Cartografia :

- Stiinta, arta si o tehnica deoarece ea inglobeaza toate act de la ridicarile de teren sau de la documentarea bibliografica, trecand prin toata conceperea, desenarea si pana la tiparirea definitiva si la difuzarea hartii elaborate

- Ansamblul studiilor si operatiunilor stiintifice, artistice si tehnice care intervin incepand cu rezultatele obs directe sau exploatarii unei documentatii, in vederea elaborarii si redactarii de harti planuri si alte moduri de repr (expresie) ca si utilizare a lor

- Stiinta care se ocupa cu studierea, prelucrarea intocmirea si utilizarea hartilor

- Stiinta geografica care are ca obiect de studiu intocmirea planurilor si hartilor topografice, folosind diferite sisteme de proiectie si metode de repr a datelor obtinute prin ridicari geodezice, topografice, face trecerea intre topografie si geografie ; si-a dezvoltat directii in fiecare domeniu geografic

- Ansamblul studiilor si operatiunilor stiintifice artistice si tehnice care interbin pornind de la rezultatele ob directe sau exploatarea unei repr si pana la folosirea acestora. Ob de studiu al cartografiei il constituie de pe o parte repr suprafetei curbe a Pamantului pe o suprafata plana iar de pe alta parte modalitatile de utilizare a hartilor in diferite scopuri: militare, stiintifice, practice

- Stiinta tehnicacare se ocupa cu studierea proiectiilor cartografice, a mijloacelor de realizare si multiplicare a hartilor si planurilor

- Stiinta care studiaza metodele si tehnica de intocmire a hartilor si planurilor topografice

Cartografia a devenit o stiinta aparte cu mai multe ramuri:

- Cartologia :studiul analitic si istoric al hartilor

- Cartografia matematica : studiul dif procedee de a repr elipsoidul terestru pe un plan, folosind calcule matematice

- Intocmirea hartilor : studiaza metodele necesare pt intocmirea hartilor

- Cartoreproducerea(editarea hartilor) : metode si procedee tehnice de reproducere a hartilor

- Cartometria : studiul instrumentelor si metodelor necesare dif masuratori ce se pot efectua pe planuri si harti

- Cartografia topografica(generala) : metode de intocmire a hartilor topografice. Este o cartografie de precizie ce produce harti la scara mare

- Cartografia tematica(speciala) : metode de intocmire a hartilor tematice sau speciale. In cadrul ei sunt incluse : cartografia militara, fizico-geografica, economico-geografica, geologica.

Determinarile GPS au favorizat progresul topografiei, geodeziei si implicit cartografiei. Tehnologie moderna-foloseste sateliti- se poate det pozitia oricarui pct de pe Tera, intr-un sistem unic de referinta, cu ajutorul unor aparate speciale.

Istoric

Principalele harti intocmite in perioada antica au fost hartile numite itinerarii( harti administrative, planuri cadastrale, uz militar) – Tabula Peutingeriana

Portulanele au caracterizat sec a XII-lea – harta pisana(1290) . au constituit un progres in dezv cartografiei fiind construite cu ajutorul busolei magnetice si fiind folosite de-a lungul mai multor secole

Mercator a introdus notiunea de atlas in 1578 . atlasul cuprindea 28 de harti ptolemeice. Din 1585 a publicat un atlas propriu cu 147 harti

In secolul al XVI-lea s-au intocmit primele harti la scari mari

Cartografia

Sec XVI – primele harti la scari mari

Sec XVII – au aparut o serie de atlase, contineau texte, varsta de aur a cartografiei.

