GROSU, C.

DRĂGĂNESCU, 1998, Tratat de creşterea bovinelor – Ameliorare, Ed.Ceres, Bucureşti

9. GEORGESCU GH., C. VELEA, GH. MĂRGINEAN, A. ALEXOIU, 2001, Monografia rasei Bălţată românească, Ed.Tritonic, Bucureşti

10. HOFFMAN, A.,1998, Effect of body condition of sukler cows on the economic efficiency, Tierarzliche Umschau, �r.53 Universitat, Berlin.

11. JURCO, E. C., 2008, Cercetări comparative privind caracterizarea populaţiilor de taurine pentru lapte crescute în ferme de diferite dimensiuni din Transilvania şi posibilităţi de optimizare a tehnologiei de creştere,Teza de doctorat, USAMV Cluj �apoca

12. MUREŞAN, GH., şi colab. , 1983, Influenţa vârstei primei fătări asupra producţiei de lapte din lact. I la rasa Bălţată cu negru, Simp. I.A. Cluj11-12 noiembrie

13. MUREŞAN, GH., şi colab. , 1983, Însuşiri morfo-productive ale populaţiei de rasă Bălţată cu negru de la I.A.S.Iernut, ferma Lechinţa Mureş Seminarul VIII Ameliorarea, tehnologia şi patologia rumegătoarelor 11-12 noiembrie Cluj �apoca

14. NISTOR, I., C. ŞONEA, GH. NEAŢĂ, 2003, Locul şi rolul reţelei de ameliorare şi reproducţie în zootehnia Românească, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice -Probleme actuale şi de perspectivă în zootehnie, Iaşi, 9 -10 mai.

15. ONACIU, G., 1999, Aptitudinea pentru producţia de lapte a unei populaţii de taurine de rasă Bălţată românească din centrul Transilvaniei, Simp. Realizări şi perspective în zootehnie şi biotehnologii agricole, Vol. XXV USAMV Cluj �apoca, 21-23 oct.

16. OROIAN, I.,L. PETERFI, C, PODAR, 2005, The genetic structure morphologic and productive traites of cattle production from SCDCB Tg Mure, Simpozion Ştiinţific vol.61 IS�B 1434, 2302, Cluj �apoca

17. OROIAN, I.,L. PETERFI, C, PODAR, I. Lung, 2005, Efectul încrucişării cu rasa Red Holtein asupra parametrilor morfo-productivi la populaţia de taurine de rasă Bălţată românească – Simmental la SCDCB Tg Mure, Simpozion, „Cercetări actuale şi de perspectivă în creşterea bovinelor”, 9 iunie, Baloteşti

18. OROIAN, T., A. VLAIC, 2001, Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale domestice, Ed. Academic Pres, Cluj �apoca

19. PÉTERFI, L., 2008, Direcţii şi orientări în creşterea taurinelor pe plan mondial, Revista de Zootehnie, Anul V, �r.4 , pag.9-12, Iaşi.

XLVIII

20. PÉTERFI, L., 2009, Situaţia creşterii taurinelor în judeţul Mureş, Revista de Zootehnie, Anul VI, �r.1 , pag.34-38, Iaşi.

21. PÉTERFI, L. ,2009, Caracteristicile morfologice şi productive ale rasei Bălţată românească crescută în judeţul Mureş, Revista de Zootehnie, Anul VI, �r.1 , pag.44-48, Iaşi.

22. PODAR, C., I. OROIAN, L. PÉTERFI, 2003, The influence of high temperature on milk cows Buletin nr.39 ISSN 2382, pag 130-133, USAMV Cluj Napoca

23. PODAR, C., I. OROIAN, L. PÉTERFI, 2005, Structura genetică şi însuşirile morfoproductive ale populaţiei de taurine de la SCDCB Tg Mures, Revista crescătorilor de Taurine din Transilvania, Nr. I, pag.7-10, Tg Mures

24. RAGANITSCH, G., 2001, Das Österreichische Fleckvieh un seine Genetik, Ed.AGÖF, Austria.

25. ROMAN M., şi colab., 1991, Influenţa sezonului de fătare şi a unor indici de reproducţie, Simpozion SCPCB Tg Mureş.

26. SÎRBU MARCELA, 2005, Construcţii zootehnice, Ed.Risoprint, Cluj �apoca 27. SÎRBU MARCELA, 2006, Construcţii agricole, Ed.Risoprint, Cluj �apoca 28. STANCIU, G., 1999, Tehnologia de creştere a bovinelor, Ed. Brumat, Timişoara. 29. ŞARA, A., D. MIERLIŢĂ, 2003, Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă Ed.

Academic Pres, Cluj �apoca. 30. UJICĂ, V., şi colab., 1998, Contribuţii la studiul însuşirilor morfoproductive ale

taurinelor de rasă Fleckvieh provenite din import şi exploatate în condiţiile fermei Şerbaşti Bacău, Simpozion. Vol. XXXX USAMV Iaşi.

31. VELEA, C., 1999, Producţia, reproducţia şi ameliorarea animalor, vol. I, II, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti.

32. ***A.G.C.T.R .2001 33. ***ANARZ Controlul oficial al producţiilor în România 34. ***Anuarul Statistic al României 35. www.anarz.ro

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA

DOCTORAL SCHOOL FACULTY OF ANIMAL BIOTECHNOLOGY

Eng PÉTERFI LAJOS

SUMMARY OF Ph.D.THESIS

RESEARCHES REGARDI�G THE HUSBA�DRY OF ROMA�IA� RED

SPOTTED BREEDS FOR MILK PRODUCTIO� I� DARY FARMS OF

DIFFERE�T SIZES I� MURES COU�TY

Scientific coordinator:

Prof.univ.dr.ing. GHEORGHE MUREŞA�

CLUJ-NAPOCA 2010

L

CO�TE�S

I�TRODUCTIO�..........................................................................................................12....LIV

PART I

Chapter 1. THE IMPORTA�CE CATTLE BREEDI�G……………………...14

1.1. Opportunities and Perspectives In Cattle Breeding…………………….…...17

1.2. Situation the Cattle Breeding In World Wide……………………………....19

1.2.1. Evolution of the cattle population in the world………………..…..20

1.2.2. The milk production, consumption and milk product in the world.27

1.2.3. The meat production and consumption and in the world ................32

Chapter 2. SITUATIO� THE CATTLE BREEDI�G I� ROMA�IA............35

2.1. Evolution of cattle stocks in Romania............................................................42

2.2. Milk and meat productin in Romania.............................................................47

2.3. Directions and objectives for cattle breeding in Romania..............................49

2.4. Objectives in the cattle improvement.............................................................53

PART II

THE HUSBA�DRY OF ROMA�IA� RED SPOTTED BREEDS FOR MILK

PRODUCTIO� I� DARY FARMS OF DIFFERE�T SIZES I�

MURES COU�TY

Chapter 3. THE AIM OF RESEARCH; MATERIAL A�D METOD....................56....LV

3.1. The aim of research.......................................................................................56....LV

3.2. Studied biological material............................................................................57....LV

3.3. Research objectives and activites..................................................................58....LV

3.4. Used working metodology............................................................................60....LVII

Chapter 4.CATTLE BREEDI�G I� MURES COU�TY.........................................63....LVII

4.1. Geoclimatic and socio-economic conditions of Mureş County,

the research area...................................................................................................65....LVII

4.2. Romanian Red Spotted Simmental type breed in Mureş County.................72....LIX

LI

Chapter 5. STUDY VARIOUS BREEDI�G TECH�OLOGIES A�D OF

CO�STRUCTIO� TYPES USED I� DAIRY FARMS BREEDI�G THE

ROMA�IA� RED SPOTTED COW……………………………………………..77....LX

5.1. The Farm of the Institute of Research and Development in Cattle

S.C.D.C.B. Targu Mures…………………………………………………....77....LX

5.1.1. Description of exploitation technologies and construction

types used on the farm of S.C.D.C.B. Targu Mures……………….….78....LX

5.1.2. Partial conclusions, suggestions to modernize and improve

the technological flow to S.C.D.C.B. Tg Mures farm………………...89....LXI

5.2. S.C. SA�AGRA S.A. farm SEUCA.......................................................91....LXII


types used on the farm of S.C. SANAGRA S.A. farm SEUCA….….91....LXII

5.2.2. Partial conclusions, suggestions to modernize and improve the

technological flow to S.C. SANAGRA S.A. farm SEUCA………...102....LXIII

5.3. Farm S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L..................................................105.....LXV


types used on the farm of S.C.TAK-AGROZOOT S.R.L..................105....LXV


technological flow to S.C.TAK-AGROZOOT S.R.L.farm.................112....LXVI

5.4. Farm S.C. MOBA�A S.R.L..................................................................114....LXVIII


types used on the farm of S.C. MOBANA S.R.L..............................114....LXVIII


technological flow to S.C. MOBANA S.R.L.farm..............................119....LXIX

5.5. Farm MAKKAI LASZLO.....................................................................120....LXIX


types used on the farm of MAKKAI LASZLO...................................120....LXIX


technological flow to MAKKAI LASZLO farm.................................124....LXX

5.6. Farm CSIZMADIA GHEORGHE.......................................................126....LXXII


types used on the farm of CSIZMADIA GHEORGHE.......................126....LXXII


LII

technological flow to Csizmadia Gheorghe farm...................................130...LXXII

5.7. Farm S.C. AGRO-PAP S.R.L..................................................................133..LXXIV


types used on the farm of S.C. AGRO-PAP S.R.L.................................133..LXXIV


technological flow to S.C. AGRO-PAP S.R.L.farm..............................136..LXXIV

5.8. Farm TORKOS ALEXA�DRU..............................................................139..LXXV

5.8.1.Description of exploitation technologies and construction

types used on the farm of TORKOS ALEXANDRU.............................139..LXXV


technological flow to TORKOS ALEXANDRU farm...........................142..LXXVI

Chapter 6. MORPHOLOGICAL A�D PRODUCTIVE CHARACTERISTICS

OF ROMA�IA� RED SPOTTED BRED CATTLE O� FARMS…………......144..LXXVIII

6.1 The main morphological features of Romanian Red Spotted

cattle found on farms participating in the survey……………………..…....145..LXXVIII

6.1.1.Morphological characteristics of cows at S.C.D.C.B. Targu Mures……..149

6.1.2.Morphological characteristics of cows at S.C. SANAGRA S.A. farm SEUCA.150

6.1.3.Morphological characteristics of cows at S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.151

6.1.4.Morphological characteristics of cows at S.C.. MOBANA S.R.L..............153

6.1.5.Morphological characteristics of cows at MAKKAI LASZLO farm.........154

6.1.6.Morphological characteristics of cows at CSIZMADIA GHEORGHE farm.155

6.1.7.Morphological characteristics of cows at S.C. AGRO-PAP S.R.L.farm....156

6.1.8Morphological characteristics of cows at TORKOS ALEXANDRU farm.159

6.2. The main phenotypic features towards milk production of

Romanian Red Spotted cows on the farms included in the study…….......162..LXXIX

6.2.1. Milk production of S.C.D.C.B. Targu Mures……………….….168

6.2.2. Milk production of S.C. SANAGRA S.A. farm SEUCA….…....174

6.2.3. Milk production of S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.....................178

6.2.4. Milk production of S.C. MOBANA S.R.L...................................182

6.2.5. Milk production on the farm of MAKKAI LASZLO...................186

6.2.6. Milk production on the farm of CSIZMADIA GHEORGHE.......190

6.2.7. Milk production on the farm of S.C. AGRO-PAP S.R.L..............194

6.2.8. Milk production on the farm of TORKOS ALEXANDRU..........197

LIII

6.3 The main production indices of the cattle population from the farms

taken in survey …………….………....…………………………………….200..LXXXII

6.3.1. Age of first calving........................................................................200..LXXXII

6.3.2. Calving interval.............................................................................202..LXXXII

6.3.3. Mamar repouse..............................................................................205..LXXXIII

6.3.4. Birt index.......................................................................................209..LXXXIV

Chapter 7. I�FLUE�CE OF E�VIRO�ME�TAL FACTORS OVER MILK

PRODUCTIO� BY FIRST CALVERS.……..

7.1 The influence of age of first calving on the main indices of milk production

by Romanian Red Spotted calver cows on dairy farms participating in the study..210.LXXXIV

7.2 The influence of season and month of birth on the main indices of milk

production by Romanian Red Spotted calver cows on dairy farms participating

in the study……………………………………………………………………….215.LXXXVI

Chapter 8. FAMILAL STRUCTURES A�D THEIR EFFECTS O� SOME

I�DICES REGARDI�G MILK PRODUCTIO� I� THE POPULATIO�S OF

CATTLE RAISED I� FARMS STUDIED I� MURES COU�TY…………223..LXXXVIII

8.1. Main milk production indices by romanian red spotted cows

depending on fam........................................................................................224..LXXXVIII

8.2. The improvement value bulls off used in the examined farms............235..LXXXIX

Chapter 9.CO�CLUSIO�S A�D RECOMME�DATIO�S………………..242 ......XCI

Bibliographic…………………………………………………………………....246......XCV

SUMMARY OF Ph.D THESIS ROMANIAN

SUMMARY OF Ph.D THESIS ENGLISH

LIV

I�TRODUCTIO�

Cattle production is a branch of agriculture particularly important because it

provides the largest amount of animal products for human need, the largest share of raw

materials for food and light industry.

Achieve increased production and quality, according to market requirements, is in

the attention of specialists in animal husbandry, which through their work in research and

advanced technology help to improve growth, maintenance, feeding and improvement.

In EU countries the current trend is to reduce the number of cattle and livestock

production offset by increased production using modern methods of improvement and

operational improvement technologies.

As a result, the world has seen in recent years and especially with the start of the

millennium, a development in all fields, marked by a process of intensification,

specialization by industry and concentrate on the direction of production, labours

productivity growth and reduce the specific consumption. "Production, growth and

exploitation of domestic animals, is a real place in this industry and animal breeding

animal husbandry is money.

It should be considered in its whole as a branch of biology with practical applications in

the economy "[15].

For those presented on the current situation and future growth of cattle in our

country, the main objectives aimed at, firstly, increasing of existing functional

parameters, improving the genetic potential and application of modern exploitation

technology and growth.

The present paper is part of this context, trough which we intend to bring a small

contribution to the grasping of the cattle husbandry in Mureş County.

Research aimed at assessing the morpho-productive potential, growth conditions of

Romanian Red Spotted Cow breed for milk production in farms of different capacities, in

Mureş county area, the following topics being studied: growth of bulls in Mureş County,

the study of exploitation technology of Romanian Red Spotted breed in the Romanian

farms with different types of housing construction, study of some morphological and

productive characteristics of Romanian Red Spotted Cow bred, the effect of

environmental factors on milk production by first calvers and the family structures in

populations of cattle bred in the farms studied in Mureş county.

LV

The results contribute to technical and organizational knowledge and

characterization of the holdings of Mureş County and are a basic foundation of

developing new technologies and optimization of exploiting cattle for milk production in

the farms studied.

Developing the Thesis is based on the results of my own research conducted

during 2006-2009 and is structured in two parts, 9 chapters and contains 256 pages, 75

tables, 130 figures and 113 bibliographic titles.

Part I contains bibliographic study on the situation of cattle growth worldwide as

well as European and national level. Part II includes own research structured in 6

chapters.

PART II

CHAPTER 3

THE AIM OF RESEARCH; MATERIAL A�D METOD

3.1. THE AIM OF RESEARCH

Since the Romanian Red Spotted race have a share of over 80% in the structure of

the cattle bred farmed private in Mureş county, we considered it necessary and timely to

undertake studies on the level of production of the current state of improvement for the

population as well of the existing building types in this area.

3.2. STUDIED BIOLOGICAL MATERIAL

To achieve the research objectives 8 different farms from Mureş County, with

different production capacity and organisation form, were taken into the study.

In these farms, the bred cattle population is of Romanian Spotted Cow breed, used

for milk production. Farms have both cows in production and youth grouped by age,

each with the main objective to obtain milk production in quantity and quality in terms of

efficiency. The eight farms studied were: Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pentru

Creşterea Bovinelor Tg Mureş (SCDCB Tg Mureș), SC Sanagra SA, SC Tak-Agrozoot

SRL, SC Mobana SRL, Ferma Makkai Laszlo, Ferma Csizmadia Gheorghe, SCAgro-Pap

SRL, Ferma Torkos Alexandru.

3.3. RESEARCH OBJECTIVES AND ACTIVITIES

The research was carried out as planned and the proposed theme, in the 2006-

2009 period, making numerous and extensive investigations, the gathered data were

LVI

statistically processed and according to the results obtained , a series of conclusions were

elaborated regarding existing technologies, with applications in exploitation of

Romanian Red Spotted Cow towards milk production.

OBJECTIVES A�D RESEARCH ACTIVITIES:

• ANALYSIS OF GEO-CLIMATIC AND SOCIO - ECONOMIC CONDITIONS OF MUREŞ, THE AREA WHERE RESEARCH WAS CONDUCTED:

The study of environmental conditions (microclimate), Analysis of agricultural potential, of Mureş County, Study of the cattle herd evolution and production performances

• STUDY OF EXPLOITATION TECHNOLOGIES AND EXISTING BUILDING TYPES IN FARMS STUDIED (2325 CATTLES CONSISTING OF: 1065 COWS, 203 PREGNANT HEIFERS)

The applied growth and exploitation technology Feed rations administered, Existing building types, Technical and material equipment.

• Morphological study (997 heads on lactation I, II, III and older): - height at withers, cm - height at croup, cm - chest circumference, cm - chest depth, cm - body length, cm - oblique body length, cm - body weight, kg

• STUDY OF MAJOR PHENOTYPIC FEATURES REGARDING MILK PRODUCTION (951 HEADS ON NL AND TL):

� lactation length, days � Milk, kg � fat,%, kg � protein,% ,kg

• THE STUDY OF REPRODUCTION INDICES (771 HEADS) � age of first calving, days � calving interval, days � mammary rest days � birth index,%

• EFFECT OF SOME FACTORS ON MILK PRODUCTION BY FIRST CALVERS (274 FIRST CALVERS):

� age of first calving, � effect of season and month of birth � half sister family structure, paternal

• THE IMPROVEMENT VALUE OF BULLS USED IN ARTIFICIAL INSEMINATION (17 BULLS): - method of assessing the amount of improvement value which does not take into account the influence of mothers - the contemporary comparison method.

LVII

3.4. USED WORKING METHODOLOGY

The primary data on body measurements and production characteristics towards

milk production have been collected, processed and interpreted by research specific

statistical methods. It has been calculated: mean, variance, standard deviation, standard

error of the mean coefficient of variability. For the comparison of the collected data the

"t" test was used (student test). The improvement value of the bulls used in AI in farm

studied was calculated using the contemporary comparison method by which the amount

of improvement does not take into account the influence of mothers.

CHAPTER 4.

CATTLE BREEDI�G I� MUREŞ COU�TY

Mures County meets favourable pedo-climatic conditions for growth of non-

ruminant and ruminant herbivores like: cattle, sheep, goats, horses and buffalo.

4.1. GEO-CLIMATIC CONDITIONS AND SOCIO-ECONOMIC CONDITIONS OF

MUREŞ, THE RESEARCH AREA

Mureş County has extremely varied landscape; the climate is temperate

continental with an average annual temperature of 8-9o C, unevenly distributed annual

rainfall ranging from 550 mm/an-1200 mm / year.