Sec XVIII – harti la scari mari si mijlocii, harti tematice

sec XIX – din ratiuni politice a apartinut domeniului militar, harti tematice, harti statistice,

sec XX – a aparut cartografia tematica

SIG / GIS- geographical information system- permite culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza si afisarea datelor prin intermediul informaticii.Repr o etapa de informatizare a cartografiei.un SIG este – o baza de date relationale, stratificate si asociate cu seturi de caracteristici geografice

Cartografia automata permite obtinerea hartilor digitale, de o mare fiedelitate si cu o multitudine de avantaje , printre care actualizarea foarte usoara, eliminarea sau adaugarea de informatii in functie de cerintele utilizatorilor

Harta Transilvaniei, valahiei, olteniei, moldovei, celor 5 districte din Moldova, austriaca, rusa, topografica in proiectia Cassini, topografica in proiectia Bonne, harta padurilor, padurilor pe categorii de proprietari, planuri directoare de tragere, topografica in proiectia Gauss-Kruger,

Harta

Harta- reprezentare geometrica plana , simplificata, conventionala, a unei parti sau a intregii suprafete terestre,intr-un raport de asemanare convenabil numit scara

Harta topografica – reda precis obiectele, privind atat pozitia planimetrica si altimetrica, cat si forma, dimensiunile si identificarea elementelor concrete fixe si durabile existente pe suprafata pamantului la un moment dat.

Plan topografic – e o repr grafica conventionala, precisa, micsorata la scara, a unei suprafete mici de teren.Contine detalii de planimetrie si nivelment mai amanuntit decat hartile topografice.

Criterii pentru a clasifica hartiile – exacta , fidela, lizibila, eficienta,concisa, completa, sincera.

Criterii dupa scara :

- Harti la scari mari sau harti topografice ( 1:25 000 la 1:200 000) – harti tematice

- Harti la scari mijlocii sau harti topografice de ansamblu (1: 200 000-1:1 000 000) – harti tematice

- Harti la scari mici sau harti geografice ( 1:5 000 000-1:10 000 000)-harti murale

Criterii dupa continut:

- Harti generale – harti topografice de detaliu si de ansamblu, harti la scari mari si mijlocii

- Harti tematice(speciale) – harti ce scot in evidenta un anumit element al peisajului geografic.

1. Harti speciale fizico-geografice2. Harti speciale social-economice

Criterii dupa care se clasifica atlasele:

- Continut, teritoriu cuprins, destinatie, format, volum

atlasele nationale- teritoriul unui statatlasele generale- harti la scari mici, harti generale, harti turisticeatlasele tematice- harti pe care sunt repr diferite fenomene pentru un anumit teritoriu : atlas geologic/climaticatlasele universale- harti pt intreg globulatlasele ale diferitor state- sunt incluse atlase nationale si regionale

Primul atlas national – realizat in Finlanda si a fost publicat in 1899

Atlasul national al Romaniei – 1838 – 1842 la Iasi , a fost realizat in conformitate cu recomandarile Uniunii Geografice Internationale pt editarea atlaselor nationale si a fost publicat pe fascicule.

Metoda cartografica – este metoda de baza a geografiei si consta in repr grafica la o scara redusa a elementelor fenomenelor si proceselor geografice de la suprafata Pamantului.

Importanta hartilor – scopuri stiintifice cat si practice, mijloc de comunicare a unei informatii geografice.

Generalizarea cartografica

Este operatia care prin selectare, schematizare si armonizare reconstituite pe o harta realitatea suprafetei repr.

Principii:

- principiul corelatiei intre elemente componente ale repr cartografice

- principiul plenitudinii si al detalierii generalizarii

- principiul omogenitatii continutului hartii

- principiul succesiunii in generalizare

- principiul exagerarii rationale in procesul generalizarii

Selectarea – vizeaza alegerea detaliilor care se vor pastra pt a constitui baza hartii, in functie de scara si de tematica viitoarei harti

- selectare cantitativa

- selectarea calitativa

schematizarea- operatie de simplificare si implica doua aspecte

- schematizare structurala-schematizare a desenului

- schematizare conceptuala-utilizeaza simboluri mai sintetice si in numar redus.