45% of agricultural area, is represented by pastures and hayfields (185 818 ha).

The evolution of cattle in Mureş County is presented in Table 1. One can notice a

decrease in total cattle herd of 58.3% over 1990 and a decrease of 35.4% of the livestock.

The Romanian Red Spotted Cow represents 81.5% of total cattle herd in Mureş county.

Table 1

Dynamics of cattle herds Mureş County

Reference year Specification

1990 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Cattle total of which (head)

184 100 71 270 77 943 85 325 90 642 94 043 96 894 94 254 76 786

Cows and heifers 75 712 48 181 52 833 56 166 59 511 60 025 59 895 57 198 48 900

Source DADR Mureş If in 2000 the number of AI cows was 32 247, their number increased in 2006

to 57 834, representing 95% from the livestock, then you can see a decrease (Table

2).

LVIII

Table 2 Evolution of the artificial insemination in Mures County

Year Cows and

heifers (head)

IA 1

Artificial insemination

% IA Percentage

Consumer frozen sperm

Consumer frozen

sperm/AI

Consumption MSC /

pregnancy

2000 48.181 32.247 66,93 62.603 1,2 2,2

2001 50.887 37.640 73,97 69.521 1,1 2,1

2002 52.833 42.068 79,62 72.195 1,1 2,08

2003 56.166 44.872 79,89 74.617 1,09 2,00

2004 59.511 52.581 88,36 84.345 1,07 1,72

2005 60.025 56.163 93,57 88.924 1,06 1,75

2006 59.895 57.834 96,56 87.292 1,04 1,77

2007 57.198 48.607 84,98 72.433 1,04 1,53

2008 48.900 43.333 88,61 63.297 1,01 1,59

MSC - semen, AI - artificial insemination / Source OARZ Mures

The number of cows in official control of milk production decreased by 65.2%

during 2000 -2005, noting an increase in the 2006-2008 periods (Table 3)

Table 3 The dynamics of Bovine livestock per race in official control of production

Livestock OCP Race Year

Cows and

heifers (head)

Whole BR BNR MH B MO

Percentage of cows

and heifers

2000 48181 13 513 12 190 177 1 146 28,0

2001 50887 9 967 9 055 139 773 19,6

2002 52833 5 633 4 650 11 935 27 10,6 2003 56166 4 695 3 553 174 916 30 22 8,3 2004 59511 4 658 3 529 168 931 11 19 7,8 2005 60025 4 709 3 610 184 863 9 43 7,8 2006 59895 5 240 3 975 198 1005 7 55 8,7 2007 57198 8218 5908 487 1727 33 63 14,3 2008 48900 9689 7298 537 1743 17 94 19,8

Source OARZ Mureş/AGCTJM Tg Mureş BR-Romanian Spotted); BNR-Romanian Black and White; MH-Metis Holstein; B-Brown Swiss; MO-Montbeliarde

Average production of milk, fat, protein dynamics during the 2000-2008 by

Romanian red spotted breed of Mureş is presented in Table 4. (In year 2008 was 4762 kg

milk with 187 kg fat and 157 kg protein).

Table 4

LIX

�umber of lactation, average milk production, fat, protein in the years 2000-2008 for the

Romanian Red Spotted Cow in Mures County

Reference year Specification

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Lactation averag 3156 2651 2620 2820 2671 2578 2530 2963 4228

Milk kg 3633 4048 4435 4790 4813 4951 4949 4715 4762 Fat kg 131 155 178 189 188 195 199 185 187

Fat % 3.6 3.82 4.01 3.94 3.9 3.94 4.02 3.92 3.93

Protein kg 128 140 149 149 158 164 155 157

Protein % 3.16 3.16 3.12 3.09 3.18 3.32 3.29 3.29 Source OARZ Mureş; AGCTJM Tg Mureş

4.2. ROMANIAN RED SPOTTED SIMMENTAL TYPE IN MUREŞ COUNTY

The Romanian Red Spotted breed is characterized by pleasant appearance like a

medium size head (30% from withers height), with long wide and deep torso, straight

upper line, with long and robust limbs. The colour is white with yellow, head, limbs and

tail are white. Pigmented areas with a wide range of shades of yellow, even red.

If by the 80 most farmers preferred yellow Pond animals, after using infusion

interbreeding with Red Holstein breed to improve the milk production and the ability of

the breed for milk, farmers have changed preferences preferring animals with robe

striped white with red.

Regarding the form of organization of farms in Mures county we can distinguish

two types of farms:

• Subsistence farms, with small livestock of dairy cows, usually operated in

extensive conditions, ensuring housing conditions in shelters constructed of brick,

maintenance related system, feeding with hay and concentrates during winter and grazing

during summer, milking by hand, the milk being used for feeding the calf and for

familiar use, and only small amounts being to consumers and manufacturing.

• Specialized farms for milk or meat production(the latter now having a very small

proportion). In these farms, with a bigger livestock, the main aim is to produce quality

milk to be sold for processing. In these farms the cows are kept in sheds constructed for

this purpose, using different exploitation technologies, animals are generally maintained

in loose housing (in newly built farms). The feeding of the cows is done with several

types of forages, depending on economic possibilities of the farmers, succulent forage,

corn silage, semi hay, hay, concentrates, protein grist, minerals, etc In these farms

LX

milking is done with machines, to the drum or for this purpose especially adapted

buildings, rooms equipped for milking.

CHAPTER 5.

STUDY VARIOUS BREEDI�G TECH�OLOGIES A�D OF

CO�STRUCTIO� TYPES USED I� DAIRY FARMS BREEDI�G THE

ROMA�IA� RED SPOTTED COW

Studies were performed in eight dairy farms, breeding Romanian Red Spotted

Cows for milk production with different forms of property, with various technical and

material supplies, applying different exploitation technologies.

5.1. STATION OF CATTLE RESEARCH AND DEVELOPMENT FARM

IN TARGU MURES SCDCB TG MUREŞ

SCDCB Târgu Mureş is the only state unit of Mureş County, which aims to

exploit the Romanian Red Spotted cattle, bred belonging AAFS - Academy of

Agricultural and Forestry Sciences "Gheorghe IONESCU - ŞIŞEŞTI"

5.1.1. Description of exploitation technology and construction types

used in farm SCDCB Tg Mureş

In early 2008 the overall population was 420 head, of which 196 head dairy cows.

In the farm Ernei are 8 shelters from which only 4 are populated. The cows are kept in

two shelters with walls of brick, having a length of 70.0 m and an opening of 10.50 m

using Grabner chain tied system, with central feeding alley. Length of stand is 190 cm,

so it is a medium stand, with a width of 110 cm, with a floor slope of 1%. Floor stand is

made of brick. Dung removal is done manually. Feeding of the cows differs by seasons.

Since June of 2009 the modernization of the milking room, still existing in the

80s, is complete to Tree type 2x10 De Laval milking room (Figure 2) In 2009, the shelter

with a length of 70.00 m and opening 10,5 m was transformed to maintain the cows in

loose housing with individual resting areas, with 84 beds, located on two rows, with one

lane of traffic in the middle. Feeding cows is in done in the paddock. Sleeping boxes

have a length of 220 cm and a width of 125 cm.

The maternity operates on the principle of all full - all empty, after a cycle of birth

follows a mechanical cleaning, disinfection and a break of 10-14 days. The shelter

consists of 3 modules each with 7 places, cows were maintained in the tied system on

LXI

medium stands of 210 cm, calves were maintained in the same shelter during the

colostral period, in individual boxes with dimensions of 70x118 cm, after which they are

kept in collective boxes located outside the shelter.

Separation of the calves from the mother happens at the age of 4 months, the

condition is for the calves to have a minimum weight of 120 kg. Average consumption of

milk to weaning, is 500-550 kg. Youth females after weaning to a weight of 200-250 kg

are kept in loose housing, in communities of 15-30 heads. After this weight young

females used for reproduction are kept in tied system.

During the summer, the youth is kept in summer camps without feed supplements.

5.1.2. Partial conclusions, suggestions to modernize and improve the technology

flow at SCDCB Tg Mureş.

To better organize the technology to exploit the dairy cattle, all dairy cows must

be maintained in loose housing with centralized milking room that requires complete

modernization of a stable yet. Application of technology growth in loose housing results

in reduced labour, improved hygiene, improved exercise regime and breeding Indicators.

Otherwise, the technology flow applied to exploit he dairy cows for milk

production is inefficient: about half of them were maintained in the tied system and

milked to the drum.

Female youth for replacement weighing over 250 kg were kept in tied system

which is inappropriate for this category. There are two unused shelters in the farm which

could accommodate the youth in loose housing and in individual sleeping boxes. These

shelters can upgrade with little investment.

To provide an amount of feed needed for balanced rations improved feed

production technology is required for increasing food production per area unit, while

improving fleet and equipment needed.

A major problem is to improve hygiene in stables and manure management as

organic fertilizer, which in terms of SCDCB Târgu Mureş farm is done with great

weaknesses.

5.2. S.C. SANAGRA S.A. farm SEUCA

The company was founded in 2000 by privatizing farms of Seuca and Botorca in

order to ensure the appropriate quantities of milk for processing by SC Sanlacta SA (milk

processing unit).

LXII

5.2.1. Description of exploitation technologies and construction types used on

the farm of S.C. SA�AGRA S.A. farm SEUCA

The dairy cattle population operated with Romanian red spotted as the result of

crossbreed of the Simmental and Red Holstein breed. Until 2006, dairy cows were

maintained in the tied system and milked to can. At the beginning of 2008 the herd was

formed of 1130 steers.

After the reorganization, at the end of 2006, young steers were placed on the farm

Botorca and dairy cows on the farm Seuca. The farm was upgraded due to a SAPARD

project. Since 2007, dairy cows are maintained in loose housing, fed only with food from

stock, and the milking is being done in the milking room.

Dairy herd of 522 cows, is maintained in loose housing in three shelters: a metal

structured, resistant, modern shelter with canvas (semi) covered walls, having space for

324 cows and two old sheds with the capacity of 2x110 cows (built for maintenance of

cows in loose bound), transformed to accommodate cows in loose housing, with

collective rest areas, which soon will be upgraded.

The modernized shelter has a capacity of 324 cows that are maintained in loose

housing with individual rest areas, where for a better sleeping accommodation cows are

divided into 5 groups according to their milk production (group I, over 30 kg / day, group

II -- production between 25-30 kg, batches III, IV and V with an output between 20-25

kg / day.

Cows with production below 20 kg /day are maintained in two old shelters in

loose housing, with a rest area without separation, on continues floor, with a straw

bedding and the feeding made in the paddock.

Garbage disposal is solved by the use of a tractor provided with blades, feeding is

made from stock, with a unique feeding method, by the use of a technological trailer.

The composition of the unique fodder differs depending on the physiological state

of the milk production of the cow; it contains 25 kg silo, 7 kg fresh brewer's grain, 6 kg

semi hay, 1-2 kg alfalfa hay, 2-6 kg concentrates which contains 0.8 kilogram of soy

grist, 1.2 kilogram sunflower grist, 80g/cow optigen( treated urea), 2 -120g Geode(

premix with yeast) and cereals: corn, bran, triticale.

Milking is done twice a day in the milking room type Herring bone trademark

Straco with 4x10 seats, where milk is collected into a cooler with the capacity of 10,000

liters, the washing being automatically supervised by a computer program. Delivery

LXIII

takes place in the maternity, in loose housing, with 8 boxes, each with the capacity of 5,

ensuring 8.8 m2/head.

The separation of calves is made when they are 70 days old, with a weight of 75-

80 kg, following to be raise at the farm of Seuca to a weight of 100 kg. The raise of

female cows is done at the farm of Botorca in loose housing with access to the paddock,

on lots of 20-40 heads feeding is unique (technological trailer) depending on the season.


Technological flow to S.C. SA�AGRA S.A. farm SEUCA

At both farms that belong to SC Sanagara SA maintenance, behavior, production

performances, the development of cows and calfs are very good.

For the farm of Seuca, SC Sanagra SA, we propose the modernization of the two

shelters in loose housing, maintaining the zone of collective rest filled with a straw layer

for free delivery and a zone of individual rest in couchettes. (Figure 1).

In order to reduce the consumption of hey as the bedding for over 500 dairy

cattle’s, it is proposed the use chopped straw which improves the absorption of liquid

droppings, unlike unchopped straw.

L

XIV

Fig

ure

1. S

euca

Con

stru

ctiv

e so

luti

on p

ropo

sed

for

Dai

ry c

ow s

helt

er, t

ied

acom

odat

ion

from

S.C

. SA

�A

GR

A S

.A. -

Seu

ca fa

rm

LXV

5.3. Farm S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.

The farm was founded on the platform of the farm of Sânvasii in 1993. Before 1989 the

farm had high performances considering the milk production, even tough in the 80’s

there were made crossings with the Hereford breed, which had some negative effects

considering the milk production, but soon corrected by the crossings made with the Red

Holstein breed.

5.3.1.Description of exploitation technologies and construction types used

on the farm of S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L.

The herd of cows is growing steadily, if in 1993 there were 30 dairy cows, in early

2008 the herd grew to 300 cows.

The farm is being modernized. By the end of 2007, the herd of cows has been

exploited in two shelters within the tied system, altogether, on temporary located stands,

with the feeding alley in the middle, a short stand of 1.50 m, with a slope of 1.5 % to a

channel in which droppings are discharged. Dung removal is done manually with the

help of a wheelbarrow, because the dung removing construction is not functional. There

is a 77 cm wide alley which provides cows with a little space for movement. Milking is

done at can.

In March of 2008 a milking room has been built and a shelter has been upgraded

switching this way to the using of a single row of couchettes where cows can move

freely. The shelter with loose housing has a capacity of 62 cows, the couchettes being

125 cm wide and 2.20 cm long, with one alley of 4.0 m for both traffic and standing at

the concrete feeding aisles which have the width of 80 cm, and an other feeding alley

with the width of 2.40 m where food is transported with cart.

The deficiency of this construction is that, although the couchettes are properly

demarcated with metal collars, they are on the same level as the path of movement,

resulting in a greater consumption of straw and the difficultness of maintaining the straw

beds, which requires a greater effort.

Milking is done in the milking room, type Herring bone, which has 2x8 places.

Feeding is done on choice of fodders, which vary seasonally. Cows with 14 days

before calving are placed in stables where they are held tied. After the calving occurs, the

milking is done at can, administrating colostrums to the calf from its mother. After this

period, the calf is moved into a shelter with collective maintenance, in boxes with 7-8

other calves, and paddock access. The weaning of calves is done after 120 days.

LXVI

The youth between 0-6 months is maintained in loose housing. Females of 6-18

months and those with young are maintained in the tied system in winter and summer

pasture.

5.3.2. Partial conclusions, suggestions to modernize and improve the technological

flow to S.C. TAK-AGROZOOT S.R.L. farm

For the farm SC Tak-Agrozoot SRL we propose to change the system

maintenance for all the effective, switching to loose housing with the individual sleeping

accommodation in couchettes. For this we proposed the modernization of an old barn,

with a length of 85 m and an opening of 8.80 m in which the resting area shall be divided

in 2.20 m long and 1.25 m wide couchettes, placed in two rows, with a traffic-alley in the

middle, which should have the width of 4.40 m. The feeding process should be made in

the paddock.

To improve body hygiene and saving straw it’s recommended that the couchettes

should be raised with 15-20 cm over the movement alley of the upgraded shelter (Figure

2).

L

XV

II

Fig

ure

2. C

onst

ruct

ive

solu

tion

pro

pose

d fo

r S.

C. T

ak-a

groz

oot S

.R.L

LXVIII

5.4. FARM S.C. MOBANA S.R.L.

In 1999, former CAP stables were populated with a herd of 62 cows. The group

consisted of 60% Romanian black and white and 40% Romanian red spotted exploited in

extensive system, hand milking, feeding during the summer, grazing on the field in summer.

During winter, the animals were bind in the stable and fed with hay and concentrates. Because

of veterinary health reasons - enzootic, through reform – Romanian red spotted breed occupied

the place of cows from the Romanian back and white breed.


the farm of S.C. MOBA�A S.R.L

Total cattle herd in early 2008, had 232 of Romanian red spotted breed, from which 104

were dairy cows.

In 2007 the farm benefited of a SAPARD program 3.1., for modernization, following

which the old shelter, built for cows kept bind in the stable, was turned into a shelter in which

calves are free, their sleeping accommodation being assured in couchettes of 220x112 cm,

placed in two rows, and covered with a rubber carpet, a milking room "De Laval" type herring

bone with 2x5 and import a total of 40 cows with young of the Fleckvieh breed, Simmental

type.

The stable is made of local materials: poles made from wood, plank walls, wooden roof

structure, with a heat insulating cover.

Dung removal is done with the help of a bulldozer blade, but as a future plan, a storage

tank will be built for the disposal of semi liquid droppings, as for the discharge of it

mechanical shovels will be mounted.

Calving takes place in maternity, placed in a specially arranged housing, cows being

tied to a long standing. Calves are kept in the open, in boxes made of plastic. Feeding calves

during lactation is made with milk substitutes, weaning are performed after 120 days, at a

weight of 120 kg.

LXIX

Youth females maintained in loose housing on categories of age. During the

midsummer pasture in the camp, which in July, August and September can not provide all the

food necessary, with adverse effects in terms of body development.


flow to S.C. MOBA�A S.R.L farm

To improve hygiene, reduce diseases we propose the replacement of the rubber carpet,

used as a sleeping accommodation, with a chopped straw carpet, which absorbs the liquid

droppings. In winter, the rubber carpet is frozen, so it’s impossible to clean it, and in the

summer by maintaining the alley of circulation with an excessive humidity, the floor becomes

greasy and endangers the health of the animals.

On the other hand, it must be given up the obtainment of semi liquid droppings.

It freezes during winter despite the fact that there are drains built to protected (isolated)

it. In order to the efficiencies of the milk production is recommend to divide cows in three

groups (group 1 from 20 l milk production group 2 with 15-20 l and group 3 in 15 l milk) and

differentiate their feeding.

5.5. Farm MAKKAI LASZLO

The farm was founded in 1993 when it had 8 cows, all of Romanian red spotted breed,

from IAS Sângiorgiu de Pădure.

5.5.1. Description of exploitation technologies and construction types used on the

farm of MAKKAI LASZLO

At the beginning of 2008, the overall population reached 110 heads of which 50 were of

Romanian red spotted breed used for milk production, cows were bind in their shelters, and

milking was done at can. The process of feeding is done depending on the season: grass in

summer and from storage during the winter.

The cows are kept on 235 cm long and 90 cm wide (width too small) stands, therefore in

these shelters there are unfilled spaces, because this is the only way to assure the necessary

width of a bed due to natural comfort.

LXX

Calving is done at the end of the barn. Calves in the period of colostrum are kept in

individual boxes, but in the same barn with dairy cows for 10 days, administrating the

colostrums by the use of a feeding bottle for 7 days, after which for three days they are getting

used to consum milk from the bucket.

Weaning is done after 120 days at a weight of 120-130 kg. A calves milk consumption

is 600-650 l integral milk.