Armonizarea- punerea in concordanta a pozitiilor relative a elementelor pastrate pe harta, are ca scop conservarea relatiilor spatiale existente pe teren

Simboluri

Limbaj cartografic – alfabetul e constituit din semne grafice elementare (punct,linie,pata) cuvintele sunt variabilele vizuale, iar regulile de imbinare a cuv in prop si a prop in fraze sunt regulile perceptiei vizuale. Limbaj universal – se fol simb intelese de toata lumea

Caracteristici :

- vizual, universal, clar si coerent

Tipuri de simboluri :

- semne conventionale

- semne simbolice

- pictogramele

- ideogramele

- sabloanele

- simbolurile proportionale

fixarea grafica :

- punctata, lineara, areala

variabila vizuala

- forma : aspectul exterior permitand o evaluare calitativa si precisa a elementelor1. forme geometrice2. forme simbolice- marimea : dimensiunea unui element si poate fi proportionala cu cea a ob repr.Sugereaza

cel mai bine diferentele cantitative- orientarea : este o buna variabila selectiva

- culoarea : este o variabila selectiva si asociativa suor de perceput de ochiul omenesc

intocmirea hartilor

surse documentare ce intocmesc originalul unei harti tematice:

- materialele cartografice : harti generale si speciale la diferite scari/ harti sau schite obtinute direct pe teren

- fotograme

- alte surse documentare: anuare statistice, indicatoare de localitati, ghiduri turistice, rapoarte,lit geografica

aspecte pentru intocmirea originalului hartii :

- scara, simbolistica, inscriptiile, baza geografica generala

metode de repr pe hartile generale:

- metode de repr a elementelor de planimetrie si metode de repr a elementelor de altimetrie

o diagrama cuprinde urmatoarele elemente: sistem de coordonate, scari grafice si figuri geometrice

scari grafice: scara altimetrice, scara logaritmica, scara probabilistica

diagrame simple

- diagrama in coloane – frecvent utilizata, sugestiva si usor de realizat, doar axa verticala e gradata, variabilele se repr printr-un dreptunghi alungit, coloanele pot fi desenate unele langa altele, se hasureaza sau coloreza.

- Diagrama in benzi - se realizeaza ca si diagrama in coloane, numai ca dreptunghiurile se pozitioneaza pe orizontala, se poate realiza prin linii si dreptunghiuri

- Histograma- diagrama prin care se repr o serie de frecventa a unui fenomen dat prin dreptunghiuri juxstapuse cu baza constanta si a caror inaltime este proportionala cantitatii exprimate. Se realizeaza intr-un sistem de coordonate rectangular,ambele axe sunt gradate,dreptunghiurile din care este formata histograma sunt unite

- Diagrama polara- se construieste intr-un sistem de coordonate polare. Se fol pt repr fenomenelor cu variatie in timp

- Diagrama stereografica – sugestiva , redand o img de perspectiva

- Diagramele areolare- utile pt comparatii, cstr lor se bazeaza pe fig geometrice, fara repr vreunui sistem de coordonate

- Diagrama prin patrate- fiecare val ce tb repr este egala cu supr unui patrat

- Diagrama prin cercuri- supr cercurilor e direct prop cu val indicatorilor pe care dorim sa ii repr grafic

- Dagrama prin sfere proportionale- same as the circle shit

Diagrame complexe:

- Diagrama prin sectoare circulare: se distinge in cadrul diagramelor areolare structurale, prin sugestivitate deosebita, mai ales daca este policroma, fiecare sector se coloreaza sau se hasureaza in functie de marimea pe care o repr

Cartograma

Se util pt transpunerea grafica a valorilor numerice referitoare la o anumita suprafata, rezultand un material grafic, harta sau schema, in care colorarea sau hasurarea se face direct proportional cu intensitatea marimii numerice ce caract o anumita unitate teritoriala

Cartodiagrama

E repr detaliata a fenomenelor geografice masurabile, sub forma unui ansamblu de diagrame constituite din elem comparabile, localizate pe un fond cartografic, se poate repr marimea absoluta , structurata si dinamica unui fenomen sau ambele. Are la baza o schita de harta

Metode cartografice

- metoda semnelor, arealelor, fondului calitativ, liniilor de miscare, izoliniilor, punctului

Metoda semnelor

se fol pt repr elementelor care au o raspandire discontinua in spatiu si care nu pot fi repr la scara semnele pot fi :