Female youths are kept in loose housing for 12 months after which they get bind.


flow to MAKKAI LASZLO farm

For the Makkai L farm in Sângiorgiu the Pădure we propose the modification of the

system, adviseing them to go from tied to loose housing with individual rest area and

centralized milking in the milking room. The construction proposed for the maintenance of

dairy cows has a total length of 54.00 m, width of 15.00 m with two rows of couchettes placed

end to end: 5.60 m in width of the shelter.

Shift strings with half the width of a sleeping accommodation (1.20/2 m) provides a

comfort animal (Figure 3).

Milking cows is done int the room type Herring bone with 2x4 seats Dung removal is

done with a tractor blade, and the food is brought to the shelter using a technological trailer.

At the end of the barn was a space designed for birth, where there were place the boxes

necessary for the maintenance of calves in the colostrums period.

L

XX

I

F

igur

e 3.

C

onst

ruct

ive

solu

tion

pro

pose

d fo

r M

akka

i L.

LXXII

5.6. Farm CSIZMADIA GHEORGHE

The farm is of household type, was founded in 1990 by building a shelter with loose

ends tied for 20 cows. The farm is located in Miercurea Nirajului has its own milk processing

line, daily 6000-7000 using it as feedstock for manufacturing milk curd.

5.6.1. Description of exploitation technologies and construction types used on the

farm of CSIZMADIA GHEORGHE

The overall population, at the beginning of 2008 was of 56 cows, from which 25 were

dairy cattle. Dairy cows are used in the tied housing system, on 2.30 m long and 1.20 m width

stands, with a brick floor. Aleea de furajare lată de 2,20 m este amplasată la mijlocul

adăpostului. It has a wide feeding alley, 2.20 m long, is located in the middle housing Dung

removal is done manually.

Originally at this shelter there were all categories of cattles, but now days there are only

dairy cows, and there number is not high, there are only 20 cows left. Cows at breast rest, cows

with youth, cattle fitted and female youth of 12 to 18 months, during the winter are maintained

in a shed with three walls standing on straw bedding UE. Females youth under 12 months,

calves are kept in the bind housing, although the system does not reach EU standards.

During the summer the cows are maintained in summer camp, milking is done

mechanically at the can with a mobile group of milking and a Generator which provides the

energy required for the operation. During the summer dairy cows eat grass and 2 kg of

concentrates (corn, Triticale).

Calving occurs in the stable, at the end of it, where 2 stands are reserved for this

purpose. Calves, in the period of colostrum, for 7 days receive colostrum from their mother

after that they are moved to another shelter, where they are fed with integral milk, and have to

get used to eat from the bucket. The weaning weight of calves is 180-200 kg.


flow to Csizmadia Gheorghe farm

To increase productivity and quality of milk obtained under EU requirements, we

propose changing maintenance system, going from tied to loose housing, with the place of

LXXIII

collective rest on permanent deep sheet. It is proposed that system maintenance to reduce

investments, costs because the farm is able to provide the necessary straw bedding.

The proposed construction has elements of wood, has only three walls and a length

wised wallboard ensuring the protection of nutrition only when the outside temperature has

negative values. The rest area is 5.28 m 2 per cow, the shelter has a lane of traffic and standing

in 3.4 m wide stalls, providing a front for feeding 80 cm / cow (Figure 4).

Figura 4.

Constructive solution proposed for Csizmadia Gheorghe farm

LXXIV

5.7.Farm S.C. AGRO-PAP S.R.L.

Family farm was founded in 1997 in Dealul Brezii, resulting in the company, SC Agro

Pap Ltd., it’s main objective being the production of quality milk.

5.7.1.Description of exploitation technologies and construction types used on the

farm of S.C. AGRO-PAP S.R.L.

Total number of animals in early 2008, was 41 from which 16 were cows.

Young cows are kept indoors, but not tied, in a shed with three walls. The old shelter

has a capacity of 14 cows, it has a 1.40 m long alley-way and a 2.20 m long stand. Currently

this is used as a milking room, where concentrates are given .. Cows are tied during the process

of milking. Feeding cows differes every seasons. Calving takes place in a specially arranged

stable, with 4 seats, the length of the stand is 2.20 m, where cow and calf are kept for 7 days.

Weaning is done after 150 days (5 months) with a milk consumption of 850-900 kg, at the

weight of 150-170 kg.


flow to S.C. AGRO-PAP S.R.L. farm

For improving the technology of dairy cow exploitation on SC Agro Pap LTD we

suggest mentaining the cows in loose housing, with collective resting area on straw with a

steep slope (figure 5) and building a milking hall with two places and a waiting room in order

to optain a better quality milk compared to milking at cans.

The shelter-project's main elements are resistante wood and three walls made of

wallboard.

In the highest part of the rest area’s sloped floor (8%) there is distributed the highest

quantity of straw, 5 kg straw / animal / day which is driven by the movement of animals to the

bottom of the slope.

LXXV

Figure 5. Ramp straw bedding shelter porposed for S.C. Agro-Pap S.R.L. farm

5.8. Farm TORKOS ALEXANDRU

This father-sons founded family farm began its operations in 1993, with a 4 cattle

herd. The farm specializes in how to increase milk production. Their cattle population is

formed of the crossing of Romanian Red Spotted breed and the plashy German breed.


the farm of TORKOS ALEXA�DRU

The herd of cows is growing; in early 2008 the farm had a total of 36 cows from

which only 20 were dairy cows.

In the wintertime, dairy cows are kept in two shelters in bind housing system, in

summer they are maintained on grazings and paddock. Milking in done in the stables, in

both cases is milking at the can.

The shelters are built of bricks and the ailes of concrete, placed near the wall,

which makes difficult the process of feeding, due to the fact that all the fodders are

administrated in the middle of animals. The stands have the length of 2.20 m and the

width of 1.20 m. A 1.20 m wide service alley allows surveillance.

LXXVI

Calvings take place at one end of the barn, where calves are tied at one end of the

alley traffic. Weaning is done after 90 days, with a weight of 95-100 kg. The youth is

kept indoor, their are tied during the cold season and their tied even in pasture (summer

camp) during the summer.


technological flow to TORKOS ALEXA�DRU farm

To the Torkos Alexandru family farm we propose to change the system

maintenance, going from tied to loose housing, with the individual resting zone, and

sleeping accommodation.

The shelter is proposed to have an opening of 14.0 m and the length of 45.0 m,

designed for the maintenance of 25 dairy cows, providing them with accommodation and

youth (Figure 6). The shelter can be built with a structure and strength of concrete or

metal; it’s walls being built of bricks.

Feeding is done on a traffic lane which has the width of 2.50 m located in the

middle of the stable. The couchettes for cows have dimensions of 1.20 x 2.20 m.

Milking is done in the milking room with 2x2 seats, arranged at the end of the

shelter therefore the traffic lane can fulfill the role of a waiting room.

Fătarea are loc în maternitatea amenajată tot la un capăt al grajdului, unde vacile

sunt întreţinute legat pe stand lung. Calving is done in the maternity fitted at one end of

the stable, where cows are kept tied on long stands.

This construction allows the expansion of the stable in length, with increasing

livestock without major changes.

L

XX

VII

Figu

re 6

.

S

helt

er f

or 2

5 co

ws

and

corr

espo

ndin

g yo

uth.

Far

m T

orko

s A

lexa

ndru

LXXVIII

Chapter 6

MORPHOLOGICAL A�D PRODUCTIVE CHARACTERISTICS OF

ROMA�IA� RED SPOTTED BRED CATTLE O� FARMS

Through knowledge of the main morpho-productive features the population of

cattles is indispensable for the process improvement, research undertaken from this

premise, are fondated as well by the great zootechnicians prof.GKConstantinescu "To

improve a race, first you must know it’s qualities and deficiencies, to know what is

hereditary and what is temporal, in what is mature and how he reacted to these

variations, etc., and later, to be able to determine the meaning of improvement and most

effective breeding methods.”

6.1. THE MAIN MORPHOLOGICAL FEATURES OF ROMANIAN RED SPOTTED

CATTLE FOUND ON FARMS PARTICIPATING IN THE STUDY

Morphological parameters were determined for 997 dairy cows, then divided into

four groups: lactation I, lactation II, III and lactation over III. According to the research

program the following traits were to studied: height at withers, height at rump, chest

perimeter, chest depth, body length, oblique body length and body weight (table 5)

Table 5. Morfological characteristics of the cow on the farms included in the study

Height at

withers

Height at

croup

Chest area

Chest depth

Body lenght

Oblique body lenght

Body weigh

t Lactatio

n Paramete

r n

cm cm cm cm cm cm kg

132.43 134.65 189.39 73.40 131.84 152.17 569.9

3 I x ±s x 260 ±0.28 ±0.27 ±0.80 ±0.34 ±0.41 ±0.44 ±4.31

133.95 136.15 192.74 74.28 134.38 154.72 589.0

5 II x ±s x 239

±0.28 ±0.24 ±0.66 ±0.38 ±0.40 ±0.42 ±4.49

134.68 137.01 193.11 74.84 135.89 155.27 596.3

1 III x ±s x 127

±0.37 ±0.36 ±0.80 ±0.56 ±0.42 ±0.54 ±5.74

135.95 138.10 197.38 74.94 136.12 157.06 613.7

1 Over III lactatio

n x ±s x

371 ±0.22 ±0.21 ±0.50 ±0.29 ±0.26 ±0.30 ±4.05

134.39 136.59 193.64 74.37 134.56 155.00 594.1

7 Overall x ±s x 997

±0.14 ±0.14 ±0.35 ±0.18 ±0.19 ±0.21 ±2.35

LXXIX

13

4,3

91

36

,59

13

4,5

61

55

,00

13

2,1

51

34

,54

13

5,5

51

51

,84

13

4,5

41

36

,71

13

4,0

41

56

,04

13

7,0

41

38

,76

13

6,6

31

55

,11

13

4,0

51

36

,26

13

5,1

51

54

,15

13

5,0

61

38

,36

13

0,3

81

57

,64

13

7,3

91

40

,72

13

7,2

21

58

,89

13

4,4

71

36

,07

13

4,9

31

57

,00

13

8,0

61

38

,88

12

9,6

91

55

,81

120

125

130

135

140

145

150

155

160

cm

Average SCDCB

Mureş

SC

Sanagra

SA

SC Tak-

agrozoot

SRL.

SC Mobana

SRL

F Makkai F

Csizmadia

SC Agro-

Pap SRL

F Torkos Farm

Height at withers (cm) Height at croup (cm)

Body length(cm) Oblique body length (cm)

Figure 7. Height at withers, at croup, body length, oblique body length /farm

0

25

50

75

100

125

150

175

200

225cm

500

520

540

560

580

600

620

640

660kg

Chest depth (cm) 74,37 70,2 73,58 80,49 80,2 71,74 77,67 74,8 79,5

Chest circumf erence (cm) 193,64 189,93 195,6 192,88 190,73 196,66 201,89 180,87 195,19

Body weight (kg) 594,17 551,51 615,26 579,51 568,76 611,88 646,28 566,33 604,38

Av erageSCDCB

Mureş

SC Sanagra

SA

SC Tak-

agrozoot

SRL.

SC Mobana

SRLF Makkai F Csizmadia

SC Agro-

Pap SRLF Torkos

Figure 8.

Chest circumference, chest depth and weigh

6.2. THE MAI� PHE�OTYPIC FEATURES TOWARDS MILK PRODUCTIO�

OF ROMA�IA� RED SPOTTED COWS O� THE FARMS I�CLUDED I� THE

STUDY

Among the phenotypic characteristics towards milk production there were

studied: duration of lactation, quantity of milk, fat and protein, fat and protein content,

the normal lactation and total lactation studied herd of 951 captives.

L

XX

X

Tab

le 6

A

vera

ge v

alue

s fo

r pr

oduc

tion

trai

ts a

ccor

ding

to la

ctat

ions

�

orm

al la

ctat

ion

Tot

al la

ctat

ion

D.�

.L.

Milk

F

at

Pro

tein

D

.�.L

. P

.L.

Fat

P

rote

in

Lac

tati

on

Par

amet

er

n da

ys

kg

kg

%

kg

%

days

k

g k

g %

k

g %

298,

45

4818

,89

190,

74

3,96

16

0,92

3,

34

371,

85

5715

,43

226,

05

3,95

19

0,87

3,

34

1 x

±sx

27

4 0,

98

76,4

7 3,

10

0,01

2,

66

0,01

5,

53

123,

35

5,05

0,

01

4,22

0,

01

357,

32

5644

,04

223,

26

3,95

18

8,57

3,

34

2 x

±sx

19

9 29

4,78

1,

36

4932

,96

74,0

0 19

4,63

2,

97

3,95

0,

02

164,

49

2,45

3,

34

0,01

6,

79

113,

02

4,61

0,

02

3,81

0,

01

359,

27

5741

,49

227,

26

3,97

19

1,27

3,

33

3 x

±sx

13

7 29

6,31

±1

,37

5033

,18

±85,

56

200,

51

3,73

3,

98

0,02

16

8,42

2,

97

3,35

0,

01

8,52

13

8,32

5,

72

0,03

4,

72

0,01

35

7,98

56

46,8

9 22

2,13

3,

92

187,

89

3,33

4

x ±

sx

11

4 29

4,45

1,

81

4912

,64

85,3

4 19

3,38

3,

63

3,93

0,

02

163,

48

2,90

3,

33

0,01

9,

01

143,

90

5,89

0,

02

4,81

0,

01

359,

78

5704

,83

223,

26

3,87

18

9,31

3,

28

5 x

±sx

81

29

7,05

1,

77

4979

,75

116,

08

194,

42

5,04

3,

87

0,03

16

5,20

4,

05

3,29

0,

02

10,2

7 19

8,13

8,

15

0,03

6,

82

0,02

35

7,43

53

08,7

2 21

0,96

3,

98

177,

66

3,35

6

x

±sx

61

29

9,46

1,

64

4730

,30

113,

99

189,

21

4,86

4,

00

0,03

15

9,82

4,

17

3,36

0,

02

9,61

15

2,48

6,

16

0,03

5,

32

0,02

35

6,68

51

56,4

5 20

5,29

3,

94

172,

32

3,34

7

x ±

sx

38

29

7,18

2,

67

4544

,79

166,

25

180,

23

6,93

3,

96

0,04

15

0,82

5,

70

3,32

0,

02

14,5

7 25

3,93

10

,64

0,04

8,

68

0,02

35

6,22

47

23,4

3 18

9,00

3,

98

160,

17

3,39

8

x ±

sx

23

29

1,57

5,

51

4206

,57

192,

65

168,

30

8,37

3,

99

0,05

14

2,17

6,

48

3,38

0,

03

18,3

1 27

9,25

12

,03

0,05

9,

54

0,03

42

3,80

54

89,1

0 22

1,70

4,

00

184,

30

3,36

9

x ±

sx

10

30

5,00

0,

00

4306

,20

199,

64

173,

70

8,61

4,

03

0,04

14

4,20

6,

61

3,36

0,

03

31,0

3 54

1,92

23

,62

0,04

18

,18

0,02

38

6,00

56

12,7

0 22

3,50

3,

98

187,

60

3,34

10

x

±sx

10

29

8,90

3,

78

4706

,50

253,

93

187,

70

10,7

8 3,

99

0,09

15

7,70

7,

35

3,36

0,

04

31,7

4 37

6,26

16

,04

0,10

12

,60

0,03

38

4,25

61

13,0

0 24

2,50

4,

00

205,

00

3,36

11

x

±sx

4

293,

75

11,2

5 48

59,2

5 44

4,80

19

2,50

17

,86

3,96

0,

09

163,

25

15,0

9 3,

36

0,04

62

,62

1230

,95

45,3

0 0,

07

40,1

8 0,

04

Ove

rall

x ±

sx

95

1 29

6,68

0,

56

4860

,72

35,0

9 19

2,33

1,

45

3,95

0,

01

162,

24

1,20

3,

33

0,01

36

3,15

3,

03

5620

,92

55,9

7 22

2,24

2,

29

3,95

0,

01

187,

58

1,91

3,

33

0,00

7

LXXXI

In table 7 there are given the average values of the main indicators of milk

production quantities per cow, corresponding to an average duration of lactation, and the

percentage of fat and milk protein in the 8 farms.

Table 7 Average values for production traits according to lactations, on farms

Normal Lactation Lactation length Milk Fat Protein Milk/day

Farm Parameter n days kg kg % kg % Kg/day

x 295,42 4441,85 172,71 3,88 146,20 3,29 15,01 ±s x 1,14 62,87 2,67 0,02 2,10 0,01 0,20

s 16,55 913,21 38,83 0,23 30,55 0,14 2,84 S.C.D.C.B. Tg Mureş

V%

211

5,60 20,56 22,48 5,96 20,89 4,36 18,90 x 297,06 4819,90 192,46 3,99 161,55 3,35 16,22

±s x 0,83 54,92 2,23 0,01 1,90 0,01 0,18 s 17,55 1159,74 47,10 0,25 40,18 0,15 3,75

SC Sanagra SA

V%

446

5,91 24,06 24,47 6,25 24,87 4,48 23,15 x 297,88 4979,57 196,79 3,95 168,70 3,39 16,75

±s x 1,55 77,76 3,20 0,02 2,64 0,01 0,26 s 16,03 804,38 33,08 0,24 27,27 0,11 2,71

SC Tak-Agrozoo SRL

V%

107

5,38 16,15 16,81 6,07 16,16 3,21 16,19 x 300,75 5003,24 198,15 3,97 167,70 3,35 16,66

±s x 1,48 65,28 2,64 0,02 2,28 0,02 0,22 s 13,58 598,34 24,18 0,22 20,86 0,15 2,00

SC Mobana SRL

V%

84

4,51 11,96 12,20 5,44 12,44 4,39 12,01 x 297,85 5254,35 207,60 3,93 173,44 3,30 17,63

±s x 1,99 137,33 6,58 0,05 4,51 0,02 0,44 s 13,79 951,45 45,59 0,33 31,26 0,16 3,02

Makkai L

V%

48

4,63 18,11 21,96 8,28 18,02 4,94 17,12 x 295,29 5148,42 199,00 3,87 167,92 3,26 17,48

±s x 3,91 135,56 5,42 0,05 4,38 0,03 0,49 s 19,17 664,13 26,57 0,23 21,46 0,13 2,41

Csizmadia Gh

V%

24

6,49 12,90 13,35 6,06 12,78 3,86 13,81 x 279,44 6643,75 254,60 3,83 220,07 3,32 23,76

±s x 6,84 328,03 13,02 0,06 10,74 0,05 1,02 s 27,38 1312,12 52,08 0,24 42,95 0,18 4,08

SC Agro-Pap SRL

V%

16

9,80 19,75 20,46 6,39 19,51 5,52 17,19 x 288,47 6698,80 273,87 4,09 225,07 3,36 23,31

±s x 6,78 221,56 10,38 0,05 7,27 0,04 0,79 s 26,25 858,11 40,22 0,19 28,16 0,14 3,06

Torkos A

V%

15

9,10 12,81 14,69 4,58 12,51 4,13 13,14 x 296,68 4860,72 192,33 3,95 162,24 3,33 16,39

±s x 0,56 35,09 1,45 0,01 1,20 0,00 0,12

s 17,24 1082,26 44,79 0,25 37,07 0,15 3,58 Overall

V%

951

5,81 22,27 23,29 6,31 22,85 4,43 21,81

LXXXII

6.3. THE MAIN REPRODUCTION INDICES OF THE CATTLE

POPULATION FROM FARMS TAKEN IN SURVEY

As a result of the research to establish the indexes of reproduction of the studied

population the followings were determined: age of first farrowing (VPF), calving interval

- parturitions interval (CI), duration of breast (RM), and birth (N)

6.3.1. Age of first calving

The average age of first calving, given by the herd studied is 964.17 ± 8.18 days

(32 months), a result between normal values, that needs improvement (it aims to reduce

that age). Trebuie subliniat că VPF variază între limite foarte largi: 665-1334 zile (22-

44,5 luni). It must be emphasized, that VPF variates in the range of very large limits:

665-1334 days (22-44,5 months).