- geometrice, artistice si simbolice, sub forma de litere

pentru a repr diferentieri cantitative se fol semne proportionale

semnele se pot construi in scara absoluta sau arbitrara. Pt semnele in scara absoluta supr fig geometrice este direct prop cu val prezentate. In cazul semnelor in scara arbitrara folosirea acestei scari micsoreaza diferentele dintre semnele cu dimensiuni extreme, iar raportul dintre diferite semne este arbitrar

semnele in scara absoluta si arbitrara se pot repr sub forma continua sau gradata

Metoda arealelor

Arealul e o suprafata , in care este rasp un fenomen. Se utilizeaza pt repr unor fenomene cu raps discontinua ca de ex arealul unor anumite specii de plante sau de animaleDupa forma arealele se pot incadra in: continue(circulara, ovala, tentaculara , fasie) si discontinue. Poate reda si dinamica unui fenomen

Metoda fondului calitativ

Se fol pt repr calitativa a fen cu o rasp continua, in cadrul anumitor limite Se poate realiza prin : metoda fondului hasurat(alb-negru) si metoda fondului colorat(mai expresiva)Pe o harta intocmita prin metoda fondului calitativ nu tb sa ramana pete albe, albul fiind asociat cu lipsa datelor

Metoda liniilor de miscare(dinamice)

Se fol pt repr dinamicii fen si proceselor fizico- si economico-geografice. Prezinta un grad f mare de generalizare. Miscarea sau dinamica se indica prin folosirea liniilor cu sageti. Liniile arata directia fenomenului, iar sagetile sensul.Daca se doreste evidentierea deosebirilor cantitative atunci liniile vor avea latimi diferiteLiniile de miscare pot fi : precise sau schematiceDin punct de vedere al continutului, liniile de miscare pot fi simple si structurale(se deseneaza mai multe paralele)

Metoda izoliniilor

Este utila pt repr unr fenomene cu raspandire continua si care pot fi masurate.Metoda consta in unirea punctelor cu aceleasi valori.Ex de izolinii: curbe de nivel, izoterme si izobareSpatiile dintre izolinii se pot colora sau hasura. Are o larga aplicare in geografia fizica si economica

Metoda punctului

Se fol pt repr unor elem sau fen care nu au o raspandire continua.Mare aplicabilitate in cartografia economico-geografica.Punctele ar tb sa exprime valori rotunde, care se pot multiplica si demultiplicaDispunerea punctelor pe harta poate fi: reala sau uniforma

Scrierea si amplasarea denumirilor pe harti

Pt realizarea unor harti tematice se poate folosi si scrierea cu sablonul.Scrierea cu sablonul presupune si utilizarea unor instrumente speciale de scrisIn scrierea cartografica distantele tb sa para egale nu sa fie egale

Scrierea hartilor si transcrierea denumirilor pe harti

Constituie o preocupare pt specialisti, in cadrul multor state.Pe hartile tiparite pe care se aplica literele obtinute prin fotoculegere, denumirile se scriu cu caractere si corpuri diferiteScrierea toponimelor tb sa fie corecta, gramaticalapg 143( citit)

Amplasarea denumirilor pe harti

Se are in vedere ca ele sa nu supraincarce harta, sa fie amplasate pe locurile cele mai libere, sa nu intersecteze desenul sau conturul altor elemente.Toate inscriptiile hartilor tb sa fie citite usor, fara a roti harta sau capulDenumirile localitatilor sit in zone de granita tb plasate astfel incat sa fie in intregime pe terit statuluicaruia ii apartinDenumirile pt hidrografie se dispun paralel cu albia respectiva(ape curgatoare). Se scriu dupa o linie usor curbata(mari si oceane).Se amplaseaza in interiorul conturului acestora pe directia de intindere( insule mari si mijlocii)Denumirile referitoare la relief – se scriu pe un rand pe intreaga suprafata ocupata de forma respectiva de reliefDenumirile formatiunilor vegetale se scriu de regula orizontal, cu negruDenumirile diviziunilor administrative se amplaseaza in poztitie orizontala.