Table 8 Age of first calving by farm (days)

Parameters Farm

n X±sx s V% Val.min

days Val.Max

days S.C.D.C.B. Tg Mureş 46 1102.07±18.94 128.44 11.65 721 1317 S.C.Sanagra S.A. 178 927.19±7.40 98.72 10.65 730 1245 S.C.Tak-agrozoot S.R.L. 36 902.97±28.37 170.21 18.85 665 1277 S.C. Mobana S.R.L. 9 1141.89±39.59 118.76 10.4 946 1311 Makkai Laszlo 14 929.21±35.00 130.96 14.09 665 1179 Csizmadia Gheorghe 6 1031.83±71.18 174.36 16.9 850 1271 SC Agro-Pap S.R.L. 3 1164.33±19.23 33.31 2.86 1127 1191 Torkos Alexandru 8 1004.75±72.26 210.03 20.9 724 1334 Overall 300 964.17±8.18 141.6 14.69 665 1334

6.3.2. Calving interval

Knowing the exact date of two consecutive parturitions, CI was calculated, in

other words the average on farms and total population (Figure 9). The average in the

interval between parturitions considering the studied population, calculated for a herd of

771 cow is 407.64 days, which corresponds to a service period of 122 days.

By analyzing the interval between parturitions on farms, it can be determined that

it’s above normal limits. Exceptions are the farms Torkos Alexandru , SC Sanagra SA

and SCDCB Tg Mureş, where it’s around 400 days. In case of the other farms it’s above

the optimal value, which indicates the existence of deficiencies in the process of

reproduction [8], [9].

LXXXIII

407,6 403,5 399,3 422,7 432,5 414,3 422,1 417,4352,9

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Avera

ge

SCDCB

Sanag

ra

Tak-a

gro.

Mob

ana

Mak

kai

Csizm

adia

Agro-

Papp

Torko

s

days

Calving Internal (days)

Figure 9 Calving interval (days)

6.3.3. Mammary rest

Duration of mammary rest is not considered breeding index, but the importance of

this period is a technological and economical one. Duration of mammary rest in the

dynamic of lactates is growing (figure 10).

In case of primipares, the interval of the mammary rest is 67.36 days and in case

of cows that are between the lactation 8-10 it expands over 70 days.

68,2 66,8 69,6 70,063,7

59,0

75,382,1

62,3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Avera

ge

SCDCB

Sanag

ra

Tak-a

gro.

Mob

ana

Mak

kai

Csizm

adia

Agro-

Papp

Torko

s

days

Mammary rest (days)

Figura 10. Mammary rest (days)

LXXXIV

6.3.4. Birth index

The birthrate index of cattles indicates the number of calves produced in a

calendaristic year, reported to the herd queen (cows + heifers) at the beginning of the

year

The average values of this index, considering cattles, are between 75-85% [7].

The birth index was determined on 3 years (2007-2009), its value considering the 8

farms, is represented in Table 9.

Table 9 Birth index 2007-2009 period (%)

Natality (%) Specification

2007 2008 2009 Media S.C.D.C.B. Tg Mureş 80.74 73,68 77,34 77,25 S.C. Sanagra S.A. 79.15 81,83 78,08 79,69 S.C. Tak-agrozoot S.R.L. 73.96 79,15 87,16 80,09 S.C. Mobana S.R.L. 95.69 72,44 75,35 81,16 Makkai Laszlo 88.00 85,96 79,69 84,55 Csizmadia Gheorghe 81.82 80,65 84,85 82,44 S.C. Agro-Pap S.R.L. 87.50 77,78 81,40 82,22 Torkos Alexandru 81.82 80,77 81,48 81,36 Overall 80.85 79,17 79,52 79,85

LXXXV

Chapter 7 EFFECTS OF E�VIRO�ME�TAL FACTORS O�

MILK PRODUCTIO� BY FIRST CALVERS

7.1 INFLUENCE OF THE AGE OF FIRST CALVING ON THE MAIN INDICES OF MILK PRODUCTION BY ROMANIAN RED SPOTTED COWS,

IN THE ANALIZED FARMS

In many households of Mureş County the exploitation of young females cattles is

doen in tied system with abundant feeding, associated with lack of movement. This leads

to major deficiencies related to body weight (animals too fat), fertility, early first calving,

with negative effects on both milk production and infiltration of adipose tissue in the

mammary gland, as well as and short productive longevity etc. Extensive exploitation,

coupled with the superficial tracking sexual cycle has negative effects on milk

production (considered in the research carried out) as well on the age of first calving,

(old age), leads to increased non-productive period, with no economic justification.

It should be noted that only 17.5% of the total of first calvers gave birth before

840 days, 50% (139 heads) were with first calving age between 841-1020 days (Figure

11).

12

2

36

1

78

5

61

5

40

4

47

9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

<750

days

751-840

days

841-930

days

931-1020

days

1021-

1110

days

>1111

days

Calving age

headsNo. of parturition Signifi

Figure 11. Number of first calvers dropped from the herd before the end of normal

lactation period in the dynamic of the first calving age

Milk production in NL (Figure 12) is maximum, 5572.94 kilograms milk

corresponding to First Calving Age (FCA) of 25-28 months after having a decrease with

increasing FCA.

LXXXVI

5281,25 5572,944946,21 4628,05 4301 4600,4 4818,89

6324,6

7154,3

5878,05283,9

4904,55438,3 5715,4

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

<750 days 751-840days

841-930days

931-1020days

1021-1110days

>1111 zile Average

Calving age.

kgNormal lactation Total lactation

Figure 12. Quantity of milk depending on age the of first calving (kg)

He amount of fat and protein by first calvers (Figure 13) is above the average

compared to cows that had the FCA under 31 months

212,17 214,11 196,17 185,79 168,88 183,39 190,74

250,6275,6

233,6212,5

192,2215,7 226,1

210,7 236,6 197,0 176,6 163,5 182,6 190,9

160,9143,0 154,3154,2165,7

185,1177,0

0

50

100

150

200

250

300

<750 days 751-840days

841-930days

931-1020days

1021-1110days

>1111 zile Average

Calving age

kg

Fat NL Protein NL Fat TL Protein LT

Figure 13. The amount of fat and protein depending on the First Calving Age (kg)

7.2.INFLUENCE OF CALVING MONTH AND SEAON OVER THE MAIN

MILK PRODUCTION INDEXES BY FIRST CALVERS ON ROMANIAN SPOTTED

CATTLE, ON THE FARMS TAKEN INTO STUDY

The influence of season and month of birth on the main indexes of milk

production by first calvers of Romanian Spotted Cattle race is shown in Figure 14, 15.

The data presented also shows the effect of season on the total duration of lactations. One

LXXXVII

can remark the long duration of lactation for birth that took place in the spring-summer

season, and the shortest for autumn calving. Regarding the quantity of milk, this is

highest by first calvers that calved in autumn when it exceed 5000 kg in months: August,

October, November and December.

4426 42364533 4704 4890

4294 4222

51124524

5295 55045145

52584983

5257

5764 5664

5167

56105823

5121

6284

6978

5900

3000,0

3500,0

4000,0

4500,0

5000,0

5500,0

6000,0

6500,0

7000,0

Ian. Feb. Mart. Apr. Mai. Iun. Iulie Aug. Sept. Oct. Noi Dec.

Month of birth

Milk kg Normal lactation Total lactation

Figure 14 Milk production on normal and total lactation depending on

calving month (kg).

4723 4683

5211

4633

5580 5543

5880

5419

3000,00

3500,00

4000,00

4500,00

5000,00

5500,00

6000,00

Spring Summer Autumn Winter

kg

Normal lactation Total lactation

Figure 15 Milk production on normal and total lactation depending

on calving season (kg)

The difference and significance of the difference in milk production in NL by first

calvers according to season of birth are shown below:

Season Winter Spring Summer Autumn Autumn 578,57* 488,05* 527,94* -

LXXXVIII

Summer 50,63 ns 39,89 ns - Spring 90,52 ns - Iarna -

P: 0.1% -***, 1% -** 5% - *

From this study, we can conclude ad that seasonal differences do not act mainly

trough temperature but trough the food resources available. This influence is felt in terms

of variance of milk production in animals with high performance.

Chapter 8

FAMILY STRUCTURES A�D THEIR EFFECTS OVER THE MAI�

I�DEXES OF MILK PRODUCTIO� BY THE ROMA�IA� SPOTTED

CATTLE POPULATIO� RAISED I� THE FARMS PARTICIPATI�G I�

THE SURVEY FROM MURES COU�TY

The bulls in Mureş county used in AI belong to the German Spotted Cattle in a

proportion of 85%, meat breed (Charolaise, Limousine, Belgian Blue White, Angus)

10%, and other breeds such as (Red Holstein and Montbeliard, etc. ) 5%.

8.1. THE MAIN MILK PRODUCTION INDEXES, BY ROMANIAN

SPOTTED CATTLE BREED, CONSIDERING FAMILIES OF

HALF SYSTERS AFTER FATHER

Among the bulls used for reproduction from the Simmental strain, only 17 half

sister families meet the minimum requirement of having 10 descendants with closed

lactation

Of the 17 bulls only 2 are native, 15 are German Spotted Cattle race and come

from SC Semtest B.V.N.

Analyzing Figure 16 one may note that normal lactation milk production ranges

from 4001.4 kilograms with an average period of 304 days for descendants of bull

number 51375 and 4856.4 kilograms milk in 295 days for daughters of bull 51442.The

main aspect that can be concluded refers to the production of milk as well as fat and

protein. From the 17 bulls used for breeding, only 9 of them (52.94%) were proved to

have improving effects towards milk and protein production and only 8 bulls towards the

production of fat, all others are indifferent or had a negative effect on these

LXXXIX

productions.

4275 43394640

4182 40564417 4181 4072

4535 44874851

4037 40014424 4688 4856 4710

4368

47725096

5427

47884471

5032 5001 4939 5024

5527 5423

4779 4665

50175337

5697

51655011

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

19948

48141

51208

51238

51241

51256

51257

51258

51263

51305

51306

51309

51375

51376

51439

51442

51448

Ave

rage

Code bull

Kg

Normal lactation Total lactation

Figure 16. Milk production of first calvers depending on family structures of

sisters half after the father

8.2 THE IMPROVEMENT VALUES OF BULLS USED IN THE STUDY

The improvement value of the 17 bulls was determined using the contemporary

comparison method (the method does not take into account the influence of mothers). In

Table 10, are presented the improvement values calculated for bulls used in artificial

insemination in the farms studied.

Regarding the quantity of milk produced there were 7 bulls wit positive effect and

10 with negative effect

The most valuable bull was the bull with the code 51306 with an improvement

value of +737.22 kilograms milk, followed by 51442 bulls with +501.83 kilograms milk.

Among the bulls with negative effect there were five with over -400 kg of milk. From the

bulls analyzed 10 were having negative effects toward fat production and 11 towards

protein production.

XC

Table 10

The amount of improvement on the quantity of milk, fat, protein of bulls

The amount of improvement (kg) Code bull

Milk Fat Protein 51306 737,22 23,53 22,64 51442 501,83 16,67 12,93 51439 420,64 12,84 14,08 51448 299,37 14,98 10,44 51256 258,47 -4,93 -6,91 51208 24,84 1,75 3,66 51309 13,90 0,42 0,10 51263 -38,48 0,10 -0,75 51376 -94,86 -9,05 -5,79 51305 -167,19 -12,00 -6,97 48141 -205,48 -2,87 -3,14 19948 -212,67 -6,62 -5,68 51238 -253,16 -7,10 -9,58 51257 -404,06 -14,56 -10,45 51375 -404,97 -14,91 -17,32 51241 -424,49 -15,15 -16,47 51258 -444,03 -17,59 -11,62

XCI

CHAPTER 9

GE�ERAL CO�CLUSIO�S A�D RECOMME�DATIO�S

Research conducted on " Researches regarding the husbandry of Romanian red

spotted breeds for milk production in dary farms of different sizes in Mureş county" led

to the establishment of numerous conclusions of which I present the most important and

significant:

• The soil and climate conditions of Mureş county are favorable for raising cattles. In

the valleys of the Mureş, Niraj and of Târnava the breeding of cattle is an important

branch of animal husbandry, these areas being one of the major milk producers.

Mureş county's agricultural area is 414 525 ha of which 27.73% (114 967 ha)

pasture favoring large and small ruminants.

In the years 1990-2008 the cattle livestock is falling and the end of 2008 was 76

786 head of which 48 900 heads cows and heifers.

The Romanian Red Spotted Cow breed represents 81.5% of total cattle herd of

Mureş. In the forming and improving the breed a significant contribution had the two

specialized units - SCDCB Târgu Mureş, through dissemination of breeding technologies

and animals and S.C.Semtest BVN Târgu Mureş, through production and dissemination

of frozen semen from bulls tested enhancers needed in the process of breeding by

artificial insemination using the process to improve the pressure selection by males.

Cattle reproduction in Mureş County is done by artificial insemination at a rate of

88.61% from the mother herd, from which 19.8% (9689 head) are in the milk OPC. The

population of Romanian Red spotted breed cattle race is a valuable in terms of

productive potential. Average production for 2008 was 4762 kg of milk, 187 kg fat and

157 kg protein, as a result of official control of milk ,being above the national average

of the breed which is 4680 kg milk fat with 181.6 kilograms and 152.6 kg protein.

From the issues faced by this branch of Mureş Counties agriculture we mention

the following: the small number of animals per farm on average 2,36 heads, undersized

shelters (which do not have sufficient space for accommodation of animals, existing

facilities are not properly arranged) and do not have the equipment necessary for proper

functioning.

• The exploitation technologies practiced in the 8 farms is different because of

technical economic and organizational conditions existing on farms. The current trend in

XCII

these farms is increasing herds and milk production by improving breeding technologies,

feeding, and exploitation and genetically improvement.

• Of the 8 farms, 4 have benefited from the development funds (SAPARD). Breeding

and exploitation technologies in these units are being modernized. In farms that have

capacities between 100-600 heads, the milking system was upgraded existing a milking

group. The two farms: S.C. Sanagra S.A. and S. C. Mobana SRL maintenance

technology is organized in loose housing with the rest areas organized in individual

sleeping accommodation. Two farms: S.C.D.C.B. Târgu Mureş and S.C. Tak-agrozoot

SRL are being modernized, using both housing technologies: loose housing and tied

system.

• In 4 farms the dairy herd is under 50 heads. The breeding technology is in tied

system except SC Agro-Pap SRL. In all cases milking is done mechanically, the drum.

Trough this exploitation and milking technology obtaining quality milk is only possible

with great effort. Increasing the number of cattle in these farms, it is almost impossible

because these farmers do not have the funds to expand and modernize. For these farms I

have proposed different types of buildings, made out of local materials, in which

breeding and operating technologies capable of improving the health of animals and milk

production can be applied.

• feeding dairy cows in the eight farms is different not only in terms of rations and

forage varieties used, but the technology of feeding. In S.C. Sanagra S.A. and S. C.

Mobana S.R.L. feeding is done with single feed, in stock, with mechanization needed by

this technology. Farm S.C. Tak-agrozoot S.R.L. feeding is based on the season, feeding

being done in the shelter. In five farms cows are maintained on pasture during the

summer, where they graze green mass.

• It should be noted that three of the eight farms had a milk processing line, selling

their products in stores which contribute to the welfare of the farmer.

• Due to technological factors operating, the conveyance of breeding and

improvement, along with traditional farming area that bring farmers preferences to front,

Romanian Red Spotted Cow population studied has a different degree of improvement,

with great individual variability.

• Body measurements were performed on 997 heads (in the 8 farms) determining the

main body dimensions, where the average population stands out in Table 11, which are

XCIII

below the average improvement goals (138-140 cm rump height and body weight of 650-

700 kg).

Table 11

Morfological characteristics of the cow on the farms included in the study Body measurements x ±s x Height at withers 134±0,14 cm

Height at at croup 136,59±0,14 cm

Chest circumference 193,64±0,35 cm

Chest depth 74,37±0,18 cm

Body length, 134,56±0,19 cm

Oblique body length 155,00±0,21 cm

Body weight 594,17±2,35 kg

• Among the 8 dairy farms stands out the cow population with an outstanding body

development: the croup height of 140.72 cm, body weight of 646.28 kilograms

(Gheorghe Csizmadia family farm), and the populations whose morphological characters

have minimum values are at SCDCB Târgu Mureş 135.55 cm height at croup, body mass

of 551.51 kilograms respectively.

• Average production of milk per lactation considered normal by the studied

population of 951 head is at a value of 4860.72 kilograms milk with 192.33 kilograms fat

and protein with 162.24 kilograms varying between 4441.85 kilograms milk at SCDCB

Târgu Mureş and 6698.80 kilograms Alexandru Torkos family farm.

• The age of first calving is 32 months, above the optimum, with a large variation

between farms. Farm S.C. Tak-agrozoot S.R.L. first calving age is 30 months and the

family farm SC Agro-Pap S.R.L. reaching 38.8 months. Large differences on FCA. is

due to poor growth of young breeding females which lead to substantial costs of feeding

and maintenance.

• The calving interval is over 407.6 days for the whole livestock ranging from 432.5

days at SC Mobana S.R.L. and 352.9 days, Alexandru Torkos farm. This variation is

caused on the one hand, the frequency of reproductive disorders, and secondly because

of poor monitoring of breeding activity.

• Birth index is at the physiological limit, and is at the 79.85% multiannual average

for total population, ranging from 73.68% by SCDCB Târgu Mureş in 2008 and 95.69%

at. S.C. Mobana S.R.L in 2007.

XCIV

• Analyzing the influence of age at first calving on milk production in first lactation

was found that the performance of milk production is 5281.25 kilograms of milk from

cows that have calved at an age below 25 months and maximum of 5572.94 kilograms in

cows who had first calving age between 25-28 months, although 82.5% of population

had FCA at over 28 months.

According to these results we can conclude that exceeding the age of first calving has

as negative effects also regarding the decreased milk production in first lactation.

• The influence of the season and month of calving on milk production by first

carvers were insignificant.

• The study conducted to determine family structures, their influence on milk

production and determination of improvement values of bulls used for artificial

insemination in our country, shows that a considerable number of bulls used in AI have

negative effects, thou test results from Germany shows that these bulls have positive

effects for milk production. The differences between the results obtained and the

improvement values of the bulls from published documents are due to the environmental

conditions and its interaction with the genotype. First calves with a similar genetic

potential (half sisters after father) exploited in different environmental conditions leads

to a different phenotype due to the influence of the environment, which suggest that the

bulls used in AI to be tested under the operating conditions in our country.

rezumat al tezei de doctorat - usamv cluj-napoca · universitatea de ŞtiinŢe agricole si...

Documents